Plen
Ședința Senatului din 21 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/30-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 21-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 21 martie 2007

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:

Ședința a început la ora 9,30.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Alexandru Pereș - vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan, secretari.

 

Domnul Alexandru Pereș:

Fac apel la colegii senatori să se prezinte în sala de ședință. Avem program de lucru și o ordine de zi încărcată și ar fi foarte bine să reușim să dezbatem astăzi cât mai multe proiecte de lege înscrise pe ordinea de zi.

Fac un apel și domnilor secretari de ședință Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan să se prezinte la prezidiu.

Rog liderii grupurilor politice să-și mobilizeze colegii pentru prezență și cvorum în sala de ședință.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declară deschisă ședința Senatului, de astăzi, 21 martie 2007.

Ședința de plen este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

Cvorumul de ședință este de 69 de senatori. Absentează, motivat, de la lucrările Senatului, un 24 de colegi senatori: 6 colegi sunt membri ai Guvernului, 13 colegi sunt europarlamentari și 5 colegi sunt plecați în diferite delegații, din dispoziția Biroului permanent al Senatului.

Pentru astăzi, Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vă propun o ședință de plen până la ora 13,00, cu ordinea de zi care v-a fost distribuită.

Înainte de a intra în ordinea de zi și a supune aprobării dumneavoastră programul de lucru al Senatului, pe ziua de astăzi și, inclusiv, pe ziua de mâine, o să vă comunic ceea ce a hotărât Biroul permanent și, sigur, voi supune, spre aprobare, dumneavoastră, îl rog pe domnul secretar Puskas Valentin Zoltan să facă apelul.

 
 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Bună dimineața!

- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - europarlamentar
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - Corodan Ioan - absent - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - absent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - delegație
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - delegație
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - delegație
- Filipescu Teodor - învoit
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - absent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - absent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - absent
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - absent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - prezent
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - absent
- Theodorescu Răzvan Emil - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - Tomoiagă Liliana Lucia - absent - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - absent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - delegație
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar.

Până îmi comunicați, efectiv, prezența din sală, stimați colegi, dați-mi voie să vă aduc la cunoștință o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile articolului 17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege privind aprobarea transferului pachetului de acțiuni deținut de stat la Societatea Comercială "Horticola" S.A București de la Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului;
  • Lege pentru modificarea art. 26 alin (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România;
  • Lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni;
  • Legea serviciilor de transport public local;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată,
  • Lege pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
  • Lege pentru ratificarea Convenției asupra relațiilor personale care privesc copiii, adoptată la Strasbourg la 15 mai 2003.

(Discuții, rumoare)

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Mai fac un apel colegilor senatori aflați în clădirea Senatului, să-și înregistreze prezența cu cartelele magnetice și, inclusiv, la domnul secretar.

Suntem aproape de cvorumul de ședință.

Am să vă comunic, doamnelor și domnilor senatori, o modificare în programul nostru de lucru din această săptămână. Având în vedere amânarea ședinței comune a Parlamentului, care trebuia să se desfășoare astăzi, Biroul permanent al Senatului vă propune ca, astăzi, Senatul să lucreze în plen până la ora 13,00, iar de la ora 15,00, în comsiile permanente, iar pentru ziua de mâine, începând cu ora 9,00, să ne întrunim în plen pentru adoptarea Declarației Senatului României privind aniversarea a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, ședință la care sperăm să fie prezenți și cei 26 de reprezentanți ai ambasadelor statelor membre ale Uniunii Europene.

Pentru acest lucru, vă rog ca mâine dimineață, la ora 9,00 să fim prezenți în cât mai mare număr, pentru a putea, într-adevăr, să sărbătorim acest moment festiv, la care România participă pe deplin. (Discuții)

Este Declarația Senatului. Deci, ne vom întruni în această sală.

Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, microfonul 2.

 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este foarte bine venit apelul dumneavoastră, domnule președinte de ședință de a fi punctuali, mâine dimineață, la ora 9,00, la începerea lucrărilor în plen, spre a nu lăsa o impresie nefavorabilă nici ambasadorilor altor state.

Permiteți-mi, domnule președinte, până intră ceilalți 7 colegi care așteaptă pe hol, să intre în sală, să facem cvorum, să pun o întrebare legată de ședința de mâine dimineață.

Vom avea mâine dimineață și ministrul de externe al României prezent, sau nu? Sau, eventual, după "dialogul surzilor" de ieri, de la Cotroceni, dacă ne puteți oferi speranțe în acest sens!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc. Vă spun sincer, domnule senator, că nu pot să vă răspund la această întrebare. Depășește competențele mele. Eu sper, în orice caz, ca dumneavoastră să fiți prezenți în sală și să facem o imagine cât mai bună reprezentanților ambasadelor din Statele Uniunii Europene. Vă mulțumesc.

Propun să intrăm totuși în ședința noastră de astăzi.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului pe această săptămână. Îl mai reamintesc o dată. Azi, lucrări în plenul Senatului până la orele 13.00. De la orele 15.00, ședințe în comisiile permanente, iar mâine dimineață începând de la orele 9.00, ședință în plen a Senatului. Primul punct al ordinii de zi fiind adoptarea Declarației Senatului României privind aniversarea a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma.

Supun votului dumneavoastră această modificare propusă de către Biroul permanent și am rugămintea să vă exprimați prin vot.

Acum puteți vota.

Cu 40 voturi pentru, nici o abținere, nici un vot împotrivă, programul de lucru pe săptămâna aceasta a fost aprobat.

*

Intrăm în ordinea de zi care v-a fost distribuită. Avem proiecte de lege organice și am rugămintea, la liderii de grupuri politice ca până la ora 11.30 să facă o mobilizare cât mai mare a colegilor în sala Senatului pentru a putea să aprobăm și proiectele de lege organice.

Supun votului dumneavoastră... Sunt observații cu privire la ordinea de zi de astăzi, 21 martie 2007?

Da. Domnul senator Attila Verestoy. Microfonul 2.

 
 

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte de ședință,

Onorat Senat,

Sigur că dorința noastră arzătoare de a lucra este evidentă. Și vrem să votăm legile și cele organice astăzi, dar eu aș propune să dăm votul final la legile organice care au termen de adoptare pe 27, luni 26 martie. Să dezbatem deci astăzi proiecte de lege până la vot și să lăsăm votul final pentru toate legile organice pentru ziua de luni, 26 martie.

Dacă mă uit în sală și constat care este prezența, probabil că asta este o variantă mai bună.

Vă rog să reflectați. Sigur, putem să luăm această decizie în momentul în care ajungem să dezbatem legile organice, exact înainte de votul final. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Este o propunere pe care o voi supune votului dumneavoastră, dar în același timp vreau să vă avertizez că suntem în termen de adoptare tacită cu mai multe legi organice.

Ziua de 27 este marți și probabil că vom avea, după câte știu eu, ședințe în comisii permanente. Deci singura posibilitate de a vota legile organice, de a da votul final, este ziua de luni. Dacă liderii grupurilor parlamentare își iau această măsură de a mobiliza toți colegii pentru a avea și cvorum, și senatori, și voturi pentru legi organice, atunci putem fi de acord și cu asemenea variantă.

E o propunere pe care eu o supun votului dumneavoastră și, repet, ca votul final pe legile organice, cele care au adoptare tacită pe data de 27 martie, să fie dat în ziua de luni, 26 martie.

Este un risc. Dar vreau să vă spun că este un risc dacă nu intrăm în termenul acela de adoptare tacită.

Supun votului dumneavoastră această propunere venită din partea liderului UDMR, domnul senator Verestoy.

Vă rog să vă exprimați prin vot, doamnelor și domnilor senatori.

Cu 32 voturi pentru, 8 împotrivă și 2 abțineri...

Am rugămintea să repetăm votul. (rumoare, discuții) Și-au exprimat votul doar 42 de colegi senatori. Vă rog să luați loc.

Domnule senator Sârbu, doriți să interveniți? Microfonul 4.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

Aș face o propunere înainte de vot, ca să nu mai revenim. Am ridicat din timp mâna, dar nu m-ați văzut.

Luni, dacă tot este o situație specială, să renunțăm la acea oră și jumătate de declarații politice. Deși, sigur, scena politică fiind în fierbere, în clocot chiar, este greu să acceptăm acest lucru, dar cred eu că o oră jumătate pe care o avem, plus cealaltă oră care este, de drept, pentru aprobarea legilor, am putea rezolva problema și după acea să intrăm în normalitate.

Vă rog să supuneți la vot și această propunere. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Verestoy, microfonul 2.

 
 

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Sigur, nu cred că este nevoie să renunțăm la acea oră de declarații politice. Nu ne deranjează deloc. Nici o lege nu are termen de adoptare tacită înainte de luni. Dacă, prin dezbateri, ajungem să avem numai votul final în ziua de luni, nu este nici o problemă. Am mai avut astfel de experimente și am avut rezultate. Deci să avem toate dezbaterile și numai votul final să-l lăsăm pentru ziua de luni. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnul senator Carol Dina, microfonul 2.

 
 

Domnul Carol Dina:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Grupul parlamentar al PRM nu este de acord cu această propunere. Noi constatăm că la toate ședințele noastre cvorumul este greu de obținut. Cred că ar trebui să se ia alte măsuri: Biroul permanent să analizeze această situație și să stabilească, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, măsuri corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Sigur, a fost o propunere a domnului senator Ilie Sârbu.

Dacă este posibil să ajungem la o soluție de compromis, în sensul de a nu suspenda acele 90 de minute pentru declarații politice, ci doar să scurtăm la o oră declarațiile politice, astfel încât să nu depășim ora 19.30, cu întrebări și interpelări.

Sigur vom găsi o soluție și în Biroul permanent. Vom supune votului dumneavoastră, probabil, luni această chestiune, dar vă rog să fiți de acord ca votul final pe legile organice - este vorba de 14 proiecte de lege - să-l dăm luni. Va fi doar votul final, nu poate dura chiar o oră și jumătate, dar cred că ne putem încadra într-o jumătate de oră.

Domnul senator Pascu, microfonul 3.

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a zis colegul Verestoy la ora 11.30 sau la 11.00 să dăm acest vot, văzând numărul de senatori care va fi în sală, pentru că s-ar putea să mai vină colegi senatori.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Bine. Atunci la ora 11.30, voi supune această problemă din nou votului dumneavoastră. Considerăm nul votul, de fapt nici nu a întrunit cele 36 de voturi necesare pentru a putea să treacă.

Vă rog, la ora 11.30 voi reveni cu această propunere. Până atunci, găsiți dumneavoastră soluții de compromis pentru a ieși din această situație și, sigur, aceste proiecte de lege organice să poată primi și votul nostru. Atunci vom găsi soluția. Voi reveni la ora 11.30.

Până atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi care v-a fost distribuită. Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc și să votați.

Cu 53 voturi pentru, unul împotrivă și o abținere, ordinea de zi a ședinței de astăzi a fost aprobată.

 
Respingerea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului între România și Comunitățile Europene privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale, semnat la București, la 27 octombrie 2006, la Acordul European instituind o Asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și Statele Membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 1 februarie 1993.

Intrăm în primul punct al ordinii de zi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între România și Comunitățile Europene privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale, semnat la București, la 27 octombrie 2006, la Acordul European instituind o Asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și Statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 1 februarie 1993.

Proiect de lege respins de Camera Deputaților, suntem în procedură de urgență.

Comisia sesizată în fond. Comisia economică, industrie și servicii. Caracterul legii, lege ordinară.

Din partea inițiatorului participă domnul secretar de stat Cosmin Popescu, căruia îi dau cuvântul. Microfonul 9.

 

Domnul Cosmin Popescu - secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Protocolul între România și Comunitățile Europene privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale a fost semnat la București, la 27 octombrie 2006.

Deși data la care România a semnat acest protocol nu oferea posibilitatea intrării efective în vigoare datorită timpului scurt rămas până la data aderării, Comisia Europeană a considerat oportună semnarea documentului ca semnal politic prin care se recunoștea faptul că legislația comunitară este preluată și aplicată conform exigențelor comunitare, iar România este deja integrată funcțional în sistemul european de infrastructură a calității.

Având în vedere că prevederile acordului sunt caduce, deoarece după 1 ianuarie 2007, prin aderarea României la Uniunea Europeană, au fost eliminate toate barierele tehnice în calea comerțului în ceea ce privește produsele industriale, propunem plenului Senatului respingerea prezentului proiect de lege.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul vicepreședinte Sabin Cutaș, din partea comisiei. Microfonul 7.

 
 

Domnul Sabin George Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, respingerea proiectului de lege pentru același motiv, având în vedere că prevederile acordului sunt caduce.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Sunt întrebări pentru Executiv? Nu. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, suntem în fața unui raport de respingere fără amendamente. Am rugămintea ca printr-un singur vot să ne exprimăm și asupra raportului de respingere, și asupra proiectului de lege. Vă rog să votați.

Cu 49 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat, în consecință proiectul de lege a fost respins.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru acceptarea unor amendamente la Anexa la Convenția privind facilitarea traficului maritim internațional (FAL), adoptată la Londra, la 9 aprilie 1965, astfel cum a fost amendată, adoptate de către Comitetul de Facilitare a Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția FAL.6(27), la Londra, la 9 septembrie 1999, și Rezoluția FAL.7(29), la Londra, la 10 ianuarie 2002.

La pct.2 din ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente la Anexa la Convenția privind facilitarea traficului maritim internațional FAL, adoptată la Londra, la 9 aprilie 1965, astfel cum a fost amendată, adoptate de către Comitetul de Facilitare a Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția FAL.6(27), la Londra, la 9 septembrie 1999 și Rezoluția FAL.7 (29) la Londra, la 10 ianuarie 2002.

Pentru raport, Comisia economică, industrie și servicii. Domnule senator Funar, doriți o intervenție? Vă rog, domnule senator.

Respingerea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului între România și Comunitățile Europene privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale, semnat la București, la 27 octombrie 2006, la Acordul European instituind o Asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și Statele Membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 1 februarie 1993.

Domnul Gheorghe Funar:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte de ședință.

 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Pe procedură. V-aș ruga să revenim la primul punct de pe ordinea de zi. Sunt două lucruri diferite și l-ați supus la un singur vot.

Pe de o parte este raportul de respingere pe de altă parte, proiectul de lege.

Vă rog să vă consultați și cu domnii secretari. Cred că ar trebui revenit asupra votului, pentru a da votul final și pe lege.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Pentru a nu fi obiecțiuni în altă parte, pe această procedură, vă rog, atunci, să revenim la raportul de respingere, deci să ne exprimăm... Sau considerați...? Da? A fost dat un vot pe raportul de respingere întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.

Supun, atunci, votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru ratificarea acestui Protocol între România și Comunitățile Europene.

Vreau să fac doar precizarea că proiectul de lege a fost respins de Camera Deputaților și comisia noastră a întocmit un raport de respingere.

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să ne exprimăm prin vot și asupra proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Cu 14 voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru acceptarea unor amendamente la Anexa la Convenția privind facilitarea traficului maritim internațional (FAL), adoptată la Londra, la 9 aprilie 1965, astfel cum a fost amendată, adoptate de către Comitetul de Facilitare a Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția FAL.6(27), la Londra, la 9 septembrie 1999, și Rezoluția FAL.7(29), la Londra, la 10 ianuarie 2002.

Revin la pct.2 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru acceptarea unor amendamente la Anexa la Convenția privind facilitarea traficului maritim internațional (FAL), adoptată la Londra, la 9 aprilie 1965, astfel cum a fost amendată, adoptate de către Comitetul de Facilitare a Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția FAL.6(27), la Londra, la 9 septembrie 1999, și Rezoluția FAL.7(29), la Londra, la 10 ianuarie 2002.

Pentru raport, Comisia economică, industrii și servicii.

Din partea inițiatorului, participă domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Dau cuvântul domnului secretar de stat. Microfonul 8.

 

Domnul Alexandros Galiatatos - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.58/1999, aprobată prin Legea nr.80/2000, România a aderat la Convenția privind facilitarea traficului maritim internațional, adoptată la Londra, la 9 aprilie 1965, de Conferința Internațională privind voiajul și transportul maritim, modificată și completată prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993, 1994 și 1999.

Alte noi amendamente la Anexa la Convenția FAL au fost adoptate de Comitetul de Facilitare la 10 ianuarie 2002, prin Rezoluția FAL.7(29).

Aceste amendamente, referitoare la utilizarea tehnicilor de procesare electronică în derularea formalităților referitoare la mărfuri, pasageri, echipaje și bagajele acestora, în conformitate cu articolul VII 2 B al Convenției FAL, au intrat în vigoare la 1 februarie 2002.

Adoptarea acestor amendamente implică introducerea de noi standarde și practici recomandate, referitoare la pasagerii clandestini și tratamentul acestora la bordul navei și introducerea manifestului privind mărfurile periculoase la bordul navelor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte George Sabin Cutaș, pentru a prezenta raportul.

Microfonul 7, vă rog!

 
 

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterii în comisie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească raport favorabil, fără amendamente.

Vreau doar să mai menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt întrebări către Executiv? Nu sunt.

La dezbateri generale, dacă dorește să se înscrie cineva? Nu. Mulțumesc.

Supun, atunci, votului dumneavoastră raportul favorabil întocmit de către comisia sesizată în fond, fără amendamente.

Vă rog ca, printr-un vot, să decidem și asupra raportului, și asupra proiectului de lege.

De acord, domnule senator Funar, da? Acum merge, da? Mulțumesc.

Vă rog să ne exprimăm prin vot.

Vă mulțumesc.

Raportul și proiectul de lege sunt adoptate cu 51 de voturi pentru, 2 abțineri și nici un vot împotrivă.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare.

La pct.3 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.126/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare.

Pentru raport, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Caracterul legii, lege ordinară.

Din partea inițiatorului, participă domnul secretar de stat Dănuț Apetrei.

Dau cuvântul domnului secretar de stat. Microfonul 9, vă rog!

 

Domnul Dănuț Apetrei - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Este vorba de modificarea Legii nr.218/2005, care prevede stimularea absorbției fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare.

Cu alte cuvinte, se lărgește aria de aplicabilitate a acestei legi, prin introducerea și a noului Fond European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, care va fi accesibil în acest an.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei, domnul senator Corneliu Pascu.

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Comisia a dezbătut proiectul de lege în ședința din 7.03.2007 și, în urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt întrebări? Vă rog, domnul senator Daea. Aveți întrebări? Nu? Dacă nu sunt întrebări, atunci, la dezbateri generale.

Vă rog, microfonul 4, domnul senator Petre Daea.

 
 

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În comisie, am analizat acest act normativ, în grupul parlamentar, ne-am consultat, vom vota pentru actul normativ.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale?

Microfonul 1, domnul senator Petru Stan. Aveți microfonul.

 
 

Domnul Petru Stan:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.126/2006 completează Legea nr.218/2005, deci menține în continuare acest fond de garantare pentru absorbția creditelor SAPARD.

Sigur, atât Programul "SAPARD", cât și Programul "Fermierul", s-au derulat foarte bine, odată cu aplicarea Legii nr.231/2005, și creditele acestea au fost absorbite în continuare, dar vreau să menționez că aceste credite sunt foarte mici. Eu am urmărit ce s-a realizat prin creditele SAPARD și prin Programul "Fermierul", la nivel de țară: dotare cu utilaje, vreo 11 ferme mici de bovine, de vaci cu lapte, și, în rest, după virgulă. Deci, aceste credite sunt foarte mici. Noi nu vom putea rezolva problema agriculturii decât prin angajarea de împrumuturi externe la nivel foarte mare, ca să dezvoltăm, într-adevăr, agricultura.

Deci, Guvernul trebuie să facă un program în acest sens.

Vă mulțumesc. Suntem de acord cu acest proiect de lege.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Domnul senator Ion Vasile. Microfonul 3, vă rog.

 
 

Domnul Vasile Ion:

Domnule președinte, domnilor colegi,

Având două legi, care, iată, urmează una după alta, în programul de astăzi, și au legătură cu posibilități de finanțare în agricultură, eu l-aș ruga pe reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să aibă în vedere faptul că o bună parte din populația țării, angajată în activități agricole, nu are nici cea mai minimă - dacă se poate spune așa - cunoștință despre aceste activități și, în consecință, solicit ministerului și, în același timp, propun ca modalitățile de informare a producătorilor agricoli... Spunea stimatul coleg că fondurile sunt prea mici pentru agricultură. Sunt prea mici pentru marii fermieri, dar pentru micii producători, eu cred că aceste fonduri ar fi necesare și, în consecință, solicit instituirea unui sistem de informare la nivelul direcțiilor agricole județene, poate chiar la nivelul primăriilor, pentru că această informare nu este pentru o lună sau pentru două. Proiectele și banii care vor veni pentru agricultură, din Uniunea Europeană, vor fi pe o perioadă foarte mare, de acum încolo, și, în consecință, concetățenii noștri, cei care lucrează în agricultură, care sunt producători agricoli, ar trebui să fie bine și chiar foarte bine informați, pentru a putea accesa, în mod direct, aceste fonduri.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat, doriți să răspundeți?

Microfonul 9, vă rog!

 
 

Domnul Dănuț Apetrei:

Vă mulțumesc.

Este o idee foarte bună, pe care noi deja am pus-o în aplicare, dar, știți foarte bine, de la 1 ianuarie, suntem stat-membru, ne supunem totalmente Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2006 vizavi de achizițiile publice, o procedură de achiziții destul de - hai să spunem - anevoiasă. Undeva, la sfârșitul acestei luni, vom avea aceste pliante și broșuri și țin să vă spun că foarte multe județe din țară au deja făcute, în regie proprie, cu sprijinul ministerului, pliante și broșuri specifice informării pe noile fonduri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Microfonul 3. Domnul senator Ion Vasile, vă rog.

 
 

Domnul Vasile Ion:

Domnule președinte, noi susținem aceste două legi, dar rugămintea este... Vreau să vă spun că efortul pe care îl face ministerul, în teritoriu, este aproape necunoscut.

V-aș ruga, domnule secretar de stat, faceți-vă poșta dumneavoastră personală, a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, care să funcționeze în primării și care să informeze foarte, foarte corect și direct producătorul agricol, pe cel pe care vrem să-l sprijinim cu aceste legi.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc. Domnule senator.

Dacă mai sunt și alte solicitări din partea colegilor senatori la dezbateri generale? Nu. Vă mulțumesc.

V-aș ruga să observați că suntem în fața unui raport favorabil, fără amendamente și am rugămintea ca, printr-un singur vot, să ne exprimăm atât asupra raportului, cât și asupra proiectului de lege.

Doamnelor și domnilor senatori, am rugămintea să vă ocupați locurile și să votați.

Vă mulțumesc.

Cu 45 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abținere, atât raportul, cât și proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură.

La pct.4 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură.

Pentru raport pe fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Dănuț Apetrei.

Microfonul 9, vă rog!

 

Domnul Dănuț Apetrei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un act normativ care este la pachet cu cel anterior și, într-adevăr, prin menținerea acestei legi, prin modificarea Legii nr.231/2005 se poate aplica Programul "Fermierul" și la noile fonduri de dezvoltare rurală.

Ce mai aduce nou această modificare este sporirea categoriilor de beneficiari, și aici o să enumăr deținătorii de păduri, asociațiile acestora și consiliile locale, astfel încât să poată fi beneficiarii Programului "Fermierul" și, implicit, ai Legii nr.231/2005, pentru noile fonduri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl rog pe domnul președinte Corneliu Pascu să ne prezinte raportul comisiei.

Microfonul 7, vă rog!

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum s-a arătat, proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură și are ca scop extinderea prevederilor acestei legi în cazul beneficiarilor Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și ai Fondului European pentru Pescuit, pentru proiecte de investiții realizate după 1 ianuarie 2007.

Comisia a luat în dezbatere acest proiect de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă, din partea colegilor, sunt întrebări, nelămuriri?

Vă rog, domnul senator Funar. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am o singură întrebare legată de fondul pentru creditarea investițiilor.

Cât a fost stabilit acest fond - mă refer ca mărime - prin Legea bugetului de stat pe anul 2007, respectiv, dacă este constituit și se poate aplica legea în acest an?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc. (Domnul senator Petre Daea solicită cuvântul.)

Un moment. Să răspundă întâi domnul secretar de stat și, după aceea, domnul senator Petre Daea.

Microfonul 9, vă rog!

 
 

Domnul Dănuț Apetrei:

Da, au fost alocate sume în bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru acest fond și țin să vă spun că e vorba de zece mii de miliarde, dar la pachet cu SAPARD-ul românesc.

Cu alte cuvinte, estimăm undeva la cinci mii de miliarde disponibile pentru Legea nr.231/2005, în 2007.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Petre Daea, microfonul 4, vă rog.

 
 

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Îngăduiți-mi să pun o întrebare domnului secretar de stat referitor la Programul SAPARD. Este cunoscut faptul că în cadrul Acordului multianual de finanțare se repartizează prin Acordurile anuale de finanțare sumele necesare din acest program de preaderare.

Întrebare:

Acordul 2003 AFA ce termen scadent a avut și până când s-a prelungit?

Acordul de finanțare AFA 2004, care a fost termenul scadent, până când s-a prelungit?

La fel, pentru acordul de finanțare 2005, termen scadent, prelungire a acordului.

Aștept răspunsul.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnul senator.

Domnul secretar de stat, puteți să răspundeți? Microfonul 9, vă rog.

 
 

Domnul Dănuț Apetrei:

Pot să răspund, dar menționez că această întrebare nu face obiectul acestui act normativ supus atenției dumneavoastră, dar o să răspund domnului senator, din respect.

Într-adevăr, regula a fost generală, regula de M+2, odată cu angajarea sumelor dintr-un acord de finanțare, spre exemplu 2003, banii trebuia consumați până la sfârșitul lui 2005, însă noi am obținut o oarecare derogare de la Comisia Europeană și foarte multă înțelegere, astfel încât pentru 2003 să avem regula M+4, la sfârșitul acestui an, cu alte cuvinte, pentru 2004, regula M+3, deci, cu alte cuvinte, tot la sfârșitul acestui an, iar pentru 2005 se menține regula bine stabilită înainte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Da, vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Daea, microfonul 4.

 
 

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu, din respect, pentru reprezentantul Guvernului, dar în cunoștință de cauză față de actul normativ doresc să intervin pentru a-i spune domnului secretar de stat că acest act normativ vizează, face obiectul și Programului SAPARD. Și pentru a fi mai exact, l-aș ruga pe domnul secretar de stat, la expunerea de motive, să se uite la prima pagină și poate observa faptul că, în susținerea Legii nr.231/2005 care a instituit acest mecanism de stimulare, sunt stabilite efectele aplicării acestei legi care au determinat absorbția integrală, până la 31.12.2006, a fondurilor alocate prin Programul SAPARD. Eronat. Pentru că ați auzit ce a spus domnul secretar de stat, că acest acord multianual, Acordul AFA de finanțare anuală, a fost prelungit. 2003, acordul avea ca an scadent 2005 și a fost prelungit până la sfârșitul anului 2006. Acordul 2004 avea an scadent 2006 și a fost prelungit până la 2007. Nu este vorba de absorbție integrală aici, pentru că dovada o face amânarea sau negocierea sau, dacă vreți, semnarea acordurilor AFA cu un alt termen de absorbție.

Probabil că Legea nr.231/2005 a adus în planul cointeresării beneficiarilor acea solicitare de proiect, dar în nici un caz de absorbții efective.

De aceea, am pus întrebarea, de aceea am intervenit, pentru că, eronat, în expunerea de motive se precizează că au fost absorbite integral fondurile la sfârșitul anului 2006. Atunci, dacă ar fi fost așa, nu se mai impunea semnarea unor alte acorduri cu alte termene.

Din respect pentru cei ce așteaptă un asemenea act normativ, din respect pentru dorința tuturor de a accesa cât mai repede fondurile europene, Grupul PSD va vota acest act normativ.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale, dacă sunt doritori.

Domnul senator Ion Vasile. Microfonul 3, vă rog.

 
 

Domnul Ion Vasile:

Domnule președinte,

Eu aș vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat, întrucât din tot ce am lecturat până în prezent privind susținerea agriculturii românești din fonduri europene, nu am sesizat o anume direcție, așa cum mi s-ar părea normal, adică intenția de a se susține producătorul, procesatorul sau sisteme integrate. Și aș vrea să cunosc dacă în politicile actualului Guvern, la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, există niște priorități pentru că în viziunea mea producătorul este cel care, în momentul de față, trebuie susținut, raportul între producător și procesator nu este unul care să fie în favoarea producătorului sau măcar egal și, în consecință, aș vrea să aflu acest lucru.

De asemenea, aș ruga pe reprezentantul ministerului, aici de față, să încerce ca, în toată legislația care privește accesarea acestor fonduri, să elimine enorma birocrație și aceste solicitări uneori stupefiante de documente și acte care, efectiv, pun anumiți investitori în situația de a renunța la implicarea într-o asemenea activitate.

Și nu în ultimul rând, făcând vorbire despre ceea ce am enunțat în anterioara mea luare de cuvânt, domnule secretar de stat, legat de informarea publicului, vreau să vă spun că dumneavoastră vă adresați unui segment de populație cu un nivel cultural sau trebuie să vă adaptați, mai exact, la nivelul cultural, atunci când doriți să faceți această informare, celui existent în România, și nu, poate, celui din Uniunea Europeană.

Aparițiile pe site, ceea ce dați dumneavoastră prin INTERNET, sunt perfect de acord, sunt foarte valabile, dar să știți că INTERNET-ul este accesat, este preluat de foarte puțini, foarte puțini interesați din mediul rural.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnul senator.

Să înțeleg că totuși au fost câteva nelămuriri la care domnul secretar de stat trebuie să răspundă. Microfonul 9, vă rog.

 
 

Domnul Dănuț Apetrei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, domnul senator are dreptate. Trebuie direcționată politica ministerului, din acest punct de vedere, de sprijin, mai ales, pe segmentul de producători, fiindcă ei sunt baza tuturor proceselor care sunt în aval și să știți că tot fac referire la data integrării României, într-adevăr, acum, cartea de căpătâi și în politica agricolă românească este politica agricolă comună. Ceea ce ne mai stă în putință, ceea se bazează pe regulamente și directive europene, este ca, până în 2009 inclusiv, să venim cu scheme complementare și cu scheme de ajutor de stat, astfel încât să acoperim eventualele zone care nu sunt acoperite și intenția noastră este de a sprijin clasa mică și cea mijlocie, de a o forma și de a fi stabilă, care să poată asigura tot ceea ce înseamnă în aval plusvaloare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Mai sunt întrebări?

Domnul senator Neculai Apostol, după aceea domnul senator Ilie Sârbu.

Microfonul 3, vă rog, domnul Neculai Apostol.

 
 

Domnul Neculai Apostol:

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule secretar de stat Dănuț Apetrei,

Ce aș recomanda eu Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale vizavi de stimularea investițiilor în agricultură este ca aceste fonduri, domnule secretar de stat, să nu le mai dăm băncilor ca să le gestioneze, ci, băncile să crediteze din sursele lor de finanțare, pentru că au surse de finanțare câtu-i lumea, iar noi să subvenționăm doar dobânda și, în felul acesta, noi vom crește masa de investitori cărora le putem crea aceste facilități. Cel puțin pentru trei ani, cât ne acceptă Uniunea Europeană, zic eu că ar fi o măsură extraordinară, ca om care vin din sistem și înțeleg fenomenul.

Deci, eu vă propun să lăsăm băncile să crediteze, iar noi să negociem doar subvenționarea dobânzii, volumul, deci, nivelul dobânzilor și subvenționarea acestei dobânzi.

Zic eu că este o măsură extrem de bună pentru noi toți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Da, vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, puteți răspunde, vă rog.

Microfonul 9.

 
 

Domnul Dănuț Apetrei:

Vă mulțumesc,domnule președinte.

Domnule senator, ne-am gândit și noi la acest aspect și este unul pe care am dori să-l implementăm fiindcă am avea o garanție și o certitudine că nu se mai întâmplă, poate, cum s-a întâmplat cu Programul Fermierul din punctul de vedere al sistemului bancar, însă ne este frică și avem semnale în acest sens că dobânzile nu vor scădea, ci, din contră, probabil, vor crește, atunci când intervine statul cu un anumit tip de subvenție. Însă, încă nu s-a finalizat, avem încă în lucru și vrem să găsim cea mai bună formulă de derulare pe viitor a Programului Fermierul, astfel încât fiecare proiect și fiecare sursă financiară alocată, ca să acopere acel proiect, să fie bine monitorizată și să știm în orice clipă ce banca acordă și când, și cum, deci toată schema de implementare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Un moment, domnul senator, dau cuvântul domnului senator Ilie Sârbu, microfonul 4, și după aceea reveniți dumneavoastră.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș vrea să rămână, cumva, neclară intervenția colegului Daea, fiindcă răspunsul, sigur că pe cei mai mulți dintre colegii noștri poate că nu i-a mulțumit, dar nici nu prea l-au înțeles, pentru că s-a vorbit într-o limbă mai specială. Atunci, l-aș ruga pe domnul secretar de stat, știu că astăzi are zi mai grea, totuși, să facă un efort să ne explice de ce în nota de fundamentare, la alin.1, 2, 3, 4, 5 spune că efectele aplicării acestei legi au determinat și citez "absorbția integrală, până la 31.12.2006, a fondurilor alocate României prin Programul SAPARD".

A spus-o și domnul Daea și ați încercat un răspuns care, de fapt, evita adevăratul răspuns.

Poate ne explicați acum mai clar să înțeleagă și ceilalți colegi.

Sigur că noi votăm legea,o susținem, cum am susținut de fiecare dată orice inițiativă a dumneavoastră din banca opoziției, când a fost vorba de țăranul român și de ceea ce putem să facem pentru agricultură. Știm în ce situație se află agricultura, dar dacă suntem mai clari și explicăm lucrurile mult mai bine, eu cred că se înlătură toate aceste speculații care ar putea să apară sau să ducă într-o zonă care mi se pare puțin mai jenantă, întrucât nu știm despre ce vorbim.

În ceea ce spune domnul senator Apostol, sigur că problema băncilor o cunoaștem, am încercat și noi în urmă cu șase ani să negociem pe tot mandatul și să obținem ceea ce se întâmplă în celelalte țări europene, banca să fie cea care creditează, ea să vină cu credite mici. Nu am reușit. Suntem în această formulă pe care o avem astăzi înscrisă în actul normativ, nu se poate altfel în România, încă nu există suficientă încredere în sectorul agricol, dar ceea ce spune domnul Apostol cred că poate fi luat și ați și menționat dumneavoastră că este luat în studiu și poate reușiți să rezolvați și problema aceasta. Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul secretar de stat, microfonul 9, vă rog.

 
 

Domnul Dănuț Apetrei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, domnul senator Sârbu, aveți dreptate, oricum nu plecam de pe acest scaun până nu făceam mențiunea și nu dădeam explicația clară. Întra-adevăr, poate că în nota de fundamentare nu s-a folosit cel mai corect termen și ar fi trebuit să fie folosit termenul de "angajament", "angajare", dar după cum bine știți, termenul, în limbaj european de absorbție se poate disjunge în doi alți termeni și primul este cel de angajament și al doilea este cel de plată. Dumneavoastră știți foarte bine că fenomenul este exact cel pe care îl explicam anterior, de "m+2", astăzi angajez banul și ai voie doi ani de zile de la semnarea contractului să faci ultima plată.

Practic, nu se poate vorbi de absorbție integrală până la 31 decembrie 2008.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru câteva precizări, domnul senator Neculai Apostol, microfonul 3, apoi domnul președinte al comisiei, domnul Corneliu Pascu.

 
 

Domnul Neculai Apostol:

Voiam să fac completarea cu referire la bănci. Băncile nu mai sunt cele din anul 2002, 2003, 2004, nici chiar 2005. Intrând în Uniunea Europeană, cu certitudine că băncile vor avea un alt comportament vizavi de programele Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale care sunt programe compatibile cu cele de la Uniunea Europeană.

De aceea, consider că prin finanțarea băncilor și subvenționarea dobânzilor - avem în spate fondurile de garantare, masa de investitori va fi cu mult mai mare, iar costurile, cu certitudine vă spun că vor fi cu mult mai mici.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul președinte Corneliu Pascu, microfonul 7, vă rog.

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Aș dori, totuși, să clarificăm modul în care a fost exprimată ideea consumului de fonduri. Sigur că numărul de proiecte și proiectele depuse la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în termenul limită, a depășit valoarea fondurilor SAPARD cu 986 milioane, iar ele urmează să se aplice pe o perioadă de doi sau trei ani.

Rezultă că fondurile, la 31.12.2006, valoarea proiectelor aprobate a depășit, a consumat fondurile și a necesitat o valoare suplimentară de 986 milioane. Este valoare de proiect, nu consum de fonduri, efectiv.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Daea, mai solicitați o intervenție?

Din sală: Da.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 4, vă rog.

 
 

Domnul Petre Daea:

Domnul președinte Pascu a fost foarte clar și a definit în termeni mai exacți starea de fapt și a dat și lămuririle necesare vizavi de întrebările noastre care au suscitat interes în plenul Senatului, însă vreau să facem o precizare foarte clară. Noi, ca partid de opoziție, așa cum spunea domnul senator Ilie Sârbu, am votat susținând astfel inițiativele Guvernului pentru a veni cât mai repede în sprijinul producătorilor agricoli. O facem și acum, dar trebuie să nuanțăm această poziție, și anume, suntem de acord cu sprijinul dat agricultorilor români, dar nu am fost niciodată de acord - și să se rețină acest lucru - cu mecanismul prin care Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a propus ca din capitolul de subvenții, care înseamnă sprijin dat producătorilor fără nici un fel de obligație de restituire, să fie subvenționate băncile.

Aceste subvenții noi le socotim subvenții nu pentru producătorii români, producătorii agricoli, ci au fost subvenții date băncilor, iar pe producătorii agricoli i-am trimis la credite.

Sigur că prin acest mecanism s-a reușit a se absorbi Fondurile SAPARD, dar am deturnat prin lege sumele din Capitolul "Subvenții pentru agricultură", subvenționând, practic, băncile, care nu au nevoie de subvenții, și împovărând producătorii agricoli pe care i-am trimis la credite cu dobânzi, comisioane și garanții bancare.

Împotriva acestui mecanism am votat și când s-a prezentat bugetul și astăzi spunem că suntem împotriva acestui mecanism. Văd că și ministerul, după doi ani de zile se gândește, și bine face că se gândește, să schimbe mecanismul în așa fel încât producătorii agricoli din România să beneficieze de subvenții care înseamnă, repet, fonduri din bugetul statului, cu titlu gratuit și nu credite care au în spatele lor costuri pe care le văd producătorii după cei 1-5 ani perioadă de grație. Nu le simt acum, pentru că nu restituie nici creditul, și nici dobânda, însă va veni timpul, și acesta este aproape, când producătorul agricol din subvenția de stat se trezește în momentul în care restituie creditul, că el este dator la bancă, și nu orice fel de datorie, o datorie care costă și care va crește an de an așa cum susținea și domnul senator Apostol.

Am dorit să facem această precizare pentru a defini exact poziția noastră politică și tehnică într-un domeniu pe care, cu toții, suntem interesați să-l reglementăm cât mai bine și să fie cât mai facil pentru producători.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Microfonul 9, vă rog.

 
 

Domnul Dănuț Apetrei:

Nu mai am nimic de adăugat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt colegi din sală care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor colegi,

Avem în față un raport favorabil cu amendamente, amendamente admise în Anexa 1 și amendamente respinse în Anexa 2, sunt trei amendamente respinse ale domnului senator Gheorghe Funar.

Dacă asupra amendamentelor respinse doriți să interveniți?

Vă rog, microfonul 2, domnul senator Gheorghe Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat, primul amendament este la art.I punctul 3, respectiv la art.5 alin.1 cu referire la "termenul maxim de restituire a creditului". Pentru a-i încuraja, cu adevărat, pe fermierii români și pentru a stimula investițiile în agricultură, amendamentul meu vizează ca acest termen maxim de restituire să crească de la 10 ani, propus de inițiatori, la 20 ani.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul secretar de stat, microfonul 9, vă rog.

 
 

Domnul Dănuț Apetrei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul nu a fost de acord și susține termenul de restituire de 10 ani, fiindcă există un motiv extrem de clar, acest fond este un fond care se întoarce, practic, în sistem, astfel încât perioada de restituire dorim să fie cât mai rapidă. Există un calcul, o analiză economică care ne arată că în timp de 10 ani se poate pune pe picioare o afacere din toate punctele de vedere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator David, doriți să interveniți?

Din sală: Da.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am dorit să intervin tocmai pentru că ieri am discutat Ordonanța de urgență a Guvernului 125/2006 și printr-un amendament admis la art.7, cel privind acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață coroborat cu ceea ce avem astăzi la amendamente respinse și anume, nu am face altceva decât că, dacă forma plecată de la Senat va rămâne aceeași și la Camera Deputaților, suntem în situația în care producătorii nu vor putea să-și primească ceea ce au de primit.

De aceea este bine să modificăm uneori cifre, dar trebuie să ținem cont și de directivele Uniunii Europene. De asemenea, și în acest caz, atât la amendamentul de la punctul 1 de la "amendamente respinse", cât și la cel de la punctul 3, trebuie să avem în vedere că au fost bine gândite aceste cifre, acest număr de ani de 10 și nu 20, acel procent de 3% și nu 5% și trebuie să avem și în vedere și faptul că în comisie s-au dat toate explicațiile din partea ministerului, cu privire la aceste termene și trebuie să dăm credit și credibilitate lor și să avem grijă să nu încurcăm prin ceea ce vrem să schimbăm sau să modificăm.

De aceea, nu suntem de acord cu acest amendament, de altfel nici cu celelalte amendamente care sunt la amendamente respinse, nu vom putea fi de acord.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Să înțeleg că ați vorbit în numele Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr".

 
 

Domnul Gheorghe David:

Da, așa este pentru că aceste termene sunt bine clarificate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

În legătură cu ceea ce a aprobat Senatul în ședința de ieri, există posibilitatea ca aceste lucruri să fie corectate printr-o explicație a Executivului în Camera decizională care este Camera Deputaților.

Revenind, însă, la amendamentul de la punctul 1, vă rog, punctul de vedere al comisiei, vă rog. Microfonul 7, vă rog.

Domnule președinte Pascu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Din rațiunile expuse și de domnul secretar de stat pentru a putea utiliza acest fond de mai multe persoane, termenul de 10 ani s-a considerat un termen rezonabil pentru rambursarea cotei de credit care a fost folosit de fermieri pentru cofinanțarea proiectelor.

Ne menținem poziția de respingere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, ați auzit argumentele pro și contra acestui amendament... Mă scuzați, domnule senator, nu v-am observat. Domnul senator Petru Stan, microfonul 1, vă rog.

 
 

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte

Amendamentul propus de domnul senator Funar este foarte, foarte corect.

Dumneavoastră care ați lucrat în agricultură, și sunt câțiva colegi în această sală, la ora actuală, știți foarte bine că dacă ai un grajd cu vaci, cu toate anexele, cu animale de rasă, indiferent cât ai fi sprijinit să faci o asemenea investiție, nu se poate rambursa creditul în 10 ani. Este imposibil! Înainte de 1989 pentru grajd era 40 ani, pentru un tractor - combină era 15 ani, deci, perioada de funcționare. Se plătea acel amortisment anual. Este imposibil! Ne vom trezi ca după 10 ani de zile, un fermier să-și închidă ferma și să i-o ia banca, să o vândă la altcineva. Asta va fi dacă noi nu suntem de acord cu asemenea amendament.

Eu vă rog foarte mult să înțelegeți, amendamentul este foarte bun și se practică în toate țările din Europa. Mergeți unde vreți dumneavoastră și o să vedeți, are termen 20 - 25 ani pentru investiție de rambursare, nu înțeleg de ce se poate judeca în felul acesta? Nu poate nimeni! Depinde de credit, dacă iei un singur tractor, probabil că poți să plătești creditul în 10 ani, dar la investiții serioase, nu se poate plăti.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Doamnelor și domnilor colegi, vă propun să trecem la vot pe amendamentul de la poz.1 de la amendamente respinse.

Dacă votați DA - votați pentru amendamentul propus de domnul senator Gheorghe Funar, dacă votați NU - votați pentru raportul comisiei sesizate pe fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor colegi, să vă exprimați prin vot.

Amendamentul a fost respins cu 24 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și 2 abțineri.

La punctul 2, domnule senator Gheorghe Funar, vă susțineți amendamentul ?

Microfonul nr.2, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi susțin amendamentul de la art.6 lit. f), unde inițiatorul face referire la deținătorii de păduri și asociații ale acestora. Amendamentul meu vizează ca beneficiari să fie proprietarii de păduri sau asociații ale acestora, nu deținătorii, pentru că, din păcate, sunt destule cazuri în multe județe ale țării unde sunt deținători ilegali de păduri și aceștia vin și obțin fonduri, dacă lăsăm această exprimare în textul legii.

În opinia mea - și insist să se scrie - proprietarii de păduri, aceștia să beneficieze, altfel pățim ca și în cazul domeniului Peleș, alt jaf, unde deținătorul le-a luat, după ce a încercat odată să le fure, în 2005, și l-a blocat PRM-ul împreună cu PSD-ul, când a vrut să fure 30 de milioane de euro.

Acum vor să fure din nou, îi prindem și de data aceasta.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnul senator.

Microfonul nr.9. Domnul secretar de stat.

 
 

Domnul Dănuț Apetrei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La prima vedere, se pare că domnul senator a punctat bine, însă termenul de deținător are un cadru mai larg și include și proprietarii, dar dăm voie și celor care sunt concensionari sau arendași ale acestor tipuri de suprafețe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna senator Vedinaș. Microfonul nr.2, vă rog.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit la microfon să susțin amendamentul formulat de colegul meu, pe considerente raționale și juridice, în egală măsură.

Se cunoaște, de către colegii care sunt juriști, că dreptul de proprietate are mai multe atribute: posesia, folosința și dispoziția sau ius utendi, ius fruendi și ius abutendi, cum spuneau latinii.

În contextul în care folosești conceptul de deținere, există riscul ca acest concept să fie asociat, nu celui care deține cu titlu de proprietate un anumit bun, ci aceluia care îl deține cu alt titlu. Or, rațiunea pe care trebuie să o avem în vedere este aceea care-i privește pe proprietarii de păduri și nu pe deținătorii sub orice titlu - de închiriere, de arendă sau de orice alt titlu.

Pentru aceste considerente, vă rog să votați acest amendament, care este foarte rațional și juridic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Neculai Apostol. Microfonul nr.3, vă rog.

 
 

Domnul Neculai Apostol:

Cred că aici se poate găsi o formulă de compromis și anume, ca și la exploatațiile agricole, cei care dețin în folosință și exploatează terenurile agricole și sunt înregistrați în Registrul Exploatațiilor vor primi anumite forme de sprijin. Tot la fel, consider că și aici se poate formula ca dreptul de folosință și înregistrare în Registrul Exploatațiilor. Așa, ca deținător, sună mai...

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnul senator, dacă doriți să faceți un nou amendament, vă aduc la cunoștință că acest lucru nu este posibil. Suntem la dezbaterea acestui amendament.

Aveați posibilitatea să veniți în comisii cu observații pe acest...

 
 

Domnul Neculai Apostol:

Păi, nefiind în comisii, vă dați seama că...

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Din păcate sau din fericire, aceste proiecte de lege ajung la fiecare senator în parte.

 
 

Domnul Neculai Apostol:

Ajung, dar ajung mai târziu.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu. Microfonul nr.3, vă rog.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, vreau să vă spun că nici varianta pe care o avem în proiect și nici propunerea domnului senator Gheorghe Funar nu ar acoperi situațiile de fapt.

În primul rând, proprietarii trebuie să fie cei care să fie sprijiniți și, în al doilea rând, și alții care dețin cu titlu, cu un titlu, deci cu un dezmembrământ al dreptului de proprietate, să poată beneficia de acest lucru.

Ceea ce vroia să vă propună domnul senator Apostol este posibil. Dacă ne uităm la art.100 alin.2 din Regulament, există și această posibilitate.

Părerea mea este că am putea rezolva acest lucru, acoperind, pentru că oamenii aceștia au nevoie... De multe ori, proprietarii sunt cei care dau în exploatare terenurile agricole sub orice formă, altor persoane, care se pricep să facă acest lucru și ar fi păcat să nu poată fi beneficiari și alții.

Termenul de "deținători", așa, fără să spunem... poate fi un deținător precar, o persoană care deține, dar fără să aibă un titlu și, în aceste condiții, așa cum este folosit aici, ar fi îndrituit să primească acest... N-ar fi corect ca cineva care deține fără titlu să primească niște subvenții sau să primească credite.

În aceste condiții, proprietarii sau alți deținători cu titlu, care au în folosință sau în exploatare să poată fi acceptați, iar, în varianta în care nu suntem noi Cameră decizională și nu se acceptă să putem vota acest lucru - și așa stau lucrurile, nu știu dacă sunteți de acord să preluăm un amendament - atunci, în ceea ce se va înainta Camerei Deputaților să se consemneze. Ar fi bine și am face, așa...

Eu sunt mai tentat să merg pe varianta pe care a propus-o domnul Funar, pentru că îi acoperă pe proprietari, dar nu-i suficient, cum nici dincolo nu este suficient și se pot crea situații în care să solicite credit persoane care n-ar avea dreptul.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu mulțumesc, domnule senator.

Sigur, eu cred că ceea ce ați spus dumneavoastră la finalul intervenției ar fi soluția pe care ar trebui să o îmbrățișăm și anume să nu creăm un precedent, pentru că putem să deschidem Cutia Pandorei și la alte proiecte de lege, tocmai pentru că acceptăm acum.

Sigur, aceste lucruri pot să fie reținute și trimise Camerei decizionale, care este Camera Deputaților, unde se pot face corecturile inclusiv pe varianta Senatului.

Doriți să interveniți, domnul senator ?

Microfonul nr.3. Domnul senator Șter.

 
 

Domnul Sever Șter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, în această situație, pădurile nu pot fi date în arendă. Pădurile sunt proprietatea persoanelor fizice, sunt proprietatea persoanelor juridice, care sunt date în administrare, iar administratorul, când solicită aceste fonduri de subvenție nu le poate solicita în nume propriu, decât în numele proprietarului.

Dar, dacă vreți să fie mai complet, se poate accepta amendamentul domnului senator Funar, care completează totul.

Însă, chiar dacă se lasă prima variantă, tot nu poate veni să ceară în nume propriu administratorul, care administrează pădurea.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnul senator.

Domnule președinte Corneliu Pascu, vă rog ! Microfonul nr.7.

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Eu aș vrea să explic o situație.

De fapt, eu credeam că domnul Funar își retrage acest amendament pe motiv că restricționează. Dânsul spune "proprietari sau asociații", deci ori proprietarii, ori asociațiile, nu proprietari și asociați, pentru că sunt unii proprietari care nu fac parte din asociații, deci acelora să nu le dea. Ori, ori. Nu există ori, ori, ci celor care exploatează terenul sau pădurea, de fapt deținătorii în acest sens, așa cum este formulat articolul inițiatorului, este în sensul de cei care exploatează păduri și asociațiile acestora.

Sigur că se poate face corectura respectivă, în loc de deținători, cei care au în exploatare terenul, pentru că peste tot, și la subvenții, și la toate celelalte legi, noi am mers în sensul că cei care lucrează terenul aceia să primească subvenția, nu un proprietar care stă undeva, în oraș, n-are nici o legătură cu terenul, primește o chirie sau o rentă și el să primească și subvenția. Subvenția trebuie să o ia cel care lucrează.

În acest sens, cred că termenul de "deținători și asociații ale acestora", care dețin, care exploatează terenul, este mai amplu.

Celălalt este restrictiv, ori - ori.

Deci eu cred că este bine să renunțe, să formuleze, probabil, un amendament la Camera Deputaților, care să cuprindă, de fapt, sensul pe care-l dorește toată lumea, ca cei care exploatează să primească aceste subvenții.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul nr.2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți să aduc un argument suplimentar și sper că-l voi convinge pe distinsul coleg președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Să presupunem că dânsul deține în Hotelul București apartamentul 100, cu 4 camere. Îl asigur că se poate duce la orice bancă și nimeni nu-i dă un leu credit, că dânsul susține că deține acest apartament pe perioada mandatului.

Același lucru este și cu pădurea. Este vorba de proprietarii de păduri, ei să beneficieze de credit sau asociații ale proprietarilor de păduri. Nici o bancă nu dă credit celui care deține fără titlu de proprietate un imobil.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamnelor și domnilor senatori, ați auzit argumentele pro și contra acestui amendament.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la punctul 2.

Dacă votați DA - votați pentru amendamentul propus de domnul senator Gheorghe Funar, dacă votați NU - votați pentru raportul comisiei sesizate pe fond.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Amendamentul a fost respins cu 22 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc.

Amendamentul de la punctul 3. Domnul senator Gheorghe Funar, dacă îl susțineți. Microfonul nr.2, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Renunț la amendamentul de la punctul 3, dar țin să fac o precizare - riscăm să instituim o practică nedemnă pentru Senatul României și cu 20-30 de voturi să se admită sau să se respingă amendamente.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc pentru precizare și pentru înțelegere, domnule senator.

Deci la amendamentul de la punctul 3 ați renunțat.

În această situație, dacă sunt obiecțiuni asupra amendamentului admis din Anexa nr.1. ? Nu.

Supun votului dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, raportul favorabil, cu amendamentul admis și vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 45 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și o abținere, raportul cu amendament a fost admis.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură.

Am rugămintea să votați.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

Cu 49 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și o abținere, acest proiect de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Trecem la proiectul de lege înscris la punctul 5 pe ordinea de zi - Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Avem termen de adoptare tacită 27 martie 2007.

Pentru raport - Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnule președinte, vă rog să luați loc la microfonul nr.7.

Din partea inițiatorilor, participă doamna secretar de stat Alice Bîtu, căreia îi dau cuvântul. Microfonul nr.10, vă rog.

 

Doamna Alice Cezarina Bîtu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Vă mulțumesc.

Proiectul de act normativ vizează efectuarea unor corelații legislative, imperios necesare, pentru aplicarea, începând cu 1 ianuarie 2007, a prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, modificată și completată prin Legea nr.343/2006.

Modificările propuse vizează în principal aspecte privind impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor, accize și alte taxe speciale.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în forma rezultată din raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Îl rog pe domnul președinte Popa Aron Ioan să motiveze raportul de admitere. Vă rog, microfonul 7.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deci, comisia a luat în dezbatere acest proiect de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în Anexa nr.1. De asemenea, avem în Anexa nr.2 amendamentele care au fost respinse de comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt întrebări, nelămuriri din partea senatorilor.

Vă rog, domnul senator Petru Șerban Mihăilescu, microfonul 4.

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamna secretar de stat, acest material cuprinde și unele referiri la taxa de înmatriculare auto. Într-adevăr, nu este fondul problemei, ci este extinderea pentru 3,5 tone. Dar ca să fim în deplină cunoștință de cauză, vă întreb: care este stadiul acestei reglementări și ce intenționați să faceți, pentru că Senatul aprobă astăzi o chestiune legată de taxa de înmatriculare, iar în presă și la radio sunt tot felul de referiri la acest lucru și am dori să știm care este poziția Ministerului Finanțelor Publice pe această temă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna secretar de stat, dacă doriți să dați răspuns, vă rog, microfonul 10.

 
 

Doamna Alice Cezarina Bîtu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Modificarea, pe care o propunem cu privire la taxa specială, este una absolut necesară, pentru că, practic, așa cum a fost construită în Codul fiscal, nu era posibil a fi aplicată. Corelația cu discuțiile care au loc acum, la Bruxelles, referitoare la taxa de înmatriculare este următoarea: practic, Comisia Europeană nu este împotriva unei taxe speciale, ci este împotriva modului de calcul, iar în prezent purtăm negocieri cu Comisia Europeană pentru a lămuri aceste aspecte.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Doamna senator Verginia Vedinaș, vă rog, microfonul central.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colegi, am venit la tribună pentru a aborda, din acest loc, chestiunile pe care vreau să le ridic în fața domniilor voastre, dat fiind faptul că eu cred că prezintă o anumită importanță asupra căreia se cuvine să reflectăm cu toții.

Aș vrea să vă atrag, dragi colegi, atenția, mai întâi, că, din cele 26 de acte normative, care se află, astăzi, pe ordinea de zi, 16 sunt ordonanțe de urgență. Se pare că am cam obosit să ne preocupăm de această chestiune și continuăm să tolerăm o atitudine din partea Guvernului, care a transformat această instituție a ordonanței de urgență într-un soi de jucărie, de care se pare că nu se mai satură.

Dincolo de aceste aspecte, mie lucrurile mi se par și mai grave când ordonanțele de urgență privesc chiar coduri, care sunt acte normative care se prezumă că ar trebui să se bucure de o anumită stabilitate.

Merg mai departe și vă spun că această ordonanță nu privește orice cod, ci privește Codul fiscal, iar în expunerea de motive regăsim argumentația potrivit căreia urgența ar consta în prevederile art.4 din Codul fiscal, prevederi care dispun că orice modificare adusă Codului fiscal intră în vigoare de la 1 ianuarie al anului următor.

Mă întreb retoric, firește, oare ce a avut în vedere legiuitorul când a consacrat un asemenea principiu cu privire la efectele juridice ale modificărilor aduse Codului fiscal și răspund cu glas tare în fața dumneavoastră că a avut în vedere necesitatea de a exista o perioadă de timp în interiorul căreia subiectele de drept, care cad sub incidența modificărilor aduse Codului fiscal, să-și poată organiza și planifica activitatea de o asemenea manieră, încât să nu fie perturbată prin modificările aduse documentului legislativ respectiv. Or, ce constatăm noi în cauză? Constatăm că pe 21 decembrie, adică în ultima zi lucrătoare a anului 2006, hoțește - mi-aș permite să spun -, Guvernul aprobă o ordonanță de urgență, care să intre în vigoare în prima zi a anului viitor. Este evident că, într-un interval de 8 - 9 zile, și acelea nelucrătoare, nici un agent economic nu reușește, oricât ar fi de genial și de extraordinar, să facă în așa fel încât să nu fie afectat, în activitatea pe care o desfășoară, de ordonanța respectivă.

În final, mai vreau să pun în discuția dumneavoastră o chestiune asupra căreia s-a mai ridicat domnul senator, dar care mi se pare că a primit un răspuns destul de evaziv din partea reprezentantului Guvernului. Să nu uităm, domnilor colegi, că lucrurile nu sunt, nici pe departe, atât de roze cât vor să ni se transmită de către Guvern, ci, dimpotrivă, Uniunea Europeană este foarte hotărâtă să sancționeze încăpățânarea noastră de a menține această primă taxă de înmatriculare. În toate luările de poziție s-a susținut caracterul discriminator al acestei taxe și știți foarte bine că principiul non-discriminării este un principiu, dacă vreți, în ceea ce privește politica comunitară, pe care nu-l iartă, atunci când este încălcat, nici unui stat, cu atât mai mult unui proaspăt stat membru, de nici 3 luni de zile, care a reușit performanțe extraordinare până acum în relațiile cu Uniunea Europeană. Acceptați sau anticipați ghilimelele.

Pentru toate aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu susține o asemenea ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dacă mai sunt intervenții din partea colegilor senatori? Nu.

Punctul de vedere al comisiei, atunci.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Comisia s-a exprimat, a fost un vot majoritar în cadrul comisiei și ne menținem punctul de vedere.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem în fața unui raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Amendamentele, dacă se susțin? Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, onorat Senat.

Am amendamente la art.2141 alin.1, 2 și 3. Am propus eliminarea celor trei alineate, întrucât doar astfel, prin eliminarea lor, se ajunge ca discriminările, care au fost instituite de către Guvern, să nu se mai regăsească în textul legii și se ajunge, dacă acceptați amendamentul meu, să se elimine această taxă specială pentru prima înmatriculare, taxă în urma căreia țara noastră riscă să fie sancționată de către Comisia Europeană.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat, vă rog, microfonul 10.

 
 

Doamna Alice Cezarina Bîtu:

Mulțumesc.

Nu susținem amendamentul domnului senator Funar. Modificările pe care noi le propunem sunt, practic, niște îmbunătățiri față de textul anterior, încercând să corectăm o eroare care a apărut în procesul de aprobare, de fapt, a Codului fiscal în Parlament, prin faptul că am constatat că nu-l putem aplica în urma confuziilor care au fost create. Ceea ce am încercat să facem este să clarificăm exact situația acestei taxe speciale.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Punctul de vedere al comisiei, vă rog, microfonul 7.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Argumentele prezentate de reprezentanții ministerului și dezbaterile din comisie au condus la respingerea acestui amendament. Ne menținem punctul de vedere.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de către domnul senator Gheorghe Funar, amendament respins de către comisie. Dacă votați pentru, votați cu amendamentul domnului senator Funar, iar dacă votați împotrivă, votați varianta raportului comisiei.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să ne exprimăm prin vot. Vă rog să votați.

Amendament respins cu 20 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

Dacă în legătură cu amendamentul...

Vă rog, domnul senator Gavrilă Vasilescu, procedură, microfonul 3.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte, dacă n-am intervenit pe probleme de procedură la voturile pentru proiectele de lege, pe care le-am votat până în acest moment, de data asta intervin și vreau să spun următorul lucru: în Senatul României nu se poate admite sau respinge ceva, dacă nu primește votul a jumătate plus 1 din numărul minim al cvorumului care se poate constitui. Deci, Senatul lucrează cu minimum 69 de senatori, deci majoritatea celor prezenți, considerând că suntem 69, trebuie să fie 35, pentru că noi hotărâm ceva, în momentul de față, la un amendament, noi hotărâm dacă admitem amendamentul respectiv sau hotărâm dacă respingem amendamentul respectiv. Nu am făcut aceste intervenții, dar aici fac această intervenție. Aici este o problemă deosebit de importantă, asupra căreia nu numai opinia publică din țara noastră este atentă sau instituțiile trebuie să fie foarte atente, dar iată că sunt probleme în care Uniunea Europeană ne solicită să luăm anumite măsuri în legătură cu acest lucru, să ne încadrăm în niște norme europene și nu putem, printr-un vot pe care l-am dat noi acum, să considerăm că respingem un lucru care - eu vă spun sau din opinia mea și cred că și a grupului meu, nu am apucat să ne consultăm - este foarte important. Deci, v-aș ruga foarte mult, haideți să ne uităm în Regulament și să vedem, pentru că Senatul, în momentul când aprobă sau respinge, hotărăște și minimumul prezenței pe care o avem, dacă suntem în cvorum, sunt 35 de voturi.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, domnul senator Dan Cârlan, microfonul 2.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Pe aceeași problemă de procedură, îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe distinsul nostru coleg. Atât timp cât Senatul lucrează în cvorum, adică atât timp cât nici un grup nu contestă cvorumul, deciziile sunt legale, regulamentare, indiferent de numărul voturilor exprimate, pentru că Regulamentul consacră dreptul senatorului de a fi în sală, de a participa la formarea cvorumului, de a nu se exprima prin vot. Senatul nu hotărăște admitere sau respingere. Inițiatorii de amendamente propun plenului amendamente care, pentru a fi admise, trebuie să întrunească un număr de voturi favorabile, egale cu cel puțin jumătate din numărul senatorilor prezenți. Cum cvorum există numai dacă suntem prezenți 69, atunci, acest cel puțin numărul voturilor senatorilor prezenți înseamnă 35. Dar dacă nu am întrunit 35, nu-mi trebuie pe partea cealaltă, la respingere, 35, pentru că se propune plenului adoptarea unui amendament. Plenul este de acord, dacă a votat "pentru" în majoritatea prevăzută de Regulament.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Petre Daea, vă rog, microfonul 4.

Ulterior, domnul senator Carol Dina.

 
 

Domnul Petre Daea:

Pentru economie de timp, poziția mea este identică cu a domnului senator Dan Cârlan. Îmi pare rău că domnul senator Gavrilă Vasilescu, un valoros jurist, acum nu are dreptate. Ca atare, să ne continuăm activitatea.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Domnul senator Carol Dina, vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să constatăm că modul de abordare a participării senatorilor la această ședință este un mod superfluu, care nu vrea să scoată în evidență că, de fapt, noi ne aflăm în imposibilitatea de a ne desfășura lucrările din cauza faptului că nu avem cvorum. Nu-mi închipui că există un senator în sală care să nu voteze, atunci când dumneavoastră solicitați. Și, ca să nu mai pierdem vremea cu asemenea - cum să spun? - aspecte derizorii, eu v-aș ruga ca domnii secretari care vă asistă sistematic, să gestioneze dacă ne aflăm în cvorum, fără să mai facă prezența, și în momentul în care nu întrunim cvorum, să vă atragă atenția și dumneavoastră să procedați cum considerați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

De aceea i-am rugat pe domnii secretari să verifice cvorumul. (Discuții în sală)

Vă rog, la microfon, domnul senator Puiu Hașotti, liderul Grupului Alianței D.A., PNL-PD.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Solicit apel nominal, ca să încheiem discuțiile acestea sterile și jenante!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul secretar Mihai Ungheanu să strige catalogul.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnilor senator, apel nominal. Este ora 11,15.

- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - europarlamentar
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - absent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - delegație
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - delegație
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - delegație
- Filipescu Teodor - învoit
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - absent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - absent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - absent
- Mardare Radu Cristian - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - absent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - absent
- Neagu Nicolae - absent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - absent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - absent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - absent
- Stan Petru - absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - prezent
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - absent
- Theodorescu Răzvan Emil - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - absent
- Țicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - absent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - delegație
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - absent
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent

Domnule președinte de ședință, trebuie să fac mențiunea că o parte dintre cei absenți sunt la una din comisiile speciale și ar fi trebuit marcat acest lucru în lista noastră.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule secretar, așa, și președintele Senatului este în delegație cu încă 4 colegi senatori. Deci, sigur că este mai dificil să facem cvorum într-o asemenea situație.

Totuși, până faceți dumneavoastră numărătoarea, am rugămintea la liderii grupurilor politice să mai facă un apel către colegii senatori să participe la ședința noastră. Cel puțin proiectele de lege cu caracter ordinar să le putem discuta, chiar dacă spuneam că la ora 11,30 vom face din nou un sondaj privind cvorumul, pentru a putea să luăm în discuție și proiectele de lege cu caracter organic.

Cred că acest lucru nu va fi posibil.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar. Au răspuns 72 de colegi senatori la apelul făcut de domnul secretar Ungheanu.

Trecem mai departe și supun aprobării dumneavoastră raportul la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Suntem în fața unui raport de admitere și am rugămintea să ne exprimăm prin vot. Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să votați.

Domnule Marius Marinescu, am rugămintea să vă ocupați locul și să vă exprimați votul.(Rumoare, discuții)

Cu 51 voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Vă rog să ne exprimăm și asupra proiectului de lege. Am rugămintea să votați.

Cu 55 de voturi pentru, 2 împotrivă și 3 abțineri, și proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2006 privind înființarea Fondului Național de Dezvoltare.

La pct.6 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2006 privind înființarea Fondului Național de Dezvoltare.

Raport: Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Domnul președinte Aron Popa. Inițiator, Ministerul Finanțelor Publice. Participă doamna secretar de stat Alice Bîtu, căreia îi dau cuvântul. Microfonul 10.

 

Doamna Alice Cezarina Bîtu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adoptarea de către Guvern a acestei ordonanțe de urgență a fost determinată de necesitatea asigurării prompte și transparente, începând cu anul 2007, a finanțării proiectelor de investiții în infrastructură, a necesităților provocate de retrocedarea sau restituirea activelor imobiliare, precum și de necesitatea suplimentării fondurilor necesare derulării unor programe, proiecte care beneficiază de finanțare din fonduri europene. Prin această reglementare s-a urmărit instituirea unui mecanism de utilizare a veniturilor existente și viitoare încasate din procesul de privatizare.

De asemenea, instituirea acestui mecanism a fost determinată de faptul că veniturile din privatizare existente în contul curent al Trezoreriei statului sau în contul în valută deschis la BNR constituie surse de finanțare lichide și utilizabile imediat, care nu au asociate alte costuri fiind, practic, cele mai ieftine surse de finanțare avute la dispoziție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Îl rog pe domnul președinte Aron Popa să prezinte punctul de vedere al comisiei. Microfonul 7.

 
 

Domnul Ioan-Aron Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a luat în dezbatere acest Proiect de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2006 în prezența reprezentanților Ministerul Finanțelor Publice, în speță a domnului secretar de stat Bogdan Drăgoi.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere. De asemenea, la raport am anexat amendamentele depuse la comisie, pe care, în urma dezbaterilor, comisia le-a respins.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, suntem în fața unui raport de admitere cu amendamente respinse. Se susțin amendamentele?

Domnul senator Gheorghe Funar. Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Înainte de a ajunge la amendamente, permiteți-mi să formulez câteva întrebări pentru distinsa reprezentantă a Guvernului.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Aveți perfectă dreptate. Vă rog, întrebările.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Se spune la art.1 alin.1 că "se înființează în bugetul de stat Fondul Național de Dezvoltare".

1. În bugetul de stat mai sunt înființate și alte fonduri înainte de acesta?

Se spune la art.1 alin.1 că acest fond se aprobă anual prin Legea bugetului de stat.

2. În legea bugetului de stat pe anul 2007 a fost aprobat sau nu acest fond?

3. În ipoteza în care a fost cuprins în legea bugetului de stat, cum s-a reușit această performanță unică în lume ca într-o lege adoptată deja în Parlament să se reușească, în 21 decembrie, printr-o ordonanță de urgență, să se înființeze în legea adoptată de Parlament acest fond?

Pentru că ordonanța a fost dată după aprobarea legii de către Parlament. Logic și practic, fondul ar fi trebuit să se înființeze abia în anul 2008. Dar probabil că dumneavoastră ați reușit o performanță incredibilă. Să vedem cum ați reușit. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna secretar de stat, doriți să răspundeți? Microfonul 10.

 
 

Doamna Alice Cezarina Bîtu:

Vă mulțumesc. După cunoștințele mele, în Legea bugetului de stat mai este Fondul de Rezervă la Dispoziția Guvernului. În ceea ce privește întrebarea legată de Legea bugetului pe 2007, Fondul Național de Dezvoltare nu a fost cuprins în legea respectivă. Prin această ordonanță încercăm să creăm baza legală, pentru a-l putea include la o eventuală rectificare bugetară în 2007, pentru a putea utiliza banii începând cu 2007.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc. Mai sunt întrebări? Nu. Dezbateri generale. Sunt solicitări din partea grupurilor politice? Nu.

La amendamentele respinse, domnul senator Funar. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Onorat Senat,

Am o surpriză plăcută: renunț la cele două amendamente.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumim frumos, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Am rugămintea să vă exprimați prin vot.

Cu 53 de voturi pentru, nici o abținere, nici un vot împotrivă, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. Cu 55 voturi pentru, nici unul împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și respingerea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2006 privind regimul fiscal aplicabil plăților compensatorii efectuate către angajații locali ai Delegației Comisiei Europene în România.

La pct.7 din ordinea de zi, avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2006 privind regimul fiscal aplicabil plăților compensatorii efectuate către angajații locali ai Delegației Comisiei Europene în România.

Pentru raport, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Caracterul legii, lege ordinară.

Din partea inițiatorilor participă doamna secretar de stat Alice Bîtu, căreia îi dau cuvântul. Microfonul 10.

 

Doamna Alice Cezarina Bîtu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O consecință a aderării României la Uniunea Europeană va fi terminarea mandatului Delegației Comisiei Europene în România iar toți angajații locali ai delegației își vor înceta raporturile de muncă începând cu data aderării.

Contractele de angajare pentru personalul local cad atât sub incidența legii române, pe de o parte, cât și sub incidența legii comunitare cu privire la condițiile de angajare a personalului local în cadrul delegațiilor Comisiei europene.

În conformitate cu legislația comunitară, pentru angajații cărora le vor înceta raporturile de muncă urmează a li se plăti plăți compensatorii.

Făcând aplicabilitatea legislației române asupra acestor plăți compensatorii, va trebui să fie reținute impozite și contribuții.

Considerăm însă necesară inițierea unui proiect de act normativ prin care să se acorde scutire de la plata impozitului pe venit și de la plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate pentru plata plăților compensatorii, acordate în baza legislației comunitare, având în vedere contribuția deosebită pe care personalul român a avut-o în cadrul delegației Comisiei Europene la București în procesul de pregătire a României pentru aderare și pentru utilizarea fondurilor de pre-aderare.

Aș dori să menționez că nu este o excepție, în cazul României, această scutire a mai fost aplicată și în alte state noi membre, inclusiv în Bulgaria.

De asemenea...

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. La microfonul 7, domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Popa. (Discuții)

 
 

Domnul Ioan-Aron Popa:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.

În urma dezbaterilor din comisie, am hotărât, cu majoritate de voturi, să adoptăm un raport de admitere. Domnul senator Funar a formulat mai multe amendamente, care, în urma dezbaterilor și a votului, au fost respinse. Aceste amendamente le-am cuprins în anexa la raport. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Întrebări? Domnul Gheorghe Funar, microfonul 2. Domnule senator Hașotti, lăsați-o pe doamna secretar de stat să fie atentă ca să răspundă.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinsul lider al Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, creându-i condiții doamnei secretar de stat, permiteți-mi să-i adresez doamnei mai multe întrebări. (Rumoare, discuții)

Unul din argumentele pe care l-a folosit dânsa era că acești angajați și-au făcut datoria.

  1. Cât au avut câștigul mediu pe lună fiecare dintre angajați? - ca să-l putem compara măcar cu cel al Președintelui României.
  2. Cât sunt aceste plăți compensatorii? Care este suma totală a sumelor compensatorii? (Discuții)
  3. Care este suma plăților compensatorii pe un angajat?
  4. Câți angajați - ca să realizeze Senatul României de ce suntem puși în fața acestei ordonanțe - beneficiază de prevederile acestei ordonanțe?
  5. De ce pentru acești angajați, care au fost plătiți foarte bine, așa cum ați realizat din răspunsul care v-a fost prezentat, se propune această discriminare?

Și, în timp ce profesorii, medicii, funcționarii publici, până și pensionarii nu sunt scutiți de plata impozitelor și contribuțiilor de asigurări sociale, pentru acești oameni care au câștigat bine ați propus acest lucru.

Deci, de ce ați recurs la această discriminare pentru această categorie de cetățeni?

După ce am văzut filmul Ticăloșii, în care a jucat, genial, un cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, Dorel Vișan, mai am o întrebare: dacă știți, doamna secretar de stat, care sunt ticăloșii care au beneficiat de pe urma acestei ordonanțe?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă doriți să răspundeți, microfonul 10.

 
 

Doamna Alice Cezarina Bîtu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, nu știu exact care este câștigul mediu pe lună. Vă pot spune care este suma totală a plăților compensatorii. Este 1.358.245 euro. De aceasta au beneficiat 74 de persoane.

Scutirea, așa cum am motivat-o, este acordată în baza meritelor deosebite pe care le-au avut. Aș vrea să precizez că pentru salariul, pentru venitul lunar, pe care l-au avut de la delegația Comisiei Europene, au plătit impozite, urmând, de asemenea, și cei care au rămas în delegație, de la 1 ianuarie 2007, să-și plătească impozitele la buget. Este vorba numai de o exceptare pentru plățile compensatorii. (Discuții)

Așa cum am menționat, România nu este singurul stat care ar dori să aplice, în cazul lor, această exceptare. A fost aplicată inclusiv în alte noi state membre, și în Bulgaria. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Mai sunt întrebări? Nu sunt.

Atunci, dezbateri generale. Din partea grupurilor politice, domnul senator Viorel Ștefan, microfonul 3.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, la români se spune să nu faci ce face popa, să faci ce spune popa. Astăzi aflăm că și la Comisia Europeană a ajuns această zicală înțeleaptă.

Stimați colegi, după ce, ani de zile, Comisia Europeană s-a străduit să ne învețe carte, să ne spună - și a reușit, ne-a convins! - că nici un leu, venit realizat pe teritoriul României, nu trebuie să scape impozitării - e un principiu de bază -, după ce, în virtutea implementării acestui principiu în legislația românească, am pus impozite și pe pensii, am fixat impozite și pe plățile compensatorii, la mineri, la toate categoriile de salariați care au fost disponibilizați și, din păcate, au fost mult mai mulți decât cei 64 de domni disponibilizați de la Delegația Comisiei Europene, iată că, astăzi, vine Comisia Europeană și ne arată că acest principiu este valabil doar pentru noi, pentru salariații Comisiei Europene nu poate să fie valabil. E total incorect că acceptăm această explicație.

Deci, acești domni, disponibilizați de la Delegația Comisiei Europene, sunt concetățenii noștri, care au realizat venituri pe teritoriul României, atâta timp cât au fost salariați, fapt pentru care au plătit impozit pe veniturile realizate, iar acum, când primesc plăți compensatorii, acestea reprezintă tot venituri realizate pe teritoriul României și trebuie, fără doar și poate, să urmeze aceeași regulă de impozitare.

Argumentul că au fost atât de dedicați sprijinirii procesului de integrare și numai datorită lor România a ajuns să fie membră a Uniunii Europene, fapt pentru care, în semn de recunoștință, să-i scutim de impozit, scuzați-mă, este unul caraghios și nu face cinste celui care a semnat expunerea de motive.

Vă rog frumos, să fim consecvenți, să aplicăm cu rigoare tot ce ne-a învățat Uniunea Europeană, pentru că suntem stat european. Și acești cetățeni ai României trebuie să plătească impozit pentru veniturile realizate pe teritoriul României, indiferent din ce sursă au realizat aceste venituri.

Ca urmare, noi vom vota împotriva acestei ordonanțe și vă rugăm și pe dumneavoastră să susțineți poziția noastră.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Carol Dina - microfonul 2, vă rog! - după aceea, domnul senator Ioan Codruț Șereș.

 
 

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să rețin atenția cu un aspect foarte important. Accesarea fondurilor comunitare se realizează numai după ce organele abilitate din România aprobă cererea proiectului și apoi sumele sunt acceptate la plată, dacă sunt eligibile și, în nici un caz, nu se face nicio plată, dacă aprobările nu sunt date. După aceea, Comisia Europeană, pentru sumele nerambursabile, face plata, după ce beneficiarul proiectului reușește să obțină fonduri personale pentru aceste lucruri.

Deci, din această succintă prezentare, rezultă că, în niciun caz, practica europeană pentru plăți nu este retroactivă. În consecință, noi nu înțelegem de ce, astăzi, după trei luni, se solicită ca aplicarea acestui act normativ să se facă începând cu 1 ianuarie.

În consecință, grupul nostru nu va aproba acest proiect de lege. Vom vota împotrivă.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ioan Codruț Șereș, microfonul 3.

 
 

Domnul Ioan Codruț Șereș:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Și Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota împotriva acestui proiect de lege. Nu ni se pare normal, pe de o parte, și nu vedem argumentația pentru o ordonanță de urgență și pentru a aproba eliminarea unei sume de circa 1,3 milioane lei din bugetul statului, iar pe de altă parte, nu ni se pare corect ca, unii cetățeni ai României, care sunt disponibilizați, să plătească toate datoriile pe care le au către bugetul statului, în timp ce alți cetățeni, care au prestat aceeași muncă, tot pe teritoriul României, să beneficieze de favoruri și nici măcar nu știm pentru ce beneficiază de aceste favoruri.

Ca atare, Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Microfonul 2, doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Și Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD va vota împotriva acestui proiect de lege. Este inadmisibil ca în România să existe cetățeni de rangul I și cetățeni de rangul II, cetățeni care, într-o funcție, într-o structură a Uniunii Europene, au același regim juridic pe teritoriul României. Noi înțelegem prezența României în Uniunea Europeană într-un echilibru al respectului dreptului și principiilor europene. Nu înțelegem să existe cetățeni privilegiați pe teritoriul acestei țări și nu cred că acest lucru îl solicită Uniunea Europeană. El face parte din obediența unora față de alții, chestiune cu care ne-am obișnuit în acest Parlament.

În plus, această ordonanță are și probleme grave de constituționalitate. Art.114 din Constituție obligă la motivarea urgenței. Or, în nici un caz, nu se poate pune problema rezolvării unor chestiuni de urgență.

În al doilea rând, retroactivitatea acestei ordonanțe încalcă un principiu constituțional foarte grav.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Mai sunt luări de cuvânt?

Domnul senator Ion Vasile, Grupul parlamentar PSD.

 
 

Domnul Vasile Ion:

Domnule președinte,

Este de-a dreptul stupefiant ce se scrie în expunerea aceasta de motive. Se face vorbire despre "dezvoltarea instinctelor europene", despre "ocrotitorii democrației", iar aceasta îmi aduce aminte de un limbaj mai vechi, folosit înainte de 1989, și vreau să vă spun că, evident, n-o să fim de acord cu așa ceva, dar v-aș propune să fie chemați la Cotroceni și să fie medaliați cu "Ordinul Instituțiilor Europene în Grad de Cavaler". Cred că e o soluție onorabilă.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Da, domnule senator. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi, suntem în fața unui raport de admitere, cu amendamente respinse.

Consult inițiatorul, pe domnul senator Gheorghe Funar, dacă susține amendamentele de la pozițiile 1, 2, 3 și 4.

Microfonul 2, vă rog!

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Din cele patru amendamente, aș susține doar primul amendament: "Lege pentru respingerea Ordonanței...."

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul respins, din raportul comisiei. Am rugămintea să vă exprimați prin vot.

Amendamentul a întrunit 32 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Probabil că domnul senator Funar nu mai susține celelalte trei amendamente. Mulțumesc.

Supun, atunci, votului dumneavoastră raportul de admitere - și vă rog frumos să fiți atenți...Toate grupurile politice au fost de acord că acest raport de admitere trebuie să fie respins, deci am rugămintea să vă exprimați acest lucru și prin vot. (Domnul senator Ștefan Viorel solicită cuvântul.)

Un moment! Suntem în timpul votului, domnule senator. Vă rog frumos! (Intervenție neinteligibilă din sală, a domnului senator Viorel Ștefan.)

Atunci, anulăm votul. Vă rog! Microfonul 3.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Îmi cer scuze pentru stăruință, dar eu cred că admiterea raportului, care, în anexă, va avea amendamentul domnului senator Funar, admis, răspunde dorinței celor care s-au exprimat împotriva ordonanței.

Deci, admițând raportul, cu amendamentul domnului Funar, de fapt, noi votăm pentru adoptarea unei legi de respingere a ordonanței, ceea ce am declarat că dorim.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles, domnule senator.

Deci, repet ceea ce domnul senator a spus acum. Prin votul pentru admiterea raportului, cu amendamentul domnului Funar, adoptat de către plenul Senatului, inclusiv Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.122/2006 privind regimul fiscal aplicabil plăților compensatorii efectuate către angajații locali ai Delegației Comisiei Europene în România este respins.

Supun, atunci, votului dumneavoastră raportul favorabil, cu specificarea că primul amendament respins al domnului Funar - în care se cere, de fapt, respingerea ordonanței - a fost adoptat de plenul Senatului.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să votați.

Raport adoptat cu 26 de voturi pentru... (Discuții în sală.)

Vă rog, cred că nu m-am făcut înțeles bine. Am rugămintea să... (Intervenții neinteligibile din sală).

Vă rog frumos, lăsați-mă să conduc ședința. Dacă aveți alte păreri... (Intervenție neinteligibilă din sală).

Da, doamna senator, o să încerc să explic încă o dată.

Amendamentul domnului Funar, de la poziția 1, din anexa cu amendamente respinse, a fost adoptat de către plenul Senatului. În amendament se spune așa: "Lege pentru respingerea Ordonanței..."

(Intervenție neinteligibilă din sală a domnului senator Puiu Hașotti.)

Trebuie să supun și raportul. Îmi pare foarte rău, domnule senator.

(Domnul senator Dan Cârlan solicită cuvântul.)

Vă rog, microfonul 2, domnul senator Dan Cârlan.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte de ședință,

Într-adevăr, noi am adoptat amendamentul domnului senator Funar, dar, dacă vom adopta raportul cu acel amendament admis, vom avea un raport care pledează călduros pentru admiterea ordonanței și va avea în anexă un amendament care spune contrariul. Drumul care se degajă din poziția grupurilor de aici, evident că trece prin respingerea raportului și respingerea ordonanței. (Domnul senator Eckstein Kovacs Peter solicită cuvântul.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Da, microfonul 2, domnul senator Eckstein Kovacs Peter.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aici, în acest caz, avem precedente, pe care le-am soluționat. Din moment ce acest amendament, care a fost agreat, are un singur scop, de a respinge, să nu îl supuneți ca amendament, pentru că nu poate să fie în anexă că îl respingem. Supuneți votului raportul, care este favorabil și care va fi respins, pentru că așa este voința Senatului. Și vreau să subliniez că nu se poate adopta un raport cu 26 de voturi. Există un număr minim de voturi, pe care trebuie să-l întrunească.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul Carol Dina, microfonul 2.

 
 

Domnul Carol Dina:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că s-a creat o situație de incompatibilități greu de deslușit în acest moment, vreau să-l rog pe domnul senator Funar să renunțe la susținerea amendamentului, dând, astfel, posibilitatea unui curs firesc, care va avea, evident, aceeași finalitate, pe care o dorim toți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator Carol Dina.

Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Onorat Senat,

Accept cu plăcere propunerea viceliderului grupului nostru.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc pentru înțelegere, domnule senator.

Deci, considerăm, atunci, votul dat pe amendamentul domnului Funar, ca vot nul și supun votului dumneavoastră raportul de admitere întocmit de către Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să votați.

Raportul a întrunit 1 vot pentru, 57 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Am rugămintea să votați.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege este respins, întrunind un vot pentru, 58 de voturi împotrivă și 5 abțineri.

Se trimite mai departe, la Camera Deputaților.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2006 privind majorarea capitalului social al Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C - S.A.

La punctul 8 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2006 privind majorarea capitalului social al Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A.

Raport întocmit deComisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, inițiator este Ministerul Finanțelor Publice, participă doamna Alice Bâtu, secretar de stat.

Vă rog, doamna secretar de stat, aveți cuvântul, microfonul 10.

 

Doamna Alice Bâtu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Vă mulțumesc.

Datorită creșterii concurenței prin intrarea pe piața bancară a unor bănci străine de renume internațional și a dezvoltării celor existente, cota de piață a CEC s-a redus continuu, de la 8,24, la sfârșitul anului 2002, la 3,92, la finele lunii noiembrie 2006.

Ministerul Finanțelor Publice, ca unic acționar al C.E.C., consideră că majorarea de capital ar permite băncii finanțarea activității de creditare, absolut necesară în condițiile actuale ale unei concurențe acerbe între bănci și în scopul consolidării poziției CEC-ului pe piața bancară internă.

Astfel, prin ordonanța de urgență, s-a propus ca Ministerul Finanțelor Publice, în calitatea sa de acționar unic, să majoreze capitalul social cu suma de 500 milioane lei, din sume prevăzute cu această destinație în bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte Aron Popa, microfonul 7.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc,domnule președinte.

Având în vedere argumentația pe care a prezentat-o Ministerul Finanțelor Publice în comisie, avizul favorabil primit de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu două anexe. Anexa cu amendamentele admise și Anexa nr.2 cu amendamentele respinse.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc. Întrebări?

Domnul senator Neculai Apostol, microfonul 3, vă rog.

 
 

Domnul Neculai Apostol:

Dragi colegi,

Distinsă doamnă secretar de stat,

Aș dori să știu dacă aveți în intenție să schimbați managementul de la Casa de Economii și Consemnațiuni, având în vedere faptul că managementul, în momentul de față, este asigurat de aceeași echipă managerială care a reușit să vândă Banca Agricolă la un preț derizoriu, după ce Banca Agricolă a fost capitalizată, a fost dotată cu tot ce era mai performant la vremea respectivă, cu calculatoare, cu sistem informațional, cu absolut tot.

Dacă considerați că managementul actual mai face față cerințelor impuse de normele care țin de băncile comerciale?

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Funar, microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am doar două întrebări pentru doamna secretar de stat.

Prima întrebare:

Majorarea cu 500 milioane lei a capitalului social al CEC este suficientă sau considerați că se impune o majorare mai mare?

Cea de-a doua întrebare:

Dacă, din informațiile pe care le aveți dumneavoastră, este posibil ca, din bugetul pe anul 2007, să se vină cu o nouă majorare a capitalului social al CEC?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc,domnul senator.

Doamna secretar de stat, dacă doriți să răspundeți la întrebări. Microfonul 10.

 
 

Doamna Alice Bâtu:

Din păcate, nu pot să răspund la prima întrebare pentru că acționarul unic al CEC este, de fapt, Ministerul Finanțelor Publice, iar decizia cu privire la managementul CEC-ului îi aparține.

În ce privește întrebările domnului senator Funar, la momentul la care am decis majorarea capitalului social, suma respectivă a fost considerată ca suficientă. Din câte cunosc eu, nu sunt prevăzute sume pentru suplimentarea acestei majorări, în bugetul pe anul 2007.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc,doamna secretar de stat.

La dezbateri generale, domnul senator Carol Dina, microfonul 2.

 
 

Domnul Carol Dina:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să remarc că ne aflăm în fața unei situații deosebite. Poate este pentru prima oară când vocea rațiunii a învins și trebuie să punem în evidență că majorarea capitalului social la CEC este un act înțelept al Guvernului și ne bucură că această decizie a venit după dezbaterile care au avut loc în Senat, cu ocazia moțiunii depuse și dezbătute aici.

Guvernul a apreciat că interesul național este mai presus decât situații ocazionale, lucru pentru care noi milităm cu consecvență, iar împrejurarea de astăzi arată că, atunci când există rațiune și profesionalism, aș putea să spun, se găsesc voturi majoritare să susțină și acest act normativ.

De aceea, noi, așa cum am făcut și în comisia de specialitate, și în plen, vom susține acest proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Viorel Ștefan, microfonul 3, și apoi domnul senator Neculai Apostol.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este aproape un consens legat de faptul că era necesară această capitalizare a CEC-ului și noi vom vota în această idee, numai că țin să prezint o serie de observații, pentru că există riscul ca intenția bună a Guvernului să conducă la niște rezultate nu foarte bune.

Există acest risc, din următorul motiv.Ultimii șase-șapte ani, pentru această instituție de credit, au reprezentat perioada în care s-a implementat o anume strategie, o strategie ce avea ca finalitate, ca scop, privatizarea instituției și, de la acel moment, mai departe, toată problematica legată de modernizare, informatizare, restructurare, capitalizare devenea problema investitorului.

Acest demers, după cum știm, nu s-a finalizat la sfârșitul anului. Poate și urmare moțiunii care s-a dezbătut chiar în Senat, poate și din alte rațiuni, Guvernul a luat decizia să nu mai vindem această instituție bancară, să rămână cu capital integral de stat și să o capitalizăm.

Întrebarea mea: e suficient să o păstrăm și să mai investim 500 milioane lei în capitalul social al acestei instituții sau poate că abia acum trebuia să vină Guvernul cu o nouă strategie, dublată de această alocare de resurse financiare publice? Pentru că, cel puțin, din punctul meu de vedere, nu-mi este clar ce intenționează Guvernul să facă în următoarea perioadă. Rămâne valabilă ideea că CEC-ul trebuie să fie o bancă universală sau ne întoarcem la ideea ca CEC-ul să fie o bancă de economii?! Rămâne valabilă ideea că CEC-ul va fi, de aici încolo, pentru totdeauna, o instituție cu capital de stat sau întrezărim, undeva, un orizont când se va privatiza?! Începe un alt demers de privatizare.

Acestea sunt subiectele despre care noi nu am discutat. Nu știu dacă la nivelul Guvernului s-au dezbătut. Senzația mea este că, în loc să începem demersul pe această discuție, ne-am grăbit, la finele anului, pentru că aveam disponibil în bugetul pe 2006, să dăm banii, după care ne-am șters pe mâini și am zis că am făcut o chestie foarte bună pentru țară. Nu sunt convins și cu atât mai puțin m-a convins expunerea de motive, care spune că rațiunea acestei infuzii de capital este ca CEC-ul să aibă de unde să dea credite mai multe.

Păi, nu vă supărați, o instituție bancară este o interfață între sursele atrase și sursele plasate. Dacă vreți să înființați o instituție bancară care moare într-un orizont de timp foarte scurt, atunci faceți una care dă credite din resurse proprii și nu atrage, iar după ce își termină resursele, moare.

Or, ca CEC-ul să devină funcțional, în această idee, el trebuie modernizat, trebuie restructurat, trebuie informatizat, îi trebuie un management profesional, poate chiar privatizarea managementului CEC-ului ar fi o idee care ar putea să rupă ritmul acolo. Pentru că, capitalizând o instituție nefuncțională, ne batem joc de banii publici.

Noi vom vota pentru această capitalizare, dar insistăm ca, în perioada imediat următoare, până nu se termină acești bani, pentru ca discuția noastră să mai aibă rost, să veniți cu o strategie legat de ce se va întâmpla cu CEC-ul în următoarea perioadă. Să vedem dacă acești bani se vor duce și în modernizarea CEC-ului sau vor fi folosiți numai pentru a da credite. Să vedem dacă nu cumva s-au și consumat în această idee. Ar fi un scenariu nefericit pentru noi toți. Ar fi o alternativă mai proastă decât dacă, la sfârșitul anului, Guvernul ar fi decis să-l vândă, chiar și pe bani puțini.

Închei, spunându-vă că vom vota pentru această ordonanță, dar cu speranța că vom avea dialog cu Guvernul și, în special, cu Ministerul Finanțelor Publice pe această temă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnul senator, și cred că problemele ridicate de dumneavoastră ar putea face subiectul unei interpelări, ca să avem și în scris intențiile clare ale Guvernului, din acest punct de vedere.

Dau cuvântul domnului senator Neculai Apostol, microfonul 3.

 
 

Domnul Neculai Apostol:

Stimată doamnă secretar de stat, nu întâmplător v-am pus întrebarea dacă veți schimba managementul Casei de Economii și Consemnațiuni.

Eu cunosc destul de bine persoanele care manageriază această societate și vă pot spune cu certitudine că este un management îmbătrânit, nu este un management performant, de aceea, consider că ar trebui realizată....

Deci, noi suntem de acord, vom vota această capitalizare a CEC-ului, dar vă rog să-i transmiteți domnului ministru de finanțe că trebuie realizată neapărat o strategie de redresare a CEC-ului, nu numai prin alocarea acestor fonduri, acestei capitalizări, ci și prin schimbarea managementului și aș putea spune că, aici îl aprob pe colegul Ștefan Viorel, ar trebui să privatizăm managementul. Nu mai putem să mergem pe această formă de management, care există în momentul de față, deoarece este o formă extrem de păguboasă, vom vârî bani în continuare, iar rezultatele - veți avea surpriza - s-ar putea să fie mai proaste.

De aceea, trebuie realizată neapărat o strategie de redresare a CEC-ului, în primul rând prin schimbarea managementului.

Cei care vor veni, echipa managerială care va veni să participe la, eu știu, un concurs la Ministerul Finanțelor Publice sau la Guvern și să preia managementul acestei societăți, cu certitudine va veni cu un program extrem de bine pus la punct.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale?! Nu.

Stimați colegi, avem în față un raport de admitere cu amendamente. Avem un amendament admis și două amendamente respinse, ale domnului senator Gheorghe Funar.

Domnul senator le susțineți, da?

Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ținând seama de opiniile care au fost exprimate aici și, mai ales, de necesitatea capitalizării în continuare a CEC-ului, primul amendament vizează modificarea art.1 alin.3 și anume Ministerul Finanțelor Publice subscrie la majorarea capitalului social al CEC cu suma de 1000 milioane lei, din care, pe anul 2006, suma de 500 milioane, care s-a realizat prin ordonanță, și, pe anul 2007, cu suma de 500 milioane.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Consult pe doamna secretar de stat dacă dorește să spună câteva lucruri asupra amendamentului respins.

 
 

Doamna Alice Bâtu:

Îmi permit, totuși să fac câteva precizări și vizavi de ceea ce s-a spus până acum, cu privire la strategia CEC.

Această strategie exista în momentul în care decizia a fost luată, se știa exact care sunt căile pe care CEC va merge în continuare.

De asemenea, procesul de modernizare, restructurare și informatizare la CEC a început. În ceea ce privește problema de management, ceea ce știu este că ea urmează să fie analizată. Revenind la amendamentul domnului senator Funar, în momentul în care am luat decizia majorării capitalului cu 500 milioane am considerat că acesta este suficient pentru etapa la care s-a luat decizia, considerând că CEC-ul nu poate suporta o infuzie mai mare.

De asemenea, pentru 2007, fondurile nu sunt prevăzute în buget și considerăm că, dacă această suplimentare ar fi necesară, ea s-ar putea face, dar într-o etapă ulterioară, poate nu în 2007.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Consult și președintele comisiei dacă dorește să intervină?

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Argumentele prezentate de domnișoara secretar de stat ne-au convins și în cadrul comisiei, ne-au convins și acum și susținem respingerea amendamentului.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Atunci, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Funar, de la poziția 1, respins de către comisie.

Vă rog, să vă exprimați prin vot!

Vă mulțumesc.

Amendamentul a întrunit doar 12 voturi pentru, 42 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Dacă se susține amendamentul de la punctul 2, din Anexa nr.2.

Vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Domnișoara secretar de stat nu m-a convins, și cred că nici pe dumneavoastră nu vă poate convinge că această instituție, CEC-ul, nu poate suporta încă o infuzie de capital. Vor veni străinii cu o infuzie mult mai mare decât am propus eu, dar ținând seama de faptul că următoarele două amendamente erau corelate cu primul, renunț la următoarele.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă consult dacă sunteți de acord cu amendamentul admis?

Sunt obiecții?

Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră raportul favorabil, așa cum a fost întocmit de către comisia sesizată în fond.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor colegi, să votați.

Vă mulțumesc.

Cu 51 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră și proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2006.

Am rugămintea să votați, doamnelor și domnilor colegi.

Vă mulțumesc.

Proiect de lege adoptat cu 59 voturi pentru, un singur vot împotrivă și nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2006 pentru prorogarea și modificarea unor termene prevăzute în Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptători care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, nr. 341/2004.

La punctul 9, din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2006 pentru prorogarea și modificarea unor termene prevăzute în Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptători care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, nr. 341/2004.

Avem în față un raport de admitere, fără amendamente.

Din partea inițiatorului participă domnul secretar de stat Petrișor Morar căruia îi dau cuvântul.

Microfonul 8, vă rog.

 

Domnul Petrișor Morar - secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

S-a impus această prorogare de termen, sper să fie ultima, datorită faptului că unii dintre cei care trebuiau să depună, și mă refer la urmașii lor, nu au luat cunoștință de această lege decât foarte târziu, și au depus documente după ce termenul decăzuse deja, de asemenea, dificultățile în procurarea documentelor, pentru mulți dintre revoluționari, au condus cu toate la prorogarea acestor termene.

De asemenea, trebuie să spunem că și modul de lucru în comisie..., faptul că aceste dosare trebuiau să fie întocmite și completate cu toate documentele, lucru care nu s-a realizat la timp, impune o analiză atentă, astfel că am luat de câteva ori toate dosarele la reverificare. Sunt unele dosare pe care le-am verificat și de opt ori.

În această situație, am fost nevoiți să propunem prorogarea acestor termene.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul Eckstein Kovács Péter, microfonul 7, vă rog.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc.

Raportul este de admitere, adoptat în unanimitate și fără amendamente.

Caracterul legii este ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebări?

Domnul Gheorghe Funar, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Onorat Senat, am doar două întrebări:

Prima: dacă termenul de 31 martie 2007 nu este un termen prea apropiat și veți fi nevoit să reveniți, prin intermediul Guvernului, cu o altă ordonanță de urgență de prorogare a termenului?

A doua întrebare, pornită de la afirmația că "au fost dosare pe care le-ați verificat de opt ori": ce decizie ați luat în cazul unui dosar verificat de opt ori, a fost contradictorie sau aceeași decizie? Dacă a fost aceeași, de ce a trebuit să verificați de opt ori? Pentru că, dacă le luați pe toate și le verificați de opt ori, ne mai dați de lucru cu alte ordonanțe de urgență și alte prorogări de termen.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt întrebări?

Domnul senator Ilie Petrescu, microfonul 1, vă rog.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte de ședință, în cadrul Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, din care fac parte, au fost discuții - așa cum întreba și domnul Funar - pe acest termen de prelungire până, cel puțin, în luna iunie. Foarte mulți cetățeni care au participat la Revoluția din decembrie 1989 au venit cu adrese fie la biroul senatorial din Gorj, fie au venit la Senat, fie la comisie, referitoare la aceste date și la faptul că nu au fost informați.

Pentru acest fapt, comisia, din care fac și eu parte, a luat cunoștință de aceste solicitări ale celor care au participat la Revoluția din 1989 și am considerat că ordonanța este benefică, cel puțin până la 31 martie, pentru ca o parte din cetățeni să-și intre în drepturile cuvenite.

Ca atare, Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota pentru această ordonanță de Guvern, cu privire la articolele care sunt supuse aprobării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe David, la dezbateri generale.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac precizarea și eu, ca membru al Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, că noi am discutat această ordonanță în cadrul comisiei și membrii comisiei au adoptat și au avizat favorabil acest proiect așa cum a fost întocmit de către inițiator, astfel că și Grupul Alianței "DA" este de acord cu aceste prorogări de termene prevăzute în ordonanță.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ion Vasile, microfonul 3, vă rog.

 
 

Domnul Vasile Ion:

Întrucât, am constat, ca membru al comisiei, anumite dificultăți privind completarea unor dosare și din dorința evidentă de a rezolva anumite situații care s-ar afla, cumva, în afara legii, credem că solicitarea respectivă este de bun augur. Probabil că este un termen rezonabil și sperăm ca, până la acest termen, să încheiem acest proces deosebit de dificil.

Grupul parlamentar PSD susține această ordonanță.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamnelor și domnilor colegi, suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente, astfel încât vă rog, ca, printr-un singur, să decidem și asupra raportului de admitere și asupra proiectului de lege.

Am rugămintea să voteze toți colegii senatori.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2006 a întrunit 46 voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.189/2000 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului - lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare. (dezbaterile vor continua în ședința din ziua de joi, 22 martie a.c.);

La punctul 10 din ordinea de zi, avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.189/2000 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului - Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Cătălin Dănilă, comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Este o propunere legislativă.

Din sală: Nu.

 

Domnul Alexandru Pereș:

Atunci o să dau cuvântul domnului secretar de stat Cătălin Dănilă, microfonul 9, vă rog.

 
 

Domnul Cătălin Ionel Dănilă - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul nu susține această propunere, am să argumentez puțin.

Pentru perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, e de notorietate faptul că persecuțiile pe criterii etnice au fost exercitate de autoritățile române împotriva populației de etnie rromă și a evreilor. În afara acestei perioade, persecuții pe criterii etnice, exercitate împotriva altor minorități, nu s-au înregistrat pe teritoriul Românei.

Menționăm că, la adoptarea Legii nr.232/2006 pentru modificarea Decretului - Lege nr.118/1990, s-a motivat majorarea indemnizațiilor pe considerentul că această lege are ca subiecți persoane persecutate din motive politice, de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, ca urmare a unor acțiuni sau inacțiuni caracterizate, de politica penală a vechiului regim, ca fiind contrarevoluționare.

Aceasta presupunea ca fapta persoanei, indiferent de forma în care s-ar fi manifestat să fi creat o stare de pericol pentru siguranța regimului dictatorial și pentru valorile ocrotite de acest regim și să fi existat o legătură de cauzalitate între faptele săvârșite și eventualele motive de persecuție politică, sub toate aspectele prevăzute în decret.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Tiberiu Aurelian Prodan, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, microfonul 7, vă rog.

 
 

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Inițiativa aparține distinșilor noștri colegi, domnii senatori Viorel Arion și Mircea Mereuță, care ne onorează azi cu prezența la dezbaterile din plenul Senatului, la fel cum ne-au onorat cu prezența și la dezbaterile din comisie, iar comisia îi onorează cu următorul răspuns: propune un raport de respingere, fără amendamente.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări?

Vă rog, domnul Eckstein Kovács Péter, aveți cuvântul, microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am nici o întrebare.

Constat că Grupul parlamentar UDMR este mai numeros, decât cel al PRM-ului, dar văd că nici adunate la un loc, grupurile parlamentare nu întrunesc numărul cvorumului de ședință, așa că solicit să verificați cvorumul.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Funar, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog. Tot asupra cvorumului, domnule senator?

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Onorat Senat,

Am constatat, cu referire la Grupul parlamentar PRM că domnul senator Eckstein Kovács Péter a făcut o greșeală de traducere.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Să vedem ce spune, totuși, secretariatul ședinței.

Din păcate, suntem doar 53 de senatori în sală.

Cred că nu mai are nici un rost să mai facem un apel nominal. Înainte de a suspenda ședința, dați-mi voie, doamnelor și domnilor senatori, să fac câteva precizări.

Așa cum am aprobat, mâine Senatul lucrează în plen. Toate proiectele de lege, din ordinea de zi, pe care nu am reușit astăzi să le cuprindem și să le dezbatem, vor fi reluate în ședința Senatului de mâine, după punctul 1, adică după ședința festivă care va începe la ora 9.00, pe tema: Declarația Senatului României cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a Tratatelor de la Roma privind constituirea EURATOM și a Comunității Economice Europene.

Am rugămintea pentru liderii grupurilor politice să anunțe toți colegii senatori și, mâine, să fim prezenți cât mai mulți colegi la ședința în plen a Senatului.

Vă mulțumesc pentru prezență.

Închidem ședința noastră de astăzi.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 12.30.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 8 august 2022, 16:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro