Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 1, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
19-03-2020 (joint)
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 01-10-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 1, 1996

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,57.

Lucrările au fost conduse de domnul Marțian Dan, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii și Kónya-Hamar Alexandru și Ovidiu Cameliu Petrescu, secretari.

   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem lucrările Camerei. Ca de obicei, prima parte a zilei de marți este rezervată intervențiilor pe diferite probleme, din partea unor colegi.Avem o listă care conține 8 solicitări.

Vă rog să fiți de acord, deci, să trecem la a da cuvântul în ordinea în care s-au înscris colegii noștri.

 
  Antal István - Replică la intervenția din 23 septembrie a domnului deputat Petre Sălcudeanu

Are cuvântul domnul deputat Antal István, din partea Grupului parlamentar al UDMR. După aceea va urma domnul Corneliu Bălan.

   

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Pe data de 23 septembrie, de la acest microfon, la fel ca în multe alte cazuri, în perioada acestei legislaturi, din nou, un distins coleg din partidul de guvernământ, încercând să-și mai corecteze imaginea tot mai șubredă, a dezinformat, amestecându-se, într-un mod dezagreabil, în problema unei comunități dintr-un județ al cărui reprezentant, sub nici o formă, nu poate fi dumnealui. Mai grav este faptul că v-a dat date statistice, cu totul eronate, despre situația din județele Harghita și Covasna de dinainte de revoluție.

Domnule fost ministru Sălcudeanu - căci de dumnealui este vorba -, cu puțin efort, ați fi aflat adevărul din Anuarul statistic din 1983, dar intenția dumneavoastră era cu totul alta. Pentru cultura dumneavoastră, vă citesc datele exacte: în Harghita trăiesc 48.812 cetățeni de naționalitate română și 294.269 de naționalitate maghiară, iar în Covasna 154.586 de naționalitate română și 175.582 de naționalitate maghiară. În aceste județe nu a avut loc nici o purificare etnică. Pur și simplu, foștii nomenclaturiști de naționalitate română trimiși acolo pentru realizarea asimilării forțate, fapt ce poate fi demonstrat cu documentele ieșite la iveală după Decembrie 1989, s-au întors la meleagurile natale, obiectul muncii lor, pentru moment, dispărând.

Este și mai grav faptul că dumneavoastră, orbit de posibilitatea unui atac la adresa conducătorilor maghiarimii, îl stropiți cu noroi pe domnul Kiraly Karoly, care era deja unul dintre cei mai cunoscuți dizidenți ai regimului ceaușist, iar evenimentul, în speță investiția realizată în municipiul Odorheiul Secuiesc din donația Fundației Basel Hilfe din Elveția, despre care relatați, mai bine spus dezinformați Parlamentul și opinia publică, are următorul istoric: în octombrie 1991, apare un acord pentru proiectul de urbanism emis de prefectura unde beneficiar este Fundația "Sfântul Nicolae" din Gheorghieni. În martie apare și certificatul de urbanism, pe numele domnului Ion Gavrilă, ca director, de data aceasta reprezentant S.C. ARIS, filiala din Gheorghieni, în septembrie 1992, autorizația de construire pentru executarea lucrărilor de construire a Școlii speciale pentru copii handicapați, iar în ianuarie contractul de concesionare între Consiliul local și S.C. ARIS Industrie S.A., în 7 iunie 1996 un contract de donație între S.C. ARIS Industrie și asociația religioasă Congregația Inimii Neprihănite din București. Ulterior, s-a clarificat faptul că Fundația "Sfântul Nicolae" din Gheorghieni, începând din 25 iulie 1991, nu a împuternicit nici o persoană fizică sau juridică pentru reprezentarea Fundației "Sfântul Nicolae" privind investiția amintită. Deci este un fapt.

În al doilea rând, Consiliul local a aprobat concesionarea terenului, specificând "pentru Școala ajutătoare pentru copii handicapați din Odorheiul Secuiesc".

În al treilea rând, pe 7 iunie, imediat după alegerile locale, S.C. ARIS Industrie donează investiția, în fază de finalizare, asociației amintite, cu titlul "Școală ajutătoare pentru copii orfani", schimbând, deci, destinația inițială prevăzută în contractul de concesionare, omițând și specificarea localității.

Pe data de 4 iulie 1996, Consiliul local municipal din Odorheiul Secuiesc, cu Hotărârea nr.38, sistează continuarea lucrărilor, acționând în judecată ARIS S.A. pentru nerespectarea unor clauze contractuale, astfel: având în vedere faptul că, de la data încheierii actului de concesionare, s-a omis perfectarea acestuia, respectiv completarea cu acele clauze care, în conformitate cu prevederile art.17 din înscris, urma să se reglementeze la o dată ulterioară, reprezentanții Consiliului local propun perfectarea contractului de concesionare cu clauzele speciale. Menționarea în proprietate sau înstrăinarea construcției, sub orice formă, din partea concesionarului, nu este permisă decât cu consimțământul concedentului. Orice reconcesionare, vânzare sau donație fără consimțământul concedentului este nulă.

V-am relatat pe larg faptele petrecute, pentru că, Consiliul local tratatează problema ca pe o problemă socială specială a orașului.

În încheiere, domnule Sălcudeanu și domnilor colegi, permiteți-mi să vă reamintesc prevederile art.4 din Carta Europeană a autoguvernărilor locale, semnată și de România.

Colectivitățile locale trebuie să fie consultate, pe cât posibil, în timp util și de o manieră apropiată, în cursul procesului de planificare și de luare a deciziei pentru toate chestiunile care le privesc în mod direct, iar Legea nr.60 nu prevede același lucru la art.20. Consiliul local are inițiativă și hotărăște, cu respectarea legii, în problemele de interes local.

În ceea ce privește comentariile domnilor din Franța și din Elveția, despre care ați vorbit dumneavoastră, cei care, de fapt, au deviat o donație care viza o categorie socială handicapată din oraș la o firmă profitabilă din București, în perioada realizării investiției, îi rugăm să se adreseze consiliului local ales de comunitatea din oraș, singurul organ autorizat să decidă în această problemă. De altfel, dumnealor, ca cetățeni ai unor țări cu un exercițiu democratic autentic, ar trebui să cunoască mai bine aceste competențe și să nu încerce să se amestece, într-un mod atât de grosolan, în viața unui orășel, cum și-au permis s-o facă până în prezent.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Corneliu Bălan - Intervenție legată de tratatele cu țările vecine;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Corneliu Bălan, Grupul parlamentar al PUNR. După aceea va urma domnul deputat Lazăr Lădariu.

   

Domnul Corneliu Bălan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În timp ce campania electorală se apropie de punctul culminant, respectiv decizia electoratului, cei care timp de 7 ani au vorbit în numele majorității și au acționat în favoarea minorității, a celor potentați, simțind că le scapă puterea din mână și că vor trebui să dea socoteală pentru nelegiurile comise, se bizuie pe puterea economică a celor pe care i-au protejat și acționează în forță, în disprețul legilor și a sărăciei pe care au determinat-o și protejat-o.

Însuși președintele Camerei Deputaților, al forului legislativ, își permite să nesocotească și să încalce legea de bază a Parlamentului, Regulamentul de organizare și funcționare, și acționează în baza bunului plac, contând pe neatenția și dezinteresul multora dintre parlamentari, acum, la încheierea mandatului.

Ce altceva pot fi deciziile personale, decât dispreț față de Biroul permanent? A se vedea sarcinile transmise unor comisii, cea juridică, pentru analizarea în procedură de urgență a unor acte normative, în defavoarea și disprețul altor acte normative cu vechime îndelungată nejustificată. Tratatul cu Iugoslavia, cel mai constant prieten al României, a fost uitat în favoarea Ungariei.

Noi, PUNR, am fost și suntem de acord pentru încheierea tratatelor de prietenie și bună vecinătate cu toate statele și în special cu vecinii, dar nu de pe poziții privilegiate, în favoarea unora și în defavoarea altora. Am fost și suntem de acord pentru încheierea Tratatului cu Ungaria, dar nu de pe poziția de slugă, călcând în picioare demnitatea poporului român.

În timp ce în acordurile cu celelalte țări vecine problema minorităților este tratată cu superficialitate, exemplu Bulgaria și Iugoslavia, unde românii loiali țărilor în care trăiesc reprezintă procente importante din populația țărilor respective, acestea nu se bucură de drepturile cuvenite conform documentelor internaționale referitoare la minorități, la care România este parte, în Tratatul cu Ungaria peste 80 la sută din cuprins sunt prevederi pentru minorități și privilegii ce depășesc prevederile documentelor la care România este parte. În timp ce nici o țară componentă a Consiliului Europei nu a luat în seamă Recomandarea 1201, România se umilește și dă valoare de document juridic acesteia.

Doamnelor și domnilor,

Cei vinovați de dezastrul în care au adus țara și au umilit poporul român încearcă, acum, de la toate nivelurile, să-și păstreze pozițiile și să-și asigure imunitatea, prin promovarea în Parlament. Fac presiuni asupra celor aleși în administrație, la diferite structuri, pentru a-i înregimenta.

La Bacău, rectificarea bugetului s-a făcut pe criterii politice, numai în favoarea celor aleși din partea PDSR.

Pentru a minți încă o dată electoratul și a-l deruta, se pregătesc acum pachete cu alimente, de câteva mii de lei, cu care să fie ademeniți cei nevoiași, aduși în această situație tot din vina actualilor binevoitori.

De aceea avertizez LADO, Prodemocrația și alte organizații neguvernamentale, pentru a veghea la folosirea metodelor ilegale și inumane, care se pregătesc, pentru a minți, încă o dată, poporul român și în special la Bacău.

Sper, totuși, ca la alegeri poporul să sancționeze cum se cuvine pe cei responsabili de situația grea în care se află țara, iar noul Parlament să excludă prevederea cu privire la imunitatea parlamentară, pentru ca cei vinovați, care vor reuși să se ascundă în Parlament, să răspundă pentru faptele lor.

Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - Apel către toți cei din presă de a fi drepți și echidistanți ]n viitoarea companie electorală;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu din Grupul parlamentar PUNR. Va urma domnul deputat Gavril Dejeu, după aceea.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Privind fenomenul din interiorul unei meserii, cea de ziarist, încununată de peste 5.000 de articole și studii, de cele 12 cărți publicate, ca membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști și al Uniunii Scriitorilor din România, ca unul care, de peste 40 de ani, port condeiul, privesc cu un ochi spre colegii mei jurnaliști din loja presei, cu celălalt spre sala parlamentarilor, cu care am împărțit 4 ani bucuriile împlinirii, dar și amărăciunea și tristețea neîmplinirilor de multe ori și mă simt în postura rabinului din Dorohoi. Deci, în cunoștință de cauză fiind, nu pot, privind la tovarășii de breaslă, să nu mă gândesc la furcile caudine, nu puține, prin care trece presa independentă, parte inseparabilă a celei de a patra puteri în stat, câinele de pază al democrației supusă, nu o dată, numeroaselor îngrădiri directe și indirecte.

Acum, când îngrijorările emanate de pericolul votării art.205 și 206 din Codul penal, odinioară în postura posibilă a unei săbii a lui Damocles, au rămas în amintire, aș adresa un gând sincer colegilor mei ziariști, că la noi nu există un organ de autocontrol, cu rol de instanță morală, care să asigure un anumit mod de comportare, dar și de asigurare a sensului constituțional al libertății presei. Știm că unul din principiile deontologice ale profesiei noastre este corecta informare. Știm bine, într-o meserie ca a noastră, riscurile sunt mari, proporționale cu cele ale posibilei căderi în greșeală. Așadar, demersul nostru este unul de conștiință, dublat de prudența românească a măsurării de 7 ori și a tăierii o singură dată.

Există, se spune, un simț al măsurii în toate, iar românul zice: ce nu oprește legea, oprește bunul simț. Poate acesta este și motivul ce-l determina, odinioară, pe Walter Leeman să exclame: un ziarist adevărat poate greși, dar niciodată cu reacredință!

Libertatea cuvântului, cea de exprimare a gândurilor sunt prevăzute în art.30 din Constituție, dar același articol, la alin.6. prevede: "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine".

Asigurând protecția vieții private a cetățeanului, legea atrage atenția că apărarea nu este un privilegiu, ci un drept al fiecărui cetățean.

Ca ziarist, am fost întotdeauna împotriva acelor sancțiuni care se refereau nu atât la libertatea presei, ci, mai degrabă, la a celui care o practică. Am fost întotdeauna împotriva legilor- ghiulea la picioarele democrației reale, împotriva botniței puse presei, am fost pentru o lege care nu doar cere sancționarea, ci și apărarea ziaristului. Convinși că, în nobila noastră profesie, sintagma lui nenea Iancu, "cinste și gramatică", conține noțiuni inseparabile, care pot conviețui mulțumitor doar când exprimă adevărul, știm că, numai respectându-le, tot mai puțini vor fi ziariștii tentați să cadă în păcat.

Vă mulțumim tuturor din întreaga presă, celor care, în cei 4 ani, ne-ați agreat, cât și celor care nu ne-ați iubit, dar, sunt sigur, ne-ați înțeles. Încredințați că și în această campanie dură veți fi drepți și echidistanți, vă spun: la bună vedere!

Vă mulțumesc.

 
  Gavril Dejeu - Intervenție legată de viitoarea campanie electorală;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Gavril Dejeu, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și PER, după care va urma la cuvânt domnul deputat George Stănescu.

   

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi este săptămâna,...

Din sală:

Patimilor!

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

De la acest microfon, făceam o constatare în legătură cu modul în care se desfășura campania electorală și spuneam că ea se caracterizează, în esență, prin aruncarea în luptă a tuturor mijloacelor, unele dintre ele cele mai condamnabile, între fapte și vorbe fiind uneori diferență ca de la cer la pământ, respectiv o diferență de 180 de grade.

De azi-săptămână și până acum, iată, am avut prilejul să asistăm și la penibilul moment al unei demonstrații în fața Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, acțiune care, sigur, și ea se înscrie în rândul campaniei electorale și care se înscrie cu o notă de depreciere, chiar mai gravă decât cele care s-au derulat până acum.

Suntem noi, parlamentarii, la încheierea mandatului nostru și credeam că noi, ca și restul politicienilor din țară, indiferent dacă suntem sau nu înscriși în febra unei campanii electorale, ar fi fost cazul să ne facem o sinteză a atitudinii și activității noastre, un fel de dare de seamă în fața poporului și, măcar acum, pe ultima sută de metri, să accentuăm pe elementele pozitive favorabile unei astfel de atitudini.

Văd că dorința de putere, dorința ca, cu orice preț, unii să se mențină fie în funcție de președinte, fie în funcții de miniștri, fie în funcții de parlamentari, fie în alte funcții, calcă în picioare cele mai curate valori ale structurii noastre politico-morale și constat, cu tristețe, prin urmare, că aceasta ne este cartea de vizită. Vrem să accedem în rândul popoarelor civilizate, în rândul popoarelor europene, în structurile evoluate ale unor democrații cu lungă tradiție și clamăm, la fiecare colț de stradă, la fiecare miting, la fiecare cuvântare, aceste mari dorințe ale noastre, ale tuturor. Nu vedem însă și nu ne întrebăm ce facem, ce spunem, pentru a justifica aceste pretenții. Cum credem că putem să accedem, cu ușurință, în aceste structuri, față de un astfel de comportament politico-civic, pe care îl arătăm, inclusiv în derularea campaniei electorale? Este și aceasta una dintre responsabilitățile pe care, fie cei care pleacă, fie cei care rămân, trebuie să și-o pună, ca rezultat al unei activități de 4 ani, în acest forum legislativ al țării.

Dar dacă noi, politicienii, dacă unele instituții ale statului nostru nu țin seama de deontologia politică și de moralitatea necesară unui anumit standard civico-politic - și mă refer, cu tristețe, la penibilul exercițiu al Curții Constituționale în motivarea deciziei sale privitoare la candidatura președintelui Ion Iliescu - dacă noi nu ținem seama, prin urmare, de aceste comandamente elementare, eu nutresc speranța că, după 4 ani, din 1992 și după 7 ani aproape, după 1989, de aceste lucruri să țină seama, de această dată, poporul român.

Eu adresez un apel, de la acest microfon, electoratului român: să nu se mai lase nici sedus, nici înșelat de jocurile politice, mai mult sau mai puțin echilibristice și murdare, ale campaniei electorale și sper că experiența de viață, respectiv cei 7 ani de viață efectivă derulați în România după 1989, cu faptele, cu realitățile, cu tristețile, cu sărăcia morală, fizică, pe care îi cuprinde, să fie argumente mult mai puternice și mult mai serioase, pentru toți cetățenii români, în privința orientării lor electorale. Să nu se mai lase seduși de nimeni, nici de stânga, nici de dreapta, nici de centru, și să judece realitățile petrecute în România timp de 7 ani de zile, după impactul lor asupra vieții noastre adevărate și să aprecieze dacă acei care au condus politica românească până acum și-au făcut sau nu și-au făcut datoria, față de promisiunile și speranțele care au fost așezate la temelia alegerii lor.

Închei prin aceea că încă sper că între alegătorii români și viitorii politicieni ai acestei țări se va realiza o simbioză fericită, pentru ca, în viitor, România să iasă din tunelul în care se găsește la ora actuală, spre a se așeza cu îndreptățire în rândul țărilor civilizate, în rândul structurilor europene și internaționale favorabile.

 
  George Stănescu - Invitație, în numele conducerii Asociației ASTRA Banat Porțile de Fier la cea de a cincea ediție a simpozionului care va avea loc la Timișoara: Identitatea culturală a tuturor românilor. fiindcă gândim

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat George Stănescu, Grupul parlamentar PNȚCD+PER. Va urma, după aceea, domnul deputat Barbu Pițigoi.

   

Domnul George Stănescu:

Stimați colegi,

Nu am a face azi o declarație, ci am plăcerea să invit, în numele conducerii Asociației ASTRA Banat "Porțile de Fier", pe toți cei care doresc cu adevărat să facă o politică a românismului, să participe la cea de a cincea ediție a simpozionului care va avea loc la Timișoara, în organizarea ASTREI Banat "Porțile de Fier", acel simpozion care, de fiecare dată, în ultimii 5 ani, a purtat aceeași denumire: "Identitatea culturală a tuturor românilor".

Facem, pe această cale, dacă vreți, oficial, invitarea tuturor candidaților la Președinția țării, fiindcă gândim că cel care va ajunge pe tronul președințial trebuie să cunoască, deopotrivă, ca și ceilalți, ce obligații, ce îndatoriri avem noi toți în a păstra, a veghea, a aplica prevederile renumitului art.7 din Constituția României, pe care, din nou, vă invit să-l recitiți.

Vă invităm să veniți la Timișoara în zilele de 11 - 12 octombrie, inclusiv duminică, în ziua de 13, când va avea loc o vizitare, o excursie la vestigiile romane și o excursie pe Dunăre. Deci, în acele 3 zile, să uităm ceea ce ne desparte în Parlament și venim la Timișoara să arătăm, cu adevărat, că ținem, și ținem foarte mult la coregionalii noștri, la conaționalii noștri care sunt trăitori în țările care sunt apropiate României. Deci vă invităm și vă așteptăm și ne vom simți, cu adevărat, onorați de prezența dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
  Barbu Pițigoi - Intervenție legată de situația energetică;

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Barbu Pițigoi, Grupul parlamentar al PNȚCD+PER. Va urma, după aceea, domnul deputat Ion Dobrescu.

   

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Actuala toamnă friguroasă, cu ploi abundente și temperaturi scăzute mult sub media anuală a sezonului, prognoza meteorologică conform căreia, în acest an, iarna se va instaura de timpuriu pe meleagurile noastre, după unele păreri autorizate primele ninsori ar putea să cadă chiar în această lună, la munte ele au căzut mai demult, în luna trecută, ne duce cu gândul la suferințele îndurate în iarna 1995 - 1996. Aceste suferințe, proaspete în memoria românului, au constat, după cum se știe, în frigul din locuințe, datorat lipsei agentului termic, din pricina căruia au suferit, deopotrivă, cei tineri și cei vârstnici, copii și bătrâni. Multe și importante unități economice, deconectate de la sistemul energetic național, și-au întrerupt activitatea, trimițând zeci de mii de oameni în șomaj și provocând importante pagube materiale greu de recuperat.

Nemulțumirile majore provocate de criza energetică din ianuarie - februarie 1996, care au determinat serioase convulsii sociale, s-au datorat lipsei de prevedere a Guvernului, prevederea de a constitui stocuri de combustibil necesare pentru iarnă și lipsei de fonduri bănești, prin care resursele primare de energie puteau fi procurate la timp sau în timp util.

Conform prevederilor legale, de altfel și ca urmare a unei bune gospodăriri normale, chibzuite, an de an, Guvernul ar fi trebuit să asigure stocurile de resurse primare energetice necesare pe plan național, în cadrul pregătirilor de iarnă, până în luna august a fiecărui an.

Preocupată de problema energetică, de altfel una din atributele sale principale, Comisia pentru industrii și servicii a Camerei a analizat, în vara anului 1995, situația stocurilor de resurse primare energetice, primind din partea Ministerului Industriilor asigurări verbale și scrise că totul este rezolvat, asigurat, fără grijă, fără probleme. Rezultatele sunt cunoscute.

În virtutea acelorași preocupări, încă din luna august a anului curent, prin adresele nr. 367 din 10 septembrie și următoarele, am cerut Ministerului Industriilor informații asupra stadiului constituirii stocurilor pentru resursele energetice necesare sezonului friguros.

La finele lunii august a.c., am primit de la Ministerul Industriilor un răspuns pe cât de dezarmant, pe atât de ambiguu: "Se caută fondurile necesare, inclusiv valutare, pentru procurarea combustibililor necesari". A mai adăugat Ministerul Industriilor, în răspunsul său, că, imediat ce va avea un rezultat concret, va informa comisia.

În ciuda numeroaselor noastre reveniri, comisia nu a primit încă, până la această dată, nici un răspuns din partea celor abilitați să asigure cu energie populația și economia, să confirme că nu se va mai repeta criza energetică în numeroasele sale implicații negative din iarna trecută.

Să fie oare, lipsa oricărei reacții la solicitările sus-amintite un semnal conform căruia Guvernului actual nu-i mai pasă de ce va urma după 3 noiembrie, conform dictonului "După noi, potopul"? Așteptăm încă răspunsul Ministerului Industriilor la aceste întrebări de interes național și, odată cu noi, întreaga suflare românească, care va suporta consecințele unor obligații asumate și neîndeplinite de actuala administrație.

Vă mulțumesc.

 
  Ion Dobrescu - Protest adresat posturilor de televiziune;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ion Dobrescu. După aceea va urma domnul deputat Petre Țurlea.

   

Domnul Ion Dobrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Blasfemie. Am asistat, prin intermediul televiziunilor, atât cea națională, cât și cele particulare, diminică seara, la un spectacol degradant. Drapelul național, care era întins pe un cosciug care conținea rămășițele pământești ale unui condamnat, unui condamnat de justiția română, unui deținut eliberat din motive umanitare.

Nu vreau să vorbesc despre morți, pentru că românii nu trebuie să uite, dar pot ierta. Dar gașca care era în jur, care și-au făcut acolo o propagandă electorală deșănțată prin arborarea drapelului național, trebuie să fie pedepsită. Pentru că am vorbit cu foarte multă lume, care n-au un nivel politic prea ridicat, și este debusolată. Nu mai știe ce să înțeleagă. Este politică de stat, sau este politica unor clanuri mafiote, care vor să profite de această moarte?

O voce din sală:

Lăsați-l în pace!

 
   

Domnul Ion Dobrescu:

Și mort o să-l lăsăm în pace, dacă el o să ne lase în pace. Ca să-i răspund colegului!

Dar nu este vorba despre morți. Mă repet. Este vorba de cei din jur, care profită.

Domnilor, ce putem să gândim despre morții din revoluție, care la ora actuală au fost întinați, care s-ar răsuci în mormânt dacă ar vedea unde s-a pus drapelul național.

Vreau să vă aduc aminte dumneavoastră, tuturor, că pentru această lege ne-am bătut aici s-o facem cât mai bună și rezultatul l-ați văzut duminică. Televiziunea a luat imediat bomboana de pe colivă, le-a plăcut, dar nu știu cu ce intenție a făcut această propagandă.

Vreau să vă atrag atenția încă o dată că sunt fapte ce pot fi incriminate de aici, ale unor oameni care sunt chiar în Parlamentul României, care fără rușine s-au dus acolo cu "Totuși iubirea". Ce iubire? Iubire, pentru ce?

O voce din sală:

Slugoi ...

 
   

Domnul Ion Dobrescu:

Slugoi. Ăsta este cuvântul. Acești slugoi ai intereselor lor, pentru că, să nu uităm un lucru, acești socialiști sunt cei mai mari capitaliști ai țării la ora actuală, ei nu vor mai da voie să ne întoarcem de unde s-a plecat. (Rumoare, clopoțel)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, domnule Drăghia, dacă aveți de dat replică, o să puteți uzita de acest drept săptămâna viitoare. (Râsete)

 
   

Domnul Ion Dobrescu:

Domnului Drăghia îi mulțumesc că are intervenție. Într-adevăr, îl recunosc ca un slugoi al regimului trecut.

Vreau să vă atrag atenția că Parchetul General are datoria să se autosesizeze. Parchetul General a mai făcut-o acum, de curând, într-un caz mult mai puțin grav, la Cluj.

În statul acesta, sat fără câini, vreau să știu când Guvernul acesta va fi în stare să facă și un act de justiție?

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

După 3 noiembrie.

 
   

Domnul Ion Dobrescu:

Domnilor, n-aveți nici o grijă, dar pregătiți-vă pentru haine vărgate.

Vă mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - Protest față de cele afirmate de domnul deputat Antal István în intervenția sa;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea. După aceea va urma la cuvânt domnul deputat Ioan Catarig.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Înaintea intervenției mele vreau să vă spun două fraze, pe scurt.

Ca autor principal al Raportului Harghita-Covasna, îmi exprim indignarea, protestul față de ceea ce a afirmat de la acest microfon puțin mai înainte domnul deputat al UDMR-ului din Harghita. Domnia sa spunea că nici un român din Covasna și Harghita n-a fost alungat, ci au plecat de bună-voie numai activiștii de partid. Îl întreb pe distinsul nostru coleg de ce n-a plecat nici un activist de partid maghiar, activiști de partid marghiari, care erau mult mai mulți decât cei români din cele două județe?

Aduc în atenția domniilor voastre poziția unei mari părți a românilor din afara țării față de problemele majore ale acesteia. Fac această scurtă expunere și cu satisfacția de a vă putea demonstra că ideile pe care le-am susținut, timp de 6 ani în Parlament, sunt împărtășite de mulți conaționali din toată lumea. Și chiar dacă mai mulți mi-au fost adversarii decât adepții, să avem în vedere faptul că niciodată valabilitatea unei idei nu a fost determinată de numărul susținătorilor ei.

Mai întâi vă prezint munca de o viață a unui român transilvănean stabilit în Statele Unite ale Americii și ajuns președinte al uneia dintre organizțiile românilor de acolo, român care și-a investit toți banii în publicarea de cărți istorice, cărți atestând drepturile românilor asupra tuturor teritoriilor pe care ei le locuiesc. Printre altele, a publicat opere de valoare incontestabilă ale lui Simion Mehedinți, Zenovie Cuprișanu, Romulus Teișanu, Gheorghe I. Brătianu, Alexandru Boldur, Nicolae Iorga și alții).

Toate acestea le-a trimis bibliotecilor din toate țările democratice, în total peste o mie de astfel de biblioteci, inclusiv biblioteci ale forurilor legislative, umplând un gol în ceea ce privește cunoașterea României în lume, gol datorat nepăsării statului român de ieri și de azi. Cea mai răsâpndită dintre cărțile publicate astfel de el se intitulează "S.O.S. Transilvania împotriva revizionismului unguresc cuibărit în Congresul american". Iată această carte voluminoasă.

Numai pentru publicarea și răspândirea acestui volum, trimis chiar și Congresului american, autorul cheltuise până în 1992 suma totală de 72.855 de dolari, deci echivalentul de astăzi în lei, cam 250 milioane de lei, pentru un singur volum din acesta.

Românul de care v-am vorbit și care merită toată aprecierea și recunoștința noastră pentru ceea ce a făcut pentru cauza neamului românesc se numește Traian Golea.

Și a doua problemă pe care vreau să v-o prezint se referă la ecoul printre românii de peste Ocean al încheierii Tratatului dintre România și Ungaria. Pe marginea acestui Tratat mi-au scris mai multe organizații ale românilor din Statele Unite, din Canada și din Australia.

Vă prezint doar Apelul trimis de românii din Montreal - Canada, în numele cărora semnează 52 de reprezentanți ai lor, Apel pe care l-am primit chiar sâmbăta trecută și va apare astăzi și în presa centrală.

Ei cer Parlamentului României să nu ratifice Tratatul până nu vom primi asigurări ferme că vom fi tratați de NATO la fel ca Ungaria.

Apelul acesta, fiind către domniile voastre, parlamentarii României, îmi permit chiar să citesc două fraze din el: "Cerem Parlamentului României să nu definitiveze nici un tratat cu vecinii înainte de ținerea alegerilor generale prezidențiale și legislative; în Tratatul româno-ungar să nu fie inclusă Recomandarea 1201 care se referă la autonomia teritorială și drepturile colective ale minorităților naționale".

Mie și altora, pentru aceleași idei, mi s-a aruncat eticheta de extremist. Puteți arunca această etichetă și asupra acestor multor români trăitori în afara țării? sau apelurile lor ar trebui să vă facă să gândiți încă o dată înainte de ratificarea Tratatului? Dacă au dreptate și veți ajunge la această concluzie, prea târziu, după ce veți ratifica Tratatul.

Și, în finalul acestor puține cuvinte, doamnelor și domnilor colegi, pentru că cel mai probabil nu voi face parte din viitorul Parlament, dați-mi voie să fac două urări.

În primul rând, urez tuturor colegilor, atât celor cu care mă cunosc de pe aceste bănci de 6 ani, din 1990, cât și celor pe care-i cunosc de 4 ani, din 1992, să le urez tuturor multă sănătate.

Urez, de asemenea, tuturor colegilor care vor face parte din viitorul Parlament, le urez să fie mai buni ca noi, să nu strice ceea ce am făcut noi bun și să realizeze ceea ce noi nu am dus până la capăt.

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Catarig - Exemple din județul Bistrița-Năsăud privitor la sursele de existență a a tinerilor studenți;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig - Grupul parlamentar PDSR.

   

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Azi reîncep cursurile învățământului superior.

Două exemple din județul Bistrița-Năsăud, pe care urmează să vi le prezint pe scurt, mă obligă să pun din nou întrebarea: spre ce tip se societate românească ne îndreptăm?

Primul caz: un student în anul I - Drept administrativ. Surse de existență a familiei: mama, cofetăreasă. Ca să-și asigure un loc în cămin, s-a împrimutat cu 100 de mărci pescheș pentru mai marii administrației căminelor din Cluj-Napoca. Ce fel de jurist în Drept ca deveni această tânără?

Al doilea exemplu. O familie - el este inginer electronist, ea - inginer silvic; un copil; părinții din ambele părți - pensionari. Se pregătesc să plece în Canada, unde li s-a promis loc de muncă, casă și venituri normale.

Două domenii de vârf și pentru România - electronica și silvicultura. România renunță la serviciile acestor tineri. Deci, încotro România?

La această întrebare, președintele Comisiei economice, într-o dezbatere în anii precedenți, pe marginea Bugetului, a răspuns cam așa: ne vom realiza o societate specifică nouă, nu după modele deja experimentate.

Și iată că timpul a trecut și România este cum este.

Folosesc prilejul acesta și-mi permit să vă propun să ne îndreptăm atenția spre o societate de genul celei care face parte din civilizația asiatică, spre care se focalizează, în detrimentul civilizației euro-atlantice, depășite deja de vremurile ce le trăim, atenția lumii.

De ce Coreea? Este vorba de Coreea de Sud. Această țară, ca și România, s-a aflat tot timpul sub presiunea și la intersecția intereselor a cel puțin trei imperii: chinez, japonez, american, care, de fapt, au și dezbinat-o în două, ca și România. Dar știm deja, verificat de relațiile comerciale, economice, pe care România le-a realizat în acești ani cu firme din Coreea că succesul din societatea coreeană se datorește următoarelor: asiaticii de est nu cred în forma eternă a individualismului practicată în Vest. Fiecare individ este important, dar el nu este o ființă izoltă, ci un membru de familie, clan, vecinătate, comunitate în națiune sau stat și tot ceea ce face sau spune trebuie să țină seama de interesele celorlalți.

Spre deosebire de societatea occidentală unde individul pune interesele sale mai presupus de a celorlalți, în societatea asiatică individul încearcă să împace interesele sale cu ale familiei și societății.

Asiaticii de Est cred în întărirea familiei, cărămida cu care se construiește societatea. Asiaticii de est prețuiesc învățământul și îl privesc ca pe o valoare care aparține nu numai elitei, ci tuturor straturilor societății. Asiaticii de est cred în virtuțile economisirii și frugalității. Asiaticii de est consideră munca sârguincioasă drept o virtute. Asiaticii de est practică consensul național. Sindicatele și patronii se consideră parteneri, nu dușmani de clasă. Împreună, Guvernul, patronii și angajații, muncesc laolaltă pentru binele națiunii. Există o versiune asiatică a contractului social între cetățeni și stat. Guvernul menține ordinea și legea și asigură cetățenilor satisfacerea nevoilor de bază în materie de post, casă, educație și îngrijirea sănătății. Guvernele au, de asemenea, obligația de a-i trata pe cetățeni corect și omenește. În schimb, cetățenii au datoria să respecte legea și pe cei ce le reprezintă autoritatea, să muncească, să economisească și să-și educe copiii, să învețe și să devină de sine stătători.

În unele țări asiatice, guvernele tind să determine pe fiecare cetățean să dețină acțiuni în țară. Peste 90 la sută, de exemplu, din cetățenii din Singapore sunt proprietarii casei în care locuiesc, iar 50,5 la sută dețin acțiuni.

Asiaticii de est cer Guvernului să mențină un mediu moral în care să-și crească copiii. Este cazul interzicerii spectacolului Michel Jakson, care la noi, ați văzut cu cât fast a fost primit. Presa este liberă, dar nu de o libertate absolută. Presa trebuie să dea dovadă de spirit de răspundere. De exemplu, presa nu trebuie să incite la animozitate între grupuri rasiale, religioase sau lingvistice, și nici la conflicte între țări.

Ca atare, ce ne rămâne, stimați colegi, de făcut? Să ne asumăm răspunderea politică, pe care afirmăm că ne-am luat-o și să facem ordine în România, începând chiar cu Parlamentul, care Parlament, după cum o devedesc exemplele din ziare, nu este Parlament până când alegerea parlamentarilor nu se va realiza prin vot nominal pe liste de partid.

De aici încolo, lucrurile se înșiră într-o logică responsabilă. Altfel, România va cădea odată cu căderea societății euro-atlantice, cea care propovăduiește - și unii dintre noi o susțin cu convingere, din păcate, - triumfalismul, care a caracterizat cu numai 6 ani în urmă proclamarea dominației liberalismului economic și politic - subliniez politic -, ca urmare a prăbușirii comunismului din Europa. Atitudine nefastă pentru România. Situația actuală o confirmă.

În încheiere, am convingerea că avem destulă lă minte și tărie să ne redresăm în al doisprezecelea ceas. În ceea ce mă privește, o voi face prin ceea ce depinde de mine, așa cum am făcut-o și în aceste minute.

Vă mulțumesc pentru atenție și pentru sprijin.

 
  Marin Lungu - Indignare față de intervenția domnului deputat Ion Dobrescu.

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Marin Lungu.

   

Domnul Marin Lungu:

Stimați colegi,

Nu cred că există un coleg din partea dreaptă a sălii sau din partea stângă, să nu-i fi acordat respectul cuvenit în cei patru ani pe care i-am petrecut în această aulă. Deci, nimeni nu poate reproșa, în ceea ce mă privește, că nu l-am tratat ca pe coleg și ca un om care-și vede de problemele partidului, formațiunii din care face parte.

Sigur că m-a indignat poziția domnului coleg Dobrescu, care știu că are o pregătire intelectuală solidă, care confundă un ceremonial de înmormântare cu o anumită atitudine care nu-i face cinste. A condamna în bloc reprezentanți ai fostului partid comunist, a-i transforma pe toți în slugoi, așa cum afirmă dânsul, vreau să vă spun că în această situație se află într-o gravă eroare. Nu s-a întâmplat nimic la acea înmormântare, nu a fost nici un miting electoral, a fost pur și simplu o ceremonie, la care cei care au participat au petrecut pe ultimul drum un om, un cetățean român, care la acea dată nu avea nici buletin de identitate și avea vârsta de numai 45 de ani. (Rumoare)

Deci, eu l-aș ruga să lase aceste poziții revanșarde, să manifeste mai multă toleranță, pentru că fără toleranță în România nu putem mișca un pas. De aceea să lăsăm oamenii cu convingerile lor și care idee va penetra în România, aceasta să aibă sorți de izbândă în perspectivă. (Rumoare)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Partea aceasta inițială a activității noastre de astăzi a luat sfârșit. (Rumoare; clopoțel)

Vă rog să-mi dați voie să vă pun în temă în legătură cu situația participării la lucrări.

(Domnul deputat Ion Dobrescu se îndreaptă spre tribună, solicitând să i se dea dreptul la replică)

Domnule Dobrescu, vă rog, a fost suficient. (Rumoare; vociferări)

În privința asta, punctele de vedere sunt diferite și riscăm să intrăm într-un carusel în care vor fi luări de poziție, drept la replică, iar drept și alte chestiuni. Vă rog foarte mult!

 
Modificare în Comisia de mediere la Ordonanța nr.2/1996 - domnul Petre Șteolea în locul domnului Valeriu Tabără  

Doamnelor și domnilor deputați, din 341 de membri, câți numără Cameră, și-au înregistrat prezența la lucrările de astăzi 209. Sunt absenți 132. Din aceștia, 11 participă la diferite acțiuni parlamentare și această împrejurare îi pune în imposibilitatea de a participa la lucrările în plen.

Cvorumul de lucru este, în consecință, de 171 de membri.

Aș dori să vă cer consimțământul să operăm o modificare în ceea ce privește reprezentarea Grupului parlamentar al PUNR în Comisia de mediere privind Ordonanța nr.2 pe anul în curs.

Camera Deputaților a aprobat să facă parte din această comisie domnul deputat Valeriu Tabără. Dânsul, fiind în imposibilitatea să participe la lucrările comisiei, Grupul parlamentar al PUNR ne-a cerut să-l înlocuim cu domnul deputat Petre Șteolea.

Dacă sunt observații în legătură cu această solicitare? Nu sunt.

O supun votului dumneavoastră. Deci, înlocuirea domnului Valeriu Tabără cu domnul deputat Petre Șteolea.

Cine este, vrog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, Camera a aprobat această înlocuire solicitată de Grupul parlamentar al PUNR.

Dezbateri: raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege cu privire la actele de stare civilă  

Doamnelor și domnilor deputați, urmează să luăm în discuție raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege cu privire la actele de stare civilă. Acest raport a fost elaborat, imprimat, difuzat nouă, tuturor, și este necesar să ne pronunțăm și asupra lui, pentru a mai face încă un pas înainte pe linia finalizării acestui proiect de lege.

Îi rog pe domnii chestori să-i invite pe toți colegii în aulă.

De asemenea, aș dori, înainte de a trece la discutarea conținutului raportului Comisiei de mediere, să fac un apel către toți colegii și către grupurile parlamentare să-i invite pe toți colegii care au semnat prezența la lucrări, în așa fel încât, în jurul orei 11, să fim în măsură să ne pronunțăm asupra unor proiecte de legi pe care le-am discutat săptămâna trecută și asupra cărora trebuie să exprimăm votul final.

Rog, deci, încă o dată, să fie invitați colegii în aulă și să se aibă în vedere această intenție a noastră de a supune votului proiectele respective în jurul orei 11,00.

Trecem la discutarea raportului Comisiei de mediere și vă consult dacă sunt anumite observații de principiu în legătură cu raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege cu privire la actele de stare civilă? Nu sunt?

Trecem, atunci, la examinarea concretă a raportului.

Pct.1 din raport se referă la art.3, alin.2, lit.b).

Dacă sunt observații în legătură cu soluția comisiei, care ne propune să adoptăm varianta Senatului? Nu sunt observații?

Supun votului pct.l.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat pct.l din raport.

Pct.2 se referă tot la art.3, alin.3, de data aceasta.

De asemenea, Comisia de mediere a optat pentru insușirea variantei Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun votului și propunerea comisiei de la pct.2 din raport.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și textul propus la pct.2.

Pct.3 se referă la art.8, alin.1. Și în cazul acesta, comisia a mers pe varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului propunerea comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri .

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată și această propunere a comisiei.

Pct.4 se referă la art.9. De asemenea, comisia propune să fie validată varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abtineri.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată și această propunere pe care o conține raportul Comisiei de mediere.

Pct.5 se referă la art.11, alin.3 al acestui articol.

De asemenea, Comisia de mediere ne sugerează să aprobăm varianta Senatului.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea din raportul comisiei? Nu sunt.

Supun votului această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată și această propunere a Comisiei de mediere.

Examinăm pct.16 din raport. Se referă la art.11, alin.6.

De asemenea, comisia propune să fie aprobată varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului propunerea pe care o conține raportul Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat.

Pct.7 din raportul Comisiei de mediere se referă la art.15 și există o deosebire între varianta Camerei și a Senatului, mai degrabă de natură redacțională.

Comisia propune să fie însușită varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru adoptarea propunerii comisiei? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată și propunerea la pct.7 din Raportul Comisiei de mediere.

Pct.8 se referă la art.43, alin.1. Și în acest caz, comisia ne propune să fie însușită varianta Senatului.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea de la pct.8? Nu sunt.

O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată și propunerea de la pct.8 din Raportul Comisiei de mediere.

Pct.9 se referă la art.44, lit.a), b) și i).

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei, constând în a adopta varianta Senatului? Nu sunt.

Vă supun votului această propunere.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată și propunerea de la pct.9 din raport.

Pct.10 se referă la art.47. Comisia a propus să se adopte varianta Senatului.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei? Nu sunt. O supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată și propunerea de la pct.10 din Raportul comisiei.

Pct.11 privește alin.1 al art.59.

De asemenea se propune îmbrățișarea variantei Senatului.

Dacă sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt.

O supun votului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată și propunerea de la pct.11 din Raportul Comisiei de mediere.

La următorul punct, 12, avem propunerea referitoare la art. 60 alineatul 2. Se sugerează aprobarea variantei Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Este chestie de terminologie și adecvare a textului cu prevederea pe care o avem noi în Legea privind administrația publică locală.

Supun votului propunerea de a îmbrățișa, de a valida, varianta Senatului de la art. 60 alin. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobată și această propunere.

Punctul 13 se referă tot la art. 62 alin. 1 lit. d) și lit. o) și lit. p). Se propune aprobarea variantei Senatului.

Dacă sunt observații în legătură cu acest punct din raportul Comisiei de mediere? Nu sunt. Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și acest punct.

Uite că domnul Nicolicea face un act inedit, în timp ce se votează părăsește sala.

Punctul 14 se referă la ... (Vociferări) Nu, sunt contribuții originale la dezvoltarea parlamentarismului.

Art. 62 alin. 2, să știți că nici într-un parlament, când se votează nu se iese din aulă. Dar, în fine, se pare că noi avem din acest punct de vedere o capacitate inovativă absolut inepuizabilă.

Punctul 14 se referă la art. 62 alin. 2. Se propune aprobarea textului din varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun votului acest punct din raportul comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și punctul 14.

Trecem la punctul 15. Se referă la art. 65, el nu există în varianta Camerei, a fost introdus de către Senat, comisia ne propune un text propriu.

Dacă în legătură cu acest text sunt observații? Nu sunt.

Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și textul comun propus de către comisie pentru articolul 65.

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmează să ne pronunțăm asupra raportului comisiei de mediere,în integralitate. Vi-l supun aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi Camera a aprobat raportul Comisiei de mediere.

   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă cerem permisiunea ca în vederea întocmirii raportului la Hotărârea privind bugetul Camerei Deputaților să îngăduiți Comisiei pentru buget, finanțe-bănci, să meargă la sala 29.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, ați ascultat propunerea pe care a făcut-o domnul Gheorghe Ana și anume să fim de acord să lucreze în paralel cu desfășurarea activității în plen Comisia pentru buget, finanțe-bănci, pentru a lua în examinare proiectul bugetului Camerei pentru anul 1997.

Dacă consimțiți în acest sens?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobată această cerere și îi rugăm pe colegii care fac parte din comisie să participe la lucrările ei.

 
Dezbateri: proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele agricole calamitate în anul agricol 1995-1996  

În conformitate cu cele discutate ieri și pe baza propunerii formulate vă sugerăm să luăm în discuție proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele agricole calamitate în anul agricol 1995-1996.

Acest proiect de lege este rodul unei inițiative parlamentare declanșate în Senat, și din partea inițiatorilor participă domnul senator Victor Neagu și mai este cineva dintre inițiatori?

   

Domnul Dumitru Brăneanu:

Din partea Ministerului Agriculturii - doamna...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu este inițiator, dar o să dăm posibilitatea, doamna secretar de stat Toncea și domnul secretar de stat Stan Dragomir.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun să trecem la discutarea acestui proiect de lege și potrivit procedurilor noastre urmează ca la început să ascultăm opiniile inițiatorilor legate de această propunere legislativă, elementele de fundamentare, considerentele cu privire la soluțiile pe care le conține și celelalte aspecte. După care, vom asculta punctul de vedere al comisiei care a analizat în fond acest proiect de lege, respectiv Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și după aceea vor urma dezbaterile generale.

Rugăm grupurile parlamentare, dacă au de prezentat punctul lor de vedere, să ne comunice acest lucru.

În numele inițiatorului îl invit pe domnul senator Victor Neagu să ne prezinte această propunere legislativă, acest proiect de lege.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Este o propunere inițiată de mai mulți senatori.

La această propunere aș vrea să fac precizarea că au achiesat aproape toate formațiunile politice și cu permisiunea dumneavoastră alături de Partidul Democrației Sociale, PNTCD-ul, PUNR-ul, PL-ul, senatori independenți, PRM-ul, PD-ul și alte formațiuni politice. Am făcut această precizare, dat fiind faptul că dumneavostră, în deplasările pe care le efectuați în teritoriu, ați constat și ați luat legătura cu cei ce se ocupă de agricultură și ați putut constata cu regret, am putea spune, că la ora actuală sunt peste 650 de mii de hectare calamitate datorită condițiilor meteorologice destul de dificle din iarna anului trecut, instalată în jurul datei de 4 noiembrie în sudul țării și care a staționat circa 6 luni de zile, lucru grav care a afectat starea de vegetație a culturilor de toamnă, apoi a venit nu o desprimăvărare, ci practic a venit temperatura de vară, care a cauzat foarte mult în stagnarea culturilor semănate în toamna anului trecut.

La toate acestea s-au adăugat seceta din acest an care a afectat sudul și estul țării, astfel încât veniturile producătorilor agricoli, indiferent de starea lor de proprietate, că sunt privați, că sunt de stat, că sunt într-o asociație, au fost mult diminuate.

Dat fiind faptul că acestea sunt stările de fapt, sunt calamități naturale asupra cărora nici Parlamentul nu a putut cum să influențeze decât acum, printr-o măsură destul de târzie, fac apel la sufletul și la bunăvoința dumneavoastră ca să o discutăm într-un regim realmente de urgență. Am discutat cu Guvernul și cu băncile comerciale care se ocupă de agricultură, astfel că acoperirea celor 500 de mii de miliarde, pentru că noi avem situația la nivel de județ a calamităților naturale, se va face prin preluarea la datoria publică a creditelor și a dobânzilor datorate băncilor comerciale și aferente cheltuielilor efectuate pe suprafețele calamitate și prin efectuarea de plăți din prevederile bugetare ale Ministerului Agriculturii și Alimentației pe 1996 și 1997 pentru producătorii agricoli care nu au beneficiat de credite sau al căror volum de credite este inferior sumei cuvenite drept despăgubire.

Vreau să vă spun că pentru cei care au avut suprafețe în condiții de irigat și care nu le-au pus în funcțiune v-aș ruga să fiți și dumneavoastră de acord cu poziția Senatului, să nu-i încurajăm pe aceștia, pentru că este vina celor care nu au pus sistemele de irigații în funcțiune, și dacă au avut calamități sunt din cauza lor.

Aș vrea să vă spun, în nume personal, că am văzut și raportul Comisiei pentru agricultură la care ați făcut o adăogire, mi se pare interesantă și eficientă, deci nu rămâne decât ca dumneavoastră să decideți în consecință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Rog acum punctul de vedere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, președintele acestei comisii.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați domni miniștri,

Stimați colegi,

Sunt profesii -deoarece consider eu, este o profesie să fii agricultor sau trebuie să devină o profesie- care, dincolo de dorința și putința lor sunt pradă intemperiilor. Iată că anul trecut vremea nu a ținut în totalitate cu agricultorul. Iarna, care așa cum știți a durat peste 5 luni, primăvara târzie au făcut ca munca lor înglobată în brazdă să nu rodească pe măsura efortului. Și asta nu ar fi nimic, dar resursele puține pe care le-au avut și le-au pus la dispoziția producției viitoare s-au împuținat și mai mult deoarece se află în imposibilitatea de a returna o serie de credite și ceea ce este mai grav se află în imposibilitatea de a relua ciclul de producție.

De aceea, vă voi prezenta, să spunem, doar câteva cifre, spre a nu vă plictisi, dar ele sunt mai sugestive decât vorbele mele, producția de grâu -1810, față de 2961, porumb - 1472, față de 2712 media pe țară, sfecla de zahăr ajungând la 9841 în județul Giurgiu, față de producții de 20308 kg la ha pe țară.

Evident că a-i lăsa pe acești producători agricoli, în continuare, la discreția vremii și a vremurilor înseamnă a-i distruge pe ei și în fond a distruge și a pune în pericol securitatea alimentară a țării.

De aceea, deși noi opinăm că această inițiativă a venit puțin cam târziu, deși s-au făcut o serie de observațiii în comisie, că nivelul despăgubirilor nu este cel care ar corespunde unei reluări normale a ciclului, a noului an agricol, considerăm totuși că este nu o reparație față de agricultorii noștri, ci o reparație față de pâinea țării.

Comisia, întrunită în ședința din 30 septembrie a.c., a avizat total favorabil și a purces de la ideea că mai binele este dușmanul binelui și ne-am oprit de la alte amendamente care ar fi făcut din acest proiect de lege un proiect de lege mult mai bun, dar credem că este suficient. A trebuit să introducem un articol nou, art.4, sugerat de către Consiliul Legislativ pentru ca proiectul de lege să fie în corespondență cu prevederile art. 110 și art.137 din Constituție. Deci am încercat să fluidizăm circuitul pentru că altfel în timpul pe care îl mai aveam la dispoziție acest proiect de lege rămânea literă moartă, numai intenție. Iar noi dorim ca și Guvernul să înțeleagă acest lucru și resursele care sunt precizate să fie cât mai repede agonisite spre a se reîntoarce în hambarele țăranului, agricultorului și ale țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc și eu domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem dezbaterile generale. Au solicitat până acum înscrieri la cuvânt domnul deputat Corneliu Ruse și domnul deputat Dumitru Brăneanu. Dacă sunt și alte solicitări? Vă rog, domnule Petru Șteolea.

Are cuvântul domnul Corneliu Ruse, apoi va urma domnul deputat Dumitru Brăneanu și au mai fost câteva solicitări în plus.

Domnul deputat Corneliu Ruse.

 
   

Domnul Corneliu Ruse:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnilor invitați,

După părerea Partidului Democrat acest proiect de lege nu vine decât să arate faptul că partidul de guvernământ, Partidul Democrației Sociale din România, și poate și celelalte partide care au sprijinit acest Guvern timp de 4 ani nu au avut nici o politică clară în domeniul agriculturii. Acest proiect de lege, mai mult decât atât, arată slăbiciunea acestui Guvern în domeniul agriculturii.(Vociferări în sală)

Din păcate, domnule președinte!

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Ce ați făcut voi cu irigațiile?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog liniște!

Domnule Olteanu, vă rog, lăsați... Eu zic că este foarte bine ceea ce spune, pentru că vor putea cei care vor studia obiectiv istoria Parlamentului din România să vadă cum se raportează un partid față de o problemă climatică.

 
   

Domnul Corneliu Ruse:

Nu este vorba doar de o problemă climatică sau de temperaturi, ci este vorba de politici înalte în domeniul agriculturii, atâta vreme cât lăsăm agricultura ca să o rezolvăm așa, în stil pompieristic, că aceasta nu este decât o rezolvare în stil pompieristic a problemelor foarte grave care s-au acumulat în ultimii 4 ani în agricultura acestei țări. Faptul că acest proiect de lege introduce în continuare discriminări între diverse tipuri de agenți economici, între agenții economici cu capital de stat, care dețin 15-16 la sută din suprafața arabilă a țării, și ceilalți agenți particulari - proprietari de terenuri împroprietăriți în baza Legi nr.18 în 1991, este un lucru foarte grav, aceștia deținând deci restul 85-86 la sută din suprafața arabilă a acestei țări.

Faptul că acest proiect de lege vine să preia la datoria publică este un lucru foarte grav, adică chestiunea asta se poate întâmpla an de an, dar -eu știu?- această soluție nu este o soluție economică să preluăm an de an, nu numai dobânzile aferente la credite, ci chiar și creditele, și acest proiect de lege nu spune nici măcar care este suma acestor credite și dobânzile aferente. Și de unde o să le plătească acest popor, decât prin creșterea inflației, pe care tot acest guvern se tot laudă de 4 ani de zile că a ținut-o în frâu, ea crescând an de an și atingând, eu știu, probabil în acest an și ca urmare a aplicării acestui proiect de lege trecând de 100%.

Problema de fond este o problemă economică, domnilor colegi, nu o problemă pompieristică de a rezolva acum, eu știu,nerealizările din agricultură. Este o problemă gravă într-adevăr, că a fost secetă, a fost îngheț, au fost furtuni, grindină, ploi, acum, în perioada culesului, a recoltării, este o problemă dificilă, dar nu așa se rezolvă problemele, crescând inflația în această țară și preluând la datoria publică, deci obligând generațiile viitoare să acopere nerealizările agricole din acest an. Marea majoritate a volumelor creditelor unde s-au dus? Nici asta nu se spune. Din câte știu, din datele pe care le am - cel puțin în județul meu - 80% din creditele care s-au alocat agriculturii în acest an s-au dus la întreprinderile cu capital de stat. Deci, tot pe acestea, care dețin doar 16% și sunt incapabile să-și gestioneze averea și avutul, în continuare le vom subvenționa și le vom prelua datorile și creditele restante și dobânzile, unde? La datoria publică, plătindu-le toți, fiecare dintre noi, în anii viitorii. Asta nu este o măsură economică! Această problemă trebuia rezolvată încă de acum 3-4 ani printr-o lege clară a creditului agricol, prin Legea asigurărilor producțiilor agricole și preluării riscului și nicidecum așa, pompieristic, din an în an, în funcție de cum o bate vântul și cum o da bunul Dumnezeu să rezolvăm problemele acestei agriculturii. Eu nu am nimic împotriva acestui proiect, ci a modalităților de a asigura protecția agricultorilor și a investitorilor în agricultură în această țară. Asta este problema de fond.

Și un alt lucru, în art. 4 se prevede o suplimentare de 230 miliarde de lei, care nici ea nu există în bugetul pe acest an și bineînțeles că este ilegal în momentul de față să o putem prevedea aici, fiindcă în bugetul pe acest an, în ordonanța de rectificare a bugetului nu este prevăzută această creștere, această majorare a cheltuielilor și nici nu poate fi concepută, deci va trebui o nouă rectificare a bugetului, Guvernul să dea o nouă rectificare a bugetului, nu știu dacă noi mai avem timp să abilităm Guvernul să rectifice încă o dată bugetul în acest an, ca să putem introduce influențele date de această lege, nu numai de art. 4, ci și de art. 3, în cadrul bugetului pe acest an.

Eu cred că cei care vor veni să verifice aplicarea acestei legi or s-o declare ilegală, deci este vorba de Curtea de Conturi, și eu nici nu văd cum se pot aplica prevederile art. 3 alin. a) și prevederile art. 4, atâta timp cât nu se spun nici sursele, decât că vom lăsa pe datoria publică, ce? Nici nu se spune cât! Sunt 1000 de miliarde, sunt 2000 de miliarde, sunt 15 mii de miliarde?

Cine știe care este cuantumul creditelor luate de agenții economici cu profil agricol și dacă într-adevăr aceste credite au fost utilizate numai în domeniul agricol sau alții au mai făcut și acte de comerț, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori, și noi vom purcede mereu, în fiecare an, datorită, eu știu, dorinței de a ajuta agricultura, să acoperim toate neregulile făcute de diverși agenți economici din domeniul agriculturii.

Eu cred că acest proiect de lege ar trebui îmbunătățit și abia după aceea să se supună discuției articol de articol. Fiindcă dacă nu prevedem sumele care vor fi preluate la datoria publică, nu știm care este cuantumul acestora, ce aprobați, domnilor colegi? Asta este problema, la asta vreau să mi se răspundă.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Brăneanu în numele Grupului parlamentar PDSR și apoi va urma domnul deputat Petru Șteolea.

 
   

Domnul Dumitru Brăneanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că domnul Ruse, în numele PD-ului, a adus niște acuze PDSR-ului, deci ca partid de guvernământ și guvernului ca atare, eu aș vrea să-i amintesc domnului Ruse că în cei doi ani de zile de guvernare ai PD-ului s-a reușit să se câștige pariul cu ....

Din sală:

Al FSN-ului!

 
   

Domnul Dumitru Brăneanu:

Al FSN-ului, dar erați dumneavoastră la guvernare, nu am fost nici unul din cei care s-au desprins atunci, nu au fost la guvernare și nici nu au...(Vociferări) Dar nu vreau să facem polemică.

Eu vreau să vă amintesc doar că la data respectivă dumneavoastră ați reușit să câștigați pariul cu agricultura și ați mai reușit încă un pariu să câștigați, distrugând întreg sistemul de irigații de 3 milioane de hectare și care după 4 ani de eforturi financiare făcute din bugetul de stat s-a reușit să se ajungă la vreo 400 de mii de hectare care se irigă. Acesta este câștigul pe care dumneavoastră l-ați adus.

Vreau să vă mai aduc aminte că ați uitat repede că în 1992 încă importam grâu și că în 1995 am exportat grâu și că anul acesta avem șanse să facem una din cele mai bune producții de porumb. Deci, dacă vreți să fiți obiectivi, atunci încercați să fiți obiectivi și veți vedea că nu aveți dreptate când acuzați că Guvernul nu a avut o strategie în acest sens.

Dar obiectul legii este cu totul altul. Este păcat că unii nu au înțeles că nu poți să faci o strategie cu Dumnezeu sau cu clima sau cu factorii climatici și în aceste condiții, chiar o strategie bine gândită, o strategie politică, care poate avea un impact favorabil de creștere și dezvoltare a agriculturi, poate suferi eșecuri din cauza factorilor climatici și cu care bineînțeles până la această dată, cu toată dezvoltarea științei și tehnicii, nu s-a reușit să se înlăture acest efect negativ.

Noi considerăm că această propunere legislativă este, ce e drept, în întârziere, poate ar fi fost bine să fie mai devreme, pentru ca acești bani deja să ajungă la producătorii agricoli, pentru a-și putea relua producția în această toamnă, dar - vorba românului - mai bine mai târziu decât niciodată, și credem noi că și la această dată, încă dacă astăzi vom reuși să trecem acest proiect de lege, vom reuși să venim în sprijinul producătorilor agricoli, indiferent de forma lor de proprietate, cum clar se prevede în lege.

Domnul Ruse spune că nu este prevăzut cât este această sumă. Din păcate suma este prevăzută, este vorba de 500 de miliarde, din care 230 de miliarde se vor acoperi de la bugetul de stat. Restul se vor acoperi prin titluri de valoare pentru creditele și dobânzile băncilor comerciale.

Fără îndoială că partidul nostru, partidul de guvernământ susține acest lucru având în vedere iarna deosebit de grea care a fost și care în zonele de sud și est a produs tasări ale culturilor de grâu, orz, deci culturilor cerealiere, cu o diminuare a producției de mai mult de 50%.

Vreau să amintesc de ploile torențiale, de înghețurile din toamna anului trecut, care au avut loc imediat în luna noiembrie, când multe culturi erau abia în faza de răsărire, dar și de ploile torențiale din primăvară sau din timpul iernii, din unele zone, care au distrus suprafețe importante de culturi, cât și seceta din luna mai-iunie, care au afectat culturile însămânțate în acea perioadă și care au asigurat o răsărire neuniformă, o răsărire cu o densitate mică de plante la hectar, diminuând cultura.

Fără discuție că această lege nu se aplică decât acelor zone calamitate, și nu întregii suprafețe agricole a țării. Zone mai afectate, se știu, sunt deja identificate de către Ministerul Agriculturii, de către direcțiile agricole, pe producători, indiferent de proprietate și deci considerăm că legea este bine venită, este un spriijin real pe care îl acordăm agricultorilor, nu numai pentru a-și relua activitatea de producție, ci și pentru faptul că au făcut niște investiții pe care, nu din vina lor, le pierd.

În acest fel, chiar dacă nu se compensează 100% pierderile pe care le înregistrează acești producători, este totuși un ajutor substanțial.

În concluzie, PDSR-ul, partidul nostru, va susține proiectul de lege, acceptând, fără discuție, dacă vor fi amendamente pertinente pe care să le discutăm și care să vină să îmbunătățească textul legii.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Șteolea, Grupul parlamentar al PUNR, după dânsul va urma domnul deputat Elek Barna.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Văd că acum, pe final de legislatură, am ajuns să politizăm și fenomenele naturale deosebite, înghețuri, seceta, grindina etc. devin și încep să aibă conotații politice și economice, iar cele economice sunt, zic eu, destul de bine, ca să vă răspund direct, analizate și stabilite în acest proiect de lege.

Din punctul de vedere al Partidului Unității Naționale Române, acest proiect de lege vine puțin cam târziu, am fost și noi printre inițiatorii acestuia și cred că faptul că se ajunge la această încercare de legiferare, care corectează multe în favoarea producătorului agricol, este un lucru bun.

Este păcat că trebuie să se acorde despăgubiri și, poate aici trebuia să răspundă cineva, să comenteze acest lucru, "...despăgubiri deținătorilor de terenuri, prevăzute cu sisteme de irigații, dar în stare de nefuncționare" și ne întrebăm de ce și cine răspunde pentru acest lucru.

Faptul că, totuși, în 1995 a fost un maxim al producției agricole în România și toată lumea așteaptă relansarea economică a României din agricultură, este un argument că agricultura trebuie sprijinită în continuare și acest proiect de lege merge pe acest sprijin.

Din punctul nostru de vedere, în ceea ce privește unele completări, avem o asemenea completare, în sensul că vom interveni a propune un amendament, prin care să se stabilească și termenul până la care se face plata acestor despăgubiri către producătorii agricoli. De ce? Fiindcă, aceste fonduri să devină un real sprijin pentru cei care lucrează în agricultură, deci pentru producătorii agricoli în această campanie agricolă de toamnă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Elek Barna, în numele Grupului parlamentar UDMR.

Va urma, după aceea, domnul deputat Vasile Lupu.

 
   

Domnul Elek Barna:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor invitați,

Stimați colegi,

Desigur, formațiunea mea politică n-a făcut nici un pariu cu nici o agricultură. Formațiunea politică pe care o reprezint aici , la acest microfon, n-a condus destinele agriculturii, ca ministru, în nici un Guvern.

Dacă am ieșit la acest microfon, totuși, trebuie să arătăm că, cu toate acestea, noi nu putem fi impasibili la ceea ce se întâmplă în agricultură, dar nu putem nici să analizăm problema agriculturii, în general, ca un minister de specialitate, sau, numai sub aspectul sec al cifrelor de statistică, sau al tehnologiilor care se aplică sau nu se aplică în agricultură.

Desigur, într-un Parlament se face politică, iar a face politică este o modalitate de a-te exprima, indiferent despre ce domeniu vorbim, recte, de agricultură, acum, modalitate în care concepe o formațiune politică cum se abordează o problemă și în ce mod.

Din păcate, noi, într-adevăr, suntem tot timpul rămași în urmă, cu un pas, cu doi sau cu mai mulți pași.

În cei 4 ani ai actualului Parlament, întotdeauna agricultura a fost expusă la unele măsuri, n-aș zice "pompieristice", cum zice domnul coleg Ruse, foarte asemănătoare, dar, oricum, seamănă cu un spital de urgență, unde se aleargă împreună cu ambulanța și cu medicii-asistenți, pentru a face niște perfuzii, cât se poate de rapide, pentru a preveni colapsul într-un sector.

Iată, din păcate, aceasta este realitatea, de care ne-am lovit, pentru că agricultura așa este: ne lovim, ne lovim de lipsă de recoltă, ne lovim de surplus de recoltă...

Noi, în acești 4 ani, nu am reușit să găsim calea ideală și calea de mijloc, în care am putea să punem, să promulgăm această agricultură ca, într-adevăr, părțile să fie mulțumite, și prin părți înțeleg populația, ca atare, a țării, și acea mult trâmbițată "strategie agricolă", sau "alimentară" a țării.

Dar, desigur, pentru a face agricultură, este nevoie de un cadru legislativ, ai nevoie de un cadru legislativ bun, care "să cârpească" racilele și greutățile create de Legea fondului funciar, și poate nu atât legea ca atare, cât aplicarea acestei legi, și eu, personal, cel puțin de la acest microfon, de nenumărate ori am solicitat plenului, am solicitat comisiei de specialitate, ministerului, câteva legi, sau un pachet de legi care să vină în ajutorul agriculturii.

Legea creditului agricol, care de ani de zile trebuia pusă pe tapet, să discutăm ce se întâmplă? Creditul agricol nu este un credit care vine să ajute un domeniu, este o instituție care vine să ajute agricultura, prin specificul acestei agriculturi, care diferă extraordinar de mult de industrie, sau de servicii, sau de alte sectoare. Este, pur și simplu, o instituție, repet, națională trebuie să fie, care să asigure un cadru adecvat, un cadru financiar adecvat agriculturii. Iată că această lege nu s-a discutat.

N-am discutat despre Legea asigurărilor și reasigurărilor în agricultură.

La fel, n-am discutat legi și de fiecare dată și în fiecare toamnă sau în primăvară ne lovim de lipsa acestor legi, sau acestui pachet de legi, pentru că sunt suprafețe calamitate..., sigur că sunt, asta nu depinde nici de Guvernul Roman, nici de Guvernul Stolojan și nu va depinde nici de următoarele guverne, n-o să depindă nici seceta, nici alte calamități, dar tocmai din acest punct de vedere, noi trebuie să lucrăm preventiv, profilactic, dacă vreți, printr-un bagaj de..., o carapace de legi, care să protejeze agricultura de asemenea inconveniente.

În proiectul de lege se menționează că cifra despre care discutăm este în jur de 500 de miliarde de lei. Poate este mult, poate este puțin, poate este necesar sau poate este chiar exact cât este nevoie, dar problema mai gravă este nu atât cifra ca atare, ci modul în care se folosește, sau modalitatea în care s-au folosit alte sume alocate agriculturii, care, de multe ori, au luat exact o cale neavenită, în sensul de a administra acest "balon de oxigen", această perfuzie de multe ori în niște sectoare care, în loc să ajute agricultura, nu făceau altceva decât să ajute supraviețuirea unor sectoare inproductive din agricultură; iată că tractorul a ajuns la suma la care se poate achiziționa, motorina lipsește exact în prag de campanie agricolă și așa mai departe. Lista poate este prea lungă și n-aș vrea nici să abuzez de pacienția dumneavoastră.

Dar Grupul parlamentar UDMR nu are absolut nimic împotriva unei legi, care să vină și să ajute agricultura, acum, când este nevoie de produse agricole pe piață.

Nu avem absolut nimic împotriva unei agriculturi, chiar, din contră, vrem să ajutăm agricultura, ca să avem o agricultură bună, o agricultură care să asigure traiul decent al tuturor cetățenilor țării.

Este inadmisibil, doamnelor și domnilor, ca astăzi, din salariul mediu pe țară, să se cheltuiască 80% pe produse agroalimentare, pentru alimente. Este inadmisibil ca, la sfârșitul secolului XX, într-o țară civilizată, 80% din acești bani câștigați pe o trudă cinstită să fie dati pe mâncare, mai ales în România.

Dar, repet, dacă vechiul proverb latin spunea: "Navigare necese est", eu aș putea parafraza, spunând: "Agricola necese est" - "Este nevoie de agricultură", noi trebuie să ajutăm agricultura, dar rog Executivul și onorații reprezentanți ai Executivului să chibzuiască bine, să controleze bine, să administreze bine aceste sume care trebuie alocate agriculturii, repet, ca să fie într-adevăr investite aceste sume în agricultură, nu în sectoarele inproductive, care trăiesc pe seama agriculturii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Lupu, în numele Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D. + P.E.R.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Pentru grupul nostru parlamentar, P.N.Ț.C.D + P.E.R., titlul sună foarte bine: "Lege privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele agricole calamitate în anul agricol 1995-1996".

Au mai fost legi care, în titlu, au sunat la fel de bine, care au scos mulți bani de la buget, dar când am ajuns între producătorii agricoli, n-am identificat nici un caz de un beneficiu al țăranului care și-a primit cum, necum pământul, în a suporta intemperiile naturii.

Nu putem fi câtuși de puțin optimiști în eficiența acestei legi.

Că vor fi preluate la datoria publică creditele și dobânzile datorate băncilor comerciale, aferente cheltuielilor efectuate pe suprafețele calamitate, credem că va fi posibil, va fi realizabil, dar, chiar dacă noi nu vrem să antrenăm o discuție electorală pe acest subiect, considerăm că proiectul de lege a venit tocmai pe criterii electorale. Va fi un subiect de propagandă pentru Televiziunea Română, în criză de subiecte, dacă a ajuns să organizeze mitinguri pro-monarhiste la porțile P.N.Ț.C.D.-ului, se vor promite țăranilor aceste despăgubiri și producătorilor agricoli. Dacă vor beneficia fostele I.A.S.-uri, sau I.A.S.-uri cu alte titluri, țăranul va fi prins de viscol fără nici un ban din aceștia care îi promitem astăzi.

Să fie altfel, ne-om bucura cu toții, dar nimic bun la orizont, din viziunea noastră, sau din experiența noastră, a Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D. + P.E.R., în câmpul agriculturii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor,

Ați ascultat și opiniile exponenților diferitelor grupuri parlamentare în legătură cu acest proiect de lege.

Eu consult dacă reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentației doresc să intervină? Nu. Bun.

Doamnelor și domnilor,

Trecem atunci la...

Da, domnul președinte Anghel Stanciu dorește să intervină.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum ați observat, vremea, evident, nu, a făcut dintr-o cultură frumoasă o calamitate. Se întâmplă și în luările noastre de cuvânt să nu avem toate informațiile și atunci vreau să vă spun că punctul de vedere pe care colegul și stimatul Ruse l-a adus în discuție s-a încercat să fie rezolvat prin completarea la art. 4, cu un nou alineat, respectiv: " Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor, va stabili resursele financiare necesare efectuării plăților, prevăzute la alineatul precedent și va introduce modificările corespunzătoare în volumul și structura bugetului de stat pe anul 1996".

Este o prevedere care este în strictă concordanță cu art. 110 și 137 și, în felul acesta, cred că s-au spulberat unele neclarități ale unor colegi și vom înțelege că vorba românească: "Dă-mi o lingură de miere, că mi-e gura amară", are sensul ei, iar acum, " ... agricultura are gura amară".

Fie ca votul dumneavoastră să fie " lingura de miere", pentru acești oameni care ne vor da pâinea de mâine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia, deci, ne recomandă să fie adoptat proiectul de lege, cu amendamentul pe care-l propune, constând în introducerea unui alineat nou la art. 4; în cadrul dezbaterii s-au exprimat puncte de vedere care au îmbrățișat proiectul de lege și problemele pe care el își propune să le soluționeze. Este adevărat că domnul deputat Ruse a avut anumite aprecieri, valorizări critice cu privire la acest proiect de lege, dânsul socotind că încă mai este necesar să fie completat și numai după aceea să fie supus discuției.

Intrucât, însă, raportul comisiei concluzionează în sensul adoptării lui, cu amendamentul despre care am spus, potrivit Regulamentului, trecem la dezbaterea concretă, pe articole, a proiectului de lege.

Prima dată, am sa vă rog să vă exprimați în legătură cu titlul proiectului de lege. Dacă sunt observații? Nu sunt. Vi-l supun atunci votului, în redactarea pe care o avem și în varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat titlul proiectului de lege.

Trecem la examinarea art. 1. Dacă sunt observații în legătură cu acest articol?

Da. Domnul deputat Gheorghe Roman.

 
   

Domnul Gheorghe Roman:

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Stimați colegi,

La alin. 2 de la art. 1, aș completa în felul următor: " ...Culturile pentru care se acordă despăgubiri sunt: grâu, orz și orzoaică, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, soia, leguminoase pentru boabe, cartofi, legume și plantații vitipomicole".

Din sală:

Dar nu ai bani pentru așa ceva!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Alte observații dacă mai sunt, în legătură cu art. 1? Nu mai sunt alte observații...

Atunci, rog pe domnul Roman să ne dea textul propus...

Care este opinia inițiatorului și a comisiei în legătură cu propunerea de amendare a textului art. 1, mai exact alin. 2, unde sunt menționate, enumerate culturile pentru care se acordă despăgubiri?

 
   

Domnul Victor Neagu:

Suntem de acord, domnule președinte.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia, vă rog? De acord.

Domnule Roman,

Atunci, vă rog să-mi dați textul dumneavoastră, deci, după "soia", aveți " ... leguminoase pentru boabe", urmează "cartofi", după care se introduce "legume", și restul textului curge, cum îl avem în varianta de la Senat.

Supun votului dumneavoastră, prima dată, propunerea de amendare, deci, a alin. 2. Am să o prezint imediat foarte exact. Alineatul 2 sună astfel: " ... Culturile pentru care se acordă despăgubiri sunt: grâu, orz și orzoaică, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, soia", după care se introduce " ... leguminoase pentru boabe", continuă cu enumerarea "cartofil", pe care o avem în varianta de la Senat, se introduce "legume", și după aceea curge, în continuare, textul din alin. 2 din varianta Senatului.

Supun votului dumneavoastră, prima dată, propunerea de amendare a alin. 2, cu acele pasaje ale textului, în care introducem completările menționate mai sus.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată propunerea de amendare a alin. 2.

Intrucât în legătură cu celelalte alineate ale art. 1 nu au fost observații, vă supun votului textul art. 1, în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat textul art. 1.

Trecem la examinarea textului art. 2. Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, așa cum figurează în varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Deci, și art. 2 a întrunit unanimitatea sufragiilor exprimate și a fost adoptat.

Trecem la examinarea art. 3. Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt?

Domnul deputat Gheorghe Cristea, vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Am o întrebare de făcut inițiatorilor... Ideea mea este că ar fi trebuit introdusă în lege o precizare, sau o mențiune, vis-a-vis de cei care și-au achitat totuși creditele pe care le-au luat. Evident, din alte resurse. Deci, ei le-au achitat. Dumneavoastră prezentați aici: " ... preluarea la datoria publică a creditelor", este clar, " ... a creditelor neachitate", treaba este foarte clară. La alineatul al doilea discutați de adăugarea la credit a sumei care trebuie să concorde cu nivelul stabilit pentru calamitate, dar cei care și-au achitat deja creditele acestea ar trebui prezentați aici, într-un alineat separat, ca ei să primească integral suma respectivă.

Deci, propunerea mea este să mai punem aici un alineat nou, sau, probabil c) să devină d), în care să faceți o astfel de formulare, pe care cred c-o puteți face foarte repede, deci, "...cei care și-au achitat deja creditele și dobânzile", sau "numai creditele, fără dobânzi, vor primi integral suma la nivelul stabilit pentru suprafața calamitată, în funcție de cultură". (Discuții în sală).

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Poate-i dați dumneavoastră o formulare și vedem după aceea și opinia inițiatorilor, și opinia comisiei, și, în funcție de aceasta, vom încerca să vedem...

Domnul deputat Corneliu Ruse are acum cuvântul.

 
   

Domnul Corneliu Ruse:

Domnilor colegi,

Întrebare către reprezentanții Ministerului Agriculturii: există, cumva, vreun centralizator, ca să se știe exact la cât se ridică aceste credite și care este valoarea dobânzilor care trebuie plătite? Că asta este problema în fond: cât preluăm la datoria publică?

Am întrebat și la discuțiile generale și nimeni nu a vrut să răspundă: cât preluăm la datoria publică? Un miliard, o mie de miliarde, 15 mii de miliarde? Cât?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt alte observații în legătură cu art. 3? Nu sunt.

Dacă reprezentanții Ministerului Agriculturii doresc să răspundă la problema pe care a formulat-o sub forma unei întrebări...

Are cuvântul doamna secretar de stat Toncea. Vă potriviți microfonul, ca să vă poată auzi, în condiții optime, toți colegii și presa.

 
   

Doamna Veronica Toncea:

Onorat prezidiu,

Domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să precizez, așa cum este în lege, că, din cele 500 de miliarde prevăzute la art. 1, 230 de miliarde reprezintă plăți efective care se vor face producătorilor agricoli, care nu au cont în bancă, deci nu au personalitate juridică, și au realizat culturile în acest an din fonduri proprii, din surse proprii, deci, ca atare, sumele li se plătesc integral, iar 270 de miliarde reprezintă contravaloarea creditelor restante care vor fi preluate la datoria publică. Din cele 270 de miliarde, care se preiau la datoria publică, din estimările băncilor comerciale, circa 40 de miliarde, lei reprezintă dobânzi aferente suprafețelor și, bineînțeles, cheltuielilor efectuate pe suprafețele calamitate.

În ceea ce privește problema plăților, vis-a-vis de producătorul individual care și-a realizat cultura din fonduri proprii, art. 3 pct. b) și art. 4 considerăm că răspund la această întrebare pe care ne-a adresat-o domnul deputat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat.

O să-l rog pe domnul deputat Gheorghe Cristea să ne dea propunerea pe care a formulat-o în legătură cu completarea textului art. 3.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu nu m-am referit la cei care n-au solicitat credite, pentru că se subînțelege că vor primi despăgubirea, ci la cei care au luat credite... Există o practică, dumneavoastră o știți...

 
   

Doamna Veronica Toncea:

Este la 3 pct. b).

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu, în formularea dumneavoastră nu sunt trecute.

Deci, intervenția mea se referă nu la cei care nu au beneficiat, pentru că este clar că vor primi. Intervenția mea se referă la cei care au luat credite și le-au achitat, doamnă, deci au recoltat floarea soarelui, au achitat creditele pe care le-au avut pentru grâu, deci, ei nu mai au, de fapt, credite acum. Trebuie făcută o precizare în textul de lege, pentru că ei au avut credite.

Deci, formularea mea sună...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Imediat o să vă dau cuvântul, să veniți aici, să răspundeți la problema ridicată de domnul Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci, domnule președinte, formularea pe care am dat-o nu știu dacă este cea mai fericită, dar sună în felul următor: Producătorii agricoli care și-au achitat creditele luate vor primi integral valoarea despăgubirilor pentru calamități,stabilite pe unitatea de suprafață și tipul de cultură...", că, bănuiesc că... " ... care și-au achitat creditele și dobânzile". " ... care și-au rambursat", mă rog.

 
   

Domnul Marțian Dan:

" ... care au rambursat creditele".

Da. Bun. Vă mulțumesc.

Deci, doamnelor și domnilor, domnul deputat Gheorghe Cristea propune ca, în ceea ce privește art. 3, să completăm textul, fie că va fi o literă, fie că va fi un alineat nou. Asta ne va spune comisia."Producătorii agricoli care și-au rambursat creditele și dobânzile, vor primi integral valoarea despăgubirilor pentru calamități, stabilite pe unitatea de suprafață și tipul de cultură".

Asta este propunerea pe care o face domnul deputat Gheorghe Cristea.

Rog acum opinia inițiatorilor în legătură cu această propunere, și a comisiei...

Aveți aici textul, domnule Neagu. Este această propunere de introducere...

 
   

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Sigur, eu n-am voie să fac o modificare, dar l-aș ruga, pe domnul deputat care a propus să fie de acord, pentru că ceea ce ați propus aici, în conținut, vă propunem noi, dar să fie deci propunerea dumneavoastră, bănuiesc că nu greșesc și nu contravin Regulamentului Camerei Deputaților. Deci, la alin. b), la urmă, " ... sau au rambursat aceste credite".

 
   

Domnul Gheorghe Criste (din sală):

Este același lucru.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Este același lucru, dar ca să nu facem în...

Dacă sunteți de acord,dacă nu, v-aș propune să păstrăm amendamentul dumneavoastră ca alin. c) și c) să devină b), cu o nouă renumerotare.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul deputat Anghel Stanciu, președintele comisiei sesizată în fond are acum cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Suntem de acord ca acest amendament să devină alin. c) și actualul c) să devină d) și atunci este o clarificare a textului, fără nici un fel de interpretare.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Mai sunt alte observații?

Deci, discuția care am purtat-o se reduce la soluția pe care a spus-o domnul președinte Anghel Stanciu, și anume, să introducem după lit. b) un text nou, cel propus de către domnul deputat Gheorghe Cristea, litera c) dacă vom adopta propunerea domnului Cristea, va deveni lit. d). Deci, pentru lit. c) sună astfel: " ... producătorii agricoli care au rambursat creditele și dobânzile aferente vor primi integral valoarea despăgubirilor pentru calamități, stabilite pe unitatea de suprafață și tipul de cultură". Aceasta este propunerea domnului Cristea, cu care și inițiatorul și comisia sunt de acord.

Supun votului dumneavoastră această propunere de a introduce un alineat nou între lit. c) și b).

Cine este pentru adptare? Vă mulțumim.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată propunerea de amendare, acest text devine lit. c), iar textul de la lit. b), în privința căruia nu au fost nici un fel de obiecții, sugestii sau propuneri de amendare, va deveni lit. d).

Vă consult dacă mai sunt alte observații în legătură cu art. 3?

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Ca să eliminăm eventuale discuții, la lit. c), fiind vorba de o despăgubire în natură, ar trebui, eventual, să mai adăugăm "motorină..." Nu știu dacă e foarte bine... Dar cred că necesar este să adăugăm aici "cu acordul beneficiarilor despăgubirii", ca să nu existe discuții. Pentru că s-ar putea să ne trezim că se va spune: "Vă facem despăgubirea în semințe și îngrășăminte, dacă vreți, bine, dacă nu, nu!" Deci, să completăm acest text. Iar inițiatorii ne pot spune dacă e bine să trecem și "motorină", spre exemplu, la această compensare în natură.

Propunerea mea aceasta este: "...îngrășăminte chimice, semințe și sau motorină, cu acordul beneficiarilor despăgubirii."

Din sală:

"Combustibil", nu "motorină"!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

De acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul Cristea ne propune ca textul să sune astfel: "Despăgubirea poate fi și în natură, prin compensarea sumei cuvenite cu îngrășăminte chimice, semințe, carburanți, cu acordul beneficiarului despăgubirii."

Care este opinia inițiatorului și a comisiei?

 
   

Domnul Victor Neagu:

Suntem de acord și cu termenul de "carburanți" și "cu acordul beneficiarului" sau "al producătorului agricol".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia ce opinie are? Domnule Anghel Stanciu, vă rog, punctul de vedere al comisiei în legătură cu această sugestie de amendare!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

După deliberări insistente, credem că pot fi acceptate câteva sugestii referitor la carburanți, dar avem ceva rețineri la acordul unilateral al celui care primește despăgubirile, pentru că se va ajunge în situația în care nu va primi nimic! De aceea, noi am fi de acord cu: "Despăgubirea poate fi și în natură, prin compensarea sumei cuvenite cu îngrășăminte chimice, și/sau semințe, carburanți, stabilite de comun acord."

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Dacă beneficiarul este de acord cu ea, dacă nu, primește bani!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Noi, totuși, insistăm pe o formulare în care să fie...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Există alternativă, nu se blochează! Și evităm să se spună: "Vă dăm îngrășaminte, semințe...!"

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Atâta timp cât banii sunt la mine și tu îi ceri, și eu nu am de unde să ți-i dau... negociem. Deci, punctul nostru de vedere este acesta: să fie cu acordul părților.

 
   

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Negocierea intră la acordul acesta: vrea așa sau nu! Și, până la urmă, omul optează pentru ceva...

Putem zice: "...și cu acordul beneficiarului."

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

A venit o sugestie de la domnul deputat Alecu, care cred că este mai bună: "...și cu acordul beneficiarului".

 
   

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Sau semințe sau ierbicide sau carburanți sau bani...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci: "Despăgubirea poate fi și în natură, prin compensarea sumei cuvenite cu îngrășăminte chimice - să introducem -, carburanți sau semințe și cu acordul beneficiarului"... nu, "cu acordul beneficiarului".

De ce nu s-a aprobat: "pe baza acordului părților interesate", idee pe care a sugerat-o comisia? "Acordul părților" înseamnă un dialog, o conciliere, o convergență.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Legea instituie o obligație, nu o negociere sau o mediere, obligația că cei care îndeplinesc condițiile vor fi despăgubiți. Textul se referă la modalitatea de despăgubire, or, dacă există și despăgubirea în natură, beneficiarul trebuie să fie de acord cu ea. Despăgubirea în bani este foarte clară.

Statul vine și spune: "Putem face și despăgubire în natură!", dar, dacă eu, beneficiarul, sunt de acord. Dacă nu sunt de acord, celelalte două alineate rezolvă lucrurile. De aceea am cerut "cu acordul lui".

Iar "la solicitarea beneficiarului" este același lucru, dar spus într-o altă formă. Putem să facem și așa, poate fi și în natură, prin compensare, "la solicitarea beneficiarului", sunt de acord. Este același lucru, spus ca inițiativă din altă parte, de la beneficiar către stat.

Domnule președinte,

Facem formularea cu "la solicitarea beneficiarului", la pct. c): "...îngrășăminte chimice, semințe, carburanți, la solicitarea beneficiarului" și cred că toată lumea este de acord cu formularea aceasta.

 
   

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Și sună și mai frumos...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Inițiatorul este de acord: "Despăgubirea poate fi și în natură, prin compensarea sumei cuvenite cu îngrășăminte chimice, carburanți și semințe, la solicitarea beneficiarului"? Domnul Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Cred că începem, cel puțin așa am eu senzația, să deviem de la subiect, nu mai este o despăgubire, ci devine cu totul altceva. Adică, este vorba de o recoltă agricolă calamitată și trebuie să vin eu, stat, să-l ajut pe acela, nu să-și cumpere "Cielo", ci să-și reia un ciclu de producție. Cel puțin așa văd eu... Și atunci, evident, pot să îl ajut prin a-i oferi o sumă de bani sau combustibil, îngrășăminte ș.a.m.d.

 
   

Domnul Ion Dumitrescu (din sală):

Dar aceasta este treaba lui, el îți cere dacă vrea bani sau altceva!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Tocmai aici este, noi ne gândim că nu mai este treaba lui, în totalitate, pe banii pe care îi dau. Îi dau, ca stat, să îl ajut, și atunci...

 
   

Domnul Ion Dumitrescu (din sală):

Păi, îi dai despăgubire în natură!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Dar nu suntem obligați să o dăm, pentru că nu pot să preiau o datorie la bugetul statului, să i-o dau, să facă el ce vrea cu ea!

De aceea, eu vă propun să venim cu varianta: "Despăgubirea, cu acordul părților, poate fi și în natură, prin compensarea sumei cuvenite ș.a.m.d."

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, să spunem așa: "Despăgubirea poate fi, cu acordul părților, și în natură, prin..."

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Exact! Adică, noi nu vrem să ne punem de-a bățul, sunt amendamente pe picior, care trebuiau să vină la comisie, dar să găsim formele în care să nu deterunăm sensul acestor bani.

 
   

Domnul Ion Dumitrescu (din sală):

Și dacă el nu vrea, ce-i faci?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Dacă nu vrea, nu îi dai banii!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Obligația statului este să plătească, într-o formă sau alta! Și pentru forma aceasta optez eu, beneficiar!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul Ion Dumitrescu și după aceea o să rog inițiatorul să ne spună ce opinie are.

 
   

Domnul Ion Dumitrescu:

Domnule Stanciu, problema eu am zis că s-a lămurit, pentru că, de data aceasta, văd că și noi și opoziția discutăm despre agricultură. Deci, dacă eu am făcut anul acesta însămânțări, am destule belele, cele mai mari probleme nu au fost că, vezi Doamne, nu mi-a dat statul, belele au fost că nu am avut bani, domnilor! Dacă eu am semințe (le pot avea de acum, dar n-am putut să semăn), acum am nevoie de bani, să-mi iau motorină, să-mi iau cutare..., motorină se găsește la liber...

Dacă solicită cel care beneficiază, nu înțeleg de ce nu se acceptă. Noi nu am avut bani! Dumneavoastră sunteți profesor, eu...

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din lojă):

Este un blocaj! Dacă o singură parte se blochează pe motorină și celălalt nu..."Cu acordul părților" stabilesc cum fac!

 
   

Domnul Ion Dumitrescu:

Ați spus adineaori altă variantă, dacă negociem, deci cel care are ferma și pământul nu vrea să ia, ce-i facem? Așa "vrea mușchii lui"... Nu putem nici așa!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Să ascultăm și opinia inițiatorului. Mie mi se pare că propunerea pe care a făcut-o domnul Anghel Stanciu este de luat în seamă: "Despăgubirea poate fi - punem între virgule următoarea sintagmă -, cu acordul părților, și în natură, prin compensarea sumei cuvenite cu îngrășăminte chimice, carburanți și/sau semințe."

 
   

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

E perfect, să punem la vot!

 
   

Domnul Victor Neagu:

Doamnelor și domnilor,

Ministerul Agriculturii este instituție publică și nu poate să angajeze negociere, deci trebuie neapărat să solicite producătorul agricol - țăranul sau asociația - că are nevoie de semințe. Poate, într-adevăr, când o să-i ajungă acești bani, el deja a semănat! Își va lua îngrășăminte, poate, pentru ianuarie sau pentru februarie sau motorină, treaba lui!

Să rămână: "la solicitarea producătorului agricol sau a beneficiarului" și textul ar fi așa cum l-ați citit.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Dacă am reținut eu bine, formula pe care ne-o propune domnul Neagu este următoarea: "Despăgubirea poate fi, la solicitarea producătorului agricol beneficiar, și în natură, prin compensarea sumei cuvenite cu îngrășăminte chimice, carburanți și/sau semințe."

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

De acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia, domnule Stanciu, sunteți de acord?

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din lojă):

De acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Am citit textul mai înainte, supun votului propunerea de amendare.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat această propunere de amendare a textului de la lit. c) și vă întreb dacă mai sunt alte observații? Nu sunt, supun votului dumneavoastră art. 3, așa cum rezultă el în urma însușirii de către noi a două serii de amendamente.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat textul art. 3.

Trecem la discutarea art. 4, în legătură cu care avem o propunere a comisie, de introducere a unui alineat nou. Îl aveți fiecare dintre dumneavoastră în raportul difuzat, dacă sunt alte observații? Nu sunt.

Prima dată am să vă supun votului propunerea pe care o conține raportul comisiei, de introducere a unui alineat nou la art. 4, aveți textul: "Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor, va stabili resursele financiare necesare efectuării plăților prevăzute la alineatul precedent și va introduce modificările corespunzătoare în volumul și structura bugetului de stat pe anul 1996." Astfel se propune să sune acest alineat nou, sugerat de comisie a fi introdus. Nu sunt observații în legătură cu el, vi-l supun votului așa cum l-am citit.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat amendamentul propus de către comisie.

Dacă mai sunt alte observații în legătură cu art. 4? Nu sunt. Vă supun votului acest articol, în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și textul art. 4.

Trecem la art. 5. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol? Domnule Cristea, vă rog să poftiți la tribună!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Am o singură întrebare, la alin. 2, partea finală: acoperirea datoriei publice prin titluri de stat etc, "pentru care se va plăti lunar o dobândă stabilită în funcție de costul resurselor acestor bănci." Formularea mi se pare extrem de vagă, pe de o parte, și, pe de altă parte, aș putea spune: dacă costul acestor resurse implică o dobândă de 100% sau 150%? Adică, mă gândesc, se pot face speculații în acest sens? Pe o criză de lichidități pe care o știe toată lumea...

Nu îmi dau seama care ar fi formularea cea mai bună, probabil "cu o dobândă negociată - ar suna mai bine, - cu băncile care asigură liniile de credit respective, în funcție de resurse".

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din lojă):

Cuvântul "stabilită" să fie înlocuit cu "negociată".

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

De acord, "negociată cu băncile care asigură creditele respective".

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

"Negociată" presupune și impas, ce te faci dacă nu ajung la un rezultat?

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu, aici este vorba, domnule Dejeu, de influențele asupra datoriei publice interne, nu e o chestiune care se rezolvă punctual la un termen foarte exact. Statul le acoperă, cel puțin prin formulare, prin titluri de stat în favoarea acestor bănci, este vorba de dobânda care se propune să fie negociată cu băncile respective.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Să spunem așa: "...pentru care se va plăti lunar o dobândă negociată cu băncile respective".

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că da!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Așa se poate materializa propunerea domnului deputat Cristea. Acum, eu , găsind formula lingvistică și redacțională, rog inițiatorul și comisia să ne spună opiniile lor pe fondul lucrurilor.

Inițiatorul, dacă are observații? Doamna secretar de stat Toncea dorește să intervină.

 
   

Doamna Veronica Toncea:

Propunerea nu ne deranjează, se are în vedere ca Ministerul de Finanțe, după încheierea proceselor-verbale de preluare la datoria publică a acestor despăgubiri, respectiv a creditelor și dobânzilor restante, să negocieze cu fiecare bancă comercială nivelul resurselor. Dacă, bineînțeles, comisia și-o însușește.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, din punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, care oricum va fi implicat în treaba aceasta, propunerea de amendare este acceptabilă.

Comisia, dacă are anumite opinii? Nu.

Doamnelor și domnilor,

În partea finală a alineatului: "..., pentru care se va plăti lunar o dobândă stabilită în funcție de costul resurselor acestor bănci", se propune un amendament, și atunci textul alin. 2 ar suna astfel: "Influențele asupra datoriei publice interne a statului rezultate din aplicarea prezentei legi se vor acoperi prin titluri de stat în favoarea băncilor comerciale creditoare, pentru care se va plăti lunar o dobândă negociată cu băncile respective."

Inițiatorul și comisia sunt de acord. Supun votului dumneavoastră propunerea de amendare făcută de domnul deputat Gheorghe Cristea.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată propunerea de amendare a alin. 2.

Mai sunt alte observații în legătură cu art. 5? Nu, vi-l supun votului.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitatea voturilor exprimate, a fost adoptat art. 5.

Trecem la art. 6. Dacă sunt observații în legătură cu el? Poftiti, domnule Șteolea, și după aceea va urma domnul Cristea.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Așa cum am expus la dezbaterile generale, venim cu o completare la art. 6, în sensul introducerii unui alineat nou. Este chestiunea de a stabili și un termen până la care se va face plata acestor despăgubiri, astfel ca acestea să fie totuși utilizabile în campania agricolă de toamnă, fiindcă pentru această campanie este cel mai necesar a asigura asemenea fonduri. De aceea, alineatul nou pe care îl propun la art. 6 sună astfel: "Plata despăgubirilor ce se acordă în conformitate cu prevederile art. 4 se va efectua până la data de 31 octombrie 1996". Măcar până la, să zicem așa, mijocul campaniei agricole de toamnă să fie active aceste fonduri pentru cel care le utilizează.

Am discutat acest amendament și cu colegii din comisie și cu reprezentantul Guvernului și există o oarecare acceptare a acestui punct de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Gheorghe Cristea dorea să intervină, vă rog să poftiți la tribună!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vroiam să încercăm să facem o precizare, fiind vorba de cuantum și astfel să evităm, în opinia mea (nu știu dacă este cea mai bună), să ajungem la o "sumă standard" de despăgubire, indiferent de tipul culturii. E vorba de cuantumul care se dă pe hectar, și eu voiam să introducem aici "pe hectarul cultivat și tipul de cultură, cu încadrarea în suma etc. etc." Adică, să putem face o precizare clară, în care să spunem: pe hectarul de grâu cuantumul despăgubirii este acesta, pe hectarul de proumb este acesta...

Din loja inițiatorilor:

Suntem de acord.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci, sunteți de acord.

Domnule președinte,

Nu facem altceva decât să introducem: "pe hectarul cultivat și tipul de cultură, cu încadrarea în suma prevăzută în art. 1 din prezenta lege etc." și textul curge mai departe. Aceasta, pentru că la art. 1 se enumeră culturile, așadar le știm deja pe cele care sunt beneficiare, este o chestiune de preciziune, care să evite...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt alte observații în legătură cu art. 6? Nu sunt.

Avem două propuneri, a domnului deputat Gheorghe Cristea, constând în amendarea textului, în partea lui aproape de început, și anume: "Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat - după care să se adauge următorul lucru - și tipul de cultură", iar restul textului să rămână așa cum îl avem noi în varianta venită de la Senat. În legătură cu această propunere a domnului Cristea, dacă sunt observații?

Inițiatorii:

De acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia, dacă e de acord cu propunerea de amendare formulată de domnul Cristea, cu adăugarea "și tipul de cultură", lucru pe care noi l-am mai operat într-un articol anterior?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Colegii din comisie, care evident că sunt specialiști în domeniu, spun că nu ar fi tocmai fericită exprimarea "tipul de cultură", pentru că spun că nu prea există... Forma propusă de noi ar fi: "Cuantumul despăgubirilor pe hectar și felul de cultură" sau "hectarul cultivat".

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Toate sunt cultivate! "Pe tipul de cultură", lăsați-o așa!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Pe un hectar necultivat nu se pot da despăgubiri.

Dânșii spun că "tip de cultură" nu există, de aceea rămâne "pe hectarul cultivat"...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă vă aduceți aminte, toată chestiunea aceasta este legată de art. 3, unde am introdus un alineat nou, propus de către domnul Cristea, care sună așa: "Producătorii agricoli care au rambursat creditele și dobânzile aferente vor primi integral valoarea despăgubirilor pentru calamități, stabilite pe unitatea de suprafață și tipul de cultură", acolo am introdus treaba aceasta.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Bun, dacă specialiștii cad de acord, eu nu am nimic împotrivă.

Domnule președinte,

Pentru a nu mai interveni încă o dată, propun acum să supuneți spre final aprobării ca la art. 1 să tăiem "soia", pentru că și ea este o leguminoasă.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bine, domnule Stanciu, vom reveni atunci. Deocamdată să încercăm să lămurim lucrurile la art. 6 și rețin problema ridicată de dumneavoastră, o să vedem ce decizie trebuie să adoptăm.

Doamnelor și domnilor,

Se propune ca partea inițială la art. 6 să fie completată și am să atrag atenția asupra segmentului vizat. Textul sună așa: "Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat - după care se adaugă - și tipul de cultură, cu încadrare în suma prevăzută în art. 1 din prezenta lege și normele metodologice de acordare a despăgubirilor, se va aproba (nu "se vor aproba") de către Guvern la propunerea Ministerului Agriculturii și Alimentației și Ministerului Finanțelor."

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din lojă):

Domnule președinte,

Cerem totuși să găsim o soluție, "tip de cultură" nu merge!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Nu are nimic, domnule, este o precizare, lăsați-l!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, domnule Diaconescu!

 
   

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Se insistă atât de mult asupra dezbaterii, dacă să fie "felul de cultură" sau "tipul de cultură", permiteți-mi o remarcă cu titlu general: "felul de cultură" recurge la un termen specific limbii române și să ne respectăm limba română, s-o preferăm întotdeauna, ori de câte ori este posibil. "Tipul de cultură", pe de altă parte, nu numai că recurge la un neologism, care nu ne trebuie în cazul de față, dar, mai mult decât atât, "tip"; "tip" este un termen mai cult, un termen mai pedant, un termen care implică studiu, un termen care implică mai multă specializare, or, cei cărora le sunt destinate aceste ajutoare nu întotdeauna sunt de genul acesta, agricultori. Și atunci, este preferabil ca pentru ei să le prevedem în legea lor organică "felul de cultură" în loc de "tipul de cultură" și atunci cred că lucrurile sunt rezolvate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

E un punct de vedere. Alte opinii dacă sunt.

Domnul Victor Neagu.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ar trebui într-un fel să păstrăm unitatea expresiilor pe care le-am utilizat în articolele deja votate anterior. În art.3 se folosește "tipul de cultură" și nu împiedică cu nimic dacă îi spunem aici în continuare tot la fel "tipul de cultură".

Deci, expresia ar fi aici sintagma "pe hectarul cultivat" și "tipul de cultură".

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Da, dar când este vorba de cultură...

 
   

Domnul Victor Neagu:

Dar se vede clar că este o lege de agricultură și nu de cultură spirituală și de altceva. Este vorba de agricultură.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Dar dacă oamenii spun că au o disciplină, au o profesie care nu admite aceste...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Veniți aici, domnule Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este vorba nici de o ambiție, nici de altceva, ci membrii comisiei, respectiv profesorul Baniță și ceilalți, spun că în noțiunile acestei profesii "tipul de cultură" nu apare, ci apare "felul de cultură". Haideți să respectăm totuși profesia. Putem crea noi noțiuni acum sau introduce termeni, dar nu are sens. Este, deci, "hectar cultivat" și "felul de cultură". Nu este un cap de țară, dar respectăm totuși noțiuni deja încetățenite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, există o posibilitate. "Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat și pe cultura efectuată, cu încadrarea în sumele prevăzute etc.etc." și respectăm și chestiunea pe care o ridică, ca să ... Dacă vom fi de acord cu această chestiune, să fiți de acord să corelăm și la textul de la lit.c) de la art.3. Eu îi rog însă pe specialiști, am făcut aici o chestiune de mică încadrare lingvistică și atunci ar suna așa: "Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat și pe cultura efectuată, cu încadrare în suma prevăzută în art.1 din prezenta lege și normele metodologice de acordare a despăgubirilor se va aproba de către Guvern la propunerea Ministrului Agriculturii și Alimentației și Ministerului Finanțelor". Dacă merge această exprimare, deci și "cultura" și "pe cultura efectuată". Ce ne spun...

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Domnule președinte, am eu o observație.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Sigur, nu voi putea indica acum actele normative la care vreau să fac referire, dar știu în mod precis și probabil că de aici derivă și ideea specialiștilor. În toate actele normative care priveau agricultura, când era vorba de a se face precizări cu privire la natura culturilor la felul sau tipul de cultură, cum se spune, în limbajul legislativ s-a folosit întotdeauna "felul de cultură". Mă refer la legi care privesc agricultura până acum, inclusiv în timpul regimului Ceaușescu. Probabil că este un termen consacrat și mi se pare și mai adecvat într-adevăr limbajului nostru legislativ în ce privește domeniul.

De aceea, eu aș propune și poate că domnul coleg Cristea va fi de acord ca și la art.3 în loc de "tipul de cultură" să se facă "felul de cultură", iar aici de asemenea să se adauge această sintagmă și atunci cred că lucrurile se așează corect.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Eu nu vreau să lungesc discuțiile, dar "felul de cultură" poate să ne ducă la multe asociații. Să spunem cultură făcută manuală sau făcută mecanizat, cultură irigată sau neirigată și alte chestiuni.

Eu personal, în ceea ce privește "felul de cultură" am anumite rezerve, dar aceasta este o chestiune personală.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Domnule președinte ...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Am ajuns la un compromis care va împăca și una și alta. Punem "hectar cultivat" și "cultură calamitată".

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Toate sunt culturi. Dacă sunt aceleași culturi. Aceasta a fost ideea.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

"Hectar cultivat" și "cultură calamitată"

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, sunt mai multe posibilitați. Rog specialiștii noștri în agricultură să se aplece asupra formulei care este cea mai potrivită.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vreau să fac o precizare. Legea aceasta este, ca să folosesc un termen, pasageră. Deci, ea trebuie să rezolve această problemă într-un termen delimitat. Nu este deci o lege de uzanță de 20 de ani de aici încolo și să ne trezim că peste 20 de ani, eu știu... râde cineva de noi că am confundat "felul" cu "tipul". Ideea mea era foarte simplă. Să evităm situația ca pentru culturile care sunt enumerate, care intră sub incidența legii, să ajungem la o despăgubire standard pentru că și culturile acestea, ca logică generală, implică tehnologii diferite, cheltuieli diferite și toate celelalte și atunci se ajunge pe o cultură la un nivel de despăgubire, pe o altă cultură la un alt nivel de despăgubire pentru ca producătorul să poată fi în termen real despăgubit că nu-i grozav "tipul de cultură". Dar îi spunem "felul culturii", nu?

Probabil că ar trebui să prevaleze chestiunea de a rezolva problema și partea lingvistică. Eu nu contest aici cele spuse de specialiști, dar haideți să rezolvăm problema, de fapt.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă luăm în considerare această intervenție a domnului deputat Gheorghe Cristea, partea aceasta de început a textului art.6, ar suna: "Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat și felul culturii calamitate".

 
   

Domnul Dumitru Brăneanu:

Doamnelor și domnilor,

Cred că nu mai e nevoie să punem și să mai adăugăm nici felul culturilor cultivate. Știți de ce ? Pentru că toți care sunt specialiști sau chiar nu sunt specialiști și sunt economiști, știu foarte bine că alta este cheltuiala pe care o faci pentru un hectar de grâu, alta care o faci pentru un hectar de porumb și alta pe care o faci pentru un hectar de floare. Tot timpul vor fi diferențe. Cât e procentul calamitat ? Se stabilește prin anexele care se fac la actele de calamitare și se spune: "pe ha, în comuna..... este 40%,. Cât este cheltuiala făcută acolo ? Fără discuție că este diferențiată. Deci există o metodologie și o tehnică pe problema aceasta. Dacă vrem, putem discuta o săptămână și lingvistic și altfel.

Eu rog ca domnul Cristea să vrea să accepte și să nu mai complicăm treaba pentru că ....

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Nu am complicat-o eu.

 
   

Domnul Dumitru Brăneanu:

Nu, dumneavoastră sunteți de bună intenție și eu apreciez acest lucru, dar trebuie să deblocăm treaba pentru că oricum există o metodologie care este consacrată de acum de 20 de ani, de 30 de ani de zile și care se practică în România, în ceea ce privește calamitățile.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Cristea, nu ar putea merge așa: "Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat, calamitat la culturile prevăzute la art.1 al prezentei legi, cu încadrarea în suma prevăzută în ....

 
   

Domnul Dumitru Brăneanu:(din lojă):

Iar repetăm.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Se repetă, da.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Renunț pentru că așa ne-am învățat noi să ne împiedicăm. Ideea era una singură: să oblig pe cei care se ocupă de acest lucru să facă diferențierile. Ca logică generală și eu sunt de acord că ele se pot face. Ca practică însă, ca practică ele nu s-au făcut. Deci, ca practică nu s-au făcut. S-a echivalat porumbul, cu toate lucrurile acestea și s-a spus:"aceștia sunt banii și vă încadrați în ei". Deci, să îi oblig să se facă aceste diferențieri. Aceasta este ideea. Dar, dacă din motive lingvistice, semantice ș.a.m.d. nu se poate, îmi retrag propunerea. Era ideea de a simplifica procedura. Dar, mă rog, o retrag pentru că am supărat foarte tare specialiștii în agricultură.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Haideți să mergem pe formula aceasta. Deci, "cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat calamitat la culturile menționate în prezenta lege cu încadrarea în suma prevăzută în art.1..."

Comisia:

Tăiem "în prezenta lege".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Tăiem aici "în prezenta lege"..., "prevăzute în art.1 și normele metodologice de acordare a despăgubirilor se va aproba de către Guvern la propunerea Ministerului ......" Așa cred că poate să meargă.

Supun votului această propunere de amendare la art.6.

Cine este,vă rog, pentru ?

Impotrivă dacă sunt voturi ? Nu sunt voturi.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt abțineri.

A fost aprobată această propunere de amendare și vă supun acum votului art. ...

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Domnule președinte,

La art.1, observații.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Evident, dar mai avem alineatul domnului Șteolea pe care nu l-am discutat.

Deci, art.6, primul alineat care s-ar suprapune peste textul acestui articol cum figurează el în varianta Senatului cu amendamentul nostru, vi-l supun votului.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

A fost aprobat.

Și acum să discutăm propunerea de amendare, constând din introducerea unui nou alineat, propunere făcută de domnul deputat Petru Șteolea. El sună astfel: "Plata despăgubirilor acordate în conformitate cu prevederile art.4 se va efectua până la data de 31 octombrie 1996".

În legătură cu această chestiune, rog acum punctul de vedere și al inițiatorului și al comisiei. Dacă mai sunt alte probleme legate de acest articol, rog să le prezentați și pe acelea.

Domnule Neagu, care este atitudinea dumneavoastră față de propunerea de amendare înaintată de domnul deputat Petru Șteolea ?

 
   

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În intenția noastră este să facem un lucru bun și banii să ajungă la om. Ca să ajungă la Gheorghe și la Ion al nostru și la Vasile al nostru, tare mi-e teamă că democrația în care stăm și de care ne vom izbi, nu vor reuși săracii să își îndeplinească obligațiile prevăzute în normele metodologice, care să știți că deja cam sunt făcute.

Eu v-aș ruga să fie fără termen. Să fie fără termen pentru că într-un articol noi am votat nu numai plata în lei, ci și despăgubiri în motorină care lui îi pică bine și în decembrie și în ianuarie. De semințe nu mai vorbim, dar îngrășăminte de asemenea poate să le primească și mai târziu. Noi am reflectat și aș ruga și comisia și bineînțeles pe dumneavoastră să reflectați. Cred că nu este bine să punem un termen. Nu cred că mulți dintre dânsii vor reuși. Nu este timp fizic. Gândiți-vă. Iese din Parlament și până ajunge unde ajunge și până ajunge la om e un timp foarte lung.

V-aș ruga, dacă e posibil, să vă răzgândiți, să vă retrageți.... E un punct de vedere.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Alte observații ?

Domnul Barna și pe urmă vă dau cuvântul (adresare domnului Anghel Stanciu) pentru că eventual mai sunt și alte lucruri la care va trebui să răspundeți în numele comisiei.

 
   

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fără doar și poate că intenția domnului coleg Șteolea este corectă și poate că ar fi binevenită în lege, dar ce spunea domnul senator Neagu că din păcate de ani de zile ne lovim de această junglă a birocrației, de care se lovește și bietul țăran producător agricol, care este purtat cu vorba din dreapta în stânga cu fel de fel de certificate și adeverințe, într-o birocrație din care, practic, nu poate ieși. Or, a fixa un termen care să precipite lucurile și în care incep să umble relațiile și pilele în dreapta și stânga pentru a obține niște sume, cred că este exact ceea ce nu dorim noi, deci să stopăm legea, practic a pune în practică această lege.

Eu știu că într-adevăr la celelalte legi în care era vizată o oarecare sumă pentru producătorul agricol se poate aplica dictonul că "mulți sunt cei chemați, puțini sunt cei aleși". Dacă introducem acest termen, exact acei aleși vor fi foarte, foarte puțini.

Deci, eu opinez pentru a menține textul original al legii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Șteolea, aveți de precizat ceva în legătură cu propunerea de amendare ?

Vă rog să veniți și după aceea ascultăm punctul de vedere al comisiei și poate luăm o decizie apoi.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Îmi pare rău că inițiatorul își schimbă punctul de vedere, dar eu zic că a avea acest alineat aici înseamnă o siguranță pentru producătorul agricol, de a avea un anumit cuantum al fondurilor din această sursă pe care o dăm prin această lege pentru campania agricolă de toamnă. Este, zic eu, un lucru bun în sensul acesta. Faptul că termenul ar fi prea apropiat.... noi am mai avut și acea lege din primăvară unde, la fel, am fixat niște termene foarte stricte și foarte, apropiate de data la care noi am votat acea lege, când am acordat acele credite cu dobândă subvenționată din acel cuantum stabilit de 1100 miliarde lei. Atunci ne-am încadrat și acum văd că nu reușim să ne încadrăm. În al doilea rând, domnul senator Neagu pleacă de la premiza că însăși din faza aceasta în care sunt normele metodologice, acestea ar fi așa cumva afectate de o suprabirocrație. Dar tocmai trebuie să le pregătim acele norme. O dată ca să fie corecte, să asigure ca banii să ajungă corect și legal acolo unde trebuie să ajungă și în al doilea rând, acel procent de birocrație care există să fie eliminat prin textul acelor reglementări.

Deci, eu îmi mențin amendamentul și vreau să mai precizez un lucru. Nu e vorba de întreg cuantumul de 500 miliarde lei, ci doar o parte, cele 230 miliarde de la art.4, care se regularizează în conformitate cu ceea ce a precizat și Guvernul. Deci, nu întreaga sumă.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă îmi dați voie să spun și eu o mică idee în legătură cu această problemă.

(De la tribuna Camerei Deputaților ).

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că noi nu trebuie să ne raportăm atât la experiența din primăvară, cât la experiența din anul 1994. În anul 1994 noi am adoptat un proiect de lege care de asemenea acorda despăgubiri pentru culturi calamitate în câteva din județele țării și îmi amintesc foarte serios cum a decurs procesul de punere în aplicare a prevederilor acelei legi. După ce s-a adoptat legea, s-au elaborat normele, criteriile, s-au stabilit celelalte elemente, a fost o lucrare foarte serioasă de elaborare a documentațiilor, de elaborare a tuturor elementelor de fundamentare a cererilor făcute de către cei îndreptățiți, apoi verificarea de către organele de specialitate și de către Curtea de Conturi. E aici doamna Toncea care poate să vă povestească cât de anevoioasă a fost această operațiune în ceea ce privește și elaborarea corectă și verificarea corectă și evaluarea corectă a cererilor diferiților beneficiari -agricultori particulari, asociații agricole cu personalitate juridică, societăți comerciale cu capital de stat de către Curtea de Conturi. Eu îmi amintesc, din acest punct de vedere, situațiile legate de județul Vaslui. Până la urmă operațiunea aceasta a cerut o verificare foarte serioasă în așa fel încât să existe certitudinea că banii care se dau drept despăgubire sunt bani absolut justificați de situații reale și nu sunt acordați pe niște documentații și justificări făcute în grabă fără verificările corespunzătoare.

Din acest punct de vedere, fiind vorba de bani publici, mie mi se pare că termenul este foarte scurt și riscăm ca după aceea, el să devină neoperant și să apară necesitatea modificării lui.

Dacă vreți să stabilim un termen, în orice caz, părerea mea este că cel mai optimist ar putea să fie un termen până la sfârșitul lunii noiembrie. Dar, în această problemă eu nu sunt foarte acasă și din acest punct de vedere nu consider că sugestia mea este neapărat una de luat în seamă. Îi rog, în această privință, pe specialiști și pe cei care au o reprezentare foarte exactă despre operațiile pe care le implică aplicarea acestei legi și acordarea acestor drepturi pentru cei care merită, în conformitate cu prevederile legii.

Domnule Brăneanu, vă rog să interveniți.

 
   

Domnul Dumitru Brăneanu:

La cele spuse de antevorbitorii mei vreau să adaug doar câteva lucruri. În primul rând, ca timp real, propunerea nu poate fi realizabilă pentru că până se mediază legea, până ajunge la promulgare se duce undeva înspre 15-20 octombrie. Dacă termenul este de 1 octombrie, în 10 zile oricât am încerca, cu cele mai sofisticate mijloace tehnice și tot nu am putea reuși această acțiune. Din acest punct de vedere mi se pare că, din cele ce spunea domnul președinte, anterior, nici termenul de sfârșitul lunii noiembrie nu poate fi un termen rezonabil tocmai pentru volumul mare de operațiuni care trebuie făcut, de verificări care trebuie făcute, având în vedere că totuși sunt bani publici cu care nu ne putem juca și nu atât noi cât cei care vor fi puși să aplice această lege. Să nu prevedem termen totuși, să lăsăm posibilitatea celor care elaborează norme și celor care le aplică, să aplice corect legea pentru că ne trezim și la ce spunea domnul Barna că se pot face tot felul de mișmașuri și de afaceri într-o treabă în viteză făcută și banii nu vor ajunge exact acolo unde dorim cu toții să ajungă, cum spunea domnul senator Neagu, la badea Ion și badea Ghiță.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, mai sunt doritori să intervină pe chestiunea aceasta privind introducerea unui alineat nou ?

Domnul deputat Ion Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Ați observat, nu am avut participare la ședința de astăzi. Totuși îmi permit să vă rog să apreciați următoarele realități. Textul art.6 alin.1 vorbește de propuneri pe care trebuie să le facă separat pe de o parte Ministerul Agriculturii și Alimentației, pe de altă parte Ministerul Finanțelor care să le supună spre aprobare Guvernului. Guvernul să obțină modificarea bugetului pentru că nu are prevăzut la ora actuală suma respectivă pentru a se înlătura echivalentul acestor calamități.

Ceea ce vă sublinia domnul președinte Dan Marțian este o realitate. Să nu ne grăbim să fixăm termene care sunt improprii, nerealizabile. De aceea, mă gândesc că dacă oricum trece luna noiembrie, chiar dacă îi dai suma de bani nu o mai poate folosi pentru anumite lucrări în agricultură pentru că ele nu se practică.

De aceea, cu bună cuviință, eu propun termenul de "până la 1 ianuarie 1997, cel mai târziu".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Rog, acum, punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Sigur, intențiile sunt foarte bune atunci când fixăm un termen însă cu mâna noastră putem să subliniem încă o dată că sectorul de stat este favorizat. Acesta va fi primul care fiind mai organizat, este o realitate, își va prezenta documentația rapid, va fi primul la bani. Va fi primul care va beneficia de acești bani. Așa s-a întâmplat și în alte dăți. Și atunci, omul nostru la care vrem cu toții, cu bună știință, cu bună intenție să ajungă banii, chiar dacă vine sub formă de motorină în ianuarie, tot are ce să facă cu ea, chiar dacă îi vine îngrășământ în ianuarie tot are ce să facă cu el.

Vă spun, au fost camioane întregi,- domnul președinte Dan Marțian a spus aici că a văzut- camioane întregi de formularistică au venit la Ministerul Agriculturii și apoi pentru Curtea de Conturi ca să justifice despăgubirile din anii ‘94.

Eu m-aș feri de un termen. Lăsați-l așa până la epuizarea ultimului hectar calamitat. Cu toată buna intenție a celor care au propus îi rog totuși să reflecteze mai adânc asupra acestui aspect. Să nu punem termen.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Probabil constatați și dumneavoastră ca și mine că am devenit o comisie ca balaurul cu 7 capete. Un membru al comisiei vorbește dintr-o parte, altul face amendamente din altă parte ș.a.m.d. Îmi pare rău că nu am suficient timp ca să o dezvăț de astfel de obiceiuri pentru că nu are nici un sens. Lungind treaba cu această discuție nu o să încăpem cu Agenția de dezvoltare rurală. Vedeți că singuri ne dăm cu stângul în dreptul.

Chestiunea este foarte clară la amendamentul domnului coleg Șteolea. Nu este bine. Mai binele este dușmanul binelui. O lăsăm așa și se va stinge datoria care revine în timp util. Altfel, dorim să le facem bine și să le dăm banii foarte repede și nu o să le dăm deloc pentru că a trecut termenul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, ați ascultat punctul de vedere. Și inițiatorul și comisia ne sugerează să nu stabilim un termen. Îl mai consult pe domnul deputat Petru Șteolea dacă dânsul își mai menține amendamentul.

 
   

Domnul Petru Șteolea (din loja comisiei):

Desigur.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Și-l menține.

Doamnelor și domnilor deputați, în aceste împrejurări trebuie să tranșăm lucrurile numai prin votul domniilor voastre.

Cine este pentru a introduce următorul alineat propus de către domnul deputat Petru Șteolea: "Plata despăguburilor acordate în conformitate cu prevederile art.4 se va efectua până la data de 31 octombrie 1996"?

Cine este,vă rog, pentru ? 11 voturi pentru. Nu a întrunit numărul de voturi.

Doamnelor și domnilor, art.6 va avea următorul conținut și redactare:"Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat calamitat pentru culturile menționate în prezenta lege, cu încadrarea în suma prevăzută în art.1 și normele metodologice de acordare a despăgubirilor se vor aproba de către Guvern la propunerea Ministerului Agriculturii și Alimentației și Ministerului Finanțelor".

Asupra acestui text noi ne-am pronunțat. Amendamentul domnului Șteolea a căzut. Înseamnă că am adoptat și art.6.

Acum, revenind la art.3 în privința căruia am avut probleme referitoare la tipul, felul de cultură ș.a.m.d. am putea, eventual merge cu următorul text: - domnul Cristea nu știu dacă mai e aici, îmi pare rău că nu este - "Producătorii agricoli care au rambursat creditele și dobânzile aferente vor primi integral valoarea despăgubirilor pentru calamități, stabilite pe unitate de suprafață și cultura afectată".

Dacă sunteți de acord cu aceasta ?

Cine este de acord cu modificarea acestei părți finale ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nu sunt.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

A fost aprobată această modificare la lit.c) de la art.3.

Vă supun acum votului art.3 în ansamblu.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat .

Doamnelor și domnilor deputați, vă consult, am epuizat discutarea acestui proiect de lege...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Mai avem la art.1.

 
   

Domnul Marțian Dan:

E adevărat că mai înainte dumneavoastră mi-ați spus că ar fi nevoie să mai revenim la art.1. Să vedem despre ce este vorba.

 
   

Domnul Anghel Stanciu :

Toți specialiștii spun că în leguminoase pentru boabe intră și soia și, ca urmare, trebuie să revenim pentru că apare un nonsens, apare "soia, leguminoase pentru boabe" ceea ce, îmi cer scuze față de colegul Roman, dar țin să îi aduc la cunoștință că soia este tot "leguminoasă pentru boabe".

Și, atunci, să prindem așa: "soia, mazăre, fasole, linte".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, "... soia, mazăre, fasole..."

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Sau, lăsăm "leguminoase pentru boabe", fără "soia". Tăiem soia și lăsăm leguminoase.

 
   

Domnul Gheorghe Roman:

Domnule președinte,

O chestiune să o lămurim. Eu am tratat subiectul din punct de vedere tehnic. Deci, floarea soarelui și soia sunt plante tehnice, leguminoase pentru boabe sunt leguminoasele respective.

Deci, întrucât s-a referit la problemă tehnică în acest proiect de lege, eu am mers exact pe ceea ce s-a dorit.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnilor,

Pierdem timpul, vă spun, pe niște lucruri...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Ca să nu fie nici o discuție, domnule președinte, comisia propune: "soia, mazăre, fasole, linte".

 
   

Domnul Marțian Dan:

"... mazăre, fasole și linte..." E bună, are fier!

Bine. Inițiatorul este de acord? După "soia" să introducem "...mazăre, fasole și linte".

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Domnule președinte,

Dacă se poate, după linte puneți și oleacă de minte!".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Supun votului această amendare a textului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobată această amendare la alin. 2.

Tot în legătură cu alin. 1 mai sunt.... Domnule Șteolea, vroiati să interveniți? Nu.

Vă supun votului art. 1, așa cum rezultă în urma acestor amendări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat textul art. 1.

Mai avem ceva în legătură cu acest text de lege? Nu. Bun.

 
Supunere la vot final:  

Doamnelor și domnilor,

Vreau să vă consult în legătură cu intenția pe care am anunțat-o când am deschis lucrările, și anume să supunem la vot niște proiecte de legi pe care noi le-am dezbătut săptămâna trecută și în privința carora nu s-a exprimat votul final.

Dacă sunteți de părere să facem acum sau facem o scurtă pauză...

   

Domnul Marțian Dan:

(Sala: "Nuu, o facem acum!")

Acum, bun. O să rog din acest punct de vedere pe domenii chestori să invite pe toți colegii în aulă și vă propun procedeul votului nominal.

Cine este pentru acest procedeu de adoptare a legilor? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

O să rog pe domnul secretar Kónya să aibă amabilitatea să aducă tabelele noastre și rog încă o dată pe domnii chestori să invite colegii în aulă.

Rog, deci, pe domnii chestori și rog și liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în aulă.

Imediat, domnule Kónya. Vă rog să aveți puțină răbdare! Trebuie să precizăm legile pe care le supunem votului, știți.

Doamnelor și domnilor deputați,

Rog, deci, pe toți colegii să își ocupe locurile în aulă. Rog încă o dată pe domnii chestori să invite pe toți colegii și, de asemenea, liderii grupurilor parlamentare pentru că va trebui să ne pronunțăm asupra mai multor proiecte de legi.

Este vorba de proiectul de lege pentru modificarea Legii 59/1993 privind modificarea Codului de procedură Civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 și a Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Apoi, este vorba de proiectul de Lege privind reglementarea situației juridice a patrimoniului care a aparținut înainte de 22 Decembrie 1989 organizațiilor de copii, elevi, studenți și tineret.

Apoi, este vorba de proiectul de Lege pentru privatizarea societăților comerciale bancare, cu capital majoritar de stat și, al patrulea, este proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele agricole calamitate în anul agricol 1995-1996, pe care numai ce l-am examinat și ne-am pronunțat pe articole asupra lui.

Urmează un vot final.

Rog, deci, pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă pentru a putea efectua votul în condiții regulamentare și cu cvorumul corespunzător. Și rog încă o dată, conducătorii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în aulă.

Rog pe domnii chestori să poftească în aulă și să vedem care este situația, dacă colegii care sunt în incintă, la sediile grupurilor parlamentare și, de asemenea, nu știu ce s-a întâmplat cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci, dacă a terminat? Ați terminat, da?

Vă rog să vă ocupați locurile, pentru că dacă nu vin ceilalți colegi, care au semnat de dimineață, câți suntem în sală este periclitată operațiunea de vot.

Doamnelor și domnilor,

Vă propun următorul lucru: cele trei legi pe care le-am menționat - proiectul de Lege pentru modificarea Legii 59/1993 privind modificarea Codului de procedură civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 și a Legii nr. 94/1992 privind organizarea, funcționarea Curții de Conturi, proiectul de Lege privind reglementara situației juridice a patrimoniului care a aparținut înainte de 22 Decembrie 1989 organizațiilor de copii, elevi, studenți și tineret, și proiectul de Lege privind privatizarea societăților comerciale bancare cu capital majoritar de stat - sunt toate trei legi organice.

Noi am avut anumite convergențe de fond în legătură cu aceste proiecte de legi, totuși este necesar să avem un cvorum asiguratoriu pentru votarea lor.

Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele agricole calamitate în anul agricol 1996-1996 este lege ordinară și vă propun următorul lucru: să fiți de acord ca acest proiect de lege să-l supun votului, să rog pe colegii secretari să numere voturile pentru, contra, abțineri. Vom vedea care este situația cvorumului și, dacă acest cvorum este cât de cât asigurator și în conformitate cu munca noastră desfășurată în decurs de o săptămână și dacă acest cvorum este corespunzător, supunem la vot. Dacă nu, va trebui, eventual, să dăm o pauză și vom vedea după aceea cum se prezintă lucrurile.

Așa că vă cer tuturor să vă asumați un vot în legătură cu proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele agricole calamitate în anul agricol 1995-1996. Un vot deschis pentru acest proiect de lege, fiind vorba de o lege ordinară.

Supun votului dumneavoastră adoptarea acestui proiect de lege.

Cine este, vă rog, pentru? Domnule Popescu, vă rog să o lăsați pe doamna secretară să-și facă misiunea.

Vă rog să numărați voturile pentru.

Voturi pentru - 185.

Voturi împotrivă, vă rog. Nici un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 3 abțineri.

Deci, doamnelor și domnilor deputați, cu majoritate de voturi și cu întrunirea condițiilor cerute de Constituție pentru adoptarea legilor ordinare, proiectul de Lege privind ajutorul acordat producătorilor agricoli pentru suprafețele agricole calamitate în anul agricol 1995-1996 a fost adoptat.

Rog încă o data pe domnii chestori să invite pe toți colegii pentru că am impresia că dacă facem un efort să ne pronunțăm și asupra celorlalte proiecte de legi.

Din sală:

Suntem în cvorum....

 
   

Domnul Marțian Dan:

Sigur că suntem. De aia și fac efort ca să vină și ceilalți colegi.

Doamnelor și domnilor deputați,

Deci, repet, pentru că sunt unii colegi care au venit mai târziu. Vom supune votului prin procedeul votului nominal următoarele proiecte de legi: Proiectul de lege pentru modificarea Legii 59/1993 privind modificarea Codului de Procedură Civilă, a Codului Familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 și a Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Este primul proiect de lege.

Al doilea, Proiectul de Lege privind reglementarea situației juridice a patrimoniului care a aparținut înainte de 22 Decembrie 1989 organizațiilor de copii, elevi, studenți și tineret."

Trei: Proiectul de Lege pentru privatizarea societăților comerciale-bancare cu capital majoritar de stat.

Toate trei sunt legi organice. Rog, deci, pe domnul Kónya să strige. Sunt, însă, unii colegi care au solicitat, în virtutea unor obligații foarte stricte și punctuale pe care le au, să voteze mai înainte.

Este în această situație, domnul deputat Ștefan Cazimir. Mai e cineva? Domnul deputat Bivolaru, domnul deputat Seniuc și Baciu Severin.

Vă rog să aveți această amabilitate.

Domnule secretar,

Uitați-vă la București. Deci, domnul Ștefan Cazimir. Deci, de trei ori pentru.

Vă rog să păstrați liniște pentru a putea recepta votul fiecăruia!

Neamțul. Vă rog să-i strigați.

 
   

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Domnul Bivolaru, de trei ori pentru.

Domnul Seniuc Corneliu, la fel de trei ori pentru.

Domnul Gavaliugov Corneliu Dorin - contra, contra, contra.

Domnul Bălăeț, este la Gorj - pentru, pentru, pentru.

Domnul Alexandru Nicolae, la Prahova - contra, contra, contra.

Începem cu județul Alba.

Județul ALBA

Berciu Ion

absent

Crișan Eugen

pentru contra contra

Dărămuș Nicolae Octavian

pentru contra contra

Gavaliugov Corneliu Dorin

contra contra contra

Maier Ioan

pentru pentru pentru

Popa Mircea-Ioan

absent

Județul ARAD

Bold Ion

pentru pentru pentru

Hui Ion

pentru contra pentru

Jurca Teodor

pentru pentru pentru

Putin Emil-Livius-Nicolae

absent

Roman Emil

absent

Tokay Gheorghe

contra contra contra

Țărnea Marta Nora

absentă

Județul ARGEȘ

Drăguț Dumitru

pentru pentru pentru

Duță Adrian

absent

Jugravu Marin

absent

Leonăchescu Nicolae

pentru pentru pentru

Nistor Iulian

absent

Pițigoi Barbu

absent

Rizescu Sergiu-George

pentru contra pentru

Stan Vasile

pentru pentru pentru

Ursu Doru-Viorel

absent

Zgondea Gheorghe

pentru pentru contra

Județul BACĂU

Bălan Corneliu

absent

Bibire Ovidiu Genaru

pentru pentru pentru

Brăneanu Dumitru

pentru pentru pentru

Corniță Ion

pentru contra pentru

Dan Matei-Agathon

absent

Moldoveanu Marcel

pentru pentru contra

Nistor Vasile

absent

Popa Aron Ioan

pentru pentru pentru

Postolache Mihăiță

absent

Protopopescu Cornel

absent

Roșca Nicolae

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

contra contra contra

Feric Emeric

absent

Floruța Crăciun

absent

Moldovan Teodor

contra contra contra

Rákóczi Ludovic

contra contra contra

Serac Florian

absent

Székely Ervin Zoltán

contra contra contra

Szilágyi Zsolt

contra contra contra

Șuta Vasile

pentru contra contra

Țepelea Gabriel

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Catarig Ioan

pentru pentru pentru

Coc Dorel Alexandru

contra pentru contra

Sîntu Ioan Teodor

pentru contra contra

Sonea Ioan

absent

Szilágyi Zoltan

absent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

pentru pentru pentru

Clocotici Toader

pentru pentru pentru

Manolescu Tudor

pentru pentru pentru

Ota Alexandru

contra contra contra

Pintilie Octav

pentru pentru pentru

Simionovici Alexandru

absent

Teodorescu Mihai

absent

Județul BRAȘOV

Bran Vasile

absent

Danciu Florea

pentru pentru contra

Iuliano Valentin

pentru pentru pentru

Lepșa Sorin Victor

pentru contra contra

Pica Ioan Victor

contra contra contra

Pop Horia

pentru contra contra

Stoica Emil

pentru pentru pentru

Tănase Petru

absent

Török Ernest

contra contra contra

Zavici Nicolae

pentru contra contra

Județul Brăila

Băteanu Nicolae - pentru, pentru, pentru

Brezeanu Flaviu-George - pentru, contra, pentru

Ionescu Smaranda - absentă

Negoiță Florin - pentru, pentru, contra

Petre Petrică - pentru, pentru, pentru

Sassu Alexandru - absent

Județul Buzău

Albu Alexandru - pentru, pentru, pentru

Angelo Ion-Florian - absent

Mladin Liviu - pentru, pentru, pentru

Mohora Tudor - absent

Partal Petre - absent

Petrescu Ovidiu-Cameliu - pentru, pentru, pentru

Pîslaru Dumitru - pentru, pentru, pentru

Județul Caraș-Severin

Enache Dragoș - contra, contra, contra

Mănescu Miron - pentru, pentru, pentru

Popescu Mircea - pentru, contra, pentru

Sturza Popovici Cornel - pentru, contra, pentru

Vilău Ioan Adrian - absent

Județul Călărași

Alecu Aurelian Paul - contra, pentru, contra

Gurău Ion - absent

Naidin Petre - pentru, pentru, pentru

Nicolae Văleanu Ivanciu - pentru, pentru, pentru

Voicu Vasile - pentru, pentru, pentru

Județul Cluj

Bitay Levente Ladislau - contra, contra, contra

Ciurtin Costică - pentru, contra, contra

Crețu Mircea - absent

Gavra Ioan - absent

Kónya-Hamar Alexandru - contra, contra, contra

Lițiu Petru - absent

Matei Vasile - pentru, contra, contra

Mátis Eugen - contra, pentru, contra

Rațiu Ion - pentru, contra, pentru

Roman Ionel - pentru, pentru, contra

Tănasă Ioan - pentru, pentru, contra

Județul Constanța

Ciumara Mircea - absent

Dumitrescu Ioan - absent

Gemil Tasin - absent

Hristu Ion - absent

Ionescu Vasile - pentru, contra, pentru

Joca Romulus Ioan - absent

Liță Mihai - pentru, pentru, pentru

Mangiurea Anton Marin - pentru, pentru, pentru

Marinescu Ioan Sorin - absent

Moinescu Dumitru - contra, contra, contra

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent

Radu Alexandru Dumitru - absent

Rușid Feuzia - pentru, pentru, contra

Județul Covasna

Birtalan Ákos - contra, contra, contra

Dragomir Aurel - absent

Márton Árpád-Francisc - contra, contra, contra

Zsigmond László - contra, contra, contra

Județul Dîmbovița

Boștinaru Victor - contra, contra, contra

Constantin Constantin - pentru, pentru, pentru

Diaconescu Sorin-Constantin- absent

Ghiță Constantin - pentru, pentru, pentru

Patriciu Dan Costache - absent

Popa Daniela - pentru, pentru, pentru

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban-contra,contra,contra

Vrabie Corneliu-Dan - absent

Județul Dolj

Baniță Petre - pentru, pentru, pentru

Berceanu Radu-Mircea - absent

Brezniceanu Alexandru - absent

Dobrescu Doru Mihai - absent

Dragomir Constantin-Romeo- absent

Grigoraș Neculai - pentru, pentru, pentru

Lungu Marin - pentru, pentru, contra

Nicu Vintilă - absent

Panait Mihail - pentru, pentru, pentru

Popescu Emil-Teodor - contra, contra, contra

Șomîcu Simion Silviu - absent

Județul Galați

Arhire Constantin - absent

Călin Nestor - absent

Chirilă Trifu - pentru, pentru, pentru

Chivu Neculai - absent

Danilescu Ion - absent

Iamandi Ioan Cătălin - pentru, pentru, pentru

Iorga Leonida Lari - absentă

Leonte Mircea - pentru, pentru, pentru

Lixăndroiu Viorel - absent

Județul Giurgiu

Iușut Mihail - pentru, contra, pentru

Pavel Viorel - contra, contra, contra

Priceputu Laurențiu - absent

Sârbu Chiriaca - pentru, pentru, pentru

Județul Gorj

Bălăeț Mitică, -pentru, pentru, pentru

Gheorghe Constantin - pentru, pentru, contra

Golu Mihail - absent

Gorun Gheorghe - contra, pentru, contra

Hoară Constantin Emil - pentru, pentru, contra

Tomescu Ion - pentru, pentru, pentru

Județul Harghita

András Imre - absent

Antal István - contra, contra, contra

Asztalos Ferenc - contra, contra, contra

Borbély Emeric Dumitru - absent

Nagy Benedek - absent

Județul Hunedoara

Ana Gheorghe - pentru, pentru, pentru

Bucur Mihail - pentru, contra, pentru

Fekete Jolt Zoltan - contra, contra, contra

Hortopan Ioan - absent

Ifrim Dumitru - absent

Șteolea Petru - pentru, contra, contra

Știrbu Aurel - pentru, pentru, pentru

Timiș Ioan - pentru, pentru, pentru

Județul Ialomița

Cristea Gheorghe - contra, contra, contra

Dumitrescu Ion - pentru, pentru, pentru

Galin Corini Vlad-Vladimir - pentru, pentru, contra

Tarna Gheorghe - absent

Județul Iași

Bondariu Ionel - pentru, pentru, contra

Calance Dumitru - absent

Dănilă Fănică - pentru, pentru, contra

Ioan Petru - absent

Ionescu Ion - pentru, pentru, pentru

Lupu Vasile - contra, contra, contra

Roman Gheorghe - pentru, pentru, pentru

Soroceanu Valentin - pentru, pentru, pentru

Stanciu Anghel - pentru, pentru, contra

Străchinaru Ioan - pentru, pentru, contra

Trepcea Dan Florin - absent

Vitcu Dionisie - pentru, pentru, pentru

Județul Maramureș

Bertzi Theodora - absentă

Brânzei Gheorghe - pentru, contra, contra

Bud Nicolae - absent

Dunca Tudor Gavril - contra, contra, contra

Filip Niculae - pentru, pentru, pentru

Man Mircea - absent

Mazalik Iosif Alfred - absent

Popa Gheorghe - pentru, pentru, contra

Tcaciuc Ștefan - pentru, pentru, pentru

Județul Mehedinți

Drăghiea Nicolae - pentru, pentru, pentru

Nică Mihail - absent

Nicolicea Eugen - pentru, pentru, pentru

Penescu Victor - pentru, pentru, pentru

Tânjeală Mihai - absent

Județul Mureș

Borbély Ladislau - contra, contra, contra

Bucur Coriolan - absent

Burcă Petru - pentru, pentru, pentru

Elek Barna - contra, contra, contra

Iosif Ovidiu-Valeriu - pentru, contra, contra

Kerekes Károly - absent

Lădariu Lazăr - pentru, contra, contra

Mureșan Ioan - absent

Németh Ioan - absent

Județul Neamț

Bivolaru Ioan -pentru, pentru, pentru

Burlacu Viorel - pentru, pentru, contra

Dobrescu Smaranda - contra, contra, contra

Mardare Constantin - pentru, pentru, pentru

Rădulescu Cristian - absent

Seniuc Corneliu - pentru, pentru, pentru

Stancov George-Iulian - absent

Vasilescu Valentin - contra, contra, contra

Județul O l t

Argeșanu Valentin - absent

Bagdasar Simion - pentru, pentru, pentru

Chiostec Mircea - contra, pentru, contra

Cojocaru Anișoara - pentru, pentru, pentru

Gâtan Ilie - pentru, contra, contra

Ilie Ștefan - absent

Popescu Costel Eugen - pentru, pentru, contra

Județul Prahova

Alexandru Nicolae - contra, contra, contra

Dobre Gheorghe - pentru, contra, contra

Dobrescu Ion - contra, contra, contra

Ivănescu Paula Maria - contra, contra, contra

Munteanu Mircea Mihai - contra, contra, pentru

Mureșan Ioan - pentru, pentru, pentru

Nica Ilie - pentru, pentru, contra

Nicolau Anton - pentru, pentru, pentru

Opriș Constantin Remus - absent

Pitca Adrian Constantin - pentru, pentru, pentru

Ruse Corneliu Constantin - contra, contra, contra

Silvaș Mircea-Anton - pentru, pentru, pentru

Țurlea Petre - absent

Județul Satu-Mare

Pécsi Ferenc - contra, contra, contra

Pop Ioan - pentru, contra, contra

Pop Viorel - pentru, pentru, pentru

Sălăjean Gheorghe - pentru, pentru, pentru

Toduț Gheorghe - absent

Varga Attila - contra, contra, contra

Județul Sălaj

Bara Radu Liviu - absent

Jecan Aurel - pentru, pentru, contra

Pop Vasile Gheorghe Victor - contra, contra, contra

Vida Iuliu - contra, contra, contra

Județul Sibiu

Dejeu Gavril - pentru, contra, pentru

Frunzescu Daniel - absent

Luca Raymond - absent

Radu Tudor - pentru, contra, pentru

Teodoriu Bujor-Bogdan - absent

Tobă Francisc - pentru, pentru, pentru

Wittstock Eberhard-Wolfgang - contra,contra, pentru

Județul Suceava

Babiaș Iohan-Peter - pentru, pentru, pentru

Bratu Emilian - contra, contra, contra

Chiriac Mihai - absent

Constantinescu Toader - pentru, pentru, contra

Costin Anatolie - absent

Fodor Mihai - pentru, pentru, pentru

Ghilea Sabin - pentru, pentru, pentru

Lazar Nicolai - pentru, pentru, pentru

Mândroviceanu Vasile - contra, contra, contra

Monoranu Corneliu - pentru, pentru, pentru

Potolincă Vasile - absent

Județul Teleorman

Berechet Constantin - absent

Calotă Floarea - pentru, pentru, pentru

Cristea Vasile - pentru, pentru, contra

Dumitriu Marian - pentru, pentru, pentru

Olteanu Mihail - pentru, pentru, pentru

Pantiș Sorin - absent

Videanu Adriean - contra, contra, contra

Județul Timiș

Bárányi Francisc - absent

Boroș Emil - contra, contra, contra

Dabu Romulus - pentru, pentru, pentru

Dugulescu Petru - absent

Cvozdenovici Slavomir - absent

Ivanciov Carol Matei - absent

Munteanu Vasile Dorin - pentru, contra, pentru

Popovici Vasile - contra, contra, contra

Rusu Horia Mircea - absent

Stănescu George - absent

Tabără Valeriu - absent

Vintilescu Teodor - contra, contra, contra

Județul Tulcea

Antonescu George Crin Laurențiu - absent

Lazia Ion - absent

Nicola Ilie - absent

Suhov Petru - absent

Verbina Dan - pentru, pentru, pentru

Județul Vaslui

Alexandrache Georgică - absent

Buzatu Dumitru - absent

Dan Marțian - pentru, pentru, pentru

Grădinaru Maricel - pentru, pentru, pentru

Ioniță Mihnea Tudor - contra, contra, contra

Marcu Grigore - pentru, pentru, pentru

Știrbu Georgeta - contra, contra, contra

Județul Vâlcea

Baciu Severin - pentru, pentru, pentru

Căutiș Gheorghe - pentru, pentru, pentru

Diaconescu Daniel Mircea - pentru, pentru, contra

Istrate Rada - absentă

Răban Grigore - pentru, pentru, pentru

Rotaru Constantin - absent

Județul Vrancea

Anastasiu Călin-Emil - contra, contra, contra

Popescu Aurelian-Octavian - pentru, pentru, pentru

Severin Adrian - absent

Tudorachi Spiridon - absent

Udrea Florian - absent

Veber Laurențiu Felician Doru- pentru,pentru,pentru

Municipiul București

Athanasiu Alexandru - absent

Avramescu Constantin Gheorghe - contra, contra, contra

Babiuc Victor - absent

Brahaș Cornel - pentru, pentru, pentru

Cazimir Ștefan - pentru, pentru, pentru

Cerveni Niculae - contra, contra, contra

Costache Daniel George - pentru, pentru, pentru

Cunescu Sergiu - absent

Diaconescu Ion - absent

Dinu Ion - contra, contra, contra

Răsvan Dobrescu - contra, contra, contra

Duțu Ion - pentru, pentru, contra

Furo Iuliu Ioan - pentru, pentru, contra

Iliescu Agata Maria (Nicolau)- pentru, pentru, pentru

Ionescu Constantin - contra, contra, contra

Ionescu-Galbeni Niculae-

Vasile-Constantin - contra, contra, contra

Marinescu Bogdan - absent

Marinescu Ioan - pentru, pentru, contra

Mușetescu Ovidiu Tiberiu - absent

Adrian Năstase - pentru, pentru, pentru

Pascu Horia Radu - contra, contra, contra

Pavlu Mircea - pentru, pentru, pentru

Părăluță Mihail - pentru, pentru, contra

Porojan Mircea - absent

Răducanu Gheorghe - absent

Roman Petre - absent

Sălcudeanu Petre - pentru, pentru, pentru

Tănase Stelian - absent

Teculescu Constantin - absent

Vosganian Varujan - absent

Weber Otto-Ernest - pentru, pentru, pentru

Sectorul Agricol Ilfov

Comănescu Gheorghe - contra, contra, contra

Fițion Gheorghe - absent

Ivanovici Constantin - pentru, pentru, pentru

Păunescu Costel - contra, contra, contra

Dacă a mai venit cineva în sală?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Trebuie să mai strige odată pe cei care sunt absenți.

 
   

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Deci, le luăm alfabetic.

Județul Alba

Berciu Ion - absent

Popa Mircea Ioan - absent

Județul Arad

Putin Emil-Livius-Nicolae - absent

Emil Roman - pentru, contra, contra

Țărnea Marta Nora - absentă

Județul Argeș

Duță Adrian - absent

Jugravu Marin - absent

Nistor Iulian - absent

Barbu Pițigoi - contra, contra, contra

Ursu Doru Viorel - absent

Județul Bacău

Bălan Corneliu - pentru, contra, contra

Dan Matei-Agathon - absent

Nistor Vasile - absent

Postolache Mihăiță - absent

Protopopescu Cornel - absent

Roșca Nicolae - absent

Județul Bihor

Feric Emeric - absent

Floruța Crăciun - pentru, contra, contra

Serac Florian - absent

Țepelea Gabriel - absent

Județul Bistrița-Năsăud

Sonea Ioan - absent

Szilágyi Zoltan - absent

Județul Botoșani

Simionovici Alexandru - contra, contra, contra

Teodorescu Mihai - absent

Județul Brașov

Bran Vasile - absent

Tănasie Petru - absent

Județul Brăila

Ionescu Smaranda - absentă

Sassu Alexandru - absent

Județul Buzău

Angelo Ion Florian - absent

Mohora Tudor - absent

Partal Petre - absent

Județul Caraș-Severin

Vilău Ioan Adrian - absent

Județul Călărași

Gurău Ion - absent

Județul Cluj

Crețu Mircea - absent

Gavra Ioan - pentru, contra, contra

Lițiu Petru - absent

Județul CONSTANȚA

Ciumara Mircea

absent

Dumitrescu Ioan

absent

Gemil Tasin

absent

Hristu Ion

absent

Joca Romulus Ioan

absent

Marinescu Ioan-Sorin

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Radu Alexandru Dumitru

absent

Județul COVASNA

Dragomir Aurel

absent

Județul DÎMBOVIȚA

Diaconescu Sorin-Constantin

absent

Patriciu Dan Costache

absent

Vrabie Corneliu-Dan

absent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

absent

Dobrescu Doru Mihai

absent

Dragomir Constantin-Romeo

absent

Nicu Vintilă

absent

Șomîcu Simion Silviu

absent

Județul GALAȚI

Arhire Constantin contra contra

contra

Călin Nestor

absent

Chivu Neculai pentru pentru

pentru

Danilescu Ion

absent

Iorga Leonida Lari

absentă

Lixăndroiu Viorel

absent

Județul GIURGIU

Priceputu Laurențiu

absent

Județul GORJ

Golu Mihail

absent

Județul HARGHITA

András Imre

absent

Borbély Emeric Dumitru

absent

Nagy Benedek

absent

Județul HUNEDOARA

Hortopan Ion

absent

Ifrim Dumitru

absent

Județul IALOMIȚA

Tarna Gheorghe

absent

Județul IAȘI

Calance Dumitru

absent

Ioan Petru

absent

Trepcea Dan Florin

absent

Județul MARAMUREȘ

Bertzi Theodora

absentă

Bud Nicolae

absent

Man Mircea

absent

Mazalik Iosif Alfréd

absent

Județul MEHEDINȚI

Nică Mihail

absent

Tânjală Mihai

absent

Județul MUREȘ

Bucur Coriolan

absent

Kerekes Károly

absent

Mureșan Ioan

absent

Németh Ioan

absent

Județul NEAMȚ

Rădulescu Cristian

absent

Stancov George-Iulian contra contra

contra

Județul OLT

Argeșanu Valentin

absent

Ilie Ștefan

absent

Județul PRAHOVA

Opriș Constantin Remus

absent

Țurlea Petre

absent

Județul SATU-MARE

Toduț Gheorghe

absent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

absent

Județul SIBIU

Frunzescu Daniel

absent

Luca Raymond

absent

Teodoriu Bujor-Bogdan

absent

Județul SUCEAVA

Chiriac Mihai

absent

Costin Anatolie

absent

Potolincă Vasile

absent

Județul TELEORMAN

Berechet Constantin

absent

Pantiș Sorin

absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

absent

Dugulescu Petru

absent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Ivanciov Carol Matei

absent

Rusu Horia Mircea

absent

Stănescu George contra contra

contra

Tabără Valeriu

absent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Lazia Ion

absent

Nicola Ilie

absent

Suhov Petru

absent

Județul VASLUI

Alexandrache Georgică

absent

Buzatu Dumitru

absent

Județul VÎLCEA

Istrate Rada

absentă

Rotaru Constantin

absent

Județul VRANCEA

Severin Adrian

absent

Tudorachi Spiridon

absent

Udrea Florian

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Athanasiu Alexandru

absent

Babiuc Victor

absent

Cunescu Sergiu

absent

Diaconescu Ion

absent

Marinescu Bogdan

absent

Mușetescu Ovidiu Tiberiu

absent

Porojan Mircea

absent

Răducanu Gheorghe

absent

Roman Petre

absent

Tănase Stelian

absent

Teculescu Constantin

absent

Vosganian Varujan

absent

SECTORUL AGRICOL ILFOV

Fițion Gheorghe

absent

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, facem o pauză de o jumătate de oră. Da, vă rog, așteptați puțin! Vrea domnul Gavra să aibă o intervenție.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

În primul rând pentru dumneavoastră, domnule președinte de ședință, și, sigur, pentru colegii care doresc să fie informați în legătură cu ce se întâmplă astăzi în aula Camerei Deputaților. Deci, nu numai în sala de ședință.

Deci, domnule președinte, eu am crezut că, în cursul zilei de ieri, după ce s-a cerut un vot împotriva Regulamentului Camerei Deputaților, s-a încheiat cu ilegalitățile pe care și le permite cineva în Camerei Deputaților, cerând colegilor să voteze ceva ce este împotriva Regulamentului.

Domnul președinte Năstase însă și-a revenit după două ceasuri jumătate, probabil că a avut timp să consulte Regulamentul, și a spus că, sigur, art.104 ne spune că și în ziua de joi dimineața se va supune la vot introducerea pe ordinea de zi a acelor proiecte de legi despre care era vorba ieri. Eu nu îl mai înțeleg pe președintele Comisiei de politică externă, nu l-am înțeles de fapt niciodată, în Parlamentul României, de 4 ani de zile, nu i-am văzut deloc activitatea, decât citea câte un raport de o jumătate de pagină, nu l-am prea înțeles niciodată și nici acuma nu-l înțeleg... Cum își permite, cine i-a permis să convoace Comisia de politică externă pentru discutarea proiectului de tratat sau a proiectelor de tratate, așa cum am stabilit ieri în ordinea: România-Iugoslavia și România-Ungaria.

Deci, acest lucru se cere numai de la microfonul Camerei Deputaților și nu de la microfonul din afara Camerei Deputaților, se cere numai dacă există procedură și Regulamentul permite acest lucru, în al doilea rând cu acordul plenului Camerei Deputaților. Cine i-a permis domniei sale să facă altceva în timpul lucrărilor Camerei Deputaților? Dacă i-ați permis dumneavoastră, este în regulă, poate să meargă și dincolo, la patriarhie, poate ține și acolo ședință.

Domnule președinte, vă rog foarte frumos să respectați Regulamentul Camerei Deputaților în calitate de președinte în exercițiu astăzi. Deci, conform articolului 103, în timp de cel mult 48 de ore, deputații au dreptul să depună amendamente, în scris, Comisiei de politică externă și, în același interval de timp, se cere avizul Consiliului Legislativ, după care..., numai după care, comisia analizează... că, altfel, nu are ce analiza, dacă nu sunt amendamentele colegilor noștri și are avizul Consiliului Legislativ, analizează și poate să depună raportul, în cel mult trei zile. De atunci, de la acel timp de 48 de ore care expiră, începând din cursul zilei de ieri, orele 18.10, că atunci s-a adoptat, ilegal, dar vedem noi joi cum se întâmplă chestiunea, până unde mergem cu ilegalitățile și cu încălcarea Regulamentului, deci, de atunci de abia se întrunește comisia. Dacă se încearcă altceva, dați-mi voie să vă spun că vom face o declarație publică, pentru că nu mai are rost să mai stăm în Camera Deputaților să ne batem joc de imaginea publică a Parlamentului României. Aici înseamnă că face fiecare ce vrea și fiecare participă unde vrea. Mai bine să ne încheiem lucrările astăzi, să ne vedem de treabă, să vină ceilalți parlamentari care vor fi aleși la 3 noiembrie și să sperăm că lucrurile vor reveni la normalitate și că Regulamentul, legea internă de funcționare a Camerei Deputaților, va fi respectată, pentru că dacă noi nu respectăm, nu putem cere nimănui în țara asta să respecte legile țării.

Vă rog frumos, domnul președinte al Comisiei de politică externă este din grupul dumneavoastră parlamentar, să-l atenționați, că, altfel, cer demisia domniei sale din funcția de președinte, să meargă acolo unde este propus ambasador, poate în Tanganica, cum este o țară care nu există. Poate că este mai bine așa, decât să facă ceea ce face în Camera Deputaților, că nu vă onorează, ca și grup parlamentar, și nu-l onorează pe domnia sa. Ca deputat, poate să facă altceva, dar numai cu respectarea Regulamentului și acel altceva.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Trei probleme sunt:

l. Aveți dreptate că în ceea ce privește comisiile, ele nu pot să lucreze în paralel cu desfășurarea activității în Cameră, decât dacă au consimțământul acesteia. Din păcate, domnul Văleanu nu a cerut acest consimțământ. Aici, cred că este, într-adevăr, un lucru care poate fi criticat și dumneavoastră ați făcut acest lucru.

2. Nu împărtășesc punctul dumneavoastră de vedere cu privire la faptul dacă comisia are îndreptățire să se întrunească sau nu în limitele celor 48 de ore, timp în care diferiții parlamentari sau liderii grupurilor parlamentare pot propune amendamente. Ea se poate întâlni, formal vorbind, ea poate cristaliza un anumit punct de vedere, dar este obligată, în același timp, dacă în decurs de 48 de ore primește amendamente, să le examineze și, în funcție de aceasta, va vedea dacă trebuie completat raportul, dacă l-a elaborat sau care va fi configurația finală a raportului. Deci, din acest punct de vedere, am altă opinie decât cea pe care ați prezentat-o dumneavoastră.

3. În legătură cu intenția dumneavoastră de a cere, mă rog, destituirea, înlocuirea din funcție a președintelui, îmi pare foarte rău, dar sunteți în eroare, pentru că Regulamentul spune cum se poate face acest lucru.

Bun. Dumneavoastră ați spus că veți cere dumneavoastră...

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

...la comisie, colegii noștri.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Dumneavoastră ați spus că veți cere dumneavoastră.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

... cerem noi, grupul parlamentar din comisie.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Aveți latitudinea să declanșați această procedură și vom vedea ce se va întâmpla în cadul comisiei.

În al patrulea rând, problema care o ridicați dumneavoastră și amenințarea cu părăsirea Camerei și alte chestiuni, este o treabă de pudoare, fiecare grup parlamentar face așa cum îi dictează conștiința.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Fiindcă este vorba de pudoare, pudoarea ar trebui să ne aparțină tuturor, iar celor care încalcă Regulamentul să le spuneți asemenea chestiuni, să aibă pudoare să părăsească Camera dacă încalcă Regulamentul, pentru că înseamnă că nu vor să respecte ceea ce este în Camera Deputaților. Deci, pudoarea să le-o sugerați celor care fac asemenea chestiuni și nu celor care cer să se respecte Regulamentul.

Încă o chestiune. Domnule președinte, vreau să vă spun că domnul deputat Ciurtin este unul dintre membrii noștri în Comisia de politică externă. De fapt, raportul l-a făcut domnul Văleanu azinoapte probabil, făcând ore suplimentare de insomnie, și îi cheamă pe colegii noștri să le prezinte raportul. Îmi spuneți până unde mergeți cu asemenea chestiuni? Ca să știm. Până unde mergeți, domnule, cu asemenea chestiuni?! Pudoarea dumneavoastră până unde merge, a grupului dumneavoastră parlamentar?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra, eu nu vă spun nimic. Acel material poate să fie un proiect și nimic mai mult.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, l-a făcut Cațavencu și l-a dus în Parlamentul României.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia îl poate discuta, îl poate valida, îl poate respinge, îl poate aviza.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dar nu este voie să vină cu raport, raportul se face de către comisie în cadrul dezbaterilor. Nu scrie în Regulament? S-a modificat Regulamentul? Domnul Văleanu gândește noaptea și visează ziua? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra, nu, nu sunt acestea probleme. Problemele sunt cele care le-am discutat.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Este ceva de circ...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra, eu vă sfătuiesc un singur lucru: puteți uza de prevederile Regulamentului și de alte chestiuni. Dumneavoastră aveți un singur scop: să obstrucționați dezbaterea Tratatului dintre România și Ungaria. Bun, am luat notă de această intenție a dumneavoastră.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Întâi vorbiți de Iugoslavia că este o țară mai îndepărtată probabil de București. Tratatul cu Iugoslavia a fost încheiat de către același Guvern al României în mai 1995. Și v-am spus și ieri, dacă este mai important al doilea, să ne spuneți că Iugoslavia este o țară îndepărtată și trece pe locul doi. Deci, ieri s-a aprobat în Camera Deputaților, măcar atât, în principiu, că intră în această ordine, conform Regulamentului, întâi dezbaterea Tratatului cu Iugoslavia și după aceea cu Ungaria.

Deci, noi nu ne opunem la nimic, vrem să vedem ce faceți, atât numai. Ce vom face noi la vot, ne interesează, pentru că știți dumneavoastră ce scrie în Regulament. Nu dăm seama nimănui, nici măcar domnului Iliescu.

 
   

Domnul Aurelian Paul Alecu (din bancă):

Târziu v-a venit mintea de pe urmă!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra, eu nu vreau să îi reținem acuma pe colegi. Eu, după câte știu, ceea ce s-a aprobat ieri a fost un lucru, anume procedura de urgență pentru examinarea problemelor referitoare la Tratatul româno-ungar.

Și în al doila rând, s-a stabilit, în conformitate cu art.104, că atunci când vom avea raportul comisiei se va examina..., prevede exigența regulamentară, de înscriere pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

De abia atunci?!

 
   

Domnul Marțian Dan:

De abia atunci. Aceasta probabil se va produce în momentul în care vor trece cele 48 de ore și vom vedea care este rezultatul. Comisia a elaborat raport sau nu a elaborat? Atunci vom discuta.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, fiindcă totuși ați acordat o pauză, vă rog să citiți stenograma din cursul zilei de ieri, să vedeți ce a spus domnul Năstase, președinte de ședință de ieri, în legătură cu cele două tratate și vă veți edifica că ce am spus eu este adevărat, întrucât am luat și stenograma să verific dacă nu s-a eliminat ceva.

Deci, ce v-am spus eu, scrie în stenogramă. Dacă nici aceea nu este valabilă, vă rog frumos, să o trimitem la Monitorul Oficial drept maculatură a Parlamentului României, că-i mai bine așa, e mai bine așa, e maculatură înseamnă totuși ce-i scris aici...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra... Nu, domnule Gavra, nu încercați, nu încercați... cu punctul dumneavoastră de vedere, chiar expus gălăgios, să considerați că dumneavoastră, prin ton și prin felul de a vă manifesta, puteți impune o anumită chestiune.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Eu încerc să vă spun să veniți la legalitate și dumneavoastră vorbiți despre altceva. Legea..., atât o cer, să fie respectată.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, dumneavoastră vorbiți despre altceva. Ce s-a stabilit ieri a fost să se discute în legătură cu luarea în discuție, în examinare de către Cameră a ratificării și a Acordului cu Iugoslavia, iar vom vedea joi... dacă vom avea...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu-i Acord cu Iugoslavia, Tratat cu Iugoslavia, nu-i acord, tratat!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, tratat, nu are importanță.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Are mare importanță. Păi, cum ne acordăm, cum să ne tratăm cu alții? (Vociferări)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra, dumneavoastră vă legați de anumite chestiuni.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Sunt chestiuni regulamentare.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Auziți... de aici încolo să știți că vă pot amenda de fiecare dată când dumneavoastră veți...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

În chestiuni de procedură, niciodată! Scrie în Regulament că am voie să iau de câte ori doresc cuvântul la chestiuni de procedură. Nu mă amendați nici dumneavoastră nici altcineva.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra, ca dovadă că la chestiuni de procedură... că adunarea v-a infirmat ieri, pentru că dumneavoastră ați spus că nu poate fi antamată procedura de urgență pentru ieri.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, vă citesc Regulamentul încă o dată, dacă doriți și vă spun că ieri a fost un vot neregulamentar, că dumneavoastră l-ați cerut și l-ați făcut prin domnul președinte, este o chestiune. Se mai încalcă legi în țara aceasta în fiecare zi. E... e o chestiune...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra, nu are rost să discutăm pe interpretările dumneavoastră sui generis.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu. Citiți stenograma și Regulamentul și... toate sunt atât de clare încât vă edificați și dumneavoastră.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, doamnelor și domnilor, ridic ședința, este pauză.

 
   

- după pauză -

 
   

Domnul Marțian Dan:

Invităm pe toți colegii în aulă pentru a continua lucrările Camerei.

Rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă.

Rog pe domnii secretari să vină și dânșii în aulă.

Doamnelor și domnilor,

Reluăm lucrările. O să rog pe domnul Alexandru Kónya să prezinte rezultatul votului la cele trei proiecte de legi.

 
   

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Domnule președinte, numărul total de deputați 341, din care: voturi exprimate 222, absenți 119. Cifra de 222 și 119 este valabilă pentru cele trei categori de legi.

Deci, voturi exprimate: 222; pentru primul proiect. pentru - 153, contra - 69.

Pentru a două lege: pentru - 125, contra - 97.

Pentru a treia lege: pentru - 108, contra - 114.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, nici unul dintre proiecte nu a întrunit majoritatea cerută și nu a fost adoptat. (Aplauze)

 
Legi depuse pentru sesizarea Curții Constituționale:  

Doamnelor și domnilor deputați, continuăm lucrările noastre și mai întâi vreau să vă aduc la cunoștință o seamă de texte de lege care se găsesc depuse la secretarul general al Camerei în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională dacă socotiți că aceste texte au unele prevederi neconforme cu Constituția:

  • Legea pentru completarea art.31 din Legea nr.3/1977 privind pensiile asigurărilor sociale de stat și asistența socială;
  • Legea locuinței;
  • Legea privind organizarea și funcționarea Corpului pompierilor militari;
  • Legea pentru modificarea și completarea Codului penal;
  • Legea pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală;
  • Legea privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților;
  • Legea pentru ratificarea Convenției consulare între România și Republica Socialistă Vietnam, semnată la Hanoi, la 8 iulie 1995;
  • Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Țărilor de Jos privind transporturile rutiere internaționale, semnat la București, la 19 aprilie 1995;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor;
  • Legea pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Burxelles, la 4 martie 1996;
  • Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnat la Zagreb, la 25 ianuarie 1996;
  • Legea pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Ucrainei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Ismail, la 29 martie 1996; Legea privind transportul pe Căile Ferate Române;
  • Legea cu privire la actele de stare civilă.
Constituire comisie de mediere:  

Doamnelor și domnilor,

Pentru a putea finaliza unele proiecte de legi, adoptate de către noi în redactări care prezintă diferențe în comparație cu varianta de la Senat, vă propun să instituim două comisii de mediere. La proiectul de Lege privind constituirea și utilizarea fondului special al drumurilor publice. vă propunem următoarele candidaturi pentru Comisia de mediere din partea Camerei: domnul deputat Gheorghe Ana - Grupul parlamentar PDSR, domnul deputat Neculai Grigoraș - Grupul parlamentar PDSR, domnul deputat Ion Dumitrescu din același grup parlamentar, Vasile Gheorghe Pop - Grupul parlamentar PNȚCD+PER, Dumitru Moinescu - Grupul parlamentar al Partidului Democrat, Marcel Moldoveanu - Grupul parlamentar al Partidului România Mare, Petru Suhov - Grupul parlamentar al Minorităților Naționale.

Dacă în legătură cu cele 7 canditaturi sunt sunt observații? Nu sunt. Vi le supun aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobată componența Comisiei de mediere din partea Camerei Deputaților.

Trebuie să instituim o Comisie de mediere la proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele agricole calamitate în anul agricol 1995-1996, pe care numai ce l-am adoptat înainte de pauză.

Vă fac următoarele propuneri de candidați: domnul deputat Petre Baniță - Grupul parlamentar PDSR, domnul Dumitru Brăneanu și domnul Corneliu Monoranu din același grup parlamentar, domnul Aurelian Paul Alecu - Grupul parlamentar al PNȚCD+PER, domnul Teodor Moldovan - Grupul parlamentar al Partidului Democrat, domnul Elek Barna - Grupul parlamentar al UDMR, domnul deputat Anghel Stanciu - Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Dacă sunt observații în legătură cu cele 7 candidaturi pe care le-am citit? Nu sunt. Vă supun votului atunci cele 7 nume pe care le-am prezentat mai înainte.

Cine este vă rog pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobată și componența Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind acordarea unor despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele calamitate în anul agricol 1995-1996.

Dezbateri: proiectul de Lege privind transformarea fondurilor proprietății private în societăți de investiții financiare  

Doamnelor și domnilor, continuăm examinarea problemelor și vom lua în dezbatere proiectul de Lege privind transformarea fondurilor proprietății private în societăți de investiții financiare. O să rog inițiatorul, respectiv pe doamna secretară de stat Hildegard Puwak, să ne prezinte considerentele care au stat la baza elaborării acestui proiect de lege, după care vom asculta și punctul de vedere al comisiei care a analizat în fond, iar grupurile parlamentare, dacă doresc să participe la dezbateri generale, să ne notifice acest lucru.

   

Domnul Alexandru Albu (din loja comisiei):

Este procedură de urgență.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Este procedură de urgență. Bun.

În aceste împrejurări, nu mai facem dezbateri generale, trecem la examinarea lucrurilor. Sigur, o să cer comisiei care a analizat în fond să ne facă propuneri în legătură cu timpul pe care să-l afectăm examinării acestui proiect de lege.

Domnul deputat Valentin Soroceanu.

 
   

Domnul Valentin Soroceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia propune pentru examinarea legii, fiind vorba de 10 articole, un timp de o oră.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Ați ascultat deci, sugestia pe care o face comisia. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru a acorda un timp de o oră? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri dacă sunt? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi deci s-a aprobat propunerea comisiei, să acordăm o oră pentru examinarea proiectului de lege.

În legătură cu titlul legii, comisia nu a avut nici un fel de obiecții, propuneri, nu s-au făcut nici în cursul dezbaterilor observații sau amendamente, n-au fost prezentate amendamente cu privire la titlu. Vi-l supun votului, așa cum figurează el în varianta adoptată și de către Senat.

Cine este vă rog pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat titlul legii.

Capitolul I - titlul capitolului I. Nici în privința lui nu au fost observații. În consecință vi-l supun votului în redactarea din varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat titlul capitolului I.

Trecem la examinarea art.1. În legătură cu el, de asemenea, nu au fost observații. Vi-l supun votului. Nici la amendamente respinse, cel puțin n-am reținut eu, dar mai verific încă o dată, n-au fost în legătură cu art.1 nici un fel de amendamente. Și acest text vi-l supun votului în forma din varianta Senatului.

Cine este vă rog pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat.

Trecem la examinarea art.2. Aici sunt, aș putea spune, o suită de amendamente, pe care le-a făcut comisia prin raportul pe care ni l-a difuzat. Nu știu dacă sunt și amendamente respinse. Nu sunt. Bun. În aceste împrejurări am să supun votului dumneavoastră propunerea de amendare a alin.1.

O aveți în raportul comisiei, la pct.1.

Cine este pentru adoptarea amendamentului comisiei? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat amendamentul comisiei și, implicit, redactarea de la pct.1.

În ceea ce privește textul de la lit.a), avem, de asemenea, o propunere a comisiei, privind o anumită modificare redacțională. Este pct.2 din raportul comisiei.

Nu au fost alte observații în legătură cu acest articol...

 
   

Domnul Ilie Nică:

Domnule președinte,

Nu este o simplă modificare redacțională, la această lit.a), ci se schimbă sensul literei. Este o cu totul altă dispoziție în redactarea comisiei și care este complet diferită de realitatea pe care se constituie aceste fonduri. Deci ele vor administra acele acțiuni, la societățile comerciale, în limita certificatelor și cupoanelor nominative subscrise de către cetățeni. Textul corect este cel din varianta Senatului. Textul comisiei sugerează că aceste fonduri ar administra niște acțiuni rămase la societățile comerciale după subscrierea de către cetățeni a cupoanelor. Așa ceva nu există. Deci astfel de acțiuni, care să rămână la societățile comerciale și pe care le-ar administra fondurile acestea care se constituie prin această lege, nu există astfel de acțiuni. Textul corect este cel al Senatului.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Am reținut.

Alte observații?

Rugăm pe doamna Puwak să-și spună părerea, în numele inițiatorului, și să vedem ce ne spune și comisia.

 
   

Doamna Hildegard Puwak:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, varianta corectă este varianta Senatului și argumentele sunt următoarele. În primul rând, art.3 califică capitalul social al societăților de investiții financiare ca sumă a titlurilor de privatizare subscrise de cetățeni la unul din cele 5 fonduri ale proprietății private plus adausul care va veni din dividende, în varianta în care a ajuns acest proiect de lege la dumneavoastră.

Al doilea argument constă în faptul că, prin mecanismul de punere în aplicare a Legii nr.55 și prin modul în care au fost operate subscrierile și alocările, practic, fondurile proprietății private nu mai pot dispune de alte acțiuni ale societăților comerciale, decât cele în limita cărora vor opta, prin titlurile de privatizare pe care oamenii le-au subscris pentru a deveni acționari ai fondurilor proprietății private. Deci, în nici un caz, acțiunile rămase din cota de 30 la sută, nu valabilitate, în contextul în care Legea nr.55 are deja etape parcurse.

Acestea ar fi argumentele pentru care considerăm varianta Senatului cea corectă și care ar crea fluență în interpretarea următoarelor articole ale legii.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia.

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Părerea noastră este că e cam același lucru, dar, oricum, este mai acoperitoare, se pare, formularea dată de Senat și acceptăm propunerea domnului Nica să mergem pe varianta Senatului.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Socotim, deci, că este retrasă propunerea de amendare a lit.a) de la art.2 alin.1.

Vă supun votului textul de la lit.a) în redactarea de la Senat.

Cine este, vă rog, pentru? Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat textul, cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

În legătură cu textul de la lit.b), nu au fost observații.

 
   

Domnul Corneliu Ruse:

Am eu o mică observație.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da? La lit.b).

 
   

Domnul Corneliu Ruse:

Cred că ne-a scăpat și la analizarea textului. Aici se prevede gestionarea portofoliului de acțiuni și efectuarea de investiții financiare, în vederea maximizării valorilor propriilor acțiuni și se prevăd niște acte normative care, eu știu, la un moment dat, pot fi schimbate, pe de o parte, de Parlament sau, pe de altă parte, de Guvern, și noi v-am propune ca această conformitate să aibă în vedere actele legale în vigoare, deci "în conformitate cu prevederile legale în vigoare", ca să nu mai punem atâtea texte care, la un moment dat, pot fi înlocuite, legea având un caracter general, și nu un caracter special.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Trebuie să aplic, la cele spuse de către domnul Ruse, ultima teză din Regulamentul Camerei, de la art.105, care glăsuiește: "În timpul dezbaterilor, nu pot fi prezentate amendamente".

Comisia ce opinie are?

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Comisia este de acord.

 
   

Domnul Corneliu Ruse:

A fost o scăpare.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Inițiatorul?

 
   

Doamna Hildegard Puwak:

Suntem de acord cu propunerea făcută, dacă nu încălcăm acest Regulament.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, domnule Ruse, în conformitate cu prevederile...

 
   

Domnul Valentin Soroceanu:

Considerăm că această modificare nu este o modificare de fond. Adăugăm: "cu prevederile legale în vigoare". Deci tăiem "cu Ordonanța Guvernului" și adăugăm "cu prevederile legale în vigoare". Nu este o prevedere de fond.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Amendamentele privesc și fondul și forma, ele nu pot fi prezentate în procedură de urgență.

Domnilor, procedura de urgență este o procedură extraordinar de strictă, de serioasă și când Camera își dă consimțământul pentru o procedură de urgență, trebuie să stie ce consecințe decurg din treaba aceasta, după cum trebuie să știe foarte bine comisia care analizează în fond un proiect de lege în procedură de urgență, ce are de făcut, pentru că, după aceea, mă rog, lucrurile sunt pasibile de interpretare și de discuții. Deci, "în conformitate cu prevederile legale în vigoare" se propune; așa să sune partea finală de la textul lit.b).

Deci vă rog să vă uitați la textul de la lit.b). Urmează să suprimăm următorul text: "Ordonanța Guvernului nr.254/1993, aprobată prin Legea nr.83/1994". Textul acesta, pe care l-am citit, îl suprimăm și îl înlocuim cu următorul segment de text: "cu prevederile legale în vigoare". Și atunci textul va suna: "gestionarea portofoliului de acțiuni și efectuarea de investiții financiare în vederea maximizării valorii propriilor acțiuni, în conformitate cu prevederile legale în vigoare". Aceasta este propunerea.

Supun votului această propunere de amendare.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Textul de la alin.2 este reformulat. Aveți, și în această privință, la îndemână raportul comisiei care, la pct.3, conține, mă rog, această reformulare.

Sunt ceva observații? Nu sunt.

Vă supun votului, atunci, propunerea comisiei privind reformularea alin.2.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat amendamentul comisiei, constând în reformularea alin.2.

Avem și în ceea ce privește alin.3, mai ales partea a doua, o reformulare a acestui text, la pct.4 din raportul comisiei.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei? Nu sunt.

Vă supun votului, atunci, propunerea comisiei, constând în reformularea textului alin.3 al art.2.

Cine este pentru adoptarea ei. Vă mulțumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și alin.3, în redactarea propusă de comisie.

În ceea ce privește alin.4, nu sunt observații în legătură cu el.

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă supun votului, atunci, textul alin.4, așa cum figurează el în varianta venită de la Senat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat alin.4.

Vă cer, acum, să vă pronunțați asupra art.2 în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat art.2.

Art.3. Comisia, după câte îmi dau eu seama, a mers pe varianta Senatului. Da?

Sunt observații în legătură cu art.3, mai ales că mi se pare că avem niște amendamente... Este adevărat că este o propunere a domnului Ruse de a se introduce un alineat nou la acest articol...

 
   

Domnul Corneliu Ruse:

Am renunțat!

 
   

Domnul Marțian Dan:

...și dumneavoastră aveți în raport, acolo, unde avem anexa conținând amendamentele respinse, această propunere.

Nu sunt observații în legătură cu art.3? Nu.

Vi-l supun votului, așa cum a fost el aprobat și de către Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat art.3.

Titlul propus pentru cap.II.

Dacă sunt observații?

Comisia nu a avut și nici în anexa conținând amendamentele formulate și respinse nu există nici un fel de sugestie referitoare la titlu.

Vi-l supun votului așa cum a fost el însușit și de către Senat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat titlul cap.II.

În ceea ce privește următorul articol 4, nu au existat propuneri, amenamente în legătură cu el.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun, atunci, spre aprobare, textul art.4, în redactarea care a fost adoptată de către Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat și textul art.4.

Trecem la cap.III.

Dacă în legătură cu titlul propus pentru acest capitol sunt observații? Nu sunt.

Vi-l supun votului, în redactarea pe care o conține varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat titlul cap.III.

Trecem la discutarea art.5.

Avem, deci, la alin.1 niște modificări, în raportul comisiei. Când se face trimiteri la societățile de investiții financiare, se propune, mă rog, suprimarea din denumire a sintagmei SIF și rămâne "Banat Crișana S.A., cu sediul în municipiul Arad, județul Arad". În mod similar, se propune să fie numită și Societatea Financiară de Investiții Moldova, Transilvania, Muntenia, Oltenia. Aceasta este, deci, o chestiune legată de unele aspecte privind alin.1.

În ceea ce privește alin.2, avem, de asemenea, în raportul comisiei, o propunere de amendare.

Domnule Nica, vă rog să interveniți.

 
   

Domnul Ilie Nica:

Domnule președinte,

Cred că, totuși, ar fi mai bine să păstrăm și de această dată textul Senatului. Sunt supărătoare aceste inițiale, dar inițialele ne spun că este vorba despre o societate comercială. De aceea avem, de exemplu: S.C. Muntenia S.A., SRL sau ce este. Și aici, pentru că avem de a face cu o societate cu un statut aparte, societate de investiții financiare, eu ași zice că sigla și în actele pe care le emite, trebuie să se vadă clar că este vorba despre o societate de investiții financiare și să nu se confunde cu o societate comercială, ca atare.

Și, ce să spun, în acte, totuși, facem mai puțină estetică a textului și urmărim, în primul rând, acuratețea dispoziției respective.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, dar el este păstrat, pentru că, așa cum se propune, "Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana SA, cu sediul în municipiul Arad, județul Arad", așa va suna. Mie mi se pare exagerat să spunem Societatea de Investiții Financiare - SIF Banat-Crișana...

 
   

Domnul Ilie Nica:

Totuși, și la societățile comerciale găsim: Societatea comercială S.C. Muntenia SA sau S.C. Muntenia SRL.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dar trebuie să periem, acestea sunt niște lucruri absolut, cum să spun eu, nefirești, să spunem, în titlu, de două ori același lucru, că este societate financiară...; Societatea de investiții financiare Banat-Crișana, cu sediul în cutare și cutare. De ce să spunem Societatea de investiții financiare ȘIF Banat-Crișanal SA, cu sediul în nu știu ce? Este o barbarie. Lansați o barbarie asupra limbii române!

Vă rog să interveniți, domnule președinte, să mă susțineți.

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Chiar aceasta aveam intenția. Ar fi o tautologie.

SIF-ul acesta, în fond, ce înseamnă? Societate de investiții financiare. Și atunci, dacă le-am citi desfășurat, ar fi: Societatea de investiții financiare Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana SA. Nu merge!

Propun să rămână așa cum s-a dat la comisia noastră.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt observații în legătură cu alin.1? Nu.

Stimați colegi,

Eu vă supun votului, deci, propunerea comisiei, privind...

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Poate îl satisface pe domnul Nica, dacă mutăm ghilimele înainte de Banat, înainte de societate, de pildă: "Societatea de investiții financiare Banat-Crișana..."

 
   

Doamna Hildegard Puwak:

Și închis după SA.

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Și închis după SA. OK!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Mutăm ghilimelele, că aceasta este operațiunea pe care o făceam aici. Bun.

Supun votului această propunere pe care o conține raportul comisiei, cu unele precizări făcute acum și care se reia la fiecare dintre cele 5 societăți, liniuțele aferente lor.

Supun votului dumneavoastră, deci, propunerea aceasta a comisiei, ca titlul să fie acesta: "Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana SA", după care urmează precizarea: "cu sediul în municipiul Arad, județul Arad". În mod similar, la celelalte societăți financiare de investiții.

Cu această precizare, vă supun votului aceste modificări de la alin.1 al art.5.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, au fost aprobate aceste amendamente la alin.1.

La alin.2, vă rog să vă uitați în raport. Avem o intervenție. Vă rog să vă uitați la pct.6 din raportul comisiei, acolo este propunerea privind amendarea alin.2.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei? Nu sunt.

Vă supun votului, atunci, propunerea comisiei de amendare a alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată propunerea de amendare a alin.2.

În legătură cu alin.3 nu au fost observații.

Dacă sunt alte lucruri de ridicat în legătură cu art.5? Nu sunt.

Vi-l supun, acum, votului final.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și art.5.

Trecem la discutarea art.6.

Comisia a avut o propunere care se referă la termen.

Dacă sunt și alte observații? Nu sunt.

Vă rog să vă uitați, atunci, în raportul comisiei. Acolo se propune ca termenul să fie de cel mult 6 luni, nu 4 luni, cum figurează în varianta venită de la Senat. Și după: "numite de Parlamentul României în anul 1994", să punem o virgulă și textul poate rămâne așa în continuare.

Mai sunt alte observații în legătură cu alin.2 al art.6? Nu.

Vă supun votului, deci, propunerea pe care o conține raportul comisiei, de a fixa termenul de întrunire a adunărilor generale ale acționarilor în cel mult 6 luni, în loc de 4 luni, cât avem în varianta de la Senat.

Cine este pentru adoptarea propunerii formulate? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat amendamentul la art.6 alin.2.

Mai sunt alte observații în legătură cu acest art.6? Nu sunt.

Vi-l supun votului în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat art.6.

Trecem la discutarea art.7. Avem o propunere de amendare a lui în partea finală.

Dacă sunt observații? Da.

 
   

Domnul Ilie Nica:

Avem o propunere de articol nou care, deși este o propunere de articol nou, este, de fapt, un text de interpretare, de redactare.

Despre ce este vorba, în urma trecerii pachetului de acțiuni la o societate comercială, la aceste societăți de investiții financiare, se poate crea situația ca, în societatea comercială respectivă, să apară unul sau doi acționari, oricum mai puțin de cinci acționari. Și, într-o asemenea situație, Legea nr.31 a societăților comerciale, care reglementează și funcționarea societăților pe acțiuni, prevede o procedură pe care să o urmeze aceste societăți: fie prin cesiune își completează numărul acționarilor până la 5, fie, dacă nu fac acest lucru, intră în procedură de lichidare. Deci, oarecum, dispozițiile Legii nr.31 vor acționa și în acest caz, dar ele ar fi subînțelese.

Propunerea noastră este ca aceste dispoziții să le facem explicite. De aceea vă spuneam că, deși este un articol nou, este, de fapt, un articol de îmbunătățire a redactării și anume acest aricol și-ar avea locul cel mai bine aici, ca articol 7, deci după 6. Textul lui ar fi următorul: "În cazul în care, în urma operațiunii de regularizare prevăzută la art.3 alin.5 din Legea nr.55/1995, numărul acționarilor la aceste societăți comerciale se reduce sub minimul prevăzut de lege, acestea vor funcționa, până la cesionarea acțiunilor, cu acționarii sau unicul acționar prevăzut în actul de regularizare, urmând ca dispozițiile prevăzute de lege cu privire la adunările generale ale acționarilor și administratori să se aplice corespunzător".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da... Trebuie să vă citesc și dumneavoastră prevederile art.105, ultima teză...

 
   

Domnul Ilie Nica:

Cu excepția celor care îmbunătățesc redactarea!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Ei, da...

...care spun așa, că, în timpul dezbaterilor, nu pot fi prezentate amendamente.

 
   

Domnul Ilie Nica:

Cu excepția celor care îmbunătățesc redactarea.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, nu, cu nici o excepție! Dar o să cer și părerea inițiatorului și a comisiei. Dar, înainte de a le da cuvântul, vă mai consult dacă sunt și alte observații în legătură cu articolul pe care îl discutăm - 7.

 
   

Domnul Ilie Nica:

Acesta ar intra înainte de 7.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Înainte de 7. Bine.

Rog punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei în legătură cu problema ridicată de domnul Nica, deși noi nu putem... Aceasta este clauza de nonacceptare. Nu există, în procedură de urgență, să se facă, în plen, amendamente.

Poftiți.

 
   

Doamna Hildegard Puwak:

Această propunere este binevenită, întrucât, altfel, ar putea exista posibilitatea obstrucționării înregistrării noilor societăți de investiții financiare la Registrul Comerțului, în principal, pentru că prevederile Legii nr.31 ar putea fi înțelese sau ar putea fi interpretate în mod expres. Atunci, dacă nu ar fi 5 acționari, probabil că Registrul Comerțului are dreptul să refuze înscrierea acestor societăți, așa cum, de fapt, trebuie să procedeze.

Deci acest articol ar fi necesar, pentru a face mai repede și a intra mai repede în legalitate noile societăți, care s-ar fi înființa după data de 1 noiembrie. Credem că ar fi foarte, foarte utilă introducerea lui, pentru a nu crea alte probleme pentru care nu ar exista reglementări.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul președinte Albu.

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Dumneavoastră aveți dreptate. Este greu de acceptat includerea unui articol într-o lege discutată în regim de urgență, dar aici nu este vorba de un articol. Poate că nu-l numim articol. Este vorba de o explicitare, care se dă, în continuare, la alineatul precedent. Putem băga un alin.3 și dăm această explicitare. Nu este un articol, este o explicație mai largă. Suntem de acord. Mai mult, aproape că nu ar putea lipsi din lege.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mă puneți în mare dificultate, pentru că mă împingeți să nu respect Regulamentul.

 
   

Domnul Ilie Nica (din sală):

Nu este Gavra, așa că putem să ...

Lipsește Gavra, putem să ne permitem să ....

 
   

Domnul Marțian Dan:

Trebuie să se manifeste Gavra din fiecare din noi ... (Râsete în sală)

 
   

Domnul Ilie Nica (din sală):

Noi ne permitem ....

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nuuu, atașamentul la Regulament și la exigențele lui.

Deci, înțeleg, domnule Albu, că dumneavoastră propuneți ca să devină alin.3 la art.6, da? Da.

Supun votului dumneavoastră această propunere, de introducere a alin.3 la art.6, care sună: "În cazul în care în urma operațiunii de regularizare prevăzută la art.3, alin.5, din Legea nr.55/1995, numărul acționarilor la unele societăți comerciale se reduce sub minimul prevăzut de lege, acestea vor funcționa, până la cesionarea acțiunilor, cu acționarii sau unicul acționar prevăzut în actul de regularizare, urmând ca dispozițiile prevăzute de lege cu privire la adunările generale ale acționarilor și administratori, să se aplice corespunzător".

Supun votului dumneavoastră propunerea de a introduce acest alineat nou, ar deveni al treilea, dacă va fi adoptat, la art.6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat acest alineat nou, al treilea.

Întrucât, în urma acestei probleme și acestei sugestii, a suferit modificări art.6, vi-l repun votului în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat și art.6.

Revenim la art.7 și, așa cum spuneam mai înainte, avem o propunere de amendare, pe care o conține raportul comisiei, dar am impresia că a dispărut această problemă.

 
   

Domnul Ilie Nica (din sală):

Nu este la 7.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu este, da? Da. Nu este.

Am avut noi raport suplimentar la proiectul ăsta? Nu am avut. Bun.

Supun votului, atunci, art.7 așa cum este redactat și în varianta Senatului.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat.

Art.8. Comisia n-a avut, în privința lui, nici un fel de sugestii.

Dacă doriți dumneavoastră să luați cuvântul? Nu.

Vă supun votului acest articol în redactarea din varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Art.9: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile art.14, alin.2, din Legea nr.58/1991 se abrogă".

Ăsta este limbajul juridic actual. "Sunt și rămân abrogate", asta este o chestie care ține de un anumit arhaism.

 
   

Domnul Alexandru Albu (din sală):

Asta înseamnă că nu se mai poate reveni.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, domnule, "se abrogă".

Supun votului această modificare în partea finală.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Supun votului art.9.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest articol.

Nu mai avem alte chestiuni, se pare, în legătură cu acest proiect de lege, da? Mai avem ceva, domnule Albu? Bun.

Am terminat. Urmează să-l supunem votului, probabil, în cursul zilei de mâine.

Nu știu dacă domnul deputat Știrbu este aici, sau altcineva din Comisia juridică, de disciplină și imunități?

 
Dezbateri: proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.36/1995, Legea notarilor publici și a activității notariale  

Noi, deci, avem proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.36/1995, Legea notarilor publici și activității notariale.

În legătură cu asta au fost, mi se pare, anumite probleme, pentru că dincolo de amendamentele pe care le conține varianta propunerii legislative depusă în Senat, dincolo de unele sugestii pe care le conține propunerea legislativă a domnului deputat Florin Negoiță, am înțeles că s-au mai formulat unele propuneri de amendare a acestei legi și Comisia juridică, de disciplină și imunități n-a reușit încă să finalizeze examinarea și a acestora.

Fiind vorba de trei propuneri de modificare a Legii nr.36/1995, s-a considerat că totuși trebuie finalizate toate aceste sugestii de amendare și prezentat un punct de vedere comun, să nu dezbatem în câteva rânduri.

Rog, deci, un exponent al Comisiei juridice, de disciplină și imunități să ne lămurească în legătură cu această chestiune.

(Nu răspunde nimeni)

Ce, a fost decimată Comisia juridică, de disciplină și imunități? Nu se poate, domnule, asta este comisie foarte vitală! (Comentarii)

Este cineva aici, din Comisia juridică, de disciplină și imunități? (Comentarii)

O voce din sală:

Domnul Stancov este aici ...

   

Domnul Marțian Dan:

Da, dar nu vrea să participe la lămurirea problemei ...

 
Dezbateri: proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încalcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice  

Următorul punct este "Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.61/1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice".

Rugăm membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități să-și suspende pauza și să poftească în aulă.

(În aulă intră domnul deputat Aurel Știrbu)

Domnule Aurel Știrbu, noi vrem să ne lămuriți care este situația cu privire la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.36/1995, Legea notarilor publici și activității notariale.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Precum cunoașteți, modificările la această lege au fost adoptate de Senat. Pe baza proiectului de lege adoptat de Senat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a luat în discuție și a întocmit un raport, admițând, în mare parte, ceea ce a adoptat Senatul, pare-mi-se, cu trei mici modificări.

Între timp, însă, domnul deputat Tănasie a venit cu o inițiativă legislativă, pe 9 pagini, pentru modificări de substanță ale legii: înființarea altor denumiri - subnotari, subsecretari de notari și alte asemenea probleme.

Intenția noastră a fost ca vineri să lucrăm la acest raport, să-l discutăm în comisie. Dar, din păcate, am primit alte trei lucrări urgente, după cum știți: avizul la Tratatul româno-maghiar, avizul la legea care a fost adoptată astăzi, cu acordarea acelor despăgubiri pentru calamități în agricultură și Raportul la modificarea Legii Curții Constituționale. Eu acum am fost la comisie, se lucrează la raport. Prin urmare, va trebui să convoc comisia, nu știu când, să discutăm și să întocmim un raport - fie suplimentar, fie să-l înlocuim pe cel care există cu un alt raport.,

Deci, nu putem lua în discuție deocamdată, pentru că Regulamentul prevede clar că atunci când la un anumit proiect de lege sunt mai multe propuneri sau inițiative, trebuie făcut un raport comun, chiar dacă una vine mai târziu, după ce am întocmit raportul.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnul Elek Barna.

 
   

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu știu dacă chiar așa prevede Regulamentul, pentru că este vorba de o variantă venită din partea Senatului, comisia, desigur, se apleacă și analizează varianta Senatului și-și întocmește un raport. Foarte bine, desigur, așa și trebuie.

Dar, dacă între timp apar și alte propuneri legislative, ulterior, acest Parlament sau viitorul Parlament, care vine după noi, va analiza propunerile legislative care s-au înregistrat ulterior și se poate discuta și se poate modifica legea care va fi adoptată în varianta Parlamentului actual.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt observații în legătură cu problema asta, pe care o discutăm?

Vă rog, domnule Olteanu. Noi aveam un exponent al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, dar vedeți ....

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Vreau să supun atenției domniilor voastre un aspect. Prin acest proiect de lege noi nu venim să modificăm taxele notariale, pentru prestările diverselor servicii și întocmiri de diverse acte.

Din acest motiv, vreau să aduc la cunoștință domniilor voastre faptul că noi am discutat în Comisia juridică, de disciplină și imunități și am întocmit raportul acestei inițiative legislative, din luna august. Din luna august și până în prezent, așa cum a precizat și domnul președinte Știrbu, s-a simțit nevoia, după ce Uniunea Notarilor a mai avut consultări cu reprezentanții, cu membrii acesteia din teritoriu, s-a simțit nevoia unor modificări de substanță ale proiectului de lege.

Domnul Petru Tănasie, care știți că este președintele acestei uniuni, a simțit nevoia să vină cu o inițiativă legislativă mai amplă, de substanță, care să aducă niște îmbunătățiri de fond ale activității notariale.

Deci, părerea mea personală este că nu putem trece cu vederea peste noua inițiativă de modificare, de completare, mai bine zis, a actualei legislații privind notarii publici și, din acest motiv, părerea noastră este că mai bine să lăsăm să discutăm după ce se va întocmi și un raport adițional la raportul inițial care a fost întocmit de comisia noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Elek Barna (din sală):

Dar, ce scrie in Regulament?

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule, o comisie, dumneavoastră vedeți ce atribuții are și dacă poate să-și retragă un raport, în vederea completării. Este posibil, pentru că, după ce comisia întocmește raportul, un parlamentar poate prezenta amendamente de fond. Corect? Deci, în condițiile astea, având o multitudine de amendamente, se simte nevoia unei analize mai serioase. Nu putem acum să venim cu soluții, așa, pe picior și eventual nu am putea face decât să înrăutățim actualul cadru legislativ pe care-l avem.

Vă mulțumesc. Și s-ar lungi dezbaterea poate și mâine și eventual joi.

Din aceste considerente, domnule președinte, eu aș propune să trecem la punctul următor din ordinea de zi.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt doi colegi care vor să ia cuvântul, să-i ascultăm și după aceea vedem ce decizie vom lua.

 
   

Domnul Elek Barna:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Desigur, aici părerile se pot împărți. Toată lumea poate să aibă păreri, desigur foarte pertinente, foarte la obiect. Dar este și un Regulament. De multe ori și de fiecare dată, când se ivesc asemenea cazuri, noi apelăm la Regulament și încercăm să lucrăm în litera și în spiritul Regulamentului. Nu-i nici o problemă. Putem suspenda Regulamentul și lucrăm după plaisir-ul nostru, care, mă rog, se supune la vot, dacă ne apucăm sau nu ne apucăm de acest proiect de lege. Dar eu nu v-aș citi din Regulament decât art.89, care prevede următoarele: "Proiectele și propunerile legislative avizate potrivit art.86-88 se supun dezbaterii Camerei, în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată de aceasta".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnul deputat Ion Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Permiteți-mi o atenționare. Proiectul de lege care ni se propunea - ni se propunea, spun - spre acceptare, spre adoptare, viza pe de o parte modificarea, "privind modificarea și completarea Legii nr.36".

Din stimă pentru dumneavoastră, să vă spun, că la vreo lună și jumătate, două, de la punerea în aplicare a Legii de activitate notarială, constatându-se un dezacord între rațiunea de a fi a legii și între posibilitatea încasării unor onorarii de multe, multe milioane, poate de zeci de milioane, s-a socotit cu promptitudine necesară o modificare.

Colegul nostru, domnul Petru Tănasie, este fost notar public, mi se pare notarul-șef de la Brașov. Spun "mi se pare", pentru că nu știu sigur. Sigur că este animat de o dorință bună, o dorință nobilă, ca să fie activitatea notarială îmbunătățită din toate punctele de vedere. Și ea, această formă de reorganizare - eu știu la ce se referă -, ea repercutează și pe planul celălalt, nu numai de completat, de modificat și pe latura financiară. În raport de anumite activități, se vor cenzura niște eventuale porniri subiective convenabile, ca să nu vorbesc mai dur.

De aceea, opinia mea este, să binevoiți să apreciați că este mai potrivit decât să ne angajăm în discutare pe felii, noi să adoptăm ceva acum, deși am fost preveniți că nu este întocmit raportul, să lăsăm pentru cei care vor fi mai buni decât noi să hotărască ei destinul acestei activități.

Vă rog să apreciați.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnul deputat Răsvan Dobrescu.

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu aș vrea să vă spun un singur lucru. Noi suntem acum la sfârșit de sesiune și cred că este bine să începem să dezbatem acele legi care pot să fie finalizate repede.

Dar, fiind situațiile care v-au fost înfățișate cu privire la acest proiect de lege, dacă am trece acum la dezbaterea în plen, dezbaterea ar dura foarte mult, pentru că vor fi o mie de discuții și o mie de amendamente. Credeți că este bine ca noi să ne angrenăm acum, într-o dezbatere pe care s-o finalizăm după alegeri, în ultimele zile ale legislaturii? Sau credeți că este mai bine ca să ne apucăm de acele proiecte de lege care pot să fie finalizate azi, mâine, poimâine. Hotărâți dumneavoastră. Părerea mea este că ideea, inițiativa, deci mă asociez colegilor din Comisia juridică, de disciplină și imunități, de la PDSR, care au recomandat soluția, ca proiectul de lege să fie returnat comisiei, pentru ca acolo să facem dezbaterea de laborator, iar aici dezbaterea să meargă repede și scurt.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Poftim. Domnul deputat Corneliu Ruse.

 
   

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Legat de aceste discuții, există doar o singură întrebare: atunci, de s-a pus pe ordinea de zi? Cine a avut intenția de a bulversa activitatea noastră cu un proiect de lege care este neterminat, nefinisat? Asta este întrebarea.

Un alt punct de vedere ar fi acela legat de faptul că ne aflăm la sfârșitul mandatului, că majoritatea parlamentară lipsește, se află în minoritate, și că nu mai are sens să mai lucrăm aici.

Eu v-aș propune ca mâine să lucrăm pe comisii și poimâine să finalizăm Tratatul cu Ungaria și să ne spunem "la revedere".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ruse, este de dat o explicație aici.

Dacă vă uitați, proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.36/1995 figurează de mai mult timp pe ordinea noastră de zi. Eu vă rog să vă uitați cel puțin în ultimele două-trei săptămâni.

Noi avem o situație care a fost prezentată foarte clar. A fost o propunere legislativă de la Senat și a fost o propunere legislativă a domnului Florin Negoiță. Cele două inițiative au fost examinate de către Comisia juridică, de disciplină și imunități și a constatat elemente de similitudine între cele două și unele diferențe și a pregătit un raport care topește unele dintre sugestiile și propunerile domnului Florin Negoiță, în textul venit de la Senat. Și, în acest sens au fost finalizate lucrurile și s-au pregătit rapoartele și a fost împlinită procedura pentru a înscrie pe ordinea de zi și a dezbate acest proiect de lege.

Între timp, a venit inițiativa domnului Petru Tănasie și ea are tangențe cu problemele care constituie obiectul amendării în varianta venită de la Senat, dar are și elemente în plus. Și atunci, Comisia juridică, de disciplină și imunități ne pune în față spre reflecție și decizie următoarea chestiune: este cazul să discutăm acum, pe baza propunerii venite de la Senat și pe baza propunerii domnului Florin Negoiță, la acestea existând întocmit raportul comisiei, lăsând însă încărcată Comisia juridică, de disciplină și imunități cu propunerea domnului Petru Tănasie, care, oricum trebuie să fie și ea examinată și, mă rog, evaluată în toate consecințele ei și să se vadă ce este de luat în seamă, ce nu este de luat, ce se poate lua în seamă în redactarea și conținutul sugerate de dânsul, unde poate fi modificat și așa mai departe.

Și din acest punct de vedere noi ne găsim în această situație. Noi putem discuta pct.19, pe baza a ceea ce a reprezentat inițiativa de la Senat, inițiativa domnului Negoiță, și pentru care avem raportul. Rămâne însă încărcată Comisia juridică, de disciplină și imunități cu propunerea domnului Tănasie.

Și dânșii consideră că, fiind vorba de o lege a notarilor publici și a activității notariale, să facem o dezbatere pe toate aceste trei inițiative și să se poată interveni o singură dată în modificarea și amendarea legii.

Ăsta este sensul propunerii pe care a făcut-o Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Sigur că noi acum putem să luăm anumite decizii.

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

Și mai este un argument.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, prezentați-l.

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu:

În sprijinul ideii pe care a enunțat-o acum, la urmă, domnul președinte Dan Marțian, mai există încă un argument.

Legea notarilor publici a intrat în vigoare de un an și ceva. Dacă este vorba, dacă a apărut necesitatea ca ea să fie modificată, toate modificările trebuie făcute odată. Dar dacă modificăm acum și după aceea, după trei luni se mai modifică încă o dată, activitatea notarială, care este foarte importantă și cu toții, inclusiv deputații și senatorii avem ocazia să ne izbim de ea ar fi atât de perturbată, încât ar fi nu numai în dauna corpului notarilor publici, dar ar fi în dauna cetățenilor, pentru că s-ar crea o adevărată dezordine și o adevărată derută, dacă operează succesive modificări de lege.

Vă rog să primiți și acest argument.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun. Aceasta este o sugestie, deci, a comisiei. Noi vom decide.

Mai sunt observații în legătură cu această chestiune?

Deci, Comisia juridică, de disciplină și imunități propune să amânăm dezbaterea și dezbaterea să fie făcută în momentul în care va fi evaluată și propunerea domnului Petru Tănasie. Se va vedea ce poate fi însușit din această propunere, ce nu, ce trebuie modificat, cum. Și, odată finalizate toate aceste trei lucruri, atunci să intervenim cu modificări și amendamente la Legea notarilor publici.

Asta-i propunerea comisiei.

Eu o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru pentru a adopta propunerea comisiei, deci de amânare?

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abtineri.

Cu majoritate de voturi, s-a adoptat propunerea de amânare.

Trecem la următorul punct: Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială a ordinii și liniștii publice.

Din partea inițiatorului, dacă avem?

 
   

Domnul Ion Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Sunt colonelul Popescu, din partea inițiatorului. Nu am prea multe a vă spune. Chestiunile sunt clare, sunt evidente și aceste modificări vin să completeze practic un vid legislativ, pentru că existența și chiar preexistența acestor fapte au impus aceste modificări. Eu vă mulțumesc și sperăm că ceea ce s-a propus și ceea ce de fapt s-a dezbătut în cadrul comisiei se va aproba cu o mică observație pe care o am către final.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Comisia juridică, de disciplină și imunități care a analizat în fond acest proiect de lege, vă rog prezentați-ne opiniile și propunerile dumneavoastră.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Stimați domni deputați,

În luna noiembrie 1995 a fost sesizată Comisia juridică cu un proiect de lege pentru modificarea Legii nr.61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială a ordinii și liniștii publice.

Comisia a analizat acest proiect și a întocmit raportul pe care l-a prezentat Camerei.

În perioada când raportul stătea pe ordinea de zi am primit de la Senat un proiect de lege pe aceeași temă adoptat de Senat la inițiativa a doi senatori: domnul Ion Predescu și domnul Valer Suian.

Ca urmare, comisia a luat în discuție acest proiect de lege adoptat de Senat și constatând că atât proiectul inițial cât și inițiativa respectivă care s-a transformat deja în proiectul adoptat de Senat, reglementează aceleași probleme. Adică se iau niște măsuri care se impun în etapa actuală pentru a combate anumite fapte care încalcă normele de conviețuire socială.

În aceste condiții am întocmit un alt raport și am înlocuit primul raport, care este depus la dumneavoastră.

Acest raport, ultimul pe care l-am întocmit, repet, cuprinde problemele atât din proiectul inițial cât și din proiectul adoptat de Senat și a fost discutat împreună cu reprezentanții Ministerului de Interne, cu reprezentanții Senatului, ai Comisiei pentru drepturile omului, ai Parchetului General și ai Ministerului Justiției.

Prin urmare, acest raport, pe care vi l-am prezentat, comisia propune să fie însușit de către Cameră și adoptat cu anumite modificări pe care le-a considerat comisia că sunt necesare. Unele de fond și altele de ordin mai mult procedural.

Prin urmare, vă rog să fiți de acord și să aprobăm acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc și eu.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu sunt doritori? Bun.

În aceste împrejurări, trecem la examinarea proiectului de lege.

Domnul Știrbu, am o rugăminte să ne confirmați dacă raportul dumneavoastră este cel din 12.06.1996, ultimul. Acesta este, da? Bun.

Rog pe toți colegii să pregătească raportul respectiv ca să putem lucra pe baza lui.

Titlul legii - Lege privind modificarea și completarea Legii 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială a ordinii și liniștii publice.

Comisia juridică de disciplină și imunități nu a avut observații în legătură cu titlul.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun votului atunci, acest text, drept titlu al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat titlul legii.

Art. I - partea de început a lui, de debut. Comisia nu a avut observații în legătură cu acest text și a îmbrățișat formula însușită și de către Senat.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu această parte inițială? Nu sunt doritori.

Vă supun votului atunci textul acesta de început a art. I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimiate de voturi a fost aprobat.

Vă rog să vă uitați la următorul punct din raportul comisiei și anume: "La art.2 după lit.a) se introduc literele a1 și a2 cu următorul cuprins". Și, avem în raportul comisiei textul propus pentru lit. a1), după aceea pentru lit. a2)

Vă propun să discutăm prima dată textul de la lit. a1).

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Atunci, vă supun votului textul de la lit. a1) cum figurează în raport la punctul 3.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat textul aferent lit. a1).

Trecem la discutarea textului aferent lit. a2). Și acesta figurează la punctul 3 din raportul Comisiei juridice de disciplină și imunități.

Dacă în legătură cu acest text dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vi-l supun în redactarea pe care ne-a înaintat-o comisia.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt. A fost aprobat cu unanimitate de voturi și acest text.

Trecem la examinarea textului, care figurează și în varianta venită de la Senat, și anume textul aferent lit.c1).

Dacă dorește cineva ... Aici, mai întâi, este propunerea pe care o conține punctul 4 din raportul comisiei. Ceea ce am aprobat noi mai înainte este punctul 1, domnule Știrbu.

Deci, textul de la lit. a1) și lit. a2) sunt incluse la punctul 1, da? Și cu enunțul pe care îl avem noi acolo: "la art. 2 după lit. a) se introduc literele a1) și a2) cu următorul cuprins". Astfel este formulat punctul 1 din cuprinsul acestui art. I.

Următorul punct, care figurează în varianta venită de la Senat, 1, îl vom numerota ca punctul 2 și cu enunțul care este acolo. La art. 2 lit . c) se introduc două litere noi. Litera c1) și lit.c2) cu următorul cuprins, și am să vă rog să vă pronunțați prima dată cu textul de la lit. c1). Dacă dorește, în primul rând, cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Supun votului atunci textul de la lit. c1) așa cum figurează el de fapt și în textul Senatului, comisia neavând observații în legătură cu textul de aici, de la această literă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat textul aferent lit. c1).

Discutăm acum textul lit. c2). El există și în varianta Senatului și vă consult dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să ia cuvântul pe marginea acestui text. Nu sunt doritori.

Supun votului dumneavoastră textul de la lit. c2).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritatea de voturi a fost adoptat și textul de la lit.c2).

Următorul punct cred că va fi punctul 3 și va figura așa cum avem noi: "La art.2 lit. g) și p) se modifică și vor avea următorul cuprins". Da?

Domnule Ștribu, imediat.

Acesta este punctul 3. Acum dorește domnul deputat Gheorghe Gorun. Îl invit să ia cuvântul și dacă vor fi și alte intervenții, vă rog să ne anunțați.

 
   

Domnul Gheorghe Gorun:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

V-aș ruga să acceptați și, domnule președinte al Comisiei juridce, înlocuirea sintagmei "fără drept" cu sintagma "cu încălcarea normelor de acces", pentru că socotesc că se preia o instituție, o sintagmă care se referă în principal la proprietate privată, la imobile, la terenuri, etc. care sunt proprietate privată și pentru care se potrivește sintagma "fără drept" și se lipește în cadrul unei instituții publice și atunci cred că formularea "cu încălcarea normelor de acces" este mult mai concretă, pentru că altminteri suntem puși în situația să stabilească funcționarii de acolo dacă cetățeanul are sau nu are drept să pătrundă în instituția publică respectivă.

Vă rog, domnule președinte Stirbu, să analizați și să acceptați totuși această formulare care este mai clară, mai concretă și care pune la adăpost totuși cetățeanul de eventuale abuzuri.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Alte observații dacă sunt în legătură cu această propunere, pe care o avem privind textele de la lit.g) și p) pentru modificarea lor.

Mai dorește cineva? Care este opinia inițiatorului și după aceea a comisiei? Nu le-am reținut.

 
   

Domnul Ion Popescu:

Domnule președinte,

În primul rând, cred că s-a omis să se scrie lit. g), p) și u), așa cum este textul, o să vedeți în continuare. Eu zic că pătrunderea fără drept este o noțiune juridică, consacrată, iar chestiunile legate de acces...

 
   

Domnul Gheorghe Gorun:

Sunt în norme, domnule!

 
   

Domnul Ion Popescu:

Și regulile de acces intră în cadrul normelor, cadrului larg de pătrundere fără drept, deci, "fără a respecta normele de acces" este tot fără drept. Avem Legea nr. 26 privind paza bunurilor care reglementează exact acest lucru și se referă numai la obiective, la întreprinderi, instituții etc. Cum apreciați dumneavoastră... asta este părerea noastră.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Opinia comisiei, în legătură cu propunerea de amendare de la lit. g), formulată de domnul deputat Gheorghe Gorun?

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi am discutat în comisie toate variantele și am ajuns la concluzia că "pătrunderea fără drept", sau "pătrunderea cu încălcarea normelor de acces" este același lucru. Și noi de aceea am venit și am spus "fără drept". Ce se întâmplă? Aici este vorba de instituți publice, sedii de partid, ambasade. Sigur că sunt niște norme de pătrundere în aceste instituții, dar e același lucru, "fără drept" sau "cu încălcarea normelor".

Domnul deputat Gorun susține cu orice preț, totuși ar fi bine să râmână și "fără drept, cu încălcarea normelor de acces" și atunci ar merge.

Deci, "pătrunderea fără drept, cu încălcarea normelor în sediile...." Că sunt niște norme, dar le încalcă pur și simplu.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ion Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Nu este vorba de o solidaritate pentru domnul Gorun. Are dreptate că exprimarea "fără drept" este cam dură față de norma pe care vrem să o modificăm. Apreciați dacă nu este mai potrivit, nu pentru că vine de la mine, "pătrunderea fără îndreptățire" - atunci nu mai avem rezonanța aceasta atât de dură - "fără drept" . Că la urma urmei toată lumea intră într-un local de activitate publică, eventual în localul unei ambasade, care se știe că îngăduie etc. Deci, "fară drept" este un pic cam prea ferm pentru activitatea care urmează s-o sancționăm contravențional. "Fără îndreptățire".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnul deputat Diaconescu. După aceea mai vrea să intervină domnul Gorun.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Daniel-Mircea Diaconescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte,

Eu, adresându-mă serviciului de pază, ca să intru undeva într-o incintă, pot să susțin că am dreptul să intru, cel care nu dorește sau care are motive să nu permită accesul meu acolo, poate să susțină că, domnule nu ai dreptul. Adică noțiunea aceasta "cu drept sau fără drept" este imprecisă. Dar dacă și eu și celălalt care asigură paza ne referim la aceeași noțiune "cu încălcarea normelor de a pătrunde în incintă", atunci cred că lucrurile sunt mult mai ușor de rezolvat și de înțeles și pentru unii și pentru ceilalți.

Dar, este bine venită și propunerea domnuluii Aurel Știrbu - președintele Comisiei juridice - să facem loc ambilor termeni, și atunci toată lumea este mulțtumită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu textul acesta de la începutul literei g) avem următoarea situație. Textul actual sună: "pătrunderea fără drept" - după care domnul deputat Știrbu propune să-l completăm cu următorul enunț, "cu încălcarea normelor de acces..." după care vine precizarea "...în sediile autorităților publice centrale și locale" etc...

Inițiatorul ar fi de acord cu această soluție? Da. Bun.

 
   

Domnul Ion Dinu: (din bancă)

Este de prisos "fără drept".

 
   

Domnul Marțian Dan:

În aceste împrejurări trebuie să supun prima dată la vot varianta comisiei, cea pe care o aveți fiecare dintre dumneavoastră la punctul 5 din raport. Dacă nu va fi acceptat în această formulă "fără drept", atunci supun votului propunerea domnului Gorun.

Deci, ceea ce supun la vot acum este propunerea comisiei și anume "pătrunderea fără drept". "Fără drept", pe această sintagmă se poartă discuțiile și controversele noastre.

Supun votului această propunere care este îmbrățișată de comisie. Deci, "pătrundere fără drept" - atenționez încă o dată, doar "fără drept" este obiect de dispută, de controversă.

Cine este pentru completarea acestei formule a comisiei? Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gorun propune înlocuirea acestei formule "fără drept" cu următorul text: "Cu încălcarea normelor de acces" și atunci formula este: "pătrunderea cu încălcarea normelor de acces în sediile..." etc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de înlocuire cu textul pe care l-am citit.

Cine este pentru? Da.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat propunerea domnului Gorun de amendare a acestei părți de început de la litera g).

Mai avem propunerea comisiei, care este redacțional stilistică. Nu au fost alte observații în legătură cu textul de la lit. g). Vi-l pot supune aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat textul lit. g).

Dacă sunt observații în legătură cu textul de la lit. p)? Nu sunt.

Vi-l supun... Da, poftiți.

 
   

Domnul Ion Popescu:(de pe banca Guvernului)

Sunt aici doi de "sau" în această propoziție, și aș zice să înlocuim unul cu"ori".

 
   

Domnul Marțian Dan:

"Provocarea sau participarea la scandal în locuri sau..." da, "ori". "Provocarea ori participarea la scandal în locuri sau localuri publice..." Da? Bun.

Supun votului această propunere. Deci, "Provocarea ori participarea la..."

Cine este pentru înlocuirea particulei "sau" cu "ori", din considerente de a nu se repeta de două ori. Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră textul de la lit.p).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt nici abțineri.

Cu unanimitate de voturi s-a aprobat.

Avem în continuare textul propus pentru lit.u). Dacă îl vom adopta va trebui să adăugăm și trimiterea la lit. u) în partea de început a acestui punct, o scăpare.

Dacă în legătură cu textul de la lit.u) sunt observații? Nu sunt.

Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Și atunci, aici, avem punctul. 3, care va suna astfel. "La art.2, lit.g), p) și adăugăm și u) se modifică și vor avea următorul cuprins"și este ceea ce am discutat noi puțin mai înainte.

Supun votului această propunere de amendare a părții inițiale a punctului 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobată deci și această formulare a punctului 3.

Vine punctul 4. "La art. 3 alin. 1 lit.a), b), c) va avea următorul cuprins". Deci acordul se face aici cu alineatul 1, nu cu literele? Da, dar "vor avea următorul cuprins". Nu, dar asta am întrebat comisia. Cu ce vrea acordul cu alineatul 1 sau cu literele de la alineatul 1? Eu nu am acum textul de la art. 3 este alcătuit numai din aceste 3 litere în textul de lege? Pentru că asta este... în funcție de asta vedem cu cine facem acordul.

 
   

Domnul Aurel Stribu:

Domnule președinte,

Iată, că noi până acum nu am vorbit de lit, a) și de lit. b). Ele sunt în actuala lege...

 
   

Domnul Marțian Dan:

...și c).

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

... și c). Sunt în actuala lege nemodificate ca și contravenții, dar s-a modifiicat cuantumul amenzilor contravenționale și atunci cred că este bine, cum spune domnul deputat Dinu, "art. 3 alin. 1 lit. a) b) și c) va avea următorul cuprins".

 
   

Domnul Ion Dinu:(din bancă)

Cine?

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Articolul.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Stirbu, văd că aici, mă rog, sunt trimiteri și la alte litere, mi se pare. El, articolul 3 este alcătuit numai din aceste litere? Alineatul 1 al art.3? In legea actuală, da.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Nu știu. Având mai multe alineate, domnule președinte, cred că este bine să râmână așa. "La art. 3 alin. 1 lit, a) și b) vor avea următorul cuprins"... că este vorba de aceste litere și mai sunt și altele.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Stimați colegi,

Vă propun următoarea chestiune. Punctul 4 să sune așa: "Lit. a), b) și c) ale art. 3 alin. 1 vor avea următorul cuprins." Da? Bun.

Supun votului aceasta propunere privind acest punct.

Da.

 
   

Domnul Emil Roman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu amendă, deci este vorba de lit. a) "...cu amendă de la 40 000 la 222 000 lei". Mi se pare această sumă 222 000 nu știu cum să zi, nu prea o întâlnim, ori 200, ori 250, ori 220, dar 222 nu știu de unde or fi scos-o și ne-au propus-o. Îmi permiteți doar să întreb, pentru că așa putem să încurcăm oamenii cu fracțiuni de genul acesta.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun reținem și treaba asta. Deci, vă cer să faceți observații în legătură cu literele a), b) c) și vom vedea, după aceea, deciziile pe care le vom lua și cum se structurează acest punct 4, din proiectul de lege.

Mai sunt alte observații?

Vă rog să interveniți, domnule Roman, dacă aveți și la b) și la c) .

 
   

Domnul Emil Roman:

La punctul c) mi se pare că formularea este puțin greșită, "... cu închisoare contravențională de la o lună la 6 luni sau cu amendă la 200 000 de mii de lei". Cred că literele trebuie să le ștergem și să rămână numai 200 000, altfel ies 200 de milioane lei.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Este clar, este o inerție, când s-a bătut la mașină."De la 200 000 lei la 1 000 000 lei". Să tăiem și "lei" . "De la 200 000 la 1 000 000 lei." Da? Nu, lăsăm în cifre arabe. "De la 200 000 la 1 000 000 lei", așa să fie redactat acest segment al textului.

Dacă mai sunt alte observații? Nu sunt? Da.

 
   

Domnul Ion Popescu:

La lit. a) dacă observați lipsește k). Deci să introducem: " o amendă de la 40 000 la 200 000 lei", că evident noi așa am propus. Este o greșeală de tipar, de mașină. Cele de la literele b), e), h), k), este sărit k).

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, k) între h) și l), da?

Alte observații? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă supun deci, votului prima dată formularea de început a textului de la punctul 4 . El va suna astfel: "Literele a), b) și c) ale art. 3, alin. 1 vor avea următorul cuprins."

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Bun. A fost aprobat.

La lit. a), deci, avem două modificări, vă rog să fiți atenți: cuantumul amendei să varieze între 40.000 și 200.000, iar între lit. h) și l) se introduce și lit. k). Mai sunt alte observații la lit. a)? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră aceste două modificări, două amendări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat textul de la lit. a).

Dacă sunt observații în legătură cu textul de la lit. b)? N-aveți observații.

Domnul Gorun.

 
   

Domnul Gheorghe Gorun (din sală):

Nu apare lit. g).

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun.

Ce rugăminte am eu, domnule Știrbu: dacă vedeți la lit. a) și la lit. b), când se fac trimiteri la anumite litere din cuprinsul legii, se folosește litera urmată de paranteză. La c), nu mai există această punere a parantezei. Este: d), g), i), r), t) și v). Să mergem pe o formulă unitară...

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Să scoatem paranteza...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, lăsați că este bine să fie cu paranteză.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Atunci, să punem paranteză și la c) și la...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Să punem și acolo. Bun.

În legătură cu textul de la lit. b) n-au fost observații. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat textul aferent lit. b).

În legătură cu lit. c), a făcut o observație domnul deputat Emil Roman și noi să scriem deci, " ... cu amendă de la 200.000 lei la un milion lei" și restul textului rămâne nemodificat și, de asemenea, aici este ceea ce spuneam cu literele, trimiterile, facem o redactare similară cu lit. a) și b). Supun votului dumneavoastră, cu aceste remarci...

Aveți observații?

 
   

Domnul Ion Popescu - I.G.P.:

Vă rog să analizați că, aici la c), nu au fost introduse lit. a1) și a2) pe care, de fapt, le-am aprobat. Deci, propun ca la acest articol să introducem a1) și a2).

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Chiar de la început.

 
   

Domnul Ion Popescu:

... c), c1) și curge în continuare.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, cred că a înțeles toată lumea: " ... săvârșirea contrvențiilor de la lit. a1), a2), c), c1), c2)... și celelalte litere care sunt în partea finală, pe care nu le mai citesc.

Dacă comisia agrează această propunere? Bun. Supun votului dumneavoastră propunerea de amendare, deci, în sensul trimiterii la lit. a1) și a2).

Da, vă rog...

 
   

Domnul Gheorghe Gorun:

Domnule președinte,

Cred că, totuși, situația de la a2) ar putea fi reținută mai curând la pct. a), în ce privește sancțiunile, decât la pct. c).

 
   

Domnul Marțian Dan:

Care-i punctul de vedere al inițiatorului și a comisiei?

 
   

Domnul Ion Popescu:

Noi opiniem să fie la lit. c), având în vedere caracterul antisocial al faptelor.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia?

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

De acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Aceeași opinie, da? Bun.

Domnule Gorun,

Ascultând aceste explicații, vă mai mențineți propunerea?

 
   

Domnul Gheorghe Gorun:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Totuși, mi se pare foarte aspră sancțiunea pentru o persoană care apelează la mila publică. Este foarte greu de stabilit dacă poate să muncească, sau dacă are unde să muncească.

De aceea, aș insista, totusi, să rămână la pct. a), să primească o sancțiune mai blândă decât cea pe care noi o propunem.

Mie așa mi se pare.

Dacă Camera Deputaților decide altminteri...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Deci, va trebui să ne pronunțăm.

Inițiatorul și comisia, deci, propun să se facă trimitere la lit. a1), a2).

Domnul Gorun propune ca trimiterea să se facă numai la a2), iar a1) să facem trimitere la textul de la lit. a).

Așa am înțeles eu că ați propus.

 
   

Domnul Gheorghe Gorun (din sală):

Am propus ca a2) să fie trecut la textul de la lit. a).

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, a2) să fie trecut la textul de la lit. a).

Supun votului dumneavoastră propunerea, deci, de introducere, aici, la lit. c), a trimiterii la a1) și la a2). Vom vedea ce decizie se ia, și, în funcție de asta, vom vedea dacă mai revenim la textul de la lit. a) sau nu.

Cine este pentru adoptarea acestei propuneri? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat, inclusiv s-a rezolvat prin aceasta și propunerea domnului deputat Gorun.

Am epuizat în acest fel problemele legate de pct. 4.

Urmează următorul punct, el este pct. 7 în raportul nostru, și se referă la art. 3 alin. 2, unde avem un text al Senatului, pe care comisia noastră propune să-l eliminăm.

Da. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Gorun:

Domnule președinte,

De data asta, sunt înclinat să fiu de acord cu inițiatorul, să se mențină textul propus de inițiator. Dacă-i sancționăm pe cei "cu mila publică" foarte aspru, cum să nu-i sancționăm pe cei care transformă localurile în ce nu trebuie să le transforme?

Eu sunt, deci, pentru menținerea textului.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Alte observații dacă sunt, în legătură cu acest art. 3 alin. 2, care figurează în varianta Senatului.

Care este opinia inițiatorului și a comisiei, inclusiv referitor la opinia exprimată de către domnul Gheorghe Gorun?

 
   

Domnul Ion Popescu:

Noi propunem să rămână textul pe care l-am propus, care, de fapt, este și în lege, din mai multe considerente, sau, daca vreți, numai din 3.

Se propune eliminarea, pentru că s-ar introduce aici recidiva în dreptul constituțional, dar dacă vrem s-o luăm așa, ea (recidiva) există. Vă dau exemplu numai la 3 legi: este vorba de Decretul 328 privind circulația pe drumurile publice. Dacă se află la a doua repetare, i se ia permisul. Este Legea nr. 30 din 22 martie 1991 privind organizarea și funcționarea controlului financiar și a Gărzii Financiare. Și acolo se prevede, la lit. a) și b) din art. 9, dacă se produce repetarea, se dublează contravenția și se poate suspenda localul. De asemenea, recentul Cod silvic, sunt acolo la art. 96, 97..., niște prevederi, de fapt sunt două articole, care prevăd că dacă se comit de două ori astfel de contravenții, se transformă în penal.

Deci, eu zic că nu introducem recidiva aici.

Recidiva, dacă o interpretăm, și nici nu există recidivă în dreptul contravențional, ea este introdusă demult.

Dacă vreți, mai este și o lege mai veche, Legea pisciculturii, în care, la fel, se prevăd la două abateri că se ia și o altă măsură. Iar asta nu se sancționează, deci nu este o contravenție, ci o măsură administrativă, să-l învățăm pe acela, că dacă a dat de băut mai mult și s-a întâmplat ceva acolo, sau cheamă organul de poliție după ce i-a îmbătat pe toți și nu se mai înțelege cu ei, să suporte și această consecință, care, zicem noi că este firească și îmi aduc aminte că a fost propusă, când am discutat legea anterioară, tot la dumneavoastră, această suspendare, deci tot în Camera Deputaților, și ne-am însușit-o.

Deci, noi propunem să rămână textul aici, dar, vă rog să rețineți că în loc de lit. v) este lit. r). Deci, lit. n) și r).

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, lit. n) nu v), da? Deci, este o greșeală de tipar, o considerăm o greșeală materială, și facem îndreptarea.

Ați ascultat, deci, și punctul de vedere al inițiatorului.

Dacă mai are comisia de precizat ceva?

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Stimați domni deputați,

În comisie s-au purtat discuții controversate: unii colegi au susținut că dacă îi aplică amendă o dată, de două ori, de trei ori, și dacă mai comite contravenția, i se poate închide și localul între 10 și 30 de zile făptuitorului.

Discuțiile au fost că, oare asta nu cumva ar însemna o recidivă în dreptul contravențional, ceea ce nu este admisibil?

Părerile au fost împărțite în comisie, dar supunându-se la vot, a reieșit ceea ce v-am prezentat, că ar reprezenta o recidivă și că să nu fim de acord cu acest text.

Domnul colonel, însă, aici, ne-a convins pe deplin că nu este vorba de o recidivă și că, de fapt, asemenea reglementări avem și în alte legi.

Prin urmare, renunțăm la propunerea de eliminare din partea comisiei, și vă rugăm să votați textul așa cum l-a adoptat Senatul.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Punctul 5, deci, care va păstra enunțul din varianta de la Senat: "Articolul 3 alin. 2 va avea următorul cuprins...".

Supun votului dumneavoastră acest enunț, evident, urmat de textul ca atare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi s-a aprobat.

Punctul 6. "La art. 6, după alin. 2, se introduce un nou alineat, care va deveni alin. 3, cu următorul cuprins..." și aveți acolo textul propus pentru acest alineat. Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt.

Inițiatorul, vă rog?

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Popescu:

Acest text mi se pare că nu prea este clar. Ce să sesizeze și pe cine să sesizeze?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Unde-i asta?

 
   

Domnul Ion Popescu:

Deci, așa: " ... pentru minori și persoanele puse... sesizarea se poate face de..." Asta este una.

A doua: la art. 6, dacă o să observați, domnule președinte, în legea de bază, se referă la "confiscare", deci, nu putem sa introducem forțat această prevedere la art. 6. Deci, nu-și are logica.

Eu v-aș propune o soluție, pentru a rezolva problema: la art. 3 să introducem un alt alineat, alin. 3, pe care să-l completăm în felul următor: " ... în cazul contravențiilor prevăzute la art. 2 lit. v), w) și x) ...", deci se referă tocmai la nesupravegherea minorilor, a celor care sunt bolnavi mintal, "...sesizarea se poate face și de către organele de ocrotire socială". Mi se pare că răspunde și trimitem și direct la articolele respective.

Este o propunere a comisiei, pentru apărarea drepturilor minorilor și eu găsesc că este interesantă, dar să-i găsim locul în lege, acolo unde este logic, și cu propunerea respectivă.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, ar veni așa: la art. 3 se introduce un alineat nou, care ar devenit alin. 3, cu următorul cuprins, ceea ce avem aici.

Deci, imediat vă dau cuvântul, domnule Știrbu, dar trebuie să pun în temă colegii. Deci, ar fi partea de enunț a pct. 6. La art. 3, se introduce un alineat nou, care va deveni alin. 3, cu următorul cuprins... Vă rog să ascultați, pentru ca este modificare față de textul care-l aveți. "În cazul contravențiilor prevăzute de art. 2, lit. v), w) și x), sesizarea se poate face și de către organele de ocrotire socială".

Domnule Știrbu,

Vă rog, dacă aveți acum de prezentat anumite opinii...

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule colonel, să suprimăm alin. 3 pe care l-am propus noi, da?

Eu am următoarea rugăminte, eu n-am legea la mine. Dacă aveți dumneavoastră legea, să ne citiți alin. 2 de la art. 6 ce zice? Nu cumva suntem într-o continuare cu sesizarea? Că ați pus problema: cine sesizează, pe cine sesizează?

Mie mi se pare, din câte îmi amintesc, că demult am făcut raportul și atâtea au trecut prin capul meu de atunci, mi se pare ca alin. 2 de la art. 6 vorbește de ceva sesizări, cine le face? Și atunci, vine alin. 3 și precizează pentru minori.

Dacă aveți cumva legea, vă rog să citiți...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Legea sună așa, la alin. 2, la art. 6: " ... În cazul contravenției prevăzută la art. 6 lit. ș), organele constatatoare sunt abilitate să restabilească situația anterioară".

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Noi am luat din proiectul Guvernului, tocmai mergând pe ideea să protejăm minorii și...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Sunt alte observații?

Stimați colegi,

Prima dată vă cer să vă pronunțați asupra părtii inițiale a pct. 6. Ea va suna așa: "La art. 3 se introduce un alineat nou, care va deveni alin. 3 cu următorul cuprins..." și urmează textul. Vă rog să-l ascultați. " ... În cazul contravențiilor prevăzute de art. 2 lit. v), w) și x), sesizarea se poate face și de către organele de ocrotire socială".

O să mă întrebați, probabil, ce anume prevede lit. v)? "...Îndemnul, sub orice formă, al minorilor la săvârșirea de contravenții".

Textul de la lit. w): " ... Neluarea de către părinți sau de către persoanele cărora i s-a încredințat spre creștere și educare un minor în vârstă de până la 16 ani, sau care au sub îngrijire un alienat sau un debil mintal, a măsurilor necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cerșetorie sau prostituție", iar la lit. x): " ... lăsarea fără supraveghere a unui bolnav mintal periculos de către persoanele care au îndatorirea de a-l îngriji sau păzi, precum și neanunțarea organelor sanitare sau a poliției, în caz de scăpare de sub pază sau supraveghere".

La textul de la aceste litere, face trimitere, mă rog, acest text pe care l-am citit, deci: " ... În cazul contravenției prevăzute la art. 2, lit. v), w) și x), sesizarea se poate face și de către organele de ocrotire socială".

Sunt observații în legătură cu acest pct. 6, cu redactarea lui și, după aceea, în legătură cu textul acestui alineat nou la art. 3? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră această formulare a pct. 6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și acest pct. 6.

Imediat îmi fac foarte puțină ordine și continuăm mai departe.

Ar veni pct. 7: " ... Articolul 16 alin. 2 și 6 va avea următorul cuprins..." Probabil tot așa ar trebui să scriem: " ...Alineatele 2 și 6 din cuprinsul art. 16 avea următorul cuprins...", dar, să vedem, poate ca sunt și alte probleme.

 
   

Domnul Ion Popescu:

Imi permiteți... Cred că este tot o scăpare, o greșeală. Aici trebuie să spunem: " ... Articolul 16 alin. 2", și dacă vreți, " ...Articolul 16 alin. 6...", deci rețineți, domnule președinte, " ... vor avea următorul cuprins...", dar eu zic așa: să defalcăm, pentru că sunt două chestiuni distincte și aici să propunem doar atât: "...Articolul 6, alin. 2 va avea următorul cuprins..." Păi, nu, este o greșeală de tipar, precis. " ... Articolul 6 alin. 2 va avea următorul cuprins... " și-l avem în paranteză scris.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Știrbu,

În legătură cu textul de la alin. 2, aveți observații? Nu. Dar la alin. 6?

Domnule Știrbu,

Vă rog foarte mult, vă rog și pe dumneavoastră, stimați colegi, să ascultați: art. 6 din lege, așa cum există în momentul de față, sună astfel: " ... sunt supuse confiscării lucrurile care au servit la săvârșirea contravenției prevăzută la art. 2 lit. b), c), d), dacă sunt ale contravenientului, precum și lucrurile dobândite prin săvârșirea contravențiilor, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate". Alineatul 2: " ... În cadrul contravenției prevăzute la art. 2 lit. ș), organele constatatoare sunt abilitate să restabilească situația anterioară". Asta am mai citit puțin mai înainte. Și atunci, se propune, domnule Știrbu următorul lucru: aici să fie vorba, la pct. 6 de art. 6. "Articolul 6 alin. 2 va avea următorul cuprins: În cadrul contravenției prevăzută la art. 2 lit. ș) este necesară plângerea părții vătămate. Retrgerea plângerii sau împăcarea părților înlătură răspunderea făptuitorului. Organele constatatoare sunt abilitate să restabilească situația anterioară".

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Și la 6, alt text, cu alt conținut!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Cred că s-a greșit când s-a bătut mașină, că s-a făcut trimitere la art. 16, nu la 6.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

S-ar putea.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Sunteți de acord, deci, cu această chestiune, domnule Știrbu? Bun.

Deci, stimați colegi, pct. 7 va suna așa: " ... Articolul 6 alin. 2 va avea următorul cuprins... " și urmează ceea ce aveți dumneavoastră ca text la pct. 9 din raportul comisiei. Supun votului dumneavoastră pct. 7.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și acum trimiterea la alin. 6, asta este din cuprinsul art. 16. Asta înseamnă că noi vom introduce un punct nou, pe care să-l numerotăm 8, și o să spunem următorul lucru, că " ... art. 16 alin. 6 va avea următorul cuprins..."

Dacă în legătură cu textul propus pentru acest alineat sunt observații? Nu sunt. Toată lumea cred că-l are la îndemână. Sunt dispensat de nevoie de a-l citi, da? Sau trebuie să-l citesc? Supun votului dumneavoastră, atunci, pct. 8, așa cum l-am citit mai înainte și textul alin. 6, din cuprinsul art. 16, îl aveți la pct. 9, partea a doua, din raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și pct. 8.

Mai avem ceva, domnule Știrbu, în legătură cu art. I? Nu mai avem, da? Ia să ne mai uităm. Nu mai sunt.

Aveți dumneavoastră, domnule Dinu, da?

 
   

Domnul Ion Dinu:

La art. II.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Putem lua o decizie în legătură cu art. I. Vi-l supun aprobării, așa cum rezultă în urma discuțiilor și a amendărilor pe care le-am operat.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat art. I.

Trecem la art. II. Dorește domnul deputat Ion Dinu să intervină.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Pentru o alcătuire, cu respectarea de stil, să zic așa: să se scoată cuvintele din rândul 4 " ... cu modificările" și să se înlocuiască cu "cele". Textul propus este următorul și textul pe care eu vi-l propun îl veți asculta. Iată cum figurează art. 2: " ...Legea nr. 61/1991, cu modificări aduse până la intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și modificările aduse..." De ce "cu modificările" de două ori? Să sune așa: Legea nr. 6l/1991, cu modificările aduse până la intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și cele aduse prin prezenta lege". De ce să repetăm de două ori "cu modificările", într-o frază atât de scurtă? Pentru acuratețea alcătuirii...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Este clar, am reținut.

Ați ascultat. Deci, domnul Dinu propune ca textul să sune astfel: "Legea nr. 61/1991, cu modificările aduse la intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, partea I, dându-se articolelor o nouă numerotare". Nu este în regulă, aici, cu... Sigur că da. În fond, eu cred că prima parte o s-o suprimăm și textul să sune așa: "Legea nr. 61/1991, cu modificările ulterioare și cele aduse prin prezenta lege ...", mă rog, "completări", "modificări", cum vreți... "Legea nr. 61/1991, cu modificările ulterioare și cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României ... " etc.

De la comisie:

" ... precum și cele ..."

 
   

Domnul Marțian Dan:

Este clar.

Păi nu, că vine așa: " ... Legea nr. 61/1991, cu modificările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial ... ".

 
   

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner (din sală):

Cu modificările ulterioare și cu cele...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnilor, ar putea să fie așa: "Legea nr. 61/1991, astfel cum a fost modificată ulterior, și cu modificările aduse prin prezente lege se va republica în "Monitorul Oficial al României" Partea I, dându-se articolelor o nouă numerotare."

 
   

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner (din sală):

Este de două ori "modificări"!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, într-un loc e "modificări" și aici este "modificată". Ce să facem, aceasta este limba română, dar e corect.

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Puneți "cele", în loc de "modificările"!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, într-un loc este adjectiv, în celălalt substantiv!

 
   

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner (din sală):

Cu modificările ulterioare și cu cele aduse prin prezenta lege!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Uitați cum vă propunem, în urma intervenției domnului deputat Șerban Rădulescu Zoner, să sune: "Legea nr. 61/1991, cu modificările ulterioare și cele aduse prin prezenta lege, se va republica în "Monitoriul Oficial al României" Partea I, dându-se articolelor o nouă numerotare." Supun votului dumneavoastră această redactare a art. II.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat această redactare a art. II.

În acest fel, am epuizat dezbaterile la proiectul de lege aflat în discuție. Este o lege organică, sperăm ca în cursul zilei de mâine să avem condiții să o votăm.

 
Informare: proiecte de legi înregistrate la Biroul permanent  

Stimați colegi,

La Biroul permanent al Camerei Deputaților s-a primit proiectul de Lege privind autorizarea Băncii Naționale a României de a acorda credite pentru acoperirea cererilor populației de retragere a depozitelor bancare constituite la Societățile bancare "Dacia Felix" S.A. și "Credit Bank" S.A., care a fost adoptat de către Senat.

Din sală:

Și redresarea?

   

Domnul Marțian Dan:

Aceea continuă, toată procedura care este declanșată la cele două bănci va continua, cu toate rigorile pe care le implică.

Proiectul de lege urmează să-l trimitem pentru analiză în fond la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, iar pentru aviz la Comisia juridică. Vă solicităm, de asemenea, să încuviințați declanșarea procedurii de urgență pentru examinarea acestui proiect de lege.

Dacă în legătură cu propunerea de a declanșa procedura de urgență pentru acest proiect de lege sunt observații? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență pentru proiectul de lege menționat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, s-a aprobat procedura de urgență.

 
Dezbateri: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.33/1995 privind măsuri pentru colectarea, reciclarea și reintroducerea în circuitul productiv a deșeurilor refolosibile de orice fel  

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun acum să examinăm proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/1995 privind măsuri pentru colectarea, reciclarea și reintroducerea în circuitul productiv a deșeurilor refolosibile.

Din sală:

Nu avem timp!

   

Domnul Marțian Dan:

Avem timp, vă rog să aveți în vedere faptul că este un regim de examinare a ordonanțelor similar cu dezbaterea în procedură de urgență, iar în ceea ce privește raportul comisiei care a analizat-o, nu conține nici un fel de propuneri de amendare. Deci, dacă facem puțin efort, putem să luăm în discuție acest proiect de lege și să ne pronunțăm asupra lui.

Din partea Ministerului Industriei, participă la lucrările naostre doamna director general Mihaela Dorobanțu.

Vă rog să vă pregătiți materialele și o să trecem imediat la analizarea proiectului de lege. Sunt atenționat din diverse părți asupra faptului că mai avem foarte puțin timp, așa este...

Rog Comisia pentru industrii și servicii, care a examinat proiectul de lege, l-a avizat favorabil și a recomandat discutarea lui în forma prezentată de inițiator, să ocupe loja rezervată. (Membrii comisiei nu sunt prezenți în sală.)

Supun la vot mai întâi titlul legii: "Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/18 august 1995 privind măsuri pentru colectarea, reciclarea și introducerea în circuitul productiv a deșeurilor refolosibile de orice fel." Sunt observații? Nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat titlul.

Trecem la examinara textului ordonanței.

Sunt observații în legătură cu titlul ordonanței? Nu sunt, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat.

Art. 1. Sunt observații? Nu sunt, îl supun votului așa cum figurează în textul ordonanței dat publicității.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat.

Art. 2. Dacă sunt observații? Nu sunt, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și art. 2.

Dacă sunt observații referitoare la art. 3? Nu sunt, vi-l supun aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat.

Art. 4. Sunt observații în privința lui? Nu sunt, vi-l supun și acest articol votului.

Cine este pentru a-l adopta? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Unanimitate de voturi a întrunit și el și a fost aprobat.

Art. 5. Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt, vi-l supun votului, cum figurează în textul publicat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat.

Art. 6. Sunt observații? Nu sunt, vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Și el a întrunit unanimitatea sufragiilor exprimate și a fost aprobat.

Art. 7. Sunt observații? Nu sunt, vi-l supun votului.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat.

Art. 8. Sunt observații? Nu sunt, îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și acest articol

Art. 9. Dacă sunt observații în privința lui? Nu sunt.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Și el a fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Art. 10. Dacă sunt observații referitor la acest articol? Nu, vi-l supun votului.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și el.

Dacă sunt observații referitoare la art. 11? Nu sunt, vi-l supun aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea voturilor exprimate.

Art. 12. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu el? Nu sunt doritori. Supun votului textul art. 12, așa cum figurează el în ordonanță.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat.

Art. 13. Sunt observații referitor la el? Nu sunt, vi-l supun votului.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat.

Art. 14. Sunt observații referitor la el? Nu. Supun votului textul acestui articol, în redactarea din ordonanță.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Și el a întrunit unanimitatea sufragiilor exprimate și a fost adoptat.

Art. 15. Sunt observații pe marginea lui? Nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și art. 15.

Art. 16. Sunt observații în privința lui? Nu sunt, îl supun aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost și el aprobat cu unanimtiate voturilor exprimate.

Dacă sunt observații referitoare la art. 17? Nu sunt, vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate în Cameră.

Art. 18. Dacă dorește cineva să ia cuvântul pe marginea lui? Nu sunt doritori. Vi-l supun votului în redactarea din textul ordonanței dat publicității.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și el cu unanimitate de voturi.

Revenim la textul legii și luăm în dezbatere articolul unic. Sunt observații în legătură cu redactarea acestuia? Nu sunt, vi-l supun votului.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat textul articolului unic.

În cursul zilei de mâine, vom supune votului final și acest proiect de lege.

Întrerupem lucrările aici, le reluăm mâine în plen, la ora 8,30.

Ședința s-a încheiat la ora 16,35.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 28 march 2020, 20:03
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro