Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 5, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.22/15-03-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-01-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 05-03-2007 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 5, 2007

8. Reexaminarea dispozițiilor art.II alin.(1) și (3) din Legea 249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.61/18 ianuarie 2007 (retrimisă comisiei).

 

Domnul Eugen Nicolicea:

  ................................................

Reexaminarea dispozițiilor art.II alin.1) și 3) din Legea nr.249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, declarate ca neconstituționale, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.61/18 ianuarie 2007.

Potrivit Regulamentului, Camera Deputaților examinează cererea de reexaminare în urma unui raport făcut de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Vă reamintesc că s-a mai întors o dată la această comisie pentru raport suplimentar.

Rog președintele comisiei, pe domnul Sergiu Andon, să prezinte raportul suplimentar.

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să prezint esența lui și totodată să marchez elementele noi pe care le aduce în urma reexaminării.

Îmi permit să amintesc faptul că s-a cerut raportul suplimentar, pornindu-se de la un incident noțional, și anume: comisia, analizând decizia Curții Constituționale, a avut de soluționat, pe de o parte, acordarea textului și adaptarea lui în funcție de criticile aduse prin decizia Curții Constituționale; pe de altă parte, de a soluționa problemele mai largi de neconstituționalitate, care se observau, tot în sensul criticilor Curții, fără să fie menționate, nominalizate ca atare. Curtea s-a referit punctual, dar lumina de neconstituționalitate pe care au prezentat-o se răsfrângea asupra unor aspecte ceva mai largi și, în sfârșit, să țină seama de nevoile practice și de stabilitatea unor raporturi juridice deja create, și să dea posibilitatea unei aplicări coerente a legii astfel ajustate.

Pentru aceasta comisia propusese, încă din faza primului raport, o propunere de modificare a art.II al Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, despre care este vorba.

În plen, critica a vizat în principal natura juridică a acestei propuneri. Iarăși, vă rog să mă scuzați că amintesc, principala discuție a fost între ideea dacă-i inițiativă legislativă sau amendament și cine poate să fie subiectul unei asemenea propuneri de modificare; dacă poate să fie comisia, ca și o structură nemenționată în nicio reglementare ca fiind autoare de propuneri legislative.

Așa fiind, la reexaminare, cu receptivitate și seriozitate, zic eu, comisia a rezolvat imperfecțiunile relevate în plen la dezbaterea raportului anterior, aducând următoarele două elemente noi.

În primul rând, avem autori ai propunerii legislative, și cu aceasta ne încadrăm între izvoarele de inițiativă legislativă prevăzute de Constituție (este vorba de domnul deputat George Băeșu, membru al comisiei, și de un număr de alți 11 deputați, membri ai comisiei). Ei se înfățișează în fața dumneavoastră cu propunerea de modificare.

În al doilea rând, și mi se pare la fel de important, semnalăm că există precedent și existând precedent, putem fi mai siguri acum că nu greșim.

Precedentul a privit reexaminarea Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 art.4 alin.(3), care la rândul lui a fost declarat neconstituțional în Decizia nr.647/2006. Cu prilejul reexaminării am urmat aceeași procedură.

Așa fiind, cu completările arătate, noi însoțim raportul suplimentar, ca și prima dată, cu propunerea de lege pentru modificarea art.II, care este anexată, având ca autori domnii deputați pe care i-am menționat, și făcând o ultimă precizare, că legea face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Dezbaterea pe articole, înscrieri la cuvânt.

Asupra titlului dacă sunt observații?

Vă rog, aveți cuvântul pe procedură.

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că aș vrea să ridic aici o problemă de procedură, în primul rând vreau să spun: am discutat în ședința trecută acest proiect de lege; văd că este o grabă foarte mare de a se adopta.

Asta nu cred că ne dă dreptul să încălcăm procedura. Eu sunt de acord că există posibilitatea modificării sau punerii de acord a legii, a punctelor declarate neconstituționale printr-un proiect de lege. Dar, dacă este proiect de lege, proiectul de lege se adoptă după o procedură. Trebuie adoptat de ambele Camere, trebuie trecut pe la Consiliul Legislativ, trebuie să urmeze procedura strictă a unui proiect de lege.

Ca urmare, nu cred că Comisia juridică se poate autosesiza cu un proiect de lege pe care îl face pe picior, în Comisia juridică, și vine și-l prezintă plenului. Există o primă Cameră sesizată, la fiecare proiect de lege, indiferent că este de modificare sau nu, mai mult, aceasta este o lege organică, în care, ca prima Cameră sesizată, competența de judecată, de aprobare sau de respingere, revine Senatului.

Ca urmare, acest proiect de lege ar fi trebuit și trebuie, cred eu, să fie supus întâi dezbaterii Senatului, după care, în procedură pentru Cameră decizională, să fie dezbătut în plenul Camerei.

În consecință, vă rog, domnule președinte, să-l respingeți sau să retrimitem la comisie, pentru reluarea procedurii regulamentare de adoptare a unui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule Petre Ungureanu.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vorbim, deși n-ar trebui, pentru că nu avem, nu? "n-avem lege și n-avem țară", n-avem comisie și de aceea, probabil, nu ne băgați în seamă și nu vă aplecați privirea asupra noastră. Însă, dincolo de faptul că nu mai facem parte din Comisia juridică, asta nu ne face să nu gândim și, mai ales, să nu examinăm. De aceea, susțin punctul de vedere al colegului Știrbeț, care spunea că procedura de legiferare este încălcată flagrant, și v-am recomanda, v-am ruga să dispuneți să se întoarcă la comisie proiectul și să se reia procedura așa cum prevede art. 76 din Constituție. Dar, dincolo de asta, sigur, veți aprecia și, în funcție de vot, având în vedere larga majoritate de care dispune Camera, veți proceda în consecință.

Însă, mă văd nevoit să mă întreb, dacă veți hotărî că membrii comisiei sunt inițiatori, și au făcut această modificare, în ce sens se ține cont de decizia sau de spiritul (nu vorbesc de litera) deciziei Curții Constituționale?

Propunerea nu face decât să o retrimită la Curtea Constituțională, cu prima ocazie când va fi "agățată" de cineva, în sensul plângerii la Curtea Constituțională.

Deci, Curtea Constituțională s-a pronunțat o dată, noi, conform legii, trebuie să refacem textul de lege sau să-l lăsăm așa, iar, ca să-i învățăm minte pe judecătorii Curții Constituționale, o mai dăm o dată "pe rever", cu gândul că, poate, se va învrednici cineva să vadă că este tot neconstituțională și modificarea.

De aceea, vă rog să găsim formula: ori o lăsăm așa, și atunci, nu intră în vigoare, așa cum spune decizia Curții Constituționale, sau, dacă o trimitem, măcar o modificăm, să nu o mai facem și pe aceasta neconstituțională.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă vreți să-mi precizați, vă rog, la ce vă refereați, când ați invocat art. 76 din Constituție?

Domnul Petre Ungureanu:

Mă refeream la art. 76, că acolo sunt descrise pe larg modalitățile în care se adoptă legile și hotărârile, atât. Și noi credem, așa cum a spus și domnul Știrbeț, că este nevoie de o legiferare, cu toți pașii necesari după Constituție.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să nu vă supărați, nu vreau să dialoghez cu dumneavoastră, dar la art. 76 nu am găsit decât faptul că legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră, iar la legile organice, hotărârile organice, se adoptă cu votul majorității membrilor din fiecare Cameră. Și nu am înțeles că ați fi solicitat apelul nominal sau contestat cvorumul. Vă rog frumos.

Domnul Petre Ungureanu:

Ucenicia la Comisia juridică văd că v-a folosit, ați prins exact esența a ceea ce eu am vrut să spun, deci e vorba de proiecte de lege care, ele, trebuie să urmeze procedura obișnuită pentru legiferare: primă Cameră sesizată, a doua Cameră sesizată, Cameră decizională. Sigur, eu am spus-o doar generic, dumneavoastră ați prins esența și vă mulțumesc, sunt fericit că m-ați înțeles.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am înțeles, deci, e vorba de art. 75.

Da, domnule președinte, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe marginea cererii formulate, în multe cuvinte și cu multe considerente, inclusiv de organizare a Camerei, care nu privesc cazul, deci, cererii de retrimitere la comisie, vă rugăm să respingeți această cerere, desigur, cu bunăvoință față de colegii noștri, care au adus și aduc în continuare o contribuție la atenția procesului legiferator, pentru care le mulțumim și îi vom asculta în continuare cu răbdare și cu interes. Dar, de data aceasta, dumnealor fac o face confuzie, nu se poate face o identitate între procedura legislativă obișnuită, care pornește de la o idee legislativă a cuiva, transformată în inițiativă legislativă ș.a.m.d., până la nașterea legii, și procedura reexaminării, la cererea Președintelui României sau un caz de admitere a excepției de neconstituționalitate, care este o altă procedură constituțională.

Metaforic, pentru înțelesul și al colegilor care au manifestat această grijă, aici ne aflăm în fața unui organism viu, crescutž cu identitate, adult și care, la un moment dat, se descoperă că suferă de o boală, boală pe care noi suntem competenți să o vindecăm să o îndreptăm. Nu se poate pretinde că procedura reexaminării presupune începerea întregii filiere legislative.

Fie și pentru aceste două motive: unu, că aici ne aflăm în fața unei legi care deja a exprimat voința legiuitorului, cu o imperfecțiune, e altceva, și, în al doilea rând, pentru că, per a contrario, cum le place colegilor mei antevorbitori să zicem, noi, juriștii (și logicienii, nu numai juriștii), ar însemna să lăsăm fără conținut procedura reexaminării, ceea ce este un nonsens, ar vida de sens, cum spuneam, înseși articolele care o reglementează.

Ce să mai vorbim de termene? Distinsul prim antevorbitor a folosit chiar cuvântul "grabă", că "nu înțelege de ce atâta grabă", păi însăși graba face parte din procedura reexaminării, de vreme ce avem un ecart de timp riguros stabilit pentru această îndreptate.

Deci e o altă situație, vă rugăm să nu o retrimiteți la comisie.

Mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că e foarte greu să vorbesc după distinsul președinte al Comisiei juridice, suntem de acord ca acest proiect să nu fie retrimis la comisie, însă vreau să evidențiez faptul că noi mai avem un precedent, și dumneavoastră știți foarte bine, domnule președinte, care s-a creat în Senat. Acolo s-a rezolvat problema altfel, s-a mers pe varianta amendamentelor și nu pe varianta unui alt proiect de lege.

Grupul parlamentar PC consideră că și această variantă este corectă și o vom susține. Însă nici varianta Senatului nu a fost contestată niciodată.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea (de la tribună):

Susțin și eu ceea ce a spus domnul președinte al Comisiei juridice, că ne aflăm deja în faza unei altfel de proceduri, și nu de legiferare obișnuită, graba este subliniată chiar de termenul de 45 de zile în care trebuie să rezolvăm situația de punere de acord cu prevederile Constituției din ambele Camere (deci, termenul nu se mai referă la o singură Cameră, ci la două Camere).

Dar, pe de altă parte, tot la dezbateri generale, aș dori să subliniez că există și o neconcordanță aici, se vorbește în expunerea de motive de modificarea art. II alin. (1) și alin. (3), iar în text se uită, după aceea, în titlu, să se vorbească de alin. (1), care este singurul modificat, alin. (3) nu discutăm despre el, pentru că rămâne, așa cum a zis Curtea, "neconstituțional", iar la alin. (2) nu suntem practic sesizați, pentru că, în conformitate cu art. 147, trebuie să punem de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Or, după cum am observat, art. II alin. (2) nu a fost declarat neconstituțional, deci asupra lui nu avem ce să ne pronunțăm.

În ceea ce privește dorința colegilor noștri, de a nu ne grăbi, le învederez faptul că, dacă mai lungim mult povestea aceasta, termenul de 45 de zile va expira, țineți cont că mai trebuie să treacă și pe la Senat, care este Cameră decizională. Și, în aceste condiții, practic, art. II alin. (1) va dispărea complet.

Modificarea art. II alin. (1) s-a făcut pentru faptul că a rămas art. II alin. (2) nemodificat și pentru a putea să-l punem în concordanță cu acesta, pentru că acesta vorbea de niște termene prevăzute la alin. (1), termene care, dacă alin. (1) nu ar mai exista, nu am avea la ce să ne referim. Și, de asemenea, tot în alin. (2), este vorba de publicarea de către secretarul general al județului a unor declarații, care, dacă nu ar mai exista alin. (1), nu ar avea practic ce să publice.

Deci, pentru punerea în acord cu acestea, plus pentru punerea în acord a alin. (1) cu Constituția, grupul nostru parlamentar susține raportul, așa cum a fost dezbătut și aprobat de către Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule Dumitriu.

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Am vrut întâi să intervin pe procedură, dar, în urma intervenției dumneavoastră și a colegului Petru Călian, renunț să o mai fac, pentru că tot ce era de spus s-a spus.

Îmi rămâne numai să anunț că Grupul PRM susține raportul Comisiei juridice, exact în forma care a fost prezentată de domnul președinte.

Mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun.

Deci, atunci, voi supune votului dumneavoastră...

Voci din sală:

Mai sunt doritori să vorbească!

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog frumos. Scuzați, aveți cuvântul.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să vă atrag atenția asupra faptului că declarațiile pe propria răspundere s-au dat și au fost publicate în monitoarele oficiale ale județelor și al municipiului București din luna august 2006. Noi doar la acelea facem referire.

De aceea, după părerea mea, o prevedere prin care spunem că aleșii locali care își schimbă apartenența politică sunt obligați să-și publice aceasta în termen de 15 zile nu mai are sens, în acest moment.

În altă ordine de idei, în această săptămână, pe ordinea de zi a celor două comisii mai există un proiect de lege, o propunere legislativă cu același obiect.

De aceea, insist, pentru că ar fi o rușine pentru noi, pentru Parlament, ca, încă o dată, Curtea Constituțională să descopere că s-a greșit ceva, să retrimitem această lege la comisie și să o rediscutăm împreună cu acea propunere legislativă, în această săptămână, și să venim cu o formă corectă în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, domnule Știrbeț.

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu interveneam, tot pe procedură vreau să spun ceva aici, domnul președinte al Comisiei juridice vorbea de reexaminare. Noi nu ne aflăm în situația reexaminării unei legi, reexaminarea unui proiect de lege sau a unei legi adoptate se face până la promulgarea ei și publicarea în Monitorul Oficial. Aici e vorba de altă procedură, care nu ține seama de procedura reexaminării, este o procedură care trebuie urmată ca la oricare proiect de lege. Ca urmare, întâi trebuie sesizat Biroul primei Camere, după care să se meargă pe a doua Cameră ș.a.m.d. Nu cred că putem confunda reexaminarea cu această chestiune.

În al doilea rând, termenul de 45 de zile nu este restrictiv, în 45 de zile, dacă se decid, articolele declarate neconstituționale sunt suspendate, dacă, în 45 de zile, nu se pun de acord, ele sunt anulate, nu se mai aplică, nu?

Ca urmare, nu suntem ținuți neapărat de termenul de 45 de zile și cred că procedura strictă de adoptare a unui proiect de lege trebuie riguros aplicată și în această situație.

Mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc. Practic, ați confirmat antevorbitorii, având în vedere că, după 45 de zile, articolul nu mai există deloc.

Domnul Mocanu, din partea PD. A renunțat.

Aș dori să fac o intervenție, dar trebuie să cobor la tribună, mă scuzați.

Voci din sală:

Nu e nevoie, nu vă mai deranjați, domnule președinte, rămâneți acolo, durează mai puțin!

Domnul Eugen Nicolicea:

Cu acordul dumneavoastră și la propunerea dumneavoastră, pentru economisirea de timp, îmi permit să vorbesc de aici.

Deci, mă adresez colegului de la PNL, spunându-i că termenul nou, de 15 zile, care se acordă pentru cei care își schimbă apartenența politică este nu termenul acela, din cele 45 de zile, ci este un termen, în cazul că după termenul acela, respectiv, și de acum încolo, se mai schimbă apartenența politică.

Deci, în cadrul Comisiei juridice s-a înțeles că această lege trebuie să fie funcțională și în prezent și pe viitor. Or, altfel s-ar fi înțeles ca numai în cele 45 de zile să ai astfel de obligații și la expirarea lor nu mai aici niciun fel de obligație, să-ți dai declarații de apartenență politică, indiferent pe la câte partide te plimbi.

Or, scopul legii la care și dumneavoastră ați fost autor a fost tocmai interzicerea migrației, și nu interzicerea migrației într-o anumită perioadă, de 45 de zile.

De altfel, vă puteți exprima prin vot. Iar, altfel, vă învederez faptul că respingerea acestui raport, precum și prelungirea termenului peste 45 de zile, va face ca alin. (1) să nu mai existe absolut deloc și urmările nu sunt atât de spectaculoase.

Vă rog, domnule deputat, poftiți.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă atrag cu respect atenția că dumneavoastră creați practică, vorbind de la înalta tribună a Camerei, în calitate de președinte de ședință. Să știți că nu numai stenogramele păstrează amintiri, dar oamenii, cei care ne văd, contează pe noi și ei știu că ce se spune de la tribuna Camerei Deputaților este una, sigur, este lege sau Constituție ce se spune de la tribuna de la care se conduce Camera.

De aceea, domnule președinte, nu întâmplător cred că de la Mehedinți, unde sunt oameni importanți și oameni deștepți, a plecat acea decizie care a sesizat Curtea Constituțională. Eu cred că noi trebuie să fim foarte atenți cu vorbele, pentru că oamenii se întreabă, pe bună dreptate, cele câteva mii de aleși se întreabă dacă după decizia Curții Constituționale... haideți să reducem la absurd, să nu facem filosofie, dacă după decizia Curții Constituționale aleșii pot sau nu să migreze. Asta este tot.

Dumneavoastră, în ciuda deciziei Curții Constituționale, le-ați spus, de la înalta tribună și în calitate de președinte de ședință al Camerei, că pot migra. Or, lucrul acesta este neadevărat.

De aceea, Curtea ne spune foarte clar: "V-am declarat neconstituțional ceea ce ați băgat o dată în lege greșit". Acum, noi ce facem? Am spus o dată că Măria este o femeie de moravuri ușoare, iar, după ce diriginta ne-a atras atenția să folosim cuvinte frumoase, spunem: "Nu, Măria este femeie de moravuri ușoare!", am pus virgulă, dar nu am schimbat esența problemei.

De aceea, domnule președinte, ca să nu ne mai facem de râs, să nu încurcăm oamenii, pentru că oamenii stau cu ochii pe noi, ei cred că aici chiar se fac legi, iar eu nu pot să fiu de acord cu faptul că fiecare dintre noi poate să interpreteze cum vrea decizia Curții Constituționale. Ne place, nu ne place, trebuie să o respectăm!

De aceea, ca să nu greșim profund, eu vă rog să facem ceea ce s-a mai propus deja, să o trimitem la comisie și acolo, sigur, până la urmă, prin vot, se va tranșa. Dar nu părerea președintelui de ședință poate să tranșeze o problemă care creează grave confuzii în societate.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea (de la tribună):

Îmi cer scuze dacă am cedat insistenței colegilor care au spus să vorbesc de la prezidiu, ca să economisim timpul, văd că am prilejuit aici o dezbatere pe tema aceasta, nu o să se mai întâmple. Și am coborât ca argumentațiile mele să fie de la același nivel de înălțime ca și ale dumneavoastră.

Aș vrea doar să vă învederez, domnule coleg și, dacă ați vrea, să fiți puțin atent, art. II alin. (3) a fost declarat neconstituțional, pentru că este neconstituțional, încălcând art. 78 din Constituție, în timp ce art. II alin. (1) a fost declarat neconstituțional pentru că este în strânsă legătură cu alin. (3) și nu poate să fie disociat de acesta, nu pentru că el însuși nu e constituțional, ci pentru că nu putea să fie disociat de alin. (3).

Cauza de neconstituționalitate, și anume alin. (3) dispărând, art. II alin. (1) nu este neconstituțional și ar trebui invocat și un motiv pentru care acest alineat este neconstituțional.

Din punctul nostru de vedere, al Partidului Social Democrat, ori cu acest articol, care spune să dai declarația, să o depui la secretar în 15 zile, sau fără acest articol, să știți că nu este nicio deosebire în ceea ce privește Legea migrației. Observați că decizia Curții nu anulează art. (9) lit. h1) și art. 15 alin. (2) lit. g1) din Legea nr. 393, acestea sunt în vigoare. Și acestea spun că se încetează de drept calitatea de ales local, primar, respectiv consilier, în condițiile în care îți pierzi calitatea de membru al partidului pe listele căruia ai fost ales.

Deci, să fie clar pentru toată lumea, art. 9 alin.(2) lit.h1) și art. 15 alin. (2) lit. g1) sunt în vigoare, chiar și după decizia Curții, migrația nu este "la liber" din acest moment. Vă rog frumos să vă uitați în Legea nr. 393, ceea ce a declarat ca neconstituțional Curtea este doar data la care aceste articole ar intra în vigoare. Alin. (3), declarat neconstituțional, se referea doar la dată, nu la faptul că acele articole ar fi neconstituționale. Și, dacă le-ar fi considerat neconstituționale, fiind în legătură și cu data în care intră, apoi, fiți siguri că le-ar fi declarat și pe acelea ca neconstituționale.

Dacă nu vom vota niciun fel de modificare, vor intra în vigoare, ca și toată legea, de la 30 iunie 2006, și efectele sunt aceleași. Singura chestiune este că ar rămâne în suspans, că secretarul general ar trebui să publice niște declarații pe care nu e nimeni obligat să i le dea. Și, de asemenea, alin. (2), care este în vigoare, se referă la un termen care nu ai există, la alin. (1).

În ceea ce privește insistența dumneavoastră, este evidentă, și atrag atenția și colegilor liberali, deci această lege a fost funcțională 45 de zile. Din ziua a 46-a, a mai fost cineva obligat, care migrează de la un partid la altul, să dea o declarație? Legea aceasta este temporar valabilă?

Pe cine interesează acum să migreze în continuare, fără a fi obligați să dea declarații, să migreze pe ascuns, ca să spunem așa? Păi, principalul partid care dorește chestiunea aceasta este noul partid înființat, Partidul Liberal Democrat, care are de racolat primari de la Partidul Liberal. Deci, dacă Partidul Liberal acceptă chestiunea aceasta, nu are decât să nu voteze art. II alin. (1), legea are același efect, singura chestiune este că va putea să fi supus, Partidul Liberal, la racolări din partea Partidului Liberal Democrat. Pentru noi, Grupul PSD, este egal și nu ne interesează acest subiect, este decizia Partidului Național Liberal, dacă vor susține sau nu chestiunea aceasta.

Eu vă mulțumesc, luați aceasta ca un drept la replică, generat de colegul Ungureanu, care m-a invitat să vorbesc de la același nivel, și, încă o dată, scuze pentru acest fapt.

(Revine la prezidiu.)

Domnul deputat Dragoș Ujeniuc. Vă rog.

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Vă mulțumesc respectuos, domnule președinte.

Văd că se bate monedă pe o idee care este străină oricărei analize juridice, și anume pe esența celor discutate aici. Adică, în esență, se discută despre faptul că, în prezent, migrația politică este sau nu este posibilă.

În primul rând, vreau să vă spun, domnule președinte, dumneavoastră, care ați făcut afirmația cu privire la unele maniere de a se racola membri într-un partid de la alt partid, este o manieră care deocamdată ne este străină, deocamdată, despre "racolări" nu puteți vorbi decât dumneavoastră, PSD-ul, PNL-ul și celelalte partide parlamentare.

În ceea ce privește intrarea în vigoare a legii, vreau să vă spun că, în întregul ei, Legea privind statutul aleșilor locali, astfel cum a fost modificată, adică modificarea, este suspendată prin efectul deciziei Curții Constituționale. Eu vă mărturisesc că am consultat profesori reputați în materie de drept administrativ și care au afirmat, fără niciun fel de ezitare, că, în prezent, legea, în întregul ei, este suspendată. Adică, cele două alineate ale art. II, suspendate prin efectul deciziei Curții Constituționale, fac ca toate regulile privind aplicarea acelui articol care duce la pierderea calității de ales local odată cu plecarea din partidul pe listele căruia ai fost ales, deci, aplicarea acestui articol este suspendată.

Dacă sunt juriști, cum cred și despre dumneavoastră, domnule președinte, că, deși nu sunteți jurist, sunteți un autodidact în materie, și nu unul oarecare, unul priceput, orice jurist de bună credință înțelege că e vorba de abc-ul analizei juridice a acestei decizii a Curții Constituționale.

În esență, nu părerea mea, ca jurist de 30 și ceva de ani, dar, după consultări cu reputați oameni în materie de drept administrativ, am ajuns la concluzia fermă că, actualmente, suspendate sunt dispozițiile art. II alin. (1) și (2), ceea ce face ca cei care migrează politic să nu-și piardă calitatea, până la punerea de acord a legii cu dispozițiile Curții Constituționale.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt intervenții? Vă rog.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte de ședință,

Cu tot respectul pentru abilitățile dumneavoastră în a mânui Constituția României și a ne-o prezenta așa cum doriți dumneavoastră, vreau să ne înțelegem foarte bine. Acele declarații pe propria răspundere, care, credeți-mă, - a fost propunerea mea la momentul respectiv -, au fost niște documente pe care le-am instituit doar din cauză că această lege nu am reușit să o promulgăm la un început de mandat. Nu mai trebuie, de azi înainte, să existe declarații pe propria răspundere date de niciun ales local. Nu putem să instituim regimul declarațiilor pe propria răspundere.

Conform propunerii dumneavoastră, din acest moment, un ales local care pleacă de la un partid la altul și nu dă o declarație pe propria răspundere că a plecat, își pierde mandatul. Dar, dacă și-o dă, nu și-l pierde.

Așa încât, eu chiar cred că normal ar trebui să picăm această lege, dar, dacă vreți să n-o picăm, haideți s-o retrimitem la comisie și s-o facem așa cum trebuie.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Băeșu și cred că e bine să încheiem și să supunem la vot.

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-am vrut să intervin. Am crezut că lucrurile sunt clare, dar, din păcate, ultimele două intervenții, din punctul meu de vedere, au fost făcute doar din dorința de a face lucrurile mult mai dificil de înțeles și poate a vă deruta pe dumneavoastră și a crea un vot care să nu favorizeze adoptarea propunerii Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În primul rând, colegul nostru, domnul deputat Ujeniuc, un reputat specialist în știința dreptului, a venit și ne-a spus că, din punctul domniei sale de vedere și al unor reputați specialiști al căror nume rămâne, deocamdată, secret, necunoscut, prin decizia Curții Constituționale a fost suspendată întreaga lege. Este un lucru flagrant în contradicție cu litera Constituției, care spune că doar acele dispoziții asupra cărora Curtea s-a pronunțat ca fiind neconstituționale, sunt suspendate de drept. Iar orice altă interpretare cred că este făcută nu din necunoaștere, ci din dorința de a ne îngreuna nouă procesul înțelegerii.

Mai grav este faptul că un coleg de-al nostru de la Partidul Național Libera, vine și ne spune că, în cazul în care un ales local își declară trecerea de la un partid la altul, nu mai este, potrivit modificărilor pe care le-am adus noi, sancționat cu pierderea mandatului; un lucru total greșit.

Deci, așa cum v-am explicat și data trecută și cum s-a făcut și astăzi de către colegul meu Nicolicea, noi nu am venit cu modificarea primului alineat decât dintr-un simplu motiv - acela de a da o valoare și alineatului următor, care vorbește despre o declarație pe care secretarul județului sau al localității respective are obligația de a o publica în Monitorul Oficial și pe pagina de internet.

De aceea, stimați colegi, revin asupra a ceea ce v-am spus săptămâna trecută: noi, prin forma pe care am dat-o acum art.II, nu vrem decât să păstrăm valoarea inițială a textului de lege, și anume aceea de a opri, de îndată, migrația aleșilor locali.

Vă mulțumesc mult și vă rog să dați credit Comisiei juridice, de disciplină și imunități și să adoptați textul pe care ea vi-l propune.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului P.R.M.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Este un proiect de lege foarte important, pe care Partidul România Mare l-a așteptat timp de 16 ani. Și asta pentru că am fost poate cel mai afectat partid de emigrația politică.

N-aș vrea să revin la argumentele pe care le-ați adus chiar dumneavoastră, sunt total de acord cu ele, dar aș vrea ca, într-adevăr, proiectul de lege să se întoarcă totuși la comisie. Pentru că este foarte important ca să fim cu toții de acord și să iasă o variantă, poate și în unanimitate, dacă vreți, prin care să înfierăm cu toții migrația politică.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Propuneți supunerea la vot, da?

Și eu aș mai fi avut ceva de comentat, dar nu este cazul să mutăm discuțiile de la Comisia juridică, de disciplină și imunități în plenul Camerei Deputaților. Vă învederez doar că, dacă vom vota împotriva acestui alineat, practic, înseamnă că suntem de acord cu decizia Curții. Deci, vor dispărea alin.(1) și alin.(3). Iar dacă vom fi de acord cu el, este o punere de acord, așa cum a considerat comisia, cu prevederile constituționale. În ambele variante, efectele sunt similare.

Deci, supun la vot ...

Voci din sală:

Cu cartela! Cu cartela!

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați, dar atributul de retrimitere la comisie, după a doua și a treia oară, nu-și mai are nici un fel de rost.

Deci, supun la vot articolul unic, și anume modificarea art.2 alin. (1) din Legea nr.249 pentru modificarea și completarea Legii nr.493/2004 privind statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.554 din 27.VI.2006, se modifică și va avea următorul cuprins: "Art.II alin. (1) Orice schimbare privind apartenența politică a unui ales local se comunică de către acesta secretarului unității administrativ-teritoriale respective, în termen de 15 zile de la data producerii schimbării, prin declarație pe proprie răspundere. Alesul local care nu comunică schimbarea apartenenței politice este incompatibil cu calitatea în care a fost ales."

Alin. (2) nu se supune la vot, fiind text în vigoare, și nu text suspendat.

Vă rog, pe procedură.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte de ședință, insist, este voința a cel puțin patru grupuri parlamentare din Camera Deputaților, care v-au solicitat retrimiterea la comisie. Și, dincolo de asta, apelez și la experiența dumneavoastră parlamentară, care sunt convins că vă va spune că, retrimisă la comisie, legea va ieși într-o formulă acceptabilă.

Așa că insist să supuneți la vot retrimiterea la comisie a acestei legi.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Pentru a nu se considera că vă obstrucționez această idee, am să supun la vot retrimiterea la comisie, care va avea drept efect întârzierea peste termenul de 45 de zile și este ca și cum ați fi votat anularea acestui alineat.

Deci, supun la vot retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. (Rumoare, vociferări)

Voci din sală:

Cu cartelele! Cu cartelele!

Domnul Eugen Nicolicea:

Înțeleg că se susține să se voteze prin vot electronic. Vă rog să pregătiți cartelele electronice.

Vă rog să votați.

Cu 102 voturi pentru și 45 împotrivă, se trimite la comisie; termen - două săptămâni.

Un jucător de șah se gândește și la pasul 2 și 3. O să vedeți ce înseamnă peste două săptămâni și în cât timp mai trece și de Senat.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 21 january 2020, 4:41
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro