Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 13, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.82/20-06-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 13-06-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 13, 2005

12. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:

   

- După pauză -

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Începem partea a doua a ședinței noastre de astăzi, cea consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Avem un număr de colegi care au depus întrebări și încep cu domnul deputat Florin Iordache.

Domnul deputat Florin Iordache. Nu este prezent. O să-l rog să i se răspundă în scris la întrebarea pe care a depus-o.

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Nu este prezent, o să rog să i se răspundă în scris la întrebarea pe care a depus-o. Sau întrebările, pentru că este vorba de două întrebări. Și o să vă rog să... domnule Barbu, vreau să-i mulțumesc domnului ministru al muncii, domnul Gheorghe Barbu, pentru faptul că s-a deplasat. Luăm notă de faptul că domnul ministru a venit să răspundă la întrebări și rog Secretariatul general să transmită celor doi colegi ai mei faptul ca pe viitor să nu ne mai pună în situația de a adresa întrebări și să nu fie prezenți. Dacă vor răspuns în scris, să facă de la început precizarea, ca să nu deranjăm degeaba colegii.

 
Bonis Istvan

Domnul Bonis Istvan de la UDMR este prezent, îl rog să prezinte într-un minut întrebarea adresată domnului Mircea Cinteză, ministrul sănătății, care și domnia sa este prezent.

 

Domnul Bonis Istvan:

Domnule președinte,

Stimați colegi, am o întrebare pentru domnul ministru. Întrebarea mea se referă la unele probleme privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale. În acest sens, trebuie să amintesc Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, conform căreia inclusiv cabinetele medicale se pot organiza ori ca societăți pe acțiuni, ori ca societăți cu răspundere limitată.

În prezent, însă, cabinetele medicale funcționează pe baza reglementărilor Ordonanței Guvernului nr.b124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale.

Potrivit art.1 alin.3 al ordonanței, profesia de medic ca profesie liberală poate fi exercitată în cadrul cabinetului medical, în una dinte următoarele forme: cabinet medical individual, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilă medicală.

Ca urmare a situației creată prin aplicarea ordonanței menționată, medicul care a deschis cabinet medical individual pe baza Legii nr. 31/1990 nu a avut posibilitatea de a transfera bunurile, aparate medicale, infrastructură la cabinetul medical transformat conform Ordonanței Guvernului nr. 124/1998.

Cum vedeți rezolvarea situației descrise, având în vedere numărul mare al medicilor care se confruntă cu această problemă. Ceea ce vreau să vă spun este că m-am referit la cabinetele private, domnule ministru.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru Cinteză, aveți microfonul.

 
 

Domnul Mircea Cinteză (ministrul sănătății):

Vă mulțumesc.

În momentul de față, există un număr important de cabinete medicale care sunt concesionate. Toate aceste cabinete sunt cabinete medicale private. În medicina de familie nu există altă posibilitate de a lucra decât în contract cu casele de asigurări, deci cabinetele medicale sunt private în relații contractuale cu sistemul public. În ambulatoriu de specialitate, ele pot să fie și totalmente independente.

Nu pot să existe bunuri mobile decât în cabinete care au fost concesionate. Conform Ordinului ministrului nr.918/2004, ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 884/2004, toate aceste bunuri pot fi luate în folosință cu titlul gratuit, cu avizul Direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București.

Deci, în acest moment, bunurile existente în cabinetele concesionate sunt utilizate cu titlu gratuit, conform a două acte normative, o hotărâre de guvern și un ordin de ministru, ambele din 2004.

Avem în vedere însă, într-un viitor apropiat, definitivarea actelor normative de privatizare definitivă, de cumpărare a cabinetelor medicale, ceea ce va putea îmbunătăți modul în care bunurile mobile se în cadrează în noul act normativ.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, aveți dreptul la două minute comentarii sau completări pentru întrebare.

Aveți microfonul.

 
 

Domnul Bonis Istvan:

Domnule ministru, cred că nu am fost bine înțeles. Eu m-am referit la cabinete particulare și mai ales la cabinetele de medicină dentară. Când cabinetele medicale trebuiau să fie transformate, după Legea nr.31/1990, și în 1998 trebuiau să fie transformate după Ordonanța Guvernului nr. 124. Și patrimoniul cabinetelor a rămas la societate comercială.

Și, momentan, foarte mulți medici stomatologi au activitate și au luat în comoditate patrimoniul de la societatea comercială pentru cabinetul lor individual.

am întrebat în 1999 și pe domnul ministru Hajdu Gabor, atunci, și a spus că trebuia să fie rezolvat la Ministerul Finanțelor. Am întrebat Ministerul Finanțelor și Ministerul Finanțelor m-a îndrumat la dumneavoastră.

Acolo, la Ordonanța guvernamentală nr.124 trebuia să fie specificat ca din patrimoniul cabinetelor care sunt organizate pe baza Legii nr.31/1990, să fie patrimoniul trecut gratuit la Ordonanța guvernamentală 124/1998. Altfel, medicii trebuie să plătească foarte mulți bani pentru transferul juridic.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru, aveți microfonul pentru două minute.

 
 

Domnul Mircea Cinteză:

Vă mulțumesc.

Întrebarea dumneavoastră nu s-a referit în mod particular la acest gen de cabinete, însă, conform celor două acte normative din 2004, bunurile mobile pot să intre în aceeași modalitate de atribuire și cabinetele. În momentul de față, ceea ce acționează este legea concesiunii cabinetelor medicale și, în acest caz, ele pot fi date în folosință gratuit.

Dacă ele vor să fie trecute într-o modalitate de proprietate, lucrurile sunt, într-adevăr, mai complicate. Însă, eu aș sugera două lucruri: mai întâi să avem o discuție individuală pentru a putea să mă documentez specific pentru cabinetele de stomatologie și, în al doilea rând, să avem, în cadrul aceleiași discuții, o discuție despre modul în care poate fi îmbunătățit actul legislativ care vi se propune tuturor, de vânzare a cabinetelor medicale către medici la niște prețuri suportabile care să permită, fiind în proprietate, investițiile și orice altceva, pentru ca această aparatură să poată avea o modalitate mai clară de trecere în patrimoniul cabinetelor care sunt cumpărate.

De altminteri, este o aparatură care nu poate să aibă o valoare foarte mare, pentru că au trecut foarte mulți ani, și noi suntem absolut doritori ca medicina ambulatorie să fie în proprietatea medicilor pentru a implica și dreptul lor de investiție și responsabilitatea lor în clipa în care sunt proprietari.

Deci, rugămintea este să avem această discuție, cu creionul în mână, pentru a vedea exact punctele care trebuie dezvoltate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule ministru.

 
Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu a venit. Are trei întrebări pentru domnul ministru Cinteză.

 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să aștept răspunsul și pe urmă o să vin cu ceva observații.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru!

 
 

Domnul Mircea Cinteză:

Prima întrebare a domnului deputat se referă la statutul angajaților serviciilor de inspecție sanitară de stat, în mod particular pentru județul Cluj.

În baza Legii nr.163/2003, care modifică și completează Legea nr.188/1999, precum și în virtutea Ordinului ministrului sănătății nr.64/2003, personalul din inspecția sanitară de stat este structurată în trei categorii: funcționari publici generali, funcționari publici specifici și personal contractual.

Medicii și asistenții medicali care-și desfășoară activitatea în cadrul Inspecției sanitare de stat sunt încadrați ca funcționari publici specifici. Cei din compartimentele exterioare, din laboratoarele de microbiologie, radiații nucleare, chimie sanitară și personalul din serviciile de investiții, administrativ și aprovizionare, sunt denumiți personal contractual.

În toate celelalte compartimente, funcționează a treia categorie, funcționarii publici generali. Funcționarii publici specifici au depus jurământul și declarațiile de avere, au beneficiat de creșterile salariale prevăzute în diversele acte normative, inclusiv OUG 82/2004, precum și de drepturile prevăzute funcționarilor publici în general, respectiv premiul lunar de 10%, premiul anual și participarea la cursuri de perfecționare.

Autorizația de liberă practică a cadrelor medico-sanitare își păstrează valabilitatea o dată cu încadrarea ca funcționari publici specifici.

Gestiunea funcțiilor publice se face de către ANFP, dar Serviciul de inspecție sanitară din cadrul Direcției de sănătate publică este subordonat numai Ministerului Sănătății.

A doua întrebare se referă la salarizarea personalului sanitar din cabinetele medicale. Conform HG 52/2005, privind contractul-cadru pe 2005, medicii de familie și medicii de specialitate au angajat prin negociere personal sanitar mediu și alte categorii de personal.

Toate drepturile salariale ale acestora se achită din cheltuielile de funcționare și de administrare a cabinetelor medicale primite pe baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate.

Cabinetele medicale, medicina de familie încadrează un asistent medical la 1000 de asigurați înscriși pe lista proprie. Conform art.14 din Legea 125/2005 privind aprobarea OUG 115/2004, în cazul în care există un număr de asigurați mai mic de 1000, sau în cazul în care veniturile realizate de cabinet nu permit încadrarea personalului cu normă întreagă, se poate dispune încadrarea cu fracțiuni de normă.

În rest, există o negociere, în cazul în care veniturile sunt suficiente, sau sunt peste 1000 de asigurați pe listă, o negociere pentru salariile respective care nu pot fi mai mici decât salariile de bază minime pentru asistenți medicali și pentru medici, prevăzute în ordonanța respectivă.

A treia întrebare se referă la transportul pacienților care fac zilnic dializă spre Cluj. Serviciul județean de ambulanță Cluj are două ambulanțe de tip C și 19 de tip B care asigură urgențele mari și 46 de ambulanțe de tip A1 și 17 de tip A2 care asigură transportul. Acestea din urmă sunt foarte aglomerate, în special există un timp de așteptare luni seara, după ora 18, astfel încât discutând cu Serviciul de ambulanță al județului Cluj, măsurile care au putut fi luate în prezent au fost de programarea bolnavilor dializați din mediul rural în special în cursul dimineții, deci reprogramarea mai judicioasă a bolnavilor, cu transmitere către Serviciul de ambulanță a unui program săptămânal al bolnavilor care efectuează ședințe de dializă.

Din pricina fondurilor extrem de limitate, achiziționarea de ambulanțe noi a fost foarte limitată în acest an și avem în vedere dezvoltarea întregului sistem de ambulanțe în anii următori, având în vedere în primul rând programul de dezvoltare a activității de urgență în condițiile în care, sperăm, să avem și suplimentarea parcului auto.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule ministru,

Referitor la angajații din cadrul Inspecției sanitare de stat Cluj, aceștia ridicau problema dublei subordonări, înainte chiar a fost triplă, dar s-a desființat o agenție de control și așa că, deocamdată, erau în două locuri, dar, din păcate, la acea perioadă, când am avut discuția cu ei, nu știau exact unde se încadrează. O să le prezint răspunsul și o să vedem ce observații o să aibă.

La plata salariaților din cadrul cabinetelor medicale de familie, salariile sunt foarte mici și nu știu dacă acolo chiar există o negociere, fiindcă atâta vreme cât sumele sunt limitate, salariații de acolo au salarii foarte, foarte mici, așa cum am prezentat, sub salariul minim pe economie, uneori.

Iar la cea de-a treia problemă, deocamdată, a rămas nerezolvată. Sunt numeroase situații când bolnavii rămân peste noapte și așteaptă la spital. este vorba de bolnavii care fac dializă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vreți să mai interveniți? Vă rog.

 
 

Domnul Mircea Cinteză:

Mulțumesc domnului deputat.

Întrebările sunt toate constructive și ne preocupă. În privința subordonării, încercăm prin tot ceea ce putem întreprinde să simplificăm cadrul birocratic, ați aflat că există o simplă subordonare în acest moment, dar după câte știu este o comunicare neoficială, se are în vedere într-un viitor previzibil o reformă drastică a tuturor serviciilor descentralizate, cu trecerea majorității acestora în subordinea administrației locale, cu desființarea serviciilor descentralizate ale diverselor ministere, în cadrul lor probabil că va fi simplificată și legătura de subordonare. Inspecția sanitară, probabil că va avea un statut aparte.

Totuși, se prevede ca direcțiile sanitare să fie în mare desființate și majoritatea să fie trecute în compartimente specifice ale administrației locale.

În privința salariilor, din păcate, situația la noi în țară este diferită de o țară vecină care a avut o altă atitudine. Spun din păcate, pentru că orice fel de discuție a banilor înseamnă împărțirea între diverse categorii. Vreau să spun că la o vizită recentă în Bulgaria, am aflat că la niște fonduri de sănătate asemănătoare cu ale noastre, personalul medical din cabinetele medicale de ambulator și în special de medicină de familie este cel mai bine remunerat, mai bine decât profesorii universitari, cu un venit mediu de 1000 de euro pe lună în mod categoric.

Fără discuție că la fonduri limitate, orice fel de salarizare în plus se repercută asupra bolnavilor. La noi, aceste venituri sunt mai mici, există o negociere cu sindicatul asistenților medicali care a stabilit clar că la norma minim de 1000 de asistenți, nu se poate căpăta un salariu mai mic decât cel minim pe ramura respectivă.

Dar există cabinete medicale care au mai puțin prin lege, e posibil, și există, de asemenea, cabinete medicale care nu sunt performante și nu își fac norma și venitul. Dacă nu există un venit în general, evident, că nu se poate scoate de undeva acest lucru și atunci, prin negociere, se poate ajunge la salarii mai mici decât venitul mediu, ceea ce este anormal, dar asta ține în general de veniturile reduse ale cabinetelor medicale. Noi suntem permanent puși să facem o jonglerie între veniturile salariaților sau ale liberilor profesioniști, pe de o parte, și banii care sunt dirijați pe medicamente compensate, spitalele și celelalte.

În privința celei de-a treia, suntem absolut doritori de a interveni în mai multe părți, sistemul ambulator trebuie să fie dezvoltat în primul rând și el nu poate funcționa fără un sistem de ambulanță corespunzător.

În același timp, România are nevoie de o rețea foarte clară de spitale de urgență pentru a putea, după aceea, să revenim asupra tuturor celorlalte și a le transforma, eventual, în spitale medico-sociale. Pentru asta avem în vedere o rețea în trei trepte de spitale de urgență pe termen mediu, 8 spitale regionale de urgență, unele se pot suprapune pete cele existente care să poată face orice inclusiv toxicologie de arși sau arși, circa 30-40 de spitale de urgență medie care să rezolve urgențele comune și foarte multe centre de urgență locale care se vor dezvolta pe baza sistemelor de ambulanță.

Între ele trebuie să existe legături eficiente, inclusiv aeriene, pentru ca, având acest serviciu de urgență de bază, să putem, ulterior, trece la etapa a doua, când personalul va trece aici și populația va avea servicii de urgență asigurate, să refacem celelalte spitale a căror stare știți că este foarte proastă dar nu pot fi închise deocamdată pentru că populația rămâne fără nici un fel de serviciu.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc, domnule ministru.

 
Victor Horia Toma

Domnul deputat Victor Toma. Vă rog.

 

Domnul Victor Horia Toma:

Foarte pe scurt, domnule președinte.

Obiectul interpelării pe care am adresat-o Ministerului Mediului se referă la prevederi ale Legii mediului 137/1995, republicată. E vorba de articolele 61 lit.e) și f) care consacră obligativitatea autorităților locale, ale administrației publice locale, de a menține, de a întreține, de a dezvolta zonele verzi, zonele de protecție din municipii și celelalte localități.

Fac o referire în mod special la cazul Municipiului Ploiești, oraș care a realizat și un program în cadrul agendei locale 21 prin care a elaborat un plan de acțiune pentru dezvoltarea durabilă a localității, în care erau trecute măsuri exprese în sensul celor prezentate în paragrafele menționate mai sus.

Iată, însă, că începând imediat după alegerile locale din vara anului 2004, consiliul local al Municipiului Ploiești, la inițiativa primarului Municipiului Ploiești, a aprobat un plan urbanistic de detaliu prin care se realizează un supermarket într-o zonă a Ploieștiului, plan urbanistic ce prevede de fapt eliminarea în totalitate, fără a exista compensații, a unui spațiu verde și a singurului loc de joacă existent în zonă.

Obiectul interpelării era primirea unui răspuns privind situația respectării normelor de mediu în marile orașe și a măsurilor ce se impun atunci când aceste norme impuse de lege sunt încălcate de autoritățile publice locale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Doamna secretar de stat, Luciana Varga. Aveți microfonul.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor) :

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr.304 A/2005, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile Legii protecției mediului nr.137/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale HG 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și privind aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului MAPPM nr.860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu, cu modificările și completările ulterioare, pentru situația prezentată de dumneavoastră, respectiv pentru construirea unui centru comercial, titularul de proiect are obligația să solicite și să obțină acordul de mediu de la Agenția de protecția mediului Prahova.

Menționăm că procedura de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu asigură informarea și participarea publicului.

Din informarea transmisă de APM Ploiești, rezultă că, până la această dată, nu a fost depusă solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul de construire a unui supermarket pe strada Lupeni, intersecție cu strada Democrației și cu strada Ștefan cel Mare, Ploiești, județul Prahova.

La emiterea actelor de reglementare, autoritățile pentru protecția mediului precizează măsuri de menținere și ameliorare a fondului peisagistic natural și antropic al fiecărei zone și localități, zonele deteriorate și condițiile de refacere peisagistică și ecologică a acestora și de dezvoltare a spațiilor verzi.

După cum am spus, până la această dată, nu a fost depusă solicitarea în vederea emiterii acordului de mediu pentru proiectul de construire a supermarketului și, ca urmare, Garda Națională de Mediu s-a autosesizat și a efectuat un control pentru a verifica cele semnalate de dumneavoastră și va aplica sancțiuni conform Legii 137/1995, republicată.

Despre rezultatele controlului și despre măsurile dispuse în timpul inspecției, vă vom informa în scris.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriți să comentați. Aveți microfonul.

 
   

Domnul Victor Horia Toma (din sală):

Sunt mulțumit de răspuns și îi mulțumesc doamnei secretar de stat.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc dumneavoastră.

 
Coloros Dan Constantin Mocănescu

Mergem mai departe. Domnul deputat Dan Mocănescu. Aveți microfonul.

 

Domnul Coloros Dan Constantin Mocănescu:

Domnule președinte,

Întrebarea mea se referea la programul înfrățirii instituționale între orașele care promovează cetățenia europeană și viza poziția României în legătură cu cele 5 termene, ultimul dintre ele epuizat la 1 iunie. Cunoscând inițiativele unor orașe românești în această direcție, am constatat că nu se pot depune în absența unui acord prezumat de condiția țărilor candidate în acest caz.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat Alexandru Mircea, aveți microfonul.

 
 

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, prezentată și acum, vă comunicăm următoarele:

În luna martie 2005, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului Administrației și Internelor, Guvernul a aprobat, potrivit legii, semnarea memorandumului de înțelegere pentru participarea României la programul unitar de acțiune pentru promovarea cetățeniei europene active, participare civică.

Precizăm faptul că la data de 4 aprilie 2005, acest memorandum de înțelegere a fost semnat pentru partea română de către domnul ambasador Lazăr Comănescu, șeful misiunii României de pe lângă Uniunea Europeană.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dacă doriți să mai interveniți. Aveți microfonul.

 
 

Domnul Coloros Dan Constantin Mocănescu:

Am înregistrate răspunsurile venite de la minister, pe care vi le pun la dispoziție și care menționează că memorandumul nu a fost semnat și cererile deocamdată nu pot fi luate în considerare. Am să vă pot sta la dispoziție cu aceste răspunsuri. Și ar fi bine ca întâmplări de acest gen să devină publice pentru toți solicitanții. Pe site-ul ministerului nu s-a găsit nici până la 1 iunie nici un fel de informație legată de acest program.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, doriți să mai interveniți? Aveți această posibilitate.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Vin în completarea răspunsului și în completarea întrebării. În data de 27 mai, prin infograma nr.2641, misiunea României de pe lângă Uniunea Europeană a informat și Ministerul Administrației și Internelor despre semnarea, la data de 4 aprilie, a memorandumului de înțelegere pentru participarea României la programul comunitar de acțiune pentru promovarea cetățeniei europene active de către domnul ambasador Lazăr Comănescu, șeful misiunii.

Repet, încă o dată, am și numărul infogramei transmise la data semnării documentului respectiv.

Mai fac precizarea că gestiunea documentului în sine revine Ministerului Afacerilor Externe și nu Ministerului Administrației și Internelor, dar noi suntem cei care am avizat memorandumul la data respectivă și întrucât v-ați adresat Ministerului Administrației și Internelor, m-am simțit obligat să formulez răspunsul.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
Mircia Giurgiu

Are cuvântul domnul deputat Mircia Giurgiu. Două întrebări tot pentru dumneavoastră.

 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să-mi exprim punctul de vedere după ce o să ascult răspunsul.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule secretar de stat, aveți microfonul. La amândouă dacă doriți să răspundeți ca să simplificăm procedura. Domnul deputat nu vrea să intervină.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate, domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, prin care semnalați tergiversarea lucrărilor la drumul de legătură între comuna Aluniș și satul Pruneni din județul Cluj, precum și la ulițele din același sat, și solicitați ministrului administrației și internelor să dispună analiza acestei situații și să luați măsurile în consecință, precizăm următoarele:

Referitor la aspectele semnalate de dumneavoastră, instituția prefectului județului Cluj ne-a comunicat că în anul 2002, drumul comunal D.C.170 care face legătura între centrul comunei Aluniș și satul Pruneni, având o lungime de 3 km, a fost cuprins într-un program de amenajare, pietruire, fondurile fiind alocate de la Guvernul României, fără finanțare de la Uniunea Europeană, iar în anul 2004, s-au finalizat lucrările respective și s-a efectuat recepția acestora.

În perioada 2002-2004, s-au executat lucrări de terasare, aproximativ 9500 m.c., balastare 3 km lungime și 4 lățime, reciclare, stabilizare, cu 6% ciment și așa mai departe, fiind detalii tehnice, și tratament bituminos dublu pe toată suprafața reciclată.

De asemenea, au fost realizate 6 podețe și șanțurile necesare pentru scurgerea apelor pluvial în lungime totală de 5180 metri. Totodată, precizăm și faptul că în programul menționat anterior nu a fost prevăzută și pietruirea ulițelor din satul Pruneni.

Vă mulțumesc.

Aceasta este una. Și cea referitoare la memoriul sindicatului liber al tipografilor.

La întrebarea dumneavoastră prin care solicitați verificarea unor informații referitoare la existența cărții funciare Cluj-Napoca nr.3943 nr.top 391, precum și la eventualitatea constatării unor nereguli cu privire la aspectele semnalate, dispunerea măsurilor legale ce se impun, vă comunicăm următoarele:

Cartea funciară nr.3943 Cluj-Napoca, nr.top 391 nu este și nu a fost lipsă în evidența serviciului de publicitate imobiliară a Oficiului de cadastre și publicitate imobiliară Cluj.

Precizăm, de asemenea, faptul că serviciului de publicitate imobiliară al Oficiului de cadastru și publicitate nu i s-a solicitat în ultima perioadă eliberarea unui extras de carte funciară sau unei copii legalizate a documentului în discuție.

Totodată, menționăm că, în conformitate cu dispoziția art.71 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996, cu modificările și completările ulterioare, persoanele fizice și persoanele juridice private pot solicita și obține contra cost informații cuprinse în cadastrul general și în cadastrele de specialitate.

Deci, vă aduc la cunoștință cu tot respectul că eu am copia extrasului respectiv. Mai mult decât atât, având în vedere că există o anumită neconcordanță între ceea ce se spune în interpelare și răspunsul pe care l-am primit am solicitat la Asociația tipografilor să-mi transmită documentul de răspuns din care rezultă că nu există această carte sau că a fost dispărută și vă aduc la cunoștință că nu mi-a transmis nici un fel de document sau de corespondență din care să rezulte că au fost refuzate sau că există o culpă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

În legătură cu prima întrebare, locuitorii satului Pruneni spuneau că de trei ani de zile au început lucrările și încă nu sunt gata. Așa mi-au spus ei, am fost și eu acolo și din câte mi-au arătat cam aveau dreptate. Dacă s-a făcut recepția, înseamnă că ceva nu e în regulă. O să discut din nou cu ei să le arăt răspunsul pe care mi l-ați dat.

În legătură cu extrasul de carte funciară, solicitat de sindicatul liber al tipografilor din Cluj, într-adevăr, săptămâna aceasta, cred că în ziua de joi, am fost sunat și mi-au spus că au găsit această carte funciară și din această cauză nu am mai trimis la Ministerul de Interne acea adresă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc. Domnule secretar de stat doriți să mai interveniți? E în regulă.

Domnul Mircea Giurgiu, pentru domnul Vasile Lupu.

Domnule Lupu, colegul nostru dorește să asculte întâi răspunsul dumneavoastră. Aveți microfonul.

 
 

Domnul Vasile Lupu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

În urma verificărilor aspectelor referitoare la încălcarea regimului silvic și în directă legătură cu întrebarea pusă anterior, vă pot informa următoarele:

În trupul de pădure pe linia din apropierea satului Pruneni a fost retrocedată în baza legii 18 suprafața de 78,84 de hectare către 114 proprietari, și în baza Legii 1/2000 o suprafață de 29,64 pentru trei proprietari.

Din suprafața totală de 108, doar doi proprietari au încheiat contracte de bază pentru suprafața de 20 ha. cu Ocolul Silvic "Gherla", din Direcția Silvică Cluj-Napoca, deși actul normativ dă voie pentru toată lumea paza gratuită, numai cu condiția să vrea proprietarul, să solicite.

În urma inspecției de fond efectuată în această primăvară suprafața de pădure preluată în pază de Ocol au fost constatate 139 de cioate provenite de la arbori tăiați ilegal, cu un volum de 35 mc. și o valoare de 59 milioane, din care suma de 10,7 milioane a fost imputată pădurarului titular de canton.

Tot cu această ocazie a fost constatată și pe suprafețele învecinate, care nu sunt în paza Ocolului Silvic, existența unui număr însemnat de cioate provenite de la arbori tăiați ilegal, urmând ca evaluarea pagubei să se facă potrivit prevederilor legale, respectiv identificarea proprietarului și imputarea lor, conform Legii nr.31 privind contravențiile silvice, din 2000.

Și în pădurea proprietate a statului din acest trup de pădure, s-a efectuat un control de fond, tot în această primăvară, constatându-se 616 cioate, cu un volum de 81 mc., și o valoare de 49 milioane, provenite din tăieri ilegale de arbori.

S-a propus Consiliului de disciplină, Direcției Silvice Cluj-Napoca, desfacerea disciplinară a contractului de muncă pădurarului titular de canton.

De la începutul anului 2000 și până în prezent, în trupul de pădure Linia, nu au fost autorizate tăieri, atât din pădurea statului, cât și din pădurea aparținând altor proprietari.

Ca urmare a tăierilor abuzive săvârșite în trupul de pădure Linia au fost constatate în perioada '99 - 2005 un număr de 50 de cazuri de infracțiune înaintate organelor de cercetare penală de către personalul silvic din cadrul Direcției Silvice Cluj-Napoca, și un număr de 15 cazuri de contravenții silvice instrumentate de Inspectoratul teritorial de regim silvic și vânătoare.

În condițiile în care proprietarii de păduri nu acceptă să încheie contracte de pază gratuite cu structurile silvice ale statului sau contracte de administrare cu orice structură silvică autorizată, potrivit legii, considerăm că, pe lângă eforturile autorităților, trebuie să fie depuse eforturi cel puțin la fel de importante pentru schimbarea mentalității proprietarilor de păduri, în vederea asigurării pazei și gospodăririi durabile a acesteia.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat,

Iată, așadar, că se confirmă tăierile ilegale de arbori de acolo, și în ceea ce privește pe cei care au primit pădurea și nu și-au încheiat contracte cu Ocolul Silvic, am să port o discuție cu dânșii, nu știu dacă știu, o să-i informez ca să poată să-și apere tot ce au.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Mai aveți ceva de răspuns? Nu.

Domnul deputat William Brânză. Nu este prezent.

Deci, domnule secretar de stat, vă mulțumesc foarte mult. Am să vă rog să lăsați răspunsul în scris la secretariat.

 
Corneliu Ioan Dida

Pentru domnul secretar de stat Virgil Nițulescu, domnul dr. Dida.

 

Domnul Corneliu Ioan Dida:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Spre deosebire de cei care s-au prezentat în această seară cu întrebări extrem de punctuale, concrete, pe teme stringente, la zi, eu vin cu o întrebare adresată ministrului culturii, o întrebare care s-ar putea să stârnească uimire. Am ținut, prin această întrebare, de fapt, să amintesc ministerului că în 2006 se împlinesc 1900 de ani de la cucerirea romană a Daciei.

Mi s-a părut un eveniment extrem de important, care nu poate fi ignorat de Ministerul Culturii și Cultelor, și am ținut să arăt, în foarte scurtul text de însoțire a întrebării, că țări mult mai puternice, cu o vizibilitate și cu o semnificație culturală de nivel mondial, nu și-au ratat asemenea aniversări. Am dat exemplul Rusiei lui Gorbaciov, care în 1988 a celebrat 1.000 de ani de la creștinarea Rusiei; am dat exemplul bicentenarului Revoluției Franceze, în Franța, în 1989, sub Mitterand; sau bicentenarul Independenței Statelor Unite, în 1976; de asemenea, și Ungaria nu și-a ignorat mileniul creștinării, anul 1000, și nu și-a ignorat comemorarea stabilirii maghiarilor în Panonia, în 896.

Ar fi multe de spus. Aștept răspunsul domnului secretar de stat, cu multă curiozitate. Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Nițulescu, aveți microfonul.

 
 

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte,

Stimate domnule deputat Dida,

În anul 2005, Ministerul Culturii și Cultelor are trei acțiuni, trei activități legate de ceea ce va fi sărbătoarea din anul 2006. Am să vi le spun foarte pe scurt.

Prima, este legată de restaurarea și consolidarea Forului Capitalei Provinciei Dacia, colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa Dacica. Trebuie să precizez că în acest for s-au făcut lucrări de consolidare în perioada '89 - '95 și ulterior, 2000 - 2002, la zidurile de pe latura nord-estică, la zidul laturii de nord al Bazilicii și la soclul Porticului. Până în prezent s-au inventariat 1.320 de piese din calcar și marmură, care au fost depozitate din for, urmând să fie restaurate ulterior. Deocamdată, nu există bani alocați pentru restaurarea propriu-zisă, ci, repet, doar pentru consolidare.

Pentru aceste lucrări de consolidare, în anul 2005, am alocat, prin intermediul Programului Național de Restaurare, suma de 320 milioane lei.

A doua activitate este legată de cercetările la Cetatea Tropaeum Traiani din Adamclisi. Dumneavoastră cunoașteți foarte bine importanța acestei așezări, așa încât n-o să intru în detalii privind istoricul cercetării întrerupte, practic, în 1977. Lucrările de restaurare au fost încheiate atunci.

De atunci, încolo, cum știți, cercetările arheologice au continuat. În perioada 2001-2004, au fost alocate în total sume care au ajuns la pragul de 300 milioane de lei pentru cercetări arheologice. Am reușit în acest an, 2005, să alocăm numai pentru cercetări arheologice și lucrări de conservare primară, 600 milioane lei.

Totodată, o a treia activitate este aceea legată de revitalizarea unui proiect de revalorificare a Podului lui Traian. Este un proiect ambițios, care are în vedere piciorul podului, Castrul roman de la Drobeta, fortificația medievală a Severinului, vestigiile Bisericii Medievale, precum și consolidarea, restaurarea și reabilitarea funcțională a clădirilor Muzeului Regiunii Porțile de Fier.

Pentru acest proiect au fost demarate mai multe discuții cu Agenția de Dezvoltare din regiunea Latio. Încercăm să obținem bani din fonduri europene și sperăm ca în cursul acestui an, 2005, să avem un răspuns de la partenerii noștri italieni.

Totodată, trebuie să vă anunț că ne-am hotărât, deja decizia a fost luată, urmând să fie pusă pe hârtie în al doilea semestru al anului 2005, ca anul 2006 să fie proclamat "Anul Traian", evident, în memoria celor 1.900 de ani de la cucerirea Daciei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să mai interveniți? Mulțumesc.

 
Mircia Giurgiu

Domnul Mircia Giurgiu.

Trei întrebări tot pentru domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți.

 

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu:

Stimate domnule deputat,

În ordinea pe care o am eu, prima întrebare se referă la funcția de balerin operă cu studii superioare. Este o funcție pe care noi am introdus-o prin intermediul Ordonanței Guvernului nr. 9/2005, o funcție care nu exista până acum, și care - evident - aduce un nivel de salarizare mai mare, comparativ cu cel stabilit prin intermediul Anexei la Legea nr. 504/2004 cu privire la instituțiile publice de spectacole și concerte.

În momentul de față, am făcut demersurile necesare pentru a soluționa problema ridicată de dumneavoastră. Trebuie să vă spun că, în conformitate cu prevederile Ordonanței nr. 9/2005, aprobată cu modificări și completări din Legea nr. 112 din acest an, sunt incluse funcțiile cu cel mai mare nivel de salarizare, printre care se regăsește și funcția de solist balet, ale cărei atribuții sunt mult mai complexe decât cele ale funcției de balerin.

Considerăm, de aceea, că solicitarea cuprinsă în scrisoarea pe care dumneavoastră ați preluat-o în cadrul interpelării, ca cele două funcții să aibă același nivel de salarizare, nu ține seama tocmai de ierarhizarea funcțiilor, invocată în sprijinul susținerii, și ca atare noi considerăm că această solicitare a Uniunii Sindicale nu este justificată.

La cea de a doua întrebare, în legătură cu funcția de șef partidă, care se regăsește în Legea nr. 504/2004, pentru care se prevede un nivel de studii superioare de lungă durată, trebuie să precizez că, prin Ordonanța Guvernului nr. 9/2005 au fost instituite mai multe funcții noi, pentru noi nivele de salarizare, cum ar fi: balerin operă cu studii superioare, impresar artistic cu studii medii, bibliotecar cu studii postliceale ș.a.m.d.

Având în vedere că utilizarea altor posturi decât cele ocupate este condiționată, prin acest act normativ, de existența unor posturi vacante de care, din păcate, în momentul de față instituțiile nu dispun, în mod practic, din păcate, prevederile Ordonanței nr. 9/2005 în acest an nu sunt aplicabile. Trebuie să vă spun că se repetă o situație care a mai fost înregistrată și în trecut.

În anul 2004, am înregistrat un balast provocat de o prevedere din Ordonanța de urgență nr. 123/2003; nu au putut fi puse în aplicare prevederile acelei ordonanțe, practic, decât în anul 2005, astfel încât considerăm că prevederile din Ordonanța nr. 9/2005 referitoare la aceste noi funcții introduse, vor putea fi puse în aplicare de-abia în anul 2006. Ele vor fi efectiv operabile în situația în care prevederile acestui nou act normativ se vor corela cu încadrarea personalului în funcțiile respective, prin transformarea propriilor posturi în instituțiile de spectacole în cauză.

La cea de a treia întrebare pe care ați pus-o, răspunsul este foarte simplu. Cred că este vorba despre o confuzie. Nu avem în nici un fel în vedere, dar absolut în nici un fel în vedere unificarea Operei Naționale cu Opereta Națională, cu Teatrul de Operetă "Ion Dacian". Probabil că această confuzie provine din anunțarea unui proiect al ministerului nostru de a investi în realizarea unei construcții noi pentru Opera Națională, construcție pentru care sperăm să obținem și finanțări externe, și abia în momentul în care noua construcție, care sperăm noi va fi la nivelul operelor din întreaga lume, un nivel - zicem noi - corespunzător începutului de mileniu trei, de-abia atunci vom putea să mutăm Opera Națională din actualul său sediu, și să putem oferi spațiul actual al Operei Naționale pentru Teatrul de Operetă "Ion Dacian", care funcționează, după demolarea fostei clădiri a Operetei, într-un spațiu impropriu.

Într-un interval de timp optimist, eu cred că înainte de 5 ani de-acum încolo, nu se poate pune în discuție mutarea Operei din sediul său actual, în viitorul său sediu, și respectiv, ulterior, mutarea Operetei în sediul actual al Operei. Este vorba despre o rocadă pe care vrem să o facem spre beneficiul acestor două instituții muzicale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Referitor la prima întrebare, într-adevăr, balerinii au fost trecuți din clasa a IV-a în clasa a III-a, dar noi am cerut prima clasă, fiindcă am considerat că ar fi mai aproape de realitate, cu munca pe care o desfășoară. Oricum, totuși este bine că s-a mișcat ceva.

Referitor la cea dea doua întrebare într-adevăr, se dau ordonanțe de urgență, dar, din păcate, deocamdată, nu se pot pune în aplicare. Noi sperăm să le puneți mai repede decât anul viitor.

Iar la cea de-a treia întrebare, mă bucur că ați făcut o precizare clară, și anume faptul că nu se vor uni cele două instituții.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Mircea Giurgiu mai are o întrebare pentru doamna Cristina Manda.

Doamna secretar de stat, vă rog să răspundeți.

 
 

Doamna Maria Cristina Manda (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea formulată de domnul deputat Giurgiu, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.274/A/2005, și adresată ministrului justiției, referitoare la măsurile luate pentru aplicarea Hotărârii judecătorești pronunțate împotriva debitoarei Societatea Comercială Spedition Konig S.R.L. Arad, vă facem cunoscute următoarele: "Așa cum rezultă din cuprinsul înscrisurilor anexate întrebării formulate, Societatea Comercială Alint Tanscom S.R.L., a transmis în data de 4 martie 2002, prin intermediul executorului judecătoresc, o notificare către Societatea Comercială Spedition Konig S.R.L., prin care se punea în vedere, acestei din urmă societăți comerciale, să achite debitele restante, în caz contrar urmând a fi chemată în judecată.

Ulterior, creditorul s-a adresat instanței judecătorești, iar Tribunalul Arad, prin Sentința Civilă nr.2568/20 noiembrie 2002, a admis acțiunea și a obligat-o pe pârâta debitoare la plata sumei de 16.800.000, echivalentul a 1.200 mărci germane, cu titlul de preț, precum și la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 1.439.000 lei.

Notificarea la care se face referire, reprezintă o comunicare făcută de creditor, debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc, act anterior procedurii de executare silită propriu-zisă, care nu trebuie confundat cu somația, și care nu poate conduce la începerea executării silite.

Mai mult decât atât, executorul judecătoresc nu putea începe procedura de executare silită la data de 4 martie 2002, în lipsa unui titlu executoriu, reprezentat de hotărârea judecătorească pronunțată ulterior, în luna noiembrie a anului 2002.

Potrivit dispozițiilor art.3731 și 372 din Codul de procedură civilă, procedura de executare silită se declanșează de către executorul judecătoresc, în baza cererii adresată de către creditor, la care se atașează titlul executoriu, reprezentat de o hotărâre judecătorească sau de un alt înscris care, potrivit legii, poate constitui un astfel de titlu.

Din actele anexate întrebării formulate, nu rezultă că societatea creditoare a înregistrat la Biroul executorului judecătoresc o cerere în vederea executării silite a sumelor datorate de către Societatea Comercială Spedition Konig SRL, cerere în lipsa căreia executorul judecătoresc nu putea trece la executarea silită.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Vă mulțumesc pentru răspuns. O să informez acea societate să parcurgă toate treptele și căile legale pentru a intra în posesia acelor bani. Vă mulțumesc.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 20 november 2019, 15:17
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro