Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 5, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.22/15-03-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 05-03-2007 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 5, 2007

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Valeriu Ștefan Zgonea, secretari, și, în a doua parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei deputaților.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Deschid ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 203; sunt absenți 127, din care 30 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 5 martie, marți, 6 martie și joi, 8 martie 2007; programul de lucru pentru perioada 5 - 10 martie 2007; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; lista rapoartelor depuse în perioada 26 februarie - 5 martie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

 
Informare din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială cu privire la Convenția muncii maritime, 2006, adoptată la Conferința Internațională a Muncii cu ocazia celei de-a 94-a sesiuni (Geneva, februarie 2006).  

Intrăm în ordinea de zi de astăzi, prezentându-vă o Informare din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială cu privire la Convenția muncii maritime, 2006, adoptată la Conferința Internațională a Muncii, cu ocazia celei de-a 94-a sesiuni.

Domnul deputat Mocanu, vă rog frumos.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezenta, Comisia pentru muncă și protecție socială aduce la cunoștința plenului Camerei Deputaților că, prin adresa nr.176/26.02.2007, Biroul permanent a trimis Comisiei pentru muncă și protecție socială în vederea îndeplinirii procedurii de informare a Camerei Deputaților, Convenția muncii maritime 2006, adoptată de Conferința Internațională a Muncii cu ocazia celei de-a 94-a sesiuni, ce a avut loc la Geneva în februarie 2006.

Precizăm că în conformitate cu prevederile art.19 din Constituția Organizației Internaționale a Muncii, guvernele statelor membre ale Organizației Internaționale a Muncii au obligația de a supune autorităților naționale competente, în termen de un an de la închiderea sesiunii, normele internaționale ale muncii adoptate de Conferința Internațională a Muncii.

Drept urmare, informăm plenul Camerei Deputaților de acest document, care se găsește la comisie, unde poate fi consultat de către toți cei interesați.

Actul supunerii instrumentelor internaționale ale muncii, al autorității naționale competente va fi notificat ulterior Biroului Internațional al Muncii de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, aceste informații urmând a fi incluse în raportul întocmit de Biroul Internațional al Muncii, care va fi prezentat Conferinței Internaționale a Muncii în anul 2007.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Propunerea legislativă privind unele măsuri de stimulare și dezvoltare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor (aprobarea modificării termenului constituțional).  

La pct.4 avem Propunere Legislativă privind unele măsuri de stimulare și dezvoltare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor.

Lege organică.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, vă rog.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Am solicitat, în numele comisiei, modificarea termenului constituțional de la 45 la 60 de zile.

Legea este destul de amplă și de importantă și trebuie să-i acordăm atenția cuvenită.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Având în vedere complexitatea acestei propuneri legislative, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru modificarea termenului de la 45 la 60 de zile? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost aprobată prelungirea termenului de la 45 la 60 de zile.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Lalești, județul Vaslui prin reorganizarea comunei Puiești (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Lalești, județul Vaslui, prin reorganizarea comunei Puiești.

Lege organică.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Inițiativa senatorilor și deputaților de Vaslui, aparținând întregului spectru politic, nu are conotații de palmares, ci este expresia unei necesități stringente.

Așa cum rezultă și din expunerea de motive, comuna Puiești are un ridicat indice de dispersie, și demografică și topografică: 5.074 de locuitori trăiesc în 13 sate, a căror suprafață însumată depășește 12.000 ha. Adăugați precaritatea drumurilor, a resurselor existențiale și, mai ales, dorința exprimată sub diferite forme, inclusiv prin referendum, de a apropia administrația publică locală de cetățean, și la modul propriu, și la modul decizional.

În acest context, reînființarea comunei Lalești prin reorganizarea actualei comune Puiești este un act reparatoriu, dar și unul care oferă o perspectivă mult așteptată și bazată pe implicarea mai substanțială a cetățenilor în gestionarea propriei lor existențe.

Sunt convins că ați parcurs propunerea legislativă, ați identificat corect utilitatea demersului nostru și îl veți susține prin vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Comisia propune, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea ministerului, vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, pentru faptul că există o barieră legislativă care nu a fost depășită.

Semnalăm faptul că, în conformitate cu art.51 din Legea nr.351 privind amenajarea teritoriului, era obligatoriu ca la referendumul făcut în unitatea administrativ-teritorială respectivă să se facă și delimitarea și marcarea teritorială, în baza unui plan cadastral întocmit de inițiator și avizat de Oficiul județean de cadastru și publicitate imobiliară.

Precizez că această prevedere este imperativă și că acest lucru nu se regăsește în documentele prezentate.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Sigur, sesizarea făcută de domnul secretar de stat este corectă. La timpul când a fost emis punctul de vedere al Guvernului nu existau aceste documente. În timpul procesului de dezbatere la comisie au fost aduse aceste documente de către inițiator.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea amendamentelor, așa cum au fost propuse ele de către comisie și de către inițiatorii lor.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții, observații? Nu sunt.

Adoptat.

Art.1. Dacă sunt obiecții, observații? Nu sunt.

Adoptat.

Art.2. Obiecții, observații? Nu sunt.

Adoptat.

Art.3. Obiecții, observații? Nu sunt.

Adoptat.

Art.4. Obiecții, observații? Nu sunt.

Adoptat.

Art.5. Obiecții, observații? Nu sunt.

Adoptat.

Art.6. Obiecții, observații? Nu sunt.

Adoptat.

Art.7. Obiecții, observații? Nu sunt.

Adoptat.

Legea rămâne pentru votul final de la ședința de marți.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Alexandru Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține inițiativa legislativă. Aș vrea, însă, pe raportul comisiei să fac din capul locului o observație cu privire la existența unei erori materiale la amendamente admise: la pct.2, la art.17 alin.(2) este o greșeală gramaticală. Se spune așa: "Autoritatea teritorială de ordine publică este constituită din directorul general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, sau inspectorul șefului al Inspectoratului ...", ceea ce este o greșeală. "...inspectorul-șef al Inspectoratului ...".

Deci, cu rugămintea să luați act de această eroare materială, în rest sunt de acord și cu amendamentele și cu proiectul în sine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Având în vedere că nu are cine să susțină punctul de vedere al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, îl rediscutăm la sfârșitul ședinței.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul președinte Sergiu Andon, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am să încep cu obiectul de reglementare: este vorba de o modificare adusă Legii nr.161/2003, care urmărește - așa cum au arătat inițiatorii în expunerea de motive - să actualizeze această lege care asigură transparența și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupților, cu realități noi din domeniul bancar, unde, după cum știm, sectorul etatizat s-a restrâns la maximum, băncile comerciale având alt interes și alte mecanisme, mai puțin rigide, de urmărire, de analiză a documentației pentru acordarea de credite și de urmărire a disciplinei folosirii creditelor.

De aceea, inițiatorii au venit și au propus o dezincriminare care, în opinia dumnealor, actualizează, cum spuneam, reglementarea penală cu realitățile noi.

Noi suntem primă Cameră sesizată.

Am beneficiat de avizul favorabil, comisia a beneficiat de avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, al Consiliului Legislativ.

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei.

Proiectul a fost analizat în ședința din 28 februarie, în cvorum legal.

Vă rog să mă scuzați, revin. Din cauza inversării ordinii de zi, sau mai bine-zis schimbării în ședința Biroului permanent de astăzi, observ că s-au trecut în față alte proiecte.

Și permiteți-mi, domnule președinte, să revin asupra raportului. Recapitulam din memorie, în timp ce urmăream textul, de fapt, raportul la un alt PL, care a fost pe prima poziție la noi. Aici este vorba, într-adevăr, de Legea nr.161/2003, dar se vine cu o inițiativă mai severă, în sensul abrogării posibilității unei categorii importante de demnitari publici, în primul rând miniștri, de a face parte din consiliile de administrație ale entităților economice proprietate de stat, din consiliu de administrație.

În rest, raportul meu este exact, adică: suntem primă Cameră sesizată; avizele favorabile amintite sunt cele de care am vorbit; Guvernul are, într-adevăr, opinie negativă; noi am dezbătut-o în 28 februarie, în prezența inițiatorului, senatorul Marinescu; s-au făcut o serie de amendamente care figurează în anexa la prezentul raport. Cu majoritate de voturi, în cvorum legal, comisia propune adoptarea proiectului de lege.

El face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole, pe amendamente.

Titlul legii. Există obiecții, observații? Nu există.

Adoptat.

Art.1. Obiecții, observații? Nu există.

Adoptat.

Legea rămâne pentru procedura de vot final.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea lit.b) și c) ale art.10 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (rămasă pentru votul final).  

Reexaminarea la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea literelor b) și c) ale art.10 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul președinte Sergiu Andon, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm în fața unei reexaminări a Legii pentru modificarea literelor b) și c) ale art.10 din Legea nr.78/2000, aceeași de fapt la care mă referisem și anterior.

Prin această lege care a trecut, a fost adoptată la un prim ciclu legislativ de către Parlament, de către cele două Camere; s-au dezincriminat, cum spuneam în raportul oral anterior, câteva fapte, de fapt una cu mai multe ipostaze din domeniul creditării bancare. N-am să reiau ideile, le-am spus deja adineauri.

S-a urmărit eliminarea sintagmei "normele de creditare" din cuprinsul lit.b) al art.10. Legat de această opțiune a Parlamentului, ca și de opțiunea ca, prin modificările aduse lit.c) din art.10, Președintele României consideră că dezincriminarea este o măsură excesivă, faptele respective urmând a rămâne în continuare asimilate actelor de corupție.

Potrivit prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei, comisia a reluat dezbaterile asupra proiectului, în ședința din 21 februarie 2007, în prezența reprezentantului Ministerului Justiției, la nivel de secretar de stat, precum și în prezența președintelui Asociației Române a Băncilor, domnul Radu Ghețea.

Au fost prezenți 16 deputați, deci cvorum complet.

În urma dezbaterilor, cu 12 voturi pentru și 4 împotrivă, comisia a hotărât să spună plenului Camerei proiectul de lege în forma adoptată de Senat, cu un singur amendament respins, care este redat în anexa la raport, raportul difuzat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea ministerului? Da, vă rog.

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere comunicat Guvernului, și de fapt preluat în cererea de reexaminare se axează pe faptul că inserarea acestor infracțiuni în Legea nr.78 pun accentul pe faptul că nu în orice condiții cineva se face vinovat de aceste infracțiuni, ci numai în situația în care aceste încălcări se fac în scopul de a se obține un folos pentru sine sau altul.

Dacă în cererea de reexaminare accentul s-a pus pe argumentul unei practici neunitare în interpretarea încălcării normelor de creditare, aspect care poate fi discutabil și fiecare are convingerea lui în ce măsură într-adevăr trebuie să fie o infracțiune, în schimb, în ceea ce privește scoaterea din formula pe care o are cealaltă infracțiune, respectiv schimbarea destinației creditelor, acolo există un mare semn de întrebare.

La Senat, s-a receptat de către Comisia juridică, care ar fi riscul în această situație, și anume: este vorba de creditele care sunt rambursate din fonduri publice, și aici este accentul.

Dacă eu aș schimba destinația unui credit, ca persoană fizică sau juridică, oricum din sectorul privat, și cumpăr un frigider, deși creditul l-am cerut pentru un televizor, sigur că riscuri nu sunt, pentru că nu știu în ce măsură sunt producătoare de consecințe juridice.

Dar, dacă rambursarea se face din fonduri publice, și nu este totuna dacă destinația creditului este pentru construcția unui spital, dar eu renunț la spital și construiesc, de pildă, o discotecă, mă întreb, chiar dacă el ar fi de interes public, trebuie să fie într-adevăr această încălcare neprevăzută de către legea penală, mai ales dacă, și aici este din nou accentul, acest lucru se face cu scopul de a beneficia de un folos, fie persoana care a acordat acel credit, fie pentru o altă persoană care are interes în cauză.

De aceea, noi ne menținem punctul de vedere și susținem cererea de reexaminare, cel puțin sub aspectul de a se insera să nu se schimbe destinația creditului atunci când rambursarea se face din bani publici.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Iordache Florin, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

În forma venită de la Senat se păstrează ceea ce a precizat doamna secretar de stat. Și, mai mult, normele de creditare sunt atributul fiecărui consiliu de administrație al fiecărei bănci.

De aceea, observațiile pe care le-a avut doamna secretar de stat au fost preluate de către Senat, iar noi, inițiatorii, în forma venită de la Senat, am păstrat aceste observații, fără a se putea fi schimbată destinația creditelor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Observații la titlu? Nu sunt. Adoptat.

Articol unic. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pe cale de consecință, fiind adoptat articolul unic, amendamentul respins nefiind susținut de autori, și fiind adoptat articolul unic în forma anterioară, nu se mai supune la vot fiind contrar la ceea ce am adoptat acum câteva secunde.

Legea rămâne pentru votul final.

Vă mulțumesc.

 
Reexaminarea dispozițiilor art.II alin.(1) și (3) din Legea 249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.61/18 ianuarie 2007 (retrimisă comisiei).  

Reexaminarea dispozițiilor art.II alin.1) și 3) din Legea nr.249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, declarate ca neconstituționale, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.61/18 ianuarie 2007.

Potrivit Regulamentului, Camera Deputaților examinează cererea de reexaminare în urma unui raport făcut de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Vă reamintesc că s-a mai întors o dată la această comisie pentru raport suplimentar.

Rog președintele comisiei, pe domnul Sergiu Andon, să prezinte raportul suplimentar.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să prezint esența lui și totodată să marchez elementele noi pe care le aduce în urma reexaminării.

Îmi permit să amintesc faptul că s-a cerut raportul suplimentar, pornindu-se de la un incident noțional, și anume: comisia, analizând decizia Curții Constituționale, a avut de soluționat, pe de o parte, acordarea textului și adaptarea lui în funcție de criticile aduse prin decizia Curții Constituționale; pe de altă parte, de a soluționa problemele mai largi de neconstituționalitate, care se observau, tot în sensul criticilor Curții, fără să fie menționate, nominalizate ca atare. Curtea s-a referit punctual, dar lumina de neconstituționalitate pe care au prezentat-o se răsfrângea asupra unor aspecte ceva mai largi și, în sfârșit, să țină seama de nevoile practice și de stabilitatea unor raporturi juridice deja create, și să dea posibilitatea unei aplicări coerente a legii astfel ajustate.

Pentru aceasta comisia propusese, încă din faza primului raport, o propunere de modificare a art.II al Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, despre care este vorba.

În plen, critica a vizat în principal natura juridică a acestei propuneri. Iarăși, vă rog să mă scuzați că amintesc, principala discuție a fost între ideea dacă-i inițiativă legislativă sau amendament și cine poate să fie subiectul unei asemenea propuneri de modificare; dacă poate să fie comisia, ca și o structură nemenționată în nicio reglementare ca fiind autoare de propuneri legislative.

Așa fiind, la reexaminare, cu receptivitate și seriozitate, zic eu, comisia a rezolvat imperfecțiunile relevate în plen la dezbaterea raportului anterior, aducând următoarele două elemente noi.

În primul rând, avem autori ai propunerii legislative, și cu aceasta ne încadrăm între izvoarele de inițiativă legislativă prevăzute de Constituție (este vorba de domnul deputat George Băeșu, membru al comisiei, și de un număr de alți 11 deputați, membri ai comisiei). Ei se înfățișează în fața dumneavoastră cu propunerea de modificare.

În al doilea rând, și mi se pare la fel de important, semnalăm că există precedent și existând precedent, putem fi mai siguri acum că nu greșim.

Precedentul a privit reexaminarea Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 art.4 alin.(3), care la rândul lui a fost declarat neconstituțional în Decizia nr.647/2006. Cu prilejul reexaminării am urmat aceeași procedură.

Așa fiind, cu completările arătate, noi însoțim raportul suplimentar, ca și prima dată, cu propunerea de lege pentru modificarea art.II, care este anexată, având ca autori domnii deputați pe care i-am menționat, și făcând o ultimă precizare, că legea face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Dezbaterea pe articole, înscrieri la cuvânt.

Asupra titlului dacă sunt observații?

Vă rog, aveți cuvântul pe procedură.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că aș vrea să ridic aici o problemă de procedură, în primul rând vreau să spun: am discutat în ședința trecută acest proiect de lege; văd că este o grabă foarte mare de a se adopta.

Asta nu cred că ne dă dreptul să încălcăm procedura. Eu sunt de acord că există posibilitatea modificării sau punerii de acord a legii, a punctelor declarate neconstituționale printr-un proiect de lege. Dar, dacă este proiect de lege, proiectul de lege se adoptă după o procedură. Trebuie adoptat de ambele Camere, trebuie trecut pe la Consiliul Legislativ, trebuie să urmeze procedura strictă a unui proiect de lege.

Ca urmare, nu cred că Comisia juridică se poate autosesiza cu un proiect de lege pe care îl face pe picior, în Comisia juridică, și vine și-l prezintă plenului. Există o primă Cameră sesizată, la fiecare proiect de lege, indiferent că este de modificare sau nu, mai mult, aceasta este o lege organică, în care, ca prima Cameră sesizată, competența de judecată, de aprobare sau de respingere, revine Senatului.

Ca urmare, acest proiect de lege ar fi trebuit și trebuie, cred eu, să fie supus întâi dezbaterii Senatului, după care, în procedură pentru Cameră decizională, să fie dezbătut în plenul Camerei.

În consecință, vă rog, domnule președinte, să-l respingeți sau să retrimitem la comisie, pentru reluarea procedurii regulamentare de adoptare a unui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule Petre Ungureanu.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vorbim, deși n-ar trebui, pentru că nu avem, nu? "n-avem lege și n-avem țară", n-avem comisie și de aceea, probabil, nu ne băgați în seamă și nu vă aplecați privirea asupra noastră. Însă, dincolo de faptul că nu mai facem parte din Comisia juridică, asta nu ne face să nu gândim și, mai ales, să nu examinăm. De aceea, susțin punctul de vedere al colegului Știrbeț, care spunea că procedura de legiferare este încălcată flagrant, și v-am recomanda, v-am ruga să dispuneți să se întoarcă la comisie proiectul și să se reia procedura așa cum prevede art. 76 din Constituție. Dar, dincolo de asta, sigur, veți aprecia și, în funcție de vot, având în vedere larga majoritate de care dispune Camera, veți proceda în consecință.

Însă, mă văd nevoit să mă întreb, dacă veți hotărî că membrii comisiei sunt inițiatori, și au făcut această modificare, în ce sens se ține cont de decizia sau de spiritul (nu vorbesc de litera) deciziei Curții Constituționale?

Propunerea nu face decât să o retrimită la Curtea Constituțională, cu prima ocazie când va fi "agățată" de cineva, în sensul plângerii la Curtea Constituțională.

Deci, Curtea Constituțională s-a pronunțat o dată, noi, conform legii, trebuie să refacem textul de lege sau să-l lăsăm așa, iar, ca să-i învățăm minte pe judecătorii Curții Constituționale, o mai dăm o dată "pe rever", cu gândul că, poate, se va învrednici cineva să vadă că este tot neconstituțională și modificarea.

De aceea, vă rog să găsim formula: ori o lăsăm așa, și atunci, nu intră în vigoare, așa cum spune decizia Curții Constituționale, sau, dacă o trimitem, măcar o modificăm, să nu o mai facem și pe aceasta neconstituțională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă vreți să-mi precizați, vă rog, la ce vă refereați, când ați invocat art. 76 din Constituție?

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Mă refeream la art. 76, că acolo sunt descrise pe larg modalitățile în care se adoptă legile și hotărârile, atât. Și noi credem, așa cum a spus și domnul Știrbeț, că este nevoie de o legiferare, cu toți pașii necesari după Constituție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să nu vă supărați, nu vreau să dialoghez cu dumneavoastră, dar la art. 76 nu am găsit decât faptul că legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră, iar la legile organice, hotărârile organice, se adoptă cu votul majorității membrilor din fiecare Cameră. Și nu am înțeles că ați fi solicitat apelul nominal sau contestat cvorumul. Vă rog frumos.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Ucenicia la Comisia juridică văd că v-a folosit, ați prins exact esența a ceea ce eu am vrut să spun, deci e vorba de proiecte de lege care, ele, trebuie să urmeze procedura obișnuită pentru legiferare: primă Cameră sesizată, a doua Cameră sesizată, Cameră decizională. Sigur, eu am spus-o doar generic, dumneavoastră ați prins esența și vă mulțumesc, sunt fericit că m-ați înțeles.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Am înțeles, deci, e vorba de art. 75.

Da, domnule președinte, vă rog.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe marginea cererii formulate, în multe cuvinte și cu multe considerente, inclusiv de organizare a Camerei, care nu privesc cazul, deci, cererii de retrimitere la comisie, vă rugăm să respingeți această cerere, desigur, cu bunăvoință față de colegii noștri, care au adus și aduc în continuare o contribuție la atenția procesului legiferator, pentru care le mulțumim și îi vom asculta în continuare cu răbdare și cu interes. Dar, de data aceasta, dumnealor fac o face confuzie, nu se poate face o identitate între procedura legislativă obișnuită, care pornește de la o idee legislativă a cuiva, transformată în inițiativă legislativă ș.a.m.d., până la nașterea legii, și procedura reexaminării, la cererea Președintelui României sau un caz de admitere a excepției de neconstituționalitate, care este o altă procedură constituțională.

Metaforic, pentru înțelesul și al colegilor care au manifestat această grijă, aici ne aflăm în fața unui organism viu, crescutž cu identitate, adult și care, la un moment dat, se descoperă că suferă de o boală, boală pe care noi suntem competenți să o vindecăm să o îndreptăm. Nu se poate pretinde că procedura reexaminării presupune începerea întregii filiere legislative.

Fie și pentru aceste două motive: unu, că aici ne aflăm în fața unei legi care deja a exprimat voința legiuitorului, cu o imperfecțiune, e altceva, și, în al doilea rând, pentru că, per a contrario, cum le place colegilor mei antevorbitori să zicem, noi, juriștii (și logicienii, nu numai juriștii), ar însemna să lăsăm fără conținut procedura reexaminării, ceea ce este un nonsens, ar vida de sens, cum spuneam, înseși articolele care o reglementează.

Ce să mai vorbim de termene? Distinsul prim antevorbitor a folosit chiar cuvântul "grabă", că "nu înțelege de ce atâta grabă", păi însăși graba face parte din procedura reexaminării, de vreme ce avem un ecart de timp riguros stabilit pentru această îndreptate.

Deci e o altă situație, vă rugăm să nu o retrimiteți la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Petru Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că e foarte greu să vorbesc după distinsul președinte al Comisiei juridice, suntem de acord ca acest proiect să nu fie retrimis la comisie, însă vreau să evidențiez faptul că noi mai avem un precedent, și dumneavoastră știți foarte bine, domnule președinte, care s-a creat în Senat. Acolo s-a rezolvat problema altfel, s-a mers pe varianta amendamentelor și nu pe varianta unui alt proiect de lege.

Grupul parlamentar PC consideră că și această variantă este corectă și o vom susține. Însă nici varianta Senatului nu a fost contestată niciodată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea (de la tribună):

Susțin și eu ceea ce a spus domnul președinte al Comisiei juridice, că ne aflăm deja în faza unei altfel de proceduri, și nu de legiferare obișnuită, graba este subliniată chiar de termenul de 45 de zile în care trebuie să rezolvăm situația de punere de acord cu prevederile Constituției din ambele Camere (deci, termenul nu se mai referă la o singură Cameră, ci la două Camere).

Dar, pe de altă parte, tot la dezbateri generale, aș dori să subliniez că există și o neconcordanță aici, se vorbește în expunerea de motive de modificarea art. II alin. (1) și alin. (3), iar în text se uită, după aceea, în titlu, să se vorbească de alin. (1), care este singurul modificat, alin. (3) nu discutăm despre el, pentru că rămâne, așa cum a zis Curtea, "neconstituțional", iar la alin. (2) nu suntem practic sesizați, pentru că, în conformitate cu art. 147, trebuie să punem de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Or, după cum am observat, art. II alin. (2) nu a fost declarat neconstituțional, deci asupra lui nu avem ce să ne pronunțăm.

În ceea ce privește dorința colegilor noștri, de a nu ne grăbi, le învederez faptul că, dacă mai lungim mult povestea aceasta, termenul de 45 de zile va expira, țineți cont că mai trebuie să treacă și pe la Senat, care este Cameră decizională. Și, în aceste condiții, practic, art. II alin. (1) va dispărea complet.

Modificarea art. II alin. (1) s-a făcut pentru faptul că a rămas art. II alin. (2) nemodificat și pentru a putea să-l punem în concordanță cu acesta, pentru că acesta vorbea de niște termene prevăzute la alin. (1), termene care, dacă alin. (1) nu ar mai exista, nu am avea la ce să ne referim. Și, de asemenea, tot în alin. (2), este vorba de publicarea de către secretarul general al județului a unor declarații, care, dacă nu ar mai exista alin. (1), nu ar avea practic ce să publice.

Deci, pentru punerea în acord cu acestea, plus pentru punerea în acord a alin. (1) cu Constituția, grupul nostru parlamentar susține raportul, așa cum a fost dezbătut și aprobat de către Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Am vrut întâi să intervin pe procedură, dar, în urma intervenției dumneavoastră și a colegului Petru Călian, renunț să o mai fac, pentru că tot ce era de spus s-a spus.

Îmi rămâne numai să anunț că Grupul PRM susține raportul Comisiei juridice, exact în forma care a fost prezentată de domnul președinte.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun.

Deci, atunci, voi supune votului dumneavoastră...

Voci din sală:

Mai sunt doritori să vorbească!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog frumos. Scuzați, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să vă atrag atenția asupra faptului că declarațiile pe propria răspundere s-au dat și au fost publicate în monitoarele oficiale ale județelor și al municipiului București din luna august 2006. Noi doar la acelea facem referire.

De aceea, după părerea mea, o prevedere prin care spunem că aleșii locali care își schimbă apartenența politică sunt obligați să-și publice aceasta în termen de 15 zile nu mai are sens, în acest moment.

În altă ordine de idei, în această săptămână, pe ordinea de zi a celor două comisii mai există un proiect de lege, o propunere legislativă cu același obiect.

De aceea, insist, pentru că ar fi o rușine pentru noi, pentru Parlament, ca, încă o dată, Curtea Constituțională să descopere că s-a greșit ceva, să retrimitem această lege la comisie și să o rediscutăm împreună cu acea propunere legislativă, în această săptămână, și să venim cu o formă corectă în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, domnule Știrbeț.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu interveneam, tot pe procedură vreau să spun ceva aici, domnul președinte al Comisiei juridice vorbea de reexaminare. Noi nu ne aflăm în situația reexaminării unei legi, reexaminarea unui proiect de lege sau a unei legi adoptate se face până la promulgarea ei și publicarea în Monitorul Oficial. Aici e vorba de altă procedură, care nu ține seama de procedura reexaminării, este o procedură care trebuie urmată ca la oricare proiect de lege. Ca urmare, întâi trebuie sesizat Biroul primei Camere, după care să se meargă pe a doua Cameră ș.a.m.d. Nu cred că putem confunda reexaminarea cu această chestiune.

În al doilea rând, termenul de 45 de zile nu este restrictiv, în 45 de zile, dacă se decid, articolele declarate neconstituționale sunt suspendate, dacă, în 45 de zile, nu se pun de acord, ele sunt anulate, nu se mai aplică, nu?

Ca urmare, nu suntem ținuți neapărat de termenul de 45 de zile și cred că procedura strictă de adoptare a unui proiect de lege trebuie riguros aplicată și în această situație.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc. Practic, ați confirmat antevorbitorii, având în vedere că, după 45 de zile, articolul nu mai există deloc.

Domnul Mocanu, din partea PD. A renunțat.

Aș dori să fac o intervenție, dar trebuie să cobor la tribună, mă scuzați.

Voci din sală:

Nu e nevoie, nu vă mai deranjați, domnule președinte, rămâneți acolo, durează mai puțin!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Cu acordul dumneavoastră și la propunerea dumneavoastră, pentru economisirea de timp, îmi permit să vorbesc de aici.

Deci, mă adresez colegului de la PNL, spunându-i că termenul nou, de 15 zile, care se acordă pentru cei care își schimbă apartenența politică este nu termenul acela, din cele 45 de zile, ci este un termen, în cazul că după termenul acela, respectiv, și de acum încolo, se mai schimbă apartenența politică.

Deci, în cadrul Comisiei juridice s-a înțeles că această lege trebuie să fie funcțională și în prezent și pe viitor. Or, altfel s-ar fi înțeles ca numai în cele 45 de zile să ai astfel de obligații și la expirarea lor nu mai aici niciun fel de obligație, să-ți dai declarații de apartenență politică, indiferent pe la câte partide te plimbi.

Or, scopul legii la care și dumneavoastră ați fost autor a fost tocmai interzicerea migrației, și nu interzicerea migrației într-o anumită perioadă, de 45 de zile.

De altfel, vă puteți exprima prin vot. Iar, altfel, vă învederez faptul că respingerea acestui raport, precum și prelungirea termenului peste 45 de zile, va face ca alin. (1) să nu mai existe absolut deloc și urmările nu sunt atât de spectaculoase.

Vă rog, domnule deputat, poftiți.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă atrag cu respect atenția că dumneavoastră creați practică, vorbind de la înalta tribună a Camerei, în calitate de președinte de ședință. Să știți că nu numai stenogramele păstrează amintiri, dar oamenii, cei care ne văd, contează pe noi și ei știu că ce se spune de la tribuna Camerei Deputaților este una, sigur, este lege sau Constituție ce se spune de la tribuna de la care se conduce Camera.

De aceea, domnule președinte, nu întâmplător cred că de la Mehedinți, unde sunt oameni importanți și oameni deștepți, a plecat acea decizie care a sesizat Curtea Constituțională. Eu cred că noi trebuie să fim foarte atenți cu vorbele, pentru că oamenii se întreabă, pe bună dreptate, cele câteva mii de aleși se întreabă dacă după decizia Curții Constituționale... haideți să reducem la absurd, să nu facem filosofie, dacă după decizia Curții Constituționale aleșii pot sau nu să migreze. Asta este tot.

Dumneavoastră, în ciuda deciziei Curții Constituționale, le-ați spus, de la înalta tribună și în calitate de președinte de ședință al Camerei, că pot migra. Or, lucrul acesta este neadevărat.

De aceea, Curtea ne spune foarte clar: "V-am declarat neconstituțional ceea ce ați băgat o dată în lege greșit". Acum, noi ce facem? Am spus o dată că Măria este o femeie de moravuri ușoare, iar, după ce diriginta ne-a atras atenția să folosim cuvinte frumoase, spunem: "Nu, Măria este femeie de moravuri ușoare!", am pus virgulă, dar nu am schimbat esența problemei.

De aceea, domnule președinte, ca să nu ne mai facem de râs, să nu încurcăm oamenii, pentru că oamenii stau cu ochii pe noi, ei cred că aici chiar se fac legi, iar eu nu pot să fiu de acord cu faptul că fiecare dintre noi poate să interpreteze cum vrea decizia Curții Constituționale. Ne place, nu ne place, trebuie să o respectăm!

De aceea, ca să nu greșim profund, eu vă rog să facem ceea ce s-a mai propus deja, să o trimitem la comisie și acolo, sigur, până la urmă, prin vot, se va tranșa. Dar nu părerea președintelui de ședință poate să tranșeze o problemă care creează grave confuzii în societate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea (de la tribună):

Îmi cer scuze dacă am cedat insistenței colegilor care au spus să vorbesc de la prezidiu, ca să economisim timpul, văd că am prilejuit aici o dezbatere pe tema aceasta, nu o să se mai întâmple. Și am coborât ca argumentațiile mele să fie de la același nivel de înălțime ca și ale dumneavoastră.

Aș vrea doar să vă învederez, domnule coleg și, dacă ați vrea, să fiți puțin atent, art. II alin. (3) a fost declarat neconstituțional, pentru că este neconstituțional, încălcând art. 78 din Constituție, în timp ce art. II alin. (1) a fost declarat neconstituțional pentru că este în strânsă legătură cu alin. (3) și nu poate să fie disociat de acesta, nu pentru că el însuși nu e constituțional, ci pentru că nu putea să fie disociat de alin. (3).

Cauza de neconstituționalitate, și anume alin. (3) dispărând, art. II alin. (1) nu este neconstituțional și ar trebui invocat și un motiv pentru care acest alineat este neconstituțional.

Din punctul nostru de vedere, al Partidului Social Democrat, ori cu acest articol, care spune să dai declarația, să o depui la secretar în 15 zile, sau fără acest articol, să știți că nu este nicio deosebire în ceea ce privește Legea migrației. Observați că decizia Curții nu anulează art. (9) lit. h1) și art. 15 alin. (2) lit. g1) din Legea nr. 393, acestea sunt în vigoare. Și acestea spun că se încetează de drept calitatea de ales local, primar, respectiv consilier, în condițiile în care îți pierzi calitatea de membru al partidului pe listele căruia ai fost ales.

Deci, să fie clar pentru toată lumea, art. 9 alin.(2) lit.h1) și art. 15 alin. (2) lit. g1) sunt în vigoare, chiar și după decizia Curții, migrația nu este "la liber" din acest moment. Vă rog frumos să vă uitați în Legea nr. 393, ceea ce a declarat ca neconstituțional Curtea este doar data la care aceste articole ar intra în vigoare. Alin. (3), declarat neconstituțional, se referea doar la dată, nu la faptul că acele articole ar fi neconstituționale. Și, dacă le-ar fi considerat neconstituționale, fiind în legătură și cu data în care intră, apoi, fiți siguri că le-ar fi declarat și pe acelea ca neconstituționale.

Dacă nu vom vota niciun fel de modificare, vor intra în vigoare, ca și toată legea, de la 30 iunie 2006, și efectele sunt aceleași. Singura chestiune este că ar rămâne în suspans, că secretarul general ar trebui să publice niște declarații pe care nu e nimeni obligat să i le dea. Și, de asemenea, alin. (2), care este în vigoare, se referă la un termen care nu ai există, la alin. (1).

În ceea ce privește insistența dumneavoastră, este evidentă, și atrag atenția și colegilor liberali, deci această lege a fost funcțională 45 de zile. Din ziua a 46-a, a mai fost cineva obligat, care migrează de la un partid la altul, să dea o declarație? Legea aceasta este temporar valabilă?

Pe cine interesează acum să migreze în continuare, fără a fi obligați să dea declarații, să migreze pe ascuns, ca să spunem așa? Păi, principalul partid care dorește chestiunea aceasta este noul partid înființat, Partidul Liberal Democrat, care are de racolat primari de la Partidul Liberal. Deci, dacă Partidul Liberal acceptă chestiunea aceasta, nu are decât să nu voteze art. II alin. (1), legea are același efect, singura chestiune este că va putea să fi supus, Partidul Liberal, la racolări din partea Partidului Liberal Democrat. Pentru noi, Grupul PSD, este egal și nu ne interesează acest subiect, este decizia Partidului Național Liberal, dacă vor susține sau nu chestiunea aceasta.

Eu vă mulțumesc, luați aceasta ca un drept la replică, generat de colegul Ungureanu, care m-a invitat să vorbesc de la același nivel, și, încă o dată, scuze pentru acest fapt.

(Revine la prezidiu.)

Domnul deputat Dragoș Ujeniuc. Vă rog.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Vă mulțumesc respectuos, domnule președinte.

Văd că se bate monedă pe o idee care este străină oricărei analize juridice, și anume pe esența celor discutate aici. Adică, în esență, se discută despre faptul că, în prezent, migrația politică este sau nu este posibilă.

În primul rând, vreau să vă spun, domnule președinte, dumneavoastră, care ați făcut afirmația cu privire la unele maniere de a se racola membri într-un partid de la alt partid, este o manieră care deocamdată ne este străină, deocamdată, despre "racolări" nu puteți vorbi decât dumneavoastră, PSD-ul, PNL-ul și celelalte partide parlamentare.

În ceea ce privește intrarea în vigoare a legii, vreau să vă spun că, în întregul ei, Legea privind statutul aleșilor locali, astfel cum a fost modificată, adică modificarea, este suspendată prin efectul deciziei Curții Constituționale. Eu vă mărturisesc că am consultat profesori reputați în materie de drept administrativ și care au afirmat, fără niciun fel de ezitare, că, în prezent, legea, în întregul ei, este suspendată. Adică, cele două alineate ale art. II, suspendate prin efectul deciziei Curții Constituționale, fac ca toate regulile privind aplicarea acelui articol care duce la pierderea calității de ales local odată cu plecarea din partidul pe listele căruia ai fost ales, deci, aplicarea acestui articol este suspendată.

Dacă sunt juriști, cum cred și despre dumneavoastră, domnule președinte, că, deși nu sunteți jurist, sunteți un autodidact în materie, și nu unul oarecare, unul priceput, orice jurist de bună credință înțelege că e vorba de abc-ul analizei juridice a acestei decizii a Curții Constituționale.

În esență, nu părerea mea, ca jurist de 30 și ceva de ani, dar, după consultări cu reputați oameni în materie de drept administrativ, am ajuns la concluzia fermă că, actualmente, suspendate sunt dispozițiile art. II alin. (1) și (2), ceea ce face ca cei care migrează politic să nu-și piardă calitatea, până la punerea de acord a legii cu dispozițiile Curții Constituționale.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt intervenții? Vă rog.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte de ședință,

Cu tot respectul pentru abilitățile dumneavoastră în a mânui Constituția României și a ne-o prezenta așa cum doriți dumneavoastră, vreau să ne înțelegem foarte bine. Acele declarații pe propria răspundere, care, credeți-mă, - a fost propunerea mea la momentul respectiv -, au fost niște documente pe care le-am instituit doar din cauză că această lege nu am reușit să o promulgăm la un început de mandat. Nu mai trebuie, de azi înainte, să existe declarații pe propria răspundere date de niciun ales local. Nu putem să instituim regimul declarațiilor pe propria răspundere.

Conform propunerii dumneavoastră, din acest moment, un ales local care pleacă de la un partid la altul și nu dă o declarație pe propria răspundere că a plecat, își pierde mandatul. Dar, dacă și-o dă, nu și-l pierde.

Așa încât, eu chiar cred că normal ar trebui să picăm această lege, dar, dacă vreți să n-o picăm, haideți s-o retrimitem la comisie și s-o facem așa cum trebuie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Băeșu și cred că e bine să încheiem și să supunem la vot.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-am vrut să intervin. Am crezut că lucrurile sunt clare, dar, din păcate, ultimele două intervenții, din punctul meu de vedere, au fost făcute doar din dorința de a face lucrurile mult mai dificil de înțeles și poate a vă deruta pe dumneavoastră și a crea un vot care să nu favorizeze adoptarea propunerii Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În primul rând, colegul nostru, domnul deputat Ujeniuc, un reputat specialist în știința dreptului, a venit și ne-a spus că, din punctul domniei sale de vedere și al unor reputați specialiști al căror nume rămâne, deocamdată, secret, necunoscut, prin decizia Curții Constituționale a fost suspendată întreaga lege. Este un lucru flagrant în contradicție cu litera Constituției, care spune că doar acele dispoziții asupra cărora Curtea s-a pronunțat ca fiind neconstituționale, sunt suspendate de drept. Iar orice altă interpretare cred că este făcută nu din necunoaștere, ci din dorința de a ne îngreuna nouă procesul înțelegerii.

Mai grav este faptul că un coleg de-al nostru de la Partidul Național Libera, vine și ne spune că, în cazul în care un ales local își declară trecerea de la un partid la altul, nu mai este, potrivit modificărilor pe care le-am adus noi, sancționat cu pierderea mandatului; un lucru total greșit.

Deci, așa cum v-am explicat și data trecută și cum s-a făcut și astăzi de către colegul meu Nicolicea, noi nu am venit cu modificarea primului alineat decât dintr-un simplu motiv - acela de a da o valoare și alineatului următor, care vorbește despre o declarație pe care secretarul județului sau al localității respective are obligația de a o publica în Monitorul Oficial și pe pagina de internet.

De aceea, stimați colegi, revin asupra a ceea ce v-am spus săptămâna trecută: noi, prin forma pe care am dat-o acum art.II, nu vrem decât să păstrăm valoarea inițială a textului de lege, și anume aceea de a opri, de îndată, migrația aleșilor locali.

Vă mulțumesc mult și vă rog să dați credit Comisiei juridice, de disciplină și imunități și să adoptați textul pe care ea vi-l propune.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului P.R.M.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Este un proiect de lege foarte important, pe care Partidul România Mare l-a așteptat timp de 16 ani. Și asta pentru că am fost poate cel mai afectat partid de emigrația politică.

N-aș vrea să revin la argumentele pe care le-ați adus chiar dumneavoastră, sunt total de acord cu ele, dar aș vrea ca, într-adevăr, proiectul de lege să se întoarcă totuși la comisie. Pentru că este foarte important ca să fim cu toții de acord și să iasă o variantă, poate și în unanimitate, dacă vreți, prin care să înfierăm cu toții migrația politică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Propuneți supunerea la vot, da?

Și eu aș mai fi avut ceva de comentat, dar nu este cazul să mutăm discuțiile de la Comisia juridică, de disciplină și imunități în plenul Camerei Deputaților. Vă învederez doar că, dacă vom vota împotriva acestui alineat, practic, înseamnă că suntem de acord cu decizia Curții. Deci, vor dispărea alin.(1) și alin.(3). Iar dacă vom fi de acord cu el, este o punere de acord, așa cum a considerat comisia, cu prevederile constituționale. În ambele variante, efectele sunt similare.

Deci, supun la vot ...

Voci din sală:

Cu cartela! Cu cartela!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați, dar atributul de retrimitere la comisie, după a doua și a treia oară, nu-și mai are nici un fel de rost.

Deci, supun la vot articolul unic, și anume modificarea art.2 alin. (1) din Legea nr.249 pentru modificarea și completarea Legii nr.493/2004 privind statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.554 din 27.VI.2006, se modifică și va avea următorul cuprins: "Art.II alin. (1) Orice schimbare privind apartenența politică a unui ales local se comunică de către acesta secretarului unității administrativ-teritoriale respective, în termen de 15 zile de la data producerii schimbării, prin declarație pe proprie răspundere. Alesul local care nu comunică schimbarea apartenenței politice este incompatibil cu calitatea în care a fost ales."

Alin. (2) nu se supune la vot, fiind text în vigoare, și nu text suspendat.

Vă rog, pe procedură.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte de ședință, insist, este voința a cel puțin patru grupuri parlamentare din Camera Deputaților, care v-au solicitat retrimiterea la comisie. Și, dincolo de asta, apelez și la experiența dumneavoastră parlamentară, care sunt convins că vă va spune că, retrimisă la comisie, legea va ieși într-o formulă acceptabilă.

Așa că insist să supuneți la vot retrimiterea la comisie a acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Pentru a nu se considera că vă obstrucționez această idee, am să supun la vot retrimiterea la comisie, care va avea drept efect întârzierea peste termenul de 45 de zile și este ca și cum ați fi votat anularea acestui alineat.

Deci, supun la vot retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. (Rumoare, vociferări)

Voci din sală:

Cu cartelele! Cu cartelele!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Înțeleg că se susține să se voteze prin vot electronic. Vă rog să pregătiți cartelele electronice.

Vă rog să votați.

Cu 102 voturi pentru și 45 împotrivă, se trimite la comisie; termen - două săptămâni.

 
   

Un jucător de șah se gândește și la pasul 2 și 3. O să vedeți ce înseamnă peste două săptămâni și în cât timp mai trece și de Senat.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române (rămasă pentru votul final).  

Am înțeles că și-a făcut apariția și un reprezentant al comisiei și putem să dezbatem și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea ministerului, a vorbit deja.

V-aș ruga, din partea comisiei. Domnul Canacheu.

   

Domnul Costică Canacheu:

Domnule președinte de ședință,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.17 alin. (2) din Legea nr.218/2002.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrări au fost prezenți 21 de deputați din totalul de 24 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu 18 voturi pentru, două împotrivă și o abținere.

În urma dezbaterii din ședința din 27 februarie 2007, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea, cu modificări, a prezentei propuneri legislative. Este o modificare care ține de o eroare materială în document, atât.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

La titlul legii, dacă există obiecții, observații? Nu există. Adoptat.

Articolul unic.

Există obiecții, observații? Nu există.

Adoptat.

Legea rămâne pentru votul final.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole, nr.244/2002 (rămas pentru votul final).  

Pct.12. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr.244/2002

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea inițiatorului, dacă există intervenții? Vă rog.

   

Domnul Tőke István (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte,

Stimată Cameră,

Modificarea și completarea Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr.244/2002 au fost necesare pentru următoarele considerente: eliminarea unor prevederi paralele din Legea nr.244 și din regulamentele Uniunii Europene care de la data de 1 ianuarie sunt aplicate în mod obligatoriu de către România, ca stat membru; eliminarea din lege a unor termeni care creează confuzii asupra consumatorilor de produse vitivinicole; abrogarea din lege a dispozițiilor referitoare la subprodusele vitivinicole care fac obiectul Regulamentului C.E. nr.1576/1989; eliminarea unor articole din lege având la bază Legea nr.268/2001 modificată și completată ulterior, prin abrogarea fondului special "Dezvoltarea agriculturii românești"; completarea Legii nr.244/2002 cu unele prevederi privind registrul plantațiilor viticole; declarația de producție; declarația de defrișare a plantațiilor viticole și altele asemenea; carnetul de viticultor.

Legea de modificare și completare a Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole asigură condițiile tehnice și organizatorice necesare bunei desfășurări a campaniei viticole din 2006-2007, precum și premisele necesare integrării sectorului vitivinicol românesc în cel european.

În concluzie, vă supunem adoptării proiectul de modificare a Legii nr.244/2002, cu amendamentele admise.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ministerul a venit cu o motivație aici foarte completă. Mie nu-mi rămâne decât să vă spun că, în comisie, acest proiect de lege a fost dezbătut și a fost votat, adoptat în unanimitate.

Propun plenului aceeași adoptare.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Am plăcerea de a vă anunța că, la balcon, se află o delegație a Grupului parlamentar de prietenie Polonia-România, din Parlamentul Republicii Polone, condusă de președintele Grupului de prietenie, doamna Jadwiga Zakrewska. (Aaplauze.)

Vă urăm "Bine ați venit în Parlamentul dumneavoastră!"

Ne permiteți să ne reluăm lucrările.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Legea viei și vinului este o lege foarte importantă pentru țara românească, având în vedere potențialul de care dispune pentru cultivarea acestei culturi și, de ce nu, diversitatea de vinuri care se produc și se comercializează.

Aș vrea, în schimb, să subliniez un aspect care trebuie să ne îngrijoreze.

În 1990, în România erau aproximativ 220 de mii de hectare de vie, din care vie nobilă - în jur de 185 de mii de hectare. La această dată, în România mai există 83-84 de mii de hectare. Vă dați dumneavoastră seama unde am fost și unde am ajuns.

De aceea, eu cred că într-adevăr este o lege bună, dar trebuie să luăm câteva măsuri pentru a redresa, într-adevăr, sectorul vitivinicol.

În primul rând, această cultură, fiind o cultură care necesită o investiție mare, consider că într-adevăr, vița-de-vie, cultura viței-de-vie trebuie sprijinită. Și, de ce nu, un aspect care nu se spune: trebuie să eliminăm de pe piață vinurile falsificate care, din păcate, există și fac foarte mare rău, într-adevăr, celor care produc vinuri naturale. Este o problemă căreia noi, toți, trebuie să-i acordăm atenția cuvenită.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Vă rog. Domnul Popa, de la Grupul Partidului Conservator.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Îi asigur pe colegii mei de la liberali că n-o să-i țin prea mult cu poveștile.

Stimați colegi,

Așa după cum spunea și colegul meu Timar de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, după aplicarea Legii nr.18/1991 și a legilor ulterioare care au modificat Legea nr.18/1991, în viticultură s-au produs niște fenomene anormale: s-au defrișat zeci de mii de hectare în urma retrocedărilor, nu s-a pus nici un fel de accent pe grija care trebuie manifestată în domeniul viticulturii, așa cum au procedat celelalte state. Și ne-am trezit în această situație. Nu știu dacă cifrele sunt exacte, dar aproximativ aici ne aflăm în momentul de față.

Acest proiect de lege care vine astăzi să modifice recenta lege din 2002, nu face altceva decât să reglementeze, să disciplineze, dacă vreți, comportamentul nostru față de acest sector extraordinar de important din punct de vedere economic pentru agricultură și pentru România. Sigur că și falsificarea de vinuri, și falsificarea de soiuri, sau, eu știu, alte abateri de la lege se sancționează foarte aspru.

Ce rol mai are acest proiect de lege de astăzi, care este supus atenției dumneavoastră?

În primul rând, se creează un cadru organizat și de accesare a fondurilor europene, a condițiilor care trebuie îndeplinite și impuse, bineînțeles, și de Uniunea Europeană, în așa fel încât noi să ajungem la suprafața cu care ne-am înregistrat la Uniunea Europeană, de 250 de mii de hectare de viță-de-vie pentru România.

Iată de ce, pentru aceste considerente, Partidul Conservator va vota pentru acest proiect de lege și vă rog și pe dumneavoastră să faceți tot la fel.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții, vă rog?

Domnul Crăciunescu.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal va susține acest proiect de lege. Este o lege binevenită. Am avut situații deosebite în zona noastră, la Cotnari, o zonă deosebită din punct de vedere viticol. Cotnariul a reușit să se reabiliteze prin promoția făcută prin toate canalele din mass-media și, dacă vom da atenția cuvenită acestui sector din activitatea care se desfășoară în agricultură, vom avea multe beneficii, atât pe plan material, cât și ca promovare a imaginii României în domeniu.

Noi vom susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă rog. Domnul Vasile Tabără. Valeriu, scuze!

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mulțumesc foarte mult.

Nu vă iau mielul, pentru că am un frate care este Vasile, dar, din păcate, sau din fericire, nu este parlamentar.

Stimați colegi,

Nu mai este cazul să discutăm despre importanța sectorului viticol pentru România și este o satisfacție când venim cu o lege care reglementează și care ajută la promovarea acestui sector în Europa și în lume, pentru că vinurile românești sunt prezente la această dată pe toate piețele lumii.

Ceea ce încă nu rezolvă această lege, și probabil în viitor, - și-l rog pe reprezentantul ministerului să aibă în vedere, nu este prima dată când spun acest lucru -, este aceea de a reglementa ceea ce avem noi ca rezerve genetice; și aici mă refer la vechile soiuri românești cu care România se poate afirma pe piața internațională și care pot să dea o anumită identitate României; nu numai legat de soiurile nobile pe care le cultivăm, le-am preluat din țări cu tradiție.

Partidul Democrat va vota legea și consider că este de o importanță deosebită pentru ceea ce înseamnă o afirmare și o reafirmare a României în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumim.

Mai avem două intervenții. Domnul deputat Marcu Tudor. Vă rog.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mărturisesc sincer că am devenit circumspect în votarea unor asemenea legi, de când am fost acuzat eu, personal, și fiecare dintre dumneavoastră, personal, că la o lege similară pe care am votat-o anul trecut, pentru favorizarea, să zic, producătorilor interni de bere, că avem interese particulare în acest sector. Mă gândesc: poate știe Sfântu Petru, ăsta, care zice că avem interese particulare. Ce interese oi avea eu, acolo, cu proiectul ăsta de lege?

Trecând peste suspiciunile astea ale mele, vă informez că și Partidul România Mare, în ciuda viitoarelor opuneri ale Sfântului Petru, va vota acest proiect de lege, cu riscul de a fi acuzați că avem interese particulare în acest sector, în care nici nu știu pe unde sunt aceste întreprinderi, măcar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Giurgiu.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Așa cum s-a putut constata din toate luările de cuvânt, de altfel și în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice acest proiect de lege a fost acceptat și sperăm că o să vină în sprijinul producătorilor.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Să lămurim lucrurile. Aici nu este vorba de un proiect de lege care să stipuleze ștergerile de datorii, facilități de la bugetul statului. Aici este vorba de reglementarea unui domeniu economic important pentru agricultură. Deci, să nu facem confuzii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Intrăm în procedura de vot.

Văd că mai este o intervenție.

Domnul Băeșu. Vă rog; ultima intervenție.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția colegului nostru, domnul Tudor, mi-a prilejuit și mie acest cuvânt, pentru că domnia sa a întrebat retoric: oare cui servește acest proiect de lege și cine ar putea dobândi, în viziunea unora, calitatea de susținător al unor grupuri infracționale?

N-am răspuns, dar vreau să vă spun că dacă cineva va fi învinuit de asta, accept să fiu învinuit eu, pentru că, așa cum știți, Vrancea - județul pe care-l reprezint - este cel mai mare bazin viticol al țării, și eu cred, după discuțiile pe care le-am avut cu specialiști și cu viticultorii vrânceni, că acest proiect de lege vine să rezolve importante dificultăți pe care le au în acest moment, mai ales din punctul de vedere al aderării la Uniunea Europeană, ceea ce a creat numeroase semne de întrebare, pericole pe care această lege vine acum să le rezolve, și eu, împreună cu câțiva dintre colegii mei din județul Vrancea, ne pregătim să venim în perioada următoare și să amendăm această lege mai mult decât atât, pentru a aduce mai multe beneficii viticultorilor și celor care-și câștigă existența în județul meu din producerea vinurilor.

Vă mulțumesc și vă rog să sprijiniți adoptarea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă nu mai sunt alte intervenții, trecem la dezbaterea pe articole.

Discutând despre amendamentele produse la comisie, nu există amendamente respinse.

Începând cu titlul legii, poz.1 până la poz.20, dacă sunt obiecții, observații? Nu există; considerat adoptat.

De la poz.21 la poz.40, dacă există obiecții, observații? Nu există. Adoptat.

De la poz.41 până la poz.56, dacă există obiecții, observații?

Vă rog.

La poz.32 există observații.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule președinte, la poz.32, art.35, s-a greșit, nu s-a preluat textul corect, și avem "îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor cu indicație geografică, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu excepția pelinului".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Cine este de acord cu modificarea propusă de domnul deputat?

Împotrivă?

Abțineri?

Deci, cu unanimitate de voturi, a fost modificată și poz.32.

Am votat și până la poz.56.

Deci, am dezbătut absolut toate amendamentele.

Mergem pentru votul final.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind stimularea industriei de tehnologia informației (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind stimularea industriei de tehnologia informației.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiilor sesizate în fond?

Domnul Nicolae Mihai Tănăsescu, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să sintetizez raportul comun asupra acestui proiect de lege, un proiect de lege inițiat în septembrie 2002 și prezentat Biroului permanent al Camerei pentru a fi luat în discuție de către cele două comisii - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în septembrie 2002. Este un proiect de lege din categoria legilor ordinare, însă, având în vedere că prevederile acestui act normativ, în momentul de față, nu mai sunt în conformitate cu Codul fiscal, nu mai sunt în conformitate cu cerințele și implicațiile în procesul de integrare în Uniunea Europeană, cele două comisii au propus - dumneavoastră și plenului - respingerea acestui proiect de lege.

De aceea, domnule președinte, vă propunem ca acest proiect de lege, care a fost elaborat în anul 2002, să fie respins de către plenul Camerei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu dorește nimeni.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea acestei inițiative legislative.

Rămâne pentru votul final.

 
Aprobarea unei modificări în componența numerică a Comisiei juridice, de disciplină și imunități.  

La pct. 5 al ordinii de zi, astăzi, am avut modificări în componența numerică a Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă informez că, în prezent, limita maximă a numărului membrilor comisiei este de 26 și există două locuri vacante. În urma negocierilor liderilor grupurilor parlamentare, s-a constatat că, potrivit configurației politice a Camerei Deputaților, trei grupuri parlamentare: PSD, PRM și UDMR mai au dreptul la câte un loc în componența acestei comisii.

Ca urmare, Biroul permanent propune modificarea limitei maxime a numărului acestei comisii de la 26 la 27.

Dacă sunt obiecții sau observații?

Supun votului această propunere.

Cine este pentru?

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri?

Deci, cu majoritate de voturi s-a acceptat mărirea numărului de membri de la 26 la 27, în cadrul Comisiei de....

Vă rog frumos, pentru procedură. Aveți cuvântul, domnule deputat.

     

Domnul Dragoș Ujeniuc (din sală):

N-am înțeles pentru ce comisie.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Comisia juridică, de disciplină și imunități. S-a mărit numărul de locuri de la 26 la 27.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Pe procedură voiam să cer cuvântul.

Înainte de a trece la procedura de vot am făcut semne destul de vizibile. Îmi pare rău, domnul este ocupat cu telefonul, nu se poate.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Aveți cuvântul, domnule deputat. Vă rog.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Ce manieră de comportare față de dreptul nostru a ni se da cuvântul! Nu suntem luați în seamă, nici măcar nu se uită nimeni la noi, dintre secretari. Se poate așa ceva?

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Este vorba de situația celor care am fost înlocuiți din Comisia juridică, sau scoși din Comisia juridică după ce am plecat din Grupul parlamentar al PNL.

Vreau să vă spun că am în față stenograma ședinței Biroului permanent și am văzut cât de controversată a fost această problemă a ocupării locurilor libere din comisiile respective.

Nimeni nu contestă dreptul grupului parlamentar din care a plecat unul dintre deputați de a scoate dintr-o comisie sau alta pe cel care a plecat din grup și să-l înlocuiască cu un membru al partidului respectiv. Dar tot ce s-a discutat în Biroul permanent, după câte am văzut, a pornit de la ideea că, și în Constituție, și în Regulament, se impune ideea că orice deputat are obligația de a face parte dintr-o comisie permanentă - obligația.

Dacă aceasta este obligația deputatului, mă întreb corelativ, nu este și obligația Biroului permanent ca în cel mai scurt timp să ofere un loc într-o comisie, dacă aceasta este opțiunea Biroului permanent: să ofere el, și nu să răspundă la opțiunea deputatului. Nu este obligația de a-i da un loc într-o comisie permanentă?

De la începutul acestei sesiuni și până în prezent, iată, au trecut cinci săptămâni și Biroul permanent nu s-a învrednicit nici măcar să, cu toate că am făcut cereri, în urma expulzării mele - de exemplu - din Comisia juridică, am făcut cereri și am optat pentru una sau alta dintre comisii.

Personal am optat pentru Comisia juridică, această comisie având un loc la data când am formulat cererea. Când mi-am exprimat opțiunea, în Comisia juridică era încă un loc neocupat.

Într-o manieră absolut personală, domnul președinte al Camerei a dus discuția în ședințele Biroului permanent de o manieră care să obstaculeze accesul meu din nou la Comisia juridică.

Dacă doi dintre foștii membri PNL: Bebe Ungureanu și Știrbeț au fost dați afară din comisie și înlocuiți, în ceea ce mă privește eu am fost doar scos din Comisia juridică, deși mai exista un loc liber.

Acum se vine cu ideea că numărul stabilit pentru Comisia juridică este de 26, cu toate că numărul maxim posibil este 33. De ce, dacă este posibil să existe un număr de 33 de membri în Comisia juridică, să se oprească Biroul permanent la limita de 26? Cu toate că sunt solicitanți. Nu din partea grupurilor parlamentare, din partea deputaților independenți, cum aș fi eu, de exemplu. Există o solicitare. Eu o trec chiar dincolo, în aria moralității. Este moral să-i spui: "Dacă nu faci parte dintr-un grup, eu nu-ți creez ție un loc în plus, deși am această posibilitate".

Vă spun, am această stenogramă în față și o citesc. Sunt stupefiat de modul în care s-au pus problemele în ședința Biroului permanent. S-a ajuns până acolo, încât - nu dau nume că nu este de față domnul care a debitat o asemenea inepție - cum că, dacă independentul este numit pentru că nu sunt locuri acolo unde vrea el, este pus într-o Comisie juridică de Biroului permanent sau de plenul Camerei.

În ziua a doua sau în secunda a doua, dacă cumva interesul vreunui grup parlamentar o cere, este zice: "obligatoriu ca acel deputat independent să plece și să lase locul celui care..." adică să transforme un deputat independent într-o minge de fotbal.

Este imoral ceea ce s-a susținut.

De aceea, domnule președinte, eu aș ruga să amânați discuția, pentru că eu vreau să contest ceea ce mi s-a comunicat, că nu mai am loc la Comisia juridică, pentru că locurile sunt ocupate.

După știința mea, de la 26 de locuri care se vor aprobate astăzi și până la 33, cât este posibil prin Regulament, este un număr destul de important. Există posibilitatea creării de locuri și pentru amărâții de parlamentari independenți. Adică bătaia de joc este, totuși, străină politicii, chiar dacă - zic eu - se fac lucruri murdare în politică, dar chiar în halul ăsta să se ajungă, să susținem lucruri care sunt de natură să revolte sau să surprindă neplăcut pe oricine.

Sunt locuri libere, după cum este prevăzut în Regulament și s-a stabilit; numărul maxim la Comisia juridică este 33.

Am să fac contestație și o depun astă seară la Biroul permanent și, până la rezolvarea contestațiilor, eu zic să nu stabiliți nici o măsură și să amânați discuția pe această temă.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Discursul dumneavoastră n-a fost inutil, având în vedere că se leagă mai mult de punctul următor de pe ordinea de zi, și anume de componența efectivă a Comisiei juridice, decât de mărirea numărului de membri. Mărirea numărului de membri nu poate decât să vă favorizeze, să vă creeze o șansă în plus, dacă plenul va accepta propunerea dumneavoastră.

 
Dezbaterea Hotărârii Camerei deputaților pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 42/2004 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (adoptată).  

La pct. 6 al ordinii de zi avem modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.

În conformitate cu art. 42 și 60 alin. (1), (2) și următoarele din Regulamentul Camerei Deputaților...

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Vă mulțumesc respectuos, domnule președinte.

În completarea celor spuse la punctul acesta al ordinii de zi, eu vă rog să supuneți la vot suplimentarea cu încă un loc a numărului de membri ai Comisiei juridice, pentru ca să mi se dea posibilitatea să fac parte din această comisie, eu având opțiunea depusă la Biroul permanent.

Vă solicit aceasta, întrucât am primit comunicare de la Secretariatul General al Camerei Deputaților, în sensul următor: "Întrucât comisia permanentă pentru care ați manifestat opțiunea nu are locuri disponibile, vă comunicăm, în anexă, lista comisiilor permanente." Auziți răspuns! Dacă este posibil așa ceva! Deci îmi comunică mie că nu are locuri disponibile înainte ca acest număr de locuri să fie stabilit. Îl stabiliți astăzi, nu? Dar Biroul permanent îmi comunică mie, înainte de hotărârea plenului, că nu mai are locuri în comisie. Este bătaie de joc pe față.

Eu vă rog să supuneți la vot suplimentarea cu încă un loc a numărului de membri ai Comisiei juridice, existând această cerere, opțiune din partea mea și existând posibilitatea suplimentării până la 33 de locuri.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Revin la punctul anterior. Deci, domnule deputat, noi tocmai am suplimentat numărul de deputați, de membri din Comisia juridică cu un loc și, dacă plenul va accepta ca acel loc să fie al dumneavoastră, este dreptul dumneavoastră și dreptul plenului de a determina. Nu trebuie să fie două locuri ca să puteți să candidați dumneavoastră pe ele. Este un loc suplimentar pe care tocmai l-am aprobat. Rămâne doar ca plenul să vi-l atribuie dumneavoastră sau altei persoane.

Atenție, că urmează un proiect de hotărâre și la acesta, dacă doriți, puteți să faceți o modificare, o propunere de modificare nominală asupra componenței respectivei comisii.

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 42/2004 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

În temeiul art. 42 și art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. "Componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților se modifică după cum urmează:

  • doamna deputat Florentina Marilena Toma, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, trece de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Comisia juridică, de disciplină și imunități în calitate de membru;
  • domnul deputat Costache Mircea, aparținând Grupului parlamentar al Partidului România Mare, trece de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, la Comisia juridică, de disciplină și imunități în calitate de membru;
  • domnul deputat Tamás Sándor, aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, este desemnat în calitate de membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități;
  • domnul deputat Kovacs Attila, aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă;
  • domnul deputat Cozmin Horea Gușă, fără apartenență la un grup parlamentar, trece de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, la Comisia pentru politică externă în calitate de membru;
  • domnul deputat Cristian Alexandru Boureanu, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru industrii și servicii;
  • domnul deputat Mircea Teodor Iustian, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale;
  • domnul deputat Marian Sorin Paveliu, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru sănătate și familie;
  • domnul deputat Florin Aurelian Popescu, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor;
  • domnul deputat Gabriel Sandu, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare;
  • domnul deputat Cornel Știrbeț, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții;
  • domnul deputat Petre Ungureanu, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții;
  • domnul deputat Horațiu Dan Buzatu, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru industrii și servicii;
  • domnul deputat Dumitru Pardău, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice;
  • domnul deputat Romică Andreica, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice;
  • domnul deputat Marian Hoinaru, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare;
  • domnul deputat Dumitru Becșnescu, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale;
  • doamna deputat Monica Octavia Muscă, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnată în calitate de membru al Comisiei pentru politică externă;
  • domnul deputat Viorel Oancea, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisia pentru politică externă;
  • doamna deputat Raluca Turcan, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnată în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor;
  • domnul deputat Dragoș Ujeniuc, fără apartenență la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Obiecții, observații?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Domnule președinte,

Eu, ca absolvent al unei facultăți de drept, vreau să vă spun că principiul egalității în drepturi a femeii cu bărbatul l-am tranșat de mult, mi l-am apropiat de mult, la drept constituțional. Deci nu mai am nevoie să mai fac parte dintr-o asemenea comisie.

Ce vă rog, însă? Observați că, dacă ar fi să mă iau după modul - îl denumesc de-a dreptul șmecheresc - în care s-a procedat, limbajul meu ar putea fi, în mod justificat, mai dur, dar n-o fac, din respect pentru instituția în care mă aflu, nu pentru actul care a emanat de la Biroul permanent.

Deci, încă o dată, s-a ocolit, fără pic de jenă, ceea ce eu am cerut ritos prin opțiunea mea scrisă, să rămân în Comisia juridică. Mi se spune acum că am fost dat la comisia aceea, a cărei denumire mi-e greu s-o și rețin, atât de mult mi-am dorit-o, mi se spune să fac parte din această comisie împotriva voinței mele, deși până la 33, de la 26 până la 33, mai sunt încă șapte locuri în Comisia juridică.

Am cerut astăzi, față de răspunsul care mi s-a dat, că nu mai sunt locuri în Comisia juridică, deși abia acum s-a votat suplimentarea locurilor în Comisia juridică, în înțelepciunea lui Biroul permanent și în hotărârea lui fermă de a-și bate joc de unii dintre noi, a zis: comunicăm că nu avem locuri; dar plenul abia acum votează numărul de locuri.

Eu v-am rugat, în acest context, să supuneți la vot cererea mea, propunerea mea să suplimentăm cu încă un loc numărul de locuri din Comisia juridică, tocmai pentru a da sens cererii mele, opțiunii mele pentru Comisia juridică.

Eu vă rog să supuneți la vot cererea mea. Eu cred că este de bun simț. Dacă o veți respinge o respect, ca și opțiunea dumneavoastră de a-mi accepta propunerea și cererea pe care am formulat-o.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci vă anunț că suntem la punctul 6 de pe ordinea de zi, unde vorbim de componența nominală a comisiilor, și nu la punctul 5, care vorbea de numărul de membri. Acel punct l-am epuizat.

Dar, în momentul de față, există trei locuri neocupate la Comisia juridică și este dreptul dumneavoastră de a solicita să ocupați unul dintre aceste locuri. Întrebare: Deci insistați să faceți parte din Comisia juridică și să indicați în locul cărei persoane să fiți nominalizat dumneavoastră, pentru a modifica acest proiect de hotărâre? Suplimentarea a fost punctul 5, unde era vorba de numărul de membri; suntem la punctul 6, unde vorbim de componența nominală. Aveți dreptul să faceți parte și din Comisia juridică, rămâne să indicați unde modificăm proiectul de hotărâre și locul cărei persoane doriți să-l ocupați dumneavoastră.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Adică, după opinia dumneavoastră, să mai stau încă două luni, până când vă decideți să hotărâți.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu. În momentul de față, dumneavoastră puteți să spuneți optez să fac parte din Comisia juridică în locul lui Costache Mircea sau în locul Florentinei Marilena Toma sau în locul lui Tamás Sándor.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Nu. V-am spus: suplimentarea cu încă un loc. Deci plenul poate să suplimenteze cu încă un loc numărul membrilor Comisiei juridice. Asta am cerut, iar dumneavoastră ați dus discuția de așa manieră, încât să ajungem la punctul 6 fără să mai putem discuta despre ceea ce ați discutat la punctul 5, când nu m-ați băgat în seamă, mi-ați dat cuvântul după vot.

Deci, se pare că ați învățat ceva în foarte scurt timp de când ocupați scaunul de președinte de ședință.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Înțeleg că nu există nici un fel de propunere de modificare a hotărârii, cu excepția propunerii făcute de către Grupul UDMR, o corecție pentru o greșeală de redactare, și anume, domnul deputat Kocacs Attila, aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, nu este membru la Comisia pentru cultură, ci la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Cu această modificare, supun votului dumneavoastră hotărârea Camerei Deputaților în forma și componența nominală pe care v-am prezentat-o.

Cine este pentru?

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată Hotărârea de modificare a Hotărârii nr. 42/2004, în forma pe care v-am prezentat-o.

Declar închisă ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

Urmează răspunsuri la interpelări.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor guvernului:  

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților).)

   

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimați colegi!

Deschidem ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

 
  Doina Micșunica Drețcanu

Doamna deputat Doina Drețcanu, Grupul parlamentar al PSD, a avut o interpelare: "Desființarea învățământului rural". Răspunde domnul ministru Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Doamna deputat, doriți să citiți interpelarea sau așteptați numai răspunsul?

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihail Hărdău (ministrul educației și cercetării) :

Vă mulțumesc.

La întrebarea dumneavoastră prin care ne spuneți că desființăm învățământul din mediul rural, aș dori să vă informez că județul Botoșani este un județ cu populație școlară numeroasă, care a avut - din partea noastră - multă atenție, a fost tratat cu prioritate, dacă doriți să vă spun acest lucru.

Dintr-un total de 569 de microbuze care s-au livrat în mediul rural, un număr de 14 microbuze au fost repartizate în județul dumneavoastră și aș ruga să faceți o comparație cu 11 microbuze de tip ARO, care au fost asigurate județului pe o perioadă de trei ani, 2001 - 2004. Avem, în județul Botoșani, 165 de unități de învățământ cu personalitate juridică, din care 91 sunt în mediul rural. Sunt 40 de mii de elevi care sunt în acest mediu, dar avem o rețea destul de dispersată, cu foarte mult structuri școlare în care funcționează un număr de 20 - 30 de elevi la ciclul gimnazial.

Noi am luat hotărârea în folosul elevilor, nu în ideea de a desființa școala; nu se desființează nici o școală. Ciclul primar rămâne, deci ne ocupăm de școli în continuare, dar pentru un învățământ de calitate, rețeaua școlară trebuie regândită și clase cu cinci-șase elevi cu învățământ simultan nu sunt de natură ca să elimine sau să micșoreze diferența dintre sat și oraș.

Din acest motiv, noi dorim, facem o analiză la nivelul fiecărui județ, mâine va fi și județul Botoșani prezent la o analiză cu ministerul și luăm fiecare școală, fiecare structură în parte, luăm în considerare, așa cum ați spus și dumneavoastră, și infrastructura de transport care în multe locuri face imposibil transportul cu alte mijloace decât cu mijloace clasice - calul și căruța - și noi nu vrem să ducem copiii la școală cu asemenea mijloace. Atunci, menținem structurile, chiar dacă sunt sub nivelul optim, menținem aceste structuri școlare, dar analizele le facem punctual.

Pot să vă spun că, și în acest an, avem în program achiziționarea a 800 de microbuze; microbuzele se vor achiziționa în fiecare regiune de dezvoltare, acolo vor avea loc licitațiile, județul Botoșani având, după o primă analiză, nevoie de 15 microbuze. Dar nu legate aceste microbuze neapărat de învățământul simultan, ci sunt legate de distanțele mari pe care chiar și dumneavoastră le-ați menționat, pe care elevii trebuie să le parcurgă până ajung la școlile de artă și meserii, la școlile tehnologice și avem mare grijă ca să ducem toți copiii la școală. Deci acest lucru este în atenția noastră.

Vreau să vă informez, stimată doamnă deputat, că peste 111 miliarde de lei au fost alocați bugetului numai pentru infrastructura școlară. Nu mai vorbesc că fiecare școală, indiferent unde se găsește, a primit bani de carte școlară, bani pentru laboratoare, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum și cred că acest lucru ne dă dreptul să spunem că învățământul rural sau învățământul din mediul rural este în atenția noastră cu prioritate. Ceea ce se întâmplă acum, deși în acest an am promovat în Guvern Memorandum-ul privind campusurile școlare și școlile de artă și meserii, câte două pentru fiecare județ, pun în valoare tocmai ideea de a recupera elevii din mediul rural.

M-ați întrebat, de exemplu, despre costuri: ce facem cu costurile pentru microbuze. Aici este un răspuns progresiv. Ordinul este dat, toți șoferii pot fi încadrați de către școli ...(Sună telefonul mobil.) Mă scuzați, am uitat de telefon!

Toți șoferii pot fi încadrați pe statele de plată ale unităților școlare. Avem aceste posturi. S-a inițiat, prin Grupul parlamentar - cred că PD - un proiect de hotărâre de modificare a legii, prin care vom plăti combustibilul - acum nu este prevăzut -, considerând că, dacă transportul este gratuit pentru elevi spre școală și de la școală spre casă, toți copiii care sunt transportați cu microbuzele școlare vor fi transportați pe cheltuiala noastră și cred că nu va mai exista acea senzație de disconfort pe care o au consiliile locale în această problemă.

Cred că v-am răspuns la tot ce ați întrebat dumneavoastră. Dacă mai doriți?

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, dacă aveți întrebări suplimentare sau comentarii? Vă rog, aveți cuvântul, conform Regulamentului, două minute.

Vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Mulțumesc foarte mult, doamna președintă. Dați-mi voie să-i mulțumesc și domnului ministru pentru cinstea pe care mi-a făcut-o de a-mi răspunde personal la această interpelare.

Aș mai avea o singură întrebare, deși comentariile mele ar fi multiple, referitoare nu neapărat la aceste autobuze, ci la desființarea claselor. Este adevărat, termenul meu a fost greșit, nu desființarea școlilor, ci a claselor simultane.

Din punct de vedere al creșterii calității învățământului, cred că este un lucru bun, dar m-am referit în mod special la autobuze, pentru că aceste autobuze, în condițiile desființării claselor simultane, nu vor reuși să acopere necesarul județului meu, pentru că el mă interesează.

Domnul ministru a vorbit de 14 microbuze în anul 2006, de 15 pentru 2007, dar nu cred că sunt suficiente, în primul rând.

În al doilea rând, întrebarea se referă punctual la microbuze și la situația microbuzelor din județ; dacă cumva știe, din cele 11 ARO, care erau totuși mai bune pentru infrastructura județului nostru, câte mai funcționează, iar în ceea ce privește costurile, nu m-am referit numai la cheltuielile aferente benzinei și salariului șoferului, ci și la aceste costuri de întreținere a mașinilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnule ministru, doriți să interveniți?

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihail Hărdău:

Vom prelua toate costurile de întreținere, dar 4 ani de zile avem asigurat service-ul integral. Numărul de microbuze solicitat de inspectorat cu foarte multă larghețe a fost de 29 și noi am făcut o analiză fără dumnealor și am ajuns la un număr de 15. Dar, mâine va veni o echipă de la Botoșani și discutăm pe hartă. Deci va fi situația finală.

De asemenea, nu desființăm învățământul simultan. Nu putem, din cauza unor condiții din teren. Deci avem 6 școli la ora actuală în județul Botoșani în care nu putem să desființăm învățământul simultan, dar nu va mai fi învățământ simultan la materiile de bază. Chiar dacă sunt numai 8 copii sau numai 5 copii, le vom asigura aceleași condiții de pregătire. E vorba de numărul de ore care, practic, trebuie acordate. Nu știu dacă m-ați mai întrebat ceva. Nu știu, despre cele 11 microbuze primite în perioada 2001-2004 funcționează, că asta a fost informația primită de la inspectorate, au 11 microbuze și mai au și alte microbuze ale lor. Deci sunt mai multe microbuze, e vorba de ceea ce a dus Guvernul acolo. Guvernul acolo a dus 11 microbuze într-o anumită perioadă, noi am dus 14 anul trecut. Anul acesta pornim cu o cifră de plecare de 15, că și anul trecut am pornit cu o anumită cifră care s-a mărit între timp, că am avut fonduri.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule ministru, și pentru răspuns și pentru prezența dumneavoastră aici, în special pentru faptul că foarte puțini miniștri vin în plenul Camerei pentru a da răspunsuri la interpelări.

 
   

Urmează răspunsurile din partea Ministerului Justiției domnilor deputați Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al P.R.M.. O rog pe doamna secretar de stat Katalin Kibedi să-i transmită răspunsul în scris, și aceeași situație și pentru domnul deputat Liviu Bogdan Ciucă, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Tot în scris răspunsul referitor la reforma Codului civil.

Mulțumim, doamna secretar de stat.

 
  Costache Mircea

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al P.R.M., interpelare referitoare la motivarea măsurii anunțate de scutirea de datorii. Răspunde din partea Ministerul Economiei și Comerțului, domnul secretar de stat Darius Meșca.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Darius Meșca (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind motivația măsurii de scutire a 750 milioane euro pentru obiectivele din domeniul energetic, vă comunicăm următoarele: scutirea S.C. Termoelectrica S.A. la plata datoriilor neachitate reprezintă o măsură necesară și firească, în vederea compensării datoriilor pe care societatea le-a făcut ca urmare a unor decizii ale statului, în cadrul procesului de reformă a economiei românești realizată pe parcursul anilor 1996-2004. Începând cu anul 2000, Termoelectrica a preluat unele datorii aferente atât fostei Regii Autonome de Electricitate RENEL, fostei Companii Naționale de Electricitate CONEL, cât și ale altor societăți desprinse ulterior pentru sporirea atractivității acestora în vederea privatizării.

Este adevărat că S.C. Termoelectrica S.A., în decursul ultimilor 7 ani de activitate, a acumulat pierderi, dar acestea au fost determinate în principal de faptul că funcționând în regim reglementat, atât pentru energia electrică produsă, cât și pentru agentul termic furnizat, prețurile de livrare stabilite de ANRE au fost sub costurile de producție.

Totodată, în această perioadă, pentru a recupera gradul scăzut al încasărilor de circa 70-90% și a susține investițiile, Termoelectrica a fost nevoită să recurgă la contractarea de credite pentru producție, în special pentru trecerea anotimpurilor friguroase și pentru modernizare.

În recunoașterea acestora în integralitate în tarif, a condus la acumularea de noi pierderi.

Menționăm că totuși în anii 2004 și 2005 Termoelectrica a înregistrat profit din activitatea de exploatare, rezultatul negativ al bilanțurilor contabile provenind din pierderile și penalitățile acumulate în trecut.

Cele 4 sucursale ale S.C. Termoelectrica S.A. care nu au personalitate juridică asigură acoperirea vârfurilor de consum, dar și rezolvarea unor situații excepționale în sistemul energetic, când alți operatori își reduc sau încetează activitatea de producție, motiv pentru care acestea au o importanță majoră în funcționarea sistemului energetic național.

Menționăm că în cadrul acestora funcționează Grupul IV - Paroșeni și Grupul I - Brăila, cele mai moderne grupuri termoenergetice pe huilă și, respectiv, hidrocarburi din România.

Operarea în continuare a S.C. Termoelectrica S.A în cadrul sistemului energetic național este necesară pentru acoperirea cererilor de energie electrică, precum și pentru furnizarea de energie termică, pentru numărul total de peste 1 900 000 de consumatori individuali.

Societatea fiind un prestator de servicii de interes economic general, în conformitate cu legislația în vigoare, poate beneficia de măsuri de sprijin financiar din partea statului. Soluția de sprijin financiar este o soluție viabilă și necesară pentru un serviciu de larg interes și impact social. Alternativa acestei soluții, lichidarea societății, nu este o opțiune viabilă, ținând cont de implicațiile pe care le-ar avea ca urmare a riscului întreruperii activității de furnizare de energie electrică, cu efect direct asupra securității și stabilității sistemului energetic național, precum și a riscului întreruperii furnizării de căldură pentru populația din cele mai importante centre urbane care au sisteme de încălzire centrală cum sunt București, Galați, Deva, Constanța sau mare parte a localităților din Valea Jiului.

Măsurile de sprijin financiar se încadrează în prevederile art.6 al Regulamentului privind ajutorul de stat sub forma compensărilor acordate anumitor întreprinderi, cărora le-a fost încredințată prestarea serviciilor de interes economic general, sunt autorizate de către Consiliul Concurentei prin Decizia nr. 210 din 10.10.2006 și reprezintă o practică ce se regăsește în Uniunea Europeană, fiind în acord cu legislația comunitară.

Sperând ca informațiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru comentarii și întrebări suplimentare, domnul deputat Mircea Costache.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Eu, realmente, nu știu ce să cred, pentru că din cele câteva date furnizate de domnul secretar de stat, rezultă cu totul și cu totul altceva decât din informațiile pe care le deținem noi, direct de la sursă. Și anume, posed aici dosarul Termoelectrica, din care rezultă că unitatea are peste 2 miliarde de euro pierderi. Dânsul spune că actuala inițiativă de reducere a unor datorii la producătorii de energie electrică ar fi o măsură compensatorie, nu înțeleg în compensare cu ce, în vederea privatizării.

Dacă noi acceptăm să astupăm cu miliarde de euro, 750 de milioane la această rundă, cele anterioare și cele viitoare, dacă acceptăm să dotăm din bani publici cu un miliard de dolari fibră optică și după aceea dăm pe nimic ROMTELECOM-ul, dacă acceptăm să scutim de datorii de miliarde și după aceea să privatizăm pe nimic, dacă de la bugetul public, de pe spatele contribuabilului român care moare pe la cozi plătindu-și datoriile, noi facem reduceri de acest gen, fără o fundamentare temeinică, așa cum a rezultat, înseamnă că cineva este dușmanul pe față al economiei naționale și că nu vrea ca țara sa să-și revină vreodată.

Dacă dumneavoastră credeți, domnule secretar de stat, că poate fi mulțumitor pentru un reprezentant în forul legislativ, așa cum sunt de drept și de fapt, care trebuie să ducă altora răspunsul și mesajul dumneavoastră, dacă credeți că poate fi mulțumitor, de exemplu un răspuns ca acesta, că energia electrică a înregistrat pierderi, datorită faptului că prețurile stabilite de ANRE, adică de unitatea de reglementare, adică de acea pârghie a statului care trebuie să stabilească prețul real de producție al energiei, dacă ANRE-ul, Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei Electrice a stabilit prețuri mai mici decât costurile de producție, cine a trasat sarcină, ce fel de management a practicat agenția, ce a făcut Guvernul sau ce au făcut guvernele? Agenția aceea este atemporală, aspațială și undeva suspendată în slavă, nu are coordonare tehnică? Nu are responsabilitate, pentru că salariile la managerii din domeniul producției și nu numai al producției și la unitatea de reglementare sunt cu mult mai mari decât ale deputaților, senatorilor pe care îi încriminează instituțiile media în fiecare zi, pentru a le scădea credibilitatea în fața populației.

Spuneți dumneavoastră senin: pentru că avem lipsuri, găuri de acoperit, pierderi, pentru că ANRE-ul a stabilit prețuri mai mici decât costurile de producție.

Domnule, unii dintre noi suntem oameni de litere, dar nu suntem chiar atât de depășiți, încât să nu înțelegem lucrurile elementare și în domeniul economic. Acestea nu sunt răspunsuri sau dumneavoastră dețineți informații mai puține decât noi și asta este trist.

Eu v-am arătat un dosar numai de la Termoelectrica, unde pierderile sunt la peste 2 miliarde de euro la ora asta, dar pierderile înregistrează în România toți producătorii de energie electrică. Singurii care înregistrează profituri sunt furnizorii privați și nu vă dau eu lista furnizorilor privați, pentru că unii dintre ei se duc și iau energie ieftină, chiar cu apostila unor instituții ale statului și cu intervenții de la nivel înalt.

Înregistrează pierderi producția, statul, cetățeanul român, contribuabilul care trebuie să suporte și aceste radieri de datorii pe care le anunță ministerul dumneavoastră de 750 de milioane de euro acum, așa, iar profiturile le înregistrează niște furnizori Green Energy, Holding Energy, Beny, Alex, Vasile, Cucu SRL și alții, care nu produc, nu-și asumă riscuri în contractele respective decât profituri. Ei exportă energie, ei preiau ieftin și vând scump, ei au dreptul să facă profituri nelimitate, fără ca un guvern responsabil să știe cât e marja de profit rezonabilă, cine trebuie să-și asume alături de producători riscurile și pierderile, numai contribuabilul român pe care îl împovărați dumneavoastră prin ștergeri repetate de datorii.

Eu mă opresc aici, pentru că nu vreau să insult liniștitele scaune goale din Parlamentul României care privesc nepăsătoare la probleme atât de importante, precum Dosarul "Energia" și nu vreau nici să ridic în slavă la o cupolă, de asemenea, insensibilă la mesajul meu. O să mă opresc aici, astăzi, dar nu mă opresc aici cu astfel de probleme niciodată, că măgăria și mârlănia trebuie să mai înceteze să mai insulte bunul simț și inteligența celor care mai gândesc și mai simt românește.

Vă mulțumesc, doamnă președinte, și vă rog să mă scuzați.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aledin Amet, Grupul minorităților naționale. Răspunsul este dat de domnul Istvan Tőke, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Istvan Tőke:

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.2374B, vă comunicăm următoarele: Agenția Domeniilor Statului, în conformitate cu art.7 alin.(7) din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea agențiilor domeniilor statului și Legii nr.268, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, predă comisiilor locale prin protocol de predare-preluare terenurile cu destinație agricolă care fac obiectul retrocedării în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie a celor îndreptățiți, în baza unei documentații înaintate de comisia județeană.

Conform Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, și a Hotărârii Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, atribuții în reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie a persoanelor îndreptățite și eliberarea titlurilor de proprietate au comisiile locale și județene.

Referitor la solicitarea domnului inginer agronom Omer Erol privind aplicarea coeficienților de echivalare în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, conform legilor de fond funciar, prin coroborare cu prevederea titlului XI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, vă comunicăm faptul că Agenția Domeniilor Statului nu are abilitarea legală să intervină în procesul de emitere a titlurilor de proprietate, ci doar să solicite aceste acte, în vederea întocmirii documentației.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, vă rog aveți cuvântul.

 
   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Domnule secretat de stat, vă mulțumesc pentru răspunsul acordat și am rugămintea, dacă se poate, să-mi oferiți acest răspuns și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar al P.S.D. Interpelare referitoare la agricultura în afara Europei și-l rog pe domnul secretar de stat Istvan Tőke de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să-i transmită răspunsul în scris.

 
  Andrian-Sirojea Mihei

Urmează interpelarea domnului deputat Andrian Mihei, Grupul parlamentar al P.N.L. Interpelarea este adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, referitoare la încheierea de convenții bilaterale, referitoare la posibilitatea plății contribuțiilor sociale și în țara de naționalitate a navigatorilor membri ai Uniunii Europene. Răspunde domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă. Este prezent? Da.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Sindicatul Liber al Navigatorilor a solicitat efectuarea demersurilor pentru încheierea unor acorduri bilaterale care să prevadă excepții de la regula generală ca marinarul să fie supus legislației statului sub al cărui pavilion navighează, prevăzut în Regulamentul Consiliului nr.1408/71 pentru aplicarea regimului de securitate socială lucrătorilor salariați și lucrătorilor independenți și familiilor acestora care se deplasează în cadrul comunității.

Regulamentul Consiliului nr.1408 are drept scop protejarea, după cum știți, a drepturilor de securitate socială a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene. Regulamentul acesta stabilește modalitățile de acordare a prestațiilor în caz de boală, maternitate, accidente de muncă și boli profesionale, pensii pentru limită de vârstă, invaliditate, urmași, ajutor de deces, indemnizații pentru șomaj, de asemenea, prestații familiale pentru copiii aflați în întreținere, a titularilor de pensii și orfani.

Regulamentul este direct aplicabil, după aderarea României acum la Uniunea Europeană. Principiile fundamentale ale acestui regulament, respectiv a coordonării sistemului de securitate socială, pe care se bazează regulamentul, sunt; aplicarea unei singure legislații, egalitatea de tratament, menținerea drepturilor obținute, respectiv exportul prestațiilor de securitate socială, menținerea drepturilor în curs de achiziție, asta însemnând totalizarea perioadelor de asigurare.

Astfel, perioadele de asigurare realizate în România vor fi luate în considerare la stabilirea dreptului de asigurări sociale în alte state ale Uniunii Europene, iar perioadele de asigurare realizate în statele Uniunii Europene vor fi luate în considerare la stabilirea dreptului de asigurări sociale în România.

N-am să intru în foarte multe amănunte, însă trebuie să vă spun că pentru a putea încheia acorduri bilaterale care să prevadă excepții de la prevederile regulamentului, pe care le aveți în întregime în răspuns și asupra cărora nu voi insista, acestea trebuie să fie în beneficiul lucrătorului.

Reprezentanții Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei au avut consultări la nivel de experți cu reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, privind posibilitatea încheierii unor asemenea acorduri bilaterale care să prevadă excepții de la aplicarea legislației, aplicabile marinarilor români care lucrează la bordul navelor din statele membre ale Uniunii Europene și în urma discuțiilor au rezultat următoarele aspecte.

Există un regulament care are anumite prevederi și care trebuie respectat. Nu poate fi acceptată încheierea de acorduri bilaterale, care să modifice complet modul de aplicare a regulamentului, pentru că în cazul în care există consens, ar trebui modificat regulamentul. Poate fi însă acceptat ca pentru cazuri individuale să fie efectuate excepții de la regulile generale, dacă aceasta este în interesul unei persoane sau a unei categorii de persoane. Statele membre ale Uniunii Europene nu agreează încheierea de acorduri bilaterale generale care să prevadă excepții generale de la prevederile regulamentului.

Conform prevederilor art.17 a Regulamentului nr.1408, pot fi solicitate excepții, dar este preferabil, spuneam, ca acestea să fie solicitate după analizarea situației de la caz la caz, și nu prin încheierea unor acorduri care să reglementeze toate cazurile, astfel încât o persoană care nu dorește să i se aplice acordurile, excepție de la regula generală, să poată să beneficieze de aplicarea regulilor generale ale regulamentului. Această abordare trebuie aplicată și în situația specifică a marinarilor. Pot fi solicitate și agreate excepții individuale de la aplicarea regulamentului dacă situația specifică a marinarului respectiv o cere.

Astfel, pentru perioade mai scurte de 12 luni, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de regulament, un angajator din România poate să solicite ca angajatul să rămână supus legislației de securitate socială din România, în cazul în care acesta îl trimite într-un stat al Uniunii Europene pentru a efectua o activitate pentru angajator.

Un lucrător care desfășoară în mod obișnuit activitate independentă, pe teritoriul unui stat membru și care prestează o muncă pe teritoriul unui alt stat membru, continuă să fie supus legislației primului stat membru, cu condiția ca durata previzibilă a acestei munci să nu depășească 12 luni. Pot fi agreate orice altfel de excepții individuale, dacă se dovedește că acestea sunt în beneficiul lucrătorului.

Pot să vă spun că Ministerul Muncii al Solidarității Sociale și Familiei va continua să se consulte cu ministerele muncii și, mă rog, organismele echivalente din alte state ale Uniunii Europene și spațiul economic european pentru a identifica posibilitățile prin care marinarii români ar putea rămâne asigurați în România, indiferent de pavilionul navei la bordul căreia sunt angajați.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă sunt comentarii sau întrebări, domnule deputat?

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Regula nr.1408/71 atribuie țărilor de pavilion de a colecta și acoperi aceste contribuții sociale, dar există și excepția de la regulă, în cazul acordurilor bilaterale.

Aceste acorduri există și putem să depunem și cred că Sindicatul Liber al Navigatorilor a depus asemenea exemple și vorbim aici de alte state care au intrat înaintea noastră în Uniunea Europeană, vorbesc de Grupul celor 10, vorbesc de Polonia, vorbesc de Lituania, Estonia și o dată ce un sindicat al unei categorii de muncă, în speță, Sindicatul Liber al Navigatorilor a cerut expres reglementarea acestor acorduri bilaterale, bineînțeles că este în sensul protejării forței de muncă românești, a acestor marinari și este în beneficiul acestora. Mai ales că este o perioadă de tranziție și ne pare rău că cei care au negociat aderarea României la Uniunea Europeană n-au avut în vedere existența unei asemenea perioade de tranziție, de 2-3 până la 7 ani de zile.

Știm cu toții că acești operatori de nave, acești armatori din Uniunea Europeană angajau forță de muncă din România sau din cadrul țărilor din afara Uniunii Europene, tocmai pentru a reduce costurile cu forța de muncă la bordul acestor nave. Faptul că România este membră a Uniunii Europene nu face altceva decât să ridice aceste costuri și această forță de muncă să nu mai fie atrăgătoare pentru unii dintre armatori.

Sindicatul Liber al Navigatorilor nu dorește altceva decât să protejeze această forță de muncă, acești marinari care și-au găsit pentru moment locuri de muncă la bordul acestor nave, până când se va putea crea o anumită legătură mult mai stabilă între forța de muncă din România în acest sector și armatorii din Uniunea Europeană.

De aceea, eu aș dori să subliniez necesitatea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei de a continua să se consulte cu Sindicatul Liber al Navigatorilor, să știți că nu toate celelalte ministere doresc, din țările din Uniunea Europeană, asemenea acorduri, pentru că și dânșii vor să-și protejeze, la rândul lor, forța de muncă din acele țări, cetățenii din acele țări, dar cred că este cazul să reușim să găsim portițe la legislația europeană, astfel încât, într-adevăr, să putem să-i ajutăm pe marinarii români.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Doriți să mai interveniți, domnule secretar de stat? Nu.

Figurez și eu pe lista colegilor parlamentari care doresc să primească răspunsuri la interpelări astăzi. Este vorba de interpelare, referitoare la necesitatea adoptării Statutului personalului aeronautic civil navigant profesionist din România. Interpelarea a fost adresată atât Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cât și Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Îi rog pe domnii secretari de stat Cătălin Ionel Dănilă, respectiv domnul Alexandros Galiatatos să-mi transmită răspunsul în scris. Și vă mulțumesc.

 
  Aledin Amet

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aledin Amet, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Răspunde, din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Alexandros Galiatatos (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Doamna președinte.

În conformitate cu prevederile Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind transporturile aeriene civile, semnat la 2 mai 1966, fiecare parte contractantă poate să desemneze mai multe companii aeriene pentru a opera curse aeriene regulate între cele două țări. Partea română, reprezentată de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, a desemnat companiile TAROM și Blu Air să opereze servicii aeriene regulate între România și Turcia.

În prezent, Compania TAROM efectuează zilnic zboruri regulate pe ruta București-Istanbul. Compania Blu Air nu a luat încă o decizie cu privire la începerea operării la Istambul.

În urma consultării transportatorilor aerieni români care operează curse regulate, a reieșit că aceștia nu intenționează să efectueze în viitorul apropiat zboruri regulate pe ruta Constanța- Istanbul, datorită potențialului redus al pieței de a furniza trafic pentru curse aeriene regulate.

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va urmări în continuare oportunitățile de lărgire a cooperării româno-turce în domeniul aviației civile și va sprijini orice inițiativă de extindere pe noi rute a serviciilor aeriene regulate dintre România și Turcia.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, pentru comentarii suplimentare, vă rog.

 
   

Domnul Aledin Amet:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Consider că ideea trebuie să-și găsească totuși o rezolvare favorabilă, pentru că în județul Constanța își desfășoară activitatea foarte mulți oameni de afaceri turci, dar trăiește și o importantă comunitate turco-tătară. Cred că pe viitor totuși se poate reglementa această situație.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Andrian-Sirojea Mihei

Tot domnul secretar de stat Alexandros Galiațatos din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, va da răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Mihei, Grupul parlamentar al P.N.L. referitor la monitorizarea performanțelor actuale ale pilotajului și măsuri pentru impunerea unui nivel de calitate al serviciilor.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamnă președinte,

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului urmărește modul de desfășurare a serviciului public portuar de pilotaj. Astfel, trimestrial, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța prezintă Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului un raport cu privire la derularea contractelor de concesiune a serviciului public portuar de pilotaj, atât din punct de vedere financiar, cât și al prestării activității de pilotaj, la acest capitol, precizându-se evenimentele înregistrate în perioada analizată.

Nu există un studiu comparativ referitor la performanțele activității de pilotaj înainte de a fi concesionată și în momentul actual. Dar, așa cum s-a răspuns și în interpelarea din data de 23 ianuarie 2006, în urma analizei referitoare la modul de derulare a activității de pilotaj în porturile românești, situația manevrelor și a evenimentelor de navigație se prezintă astfel: dacă în 1997, la un număr de 8472 de manevre, numărul de evenimente era de 23, într-un procent de 0,27%, s-a ajuns ca în 2006 la un număr de 13.328 de manevre, numărul evenimentelor s-a redus la un procent de 0,06%. Toate evenimentele de navigație au avut ca rezultat coliziuni ușoare între nave sau între nave și infrastructura portuară.

În urma acestor accidente, nu s-au produs pagube materiale mari și nu au fost persoane accidentate grav sau victime omenești.

Având în vedere cele menționate, se poate concluziona că activitatea de pilotaj în apele naționale se desfășoară în condiții de siguranță, iar în ultimii ani numărul evenimentelor a scăzut.

Pentru buna desfășurare a activității de pilotaj, în condiții de siguranță, enumerăm următoarele măsuri: balizarea șenalelor de acces în port, cât și a pericolelor izolate; verificarea zilnică și întreținerea mijloacelor de semnalizare acustice, luminoase pentru asigurarea pilotajului și manevrarea navelor în condiții de siguranță, menținerea adâncimii pe șenalele de acces, cât și în bazinele aferente danelor de acostare și operare, la cote de siguranță; continuarea programului de dragaj în interiorul portului, pentru asigurarea unor condiții normale de manevră.

Lunar, se întocmesc hărți cu adâncimile reale, pe șenalele de acces la bazinele portului, comunicarea făcându-se de către autoritatea navală română companiilor de pilotaj.

Informarea cu avize către companiile de pilotaj asupra lucrărilor hidrotehnice programate în vederea înlăturării riscurilor evenimentelor de navigație.

Caietul de sarcini al concesiunii serviciului public de pilotaj al navelor în porturile maritime românești aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.67 din 13.03.2000, precizează că serviciul public portuar de pilotaj al navelor maritime în porturile Constanța, Midia și Mangalia este destinat să asigure condițiile de siguranță a navigației și a portului.

La capitolul I art.4 alin.(3) din Caietul de sarcini al concesiunii se precizează că prima cerință obligatorie pentru concesionar este să aibă o experiență semnificativă în activitatea de pilotaj. În acest sens, participanții la licitație au completat Anexa nr.5 a caietului de sarcini.

Printre cerințe precizăm obligația de a dispune de o dotare minimă corespunzătoare: pilotine, șalupe, radiotelefoane, conform Anexei nr.7, personal cu experiență, piloți.

De asemenea, acest personal să fie brevetat de autoritatea română competentă, Anexa nr.8; coordonarea activității piloților să fie asigurată de un pilot șef a cărui vechime în activitatea de pilotaj să fie de minim cinci ani.

O altă cerință obligă pilotul ofertant să aibă o permanentă preocupare pentru perfecționarea pregătirii profesionale a piloților stagiari și a întregului personal angajat.

Toate aceste cerințe vizează desfășurarea în condiții de siguranță a serviciului de pilotaj nave maritime.

Prin contractul de concesiune perfectat, după adjudecarea prestării acestui serviciu, deci prin licitație, este precizată obligația concesionarului de a îmbunătăți calitatea serviciului public portuar de pilotaj prin măsuri organizatorice și de instruire a personalului de specialitate.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă aveți comentarii sau întrebări suplimentare.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru amabilitatea de a răspunde la această interpelare și cu siguranță ar fi făcut față și unei funcții la Institutul de Statistică pentru că ceea ce doresc eu este să se aplece cu mai multă profunzime asupra problematicilor, pentru că monitorizarea nu înseamnă o simplă statistică, ci cu toții ne dorim ca aceste accidente să nu se repete. Pentru că, dacă observăm cauzele care au dus la... sau motivele pentru care... sau condițiile în care s-au produs aceste accidente în marea lor parte sunt asemănătoare și ele au și un caracter repetativ.

Nu aș vrea aici să intrăm într-o polemică referitoare la calitatea managementului, unde spune că fiecare poate să greșească o singură dată, dar în momentul în care greșeala se repetă, cauzele nu sunt înlăturate, înseamnă că vorbim de altceva și putem să spunem chiar de prostie în acest caz.

Nu cred că trebuie să lăsăm la nivelul unei societăți comerciale, până la urmă, să-și rezolve această problemă din punct de vedere organizatoric, pe când ministerul ar trebui să aibă... autoritatea de resort ar trebui să se preocupe, și din analiza acestor accidente să tragă învățăminte, astfel încât să modifice cerințele pentru ca astfel de evenimente să nu se mai repete.

Nu trebuie să subliniem aici că, într-adevăr, portul, poate infrastructura nu are de suferit, dar procesul comercial economic al unei nave este întrerupt și sunt foarte multe cazuri când navele vin de fapt să înceapă o operațiune comercială și trebuie să tragă pe dreapta și să aibă o perioadă de timp mort, când ele trebuie să se repare.

Chiar la televizor, și putea să urmărească și cred că o țară întreagă a văzut o navă care a venit să încarce grâne și a avut o spărtură în bordaj. Bineînțeles, portul, infrastructura n-au avut de suferit. Vreau să vă spun că acea navă trebuie să stea câteva zile foarte bune să se repare, bani pe care nu-i plătește nimeni și chiar dacă nava este asigurată, armatorul are o pierdere care nu este recuperată.

Mulțumesc încă o dată domnului secretar de stat și am rugămintea dacă se poate să se aplece mai mult asupra acestei probleme.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, închei ședința de astăzi consacrată interpelărilor, răspunsurilor la interpelările orale.

Vă doresc tuturor o seară bună!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,00.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 22 january 2020, 7:53
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro