Plen
Ședința Senatului din 12 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.29/22-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 12-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 12 martie 2007

  1. Declarații politice prezentate de senatori:

 

Ședința a început la ora 15.30.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Stimați colegi, declar deschisă ședința noastră de astăzi, 12 martie 2007.

Astăzi, ședința este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

De la lucrările Senatului absentează motivat un număr de 19 colegi senatori: 6 sunt membri ai Guvernului, 13 colegi sunt europarlamentari.

Cvorumul de ședință, în momentul în care vom trece la dezbateri legislative, este de 69 de senatori.

Programul de lucru al zilei de azi: lucrări în plen până la ora 19.30, având înscrise în ordinea de zi declarații politice, de la ora 15.30 până la ora 17.00, dezbateri pe proiecte de lege, de la ora 17.00, la ora 18.10, iar de la ora 18.10 până la 19.30, întrebări, interpelări, transmisiunea fiind realizată și la radio.

Programul de lucru și ordinea de zi o voi supune la vot la ora 17.00, în momentul în care începem dezbaterea proiectelor de lege.

De asemenea, solicit, de acum, concursul liderilor de grupuri politice pentru a asigura o prezență cât mai mare a senatorilor în sală, în momentul în care vom ajunge la dezbateri legislative, având în vedere numărul mare de proiecte de lege cu caracter organic, care au termen de adoptare tacită în cursul acestei săptămâni.

*

Deci, la primul punct din ordinea de zi, declarații politice, dau cuvântul domnului senator David Gheroghe...

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Vă rog să-mi permiteți...

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Microfonul 3, vă rog!

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte de ședință, constat că intenționați să începem dezbaterile cu prezentarea primului punct de pe ordinea de zi.

În Senatul României, declarațiile politice au, totuși, o anumită semnificație. De 18 ani, de când sunt în Senatul României, declarațiile politice se fac în plenul Senatului României. Noi suntem aici 10 senatori. Din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD sunt 5 colegi. Ceilalți nu sunt. Vă rog frumos, nu putem începe nici acest punct, până când nu suntem în cvorum.

Deci, vă rog insistent să respectăm Regulamentul Senatului, nu altceva. Să respectăm Regulamentul Senatului!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Iorga.

Microfonul central, vă rog!

 
 

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte și stimați colegi,atâția câți suntem în sală, mi se pare că distinsul profesor Solcanu are dreptate, pentru că, dacă se încetățenește o asemenea practică, riscăm ca declarațiile politice, mai devreme sau mai târziu, să fie rostite de către doamnele și domnii senatori cu sala goală. Trebuie să intrăm odată în normalitate și... nu vreau să folosesc cuvinte mai tari, dar colegii noștri de la Alianță să vină puțin pe la serviciu.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul 2.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, ca de obicei, toată lumea are dreptate.

Sigur că Regulamentul Senatului stipulează ceea ce domnul senator Solcanu a arătat. În același timp, de o bucată bună de vreme, declarațiile politice s-au ținut cu câți senatori doreau să participe la ele.

Mai mult decât atât, prezența senatorilor, chiar și înainte, și acum un an, și acum doi ani, și oricând, la declarațiile politice, este mai mult sau mai puțin formală, pentru că vin colegii, introduc cartela, după care, pot ieși la o cafea, la o țigară și așa mai departe.

Nu cred că este important câte cartele se află introduse, important este câți senatori participă la audierea declarațiilor politice. Prin urmare, nu cred că are rost să ne lansăm acum într-o discuție sterilă. Sigur că și domnul Solcanu are dreptate, și domnul Iorga are dreptate. Dacă eu invoc o cutumă mai nouă sau mai veche, probabil că am și eu dreptate.

Vă propun să trecem la prezentarea declarațiilor politice, vor mai veni colegi, în cea de-a doua parte a declarațiilor politice vom avea și cvorum. Nu știu câți vor fi în sală, dar cartele vor fi introduse suficient de multe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Funar. Microfonul 2, vă rog!

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Au dreptate aproape toți colegii care au vorbit la microfon și cu toții solicită respectarea, în mod firesc, a Regulamentului Senatului.

Punctul referitor la declarațiile politice nu se află în afara ordinii de zi, nici pe verso la fila respectivă, unde avem înscrisă ordinea de zi care trebuie supusă aprobării plenului Senatului.

Îmi pare rău, domnule președinte de ședință, că sunteți într-o situație delicată și foarte mulți dintre colegii senatori ai puterii nu sunt prezenți. Dacă mă uit bine, neprietenii noștri de la UDMR nu au nici un reprezentant în sală, nici măcar de sămânță. (Aplauze.)

În situația aceasta, cum să facem declarații politice în fața unei săli aproape goale, cum, foarte bine, remarca domnul senator Solcanu? Cred că a greșit puțin la numărare, când i-a numărat pe colegii din partea puterii. Noi le înțelegem durerea și ne pregătim să-i vedem îndoliați după decesul Alianței, dar aceasta este o altă problemă, în afara Senatului României. În Senat, avem obligația... și au și colegii noștri, în special, cei de la putere, obligația să fie prezenți.

Eu v-aș ruga, domnule președinte de ședință, să faceți apel, prin liderii de grup, la colegii care sunt... Am văzut că sunt mulți în clădirea Senatului, unii în sălile învecinate. Să vină în sala de ședință, pentru a putea începe dezbaterile. Altfel, domnule președinte de ședință și stimați colegi, se va crea un precedent foarte periculos și riscăm ca aceste declarații politice să intre în derizoriu. Și așa, din păcate, nu sunt valorificate și Guvernul nu este receptiv la declarațiile politice și la problemele semnalate de către colegi.

Vă mulțumesc, domnule președinte și stimați colegi.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Puiu Hașotti, reveniți?

Microfonul 2, vă rog!

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, este, cred, și o chestiune de procedură. Săptămâna trecută am votat programul pentru această săptămână și domnul senator Funar a avut dreptate, în mare măsură, nu în totalitate, prin ceea ce a spus.

Vreau să vă subliniez, domnule președinte - sunt convins că știți -, declarațiile politice se încheie la ora 17.00. Prin urmare, până la ora 17.00 discutăm de cvorum, de declarații politice, dar la ora 17.00, declarațiile politice se încheie, indiferent câți colegi mai au de prezentat aceste declarații, și trecem la procedura de dezbatere a proiectelor de lege.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Funar. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-am să dau curs provocării distinsului lider al Alianței D.A. Nici nu pot să-i dau curs, pentru că este necesar să fim prezenți în sală, iar declarațiile politice nu le putem face decât după aprobarea ordinii de zi. Ordinea de zi se aprobă numai dacă avem cvorum. De aceea am insistat, domnule președinte de ședință, să realizăm cvorumul. Eventual, dați-ne o pauză pentru refacerea cvorumului și să-i căutăm pe colegii noștri, să vină în sală, și apoi să începem declarațiile politice, pentru a aproba ordinea de zi. Altfel, nu putem face declarații politice în afara ordinii de zi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, și eu constat că... (Domnul senator Petre Daea solicită cuvântul.)

Domnul senator Daea, doreați să interveniți? Vă rog! Haideți, dacă tot suntem la intervenții, până la ora 17.00, putem să le și considerăm declarații politice.

Vă rog!

 
 

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur, n-aș vrea să pedalez pe ideea aceasta, de a fi sau a nu fi util să pornim ordinea de zi de astăzi. Aș vrea doar să vă reamintesc că avem o cutumă în Senat, pe care trebuie s-o respectăm. Astăzi, doar să constatăm că de la putere - înțelegând aici Alianța D.A. - participă doar 4 senatori la ședința Senatului, la această oră. În rest, putem să ne desfășurăm activitatea fără nici un fel de probleme.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Vasilescu, poftiți! Microfonul 3.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, lucrurile sunt foarte simple. Pentru a intra într-o ordinea de zi, ea trebuie aprobată, pentru că noi avem un proiect de ordine de zi. Deci, în aceste condiții, neavând nici cvorum, dumneavoastră urmează să hotărâți cum ar fi cel mai bine. S-au făcut niște propuneri aici, poate că în ordinea lor, ca, totuși, să intrăm pe linia Regulamentului și să ne începem ședința așa cum spune Regulamentul Senatului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Vreau doar să vă aduc aminte că am și specificat, programul de lucru și ordinea de zi le voi supune la vot la ora 17.00 - am făcut această precizare -, în momentul în care vom începe dezbaterea proiectelor de lege.

Constat, însă, că acea cutumă, cu care ne-am obișnuit de multă vreme - sigur, din punct de vedere al vorbitorului, o cutumă care nu dă posibilitatea tuturor senatorilor să audieze declarațiile politice - astăzi, se dorește să nu fie respectată. (Domnul senator Ion Vasile solicită cuvântul.)

Domnule senator, un moment.

O să-i rog pe liderii de grup, pe de o parte, să-și cheme colegii senatori în sală. Pe de altă parte, îl rog pe domnul secretar Puskas Valentin Zoltan să se prezinte la prezidiu și îl rog pe domnul secretar Ungheanu să dea citire listei de prezență.

 
 

Domnul Ion Vasile:

Deci, am rămas cu ochii în soare, aici? Am ridicat și eu mâna.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, v-am văzut, dar v-am spus ce am hotărât, ca președinte de ședință. Strigăm catalogul și ulterior o să vă dau și dumneavoastră cuvântul. Vă rog frumos, dacă e... (Intervenție fără microfon, neinteligibilă, a domnului senator Ion Vasile.)

Doriți să vorbiți? Aveți microfonul 3.

Vă rog, microfonul 3!

 
 

Domnul Ion Vasile:

20 de secunde... Aș vrea să vă ajut pe dumneavoastră, să știți, pentru că, probabil, și dumneavoastră, și mulți alți colegi, în locul dumneavoastră și în poziția pe care o ocupați, ar fi... Este o stare de desconsiderare pentru dumneavoastră, ca președinte de ședință, să vorbiți unor scaune goale.

Deci, rugămintea ar fi să avem un număr de senatori în sală, pentru a da atenția cuvenită acestor declarații politice.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Sunt perfect de acord cu dumneavoastră, domnule senator.

Tocmai de aceea, îl rog pe domnul secretar Ungheanu să poftească în sală și să citească lista senatorilor, ca să facem acel cvorum de 69 de senatori în sală și să putem să intrăm în ordinea de zi.

Fac apel celor doi secretari ai Senatului, domnul senator Mihai Ungheanu și domnul senator Puskas Valentin Zoltan, să se prezinte la prezidiu.

Domnule secretar Ungheanu, vă rog, citiți lista senatorilor.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Lista senatorilor, apel nominal:

- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - europarlamentar
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - absent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - c.f.p.
- Lupoi Mihail - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - absent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - absent
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - prezent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - prezent
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - absent

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Vă rog să poftiți la prezidiu!

Vă propun, totuși, să începem declarațiile politice. Mai avem o oră până la începerea dezbaterilor pe proiectele de lege.

 
Gheorghe David (PNL-PD) - Îmbunătățirea conținutului formării profesionale și a creșterii numărului de elevi în școlile profesionale și mediu-tehnice din județul Timiș;

Dau cuvântul domnului senator David Gheorghe, Grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr, PNL-PD, cu rugămintea, la vorbitori, să concentrați, pe cât posibil, declarațiile dumneavoastră, pentru a da posibilitatea tuturor celor înscriși astăzi să ia cuvântul de la microfonul Senatului.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi are ca titlu o întrebare: ce se poate face pentru îmbunătățirea conținutului formării profesionale și a creșterii numărului elevilor din școlile profesionale și mediu tehnice?

Pentru a răspunde la această întrebare, mă voi referi la județul Timiș, pe care îl reprezint. Există în județ 16 grupuri școlare profilate pe grupe de profesii: economia administrației, informatică, construcții de mașini, chimie și protecția mediului, energetică și transport energetic, auto, industria alimentară și turistică, silvic, căi ferate, telecomunicații. În cadrul acestora - ne-a spus inspectorul general adjunct, Cornel Petroman, care se ocupă de problemele curiculare - calificarea se face pe familii de profesii, în așa fel încât, la absolvire, tânărul să poată răspunde cerințelor angajatorului. În ceea ce privește practica în producție, ea se realizează la agenții economici, pe bază de convenții încheiate între școală și întreprinzător.

Planul anual de școlarizare se întocmește în colaborare cu Comisia Locală de Dezvoltare a Parteneriatului Social în formarea profesională, din care, pe lângă Inspectoratul școlar, mai fac parte autoritățile locale și reprezentanții organizațiilor patronale, ai agenților economici reprezentativi, ai învățământului superior etc.

Ca urmare a acestei colaborări, a crescut numărul de clase pentru pregătirea în domeniul serviciilor și a altor profesii, inexistente până în urmă cu câțiva ani, cum ar fi operarea pe calculator, comisionar, agent de vânzări, recepționer etc.

O preocupare prioritară o constituie înființarea la nivelul fiecărei școli, inclusiv gimnaziale, de laboratoare de informatică. Concomitent, pentru cadrele didactice, s-au organizat și continuă să se organizeze cursuri de folosire și predare, pe baza programelor disciplinelor de studiu. Cu toate acestea, circa 2/3 dintre absolvenții de clasa a VIII-a optează pentru învățământul liceal, chiar dacă posibilitățile lor intelectuale și pregătirea dobândită nu-i recomandă în acest sens.

Principala explicație o reprezintă stăruința părinților de a-și vedea copiii cu diplomă de bacalaureat, în speranța că ea este și suficientă pentru accederea în învățământul superior, unde admiterea este mult mai permisivă datorită posibilității de a deveni student contra taxă, la învățământul la distanță sau cu frecvență redusă.

Nu sunt de recomandat aceste orientări, cu precizarea că ele nu fac decât să dilueze calitatea învățământului.

La ce ne putem aștepta și ce trebuie făcut? Emigrarea în căutarea unui loc de muncă și condiții de viață mai atrăgătoare va continua. Ea nu poate fi barată prin măsuri administrative, fiindcă ar însemna ca țara noastră să intre în conflict cu unul din principiile fundamentale, pe care s-a clădit Uniunea Europeană: libera circulație a individului, de care beneficiază teoretic toți cetățenii lumii.

În al doilea rând, va ajunge și România, în următorii ani, să-și completeze deficitul de forță de muncă prin acceptarea imigranților. Încă de pe acum se vorbește că ei vor veni dinspre țările estice. Atenție, însă, că vor fi și din alte țări. În mod sigur, foarte puțini din țările foste sovietice și aceasta pentru simplul motiv că datorită dezvoltării economice, în creștere, înregistrată de Rusia, ea va deveni unul din principalii absorbanți.

Încă de pe acum în Extremul Orient rusesc lucrează câteva milioane de chinezi și sud-asiatici.

În al treilea rând, în baza celor de mai sus, pentru a avea certitudinea continuării, în același timp al dezvoltării, care să ne permită ca în următoarele două decenii să ne înscriem printre țările al căror PIB să reprezinte media din Uniunea Europeană, trebuie să ne bizuim, în primul rând, pe forțele proprii. Aceasta înseamnă accelerarea procesului de aliniere a învățământului la normele Uniunii Europene pe toate segmentele sale, deci, și a celui profesional și mediu tehnic calificat.

În acest scop, pe baza strategiilor de dezvoltare economică și socială, elaborate de statul român, consider că devine de maximă utilitate constituirea unui organism, anume înființat, din care să facă parte personalități de prestigiu, cu pregătire în domeniile gestionării învățământului de toate gradele: sociologie, demografie, sănătății, psihologiei colective și altele. Rostul acestuia este să întocmească studii și recomandări cu perioadă de implementări pe perioadă mediu și lung necesare modelării întregului învățământ, având ca principiu fundamental învățarea continuă, cunoașterea continuă.

Beneficiarii acestora vor fi autoritățile de decizie împuternicite să promoveze legi și norme de aplicare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Vasile Ioan Dănuț Ungureanu (PSD) - Congresul UDMR din România încinge jocul separatismului;

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, pe domnul senator Vasile Dan Ungureanu și se pregătește domnul Ilie Ilașcu, din partea Grupului parlamentar PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează: "Congresul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România încinge jocul separatismului".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu demult, am venit în fața dumneavoastră, ca senator ales de către cetățenii județului Arad, ca om care cunoaște conviețuirea de tip european a arădenilor români, cu cel de etnie maghiară, ca senator al unui partid care a dat dovadă de toleranță și înțelegere, facilitând amplasarea Statuii Libertății în Municipiul Arad.

Am venit și am semnalat nu din proprie inițiativă, ci la îndemnul multor români, abuzul de încredere al unor ONG-uri maghiare care au vrut să sfideze memoria eroilor de la Păuliș, prin amplasarea unui monument în cinstea celor care, veniți să cotropească teritorii, și-au găsit pieirea.

Am spus atunci că o asemenea inițiativă nu urmărește decât dezbinarea românilor și maghiarilor și destabilizarea administrațiilor locale în folosul unor interese oculte.

Sunt nevoit să repet cele spuse atunci, pentru că, din nou, asupra Aradului planează amenințarea dezbinării și tensiunilor interetnice din cauza comportamentului provocator al liderilor Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Dorind, probabil, să traseze pe imaginea de formațiune moderată model a UDMR Arad, tușe îngroșate în extremă, tip Harghita, Covasna și Ținutul Secuiesc, liderii Uniunii au hotărât să-și organizeze congresul la Arad, unde ponderea populației de etnie maghiară este foarte mică față de alte județe. Nu ar fi fost nimic dacă tonul predominant al congresului ar fi fost acela practicat de către românii și maghiarii din județul și municipiul Arad, tonul unei conviețuiri armonioase și al toleranței.

În loc de acesta, am avut parte de discursuri sfidătoare, adevărate bombe incendiare. A amenința la Arad cu declanșarea unor conflicte interetnice, în caz că nu se obține mult râvnita autonomie teritorială, este echivalentă cu amplasarea unui cuib de vipere într-o zonă cu populație numeroasă, cu aruncarea semințelor de pir, pălămidă și mărăcini pe un teren fertil.

Nu vorbesc nici de această dată în nume propriu, ci în numele multor arădeni, care au venit la biroul meu parlamentar și mi s-au adresat la întâlnirile din județ, pentru a-mi spune că ei au oferit simbolic concetățenilor lor de etnie maghiară pâine, acceptând amplasarea unui monument maghiar și, în schimb, au primit din partea liderilor UDMR pietre aruncate în obraz.

Le cer pe această cale liderilor UDMR să înțeleagă, până nu este prea târziu, că semănarea vrajbei și urii interetnice prin fluturarea stindardului acaparării de teritorii prin expansionism sau separatism, nu le va folosi la nimic, iar cei care-i manipulează vor arunca vina pe ei atunci când maghiarii se vor fi săturat să sufere, nu pentru ceea ce sunt, ci pentru că alții fac tot posibilul din interes să-i arate altfel decât sunt.

Adevărații dușmani ai maghiarilor nu sunt românii, ci cei care știu că dacă vrei să învrăjbești oameni care trăiesc pe picior de egalitate, este suficient să-i convingi pe unii că egalitatea înseamnă uzurparea dreptului natural de a-și exercita superioritatea.

Dacă acum, la Arad, udemeriștii au îndrăznit să vorbească pe față despre autonomie, nu este întâmplător. Puterea portocalie le-a dat undă verde să ceară sfâșierea teritoriului național românesc. Aceasta în virtutea faptului că toți fac parte dintr-o oligarhie transpartinică, interesată doar de acapararea puterii.

Credeți că miniștrii maghiari sunt mai buni profesioniști decât cei români și de aceea au fost promovați? Răspunsul este : categoric, nu. Au fost promovați pentru că aparțin oligarhiei care aplică celebra reflecție a unui prinț elector polonez, pe timpul războiului polono-suedez, citez: "La urma-urmei, ce este Republica? O bucată de postav din care fiecare rupe cât poate".

Doamne, ferește, ca aplicarea acestui principiu să se soldeze cu titlul cărții lui Sienkiewicz, "Potopul".

În speranța că apelul meu va fi receptat în mod just, ca un semnal de alarmă și nu un simplu exercițiu de oratorie, vă mulțumesc că i-ați ascultat pe arădenii români și maghiari care m-au mandatat să încerc să dezarmez o bombă incendiară. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Ilie Ilașcu (PRM) - Atacurile dure și nefondate ale Moscovei și Chișinăului la adresa României;

Are cuvântul domnul senator Ilie Ilașcu, din partea Grupului parlamentar PRM. Se pregătește domnul senator Mircea Mereuță, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Ilie Ilașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la atacurile dure și nefondate de către Moscova și Chișinău asupra României.

La sfârșitul lunii februarie a.c., ministrul de externe al Federației Ruse a acuzat public România de trafic de cetățenie față de populația Republicii Moldova.

Felul în care ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, atacă România, acuzând-o de trafic de cetățenie, demonstrează că pentru a-și susține imaginea diplomația rusă folosește tot mai mult tehnicile lui Joseph Göbbels, ministrul nazist din timpul războiului. Ministrul spunea la acea vreme: propaganda, minciuna, ca să fie credibilă trebuie să fie totală. Asta face astăzi și Lavrov. Atacul lui Lavrov la adresa României este o mostră perfidă.

Astfel, Moscova și-ar justifica, într-un fel, politica sa imperialistă, folosind atacul.

Atunci când sunt acuzați de amestec în treburile interne ale altor țări, de încălcarea drepturilor omului și de suprimarea democrației în Rusia, oficialii ruși recurg la stratagema: cea mai bună apărare este atacul.

Anul trecut, la summit-ul UE din Finlanda, de exemplu, Putin a declarat că Rusia nu acceptă ca italienii să-i țină lecții despre crima organizată, pentru că mafia s-a născut în Italia și nu în Rusia, iar mafia nu este un cuvânt rusesc.

Tot atunci, a încercat să justifice politica discriminatoare a Moscovei față de etnicii și de cetățenii georgieni din Rusia, vorbind despre încălcarea drepturilor rușilor în Țările Baltice.

Totuși, ieșirea lui Lavrov nu trebuie privită doar în contextul acestei politici a atacului. În opinia noastră, atacul Moscovei la adresa Bucureștiului a fost unul bine concertat cu autoritățile moldovenești de la Chișinău, iar Kremlinul și-a acceptat rolul de avocat al Chișinăului, ca plată pentru serviciile aduse de tovarășul Voronin, anul trecut, când Moscova era acuzată de Occident că ar folosi sancțiuni economice pentru a pedepsi fostele republici sovietice pentru cursul lor politic. Să ne amintim că după interzicerea de import a vinurilor moldovenești și a celor georgiene în Rusia, președintele Georgiei, Mihail Saakașvili, a acuzat deschis Moscova că sancțiuni împotriva Georgiei au un caracter pur politic.

Voronin, însă, după întâlnirea sa cu Putin, din 8 august 2006, a schimbat șmecherește macazul criticând nu Rusia, ci calitatea vinurilor moldovenești.

Declarația prietenului Voronin au permis atunci diplomației ruse să diminueze criticile Occidentului la adresa Rusiei de folosire a sancțiunilor economice în relații internaționale de bună vecinătate, iar Republica Moldova să suporte în tăcere pierderi financiare imense.

Voronin și ministrul său de externe le-a dat o mână de ajutor rușilor și în recenta dispută a acestora cu Estonia. Vorba e că, la 11 ianuarie a.c., în Estonia, a intrat în vigoare Legea cu privire la protecția mormintelor militare, care a deschis calea pentru demolarea monumentelor ostașilor sovietici din această țară, inclusiv a Monumentului Ostașului Eliberator din centrul capitalei estoniene.

Reacția Moscovei a fost una furibundă, Talin-ul fiind amenințat cu sancțiuni. Răspunsul președintelui eston a fost unul plin de demnitate, citez: "Estonia nu a fost eliberată de ruși de sub ocupația fascistă, așa cum pretinde Moscova, ci în 1944 o ocupație a fost înlocuită cu alta". În loc să profite de disputa dintre Moscova și Talin cu privire la Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele acestuia și să ceară și ea compensații pentru acei aproape 50 de ani de ocupație sovietică, ori, cel puțin, să păstreze tăcerea, conducerea comunistă de la Chișinău a sărit la gâtul României.

La 23 februarie, externele moldovene și-au exprimat, citez: "îngrijorarea în legătură cu decizia organelor judiciare din România de a reabilita acțiunile mareșalului Antonescu din perioada celui de-al doilea război mondial și de a recunoaște drept legitimă ocuparea de către România a teritoriului Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești și a Bucovinei de Nord, iar fracțiunea Partidului Comunist din Moldova, din Parlamentul moldovean, a felicitat ostașii și toți ofițerii din Republica Moldova cu ocazia Zilei Armatei Sovietice.

Chiar dacă Voronin și Stratan au fost portavoce pentru Moscova, pe rolul de idioți utili, declarațiile lor au dat argumente Moscovei să declare că nu toate țările afectate de Pactul Molotov-Ribbentrop privesc eliberarea drept ocupație.

Acuzând România de trafic de cetățenie, Lavrov uită de câteva deosebiri esențiale între acordarea cetățeniei ruse separatiștilor abhazi, osetini și transnistreni și acordarea cetățeniei române, cetățenilor din Republica Moldova.

În primul rând, legislația Republicii Moldova admite dubla cetățenie, pe când cea georgiană nu.

În al doilea rând, România acordă cetățenie conform Constituției României în vigoare tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de locul de trai al acestora, cu condiția să îndeplinească cerințele legii cetățenești. Rusia însă acordă cetățenie în mod discriminatoriu doar populațiilor din regiunile separatiste. Mai mult, Rusia a deschis, fără acordul Republicii Moldova, un consulat ilegal la Tiraspol, care se ocupă de acordarea în regim de urgență a cetățeniei Federației Ruse tuturor cetățenilor din stânga Nistrului, îndeosebi celor de etnie rusă.

3. Acordând cetățenie cetățenilor Republicii Moldova, România nu încalcă propria legislație și nici pe cea a Republicii Moldova. Rusia, acordând cetățenilor locuitorilor republicilor separatiste, încalcă chiar legea Federației Ruse cu privire la cetățenie care prevede:

"Solicitantul de cetățenie este obligat să fie rezident al Rusiei de cel puțin 5 ani. Să aibă resurse suficiente pentru întreținere și să renunțe la cetățenia precedentă", în cazul în care vine dintr-o țară cu care Rusia nu are un tratat cu privire la dubla cetățenie.

Rusia nu are încheiat cu Moldova un asemenea tratat.

4. Rusia a acordat cetățenie la circa 85% din populația Abhaziei și la circa 95% dintre populația Osetiei de Sud, din Georgia, la 57% din populația Transnistriei. România însă, în ultimii ani, a acordat cetățenie doar la circa 97.000 de moldoveni, adică la doar 2 întreg și 5 zecimi procente din populația Republicii Moldova. Iar în ultimii ani, doar la 53 de cetățeni ai Republicii Moldova.

Dacă Moscova a acordat cetățenie rusă fiecărui al doilea locuitor al regiunii Transnistrene, ce sunt acuzațiile lui Lavrov la adresa României? Nesimțire sau impertinență? Vă las pe dumneavoastră să deduceți.

Eu aș vrea doar să adaug că din 2001 când legea ucraineană cu privire la cetățenie a fost modificată, făcând posibilă acordarea cetățeniei la misiunile diplomatice ucrainene de peste hotare, și Kievul a încercat și a început să acorde masiv cetățenia sa locuitorilor Transnistriei, doar în 2002 ambasada de la Chișinău a acordat cetățenie la 14.000 de locuitori ai Republicii Moldova, sporind, astfel, până la 30.000, la începutul lui 2003, numărul locuitorilor Transnistriei cu cetățenie ucraineană.

După revoluția oranj numărul acestora s-a dublat și, în prezent, peste 65000 de locuitori ai Transnistriei au cetățenia Ucrainei. Se pare însă că acest lucru nu supără autoritățile de la Chișinău și nici pe Lavrov. Voronin, Stratan, Lavrov se tem doar de sporirea numărului românilor în Republica Moldova. Voronin este atât de speriat încât la început de februarie a convocat o ședință specială a Consiliul Superior de Securitate la care a fost discutată chestiunea redobândirii cetățeniei române de către moldoveni și măsurile de contracarare a anexării Republicii Moldova de România, iar la 8 februarie 2007, la sugestia înțeleptului său ministru de externe, Stratan, a trimis scrisori de plângeri lui Solana, Merkel și altora, cu rugămintea de a facilita regimul de vize europene pentru moldoveni prin ambasada Ungariei de la Chișinău, nicidecum prin cea a României.

Ceva mai departe, Voronin a scris și la Bruxelles, acuzând Bucureștiul de anexarea Republicii Moldova prin politica de pașaportizare a cetățenilor acesteia.

În încheiere, aș vrea să mă opresc la un aspect legat de relațiile româno-ruse în general. La București se aud voci care susțin că atacurile Moscovei la adresa României, precum și răceala dintre București și Chișinău, sunt rezultatul politicii naționaliste a României. Voi spune că eu, ca cetățean al României, cât și al Republicii Moldova, prefer o politică externă a României clară, care știe ce vrea în problema Basarabiei, chiar dacă se mai greșește uneori, decât o politică neclară, neînțeleasă de populația celor două maluri al Prutului în problema românilor din teritoriile ocupate de ruși.

Acum, când România este membră NATO și a Uniunii Europene, Bucureștiul nu trebuie să se teamă a vorbi despre Pactul Ribbentrop-Molotov, de teritoriile pierdute în 1940, așa cum nu se tem să facă acest lucru Țările baltice. Mai mult, trebuie să le susțină pe acestea în disputa lor cu Rusia privind interpretarea pactului și a consecințelor lui.

Aceasta este cu atât mai necesar cu cât în Occident aproape că nu se cunoaște că nu numai Țările baltice au avut de suferit în urma cârdășiei sovieto-germane, dar că și Republica Moldova este "copilul din flori" al pactului. "Adevărul spus uneori doare și irită, dar el se lecuiește", se spune în popor.

  1. Prin prezenta declarație politică, PRM protestează față de atacurile nefondate și imbecile ale diplomației Federației Ruse asupra statului român în privința acordării dreptului de redobândire a cetățeniei române foștilor săi cetățeni, actualmente locuitori ai Republicii Moldova, și cere Federației Ruse și autorităților actuale ale Republicii Moldova încetarea imediată a amestecului în treburile interne ale României.
  2. PRM protestează față de recenta declarație a Guvernului Republicii Moldova îndreptată împotriva acordării dreptului foștilor cetățeni și urmașilor acestora la redobândirea cetățeniei statului român și atragem atenția actualilor guvernanți, vremelnici de altfel, de la Chișinău, să se ocupe prioritar, în primul rând, de problemele combaterii sărăciei acute a populației de dincolo de Prut, de rezolvarea problemei eliberării teritoriilor ocupate de către Federația Rusă, de îndeplinirea deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg în privința eliberării imediate și necondiționate a lui Andrei Ivanțov și Tudor Popa din temnițele separatiste de la Tiraspol, de încetarea îndobitocirii populației Republicii Moldova cu o istorie integrată, falsă, de sorginte procomunistă și prorusă, de încetare a suprimării dreptului la opinie și atacul asupra mass-media democratice din Republica Moldova.
  3. Totodată, PRM protestează vehement față de Președintele și Guvernul României pentru duplicitatea afirmațiilor sale publice și a acțiunilor sale privind acordarea cetățeniei românilor, fraților noștri de peste Prut, prin blocarea acestui proces care a dus la stocarea celor peste 800.000 de cereri de la populația Basarabiei, informându-vă că Ministerul Justiției al României, în frunte cu impostoarea Monica Macovei, a procesat în ultimul an doar 53 de dosare depuse încă din anul 2002.

Dacă facem un calcul, basarabenilor cu cererile depuse le vor trebui cel puțin 8000 de ani ca să-și redobândească cetățenia pierdută abuziv în 1940 și 1944.

Cerem Guvernului României eliberarea imediată din funcție a impostoarei Monica Macovei, cel mai mare dușman al românilor basarabeni, și deblocarea urgentă a activității de procesare a dosarelor depuse. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Mircea Mereuță (PNL-PD) - Modul de reflectare asupra realității politice: nu învățăm și nu am învățat nimic din trecut;

Dau cuvântul domnului senator Mircea Mereuță, Grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr - PNL-PD. Se pregătește domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar PSD.

Vă rog, dacă se poate să vă concentrați declarațiile politice, pentru a putea să vorbească cât mai mulți colegi.

 

Domnul Mircea Mereuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, declarația mea politică se referă la modul de reflectare asupra realității politice, altfel spus de a repeta prin atitudinea noastră decizională celebra zicală mioritică: "nu învățăm și nu am învățat nimic din trecut".

Scena politică actuală trăiește într-o permanentă tulburare dată, poate, de faptul că tot ceea ce reprezintă sistemul comunist din aparatul său, încearcă să se regenereze într-o nouă formă europeană care să supraviețuiască așa cum a supraviețuit de 17 ani încoace. Cum au supraviețuit exponenții fostului regim?

Simplu, prin intrigi, crearea de false subiecte de scandal politic, jocuri și comploturi de culise în scopul apărării intereselor proprii. Încep chiar să consider faptul că însăși căderea lui Ceaușescu a fost orchestrată de acești indivizi care s-au folosit de populație în crearea revoluție, având ca scop controlul total asupra societății românești pentru a putea beneficia de instrumentele și de fructele economiei, așa cum erau ele în acea perioadă, privilegii care începuseră să se restrângă după jumătatea anilor '70 pentru acești potentați.

Nu voi încerca să fac o analiză asupra acestor personaje pe care le voi denumi în continuare "ofițeri politici ai sistemului totalitar", ci evidențiez un fapt vizibil cu ochiul liber prin care acești actori politici se dau singuri de gol atunci când, prin propriile lor atitudini își arată originea lor și modul de gândire tipic unor persoane crescute în spiritul fanariotismului roșu.

Acești ofițeri sunt peste tot, așa cum arată și rapoartele CNSAS. În mass-media, economie, industrie, învățământ, cultură, sport și, nu în ultimul rând, în politică.

Controlând mass-media au învățat că prin această formă de comunicare pot manipula ușor rațiunea și gândirea oamenilor simpli, transformându-i într-un fel de zombi cotidieni. Se poate chiar observa, de exemplu, că atunci când este lansat un nou scandal politic, mediatizat voit, încep să apară o serie de zvonuri murdare la adresa unor oameni politici ce nu se integrează în sistemul existent. Cancanuri legate de viața intimă sau activitatea lor publică și apoi se ia reacția poporului prin forumuri pe internet sau prin telefoane, emisiuni TV, astfel încât să se demonstreze că părerea unora reprezintă gândirea întregii națiuni.

Astfel, vechea propagandă de partid revine prin noi forme, iar ofițerii politici plătesc mercenari media, așa-ziși jurnaliști care, pentru un pumn de bani și-ar trăda chiar și propria mamă, mercenari care le transmit public mesajele ca fiind mari informații pentru interesul cetățeanului. După ce un astfel de scandal este expirat, acești mercenari șterg cu buretele tot ce au afirmat în ultimele luni, pentru a nu se afla, ulterior, că totul a fost o cacealma sau poate chiar să se descopere faptul că sponsorii lor sunt, de fapt, principalii actori ai scandalului creat.

Și aici aș putea da multe cazuri, cunoscute de toată opinia publică, oprindu-mă doar la scandalul Liviu Turcu versus Varujan Vosganian, referitor la nominalizarea acestuia din urmă pentru postul de comisar european.

Nu voi dezbate acest caz, ci am evidențiat un exemplu, un remember, pentru cele afirmate mai sus.

Importanța acestor lupte intestine, special create, poate ar fi scăzute dacă impactul lor nu ar afecta credibilitatea unui guvern, încrederea unui popor, stabilitatea politică și - de ce nu? - siguranța financiar-economică a unui stat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
Adrian Păunescu (PSD) - Erodarea autorității între președinte și premier; acțiunile doamnei Eva Maria Barki în Ardeal, ca și ale vicepremierului Marko Bela; distrugerea cimitirului militar de la Tighina; Sighișoara; distrugerea mineritului;

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar PSD. Se pregătește Domnul Aurel Ardelean, din partea PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Adrian Păunescu:

Aș vrea să fiu de acord cu atacurile unui antevorbitor, la adresa presei, pentru că ar mediatiza scandaluri. Dar mă tem că nu presa le inventează, ci oamenii politici. Și nu apar, după cum se spunea aici, tot felul de zvonuri de undeva din neant, ci oamenii politici își pregătesc unii altora toate acele mizerii.

Din păcate, noi suntem sursele, nu presa.

Firește, este de observat plăcerea cu care, uneori, anumite publicații răsucesc, în rănile pe care noi le facem, cuțitul. Dar cuțitul nu este la oamenii de presă, ci este la noi. Și poate că ar fi interesant, în acest martie zbuciumat, să nu facem simplă cazuistică. De fapt, niciodată cazuistica în sine nu rezolvă lucrurile, dacă nu încercăm să ridicăm niște cazuri la înțelesuri mai generale.

Iată, această criză politică, din România de azi, o criză politică începută ca un joc, joc de imagine, ca un joc politic, ca un joc al orgoliilor. Din tragedia antică știm - și se pare că începusem să uităm și ne-a reamintit, în veacul XX, marele dramaturg elvețian Dürrenmatt - un fapt fatal: tot ceea ce este joc excesiv devine realitate. Jucându-se de-a moartea, în piesa lui, "Vizita bătrânei doamne", Dürrenmatt constată și scrie că moartea și vine. Comedia nerușinată devine tragedie implicită. Situația dezastruoasă, de la vârfurile politicii românești, este rea în sine, ne doare în sine, dar ne și contaminează.

Oricât am fi de nobili, în felul nostru de a exista, ceva din acest virus al încăierării ne atinge și ne împinge să facem lucruri rele, incorecte, unii împotriva altora și toți împotriva datoriilor noastre fundamentale față de cei ce ne-au ales.

Pretutindeni în România, atmosfera a devenit inflamabilă. Este, după părerea mea, nevoie să se lucreze, să se acționeze, asupra surselor și sursele sunt sus la președinte și la premier. Ceea ce s-a întâmplat, în ultimele zile, mi se pare un proiect de circ ratat. E profund dezgustător să asiști la erodarea autorității. Unul erodează autoritatea celuilalt. Celălalt nu se lasă mai prejos și face tot ce depinde de el pentru a-l eroda pe celălalt.

Există semne că premierul încearcă niște gesturi de luciditate. Eu aș spune, însă, că în discuția aceasta publică, despre semnarea ordonanței cu privire la amânarea alegerilor, deși, firește, sunt solidar cu partidul meu, în opinia că e binevenită această modificare a datei alegerilor, nu cred că e normal să se vorbească despre obligația unui ministru, cum e cazul ministrului Blaga, de a contrasemna o ordonanță semnată de primul-ministru. Înseamnă că se calcă în picioare dreptul elementar la opinie. Nu poate fi vorba de obligații, când e vorba de conștiință sau de interese de partid. Guvernul trebuie să acționeze solidar, dar în urma unor discuții serioase, în urma unor eforturi laborioase, în urma unor compatibilități pentru care, tocmai, există ca Guvern. Că de aia nu e "România Mare" la guvernare, de aia nu e PSD la guvernare, de aia nu mai e nici PC la guvernare, pentru că au fost sau sunt mai mult incompatibilități decât compatibilități, între PNL, PD și PSD, PRM.

Ar fi de înțeles acestea toate, amenințările acestea, cât ministrul de interne va rămâne în afara Guvernului și ministrul justiției, față de care nu exprim nici o opinie personală, eu vorbesc de principii, dacă ele ar ducela clarificări și măsuri de restabilire a liniștii. Sunt un radar pe lângă care trec mașini care calcă legea circulației și, în cazul de față, deși cred că a făcut mai multe eforturi decât președintele, pentru a fi sau pentru a se situa pe o poziție lucidă, premierul greșește. Și nu poate fi încurajată această teroare, că dacă nu semnezi ce cred eu, nu vei fi ministru în continuare. Nu se poate asta. Asta este o chestiune care duce la altă dictatură. Trebuie limpezite lucrurile!

Or, ceea ce a făcut PSD-ul, prin acel apel la conștiință și, apoi, prin acea cerere de suspendare, nu înseamnă neapărat o dorință, de a-l vedea șomer pe președintele Băsescu, ci încercarea de a pune probleme conștiinței lui, spre a-și schimba modul de a se comporta cu instituțiile, cu oamenii, un efort de apărare a Constituției și legalității. Dar unei dictaturi, nu-i preferăm altă dictatură. Căci jocul devine tragedie. Și jocul devine tragedie, cu cât coborâm mai mult pe scara socială. Oamenii își dau în cap, stadioanele se însângerează, e scandal în școli, în spitale, în cultură, partidele nu mai pot să conlucreze, cum ar fi firesc, într-un conclav cum e acestea, care e al tuturor.

Aici, în acest Senat, ar trebui să se manifeste poporul român însuși, în acest parlament. Or, poporul român însuși nu e certat cu el însuși, ca să zic așa.

În acest context, aș spune că nu se observă, decât superficial sau deloc, chestiuni scandaloase de viață. Iată un exemplu! După ce au fost dați afară din case și puși în condiția de vagabonzi, mari artiști, mari creatori, mari oameni ai României, unii dintre ei murind de umilință, ca marele actor George Constantin, fără să se găsească înțelegere la autorități, iată un mare cântăreț român, un mare alt artist român, Dan Iordăchescu, a ajuns și el în situația de a rămâne fără casă. Așa ceva nu se poate. Această societate, cu toate defectele ei de fond, care nu pot fi suportate, dar cu realizările ei tot de fond, de care profităm cu toții, și pe care trebuie să le ducem mai departe, nu-și poate permite să-i batjocorească pe marii artiști români și nici trecutul acestei țări, și nici faptele care au construit această cultură și au consolidat această națiune.

Așa dar acest context! Acest context nenorocit face ca să nu observăm, așa cum spuneam, gravitatea situației din Ardeal. Umblă doamna Eva Maria Barki, care fusese nu demult considerată o persoană non-grata, prin Ardeal, și întărâtă, asmute, ațâță pe maghiarii simpli, pe intelectualii maghiari și pe ceilalți maghiari din România la fapte necugetate. Din nefericire, doamna Eva Maria Barki nu e singura care face asta. Viceprim-ministrul Guvernului român, repet, viceprim-ministrul Guvernului român, și nu viceprim-ministrul guvernului maghiar, domnul senator, colegul nostru, Marko Bela, ațâță în mod nerușinat în ciuda tuturor apelurilor care s-au făcut la Domnia Sa (de a se potoli), la autonomie teritorială, contrar Constituției existente. Unii amici ai săi ne asigurau că e un joc de imagine al acestui provocator, în fond - ziceau ei - un băiat bun. Dar omul cere drepturi colective, contrar tuturor reglementărilor europene și contrar legilor României. Dumnealui trebuie să-și aducă aminte că nu este șef de parc zoologic în Africa, este cetățean european și trebuie să respecte reglementările europene și naționale. Românești, vreau să specific. Acest stat nu poate fi batjocorit și spart în bucăți de voința nimănui, nici chiar de reunirea, de logodna întru eternitate Barki - Marko. Protestez și cer autorităților să nu se mai uite una la alta, să nu se mai pârască una pe alta presei, decât în vacanțe, dacă țin neapărat, și să-și facă treaba, în fapt, să-și intre în rol. De doi ani și ceva, ceea ce se întâmplă în această privință este insuportabil. De la microfonul acestui Senat am protestat, cândva, și împotriva toleranței nemeritate față de generalii în slujba Ungariei, generalii de ocupație ai Ardealului, cărora - în ciuda crimelor antiromânești - li s-a ridicat acel monument de slavă, promis și repus în circulație, de Guvernul CDR-UDMR și pus la loc, din păcate, de Guvernul PSD. Am protestat și nu încetez să fiu indignat și trist pentru aceasta. Dar lucrurile involuează îngrijorător. Nimeni nu-și poate asuma răspunderea, de a deconta eventualul sânge, care ar reieși, prin conflagrațiile interetnice. Să nu ajungem acolo! Avertizez asupra acestui mare pericol și nu cred că trebuie luat în râs și nici în ușor. Jocul s-a terminat. Să nu urmeze cumva tragedia, să nu înceapă moartea.

Cineva, probabil, consideră că Ardealul e orfan și prin ceea ce spune această doamnă provocatoare, și prin ce ridică la rangul de poziție de partid, de poziție de partid de guvernare, domnul Marko Bela, se spune, se afirmă că "trebuie să răsune imnul nostru național de sărbătoarea națiunii maghiare și să ridice drapelul nostru național". Adică imnul Ungariei care umblă prin Ardeal, sub pseudonimul de imn al tuturor maghiarilor. Asta în România și, firește, totul este și suma, și rezultanta tragică a unor concesii nemeritate făcute ulterior, dar, mai ales, escaladarea recentă a politicii actualei puteri, capitulardă în fața nevoii de voturi udemeriste în Parlament.

Mă declar din nou, pentru toate drepturile, pe care le prevăd documentele europene și legile românești, în favoarea minorităților din România. Dar protestez categoric împotriva oricărui abuz și oricărei tentative perverse ca, umblând cu măști mincinoase ale acestor drepturi, să se creeze premisele conflagrațiilor interetnice, să se creeze presiunea internă și internațională, a unei autodeterminări fatale și autonomia teritorială, înlăuntrul României, a unor teritorii și a unor grupuri etnice.

Este momentul, dacă nu cumva a și trecut momentul, repet, ca autoritățile să nu mai facă eseistică de doi bani. Să nu ne mai povestească în mod spectaculos ori șăgalnic, ulterior faptelor, ce este acolo, ci să-și facă datoria, la timp. Să prevină dezastrul ce se anunță. Nu am să mai insist, decât tot pentru a vă reaminti despre joc, asupra celor pe care le-a spus aici domnul senator Ilașcu, adăugând și nenorocita, criminala acțiune de la Tighina, prin care autoritățile separatiste transnistrene (prin voința păpușarilor lor) au și provocat acel separatism, la fel de nociv ca și cel la care visează separatiștii udemeriști din România. La Tighina, s-a trecut la represalii împotriva Cimitirului Militar "General Dragalina" în care erau înmormântați militari români. Jalnică răzbunare. Ni se răspunde, acum, în batjocură că a fost reconstituită dispunerea mormintelor. Acest joc, sinistru, cu mormintele, îi califică pe cei care știu să facă din oamenii vii - oameni morți. Le e ușor să facă și în cimitire ordinea lor halucinantă. Să-i bată Dumnezeu!

Dar se pare că lucrurile continuă să se deterioreze și la nivelul unui oraș din Ardeal. La Sighișoara se dorește, pentru că s-a dărâmat un zid de la Cetatea Veche, să se schimbe pavajul original al străzilor cetății, pavaj din piatră de râu (vechi de sute de ani) cu un pavaj de piatră cubică. Iar cei ce vor să-și creeze acest avantaj murdar, ne mai atrag atenția că-i interesează "confortul sporit la călcare". Călcând ei așa, îi poftim, cel puțin pentru moment, afară din istorie. Să se întoarcă la condiția copacului din care au coborât. Căci nu se poate batjocori nici istoria Sighișoarei și nici istoria României, în totalitate. E prea mult: se trage corupt din toate părțile.

Aș vrea, pe de altă parte, să vorbesc despre un fapt paradoxal și după părerea mea strigător la cer. În plină criză energetică, în România, continuă lupta împotriva surselor de energie. Continuă lupta împotriva acestei surse de energie care este mineritul. Mă tem că tot ceea ce am spus, aici, despre lipsa de legătură între autorități și popor, se confirmă, de asemenea, dramatic. Nu putem să ne batem joc de sursele de energie pe care le avem, înainte de a avea altele, înainte de a construi altele. Dar de ce o facem? Nu ni se face frică, totuși, că într-o zi, vom vrea mineri, pentru că, de pe acum, numărul lor s-a împuținat sever.

Ultima chestiune, pe care doream să o spun, este o treabă personală pe care sunt obligat să o precizez. O televiziune și, apoi, mai multe au difuzat o imagine a mea, în urmă cu câteva luni, și au râs că Adrian Păunescu doarme la ședințele Senatului. Fac următoarea precizare: am fost, în ultimele șase luni, foarte bolnav și una dintre componentele acestei boli a fost nesomnul meu de aproape patru decenii. Așa am trăit, așa am lucrat, așa mi-am construit opera, atâta cât este ea. A mai intervenit un fapt, în decembrie, acea îngrozitoare, acea criminală Raportare Tismăneanu care m-a pus în condiția de a vedea cu ochii mei cum eventuala mea postumitate e batjocorită fără milă și batjocura e însușită de președintele Băsescu. Nu s-a ținut seama de tot ce am făcut și pe cont propriu, și în relația cu alții, dar cu mult curaj în epoca anterioară. S-au folosit inimicițiile la adresa mea, ale unor oameni de cultură. Pentru acoperirea lașității lor de atunci, s-a încercat să mi se taie capul, pentru a deveni egali, ei și eu. Sigur, au fost și erori ale mele: compromisuri de etapă și de ton. Dar eu nu am cum să fiu egal cu ei pentru că eu atunci am lucrat, am fost în multe privințe afirmativ și nu-mi neg nici acum activitatea de atunci, cu binele și răul ei. Așa a fost istoria și așa am trăit-o, și am fost în multe privințe foarte critic. Am dus bătălii istovitoare pentru adevăr. S-a uitat, oare, tot? Nu este vreme să ne aducem aminte de toate, nu facem aici memorialistică. Dar le spun celor care m-au rănit, celor ce au încercat - după 17-18 ani de asediu contra mea - ani care au urmat anii de dinainte, când am fost biruit și lovit nemilos, celor ce mi-au creat o imagine profund nedreaptă difuzând cu asupra de măsură ideea că eu "dorm în Senat" că vor vedea, și se și vede în ultimele săptămâni, de când procesul însănătoșirii mele este aproape încheiat, că vor vedea un Adrian Păunescu radical și neiertător și cu prietenii, și cu adversarii, cu problemele pe care simte că este dator să le pună colegilor săi pentru rezolvarea în favoarea poporului român. (Aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Aurel Ardelean (PRM) - Abandonul educațional și violența juvenilă în afara preocupărilor actualei guvernări;

Invit la microfon pe domnul Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar PRM și se pregătește domnul senatorAron Ioan Popa, din partea Grupului parlamentar al Alianței "D.A." PNL-PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică este intitulată "Abandonul educațional și violența juvenilă în afara preocupării actualei guvernări."

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin declarația politică de astăzi doresc să abordez o problemă care necesită intervenția imediată a statului român. Este vorba despre situația copiilor rămași singuri în țară, după ce părinții lor au plecat să lucreze în străinătate.

Fenomenul are, în acest moment, o conotație națională, fiind evident faptul că statul român trebuie să adopte măsuri urgente. Dificultățile prin care trec copii rămași în țară după plecarea părinților au determinat autoritățile din anumite localități să încerce să-i ajute pe acești copii. Este însă, doar o măsură izolată la nivelul autorităților locale. Mii de copii ai celor plecați la muncă în străinătate nu beneficiază de nici un ajutor, foarte mulți sunt pur și simplu abandonați, intervine astfel un fenomen deosebit de periculos, abandonul școlar care aduce și abandonul educațional.

Într-adevăr, unele autorități locale, din unele județe, au constituit comitete care să ofere sprijin moral și financiar copiilor, dar aceste cazuri sunt rare și limitate în funcție de inițiativa personală a unor primari sau dascăli. În lipsa unei legislații adecvate, doresc să atrag atenția asupra necesității unei hotărâri de Guvern în acest sens, prin care Ministerul Educației și Cercetării să prezinte un program special pentru educația acestor copii care să nu rămână în afara sistemului educațional.

Dintr-un recent studiu publicat, profesorii și psihologii de la Direcția pentru Protecția Copilului ne avertizează asupra consecințelor dramatice ale abandonului copiilor și despre amploarea acestui fenomen care este într-o continuă expansiune.

Pun însă întrebarea: ce fac acești oameni? Ce face această instituție a statului care, până în prezent, nu oferă nicio soluție adecvată pentru acești copii?

Organizația nonguvernamentală, "Alternative sociale" a întocmit un studiu intitulat "Singur acasă" care relevă că unul din cinci copii este părăsit temporar de ambii părinți, plecați la muncă peste graniță.

Potrivit studiului, cei mai mulți dintre părinți sunt plecați la muncă pentru o perioadă cuprinsă între un an și trei ani. Studiul arată că tinerii ai căror părinți sunt plecați în străinătate au grave probleme școlare, apar tulburări ale atenției, tulburări ale comportamentului și atitudinii, absențe. De asemenea, copiii suferă de o lipsă de atașament, depresie și anxietate.

Foarte multe județe se confruntă cu violența juvenilă. De la începutul anului, numeroși minori ai căror părinți sunt plecați în străinătate au fost deja cercetați după ce au comis diferite acte ce intră sub incidența legii.

Doamnelor și domnilor senatori,

Consider că acest fenomen trebuie controlat de autoritățile statului, intervenția lor trebuie să fie decisivă și imediată, nu mai există timp pentru dezbateri, acum este momentul să intervenim pentru a corecta această situație care este generalizată la nivelul întregii țări.

Datoria noastră este de a oferi acestor copii și solicit autorităților statului, prin Ministerul Educației și Cercetării, să adopte o strategie la nivel național care să fie prezentată în cel mai scurt timp Parlamentului României.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Aron Ioan Popa (PNL-PD) - Clasa politică, reformarea ei și dezinteresul crescând al românilor față de politică;

Invit la microfon pe domnul senator Aron Ioan Popa, din partea Grupului parlamentar al Alianței "D.A." PNL-PD și se pregătește domnul senator Ștefan Mihail Antonie.

Am rugămintea în schimb, să vă concentrați puțin expunerea, cât mai pe scurt, pentru a lua cuvântul și ceilalți trei colegi care sunt înscriși la declarații politice.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc să fiu cât mai succint.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Zilele trecute mi-a atras atenția o informație, eurobarometrul dat publicității la Bruxelles arată că 86% dintre cetățenii Uniunii Europene se declară mulțumiți de calitatea vieții lor.

Dacă populația din țări ca Danemarca, Olanda, Belgia, Irlanda, Suedia este conform eurobarometrului mulțumită în proporție de peste 90%, cetățenii României și Bulgariei sunt satisfăcuți de standardul de viață doar în proporție de 60% și, respectiv, 35%.

Interesant în acest barometru este că în România, doar 21% din repondenți consideră politica drept importantă, pentru restul adică 82% religia ocupă locul cel mai important.

Evident că rezultatele acestui eurobarometru pot fi considerate un exercițiu care măsoară o situația la un moment dat. Dincolo însă de concretența cifrelor, din datele studiului, rezultă și un alt aspect pe care mulți dintre politicienii noștri par să-l ignore. Acela al dezinteresului crescând al românilor față de politică.

De aici, întrebarea pe care mi-o pun eu și alți colegi de-ai noștri: cum s-a ajuns aici, unde greșim, sau mai bine zis cum de nu izbutim, după 17 ani de când România a pornit pe drumul democrației, să fim în concordanță cu așteptările celor care ne-au acordat încrederea lor prin vot, cu alte cuvinte să fim mai aproape de agenda publică.

În decembrie 1989, România se afla la începutul unui drum nou pe care s-au angajat atât persoane care deținuseră funcții importante în timpul fostului regim comunist, cât și tinerii entuziaști, dar puțin sau foarte puțin familiarizați cu domeniul politicii.

Asemenea avocaturii sau profesoratului cred că politica ar trebui considerată ca o meserie de drum lung și îndrăznesc să spun că acest lucru nu este la îndemâna oricui, este fără îndoială o zonă cu obstacole, adesea plină de neprevăzut. Sunt de acord și cu necesitatea reformării clasei politice, nu pot însă, să accept tendințele tot mai accentuate, manifestate în ultima vreme, atât la nivelul unor ONG-uri, cât și a mijloacelor media, de a împroșca cu noroi tot ceea ce ține de zona politicului.

Nu voi fi de acord nici cu blamarea Parlamentului a cărui configurație este rezultatul voinței populare exprimate prin vot, la un moment dat.

Evident, într-o democrație, este firesc ca măsurile guvernanților, ca și activitatea legislativului, să fie monitorizate, iar derapajele puterii, să fie sancționate de către societatea civilă.

Este, de asemenea, firesc ca românii, confruntați deja cu prea multe probleme ale tranziției, să-și îndrepte nemulțumirile către clasa politică și să dorească reformarea acesteia - de-aici și subiectul tot mai mult abordat în media românească al reformării sistemului electoral - respectiv a introducerii votului uninominal, considerat de către unii ca un mijloc sigur și eficient pentru ridicarea calității clasei politice.

Pe de altă parte, pericolul unei fracturi între Parlament și societatea românească reclamă o adaptare permanentă a politicii la orizontul de așteptare al publicului.

Tranziția spre o astfel de politică este legată, fără îndoială, de capacitatea clasei politice de a se profesionaliza. Numai în felul acesta va crește și spiritul social pentru sistemul politic, democratic și, implicit, legitimitatea clasei politice.

Dincolo de aceste tatonări se prefigurează și un pericol, acela ca depărtarea de agenda populației și dezamăgirea provocată de unii dintre politicieni, să creeze premisele unei opțiuni către autoritarism din partea săracilor tranziției rămași fără un punct real de reper într-o societate polarizată.

Tocmai de aceea consider că eficientizare politicii și stabilitatea guvernării trebuie să pornească de la analiza așteptărilor românilor. În caz contrar, apatia, dezgustul față de sondaje, absenteismul își vor pune amprenta în mod inevitabil asupra întregii societăți românești și cred că acest lucru nu și-l dorește niciunul dintre noi, cei care facem la ora actuală politică.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Ștefan-Mihail Antonie (independent) - Facturile, nejustificat de mari, pentru plata gazelor naturale;

Invit la microfon pe domnul senator Ștefan Mihail Antonie și se pregătește domnul senator Sogor Csaba, din partea Grupului parlamentar UDMR.

 

Domnul Ștefan Mihail Antonie:

Declarația mea politică se referă la facturile emise în această perioadă, de început de an, de distribuțiile de gaze naturale.

În ultimul timp, am primit nenumărate sesizări de la cetățenii din județul Mureș legate de facturile emise de E.ON Gaz România S.A. fost Distrigaz Nord S.A. că aceștia încarcă facturile cu costuri nejustificate.

După cum am citit în presa românească și GAZ DE FRANCE, DISTRIGAZ SUD a procedat la fel. Mii de român s-au trezit a începutul acestui an cu facturi umflate, chiar dacă pe site-ul oficial al DISTRIGAZ-ului scrie că de la data de 1 ianuarie 2007 autoritatea națională de Reglementări în domeniul gazelor naturale ANRGN-ul a decis scăderea prețului de vânzarea a gazelor naturale. Consumatorilor li s-au cerut sume de sute de mii lei în plus, fără ca măcar să fie avertizați.

În unele cazuri furnizorii calculează, în baza unui ordin al autorității în domeniu - ANRGN, chiar și facturile celor care nu au consumat gaze de luni de zile. De asemenea, este surprinzător că în multe cazuri consumul înregistrat pe facturi a fost la fel cu cel de anul trecut, chiar dacă iarna aceasta a fost incomparabil mai blândă.

În plus, mai există și alte anomalii: reprezentanții DISTRIGAZ citesc contoarele o dată la trei luni, iar factura de gaze conține, pe lângă consumul propriu-zis, costuri suplimentare nejustificate.

Cele două companii au introdus în facturi mai multe costuri care, în mod normal nu ar trebui să fie plătite de consumator. Este vorba de costuri suplimentare, cum este acciza de 0,17 euro, costuri pentru menținerea presiunii gazelor pe tip de iarnă și costul retehnologizării, adică montarea unor contoare și modernizarea unor conducte. Necazul este că nici o instituție a statului nu pare să fi luat în serios această situația gravă. Citez din presa locală "În mod normal astfel de situații ar fi trebuit să fie verificate de cei de la Oficiul pentru Protecția Consumatorului (OPC), însă reprezentanții acestei instituții ne-au declarat că nu prea au cunoștință despre asemenea cazuri pentru că nu avem o situație clară la nivel național".

Solicit, pe această cale, ANRGN-ului analiza acestei stări de fapt și luarea măsurilor care se impun pentru remedierea tuturor anomaliilor din domeniul facturilor de gaze, emise de cele două DISTRIGAZ-uri.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
Sogor Csaba (UDMR) - Congresul UDMR de la Arad;

Invit la microfon pe domnul senator Sogor Csaba, din partea Grupului parlamentar UDMR și se pregătește domnul Nicolae Vlad Popa.

 

Domnul Sogor Csaba:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am fost și eu la Congresul UDMR și a fost un congres moderat, într-un stil, dacă vreți european, probabil că, colegul nostru, antevorbitor, senator din Arad, a fost la un alt congres sau a citit numai o anumită presă care a relatat, într-un mod aparte, despre acest congres. Vom mai ține congrese în țara asta, în Ardeal, dacă vreți, și nu numai la Arad.

M-am născut în acest oraș și am trăit acolo opt ani, deci vă vorbesc ca un arădean, îmi pare rău că unii sunt supărați de prezența maghiarilor în acest oraș, poate și de prezența șvabilor, sârbilor, evreilor, dar și noi, toți, am contribuit considerabil la dezvoltarea Aradului... (discuții și vociferări în sală)

Domnule președinte...

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Cine a spus de șvabi?

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Nu la dumneavoastră s-a referit, domnule senator, cred că la altcineva. Este în regulă. Vă rog să păstrați liniștea în sală, domnule senator!

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Cine a vorbit de evrei?

Sunt minciuni!

Sunt diversiuni!

Să păstreze bunul simț la microfon! Nu este Congres UDMR!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog să păstrați liniștea în sală, domnule senator! (discuții și vociferări în sală)

Aveți microfonul, domnule senator!

 
 

Domnul Sogor Csaba:

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și pentru dumneavoastră, domnule senator.

Deci, noroc că acești minoritari, care deja au părăsit Aradul, n-au plecat împreună cu monumentele și mobilele pe care le-au construit acolo.

Cineva a vorbit despre modelul european. Și autonomia, și respectarea drepturilor minorităților, dar și respectarea dreptului de a alege congresul ține de un comportament european.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Nicolae-Vlad Popa (independent) - OUG nr. 1/2007 - neconstituțională din cauza discriminării;

Urmează la cuvânt domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Apoi, pentru două minute, domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Declarație politică, pe scurt.

În topul baronilor crește semnificativ Aristotel Căncescu de Brașov - atenție! atenție! țineți minte! -, care, cu frecvențele radio-tv obținute și traficate politic, pe care le-a îndopat cu publicitate scumpă de la stat, a făcut un târg bun săptămâna trecută, de 5,5 milioane euro.

O fi legal, n-o fi, ar trebui ca organele în drept să constate acest lucru.

Ilegală, neconstituțională, din cauza discriminării, esteOrdonanța de urgență a Guvernului nr.1/2007, care modifică Legea alegerilor europarlamentare, vă arăt câte trei exemple, diminuează, de la 7 la 5 numărul judecătorilor în BEC, ceea ce înseamnă că reprezentanții partidelor depășesc numărul judecătorilor, un lucru extrem de grav. Modul în care se compun birourile secțiilor de votare este discriminatoriu, numai reprezentanții partidelor parlamentare au dreptul să compună aceste birouri, dat fiind faptul că ei se trag, mai întâi, la sorți și au dreptul la trei reprezentanți. Evident că birourile secțiilor de votare nu vor mai fi completate cu alți reprezentanți. Iar al doilea, ultimul exemplu de discriminare, se reduce la 1/5 timpul de antenă la partidele extraparlamentare.

Ultima răzgândire a premierului la alegerile europarlamentare îl costă pe contribuabilul român zeci de miliarde de lei de la buget. Sigur că premierul a decis, lucrul acesta se știe și eu cred, ca manager al Guvernului, că trebuie să și suporte consecințele, adică să i se impută această pagubă. Bineînțeles, are puterea să hotărască, dar trebuie să și plătească.

Vă mulțumesc.

 
 

(Lucrările ședinței sunt conduse, din acest moment, de către domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Nicolae Marian Iorga (PRM) - Pledoarie pentru om;

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, stimate coleg.

 

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Declarația mea politică, foarte scurtă, de astăzi, se intitulează "Pledoarie pentru om", pentru că se referă la un singur om, un brașovean, care stă, de mai bine de un an, în fața Prefecturii din Brașov. Din când în când, i se spune "schimbă locul", "pichetând" Primăria sau Procuratura. Spune că primarul și prefectul i-au făcut o mare nedreptate și ține în mâini trei pancarde - nu credeam că o să fac prima declarație politică ilustrată din Senatul României -, pe care scrie așa: "Tâlharul de Scripcaru (acesta este primarul Brașovului), Procuratura BV apără Mafia locală și, nu vreau să supăr pe nimeni, dar democrații toți sunteți niște ratați".

Cum nu cred că toți democrații sunt ratați - și vorbesc foarte serios -, și nu cred că cetățeanul în cauză, care nu a vrut să-mi spună numele și chiar m-a rugat să nu intervin nicăieri, "pentru că sunteți de la PRM și îmi faceți mai mult rău decât bine, îl rog pe domnul ministru Vasile Blaga - și dumnealui democrat, dar care sunt convins că nu cunoaște situația -, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, să-și facă timp și să se aplece și asupra problemei sau problemelor acestui cetățean. Și chiar dacă nu-l pot informa cum se numește, îl va găsi, cu siguranță, zilnic, de dimineață până seara, în fața Prefecturii din județul Brașov.

Colegii mei senatori din sală știu, s-au izbit și ei de ei pe-acolo, dar până acum nimeni nu a luat nici o poziție, pentru că, altfel, doamnelor și domnilor senatori, sloganul "să trăiți bine" rămâne un simplu balon de săpun, care se va sparge cât de curând.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Ion Solcanu (PSD) - Referire la declarația politică a senatorului Sogor Csaba;

Invit la tribună pe domnul senator Ion Solcanu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte de ședință, stimate colege și stimați colegi.

Nu am fost înscris la declarații politice, dar cele spuse de colegul Sogor Csaba, extinzând și făcând trimitere direct la declarația politică a colegului Adrian Păunescu, mi se par excesive.

Din sală: Dar nici nu l-a pomenit pe domnul senator Păunescu.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Nu, nu l-a pomenit, însă acolo a bătut.

Domnul senator Adrian Păunescu nu a făcut nici o trimitere că ar fi nemulțumit de existența maghiarilor, șvabilor, evreilor în România și o asemenea interpretare, pe care a făcut-o domnia-sa, domnul coleg Sogor Csaba, mi se pare periculoasă și cred că este nelalocul ei, pentru că nu acesta a fost spiritul declarației colegului Adrian Păunescu.

Această precizare am dorit să fac, pentru că, în rest, domnul Sogor Csaba poate face orice declarație politică, dar neforțând interpretarea, cum a făcut-o astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

(Conducerea ședinței este preluată de domnul vicepreședinte Alexandru Pereș.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Practic, toți cei înscriși la declarații politice au prezentat în plenul Senatului, în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare, declarații politice, epuizând, în felul acesta, primul punct la ordinea de zi.

 
Ilie Petrescu (PRM) - Comemorarea a 50 de ani de la trecerea în neființă a lui Constantin Brâncuși.

(declarație politică neprezentată în plen)

 

Domnul Ilie Petrescu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Pe 16 martie comemorăm 50 de ani de când Dumnezeu a urcat geniul lui Brâncuși la cer. Trupul său va fi comemorat la Paris, dar spiritul titanului sculpturii universale, în dimensiunea lui celestă, doar la Hobița, în Gorj, unde organizația PRM va face, după datina creștină, un tradițional parastas.

Mapamondul, unde am trimis mereu delegații și ambasadori, știe mult mai puține despre noi, ca țară, decât despre Brâncuși.

Dacă nu ne-am fi numit români și n-am fi avut în Gorjul natal al lui Brâncuși o Masă a tăcerii, unde visele și gândurile se îngemănează la Jiu; dacă nu ne-ar fi dăruit el îmbrățișarea și sărutul pietrelor către care timpurile, trecător, se materializează într-o binecuvântată Poartă, dacă nu ne-ar fi făcut el legătura cu infinitul, cununându-ne pe veșnicie cu lumina, n-aș fi cutezat să-mi pun simplitatea chezășie, adresându-mă dumneavoastră, știind că mulți dintre dumneavoastră au vaste cunoștințe în universul Brâncuși.

Am primit de la UNESCO, în dar, un an internațional Brâncuși, pe care l-am petrecut fără importanța cuvenită, pentru că doar nouă, românilor, nu ni se pare importantă prețuirea genialității marelui sculptor. În Gorj, nici satul Hobița, nici comuna Pestișani și nici municipiul Târgu-Jiu nu s-au numit Brâncuși întru cinstirea genialului lor fiu. Au primit acest nume universitatea, înființată în anii '90, un liceu, o stradă și un muzeu. Mult prea puțin față de ceea ce a făurit Brâncuși pentru poporul său. Nu este un lucru mărunt fapta lui Brâncuși de a face pietrele, lemnul, lutul și metalul să vorbească universal tuturor înțelepților, să întrupeze Pasărea măiastră, pe Domnișoara Pogany și câte alte inestimabile valori. Gorjenii, instruiți în doctrina noastră națională, se vor întoarce să simtă apoteoza spiritului brâncușian și să-l cinstească după datini ca pe un vrednic și neprețuit străbun.

Unii dintre noi, gorjenii, vor fi prezenți la Paris. Sunt convins că la Hobița, aici și acolo, la mormântul său din Paris sau oriunde se vor afla, românii vor uita tot ceea ce-i dezbină, pentru simplul fapt că genialitatea sculpturilor lui i-a unit pe vecie cu patrimoniul universal, unde nu prea multe popoare au putut să-și trimită solia.

Este aproape ciudat și mirific, în același timp, faptul că liniștea măiestriei lui se întâmplă a fi comemorată în momentele noastre de maximă tensiune și geniul său vine să ne dăruiască pacea și să ne îndemne să ne înțelegem asupra problemelor României.

Fie-mi iertată îndrăzneala de a-i tulbura strălucirea cu niște neînsemnate cuvinte, iar dumneavoastră vă mulțumesc pentru atenție și vă rog să-mi permiteți un moment de națională reculegere întru cinstirea titanului Brâncuși...

Vă mulțumesc.

Acesta este semnul că universalul Brâncuși va trăi veșnic în memoria umanității.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 26 februarie 2021, 9:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro