Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 5, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.22/15-03-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 05-03-2007 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 5, 2007

13. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor guvernului:  

   

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților).)

 
 

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimați colegi!

Deschidem ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

 
Doina Micșunica Drețcanu

Doamna deputat Doina Drețcanu, Grupul parlamentar al PSD, a avut o interpelare: "Desființarea învățământului rural". Răspunde domnul ministru Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Doamna deputat, doriți să citiți interpelarea sau așteptați numai răspunsul?

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

 

Domnul Mihail Hărdău (ministrul educației și cercetării) :

Vă mulțumesc.

La întrebarea dumneavoastră prin care ne spuneți că desființăm învățământul din mediul rural, aș dori să vă informez că județul Botoșani este un județ cu populație școlară numeroasă, care a avut - din partea noastră - multă atenție, a fost tratat cu prioritate, dacă doriți să vă spun acest lucru.

Dintr-un total de 569 de microbuze care s-au livrat în mediul rural, un număr de 14 microbuze au fost repartizate în județul dumneavoastră și aș ruga să faceți o comparație cu 11 microbuze de tip ARO, care au fost asigurate județului pe o perioadă de trei ani, 2001 - 2004. Avem, în județul Botoșani, 165 de unități de învățământ cu personalitate juridică, din care 91 sunt în mediul rural. Sunt 40 de mii de elevi care sunt în acest mediu, dar avem o rețea destul de dispersată, cu foarte mult structuri școlare în care funcționează un număr de 20 - 30 de elevi la ciclul gimnazial.

Noi am luat hotărârea în folosul elevilor, nu în ideea de a desființa școala; nu se desființează nici o școală. Ciclul primar rămâne, deci ne ocupăm de școli în continuare, dar pentru un învățământ de calitate, rețeaua școlară trebuie regândită și clase cu cinci-șase elevi cu învățământ simultan nu sunt de natură ca să elimine sau să micșoreze diferența dintre sat și oraș.

Din acest motiv, noi dorim, facem o analiză la nivelul fiecărui județ, mâine va fi și județul Botoșani prezent la o analiză cu ministerul și luăm fiecare școală, fiecare structură în parte, luăm în considerare, așa cum ați spus și dumneavoastră, și infrastructura de transport care în multe locuri face imposibil transportul cu alte mijloace decât cu mijloace clasice - calul și căruța - și noi nu vrem să ducem copiii la școală cu asemenea mijloace. Atunci, menținem structurile, chiar dacă sunt sub nivelul optim, menținem aceste structuri școlare, dar analizele le facem punctual.

Pot să vă spun că, și în acest an, avem în program achiziționarea a 800 de microbuze; microbuzele se vor achiziționa în fiecare regiune de dezvoltare, acolo vor avea loc licitațiile, județul Botoșani având, după o primă analiză, nevoie de 15 microbuze. Dar nu legate aceste microbuze neapărat de învățământul simultan, ci sunt legate de distanțele mari pe care chiar și dumneavoastră le-ați menționat, pe care elevii trebuie să le parcurgă până ajung la școlile de artă și meserii, la școlile tehnologice și avem mare grijă ca să ducem toți copiii la școală. Deci acest lucru este în atenția noastră.

Vreau să vă informez, stimată doamnă deputat, că peste 111 miliarde de lei au fost alocați bugetului numai pentru infrastructura școlară. Nu mai vorbesc că fiecare școală, indiferent unde se găsește, a primit bani de carte școlară, bani pentru laboratoare, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum și cred că acest lucru ne dă dreptul să spunem că învățământul rural sau învățământul din mediul rural este în atenția noastră cu prioritate. Ceea ce se întâmplă acum, deși în acest an am promovat în Guvern Memorandum-ul privind campusurile școlare și școlile de artă și meserii, câte două pentru fiecare județ, pun în valoare tocmai ideea de a recupera elevii din mediul rural.

M-ați întrebat, de exemplu, despre costuri: ce facem cu costurile pentru microbuze. Aici este un răspuns progresiv. Ordinul este dat, toți șoferii pot fi încadrați de către școli ...(Sună telefonul mobil.) Mă scuzați, am uitat de telefon!

Toți șoferii pot fi încadrați pe statele de plată ale unităților școlare. Avem aceste posturi. S-a inițiat, prin Grupul parlamentar - cred că PD - un proiect de hotărâre de modificare a legii, prin care vom plăti combustibilul - acum nu este prevăzut -, considerând că, dacă transportul este gratuit pentru elevi spre școală și de la școală spre casă, toți copiii care sunt transportați cu microbuzele școlare vor fi transportați pe cheltuiala noastră și cred că nu va mai exista acea senzație de disconfort pe care o au consiliile locale în această problemă.

Cred că v-am răspuns la tot ce ați întrebat dumneavoastră. Dacă mai doriți?

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, dacă aveți întrebări suplimentare sau comentarii? Vă rog, aveți cuvântul, conform Regulamentului, două minute.

Vă rog, doamna deputat.

 
 

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Mulțumesc foarte mult, doamna președintă. Dați-mi voie să-i mulțumesc și domnului ministru pentru cinstea pe care mi-a făcut-o de a-mi răspunde personal la această interpelare.

Aș mai avea o singură întrebare, deși comentariile mele ar fi multiple, referitoare nu neapărat la aceste autobuze, ci la desființarea claselor. Este adevărat, termenul meu a fost greșit, nu desființarea școlilor, ci a claselor simultane.

Din punct de vedere al creșterii calității învățământului, cred că este un lucru bun, dar m-am referit în mod special la autobuze, pentru că aceste autobuze, în condițiile desființării claselor simultane, nu vor reuși să acopere necesarul județului meu, pentru că el mă interesează.

Domnul ministru a vorbit de 14 microbuze în anul 2006, de 15 pentru 2007, dar nu cred că sunt suficiente, în primul rând.

În al doilea rând, întrebarea se referă punctual la microbuze și la situația microbuzelor din județ; dacă cumva știe, din cele 11 ARO, care erau totuși mai bune pentru infrastructura județului nostru, câte mai funcționează, iar în ceea ce privește costurile, nu m-am referit numai la cheltuielile aferente benzinei și salariului șoferului, ci și la aceste costuri de întreținere a mașinilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnule ministru, doriți să interveniți?

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihail Hărdău:

Vom prelua toate costurile de întreținere, dar 4 ani de zile avem asigurat service-ul integral. Numărul de microbuze solicitat de inspectorat cu foarte multă larghețe a fost de 29 și noi am făcut o analiză fără dumnealor și am ajuns la un număr de 15. Dar, mâine va veni o echipă de la Botoșani și discutăm pe hartă. Deci va fi situația finală.

De asemenea, nu desființăm învățământul simultan. Nu putem, din cauza unor condiții din teren. Deci avem 6 școli la ora actuală în județul Botoșani în care nu putem să desființăm învățământul simultan, dar nu va mai fi învățământ simultan la materiile de bază. Chiar dacă sunt numai 8 copii sau numai 5 copii, le vom asigura aceleași condiții de pregătire. E vorba de numărul de ore care, practic, trebuie acordate. Nu știu dacă m-ați mai întrebat ceva. Nu știu, despre cele 11 microbuze primite în perioada 2001-2004 funcționează, că asta a fost informația primită de la inspectorate, au 11 microbuze și mai au și alte microbuze ale lor. Deci sunt mai multe microbuze, e vorba de ceea ce a dus Guvernul acolo. Guvernul acolo a dus 11 microbuze într-o anumită perioadă, noi am dus 14 anul trecut. Anul acesta pornim cu o cifră de plecare de 15, că și anul trecut am pornit cu o anumită cifră care s-a mărit între timp, că am avut fonduri.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule ministru, și pentru răspuns și pentru prezența dumneavoastră aici, în special pentru faptul că foarte puțini miniștri vin în plenul Camerei pentru a da răspunsuri la interpelări.

 
 

Urmează răspunsurile din partea Ministerului Justiției domnilor deputați Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al P.R.M.. O rog pe doamna secretar de stat Katalin Kibedi să-i transmită răspunsul în scris, și aceeași situație și pentru domnul deputat Liviu Bogdan Ciucă, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Tot în scris răspunsul referitor la reforma Codului civil.

Mulțumim, doamna secretar de stat.

 
Costache Mircea

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al P.R.M., interpelare referitoare la motivarea măsurii anunțate de scutirea de datorii. Răspunde din partea Ministerul Economiei și Comerțului, domnul secretar de stat Darius Meșca.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Darius Meșca (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind motivația măsurii de scutire a 750 milioane euro pentru obiectivele din domeniul energetic, vă comunicăm următoarele: scutirea S.C. Termoelectrica S.A. la plata datoriilor neachitate reprezintă o măsură necesară și firească, în vederea compensării datoriilor pe care societatea le-a făcut ca urmare a unor decizii ale statului, în cadrul procesului de reformă a economiei românești realizată pe parcursul anilor 1996-2004. Începând cu anul 2000, Termoelectrica a preluat unele datorii aferente atât fostei Regii Autonome de Electricitate RENEL, fostei Companii Naționale de Electricitate CONEL, cât și ale altor societăți desprinse ulterior pentru sporirea atractivității acestora în vederea privatizării.

Este adevărat că S.C. Termoelectrica S.A., în decursul ultimilor 7 ani de activitate, a acumulat pierderi, dar acestea au fost determinate în principal de faptul că funcționând în regim reglementat, atât pentru energia electrică produsă, cât și pentru agentul termic furnizat, prețurile de livrare stabilite de ANRE au fost sub costurile de producție.

Totodată, în această perioadă, pentru a recupera gradul scăzut al încasărilor de circa 70-90% și a susține investițiile, Termoelectrica a fost nevoită să recurgă la contractarea de credite pentru producție, în special pentru trecerea anotimpurilor friguroase și pentru modernizare.

În recunoașterea acestora în integralitate în tarif, a condus la acumularea de noi pierderi.

Menționăm că totuși în anii 2004 și 2005 Termoelectrica a înregistrat profit din activitatea de exploatare, rezultatul negativ al bilanțurilor contabile provenind din pierderile și penalitățile acumulate în trecut.

Cele 4 sucursale ale S.C. Termoelectrica S.A. care nu au personalitate juridică asigură acoperirea vârfurilor de consum, dar și rezolvarea unor situații excepționale în sistemul energetic, când alți operatori își reduc sau încetează activitatea de producție, motiv pentru care acestea au o importanță majoră în funcționarea sistemului energetic național.

Menționăm că în cadrul acestora funcționează Grupul IV - Paroșeni și Grupul I - Brăila, cele mai moderne grupuri termoenergetice pe huilă și, respectiv, hidrocarburi din România.

Operarea în continuare a S.C. Termoelectrica S.A în cadrul sistemului energetic național este necesară pentru acoperirea cererilor de energie electrică, precum și pentru furnizarea de energie termică, pentru numărul total de peste 1 900 000 de consumatori individuali.

Societatea fiind un prestator de servicii de interes economic general, în conformitate cu legislația în vigoare, poate beneficia de măsuri de sprijin financiar din partea statului. Soluția de sprijin financiar este o soluție viabilă și necesară pentru un serviciu de larg interes și impact social. Alternativa acestei soluții, lichidarea societății, nu este o opțiune viabilă, ținând cont de implicațiile pe care le-ar avea ca urmare a riscului întreruperii activității de furnizare de energie electrică, cu efect direct asupra securității și stabilității sistemului energetic național, precum și a riscului întreruperii furnizării de căldură pentru populația din cele mai importante centre urbane care au sisteme de încălzire centrală cum sunt București, Galați, Deva, Constanța sau mare parte a localităților din Valea Jiului.

Măsurile de sprijin financiar se încadrează în prevederile art.6 al Regulamentului privind ajutorul de stat sub forma compensărilor acordate anumitor întreprinderi, cărora le-a fost încredințată prestarea serviciilor de interes economic general, sunt autorizate de către Consiliul Concurentei prin Decizia nr. 210 din 10.10.2006 și reprezintă o practică ce se regăsește în Uniunea Europeană, fiind în acord cu legislația comunitară.

Sperând ca informațiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru comentarii și întrebări suplimentare, domnul deputat Mircea Costache.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Eu, realmente, nu știu ce să cred, pentru că din cele câteva date furnizate de domnul secretar de stat, rezultă cu totul și cu totul altceva decât din informațiile pe care le deținem noi, direct de la sursă. Și anume, posed aici dosarul Termoelectrica, din care rezultă că unitatea are peste 2 miliarde de euro pierderi. Dânsul spune că actuala inițiativă de reducere a unor datorii la producătorii de energie electrică ar fi o măsură compensatorie, nu înțeleg în compensare cu ce, în vederea privatizării.

Dacă noi acceptăm să astupăm cu miliarde de euro, 750 de milioane la această rundă, cele anterioare și cele viitoare, dacă acceptăm să dotăm din bani publici cu un miliard de dolari fibră optică și după aceea dăm pe nimic ROMTELECOM-ul, dacă acceptăm să scutim de datorii de miliarde și după aceea să privatizăm pe nimic, dacă de la bugetul public, de pe spatele contribuabilului român care moare pe la cozi plătindu-și datoriile, noi facem reduceri de acest gen, fără o fundamentare temeinică, așa cum a rezultat, înseamnă că cineva este dușmanul pe față al economiei naționale și că nu vrea ca țara sa să-și revină vreodată.

Dacă dumneavoastră credeți, domnule secretar de stat, că poate fi mulțumitor pentru un reprezentant în forul legislativ, așa cum sunt de drept și de fapt, care trebuie să ducă altora răspunsul și mesajul dumneavoastră, dacă credeți că poate fi mulțumitor, de exemplu un răspuns ca acesta, că energia electrică a înregistrat pierderi, datorită faptului că prețurile stabilite de ANRE, adică de unitatea de reglementare, adică de acea pârghie a statului care trebuie să stabilească prețul real de producție al energiei, dacă ANRE-ul, Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei Electrice a stabilit prețuri mai mici decât costurile de producție, cine a trasat sarcină, ce fel de management a practicat agenția, ce a făcut Guvernul sau ce au făcut guvernele? Agenția aceea este atemporală, aspațială și undeva suspendată în slavă, nu are coordonare tehnică? Nu are responsabilitate, pentru că salariile la managerii din domeniul producției și nu numai al producției și la unitatea de reglementare sunt cu mult mai mari decât ale deputaților, senatorilor pe care îi încriminează instituțiile media în fiecare zi, pentru a le scădea credibilitatea în fața populației.

Spuneți dumneavoastră senin: pentru că avem lipsuri, găuri de acoperit, pierderi, pentru că ANRE-ul a stabilit prețuri mai mici decât costurile de producție.

Domnule, unii dintre noi suntem oameni de litere, dar nu suntem chiar atât de depășiți, încât să nu înțelegem lucrurile elementare și în domeniul economic. Acestea nu sunt răspunsuri sau dumneavoastră dețineți informații mai puține decât noi și asta este trist.

Eu v-am arătat un dosar numai de la Termoelectrica, unde pierderile sunt la peste 2 miliarde de euro la ora asta, dar pierderile înregistrează în România toți producătorii de energie electrică. Singurii care înregistrează profituri sunt furnizorii privați și nu vă dau eu lista furnizorilor privați, pentru că unii dintre ei se duc și iau energie ieftină, chiar cu apostila unor instituții ale statului și cu intervenții de la nivel înalt.

Înregistrează pierderi producția, statul, cetățeanul român, contribuabilul care trebuie să suporte și aceste radieri de datorii pe care le anunță ministerul dumneavoastră de 750 de milioane de euro acum, așa, iar profiturile le înregistrează niște furnizori Green Energy, Holding Energy, Beny, Alex, Vasile, Cucu SRL și alții, care nu produc, nu-și asumă riscuri în contractele respective decât profituri. Ei exportă energie, ei preiau ieftin și vând scump, ei au dreptul să facă profituri nelimitate, fără ca un guvern responsabil să știe cât e marja de profit rezonabilă, cine trebuie să-și asume alături de producători riscurile și pierderile, numai contribuabilul român pe care îl împovărați dumneavoastră prin ștergeri repetate de datorii.

Eu mă opresc aici, pentru că nu vreau să insult liniștitele scaune goale din Parlamentul României care privesc nepăsătoare la probleme atât de importante, precum Dosarul "Energia" și nu vreau nici să ridic în slavă la o cupolă, de asemenea, insensibilă la mesajul meu. O să mă opresc aici, astăzi, dar nu mă opresc aici cu astfel de probleme niciodată, că măgăria și mârlănia trebuie să mai înceteze să mai insulte bunul simț și inteligența celor care mai gândesc și mai simt românește.

Vă mulțumesc, doamnă președinte, și vă rog să mă scuzați.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Aledin Amet

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aledin Amet, Grupul minorităților naționale. Răspunsul este dat de domnul Istvan Tőke, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Istvan Tőke:

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.2374B, vă comunicăm următoarele: Agenția Domeniilor Statului, în conformitate cu art.7 alin.(7) din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea agențiilor domeniilor statului și Legii nr.268, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, predă comisiilor locale prin protocol de predare-preluare terenurile cu destinație agricolă care fac obiectul retrocedării în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie a celor îndreptățiți, în baza unei documentații înaintate de comisia județeană.

Conform Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, și a Hotărârii Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, atribuții în reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie a persoanelor îndreptățite și eliberarea titlurilor de proprietate au comisiile locale și județene.

Referitor la solicitarea domnului inginer agronom Omer Erol privind aplicarea coeficienților de echivalare în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, conform legilor de fond funciar, prin coroborare cu prevederea titlului XI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, vă comunicăm faptul că Agenția Domeniilor Statului nu are abilitarea legală să intervină în procesul de emitere a titlurilor de proprietate, ci doar să solicite aceste acte, în vederea întocmirii documentației.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, vă rog aveți cuvântul.

 
 

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Domnule secretat de stat, vă mulțumesc pentru răspunsul acordat și am rugămintea, dacă se poate, să-mi oferiți acest răspuns și în scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar al P.S.D. Interpelare referitoare la agricultura în afara Europei și-l rog pe domnul secretar de stat Istvan Tőke de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să-i transmită răspunsul în scris.

 
Andrian-Sirojea Mihei

Urmează interpelarea domnului deputat Andrian Mihei, Grupul parlamentar al P.N.L. Interpelarea este adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, referitoare la încheierea de convenții bilaterale, referitoare la posibilitatea plății contribuțiilor sociale și în țara de naționalitate a navigatorilor membri ai Uniunii Europene. Răspunde domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă. Este prezent? Da.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Sindicatul Liber al Navigatorilor a solicitat efectuarea demersurilor pentru încheierea unor acorduri bilaterale care să prevadă excepții de la regula generală ca marinarul să fie supus legislației statului sub al cărui pavilion navighează, prevăzut în Regulamentul Consiliului nr.1408/71 pentru aplicarea regimului de securitate socială lucrătorilor salariați și lucrătorilor independenți și familiilor acestora care se deplasează în cadrul comunității.

Regulamentul Consiliului nr.1408 are drept scop protejarea, după cum știți, a drepturilor de securitate socială a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene. Regulamentul acesta stabilește modalitățile de acordare a prestațiilor în caz de boală, maternitate, accidente de muncă și boli profesionale, pensii pentru limită de vârstă, invaliditate, urmași, ajutor de deces, indemnizații pentru șomaj, de asemenea, prestații familiale pentru copiii aflați în întreținere, a titularilor de pensii și orfani.

Regulamentul este direct aplicabil, după aderarea României acum la Uniunea Europeană. Principiile fundamentale ale acestui regulament, respectiv a coordonării sistemului de securitate socială, pe care se bazează regulamentul, sunt; aplicarea unei singure legislații, egalitatea de tratament, menținerea drepturilor obținute, respectiv exportul prestațiilor de securitate socială, menținerea drepturilor în curs de achiziție, asta însemnând totalizarea perioadelor de asigurare.

Astfel, perioadele de asigurare realizate în România vor fi luate în considerare la stabilirea dreptului de asigurări sociale în alte state ale Uniunii Europene, iar perioadele de asigurare realizate în statele Uniunii Europene vor fi luate în considerare la stabilirea dreptului de asigurări sociale în România.

N-am să intru în foarte multe amănunte, însă trebuie să vă spun că pentru a putea încheia acorduri bilaterale care să prevadă excepții de la prevederile regulamentului, pe care le aveți în întregime în răspuns și asupra cărora nu voi insista, acestea trebuie să fie în beneficiul lucrătorului.

Reprezentanții Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei au avut consultări la nivel de experți cu reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, privind posibilitatea încheierii unor asemenea acorduri bilaterale care să prevadă excepții de la aplicarea legislației, aplicabile marinarilor români care lucrează la bordul navelor din statele membre ale Uniunii Europene și în urma discuțiilor au rezultat următoarele aspecte.

Există un regulament care are anumite prevederi și care trebuie respectat. Nu poate fi acceptată încheierea de acorduri bilaterale, care să modifice complet modul de aplicare a regulamentului, pentru că în cazul în care există consens, ar trebui modificat regulamentul. Poate fi însă acceptat ca pentru cazuri individuale să fie efectuate excepții de la regulile generale, dacă aceasta este în interesul unei persoane sau a unei categorii de persoane. Statele membre ale Uniunii Europene nu agreează încheierea de acorduri bilaterale generale care să prevadă excepții generale de la prevederile regulamentului.

Conform prevederilor art.17 a Regulamentului nr.1408, pot fi solicitate excepții, dar este preferabil, spuneam, ca acestea să fie solicitate după analizarea situației de la caz la caz, și nu prin încheierea unor acorduri care să reglementeze toate cazurile, astfel încât o persoană care nu dorește să i se aplice acordurile, excepție de la regula generală, să poată să beneficieze de aplicarea regulilor generale ale regulamentului. Această abordare trebuie aplicată și în situația specifică a marinarilor. Pot fi solicitate și agreate excepții individuale de la aplicarea regulamentului dacă situația specifică a marinarului respectiv o cere.

Astfel, pentru perioade mai scurte de 12 luni, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de regulament, un angajator din România poate să solicite ca angajatul să rămână supus legislației de securitate socială din România, în cazul în care acesta îl trimite într-un stat al Uniunii Europene pentru a efectua o activitate pentru angajator.

Un lucrător care desfășoară în mod obișnuit activitate independentă, pe teritoriul unui stat membru și care prestează o muncă pe teritoriul unui alt stat membru, continuă să fie supus legislației primului stat membru, cu condiția ca durata previzibilă a acestei munci să nu depășească 12 luni. Pot fi agreate orice altfel de excepții individuale, dacă se dovedește că acestea sunt în beneficiul lucrătorului.

Pot să vă spun că Ministerul Muncii al Solidarității Sociale și Familiei va continua să se consulte cu ministerele muncii și, mă rog, organismele echivalente din alte state ale Uniunii Europene și spațiul economic european pentru a identifica posibilitățile prin care marinarii români ar putea rămâne asigurați în România, indiferent de pavilionul navei la bordul căreia sunt angajați.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă sunt comentarii sau întrebări, domnule deputat?

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Regula nr.1408/71 atribuie țărilor de pavilion de a colecta și acoperi aceste contribuții sociale, dar există și excepția de la regulă, în cazul acordurilor bilaterale.

Aceste acorduri există și putem să depunem și cred că Sindicatul Liber al Navigatorilor a depus asemenea exemple și vorbim aici de alte state care au intrat înaintea noastră în Uniunea Europeană, vorbesc de Grupul celor 10, vorbesc de Polonia, vorbesc de Lituania, Estonia și o dată ce un sindicat al unei categorii de muncă, în speță, Sindicatul Liber al Navigatorilor a cerut expres reglementarea acestor acorduri bilaterale, bineînțeles că este în sensul protejării forței de muncă românești, a acestor marinari și este în beneficiul acestora. Mai ales că este o perioadă de tranziție și ne pare rău că cei care au negociat aderarea României la Uniunea Europeană n-au avut în vedere existența unei asemenea perioade de tranziție, de 2-3 până la 7 ani de zile.

Știm cu toții că acești operatori de nave, acești armatori din Uniunea Europeană angajau forță de muncă din România sau din cadrul țărilor din afara Uniunii Europene, tocmai pentru a reduce costurile cu forța de muncă la bordul acestor nave. Faptul că România este membră a Uniunii Europene nu face altceva decât să ridice aceste costuri și această forță de muncă să nu mai fie atrăgătoare pentru unii dintre armatori.

Sindicatul Liber al Navigatorilor nu dorește altceva decât să protejeze această forță de muncă, acești marinari care și-au găsit pentru moment locuri de muncă la bordul acestor nave, până când se va putea crea o anumită legătură mult mai stabilă între forța de muncă din România în acest sector și armatorii din Uniunea Europeană.

De aceea, eu aș dori să subliniez necesitatea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei de a continua să se consulte cu Sindicatul Liber al Navigatorilor, să știți că nu toate celelalte ministere doresc, din țările din Uniunea Europeană, asemenea acorduri, pentru că și dânșii vor să-și protejeze, la rândul lor, forța de muncă din acele țări, cetățenii din acele țări, dar cred că este cazul să reușim să găsim portițe la legislația europeană, astfel încât, într-adevăr, să putem să-i ajutăm pe marinarii români.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Doriți să mai interveniți, domnule secretar de stat? Nu.

Figurez și eu pe lista colegilor parlamentari care doresc să primească răspunsuri la interpelări astăzi. Este vorba de interpelare, referitoare la necesitatea adoptării Statutului personalului aeronautic civil navigant profesionist din România. Interpelarea a fost adresată atât Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cât și Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Îi rog pe domnii secretari de stat Cătălin Ionel Dănilă, respectiv domnul Alexandros Galiatatos să-mi transmită răspunsul în scris. Și vă mulțumesc.

 
Aledin Amet

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aledin Amet, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Răspunde, din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Alexandros Galiatatos (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Doamna președinte.

În conformitate cu prevederile Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind transporturile aeriene civile, semnat la 2 mai 1966, fiecare parte contractantă poate să desemneze mai multe companii aeriene pentru a opera curse aeriene regulate între cele două țări. Partea română, reprezentată de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, a desemnat companiile TAROM și Blu Air să opereze servicii aeriene regulate între România și Turcia.

În prezent, Compania TAROM efectuează zilnic zboruri regulate pe ruta București-Istanbul. Compania Blu Air nu a luat încă o decizie cu privire la începerea operării la Istambul.

În urma consultării transportatorilor aerieni români care operează curse regulate, a reieșit că aceștia nu intenționează să efectueze în viitorul apropiat zboruri regulate pe ruta Constanța- Istanbul, datorită potențialului redus al pieței de a furniza trafic pentru curse aeriene regulate.

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va urmări în continuare oportunitățile de lărgire a cooperării româno-turce în domeniul aviației civile și va sprijini orice inițiativă de extindere pe noi rute a serviciilor aeriene regulate dintre România și Turcia.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, pentru comentarii suplimentare, vă rog.

 
 

Domnul Aledin Amet:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Consider că ideea trebuie să-și găsească totuși o rezolvare favorabilă, pentru că în județul Constanța își desfășoară activitatea foarte mulți oameni de afaceri turci, dar trăiește și o importantă comunitate turco-tătară. Cred că pe viitor totuși se poate reglementa această situație.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Andrian-Sirojea Mihei

Tot domnul secretar de stat Alexandros Galiațatos din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, va da răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Mihei, Grupul parlamentar al P.N.L. referitor la monitorizarea performanțelor actuale ale pilotajului și măsuri pentru impunerea unui nivel de calitate al serviciilor.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamnă președinte,

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului urmărește modul de desfășurare a serviciului public portuar de pilotaj. Astfel, trimestrial, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța prezintă Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului un raport cu privire la derularea contractelor de concesiune a serviciului public portuar de pilotaj, atât din punct de vedere financiar, cât și al prestării activității de pilotaj, la acest capitol, precizându-se evenimentele înregistrate în perioada analizată.

Nu există un studiu comparativ referitor la performanțele activității de pilotaj înainte de a fi concesionată și în momentul actual. Dar, așa cum s-a răspuns și în interpelarea din data de 23 ianuarie 2006, în urma analizei referitoare la modul de derulare a activității de pilotaj în porturile românești, situația manevrelor și a evenimentelor de navigație se prezintă astfel: dacă în 1997, la un număr de 8472 de manevre, numărul de evenimente era de 23, într-un procent de 0,27%, s-a ajuns ca în 2006 la un număr de 13.328 de manevre, numărul evenimentelor s-a redus la un procent de 0,06%. Toate evenimentele de navigație au avut ca rezultat coliziuni ușoare între nave sau între nave și infrastructura portuară.

În urma acestor accidente, nu s-au produs pagube materiale mari și nu au fost persoane accidentate grav sau victime omenești.

Având în vedere cele menționate, se poate concluziona că activitatea de pilotaj în apele naționale se desfășoară în condiții de siguranță, iar în ultimii ani numărul evenimentelor a scăzut.

Pentru buna desfășurare a activității de pilotaj, în condiții de siguranță, enumerăm următoarele măsuri: balizarea șenalelor de acces în port, cât și a pericolelor izolate; verificarea zilnică și întreținerea mijloacelor de semnalizare acustice, luminoase pentru asigurarea pilotajului și manevrarea navelor în condiții de siguranță, menținerea adâncimii pe șenalele de acces, cât și în bazinele aferente danelor de acostare și operare, la cote de siguranță; continuarea programului de dragaj în interiorul portului, pentru asigurarea unor condiții normale de manevră.

Lunar, se întocmesc hărți cu adâncimile reale, pe șenalele de acces la bazinele portului, comunicarea făcându-se de către autoritatea navală română companiilor de pilotaj.

Informarea cu avize către companiile de pilotaj asupra lucrărilor hidrotehnice programate în vederea înlăturării riscurilor evenimentelor de navigație.

Caietul de sarcini al concesiunii serviciului public de pilotaj al navelor în porturile maritime românești aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.67 din 13.03.2000, precizează că serviciul public portuar de pilotaj al navelor maritime în porturile Constanța, Midia și Mangalia este destinat să asigure condițiile de siguranță a navigației și a portului.

La capitolul I art.4 alin.(3) din Caietul de sarcini al concesiunii se precizează că prima cerință obligatorie pentru concesionar este să aibă o experiență semnificativă în activitatea de pilotaj. În acest sens, participanții la licitație au completat Anexa nr.5 a caietului de sarcini.

Printre cerințe precizăm obligația de a dispune de o dotare minimă corespunzătoare: pilotine, șalupe, radiotelefoane, conform Anexei nr.7, personal cu experiență, piloți.

De asemenea, acest personal să fie brevetat de autoritatea română competentă, Anexa nr.8; coordonarea activității piloților să fie asigurată de un pilot șef a cărui vechime în activitatea de pilotaj să fie de minim cinci ani.

O altă cerință obligă pilotul ofertant să aibă o permanentă preocupare pentru perfecționarea pregătirii profesionale a piloților stagiari și a întregului personal angajat.

Toate aceste cerințe vizează desfășurarea în condiții de siguranță a serviciului de pilotaj nave maritime.

Prin contractul de concesiune perfectat, după adjudecarea prestării acestui serviciu, deci prin licitație, este precizată obligația concesionarului de a îmbunătăți calitatea serviciului public portuar de pilotaj prin măsuri organizatorice și de instruire a personalului de specialitate.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă aveți comentarii sau întrebări suplimentare.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru amabilitatea de a răspunde la această interpelare și cu siguranță ar fi făcut față și unei funcții la Institutul de Statistică pentru că ceea ce doresc eu este să se aplece cu mai multă profunzime asupra problematicilor, pentru că monitorizarea nu înseamnă o simplă statistică, ci cu toții ne dorim ca aceste accidente să nu se repete. Pentru că, dacă observăm cauzele care au dus la... sau motivele pentru care... sau condițiile în care s-au produs aceste accidente în marea lor parte sunt asemănătoare și ele au și un caracter repetativ.

Nu aș vrea aici să intrăm într-o polemică referitoare la calitatea managementului, unde spune că fiecare poate să greșească o singură dată, dar în momentul în care greșeala se repetă, cauzele nu sunt înlăturate, înseamnă că vorbim de altceva și putem să spunem chiar de prostie în acest caz.

Nu cred că trebuie să lăsăm la nivelul unei societăți comerciale, până la urmă, să-și rezolve această problemă din punct de vedere organizatoric, pe când ministerul ar trebui să aibă... autoritatea de resort ar trebui să se preocupe, și din analiza acestor accidente să tragă învățăminte, astfel încât să modifice cerințele pentru ca astfel de evenimente să nu se mai repete.

Nu trebuie să subliniem aici că, într-adevăr, portul, poate infrastructura nu are de suferit, dar procesul comercial economic al unei nave este întrerupt și sunt foarte multe cazuri când navele vin de fapt să înceapă o operațiune comercială și trebuie să tragă pe dreapta și să aibă o perioadă de timp mort, când ele trebuie să se repare.

Chiar la televizor, și putea să urmărească și cred că o țară întreagă a văzut o navă care a venit să încarce grâne și a avut o spărtură în bordaj. Bineînțeles, portul, infrastructura n-au avut de suferit. Vreau să vă spun că acea navă trebuie să stea câteva zile foarte bune să se repare, bani pe care nu-i plătește nimeni și chiar dacă nava este asigurată, armatorul are o pierdere care nu este recuperată.

Mulțumesc încă o dată domnului secretar de stat și am rugămintea dacă se poate să se aplece mai mult asupra acestei probleme.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, închei ședința de astăzi consacrată interpelărilor, răspunsurilor la interpelările orale.

Vă doresc tuturor o seară bună!

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19,00.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 22 january 2020, 6:34
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro