Ioan Catarig
Ioan Catarig
Sittings of the Chamber of Deputies of October 1, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
19-03-2020 (joint)
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 01-10-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 1, 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.9 Ioan Catarig - Exemple din județul Bistrița-Năsăud privitor la sursele de existență a a tinerilor studenți;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig - Grupul parlamentar PDSR.

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Azi reîncep cursurile învățământului superior.

Două exemple din județul Bistrița-Năsăud, pe care urmează să vi le prezint pe scurt, mă obligă să pun din nou întrebarea: spre ce tip se societate românească ne îndreptăm?

Primul caz: un student în anul I - Drept administrativ. Surse de existență a familiei: mama, cofetăreasă. Ca să-și asigure un loc în cămin, s-a împrimutat cu 100 de mărci pescheș pentru mai marii administrației căminelor din Cluj-Napoca. Ce fel de jurist în Drept ca deveni această tânără?

Al doilea exemplu. O familie - el este inginer electronist, ea - inginer silvic; un copil; părinții din ambele părți - pensionari. Se pregătesc să plece în Canada, unde li s-a promis loc de muncă, casă și venituri normale.

Două domenii de vârf și pentru România - electronica și silvicultura. România renunță la serviciile acestor tineri. Deci, încotro România?

La această întrebare, președintele Comisiei economice, într-o dezbatere în anii precedenți, pe marginea Bugetului, a răspuns cam așa: ne vom realiza o societate specifică nouă, nu după modele deja experimentate.

Și iată că timpul a trecut și România este cum este.

Folosesc prilejul acesta și-mi permit să vă propun să ne îndreptăm atenția spre o societate de genul celei care face parte din civilizația asiatică, spre care se focalizează, în detrimentul civilizației euro-atlantice, depășite deja de vremurile ce le trăim, atenția lumii.

De ce Coreea? Este vorba de Coreea de Sud. Această țară, ca și România, s-a aflat tot timpul sub presiunea și la intersecția intereselor a cel puțin trei imperii: chinez, japonez, american, care, de fapt, au și dezbinat-o în două, ca și România. Dar știm deja, verificat de relațiile comerciale, economice, pe care România le-a realizat în acești ani cu firme din Coreea că succesul din societatea coreeană se datorește următoarelor: asiaticii de est nu cred în forma eternă a individualismului practicată în Vest. Fiecare individ este important, dar el nu este o ființă izoltă, ci un membru de familie, clan, vecinătate, comunitate în națiune sau stat și tot ceea ce face sau spune trebuie să țină seama de interesele celorlalți.

Spre deosebire de societatea occidentală unde individul pune interesele sale mai presupus de a celorlalți, în societatea asiatică individul încearcă să împace interesele sale cu ale familiei și societății.

Asiaticii de Est cred în întărirea familiei, cărămida cu care se construiește societatea. Asiaticii de est prețuiesc învățământul și îl privesc ca pe o valoare care aparține nu numai elitei, ci tuturor straturilor societății. Asiaticii de est cred în virtuțile economisirii și frugalității. Asiaticii de est consideră munca sârguincioasă drept o virtute. Asiaticii de est practică consensul național. Sindicatele și patronii se consideră parteneri, nu dușmani de clasă. Împreună, Guvernul, patronii și angajații, muncesc laolaltă pentru binele națiunii. Există o versiune asiatică a contractului social între cetățeni și stat. Guvernul menține ordinea și legea și asigură cetățenilor satisfacerea nevoilor de bază în materie de post, casă, educație și îngrijirea sănătății. Guvernele au, de asemenea, obligația de a-i trata pe cetățeni corect și omenește. În schimb, cetățenii au datoria să respecte legea și pe cei ce le reprezintă autoritatea, să muncească, să economisească și să-și educe copiii, să învețe și să devină de sine stătători.

În unele țări asiatice, guvernele tind să determine pe fiecare cetățean să dețină acțiuni în țară. Peste 90 la sută, de exemplu, din cetățenii din Singapore sunt proprietarii casei în care locuiesc, iar 50,5 la sută dețin acțiuni.

Asiaticii de est cer Guvernului să mențină un mediu moral în care să-și crească copiii. Este cazul interzicerii spectacolului Michel Jakson, care la noi, ați văzut cu cât fast a fost primit. Presa este liberă, dar nu de o libertate absolută. Presa trebuie să dea dovadă de spirit de răspundere. De exemplu, presa nu trebuie să incite la animozitate între grupuri rasiale, religioase sau lingvistice, și nici la conflicte între țări.

Ca atare, ce ne rămâne, stimați colegi, de făcut? Să ne asumăm răspunderea politică, pe care afirmăm că ne-am luat-o și să facem ordine în România, începând chiar cu Parlamentul, care Parlament, după cum o devedesc exemplele din ziare, nu este Parlament până când alegerea parlamentarilor nu se va realiza prin vot nominal pe liste de partid.

De aici încolo, lucrurile se înșiră într-o logică responsabilă. Altfel, România va cădea odată cu căderea societății euro-atlantice, cea care propovăduiește - și unii dintre noi o susțin cu convingere, din păcate, - triumfalismul, care a caracterizat cu numai 6 ani în urmă proclamarea dominației liberalismului economic și politic - subliniez politic -, ca urmare a prăbușirii comunismului din Europa. Atitudine nefastă pentru România. Situația actuală o confirmă.

În încheiere, am convingerea că avem destulă lă minte și tărie să ne redresăm în al doisprezecelea ceas. În ceea ce mă privește, o voi face prin ceea ce depinde de mine, așa cum am făcut-o și în aceste minute.

Vă mulțumesc pentru atenție și pentru sprijin.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 28 march 2020, 20:40
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro