Adrian Moisoiu
Adrian Moisoiu
Ședința Camerei Deputaților din 24 mai 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.72/31-05-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-03-2021
02-03-2021 (comună)
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 24-05-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 mai 2005

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.12 Adrian Moisoiu - declarație politică intitulată: "Tudor Arghezi la 125 de ani!";

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Din partea Grupul parlamentar al PPRM, domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi este intitulată: "tudor arghezi la 125 de ani !"

Intervenția mea de astăzi reprezintă un omagiu adresat celui de la a cărui naștere s-au împlinit în aceste zile 125 de ani, care, dacă n-ar exista atâta vanitate și ură în societatea noastră, ar putea să fie considerat cel mai mare poet al nostru de la Eminescu încoace.

După Academia Română care l-a omagiat aseară, apreciez că Parlamentul României este dator să îl cinstească măcar prin prezenta intervenție.

Iată câteva versuri din poezia "Testament" ( 1927)

"Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte,
Decât un nume adunat pe-o carte.
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin râpi și gropi adânci,
Suite de bătrânii mei pe brânci,
Și care, tânăr să le urci te-așteaptă,
Cartea mea-i fiule, o treaptă.
Așeaz-o cu credință căpătâi.
Ea e hrisovul vostru cel dintâi,
Al robilor cu saricile, pline
De osemintele vărsate-n mine ..."

Tudor Arghezi, pe numele său adevărat Ion N. Theodorescu, s-a născut la București, la 21 mai 1880, având parte de o viață agitată și sinuoasă, specifică nonconformiștilor. A fost înjurat - în viață și după, l-au băgat în închisoare cei care în 1916-1917 au dus România pe marginea prăpăstiei, l-au interzis pentru șase ani staliniștii, l-au făcut ... stalinist urmașii celor care l-au interzis ...

Iar în acest timp, Tudor Arghezi și-a văzut de treabă în viață și de eternitate, după...Opera sa este o permanentă zbatere, între polii paradoxului uman, între noroi și dumnezeire ... De la furia negării și maculării, la candoarea convorbirilor cu îngerii și cu copiii ...

"A vrut Dumnezeu să scrie
Și nici nu era hârtie.
N-avea nici un fel de scule
Și nici litere destule.
C-un crâmpei de alfabet
Merge scrisul foarte-ncet..." (Abece)

De la disperarea furtunoasă, la cântecul de leagăn și smerenia rugăciunilor ... Gazetăria sa, clădită pe pamflet, a deranjat prin adevărul pe care îl conținea. Tot ce a obținut, premiul național de poezie (1934), premiul internațional Herder (1965), membru al Academiei Române, a fost realizat prin muncă, cu sudoarea frunții și uneori cu palmele. Pentru că, asemenea artistului autentic, el a avut identitate și independență, spunând lucrurilor pe nume și plătind cu libertatea pentru convingerile sale. O urare și un sfat de succes și optimism, am selectat din poezia "Inscripție pe o ușă" (1927)

"Când pleci, să te-nsoțească piaza bună,
Ca un inel sticlind în dreapta ta.
Nu șovăi, nu te-ndoi, nu te-ntrista.
Purcede drept și biruie-n furtună.
Când vii, pășește slobod, râzi și cântă.
Necazul tău îl uită-ntreg pe prag
Căci neamul trebuie să-ți fie drag,
Și casa ta să-ți fie sfântă".

Geniul său, s-a exprimat prin cele peste o sută de volume pe care le-a scris, prin aprecierile pe care le-a cules din partea celor mai importanți critici ai literaturii române: Nicolae Davidescu, Ilarie Voronca, Eugen Lovinescu, George Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Ion Negoițescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, Ștefan Augustin Doinaș, Nicolae Manolescu, Ovidiu Crohmălniceanu, Eugen Simion, Mihai Ungheanu și mulți alții.

Toți marii poeți din istoria literară a lumii s-au contopit cu idealurile popoarelor, cântându-le speranțele. La fel și Tudor ARGHEZI, în poemele din volumul "Cântare omului", a încercat să vadă în viitor, să prefigureze progresele umanității, să dea omului încredere în el. De aceea am ales pentru încheiere câteva versuri din poezia "Cel ce gândește singur":

"...Și, în sfârșit, urmașul lui Prometeu, el, omul,
A prins și taina mare, a tainelor, atomul.
El poate omenirea, în câteva secunde,
S-o-ntinerească nouă pe veci, ori s-o scufunde.
E timpul, slugă veche și robul celui rău,
Tu, omule și frate, să-ți fii stăpânul tău."

Fără îndoială, Tudor Arghezi este cel mai mare poet român al secolului XX!

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat, pentru această intervenție.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 8 martie 2021, 3:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro