Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 1, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 01-10-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 1, 1996

4. Dezbateri: proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele agricole calamitate în anul agricol 1995-1996

Domnul Marțian Dan:

................................................

În conformitate cu cele discutate ieri și pe baza propunerii formulate vă sugerăm să luăm în discuție proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele agricole calamitate în anul agricol 1995-1996.

Acest proiect de lege este rodul unei inițiative parlamentare declanșate în Senat, și din partea inițiatorilor participă domnul senator Victor Neagu și mai este cineva dintre inițiatori?

Domnul Dumitru Brăneanu:

Din partea Ministerului Agriculturii - doamna...

Domnul Marțian Dan:

Nu este inițiator, dar o să dăm posibilitatea, doamna secretar de stat Toncea și domnul secretar de stat Stan Dragomir.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun să trecem la discutarea acestui proiect de lege și potrivit procedurilor noastre urmează ca la început să ascultăm opiniile inițiatorilor legate de această propunere legislativă, elementele de fundamentare, considerentele cu privire la soluțiile pe care le conține și celelalte aspecte. După care, vom asculta punctul de vedere al comisiei care a analizat în fond acest proiect de lege, respectiv Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și după aceea vor urma dezbaterile generale.

Rugăm grupurile parlamentare, dacă au de prezentat punctul lor de vedere, să ne comunice acest lucru.

În numele inițiatorului îl invit pe domnul senator Victor Neagu să ne prezinte această propunere legislativă, acest proiect de lege.

Domnul Victor Neagu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Este o propunere inițiată de mai mulți senatori.

La această propunere aș vrea să fac precizarea că au achiesat aproape toate formațiunile politice și cu permisiunea dumneavoastră alături de Partidul Democrației Sociale, PNTCD-ul, PUNR-ul, PL-ul, senatori independenți, PRM-ul, PD-ul și alte formațiuni politice. Am făcut această precizare, dat fiind faptul că dumneavostră, în deplasările pe care le efectuați în teritoriu, ați constat și ați luat legătura cu cei ce se ocupă de agricultură și ați putut constata cu regret, am putea spune, că la ora actuală sunt peste 650 de mii de hectare calamitate datorită condițiilor meteorologice destul de dificle din iarna anului trecut, instalată în jurul datei de 4 noiembrie în sudul țării și care a staționat circa 6 luni de zile, lucru grav care a afectat starea de vegetație a culturilor de toamnă, apoi a venit nu o desprimăvărare, ci practic a venit temperatura de vară, care a cauzat foarte mult în stagnarea culturilor semănate în toamna anului trecut.

La toate acestea s-au adăugat seceta din acest an care a afectat sudul și estul țării, astfel încât veniturile producătorilor agricoli, indiferent de starea lor de proprietate, că sunt privați, că sunt de stat, că sunt într-o asociație, au fost mult diminuate.

Dat fiind faptul că acestea sunt stările de fapt, sunt calamități naturale asupra cărora nici Parlamentul nu a putut cum să influențeze decât acum, printr-o măsură destul de târzie, fac apel la sufletul și la bunăvoința dumneavoastră ca să o discutăm într-un regim realmente de urgență. Am discutat cu Guvernul și cu băncile comerciale care se ocupă de agricultură, astfel că acoperirea celor 500 de mii de miliarde, pentru că noi avem situația la nivel de județ a calamităților naturale, se va face prin preluarea la datoria publică a creditelor și a dobânzilor datorate băncilor comerciale și aferente cheltuielilor efectuate pe suprafețele calamitate și prin efectuarea de plăți din prevederile bugetare ale Ministerului Agriculturii și Alimentației pe 1996 și 1997 pentru producătorii agricoli care nu au beneficiat de credite sau al căror volum de credite este inferior sumei cuvenite drept despăgubire.

Vreau să vă spun că pentru cei care au avut suprafețe în condiții de irigat și care nu le-au pus în funcțiune v-aș ruga să fiți și dumneavoastră de acord cu poziția Senatului, să nu-i încurajăm pe aceștia, pentru că este vina celor care nu au pus sistemele de irigații în funcțiune, și dacă au avut calamități sunt din cauza lor.

Aș vrea să vă spun, în nume personal, că am văzut și raportul Comisiei pentru agricultură la care ați făcut o adăogire, mi se pare interesantă și eficientă, deci nu rămâne decât ca dumneavoastră să decideți în consecință.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Rog acum punctul de vedere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, președintele acestei comisii.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați domni miniștri,

Stimați colegi,

Sunt profesii -deoarece consider eu, este o profesie să fii agricultor sau trebuie să devină o profesie- care, dincolo de dorința și putința lor sunt pradă intemperiilor. Iată că anul trecut vremea nu a ținut în totalitate cu agricultorul. Iarna, care așa cum știți a durat peste 5 luni, primăvara târzie au făcut ca munca lor înglobată în brazdă să nu rodească pe măsura efortului. Și asta nu ar fi nimic, dar resursele puține pe care le-au avut și le-au pus la dispoziția producției viitoare s-au împuținat și mai mult deoarece se află în imposibilitatea de a returna o serie de credite și ceea ce este mai grav se află în imposibilitatea de a relua ciclul de producție.

De aceea, vă voi prezenta, să spunem, doar câteva cifre, spre a nu vă plictisi, dar ele sunt mai sugestive decât vorbele mele, producția de grâu -1810, față de 2961, porumb - 1472, față de 2712 media pe țară, sfecla de zahăr ajungând la 9841 în județul Giurgiu, față de producții de 20308 kg la ha pe țară.

Evident că a-i lăsa pe acești producători agricoli, în continuare, la discreția vremii și a vremurilor înseamnă a-i distruge pe ei și în fond a distruge și a pune în pericol securitatea alimentară a țării.

De aceea, deși noi opinăm că această inițiativă a venit puțin cam târziu, deși s-au făcut o serie de observațiii în comisie, că nivelul despăgubirilor nu este cel care ar corespunde unei reluări normale a ciclului, a noului an agricol, considerăm totuși că este nu o reparație față de agricultorii noștri, ci o reparație față de pâinea țării.

Comisia, întrunită în ședința din 30 septembrie a.c., a avizat total favorabil și a purces de la ideea că mai binele este dușmanul binelui și ne-am oprit de la alte amendamente care ar fi făcut din acest proiect de lege un proiect de lege mult mai bun, dar credem că este suficient. A trebuit să introducem un articol nou, art.4, sugerat de către Consiliul Legislativ pentru ca proiectul de lege să fie în corespondență cu prevederile art. 110 și art.137 din Constituție. Deci am încercat să fluidizăm circuitul pentru că altfel în timpul pe care îl mai aveam la dispoziție acest proiect de lege rămânea literă moartă, numai intenție. Iar noi dorim ca și Guvernul să înțeleagă acest lucru și resursele care sunt precizate să fie cât mai repede agonisite spre a se reîntoarce în hambarele țăranului, agricultorului și ale țării.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc și eu domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem dezbaterile generale. Au solicitat până acum înscrieri la cuvânt domnul deputat Corneliu Ruse și domnul deputat Dumitru Brăneanu. Dacă sunt și alte solicitări? Vă rog, domnule Petru Șteolea.

Are cuvântul domnul Corneliu Ruse, apoi va urma domnul deputat Dumitru Brăneanu și au mai fost câteva solicitări în plus.

Domnul deputat Corneliu Ruse.

Domnul Corneliu Ruse:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnilor invitați,

După părerea Partidului Democrat acest proiect de lege nu vine decât să arate faptul că partidul de guvernământ, Partidul Democrației Sociale din România, și poate și celelalte partide care au sprijinit acest Guvern timp de 4 ani nu au avut nici o politică clară în domeniul agriculturii. Acest proiect de lege, mai mult decât atât, arată slăbiciunea acestui Guvern în domeniul agriculturii.(Vociferări în sală)

Din păcate, domnule președinte!

Domnul Mihail Olteanu:

Ce ați făcut voi cu irigațiile?

Domnul Marțian Dan:

Vă rog liniște!

Domnule Olteanu, vă rog, lăsați... Eu zic că este foarte bine ceea ce spune, pentru că vor putea cei care vor studia obiectiv istoria Parlamentului din România să vadă cum se raportează un partid față de o problemă climatică.

Domnul Corneliu Ruse:

Nu este vorba doar de o problemă climatică sau de temperaturi, ci este vorba de politici înalte în domeniul agriculturii, atâta vreme cât lăsăm agricultura ca să o rezolvăm așa, în stil pompieristic, că aceasta nu este decât o rezolvare în stil pompieristic a problemelor foarte grave care s-au acumulat în ultimii 4 ani în agricultura acestei țări. Faptul că acest proiect de lege introduce în continuare discriminări între diverse tipuri de agenți economici, între agenții economici cu capital de stat, care dețin 15-16 la sută din suprafața arabilă a țării, și ceilalți agenți particulari - proprietari de terenuri împroprietăriți în baza Legi nr.18 în 1991, este un lucru foarte grav, aceștia deținând deci restul 85-86 la sută din suprafața arabilă a acestei țări.

Faptul că acest proiect de lege vine să preia la datoria publică este un lucru foarte grav, adică chestiunea asta se poate întâmpla an de an, dar -eu știu?- această soluție nu este o soluție economică să preluăm an de an, nu numai dobânzile aferente la credite, ci chiar și creditele, și acest proiect de lege nu spune nici măcar care este suma acestor credite și dobânzile aferente. Și de unde o să le plătească acest popor, decât prin creșterea inflației, pe care tot acest guvern se tot laudă de 4 ani de zile că a ținut-o în frâu, ea crescând an de an și atingând, eu știu, probabil în acest an și ca urmare a aplicării acestui proiect de lege trecând de 100%.

Problema de fond este o problemă economică, domnilor colegi, nu o problemă pompieristică de a rezolva acum, eu știu,nerealizările din agricultură. Este o problemă gravă într-adevăr, că a fost secetă, a fost îngheț, au fost furtuni, grindină, ploi, acum, în perioada culesului, a recoltării, este o problemă dificilă, dar nu așa se rezolvă problemele, crescând inflația în această țară și preluând la datoria publică, deci obligând generațiile viitoare să acopere nerealizările agricole din acest an. Marea majoritate a volumelor creditelor unde s-au dus? Nici asta nu se spune. Din câte știu, din datele pe care le am - cel puțin în județul meu - 80% din creditele care s-au alocat agriculturii în acest an s-au dus la întreprinderile cu capital de stat. Deci, tot pe acestea, care dețin doar 16% și sunt incapabile să-și gestioneze averea și avutul, în continuare le vom subvenționa și le vom prelua datorile și creditele restante și dobânzile, unde? La datoria publică, plătindu-le toți, fiecare dintre noi, în anii viitorii. Asta nu este o măsură economică! Această problemă trebuia rezolvată încă de acum 3-4 ani printr-o lege clară a creditului agricol, prin Legea asigurărilor producțiilor agricole și preluării riscului și nicidecum așa, pompieristic, din an în an, în funcție de cum o bate vântul și cum o da bunul Dumnezeu să rezolvăm problemele acestei agriculturii. Eu nu am nimic împotriva acestui proiect, ci a modalităților de a asigura protecția agricultorilor și a investitorilor în agricultură în această țară. Asta este problema de fond.

Și un alt lucru, în art. 4 se prevede o suplimentare de 230 miliarde de lei, care nici ea nu există în bugetul pe acest an și bineînțeles că este ilegal în momentul de față să o putem prevedea aici, fiindcă în bugetul pe acest an, în ordonanța de rectificare a bugetului nu este prevăzută această creștere, această majorare a cheltuielilor și nici nu poate fi concepută, deci va trebui o nouă rectificare a bugetului, Guvernul să dea o nouă rectificare a bugetului, nu știu dacă noi mai avem timp să abilităm Guvernul să rectifice încă o dată bugetul în acest an, ca să putem introduce influențele date de această lege, nu numai de art. 4, ci și de art. 3, în cadrul bugetului pe acest an.

Eu cred că cei care vor veni să verifice aplicarea acestei legi or s-o declare ilegală, deci este vorba de Curtea de Conturi, și eu nici nu văd cum se pot aplica prevederile art. 3 alin. a) și prevederile art. 4, atâta timp cât nu se spun nici sursele, decât că vom lăsa pe datoria publică, ce? Nici nu se spune cât! Sunt 1000 de miliarde, sunt 2000 de miliarde, sunt 15 mii de miliarde?

Cine știe care este cuantumul creditelor luate de agenții economici cu profil agricol și dacă într-adevăr aceste credite au fost utilizate numai în domeniul agricol sau alții au mai făcut și acte de comerț, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori, și noi vom purcede mereu, în fiecare an, datorită, eu știu, dorinței de a ajuta agricultura, să acoperim toate neregulile făcute de diverși agenți economici din domeniul agriculturii.

Eu cred că acest proiect de lege ar trebui îmbunătățit și abia după aceea să se supună discuției articol de articol. Fiindcă dacă nu prevedem sumele care vor fi preluate la datoria publică, nu știm care este cuantumul acestora, ce aprobați, domnilor colegi? Asta este problema, la asta vreau să mi se răspundă.

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Brăneanu în numele Grupului parlamentar PDSR și apoi va urma domnul deputat Petru Șteolea.

Domnul Dumitru Brăneanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că domnul Ruse, în numele PD-ului, a adus niște acuze PDSR-ului, deci ca partid de guvernământ și guvernului ca atare, eu aș vrea să-i amintesc domnului Ruse că în cei doi ani de zile de guvernare ai PD-ului s-a reușit să se câștige pariul cu ....

Din sală:

Al FSN-ului!

Domnul Dumitru Brăneanu:

Al FSN-ului, dar erați dumneavoastră la guvernare, nu am fost nici unul din cei care s-au desprins atunci, nu au fost la guvernare și nici nu au...(Vociferări) Dar nu vreau să facem polemică.

Eu vreau să vă amintesc doar că la data respectivă dumneavoastră ați reușit să câștigați pariul cu agricultura și ați mai reușit încă un pariu să câștigați, distrugând întreg sistemul de irigații de 3 milioane de hectare și care după 4 ani de eforturi financiare făcute din bugetul de stat s-a reușit să se ajungă la vreo 400 de mii de hectare care se irigă. Acesta este câștigul pe care dumneavoastră l-ați adus.

Vreau să vă mai aduc aminte că ați uitat repede că în 1992 încă importam grâu și că în 1995 am exportat grâu și că anul acesta avem șanse să facem una din cele mai bune producții de porumb. Deci, dacă vreți să fiți obiectivi, atunci încercați să fiți obiectivi și veți vedea că nu aveți dreptate când acuzați că Guvernul nu a avut o strategie în acest sens.

Dar obiectul legii este cu totul altul. Este păcat că unii nu au înțeles că nu poți să faci o strategie cu Dumnezeu sau cu clima sau cu factorii climatici și în aceste condiții, chiar o strategie bine gândită, o strategie politică, care poate avea un impact favorabil de creștere și dezvoltare a agriculturi, poate suferi eșecuri din cauza factorilor climatici și cu care bineînțeles până la această dată, cu toată dezvoltarea științei și tehnicii, nu s-a reușit să se înlăture acest efect negativ.

Noi considerăm că această propunere legislativă este, ce e drept, în întârziere, poate ar fi fost bine să fie mai devreme, pentru ca acești bani deja să ajungă la producătorii agricoli, pentru a-și putea relua producția în această toamnă, dar - vorba românului - mai bine mai târziu decât niciodată, și credem noi că și la această dată, încă dacă astăzi vom reuși să trecem acest proiect de lege, vom reuși să venim în sprijinul producătorilor agricoli, indiferent de forma lor de proprietate, cum clar se prevede în lege.

Domnul Ruse spune că nu este prevăzut cât este această sumă. Din păcate suma este prevăzută, este vorba de 500 de miliarde, din care 230 de miliarde se vor acoperi de la bugetul de stat. Restul se vor acoperi prin titluri de valoare pentru creditele și dobânzile băncilor comerciale.

Fără îndoială că partidul nostru, partidul de guvernământ susține acest lucru având în vedere iarna deosebit de grea care a fost și care în zonele de sud și est a produs tasări ale culturilor de grâu, orz, deci culturilor cerealiere, cu o diminuare a producției de mai mult de 50%.

Vreau să amintesc de ploile torențiale, de înghețurile din toamna anului trecut, care au avut loc imediat în luna noiembrie, când multe culturi erau abia în faza de răsărire, dar și de ploile torențiale din primăvară sau din timpul iernii, din unele zone, care au distrus suprafețe importante de culturi, cât și seceta din luna mai-iunie, care au afectat culturile însămânțate în acea perioadă și care au asigurat o răsărire neuniformă, o răsărire cu o densitate mică de plante la hectar, diminuând cultura.

Fără discuție că această lege nu se aplică decât acelor zone calamitate, și nu întregii suprafețe agricole a țării. Zone mai afectate, se știu, sunt deja identificate de către Ministerul Agriculturii, de către direcțiile agricole, pe producători, indiferent de proprietate și deci considerăm că legea este bine venită, este un spriijin real pe care îl acordăm agricultorilor, nu numai pentru a-și relua activitatea de producție, ci și pentru faptul că au făcut niște investiții pe care, nu din vina lor, le pierd.

În acest fel, chiar dacă nu se compensează 100% pierderile pe care le înregistrează acești producători, este totuși un ajutor substanțial.

În concluzie, PDSR-ul, partidul nostru, va susține proiectul de lege, acceptând, fără discuție, dacă vor fi amendamente pertinente pe care să le discutăm și care să vină să îmbunătățească textul legii.

Vă mulțumim.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Șteolea, Grupul parlamentar al PUNR, după dânsul va urma domnul deputat Elek Barna.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Văd că acum, pe final de legislatură, am ajuns să politizăm și fenomenele naturale deosebite, înghețuri, seceta, grindina etc. devin și încep să aibă conotații politice și economice, iar cele economice sunt, zic eu, destul de bine, ca să vă răspund direct, analizate și stabilite în acest proiect de lege.

Din punctul de vedere al Partidului Unității Naționale Române, acest proiect de lege vine puțin cam târziu, am fost și noi printre inițiatorii acestuia și cred că faptul că se ajunge la această încercare de legiferare, care corectează multe în favoarea producătorului agricol, este un lucru bun.

Este păcat că trebuie să se acorde despăgubiri și, poate aici trebuia să răspundă cineva, să comenteze acest lucru, "...despăgubiri deținătorilor de terenuri, prevăzute cu sisteme de irigații, dar în stare de nefuncționare" și ne întrebăm de ce și cine răspunde pentru acest lucru.

Faptul că, totuși, în 1995 a fost un maxim al producției agricole în România și toată lumea așteaptă relansarea economică a României din agricultură, este un argument că agricultura trebuie sprijinită în continuare și acest proiect de lege merge pe acest sprijin.

Din punctul nostru de vedere, în ceea ce privește unele completări, avem o asemenea completare, în sensul că vom interveni a propune un amendament, prin care să se stabilească și termenul până la care se face plata acestor despăgubiri către producătorii agricoli. De ce? Fiindcă, aceste fonduri să devină un real sprijin pentru cei care lucrează în agricultură, deci pentru producătorii agricoli în această campanie agricolă de toamnă.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Elek Barna, în numele Grupului parlamentar UDMR.

Va urma, după aceea, domnul deputat Vasile Lupu.

Domnul Elek Barna:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor invitați,

Stimați colegi,

Desigur, formațiunea mea politică n-a făcut nici un pariu cu nici o agricultură. Formațiunea politică pe care o reprezint aici , la acest microfon, n-a condus destinele agriculturii, ca ministru, în nici un Guvern.

Dacă am ieșit la acest microfon, totuși, trebuie să arătăm că, cu toate acestea, noi nu putem fi impasibili la ceea ce se întâmplă în agricultură, dar nu putem nici să analizăm problema agriculturii, în general, ca un minister de specialitate, sau, numai sub aspectul sec al cifrelor de statistică, sau al tehnologiilor care se aplică sau nu se aplică în agricultură.

Desigur, într-un Parlament se face politică, iar a face politică este o modalitate de a-te exprima, indiferent despre ce domeniu vorbim, recte, de agricultură, acum, modalitate în care concepe o formațiune politică cum se abordează o problemă și în ce mod.

Din păcate, noi, într-adevăr, suntem tot timpul rămași în urmă, cu un pas, cu doi sau cu mai mulți pași.

În cei 4 ani ai actualului Parlament, întotdeauna agricultura a fost expusă la unele măsuri, n-aș zice "pompieristice", cum zice domnul coleg Ruse, foarte asemănătoare, dar, oricum, seamănă cu un spital de urgență, unde se aleargă împreună cu ambulanța și cu medicii-asistenți, pentru a face niște perfuzii, cât se poate de rapide, pentru a preveni colapsul într-un sector.

Iată, din păcate, aceasta este realitatea, de care ne-am lovit, pentru că agricultura așa este: ne lovim, ne lovim de lipsă de recoltă, ne lovim de surplus de recoltă...

Noi, în acești 4 ani, nu am reușit să găsim calea ideală și calea de mijloc, în care am putea să punem, să promulgăm această agricultură ca, într-adevăr, părțile să fie mulțumite, și prin părți înțeleg populația, ca atare, a țării, și acea mult trâmbițată "strategie agricolă", sau "alimentară" a țării.

Dar, desigur, pentru a face agricultură, este nevoie de un cadru legislativ, ai nevoie de un cadru legislativ bun, care "să cârpească" racilele și greutățile create de Legea fondului funciar, și poate nu atât legea ca atare, cât aplicarea acestei legi, și eu, personal, cel puțin de la acest microfon, de nenumărate ori am solicitat plenului, am solicitat comisiei de specialitate, ministerului, câteva legi, sau un pachet de legi care să vină în ajutorul agriculturii.

Legea creditului agricol, care de ani de zile trebuia pusă pe tapet, să discutăm ce se întâmplă? Creditul agricol nu este un credit care vine să ajute un domeniu, este o instituție care vine să ajute agricultura, prin specificul acestei agriculturi, care diferă extraordinar de mult de industrie, sau de servicii, sau de alte sectoare. Este, pur și simplu, o instituție, repet, națională trebuie să fie, care să asigure un cadru adecvat, un cadru financiar adecvat agriculturii. Iată că această lege nu s-a discutat.

N-am discutat despre Legea asigurărilor și reasigurărilor în agricultură.

La fel, n-am discutat legi și de fiecare dată și în fiecare toamnă sau în primăvară ne lovim de lipsa acestor legi, sau acestui pachet de legi, pentru că sunt suprafețe calamitate..., sigur că sunt, asta nu depinde nici de Guvernul Roman, nici de Guvernul Stolojan și nu va depinde nici de următoarele guverne, n-o să depindă nici seceta, nici alte calamități, dar tocmai din acest punct de vedere, noi trebuie să lucrăm preventiv, profilactic, dacă vreți, printr-un bagaj de..., o carapace de legi, care să protejeze agricultura de asemenea inconveniente.

În proiectul de lege se menționează că cifra despre care discutăm este în jur de 500 de miliarde de lei. Poate este mult, poate este puțin, poate este necesar sau poate este chiar exact cât este nevoie, dar problema mai gravă este nu atât cifra ca atare, ci modul în care se folosește, sau modalitatea în care s-au folosit alte sume alocate agriculturii, care, de multe ori, au luat exact o cale neavenită, în sensul de a administra acest "balon de oxigen", această perfuzie de multe ori în niște sectoare care, în loc să ajute agricultura, nu făceau altceva decât să ajute supraviețuirea unor sectoare inproductive din agricultură; iată că tractorul a ajuns la suma la care se poate achiziționa, motorina lipsește exact în prag de campanie agricolă și așa mai departe. Lista poate este prea lungă și n-aș vrea nici să abuzez de pacienția dumneavoastră.

Dar Grupul parlamentar UDMR nu are absolut nimic împotriva unei legi, care să vină și să ajute agricultura, acum, când este nevoie de produse agricole pe piață.

Nu avem absolut nimic împotriva unei agriculturi, chiar, din contră, vrem să ajutăm agricultura, ca să avem o agricultură bună, o agricultură care să asigure traiul decent al tuturor cetățenilor țării.

Este inadmisibil, doamnelor și domnilor, ca astăzi, din salariul mediu pe țară, să se cheltuiască 80% pe produse agroalimentare, pentru alimente. Este inadmisibil ca, la sfârșitul secolului XX, într-o țară civilizată, 80% din acești bani câștigați pe o trudă cinstită să fie dati pe mâncare, mai ales în România.

Dar, repet, dacă vechiul proverb latin spunea: "Navigare necese est", eu aș putea parafraza, spunând: "Agricola necese est" - "Este nevoie de agricultură", noi trebuie să ajutăm agricultura, dar rog Executivul și onorații reprezentanți ai Executivului să chibzuiască bine, să controleze bine, să administreze bine aceste sume care trebuie alocate agriculturii, repet, ca să fie într-adevăr investite aceste sume în agricultură, nu în sectoarele inproductive, care trăiesc pe seama agriculturii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Lupu, în numele Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D. + P.E.R.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Pentru grupul nostru parlamentar, P.N.Ț.C.D + P.E.R., titlul sună foarte bine: "Lege privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele agricole calamitate în anul agricol 1995-1996".

Au mai fost legi care, în titlu, au sunat la fel de bine, care au scos mulți bani de la buget, dar când am ajuns între producătorii agricoli, n-am identificat nici un caz de un beneficiu al țăranului care și-a primit cum, necum pământul, în a suporta intemperiile naturii.

Nu putem fi câtuși de puțin optimiști în eficiența acestei legi.

Că vor fi preluate la datoria publică creditele și dobânzile datorate băncilor comerciale, aferente cheltuielilor efectuate pe suprafețele calamitate, credem că va fi posibil, va fi realizabil, dar, chiar dacă noi nu vrem să antrenăm o discuție electorală pe acest subiect, considerăm că proiectul de lege a venit tocmai pe criterii electorale. Va fi un subiect de propagandă pentru Televiziunea Română, în criză de subiecte, dacă a ajuns să organizeze mitinguri pro-monarhiste la porțile P.N.Ț.C.D.-ului, se vor promite țăranilor aceste despăgubiri și producătorilor agricoli. Dacă vor beneficia fostele I.A.S.-uri, sau I.A.S.-uri cu alte titluri, țăranul va fi prins de viscol fără nici un ban din aceștia care îi promitem astăzi.

Să fie altfel, ne-om bucura cu toții, dar nimic bun la orizont, din viziunea noastră, sau din experiența noastră, a Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D. + P.E.R., în câmpul agriculturii.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor,

Ați ascultat și opiniile exponenților diferitelor grupuri parlamentare în legătură cu acest proiect de lege.

Eu consult dacă reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentației doresc să intervină? Nu. Bun.

Doamnelor și domnilor,

Trecem atunci la...

Da, domnul președinte Anghel Stanciu dorește să intervină.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum ați observat, vremea, evident, nu, a făcut dintr-o cultură frumoasă o calamitate. Se întâmplă și în luările noastre de cuvânt să nu avem toate informațiile și atunci vreau să vă spun că punctul de vedere pe care colegul și stimatul Ruse l-a adus în discuție s-a încercat să fie rezolvat prin completarea la art. 4, cu un nou alineat, respectiv: " Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor, va stabili resursele financiare necesare efectuării plăților, prevăzute la alineatul precedent și va introduce modificările corespunzătoare în volumul și structura bugetului de stat pe anul 1996".

Este o prevedere care este în strictă concordanță cu art. 110 și 137 și, în felul acesta, cred că s-au spulberat unele neclarități ale unor colegi și vom înțelege că vorba românească: "Dă-mi o lingură de miere, că mi-e gura amară", are sensul ei, iar acum, " ... agricultura are gura amară".

Fie ca votul dumneavoastră să fie " lingura de miere", pentru acești oameni care ne vor da pâinea de mâine.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia, deci, ne recomandă să fie adoptat proiectul de lege, cu amendamentul pe care-l propune, constând în introducerea unui alineat nou la art. 4; în cadrul dezbaterii s-au exprimat puncte de vedere care au îmbrățișat proiectul de lege și problemele pe care el își propune să le soluționeze. Este adevărat că domnul deputat Ruse a avut anumite aprecieri, valorizări critice cu privire la acest proiect de lege, dânsul socotind că încă mai este necesar să fie completat și numai după aceea să fie supus discuției.

Intrucât, însă, raportul comisiei concluzionează în sensul adoptării lui, cu amendamentul despre care am spus, potrivit Regulamentului, trecem la dezbaterea concretă, pe articole, a proiectului de lege.

Prima dată, am sa vă rog să vă exprimați în legătură cu titlul proiectului de lege. Dacă sunt observații? Nu sunt. Vi-l supun atunci votului, în redactarea pe care o avem și în varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat titlul proiectului de lege.

Trecem la examinarea art. 1. Dacă sunt observații în legătură cu acest articol?

Da. Domnul deputat Gheorghe Roman.

Domnul Gheorghe Roman:

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Stimați colegi,

La alin. 2 de la art. 1, aș completa în felul următor: " ...Culturile pentru care se acordă despăgubiri sunt: grâu, orz și orzoaică, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, soia, leguminoase pentru boabe, cartofi, legume și plantații vitipomicole".

Din sală:

Dar nu ai bani pentru așa ceva!

Domnul Marțian Dan:

Da. Alte observații dacă mai sunt, în legătură cu art. 1? Nu mai sunt alte observații...

Atunci, rog pe domnul Roman să ne dea textul propus...

Care este opinia inițiatorului și a comisiei în legătură cu propunerea de amendare a textului art. 1, mai exact alin. 2, unde sunt menționate, enumerate culturile pentru care se acordă despăgubiri?

Domnul Victor Neagu:

Suntem de acord, domnule președinte.

Domnul Marțian Dan:

Comisia, vă rog? De acord.

Domnule Roman,

Atunci, vă rog să-mi dați textul dumneavoastră, deci, după "soia", aveți " ... leguminoase pentru boabe", urmează "cartofi", după care se introduce "legume", și restul textului curge, cum îl avem în varianta de la Senat.

Supun votului dumneavoastră, prima dată, propunerea de amendare, deci, a alin. 2. Am să o prezint imediat foarte exact. Alineatul 2 sună astfel: " ... Culturile pentru care se acordă despăgubiri sunt: grâu, orz și orzoaică, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, soia", după care se introduce " ... leguminoase pentru boabe", continuă cu enumerarea "cartofil", pe care o avem în varianta de la Senat, se introduce "legume", și după aceea curge, în continuare, textul din alin. 2 din varianta Senatului.

Supun votului dumneavoastră, prima dată, propunerea de amendare a alin. 2, cu acele pasaje ale textului, în care introducem completările menționate mai sus.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată propunerea de amendare a alin. 2.

Intrucât în legătură cu celelalte alineate ale art. 1 nu au fost observații, vă supun votului textul art. 1, în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat textul art. 1.

Trecem la examinarea textului art. 2. Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, așa cum figurează în varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Deci, și art. 2 a întrunit unanimitatea sufragiilor exprimate și a fost adoptat.

Trecem la examinarea art. 3. Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt?

Domnul deputat Gheorghe Cristea, vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Gheorghe Cristea:

Am o întrebare de făcut inițiatorilor... Ideea mea este că ar fi trebuit introdusă în lege o precizare, sau o mențiune, vis-a-vis de cei care și-au achitat totuși creditele pe care le-au luat. Evident, din alte resurse. Deci, ei le-au achitat. Dumneavoastră prezentați aici: " ... preluarea la datoria publică a creditelor", este clar, " ... a creditelor neachitate", treaba este foarte clară. La alineatul al doilea discutați de adăugarea la credit a sumei care trebuie să concorde cu nivelul stabilit pentru calamitate, dar cei care și-au achitat deja creditele acestea ar trebui prezentați aici, într-un alineat separat, ca ei să primească integral suma respectivă.

Deci, propunerea mea este să mai punem aici un alineat nou, sau, probabil c) să devină d), în care să faceți o astfel de formulare, pe care cred c-o puteți face foarte repede, deci, "...cei care și-au achitat deja creditele și dobânzile", sau "numai creditele, fără dobânzi, vor primi integral suma la nivelul stabilit pentru suprafața calamitată, în funcție de cultură". (Discuții în sală).

Domnul Marțian Dan:

Da. Poate-i dați dumneavoastră o formulare și vedem după aceea și opinia inițiatorilor, și opinia comisiei, și, în funcție de aceasta, vom încerca să vedem...

Domnul deputat Corneliu Ruse are acum cuvântul.

Domnul Corneliu Ruse:

Domnilor colegi,

Întrebare către reprezentanții Ministerului Agriculturii: există, cumva, vreun centralizator, ca să se știe exact la cât se ridică aceste credite și care este valoarea dobânzilor care trebuie plătite? Că asta este problema în fond: cât preluăm la datoria publică?

Am întrebat și la discuțiile generale și nimeni nu a vrut să răspundă: cât preluăm la datoria publică? Un miliard, o mie de miliarde, 15 mii de miliarde? Cât?

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt alte observații în legătură cu art. 3? Nu sunt.

Dacă reprezentanții Ministerului Agriculturii doresc să răspundă la problema pe care a formulat-o sub forma unei întrebări...

Are cuvântul doamna secretar de stat Toncea. Vă potriviți microfonul, ca să vă poată auzi, în condiții optime, toți colegii și presa.

Doamna Veronica Toncea:

Onorat prezidiu,

Domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să precizez, așa cum este în lege, că, din cele 500 de miliarde prevăzute la art. 1, 230 de miliarde reprezintă plăți efective care se vor face producătorilor agricoli, care nu au cont în bancă, deci nu au personalitate juridică, și au realizat culturile în acest an din fonduri proprii, din surse proprii, deci, ca atare, sumele li se plătesc integral, iar 270 de miliarde reprezintă contravaloarea creditelor restante care vor fi preluate la datoria publică. Din cele 270 de miliarde, care se preiau la datoria publică, din estimările băncilor comerciale, circa 40 de miliarde, lei reprezintă dobânzi aferente suprafețelor și, bineînțeles, cheltuielilor efectuate pe suprafețele calamitate.

În ceea ce privește problema plăților, vis-a-vis de producătorul individual care și-a realizat cultura din fonduri proprii, art. 3 pct. b) și art. 4 considerăm că răspund la această întrebare pe care ne-a adresat-o domnul deputat.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat.

O să-l rog pe domnul deputat Gheorghe Cristea să ne dea propunerea pe care a formulat-o în legătură cu completarea textului art. 3.

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu nu m-am referit la cei care n-au solicitat credite, pentru că se subînțelege că vor primi despăgubirea, ci la cei care au luat credite... Există o practică, dumneavoastră o știți...

Doamna Veronica Toncea:

Este la 3 pct. b).

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu, în formularea dumneavoastră nu sunt trecute.

Deci, intervenția mea se referă nu la cei care nu au beneficiat, pentru că este clar că vor primi. Intervenția mea se referă la cei care au luat credite și le-au achitat, doamnă, deci au recoltat floarea soarelui, au achitat creditele pe care le-au avut pentru grâu, deci, ei nu mai au, de fapt, credite acum. Trebuie făcută o precizare în textul de lege, pentru că ei au avut credite.

Deci, formularea mea sună...

Domnul Marțian Dan:

Imediat o să vă dau cuvântul, să veniți aici, să răspundeți la problema ridicată de domnul Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci, domnule președinte, formularea pe care am dat-o nu știu dacă este cea mai fericită, dar sună în felul următor: Producătorii agricoli care și-au achitat creditele luate vor primi integral valoarea despăgubirilor pentru calamități,stabilite pe unitatea de suprafață și tipul de cultură...", că, bănuiesc că... " ... care și-au achitat creditele și dobânzile". " ... care și-au rambursat", mă rog.

Domnul Marțian Dan:

" ... care au rambursat creditele".

Da. Bun. Vă mulțumesc.

Deci, doamnelor și domnilor, domnul deputat Gheorghe Cristea propune ca, în ceea ce privește art. 3, să completăm textul, fie că va fi o literă, fie că va fi un alineat nou. Asta ne va spune comisia."Producătorii agricoli care și-au rambursat creditele și dobânzile, vor primi integral valoarea despăgubirilor pentru calamități, stabilite pe unitatea de suprafață și tipul de cultură".

Asta este propunerea pe care o face domnul deputat Gheorghe Cristea.

Rog acum opinia inițiatorilor în legătură cu această propunere, și a comisiei...

Aveți aici textul, domnule Neagu. Este această propunere de introducere...

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Sigur, eu n-am voie să fac o modificare, dar l-aș ruga, pe domnul deputat care a propus să fie de acord, pentru că ceea ce ați propus aici, în conținut, vă propunem noi, dar să fie deci propunerea dumneavoastră, bănuiesc că nu greșesc și nu contravin Regulamentului Camerei Deputaților. Deci, la alin. b), la urmă, " ... sau au rambursat aceste credite".

Domnul Gheorghe Criste (din sală):

Este același lucru.

Domnul Victor Neagu:

Este același lucru, dar ca să nu facem în...

Dacă sunteți de acord,dacă nu, v-aș propune să păstrăm amendamentul dumneavoastră ca alin. c) și c) să devină b), cu o nouă renumerotare.

Domnul Marțian Dan:

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul deputat Anghel Stanciu, președintele comisiei sesizată în fond are acum cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Suntem de acord ca acest amendament să devină alin. c) și actualul c) să devină d) și atunci este o clarificare a textului, fără nici un fel de interpretare.

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Mai sunt alte observații?

Deci, discuția care am purtat-o se reduce la soluția pe care a spus-o domnul președinte Anghel Stanciu, și anume, să introducem după lit. b) un text nou, cel propus de către domnul deputat Gheorghe Cristea, litera c) dacă vom adopta propunerea domnului Cristea, va deveni lit. d). Deci, pentru lit. c) sună astfel: " ... producătorii agricoli care au rambursat creditele și dobânzile aferente vor primi integral valoarea despăgubirilor pentru calamități, stabilite pe unitatea de suprafață și tipul de cultură". Aceasta este propunerea domnului Cristea, cu care și inițiatorul și comisia sunt de acord.

Supun votului dumneavoastră această propunere de a introduce un alineat nou între lit. c) și b).

Cine este pentru adptare? Vă mulțumim.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată propunerea de amendare, acest text devine lit. c), iar textul de la lit. b), în privința căruia nu au fost nici un fel de obiecții, sugestii sau propuneri de amendare, va deveni lit. d).

Vă consult dacă mai sunt alte observații în legătură cu art. 3?

Domnul Gheorghe Cristea:

Ca să eliminăm eventuale discuții, la lit. c), fiind vorba de o despăgubire în natură, ar trebui, eventual, să mai adăugăm "motorină..." Nu știu dacă e foarte bine... Dar cred că necesar este să adăugăm aici "cu acordul beneficiarilor despăgubirii", ca să nu existe discuții. Pentru că s-ar putea să ne trezim că se va spune: "Vă facem despăgubirea în semințe și îngrășăminte, dacă vreți, bine, dacă nu, nu!" Deci, să completăm acest text. Iar inițiatorii ne pot spune dacă e bine să trecem și "motorină", spre exemplu, la această compensare în natură.

Propunerea mea aceasta este: "...îngrășăminte chimice, semințe și sau motorină, cu acordul beneficiarilor despăgubirii."

Din sală:

"Combustibil", nu "motorină"!

Domnul Gheorghe Cristea:

De acord.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Cristea ne propune ca textul să sune astfel: "Despăgubirea poate fi și în natură, prin compensarea sumei cuvenite cu îngrășăminte chimice, semințe, carburanți, cu acordul beneficiarului despăgubirii."

Care este opinia inițiatorului și a comisiei?

Domnul Victor Neagu:

Suntem de acord și cu termenul de "carburanți" și "cu acordul beneficiarului" sau "al producătorului agricol".

Domnul Marțian Dan:

Comisia ce opinie are? Domnule Anghel Stanciu, vă rog, punctul de vedere al comisiei în legătură cu această sugestie de amendare!

Domnul Anghel Stanciu:

După deliberări insistente, credem că pot fi acceptate câteva sugestii referitor la carburanți, dar avem ceva rețineri la acordul unilateral al celui care primește despăgubirile, pentru că se va ajunge în situația în care nu va primi nimic! De aceea, noi am fi de acord cu: "Despăgubirea poate fi și în natură, prin compensarea sumei cuvenite cu îngrășăminte chimice, și/sau semințe, carburanți, stabilite de comun acord."

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Dacă beneficiarul este de acord cu ea, dacă nu, primește bani!

Domnul Anghel Stanciu:

Noi, totuși, insistăm pe o formulare în care să fie...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Există alternativă, nu se blochează! Și evităm să se spună: "Vă dăm îngrășaminte, semințe...!"

Domnul Anghel Stanciu:

Atâta timp cât banii sunt la mine și tu îi ceri, și eu nu am de unde să ți-i dau... negociem. Deci, punctul nostru de vedere este acesta: să fie cu acordul părților.

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Negocierea intră la acordul acesta: vrea așa sau nu! Și, până la urmă, omul optează pentru ceva...

Putem zice: "...și cu acordul beneficiarului."

Domnul Anghel Stanciu:

A venit o sugestie de la domnul deputat Alecu, care cred că este mai bună: "...și cu acordul beneficiarului".

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Sau semințe sau ierbicide sau carburanți sau bani...

Domnul Marțian Dan:

Deci: "Despăgubirea poate fi și în natură, prin compensarea sumei cuvenite cu îngrășăminte chimice - să introducem -, carburanți sau semințe și cu acordul beneficiarului"... nu, "cu acordul beneficiarului".

De ce nu s-a aprobat: "pe baza acordului părților interesate", idee pe care a sugerat-o comisia? "Acordul părților" înseamnă un dialog, o conciliere, o convergență.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Legea instituie o obligație, nu o negociere sau o mediere, obligația că cei care îndeplinesc condițiile vor fi despăgubiți. Textul se referă la modalitatea de despăgubire, or, dacă există și despăgubirea în natură, beneficiarul trebuie să fie de acord cu ea. Despăgubirea în bani este foarte clară.

Statul vine și spune: "Putem face și despăgubire în natură!", dar, dacă eu, beneficiarul, sunt de acord. Dacă nu sunt de acord, celelalte două alineate rezolvă lucrurile. De aceea am cerut "cu acordul lui".

Iar "la solicitarea beneficiarului" este același lucru, dar spus într-o altă formă. Putem să facem și așa, poate fi și în natură, prin compensare, "la solicitarea beneficiarului", sunt de acord. Este același lucru, spus ca inițiativă din altă parte, de la beneficiar către stat.

Domnule președinte,

Facem formularea cu "la solicitarea beneficiarului", la pct. c): "...îngrășăminte chimice, semințe, carburanți, la solicitarea beneficiarului" și cred că toată lumea este de acord cu formularea aceasta.

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Și sună și mai frumos...

Domnul Marțian Dan:

Inițiatorul este de acord: "Despăgubirea poate fi și în natură, prin compensarea sumei cuvenite cu îngrășăminte chimice, carburanți și semințe, la solicitarea beneficiarului"? Domnul Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Cred că începem, cel puțin așa am eu senzația, să deviem de la subiect, nu mai este o despăgubire, ci devine cu totul altceva. Adică, este vorba de o recoltă agricolă calamitată și trebuie să vin eu, stat, să-l ajut pe acela, nu să-și cumpere "Cielo", ci să-și reia un ciclu de producție. Cel puțin așa văd eu... Și atunci, evident, pot să îl ajut prin a-i oferi o sumă de bani sau combustibil, îngrășăminte ș.a.m.d.

Domnul Ion Dumitrescu (din sală):

Dar aceasta este treaba lui, el îți cere dacă vrea bani sau altceva!

Domnul Anghel Stanciu:

Tocmai aici este, noi ne gândim că nu mai este treaba lui, în totalitate, pe banii pe care îi dau. Îi dau, ca stat, să îl ajut, și atunci...

Domnul Ion Dumitrescu (din sală):

Păi, îi dai despăgubire în natură!

Domnul Anghel Stanciu:

Dar nu suntem obligați să o dăm, pentru că nu pot să preiau o datorie la bugetul statului, să i-o dau, să facă el ce vrea cu ea!

De aceea, eu vă propun să venim cu varianta: "Despăgubirea, cu acordul părților, poate fi și în natură, prin compensarea sumei cuvenite ș.a.m.d."

Domnul Marțian Dan:

Nu, să spunem așa: "Despăgubirea poate fi, cu acordul părților, și în natură, prin..."

Domnul Anghel Stanciu:

Exact! Adică, noi nu vrem să ne punem de-a bățul, sunt amendamente pe picior, care trebuiau să vină la comisie, dar să găsim formele în care să nu deterunăm sensul acestor bani.

Domnul Ion Dumitrescu (din sală):

Și dacă el nu vrea, ce-i faci?

Domnul Anghel Stanciu:

Dacă nu vrea, nu îi dai banii!

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Obligația statului este să plătească, într-o formă sau alta! Și pentru forma aceasta optez eu, beneficiar!

Domnul Marțian Dan:

Domnul Ion Dumitrescu și după aceea o să rog inițiatorul să ne spună ce opinie are.

Domnul Ion Dumitrescu:

Domnule Stanciu, problema eu am zis că s-a lămurit, pentru că, de data aceasta, văd că și noi și opoziția discutăm despre agricultură. Deci, dacă eu am făcut anul acesta însămânțări, am destule belele, cele mai mari probleme nu au fost că, vezi Doamne, nu mi-a dat statul, belele au fost că nu am avut bani, domnilor! Dacă eu am semințe (le pot avea de acum, dar n-am putut să semăn), acum am nevoie de bani, să-mi iau motorină, să-mi iau cutare..., motorină se găsește la liber...

Dacă solicită cel care beneficiază, nu înțeleg de ce nu se acceptă. Noi nu am avut bani! Dumneavoastră sunteți profesor, eu...

Domnul Anghel Stanciu (din lojă):

Este un blocaj! Dacă o singură parte se blochează pe motorină și celălalt nu..."Cu acordul părților" stabilesc cum fac!

Domnul Ion Dumitrescu:

Ați spus adineaori altă variantă, dacă negociem, deci cel care are ferma și pământul nu vrea să ia, ce-i facem? Așa "vrea mușchii lui"... Nu putem nici așa!

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Să ascultăm și opinia inițiatorului. Mie mi se pare că propunerea pe care a făcut-o domnul Anghel Stanciu este de luat în seamă: "Despăgubirea poate fi - punem între virgule următoarea sintagmă -, cu acordul părților, și în natură, prin compensarea sumei cuvenite cu îngrășăminte chimice, carburanți și/sau semințe."

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

E perfect, să punem la vot!

Domnul Victor Neagu:

Doamnelor și domnilor,

Ministerul Agriculturii este instituție publică și nu poate să angajeze negociere, deci trebuie neapărat să solicite producătorul agricol - țăranul sau asociația - că are nevoie de semințe. Poate, într-adevăr, când o să-i ajungă acești bani, el deja a semănat! Își va lua îngrășăminte, poate, pentru ianuarie sau pentru februarie sau motorină, treaba lui!

Să rămână: "la solicitarea producătorului agricol sau a beneficiarului" și textul ar fi așa cum l-ați citit.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Dacă am reținut eu bine, formula pe care ne-o propune domnul Neagu este următoarea: "Despăgubirea poate fi, la solicitarea producătorului agricol beneficiar, și în natură, prin compensarea sumei cuvenite cu îngrășăminte chimice, carburanți și/sau semințe."

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

De acord.

Domnul Marțian Dan:

Comisia, domnule Stanciu, sunteți de acord?

Domnul Anghel Stanciu (din lojă):

De acord.

Domnul Marțian Dan:

Am citit textul mai înainte, supun votului propunerea de amendare.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat această propunere de amendare a textului de la lit. c) și vă întreb dacă mai sunt alte observații? Nu sunt, supun votului dumneavoastră art. 3, așa cum rezultă el în urma însușirii de către noi a două serii de amendamente.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat textul art. 3.

Trecem la discutarea art. 4, în legătură cu care avem o propunere a comisie, de introducere a unui alineat nou. Îl aveți fiecare dintre dumneavoastră în raportul difuzat, dacă sunt alte observații? Nu sunt.

Prima dată am să vă supun votului propunerea pe care o conține raportul comisiei, de introducere a unui alineat nou la art. 4, aveți textul: "Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor, va stabili resursele financiare necesare efectuării plăților prevăzute la alineatul precedent și va introduce modificările corespunzătoare în volumul și structura bugetului de stat pe anul 1996." Astfel se propune să sune acest alineat nou, sugerat de comisie a fi introdus. Nu sunt observații în legătură cu el, vi-l supun votului așa cum l-am citit.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat amendamentul propus de către comisie.

Dacă mai sunt alte observații în legătură cu art. 4? Nu sunt. Vă supun votului acest articol, în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și textul art. 4.

Trecem la art. 5. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol? Domnule Cristea, vă rog să poftiți la tribună!

Domnul Gheorghe Cristea:

Am o singură întrebare, la alin. 2, partea finală: acoperirea datoriei publice prin titluri de stat etc, "pentru care se va plăti lunar o dobândă stabilită în funcție de costul resurselor acestor bănci." Formularea mi se pare extrem de vagă, pe de o parte, și, pe de altă parte, aș putea spune: dacă costul acestor resurse implică o dobândă de 100% sau 150%? Adică, mă gândesc, se pot face speculații în acest sens? Pe o criză de lichidități pe care o știe toată lumea...

Nu îmi dau seama care ar fi formularea cea mai bună, probabil "cu o dobândă negociată - ar suna mai bine, - cu băncile care asigură liniile de credit respective, în funcție de resurse".

Domnul Anghel Stanciu (din lojă):

Cuvântul "stabilită" să fie înlocuit cu "negociată".

Domnul Gheorghe Cristea:

De acord, "negociată cu băncile care asigură creditele respective".

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

"Negociată" presupune și impas, ce te faci dacă nu ajung la un rezultat?

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu, aici este vorba, domnule Dejeu, de influențele asupra datoriei publice interne, nu e o chestiune care se rezolvă punctual la un termen foarte exact. Statul le acoperă, cel puțin prin formulare, prin titluri de stat în favoarea acestor bănci, este vorba de dobânda care se propune să fie negociată cu băncile respective.

Domnul Marțian Dan:

Să spunem așa: "...pentru care se va plăti lunar o dobândă negociată cu băncile respective".

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că da!

Domnul Marțian Dan:

Așa se poate materializa propunerea domnului deputat Cristea. Acum, eu , găsind formula lingvistică și redacțională, rog inițiatorul și comisia să ne spună opiniile lor pe fondul lucrurilor.

Inițiatorul, dacă are observații? Doamna secretar de stat Toncea dorește să intervină.

Doamna Veronica Toncea:

Propunerea nu ne deranjează, se are în vedere ca Ministerul de Finanțe, după încheierea proceselor-verbale de preluare la datoria publică a acestor despăgubiri, respectiv a creditelor și dobânzilor restante, să negocieze cu fiecare bancă comercială nivelul resurselor. Dacă, bineînțeles, comisia și-o însușește.

Domnul Marțian Dan:

Deci, din punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, care oricum va fi implicat în treaba aceasta, propunerea de amendare este acceptabilă.

Comisia, dacă are anumite opinii? Nu.

Doamnelor și domnilor,

În partea finală a alineatului: "..., pentru care se va plăti lunar o dobândă stabilită în funcție de costul resurselor acestor bănci", se propune un amendament, și atunci textul alin. 2 ar suna astfel: "Influențele asupra datoriei publice interne a statului rezultate din aplicarea prezentei legi se vor acoperi prin titluri de stat în favoarea băncilor comerciale creditoare, pentru care se va plăti lunar o dobândă negociată cu băncile respective."

Inițiatorul și comisia sunt de acord. Supun votului dumneavoastră propunerea de amendare făcută de domnul deputat Gheorghe Cristea.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată propunerea de amendare a alin. 2.

Mai sunt alte observații în legătură cu art. 5? Nu, vi-l supun votului.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitatea voturilor exprimate, a fost adoptat art. 5.

Trecem la art. 6. Dacă sunt observații în legătură cu el? Poftiti, domnule Șteolea, și după aceea va urma domnul Cristea.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Așa cum am expus la dezbaterile generale, venim cu o completare la art. 6, în sensul introducerii unui alineat nou. Este chestiunea de a stabili și un termen până la care se va face plata acestor despăgubiri, astfel ca acestea să fie totuși utilizabile în campania agricolă de toamnă, fiindcă pentru această campanie este cel mai necesar a asigura asemenea fonduri. De aceea, alineatul nou pe care îl propun la art. 6 sună astfel: "Plata despăgubirilor ce se acordă în conformitate cu prevederile art. 4 se va efectua până la data de 31 octombrie 1996". Măcar până la, să zicem așa, mijocul campaniei agricole de toamnă să fie active aceste fonduri pentru cel care le utilizează.

Am discutat acest amendament și cu colegii din comisie și cu reprezentantul Guvernului și există o oarecare acceptare a acestui punct de vedere.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Gheorghe Cristea dorea să intervină, vă rog să poftiți la tribună!

Domnul Gheorghe Cristea:

Vroiam să încercăm să facem o precizare, fiind vorba de cuantum și astfel să evităm, în opinia mea (nu știu dacă este cea mai bună), să ajungem la o "sumă standard" de despăgubire, indiferent de tipul culturii. E vorba de cuantumul care se dă pe hectar, și eu voiam să introducem aici "pe hectarul cultivat și tipul de cultură, cu încadrarea în suma etc. etc." Adică, să putem face o precizare clară, în care să spunem: pe hectarul de grâu cuantumul despăgubirii este acesta, pe hectarul de proumb este acesta...

Din loja inițiatorilor:

Suntem de acord.

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci, sunteți de acord.

Domnule președinte,

Nu facem altceva decât să introducem: "pe hectarul cultivat și tipul de cultură, cu încadrarea în suma prevăzută în art. 1 din prezenta lege etc." și textul curge mai departe. Aceasta, pentru că la art. 1 se enumeră culturile, așadar le știm deja pe cele care sunt beneficiare, este o chestiune de preciziune, care să evite...

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt alte observații în legătură cu art. 6? Nu sunt.

Avem două propuneri, a domnului deputat Gheorghe Cristea, constând în amendarea textului, în partea lui aproape de început, și anume: "Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat - după care să se adauge următorul lucru - și tipul de cultură", iar restul textului să rămână așa cum îl avem noi în varianta venită de la Senat. În legătură cu această propunere a domnului Cristea, dacă sunt observații?

Inițiatorii:

De acord.

Domnul Marțian Dan:

Comisia, dacă e de acord cu propunerea de amendare formulată de domnul Cristea, cu adăugarea "și tipul de cultură", lucru pe care noi l-am mai operat într-un articol anterior?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Colegii din comisie, care evident că sunt specialiști în domeniu, spun că nu ar fi tocmai fericită exprimarea "tipul de cultură", pentru că spun că nu prea există... Forma propusă de noi ar fi: "Cuantumul despăgubirilor pe hectar și felul de cultură" sau "hectarul cultivat".

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Toate sunt cultivate! "Pe tipul de cultură", lăsați-o așa!

Domnul Anghel Stanciu:

Pe un hectar necultivat nu se pot da despăgubiri.

Dânșii spun că "tip de cultură" nu există, de aceea rămâne "pe hectarul cultivat"...

Domnul Marțian Dan:

Dacă vă aduceți aminte, toată chestiunea aceasta este legată de art. 3, unde am introdus un alineat nou, propus de către domnul Cristea, care sună așa: "Producătorii agricoli care au rambursat creditele și dobânzile aferente vor primi integral valoarea despăgubirilor pentru calamități, stabilite pe unitatea de suprafață și tipul de cultură", acolo am introdus treaba aceasta.

Domnul Anghel Stanciu:

Bun, dacă specialiștii cad de acord, eu nu am nimic împotrivă.

Domnule președinte,

Pentru a nu mai interveni încă o dată, propun acum să supuneți spre final aprobării ca la art. 1 să tăiem "soia", pentru că și ea este o leguminoasă.

Domnul Marțian Dan:

Bine, domnule Stanciu, vom reveni atunci. Deocamdată să încercăm să lămurim lucrurile la art. 6 și rețin problema ridicată de dumneavoastră, o să vedem ce decizie trebuie să adoptăm.

Doamnelor și domnilor,

Se propune ca partea inițială la art. 6 să fie completată și am să atrag atenția asupra segmentului vizat. Textul sună așa: "Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat - după care se adaugă - și tipul de cultură, cu încadrare în suma prevăzută în art. 1 din prezenta lege și normele metodologice de acordare a despăgubirilor, se va aproba (nu "se vor aproba") de către Guvern la propunerea Ministerului Agriculturii și Alimentației și Ministerului Finanțelor."

Domnul Anghel Stanciu (din lojă):

Domnule președinte,

Cerem totuși să găsim o soluție, "tip de cultură" nu merge!

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Nu are nimic, domnule, este o precizare, lăsați-l!

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, domnule Diaconescu!

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Se insistă atât de mult asupra dezbaterii, dacă să fie "felul de cultură" sau "tipul de cultură", permiteți-mi o remarcă cu titlu general: "felul de cultură" recurge la un termen specific limbii române și să ne respectăm limba română, s-o preferăm întotdeauna, ori de câte ori este posibil. "Tipul de cultură", pe de altă parte, nu numai că recurge la un neologism, care nu ne trebuie în cazul de față, dar, mai mult decât atât, "tip"; "tip" este un termen mai cult, un termen mai pedant, un termen care implică studiu, un termen care implică mai multă specializare, or, cei cărora le sunt destinate aceste ajutoare nu întotdeauna sunt de genul acesta, agricultori. Și atunci, este preferabil ca pentru ei să le prevedem în legea lor organică "felul de cultură" în loc de "tipul de cultură" și atunci cred că lucrurile sunt rezolvate.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

E un punct de vedere. Alte opinii dacă sunt.

Domnul Victor Neagu.

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ar trebui într-un fel să păstrăm unitatea expresiilor pe care le-am utilizat în articolele deja votate anterior. În art.3 se folosește "tipul de cultură" și nu împiedică cu nimic dacă îi spunem aici în continuare tot la fel "tipul de cultură".

Deci, expresia ar fi aici sintagma "pe hectarul cultivat" și "tipul de cultură".

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Da, dar când este vorba de cultură...

Domnul Victor Neagu:

Dar se vede clar că este o lege de agricultură și nu de cultură spirituală și de altceva. Este vorba de agricultură.

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Dar dacă oamenii spun că au o disciplină, au o profesie care nu admite aceste...

Domnul Marțian Dan:

Veniți aici, domnule Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este vorba nici de o ambiție, nici de altceva, ci membrii comisiei, respectiv profesorul Baniță și ceilalți, spun că în noțiunile acestei profesii "tipul de cultură" nu apare, ci apare "felul de cultură". Haideți să respectăm totuși profesia. Putem crea noi noțiuni acum sau introduce termeni, dar nu are sens. Este, deci, "hectar cultivat" și "felul de cultură". Nu este un cap de țară, dar respectăm totuși noțiuni deja încetățenite.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, există o posibilitate. "Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat și pe cultura efectuată, cu încadrarea în sumele prevăzute etc.etc." și respectăm și chestiunea pe care o ridică, ca să ... Dacă vom fi de acord cu această chestiune, să fiți de acord să corelăm și la textul de la lit.c) de la art.3. Eu îi rog însă pe specialiști, am făcut aici o chestiune de mică încadrare lingvistică și atunci ar suna așa: "Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat și pe cultura efectuată, cu încadrare în suma prevăzută în art.1 din prezenta lege și normele metodologice de acordare a despăgubirilor se va aproba de către Guvern la propunerea Ministrului Agriculturii și Alimentației și Ministerului Finanțelor". Dacă merge această exprimare, deci și "cultura" și "pe cultura efectuată". Ce ne spun...

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Domnule președinte, am eu o observație.

Domnul Marțian Dan:

Da.

Domnul Gavril Dejeu:

Sigur, nu voi putea indica acum actele normative la care vreau să fac referire, dar știu în mod precis și probabil că de aici derivă și ideea specialiștilor. În toate actele normative care priveau agricultura, când era vorba de a se face precizări cu privire la natura culturilor la felul sau tipul de cultură, cum se spune, în limbajul legislativ s-a folosit întotdeauna "felul de cultură". Mă refer la legi care privesc agricultura până acum, inclusiv în timpul regimului Ceaușescu. Probabil că este un termen consacrat și mi se pare și mai adecvat într-adevăr limbajului nostru legislativ în ce privește domeniul.

De aceea, eu aș propune și poate că domnul coleg Cristea va fi de acord ca și la art.3 în loc de "tipul de cultură" să se facă "felul de cultură", iar aici de asemenea să se adauge această sintagmă și atunci cred că lucrurile se așează corect.

Domnul Marțian Dan:

Eu nu vreau să lungesc discuțiile, dar "felul de cultură" poate să ne ducă la multe asociații. Să spunem cultură făcută manuală sau făcută mecanizat, cultură irigată sau neirigată și alte chestiuni.

Eu personal, în ceea ce privește "felul de cultură" am anumite rezerve, dar aceasta este o chestiune personală.

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Domnule președinte ...

Domnul Marțian Dan:

Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Am ajuns la un compromis care va împăca și una și alta. Punem "hectar cultivat" și "cultură calamitată".

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Toate sunt culturi. Dacă sunt aceleași culturi. Aceasta a fost ideea.

Domnul Anghel Stanciu:

"Hectar cultivat" și "cultură calamitată"

Domnul Marțian Dan:

Deci, sunt mai multe posibilitați. Rog specialiștii noștri în agricultură să se aplece asupra formulei care este cea mai potrivită.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vreau să fac o precizare. Legea aceasta este, ca să folosesc un termen, pasageră. Deci, ea trebuie să rezolve această problemă într-un termen delimitat. Nu este deci o lege de uzanță de 20 de ani de aici încolo și să ne trezim că peste 20 de ani, eu știu... râde cineva de noi că am confundat "felul" cu "tipul". Ideea mea era foarte simplă. Să evităm situația ca pentru culturile care sunt enumerate, care intră sub incidența legii, să ajungem la o despăgubire standard pentru că și culturile acestea, ca logică generală, implică tehnologii diferite, cheltuieli diferite și toate celelalte și atunci se ajunge pe o cultură la un nivel de despăgubire, pe o altă cultură la un alt nivel de despăgubire pentru ca producătorul să poată fi în termen real despăgubit că nu-i grozav "tipul de cultură". Dar îi spunem "felul culturii", nu?

Probabil că ar trebui să prevaleze chestiunea de a rezolva problema și partea lingvistică. Eu nu contest aici cele spuse de specialiști, dar haideți să rezolvăm problema, de fapt.

Domnul Marțian Dan:

Dacă luăm în considerare această intervenție a domnului deputat Gheorghe Cristea, partea aceasta de început a textului art.6, ar suna: "Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat și felul culturii calamitate".

Domnul Dumitru Brăneanu:

Doamnelor și domnilor,

Cred că nu mai e nevoie să punem și să mai adăugăm nici felul culturilor cultivate. Știți de ce ? Pentru că toți care sunt specialiști sau chiar nu sunt specialiști și sunt economiști, știu foarte bine că alta este cheltuiala pe care o faci pentru un hectar de grâu, alta care o faci pentru un hectar de porumb și alta pe care o faci pentru un hectar de floare. Tot timpul vor fi diferențe. Cât e procentul calamitat ? Se stabilește prin anexele care se fac la actele de calamitare și se spune: "pe ha, în comuna..... este 40%,. Cât este cheltuiala făcută acolo ? Fără discuție că este diferențiată. Deci există o metodologie și o tehnică pe problema aceasta. Dacă vrem, putem discuta o săptămână și lingvistic și altfel.

Eu rog ca domnul Cristea să vrea să accepte și să nu mai complicăm treaba pentru că ....

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Nu am complicat-o eu.

Domnul Dumitru Brăneanu:

Nu, dumneavoastră sunteți de bună intenție și eu apreciez acest lucru, dar trebuie să deblocăm treaba pentru că oricum există o metodologie care este consacrată de acum de 20 de ani, de 30 de ani de zile și care se practică în România, în ceea ce privește calamitățile.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Cristea, nu ar putea merge așa: "Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat, calamitat la culturile prevăzute la art.1 al prezentei legi, cu încadrarea în suma prevăzută în ....

Domnul Dumitru Brăneanu:(din lojă):

Iar repetăm.

Domnul Marțian Dan:

Se repetă, da.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Renunț pentru că așa ne-am învățat noi să ne împiedicăm. Ideea era una singură: să oblig pe cei care se ocupă de acest lucru să facă diferențierile. Ca logică generală și eu sunt de acord că ele se pot face. Ca practică însă, ca practică ele nu s-au făcut. Deci, ca practică nu s-au făcut. S-a echivalat porumbul, cu toate lucrurile acestea și s-a spus:"aceștia sunt banii și vă încadrați în ei". Deci, să îi oblig să se facă aceste diferențieri. Aceasta este ideea. Dar, dacă din motive lingvistice, semantice ș.a.m.d. nu se poate, îmi retrag propunerea. Era ideea de a simplifica procedura. Dar, mă rog, o retrag pentru că am supărat foarte tare specialiștii în agricultură.

Domnul Marțian Dan:

Haideți să mergem pe formula aceasta. Deci, "cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat calamitat la culturile menționate în prezenta lege cu încadrarea în suma prevăzută în art.1..."

Comisia:

Tăiem "în prezenta lege".

Domnul Marțian Dan:

Tăiem aici "în prezenta lege"..., "prevăzute în art.1 și normele metodologice de acordare a despăgubirilor se va aproba de către Guvern la propunerea Ministerului ......" Așa cred că poate să meargă.

Supun votului această propunere de amendare la art.6.

Cine este,vă rog, pentru ?

Impotrivă dacă sunt voturi ? Nu sunt voturi.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt abțineri.

A fost aprobată această propunere de amendare și vă supun acum votului art. ...

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Domnule președinte,

La art.1, observații.

Domnul Marțian Dan:

Evident, dar mai avem alineatul domnului Șteolea pe care nu l-am discutat.

Deci, art.6, primul alineat care s-ar suprapune peste textul acestui articol cum figurează el în varianta Senatului cu amendamentul nostru, vi-l supun votului.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

A fost aprobat.

Și acum să discutăm propunerea de amendare, constând din introducerea unui nou alineat, propunere făcută de domnul deputat Petru Șteolea. El sună astfel: "Plata despăgubirilor acordate în conformitate cu prevederile art.4 se va efectua până la data de 31 octombrie 1996".

În legătură cu această chestiune, rog acum punctul de vedere și al inițiatorului și al comisiei. Dacă mai sunt alte probleme legate de acest articol, rog să le prezentați și pe acelea.

Domnule Neagu, care este atitudinea dumneavoastră față de propunerea de amendare înaintată de domnul deputat Petru Șteolea ?

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În intenția noastră este să facem un lucru bun și banii să ajungă la om. Ca să ajungă la Gheorghe și la Ion al nostru și la Vasile al nostru, tare mi-e teamă că democrația în care stăm și de care ne vom izbi, nu vor reuși săracii să își îndeplinească obligațiile prevăzute în normele metodologice, care să știți că deja cam sunt făcute.

Eu v-aș ruga să fie fără termen. Să fie fără termen pentru că într-un articol noi am votat nu numai plata în lei, ci și despăgubiri în motorină care lui îi pică bine și în decembrie și în ianuarie. De semințe nu mai vorbim, dar îngrășăminte de asemenea poate să le primească și mai târziu. Noi am reflectat și aș ruga și comisia și bineînțeles pe dumneavoastră să reflectați. Cred că nu este bine să punem un termen. Nu cred că mulți dintre dânsii vor reuși. Nu este timp fizic. Gândiți-vă. Iese din Parlament și până ajunge unde ajunge și până ajunge la om e un timp foarte lung.

V-aș ruga, dacă e posibil, să vă răzgândiți, să vă retrageți.... E un punct de vedere.

Domnul Marțian Dan:

Alte observații ?

Domnul Barna și pe urmă vă dau cuvântul (adresare domnului Anghel Stanciu) pentru că eventual mai sunt și alte lucruri la care va trebui să răspundeți în numele comisiei.

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fără doar și poate că intenția domnului coleg Șteolea este corectă și poate că ar fi binevenită în lege, dar ce spunea domnul senator Neagu că din păcate de ani de zile ne lovim de această junglă a birocrației, de care se lovește și bietul țăran producător agricol, care este purtat cu vorba din dreapta în stânga cu fel de fel de certificate și adeverințe, într-o birocrație din care, practic, nu poate ieși. Or, a fixa un termen care să precipite lucurile și în care incep să umble relațiile și pilele în dreapta și stânga pentru a obține niște sume, cred că este exact ceea ce nu dorim noi, deci să stopăm legea, practic a pune în practică această lege.

Eu știu că într-adevăr la celelalte legi în care era vizată o oarecare sumă pentru producătorul agricol se poate aplica dictonul că "mulți sunt cei chemați, puțini sunt cei aleși". Dacă introducem acest termen, exact acei aleși vor fi foarte, foarte puțini.

Deci, eu opinez pentru a menține textul original al legii.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Șteolea, aveți de precizat ceva în legătură cu propunerea de amendare ?

Vă rog să veniți și după aceea ascultăm punctul de vedere al comisiei și poate luăm o decizie apoi.

Domnul Petru Șteolea:

Îmi pare rău că inițiatorul își schimbă punctul de vedere, dar eu zic că a avea acest alineat aici înseamnă o siguranță pentru producătorul agricol, de a avea un anumit cuantum al fondurilor din această sursă pe care o dăm prin această lege pentru campania agricolă de toamnă. Este, zic eu, un lucru bun în sensul acesta. Faptul că termenul ar fi prea apropiat.... noi am mai avut și acea lege din primăvară unde, la fel, am fixat niște termene foarte stricte și foarte, apropiate de data la care noi am votat acea lege, când am acordat acele credite cu dobândă subvenționată din acel cuantum stabilit de 1100 miliarde lei. Atunci ne-am încadrat și acum văd că nu reușim să ne încadrăm. În al doilea rând, domnul senator Neagu pleacă de la premiza că însăși din faza aceasta în care sunt normele metodologice, acestea ar fi așa cumva afectate de o suprabirocrație. Dar tocmai trebuie să le pregătim acele norme. O dată ca să fie corecte, să asigure ca banii să ajungă corect și legal acolo unde trebuie să ajungă și în al doilea rând, acel procent de birocrație care există să fie eliminat prin textul acelor reglementări.

Deci, eu îmi mențin amendamentul și vreau să mai precizez un lucru. Nu e vorba de întreg cuantumul de 500 miliarde lei, ci doar o parte, cele 230 miliarde de la art.4, care se regularizează în conformitate cu ceea ce a precizat și Guvernul. Deci, nu întreaga sumă.

Domnul Marțian Dan:

Dacă îmi dați voie să spun și eu o mică idee în legătură cu această problemă.

(De la tribuna Camerei Deputaților ).

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că noi nu trebuie să ne raportăm atât la experiența din primăvară, cât la experiența din anul 1994. În anul 1994 noi am adoptat un proiect de lege care de asemenea acorda despăgubiri pentru culturi calamitate în câteva din județele țării și îmi amintesc foarte serios cum a decurs procesul de punere în aplicare a prevederilor acelei legi. După ce s-a adoptat legea, s-au elaborat normele, criteriile, s-au stabilit celelalte elemente, a fost o lucrare foarte serioasă de elaborare a documentațiilor, de elaborare a tuturor elementelor de fundamentare a cererilor făcute de către cei îndreptățiți, apoi verificarea de către organele de specialitate și de către Curtea de Conturi. E aici doamna Toncea care poate să vă povestească cât de anevoioasă a fost această operațiune în ceea ce privește și elaborarea corectă și verificarea corectă și evaluarea corectă a cererilor diferiților beneficiari -agricultori particulari, asociații agricole cu personalitate juridică, societăți comerciale cu capital de stat de către Curtea de Conturi. Eu îmi amintesc, din acest punct de vedere, situațiile legate de județul Vaslui. Până la urmă operațiunea aceasta a cerut o verificare foarte serioasă în așa fel încât să existe certitudinea că banii care se dau drept despăgubire sunt bani absolut justificați de situații reale și nu sunt acordați pe niște documentații și justificări făcute în grabă fără verificările corespunzătoare.

Din acest punct de vedere, fiind vorba de bani publici, mie mi se pare că termenul este foarte scurt și riscăm ca după aceea, el să devină neoperant și să apară necesitatea modificării lui.

Dacă vreți să stabilim un termen, în orice caz, părerea mea este că cel mai optimist ar putea să fie un termen până la sfârșitul lunii noiembrie. Dar, în această problemă eu nu sunt foarte acasă și din acest punct de vedere nu consider că sugestia mea este neapărat una de luat în seamă. Îi rog, în această privință, pe specialiști și pe cei care au o reprezentare foarte exactă despre operațiile pe care le implică aplicarea acestei legi și acordarea acestor drepturi pentru cei care merită, în conformitate cu prevederile legii.

Domnule Brăneanu, vă rog să interveniți.

Domnul Dumitru Brăneanu:

La cele spuse de antevorbitorii mei vreau să adaug doar câteva lucruri. În primul rând, ca timp real, propunerea nu poate fi realizabilă pentru că până se mediază legea, până ajunge la promulgare se duce undeva înspre 15-20 octombrie. Dacă termenul este de 1 octombrie, în 10 zile oricât am încerca, cu cele mai sofisticate mijloace tehnice și tot nu am putea reuși această acțiune. Din acest punct de vedere mi se pare că, din cele ce spunea domnul președinte, anterior, nici termenul de sfârșitul lunii noiembrie nu poate fi un termen rezonabil tocmai pentru volumul mare de operațiuni care trebuie făcut, de verificări care trebuie făcute, având în vedere că totuși sunt bani publici cu care nu ne putem juca și nu atât noi cât cei care vor fi puși să aplice această lege. Să nu prevedem termen totuși, să lăsăm posibilitatea celor care elaborează norme și celor care le aplică, să aplice corect legea pentru că ne trezim și la ce spunea domnul Barna că se pot face tot felul de mișmașuri și de afaceri într-o treabă în viteză făcută și banii nu vor ajunge exact acolo unde dorim cu toții să ajungă, cum spunea domnul senator Neagu, la badea Ion și badea Ghiță.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, mai sunt doritori să intervină pe chestiunea aceasta privind introducerea unui alineat nou ?

Domnul deputat Ion Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Ați observat, nu am avut participare la ședința de astăzi. Totuși îmi permit să vă rog să apreciați următoarele realități. Textul art.6 alin.1 vorbește de propuneri pe care trebuie să le facă separat pe de o parte Ministerul Agriculturii și Alimentației, pe de altă parte Ministerul Finanțelor care să le supună spre aprobare Guvernului. Guvernul să obțină modificarea bugetului pentru că nu are prevăzut la ora actuală suma respectivă pentru a se înlătura echivalentul acestor calamități.

Ceea ce vă sublinia domnul președinte Dan Marțian este o realitate. Să nu ne grăbim să fixăm termene care sunt improprii, nerealizabile. De aceea, mă gândesc că dacă oricum trece luna noiembrie, chiar dacă îi dai suma de bani nu o mai poate folosi pentru anumite lucrări în agricultură pentru că ele nu se practică.

De aceea, cu bună cuviință, eu propun termenul de "până la 1 ianuarie 1997, cel mai târziu".

Domnul Marțian Dan:

Rog, acum, punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Domnul Victor Neagu:

Sigur, intențiile sunt foarte bune atunci când fixăm un termen însă cu mâna noastră putem să subliniem încă o dată că sectorul de stat este favorizat. Acesta va fi primul care fiind mai organizat, este o realitate, își va prezenta documentația rapid, va fi primul la bani. Va fi primul care va beneficia de acești bani. Așa s-a întâmplat și în alte dăți. Și atunci, omul nostru la care vrem cu toții, cu bună știință, cu bună intenție să ajungă banii, chiar dacă vine sub formă de motorină în ianuarie, tot are ce să facă cu ea, chiar dacă îi vine îngrășământ în ianuarie tot are ce să facă cu el.

Vă spun, au fost camioane întregi,- domnul președinte Dan Marțian a spus aici că a văzut- camioane întregi de formularistică au venit la Ministerul Agriculturii și apoi pentru Curtea de Conturi ca să justifice despăgubirile din anii ‘94.

Eu m-aș feri de un termen. Lăsați-l așa până la epuizarea ultimului hectar calamitat. Cu toată buna intenție a celor care au propus îi rog totuși să reflecteze mai adânc asupra acestui aspect. Să nu punem termen.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Comisia.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Probabil constatați și dumneavoastră ca și mine că am devenit o comisie ca balaurul cu 7 capete. Un membru al comisiei vorbește dintr-o parte, altul face amendamente din altă parte ș.a.m.d. Îmi pare rău că nu am suficient timp ca să o dezvăț de astfel de obiceiuri pentru că nu are nici un sens. Lungind treaba cu această discuție nu o să încăpem cu Agenția de dezvoltare rurală. Vedeți că singuri ne dăm cu stângul în dreptul.

Chestiunea este foarte clară la amendamentul domnului coleg Șteolea. Nu este bine. Mai binele este dușmanul binelui. O lăsăm așa și se va stinge datoria care revine în timp util. Altfel, dorim să le facem bine și să le dăm banii foarte repede și nu o să le dăm deloc pentru că a trecut termenul.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, ați ascultat punctul de vedere. Și inițiatorul și comisia ne sugerează să nu stabilim un termen. Îl mai consult pe domnul deputat Petru Șteolea dacă dânsul își mai menține amendamentul.

Domnul Petru Șteolea (din loja comisiei):

Desigur.

Domnul Marțian Dan:

Și-l menține.

Doamnelor și domnilor deputați, în aceste împrejurări trebuie să tranșăm lucrurile numai prin votul domniilor voastre.

Cine este pentru a introduce următorul alineat propus de către domnul deputat Petru Șteolea: "Plata despăguburilor acordate în conformitate cu prevederile art.4 se va efectua până la data de 31 octombrie 1996"?

Cine este,vă rog, pentru ? 11 voturi pentru. Nu a întrunit numărul de voturi.

Doamnelor și domnilor, art.6 va avea următorul conținut și redactare:"Cuantumul despăgubirilor pe hectarul cultivat calamitat pentru culturile menționate în prezenta lege, cu încadrarea în suma prevăzută în art.1 și normele metodologice de acordare a despăgubirilor se vor aproba de către Guvern la propunerea Ministerului Agriculturii și Alimentației și Ministerului Finanțelor".

Asupra acestui text noi ne-am pronunțat. Amendamentul domnului Șteolea a căzut. Înseamnă că am adoptat și art.6.

Acum, revenind la art.3 în privința căruia am avut probleme referitoare la tipul, felul de cultură ș.a.m.d. am putea, eventual merge cu următorul text: - domnul Cristea nu știu dacă mai e aici, îmi pare rău că nu este - "Producătorii agricoli care au rambursat creditele și dobânzile aferente vor primi integral valoarea despăgubirilor pentru calamități, stabilite pe unitate de suprafață și cultura afectată".

Dacă sunteți de acord cu aceasta ?

Cine este de acord cu modificarea acestei părți finale ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nu sunt.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

A fost aprobată această modificare la lit.c) de la art.3.

Vă supun acum votului art.3 în ansamblu.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat .

Doamnelor și domnilor deputați, vă consult, am epuizat discutarea acestui proiect de lege...

Domnul Anghel Stanciu:

Mai avem la art.1.

Domnul Marțian Dan:

E adevărat că mai înainte dumneavoastră mi-ați spus că ar fi nevoie să mai revenim la art.1. Să vedem despre ce este vorba.

Domnul Anghel Stanciu :

Toți specialiștii spun că în leguminoase pentru boabe intră și soia și, ca urmare, trebuie să revenim pentru că apare un nonsens, apare "soia, leguminoase pentru boabe" ceea ce, îmi cer scuze față de colegul Roman, dar țin să îi aduc la cunoștință că soia este tot "leguminoasă pentru boabe".

Și, atunci, să prindem așa: "soia, mazăre, fasole, linte".

Domnul Marțian Dan:

Deci, "... soia, mazăre, fasole..."

Domnul Anghel Stanciu:

Sau, lăsăm "leguminoase pentru boabe", fără "soia". Tăiem soia și lăsăm leguminoase.

Domnul Gheorghe Roman:

Domnule președinte,

O chestiune să o lămurim. Eu am tratat subiectul din punct de vedere tehnic. Deci, floarea soarelui și soia sunt plante tehnice, leguminoase pentru boabe sunt leguminoasele respective.

Deci, întrucât s-a referit la problemă tehnică în acest proiect de lege, eu am mers exact pe ceea ce s-a dorit.

Domnul Marțian Dan:

Domnilor,

Pierdem timpul, vă spun, pe niște lucruri...

Domnul Anghel Stanciu:

Ca să nu fie nici o discuție, domnule președinte, comisia propune: "soia, mazăre, fasole, linte".

Domnul Marțian Dan:

"... mazăre, fasole și linte..." E bună, are fier!

Bine. Inițiatorul este de acord? După "soia" să introducem "...mazăre, fasole și linte".

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Domnule președinte,

Dacă se poate, după linte puneți și oleacă de minte!".

Domnul Marțian Dan:

Supun votului această amendare a textului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobată această amendare la alin. 2.

Tot în legătură cu alin. 1 mai sunt.... Domnule Șteolea, vroiati să interveniți? Nu.

Vă supun votului art. 1, așa cum rezultă în urma acestor amendări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat textul art. 1.

Mai avem ceva în legătură cu acest text de lege? Nu. Bun.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 10 april 2020, 9:11
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro