Plen
Ședința Senatului din 9 mai 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.70/18-05-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 09-05-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 9 mai 2007

4. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind înființarea Agenției Naționale de Integritate.
 
consultă fișa PL nr. L872/2006

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

La pct.2 în ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind înființarea Agenției Naționale de Integritate.

Este un proiect de lege extrem de important, care a născut extrem de multe controverse, atât între colegii senatori, cât și între comisiile Senatului, dar care a fost finalizat în urma dezbaterilor din urmă cu două zile.

Reamintesc plenului Senatului că Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, a acceptat, iar dumneavoastră, prin vot, ați hotărât, astăzi, să înscriem pe ordinea de zi, cu reducerea termenului care era la dispoziția tuturor senatorilor, de la 5 zile, la o zi, pentru a putea să luăm în dezbatere și adoptare acest proiect de lege, pe care toți liderii grupurilor parlamentare l-au considerat extrem de important.

Îl invit pe domnul ministru al justiției să prezinte expunerea de motive a proiectului de lege.

Pe dumneavoastră vă invit să vă ocupați locurile și să faceți liniște în sală.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Tudor Chiuariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spuneam, aș dori, în primul rând, să mulțumesc Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, cu care am colaborat la definitivarea acestui proiect și cu care am depus o muncă susținută, în ultimele două săptămâni.

Aș dori să prezint, pe scurt, care sunt elementele de noutate aduse de Ministerul Justiției după preluarea mandatului meu.

În primul rând, trebuie să pornim de la faptul că adoptarea acestei legi este un angajament luat de România în procesul de integrare europeană și un angajament pe care noi ni-l onorăm. (Gălăgie în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă invit să vă ocupați locurile.

Vă rog, domnule ministru, să vă opriți până în momentul în care vom avea condiții pentru a asculta expunerea de motive.

Rog colegii senatori să facă liniște. Vă rog să păstrați liniștea în sală.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Tudor Chiuariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așadar, așa cum spuneam, domeniul de activitate al Agenției se va referi la controlul conflictelor de interese, al incompatibilităților și al modului de dobândire a averii.

În acest fel, instituim un mecanism eficient, prin care vom preveni, în primul rând, corupția - și mă refer aici la controlul conflictelor de interese și al incompatibilităților - și vom combate corupția prin controlul averilor dobândite nejustificat.

Vreau să vă spun că, în urma discuțiilor, am ajuns - eu zic - la o variantă echilibrată a textului de lege, care să includă pentru măsurile grave, cum sunt confiscarea averii sau interdicția de a ocupa o funcție publică, pe o anumită perioadă de timp, ca acestea să fie dispuse de instanța de judecată.

De asemenea, așa cum am subliniat la cele două comisii, nu vrem ca această Agenție să constituie o armă politică. De aceea, am propus - și comisiile au aprobat - garanții de autonomie. Așadar, Agenția va fi un organism autonom, sub control parlamentar... (Intervenții neinteligibile din sală.) ... iar controlul parlamentar se va exercita prin prezentarea unui raport anual.

De asemenea, am trecut în lege faptul expres că președintele, vicepreședintele Agenției și inspectorii de integritate nu pot solicita și nu pot primi dispoziții de la nicio persoană sau autoritate privind derularea investigațiilor.

De asemenea, există garanții procedurale, în favoarea persoanei verificate, la toate nivelurile. (rumoare, discuții în sală)

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Nu suntem la miting electoral, domnule președinte!

Domnul Tudor Chiuariu:

V-aș ruga, dacă am putea să avem liniște din sală, ca să mă pot exprima. (Vociferări neinteligibile din sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, dacă doriți o repriză de altă natură decât parlamentară, luăm o pauză, dar pentru majoritatea parlamentarilor, sunt convins că expunerea ministrului justiției în legătură cu această lege este importantă.

Observați că nu am făcut nicio referire la culoarea politică a vreunui coleg.

Vă rog să-l ascultăm.

Domnul Tudor Chiuariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dat fiind că s-a făcut referire la varianta inițială trebuie să spunem de la început că varianta actuală prevede sancțiuni mai dure pentru că varianța inițială prevedea sancțiuni disciplinare care nu au nici un efect față de cei aleși, în primul rând. Varianta asta prevede sancțiuni, cum ar fi confiscarea sau interdicția de a ocupa o funcție publică, care se aplică tuturor categoriilor de persoane.

De asemenea, atribuțiile Agenției Naționale de Integritate sunt în acord cu prevederile constituționale și legale, în speță, are atribuțiile unei instituții de control administrativ.

În cazul în care agenția descoperă indicii privind săvârșirea unei infracțiuni, aceasta trimite dosarul organului de urmărire penală.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi,

În legătură cu proiectul de lege care a trecut prin Camera Deputaților, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, inițial, au fost formulate peste o sută de amendamente.

Aceste amendamente s-au topit într-o variantă însușită de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, variantă ce a fost discutată apoi în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, iar, în ultima ședință, cele două comisii au reușit să prezinte această formă finală, pe care noi o avem în dezbatere și adoptare.

Ofer cuvântul domnilor președinți să prezinte raportul final la lege.

Domnul președinte Frunda.

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să fac un scurt istoric al acestui proiect de lege.

Am primit proiectul de lege, acum aproximativ o lună de zile, la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, în varianta adoptată de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Am făcut o adresă la Ministerul Justiției, solicitând să ne precizeze amendamentele pe care le va susține în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, pentru că aveam două variante. O variantă a Camerei Deputaților, care dorea doar verificarea declarațiilor de avere, și o variantă a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care dorea verificarea averii însăși, dar nu și a incompatibilităților.

În urma amendamentelor primite de la Ministerul Justiției, și vreau aici să-l felicit pe noul ministru al justiției pentru disponibilitatea pe care a manifestat-o, venind de fiecare dată la ședințele comisiilor noastre, atât a Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, cât și la ședințele comune ale Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că, anterior, fostul ministru al justiției nu s-a prezentat niciodată la invitațiile noastre, nu puteam avea un dialog constructiv, pentru că secretarii de stat care se prezentau nu aveau un mandat de acceptare sau de respingere a amendamentelor propuse în comisie.

La prima ședință pe care am avut-o, am prezentat obiecțiunile membrilor comisiei și scopurile noastre. Ce doream noi? Doream o armă eficientă în mâna justiției în lupta împotriva corupției. O armă care să nu fie declarativă, ci să fie eficientă, care să nu controleze numai averile și, subliniez, nu numai ale demnitarilor, ci peste ale unui milion de funcționari ai acestei țări, să verifice declarațiile de interese și situațiile de incompatibilitate, pentru că sursa veniturilor sunt incompatibilitățile și interesele pe care le au funcționarii acestei țări și demnitarii acestei țări.

De aceea, am lărgit plaja de verificare a acestei legi de la interese și averi, până la incompatibilități.

În același timp, trebuia să aducem la numitor comun eficiența acestei arme de luptă împotriva corupției, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, prevăzute în Constituția României, în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în celelalte... (gălăgie mare în sală, discuții în partea de mijloc a sălii)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte Frunda, vă rog să vă opriți.

Invit colegii să-și ocupe locurile și invit pe cei doi colegi, din acel grup mare reunit, să-și tranșeze ultimele chestiuni în afara sălii de plen.

Vă rog, să permiteți să audiem raportul întocmit de cele două comisii.

Domnul senator Tănăsescu dorește să invoce o chestiune de procedură.

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

V-aș ruga, dacă se poate, să încercați să potoliți unele spirite, iar dacă nu, în faza a doua, dumneavoastră aveți puterea, cred că aveți și banii necesari, să cumpărăm câteva... un căluș sau mai multe... să punem la gura celor care nu se liniștesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu știu câtă putere am, dar, în Parlament, sper ca, niciodată, nimeni să nu-și permită să pună căluș cuiva.

Rugămintea este doar să facem liniște în sală, pentru că dezbaterile sunt la o lege extrem de importantă, iar chestiuni marginale sau politice nu au ce căuta în acest moment în dezbatere.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu spuneam că am reușit acest lucru și cred că este de esența legii să existe un echilibru între eficientizarea acestui instrument de luptă împotriva corupției și respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Așa s-a născut această Agenție care va fi o instituție autonomă și care va fi supravegheată de un Consiliu Național de Integritate. Acesta va prezenta un raport anual în fața Senatului, Senatul va fi cel care va alege membrii consiliului, membri care vor reprezenta toate categoriile care sunt supuse verificării. De la nivelul grupurilor parlamentare ale Senatului, plus grupul minorităților naționale din Camera Deputaților, până la reprezentanții consiliilor județene, al funcționarilor din consiliile locale, până la asociația magistraturii și societatea civilă.

În activitatea lor, inspectorii Agenției, inspectorii de integritate sunt independenți. Am prevăzut în textul legii că ei nu pot fi influențați de absolut nimeni, nici măcar de către președintele agenției.

În baza declarațiilor de avere depuse, în baza Legii nr.115/1996 și Legii nr.161/2003, inspectorii de integritate vor avea posibilitatea verificării averilor tuturor celor 39 de categorii, prevăzute în art.33, care se supun verificării averilor, a declarațiilor de interese și a incompatibilităților.

Verificarea va avea două faze. O fază prealabilă și o fază juridică. Faza prealabilă constă în dialogul pe care inspectorul îl va avea cu persoană verificată. Va putea să-i ceară lămuriri, va putea să-i ceară dovezi, va putea să-i ceară indicii. Dacă în urma acestui dialog inspectorul este convins de persoana verificată că averea a fost dobândită în mod legal, licit, dosarul se închide. În situația în care inspectorul ajunge la concluzia că persoana verificată nu a reușit să-și dovedească partea de avere care se consideră a fi ilicită sau bunul care se consideră a fi ilicit, se ajunge la faza judecății.

Agenția are rol de reclamant în fața instanței și va avea o procedură specială, cea a contenciosului administrativ. În instanță, reprezentantul Agenției va putea solicita instanței constatarea că o parte din bunurile respective, din averea respectivă sau bunul determinat au fost dobândite ilicit și va putea cere confiscarea acelui bun și acelei părți de avere.

Vreau să subliniez, doamnelor și domnilor senatori, că este o inovație juridică pe care România o face, ca singură țară din cele 27 ale Uniunii Europene. Nicăieri, în Uniunea Europeană, nu se prevede, cu excepția cazurilor penale și contravenționale, posibilitatea confiscării unei părți de avere sau a unui bun determinat. Am trecut peste acest prag și am modificat un principiu fundamental al justiției, vom vedea dacă viitorul ne va confirma sa nu, pentru a arăta deschiderea Senatului României pentru lupta eficientă împotriva corupției.

Sper ca, în viitor, aceasta să nu se transforme într-un abuz de drept, din partea agenției împotriva persoanelor cercetate.

În același timp, am prevăzut că, în cazul declarațiilor de interese și al incompatibilităților, cel care nu și-a declarat conflictul de interese sau incompatibilitatea în care se află, în situația în care este numit, va putea fi interzis de instanță, pe o perioadă de până la trei ani, să ocupe funcțiile respective. Și aceasta este o excepție de la regula dreptului general, pentru că și interdicția ocupării unor anumite funcții este o pedeapsă complementară penală.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să concluzionați.

Domnul Frunda Gyorgy:

O ultimă idee, dați-mi voie, cred că este importantă, domnule președinte.

După finalizarea proiectului de lege de către Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, am avut o întâlnire cu experții Comisiei Europene. Le-am prezentat proiectul de lege, au participat mai mulți colegi, și declarația de avere, cum arată o declarație de avere, pe care fiecare dintre noi suntem obligați să o depună. Experții germani prezenți au arătat că în țara lor aceste declarații de avere nu sunt făcute publice, ci se depun la secretarii generali ai instituțiilor persoanelor verificate, pentru că ele aduc atingere dreptului persoanei verificate la propria avere și al propria intimitate. La ei sunt făcute publice numai acele părții din declarația de avere care intră sub regimul public al averii generale, este vorba despre imobile, despre mașini, despre lucruri pentru care plătești impozite, dar obiecte cum ar fi bijuteriile, lucrurile din casă, acestea se țin în sertarul secretarului general al instituției unde lucrează sau este aleasă persoana verificată și ele se fac publice doar în situația, dacă în urma verificării rezultă că ele au fost dobândite în mod ilicit.

De aceea, doamnelor și domnilor senatori, cred că această lege, care va fi cea mai severă din Uniunea Europeană, trebuie să fie aplicată cu foarte multă bună credință, trebuie să avem o colaborare serioasă pentru aplicarea ei. Vor fi, domnule președinte, unele greșeli de redactare pe care le voi spune la articolele la care ele au intervenit și vă solicit un vot favorabil.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc domnului președinte Gheorghe Frunda, care a prezentat raportul în numele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Consult pe domnul senator Peter Eckstein Kovacs dacă, suplimentar, dorește să ia cuvântul.

Nu dorește.

Vă mulțumesc mult.

Stimați colegi,

În conformitate cu Regulamentul Senatului, dar și pe baza acordului realizat ieri în Biroul permanent între liderii grupurilor parlamentare, voi oferi cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare, pentru a prezenta punctul de vedere în legătură cu această lege.

Sigur că, după aceea, voi oferi cuvântul și senatorilor independenți sau altor senatori, în funcție de decizia dată de plenul Senatului.

Invit la tribuna Senatului pe reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Ioan Chelaru.

Rugămintea este să încercăm să concentrăm argumentele pe durata a maximum 10 minute, asta ar însemna o oră, sigur că este foarte mult.

Domnul Ioan Chelaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Promit că nu o să depășesc termenul pe care l-ați fixat, deși legea este extrem de importantă, extrem de așteptată și, cred eu, extrem de binevenită.

Stimați colegi,

Distins invitat,

Suntem la finalul unui periplu de câteva luni în care o lege importantă, o lege care a făcut nu înconjurul țării, înconjurul Europei și chiar al lumii, trebuie să o votăm sau să o respingem. Este o lege pentru care au existat foarte multe discuții, este o lege pentru care partidele politice și-au exprimat direct sau indirect puncte de vedere, este o lege asupra căreia dumneavoastră, prin vot, astăzi, veți spune "da, avem nevoie de ea" sau "nu, nu este nevoie", legislația existentă este suficientă.

Sigur, aceste aspecte, cele punctuale sau cele generale, care rezultă din proiectul pe care noi, după câteva luni, îl prezentăm în fața dumneavoastră, vor suscita discuții.

Încă din momentul apariției proiectului în public, au existat foarte multe critici. Nu neapărat din partea factorilor politici sau factorilor de putere, cât, în primul rând, din partea organizațiilor neguvernamentale, specialiste în domeniu, care au considerat că, spre deosebire de legea anterioară, aceasta are carențe majore, cu consecințe grave, reprezintă chiar un regres.

Totuși, până la urmă, în calitate de parlamentari va trebui să decidem asupra ei. Toți cei care au avut interes au avut grijă, public sau în particular, să se exprime despre noi, parlamentarii, ca despre: "histrioni agresivi, parveniți îmbuibați...", așa ne numea, deosebit de elegant, inițiatoarea legii.

Suntem în fața unei legi pe care, ca membru al Partidului Social Democrat spun astăzi că, trebuie să o votăm, nu neapărat pentru că este o lege europeană. Nu este o lege europeană, pentru că Europa, mai mult sau mai puțin civilizată în Estul sau în Vestul ei, nu are o asemenea lege. Nicăieri în Europa - și am în față tot ce înseamnă legislație în domeniu din Europa și parte din alte continente - nimeni nu are o lege de o asemenea exigență și severitate. Nici Comisia pentru prevenirea corupției din Slovenia, nici Comisia pentru transparență financiară a politicului din Franța, nici Codul deontologic al parlamentarilor din Canada, nici Comisia de standarde în funcția publică din Irlanda, nici cele din Brazilia, Australia, Bulgaria, Republica Dominicană, Estonia, Cehia, Luxemburg, Macedonia, Polonia, Statele Unite și am luat din Statele Unite inclusiv state componente ale uniunii și mă refer, de exemplu, la Arizona. Nimeni nu au o asemenea reglementare pe care noi v-o propunem astăzi.

Legea în sine, cum sublinia domnul coleg Frunda, are trei principii esențiale, pe care vi le reamintesc, pentru că este bine ca, în momentul în care vom trece la analiza ei pe articole, să le avem în vedere: averile dobândite ilicit vor fi confiscate, spune primul principiu; persoanele dobânditoare de averi în mod ilicit vor avea interdicție de a candida sau de a fi numite într-o funcție publică pe o perioadă de până la 3 ani, spune al doilea principiu; persoanele care îndeplinesc funcții vor fi controlate și pentru incompatibilități, spune al treilea principiu.

S-a spus, la un moment dat, după dezbaterile din Camera Deputaților, că legea aceasta a ajuns un fierăstrău fără dinți. Vreau să vă spun, stimați colegi, ca jurist cu 30 de ani de experiență, că avem în față o lege, un fierăstrău cu dinți extrem de ascuțiți, poate în anumite momente chiar prea ascuțiți.

Pentru că ne-am obligat la Comisia Europeană în această luptă împotriva corupției să facem o asemenea lege, pentru că această Comisie Europeană a perceput voința politică din România, să existe o asemenea lege, chiar dacă nu există nicăieri, suntem datori, astăzi, indiferent de ce parte a eșicherului politic suntem, existăm sau luptăm, să votăm această lege, cu amendamente sau fără.

Sunt convins că vor fi dezbateri aprinse atât asupra conținutului legii în sine, dar și asupra amendamentelor.

Mai mult decât atât, cu o încrâncenare specifică, marcată de capricii, cu excese verbale și chiar trivialități, cu multe ifose și cu o aroganță prea ostentativă, cu sarcasm și ironie, trebuie să recunosc un adevăr care n-o să placă unora: inițiatorul nu a dorit să iasă neapărat această lege, pentru că, dacă dorea trebuia să vină la întâlnire cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și cu Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități din Senatul României. A preferat să nu vină la dezbateri și să tergiverseze legea, ca să poată să-și aroge meritul că Legea Agenției Naționale de Integritate nu apare pentru că această clasă politică, pe care noi o reprezentăm, nu dorește acest lucru. Este o minciună, cu care fostul ministru al justiției a avut grijă să apară mereu pe ecrane, să apară mereu în media și să spună că noi nu dorim să apară legea, că dumneaei dorește. Spun astăzi cu responsabilitate că este o minciună sfruntată și o acuz că a mințit poporul român din acest motiv.

Avem astăzi legea. Nu spun că este o lege perfectă. Spun că este o lege severă, o lege exigentă și ca orice lege nu este perfectă, întotdeauna va fi loc de perfecțiune și de îmbunătățire.

Răspundem prin această lege exigențelor luptei împotriva corupției, răspundem și la ceea ce comisarul - criticat de noi, de altfel, pe bună dreptate - Frattini spunea: "Agenția este unul din elementele cheie subliniate de noi în raport, dorim să vedem un plan convingător și fezabil".

Astăzi, avem o lege care poate face anchete profesioniste și nepărtinitoare. Sigur că sunt - așa cum spuneam - multe lucruri care pot fi discutate.

Eu, personal, ca jurist, și aici nu mai vorbesc în numele partidului pe care-l reprezint, nu am fost de acord cu măsura confiscării, cu care domnul ministru a venit la comisii. Nu am fost de acord pentru că am spus că încalcă prevederile Constituției, art. 44, pct. 8, care spune foarte clar "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă". De aici rezulta foarte clar că sarcina probei caracterului ilicit al unei averi revine celui care afirmă acest lucru.

Desigur, în situația unor bunuri destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni sau contravenții, acest lucru este valabil.

Problema juridică, de finețe pe care o pune acest proiect este dacă suntem în fața unui ilicit penal, contravențional sau cum am discutat noi la comisie, în fața unui ilicit administrativ. Dacă acceptăm ideea ilicitului administrativ, atunci putem spune că măsura prevăzută, care poate fi luată numai de instanță, aceea a confiscării, ar putea rămâne în picioare. Dar nu uitați că, în momentul în care discutăm despre acest proiect de lege, noi avem în vigoare două acte normative: Legea nr. 115/1996 și Legea nr. 161/2003 care prevăd măsuri ce pot apărea sau ce pot fi puse în practică în situația demnitarilor și a declarației de avere.

S-a apreciat, și trebuie să mărturisesc că achiesez la această apreciere, că este nevoie de o supra măsură. Am făcut acest proiect de lege, am muncit cu toții la el, sper că prin votul dumneavoastră vă veți asuma cu toții răspunderea și sper că organismul nou creat - și este întotdeauna o chestiune dificilă când creezi un organism nou, administrativ, până se pune pe picioare, până își începe activitatea, s-ar putea să mai fie sincope, să mai creeze probleme și de interpretare...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să concluzionați.

Domnul Ioan Chelaru:

Dar lucrurile, din punctul nostru de vedere, sunt stabilite și ele nu se mai pot întoarce. Mai spun un lucru înainte de a concluziona, domnule președinte.

În această luptă împotriva corupției, observ, în aceste zile, că meritele revin sau unei singure doamne, fost ministru, sau unui singur președinte, nimeni nu luptă, în această țară, împotriva corupției, decât cele două persoane; ceilalți, în principal, noi, ne-am dat de o parte din lupta împotriva corupției și am lăsat pe alții.

Cred că este o opinie greșită și cred că încercarea celor doi de a convinge populația, în aceste zile poate un pic mai delicate din istoria României, nu poate fi decât sortită eșecului.

Domnule președinte, înainte de a încheia, deși mai erau multe lucruri de spus, aș vrea să mă opresc la un aspect important din punctul nostru de vedere și pe care țin să-l susțin în fața dumneavoastră.

Legea dă posibilitatea inspectorului și agenției să facă o serie de acte care au implicații serioase cu privire la viața, soarta, și sigur patrimoniul persoanelor controlate. Trebuie să avem încredere și să judecăm pozitiv acest organism și trebuie să spunem că, poate în timp, poate chiar la anul, vor mai fi necesare rectificări ale legii.

Cu privire la aspecte punctuale, o să vă rog, domnule președinte, ca la dezbaterea pe articole să fiți de acord să participăm și noi din partea Grupului Partidului Social Democrat la aceste dezbateri.

Grupul va vota amendamentele care au fost și respinse de către comisie și, în final, vom da un vot pozitiv acestei legi și vom susține organizarea și funcționarea agenției.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Deci concluzia Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat este aceea de a susține și de a vota în favoarea raportului și a proiectului de lege.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, îl invit la tribună pe domnul senator Puiu Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu voi fi succint și din dorința de a vedea cât mai repede votat acest proiect și abordarea mea va fi una politică.

Din capul locului vreau să spun că Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota raportul propus de comisiile reunite, dar trebuie să vă rog, să ne gândim dacă nu cumva, pe parcursul corpului legii, ar fi mai bine să înlocuim ceea ce în raport este ca "ilicit" cu vocabula "nejustificat". Este o discuție asupra căreia vă propun să reflectăm și cred că acesta va fi unul dintre punctele importante ale dezbaterilor de astăzi.

Așadar, am ajuns astăzi, prin voință politică, să votăm acest proiect și mai bine mai târziu decât niciodată.

Vreau să spun că este sau va fi o lege care va avea cele mai dure prevederi dintre toate legile asemănătoare care există în Uniunea Europeană. Și interesant este faptul că vom vota această lege, acum, când ne aflăm în plină criză politică, când ne aflăm în campania pentru referendum, ceea ce demonstrează, de fapt, că instituțiile statului funcționează. Ba mai mult, eu cred că funcționează mai bine de când Traian Băsescu a fost suspendat.

De ce nu avem sau de ce nu am avut până astăzi această lege? Există un singur vinovat, care se numește Monica Macovei. Monica Macovei nu a venit nici măcar o dată la vreo comisie a Parlamentului, Monica Macovei care a venit doar de două ori în plenul Senatului și a doua oară, când am însoțit-o de la Grupul parlamentar până aici, mi-a mărturisit - citez - "că ne urăște și ne detestă pe toți". Aceasta a fost colaborarea pe care a avut-o și și-a dorit-o Monica Macovei și într-adevăr, trebuie să reflectăm cu toții dacă nu cumva chiar Monica Macovei nu a dorit ca această lege să fie votată de Parlament, câtă vreme domnia sa avea această opinie despre Parlament.

Și iată că în trei săptămâni, în urma prezenței ministrului de două ori la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, o dată la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, în sfârșit, alaltăieri, la comisiile reunite: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, avem astăzi acest raport, pe care-l vom vota și cu acea mică discuție, pe care trebuie s-o avem, referitoare la înlocuirea vocabulei "ilicit" cu "nejustificat".

Aș mai vrea să spun un singur fapt, că trebuie să aduc un cuvânt de laudă președintelui Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, domnul senator Frunda György, care a avut un rol foarte important în definitivarea acestui raport, pe care-l dezbatem astăzi.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc domnule lider Hașotti.

Deci Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține raportul și va vota în favoarea legii.

În legătură cu ultimele felicitări, întrucât am participat la ședințele respective, cred că același lucru se poate spune și despre domnul ministru al justiției, pentru că, în definitiv, doar pe parcursul a două-trei săptămâni, a reușit să accepte sau să găsească soluții pe amendamentele propuse de senatori.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Valentin Dinescu, aveți cuvântul, vă rog, la microfonul central.

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Și pentru păstrarea echilibrului, doresc să vă spun că aceleași cuvinte de laudă se cuvin și președintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnului Eckstein Kovacs Peter și cu această ocazie i-am gratulat pe toți.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aprecierea dumneavoastră este cu atât mai importantă.

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc. (Discuții în sală)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște în sală.

Domnul Valentin Dinescu:

Ne aflăm în fața unui proiect de lege, care a născut nenumărate controverse. Poate că niciuna dintre legile pe care le-am adoptat, de la începutul acestei sesiuni parlamentare, nu a fost atât de discutată, nu a fost atât de mediatizată, nu a fost atât de împărțită în argumente pro și contra, cum a fost Legea privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

Iată că astăzi, "draga de ANI", prin voința politică a tuturor, a devenit "dragonul de ANI", pentru că în comparație cu proiectul inițial asupra căruia Partidul România Mare s-a pronunțat categoric împotrivă, astăzi suntem în fața unui proiect de lege echilibrat care oferă garanții de eficiență, și nu în ultimul rând care are și menirea de a preveni, nu numai de a combate corupția.

Pe parcursul derulării ședințelor noastre, eforturile pe care le-au făcut cele două comisii, au fost, în primul rând, îndreptate, atât înspre respectarea caracterului autonom al acestei agenții, pentru a elimina orice artificiu politic, orice imixtiune politică, dar, în același timp, au fost introduse în textul legii numeroase amendamente care să ofere și garanțiile necesare pentru ca niciodată această lege să nu poată sluji unui interes politic.

Pentru că inițial, și v-o spun cu toată răspunderea, această agenție, ca și Ordonanța Guvernului nr.16/2007 de-altminteri, asupra căreia o să reflectăm, la momentul potrivit, s-a dorit a fi un instrument politic prin care să se declanșeze o nouă și perfidă vânătoare de vrăjitoare.

Iată că maturitatea la care a ajuns, astăzi, Senatul României, pune capăt tuturor speculațiilor și face dovada concretă celor care ne-au acuzat că vrem să golim de conținut această lege, că, dimpotrivă, ne-am dorit o lege serioasă, o lege puternică care, din păcate, cum bine s-a spus aici, mai are câteva capitole în interiorul cărora pot fi aduse încă, îmbunătățiri.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota această lege pentru că din acest moment, considerăm că suntem în prezența - vom vota cu cartela - pentru că din acest moment considerăm că suntem în prezența unui lucru serios, în prezența unui lucru temeinic și vreau să mă aliniez, în încheiere, celor care au spus că impedimentul principal în adoptarea acestei legi, până în acest moment, nu a fost nimeni altcineva, decât fostul ministru al justiției căreia îi dorim succes la organizația neguvernamentală unde se va întoarce.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Concluzia este că Grupul parlamentar PRM susține raportul întocmit de cele două comisii și va vota în favoarea proiectului de lege.

Din partea Grupului parlamentar PD, vă invit la tribună.

Aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea ANI este o lege importantă, Partidul Democrat a susținut-o încă de la început, ea astăzi este cu atât mai necesară, când, iată, că nici de la o lună de la instalare asistăm la ingerința politicului în justiție, prin gestul făcut de ministrul Chioariu ieri și sigur că acest lucru face ca România să revină la anul 2004 prin gestul făcut de ministru, susținut de Alianța PNL - PSD, un gest care ne ține departe de angajamentele cu Uniunea Europeană.

După mai bine de un an de zile, după nenumărate șicane, iată că și la presiunea Uniunii Europene, sub amenințarea clauzei de salvgardare, Parlamentul României, respectiv Senatul, este astăzi în momentul în care adoptă legea, chiar dacă ea este diferită de cea a inițiatorului, așa cum ea a plecat de la fostul ministru Monica Macovei, și la un singur lucru aș face referire, să reflectăm cât de autonom mai este Consiliul Național de Integritate, în forma finală.

Cu toate acestea, considerăm că reprezintă un pas înainte. Ea poate fi corectată și, de aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, votează atât raportul, cât și legea, în forma actuală.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dați-mi voie să mulțumesc domnului senator Petru Nicolae Ioțcu.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota atât raportul, cât și proiectul de lege aflat în dezbatere.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul senator George Sabin Cutaș, aveți cuvântul.

Invit colegii senatori prezenți în sală, să-și ocupe locurile, vă rog.

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, vă rog. Dumneavoastră ați stat în fotoliu și i-ați ascultat pe colegi, atunci când au vorbit.

Vă rog să vă ocupați locurile.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, vreau să-i felicit pe toți membri Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități pentru modul operativ în care au reușit să facă acest raport. În al doilea rând, vreau să mulțumesc, atât lor, cât și domnului ministru pentru faptul că au fost de acord cu un principiu pentru care Partidul Conservator s-a luptat încă dinaintea apariției acestei legi, mă refer la principiul confiscării averilor ilicite și, sper ca astăzi, prin votul pe care îl vom da, Parlamentul, în fața alegătorilor, să arătăm că lupta împotriva corupției nu este doar apanajul a două persoane, mă refer aici la fostul ministru al justiției și la președintele suspendat, ci lupta împotriva corupției este și apanajul Parlamentului, apanajul celor care fac legi și care trebuie să lupte, așa cum am spus, împotriva corupției.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar al Partidului Conservator susține raportul întocmit de cele două comisii și va vota în favoarea legii.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Verestoy Attila pentru a prezenta punctul de vedere al Grupului parlamentar UDMR.

Aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Sigur, și UDMR-ul, așa cum celelalte formațiuni politice au și vor avea întotdeauna interesul să sprijine legalitatea și curățenia în această societate, eu știu și, probabil, este bine să vă reamintesc, știți și dumneavoastră, că pentru un om politic nu este suficient să fie cinstit, nu este suficient să fie curat, acest lucru trebuie să fie și vizibil. Acest lucru trebuie să fie și arătat unei lumi întregi, în special, electoratului care a avut încrederea să-i dea putere, să-i dea puterea să decidă în locul lui, în locul cetățeanului, în problemele vitale care îi ating. Prezumția de nevinovăție trebuie aplicată fiecărui cetățean, cu excepție în domeniul politic. Omul căruia electoratul i-a dat putere, trebuie să ducă și această povară pe spate, și anume, el trebuie să demonstreze în fiecare clipă că este nevinovat, că este cinstit și că, în speță, averea dobândită de el, nu are nici un cusur.

Eu cred că noi, oamenii politici, trebuie să vedem, din acest moment, că suntem de partea binelui și că dorim ca acest bine, să reprezinte și un mesaj către o lume întreagă în care, în momentul de față, suntem etichetați, pe nedrept, credeți-mă, în mare, mare parte, pe nedrept, niște oameni care în virtutea funcțiilor, a demnităților și a puterii pe care am primit-o de la electorat, am avut parte de mai mult decât ce ni se cuvine.

Este de datoria noastră și este posibilitatea noastră de a arăta că nu este așa.

Din acest moment, cred și sunt convins că interesul nostru comun este să spunem răspicat că lupta împotriva corupției este meritul celor 400 și ceva de parlamentari, nu numai a celor 322, ci a tuturor, celor care vor vota, astăzi, această lege.

Probabil că unii au încercat să distragă atenția de la acest mesaj extrem de puternic și extrem de important al Parlamentului României, în care noi, cei care suntem huliți, cei care suntem în momentul de față puși pe zidul infamiei, suntem cei care dăm prin această lege exemplu pentru o Europă întreagă.

Într-o discuție pe care am avut-o eu și câțiva colegi cu domnul Frattini i-am spus că această lege merită să fie luată în considerare și pentru celelalte țări europene. Eu cred că dânsul va reflecta îndelung asupra acestei propuneri și grupul nostru politic, alături de Grupul parlamentar al Partidului Democrat, întrucât suntem în aceeași familie europeană, avem datoria noastră să propunem în Parlamentul Europei o lege de acest gen, pentru toți parlamentarii din țările europene.

Mai este o singură problemă, legea și legalitatea.

Legea este norma pe care noi o vom aplica astăzi și o vom da și nouă, dar și tuturor celor care trebuie să se supună. Legalitatea este respectarea acestei legi, și aici vom avea mult de lucru. Legalitatea va însemna nu numai aplicarea, ci asumarea acestei legi.

Înțelegerea, nu de către cei 400 și ceva de parlamentari și de câteva sute de demnitari ai statului român care au funcții vizibile, ci de sute de mii, de peste un milion de oameni care vor trebui să înțeleagă că putem clădi o țară curată pentru oameni, într-adevăr, cinstiți și curați.

Avem acest rol, avem această posibilitate. UDMR este de această parte a baricadei, are tot avantajul să fie de această parte a baricadei, spun eu, cu mâna pe inimă.

Vom vota această lege și vom sprijini în continuare aplicarea ei.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc domnului senator Verestoy.

Domnul Verestoy Attila:

Pentru problemele specific tehnice, din partea UDMR-ului, aș dori să-mi permiteți să-l rog pe domnul senator Frunda să vă atragă atenția asupra a două - trei aspecte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc pentru punctul de vedere politic exprimat pe această lege. Deci, Grupul parlamentar UDMR susține raportul și votează în favoarea proiectului de lege.

Stimați colegi, dați-mi voie să vă anunț că toate grupurile parlamentare s-au exprimat în acest moment, prin câte un reprezentant.

Vă rog să-mi permiteți să ofer cuvântul unui coleg senator independent, domnul senator Nicolae-Vlad Popa, care și-a manifestat dorința de a participa la dezbateri.

Aveți cuvântul, domnule senator, vă rog.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Sigur că, cunoscând câte piedici a avut Legea ANI pe parcursul Camerei Deputaților - Senat și câte discursuri am auzit anti-ANI și anti-Macovei, trebuie să îmi declar surprinderea pentru atâta susținere din partea actualei majorități, dar eu nu pot să nu vă atenționez că legea nu este perfectă, din contră, are multe, multe deficiențe și datorită sistemului pe care eu nu îl accept, pentru că nu este democratic.

S-a făcut un proiect nou la comisiile reunite pe care noi toți, și dumneavoastră, nu l-ați mai putut amenda. Au venit, aici, cu proiectul, noi trebuie să votăm "DA" sau " NU". Nu este corect pentru că modificările au fost substanțiale și o să vă dau câteva exemple, apoi o să am un scurt discurs politic.

Câteva exemple de ziduri de autoapărare care cu greu se vor escalada de cetățeanul român în momentul în care vrea să sesizeze o anumită situație de genul acesta, adică averi dobândite pe altă cale decât cea legală. Și o să revin.

În primul rând, modalitatea de sesizare - și o să vedeți cum a evoluat această procedură, care este foarte importantă, de la prima variantă, când orice persoană - vorbesc de Legea Macovei, că așa se numește ea - orice persoană și din oficiu...

(Discuții în sală, proteste puternice.)

Vă deranjează.

Vă rog să aveți... (Strigăte, proteste, discuții.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, se pare că v-ați atras multă simpatie din partea colegilor. (Discuții aprinse în continuare, proteste.)

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Adevărul supără.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu.

Vă rog, domnul senator...

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Eu aș dori doar ca...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște în sală, în primul rând.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

... doamnele de la stenogramă să mă urmărească.

Sesizarea aceasta putea fi făcută de orice persoană fizică și juridică, iar cele, sesizarea...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște în sală. Să-l ascultăm pe domnul senator Popa.

Vă rog să vă opriți, domnule senator.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Avertizorii publici erau protejați de Legea nr.571/2004. Camera Deputaților modifică - și acesta este un lucru esențial - Camera Deputaților modifică și spune: "Orice persoană poate sesiza" și, totodată, rămâne această sesizare din oficiu și vine Senatul și transformă total această procedură: numai persoanele fizice interesate pot face sesizări.

Vă rog să mă credeți, am 33 de ani...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteți în eroare, domnul senator, și vă rog să nu dezinformați...

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă rog frumos să nu mă întrerupeți. (Discuții aprinse, proteste.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște în sală.

Vă rog să observați că la art.3 alin.1 se prevede expres: "...sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice..."

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Interesate.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Interesate, dar ați spus doar persoană fizică. Deci, vă rog să nu dezinformați.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu, nu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Eu vorbesc de problema acestui interes, pentru că interesul trebuie dovedit de persoana respectivă și vă rog să mă credeți - știu că vă deranjează, dar n-am ce face, acceptați, democratic, orice părere...

(Strigăte, proteste, discuții aprinse.)

Deci, această persoană interesată trebuie să dovedească interesul și acel interes este foarte greu de dovedit. Vă pot spune că, în felul acesta, 99% dintre sesizări vor fi clasate, pentru că același articol prevede această procedură, la alin.5 - "Sesizările verificate, care nu îndeplinesc condițiile" - multe și grele - "de mai sus vor fi considerate clasate", ca atare nici măcar o cercetare nu se va mai face la 99% dintre plângerile respective.

Sigur, este un lucru pe care actuala majoritate nu putea să nu-l accepte și de aceea atâta dorință de vot în modalitatea aceasta. (Strigăte, nemulțumiri, discuții).

Domnule profesor universitar, apelez la această calitate pe care o aveți. Moldovenii, de obicei, sunt calmi. Nu mai apostrofați. Aveți dreptul să spuneți. Eu îți citez din legea actuală. "Agenția își îndeplinește atribuțiile de verificare din oficiu sau, după caz, la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice interesate." Vă rog să mă credeți că acest interes trebuie dovedit și este extrem de greu de dovedit.

Mai departe. Avem această problemă a politizării, pentru că, oricât de democratic ar lucra forul legislativ, în momentul în care numește, prin vot, pe șeful agenției, pe președintele agenției, nu se va putea spune niciodată că influența politică a unei majorități nu va exista, pentru că acel om care trebuie să ne controleze pe noi... (Discuții aprinse în continuare, proteste.)

Acel om care trebuie să ne controleze pe noi este numit prin votul dumneavoastră, care, acum, vremelnic, aveți o majoritate. (Discuțiile, protestele continuă.)

Este o altă problemă esențială, pe care presa o va sesiza cu siguranță, la art.4, diferența între cele două legi. (Discuții, proteste din sală, strigăte neinteligibile.)

Domnule președinte, m-a insultat. Acum. Vă rog să luați atitudine conform statutului. M-a insultat în cadrul ședinței. Vă rog să mă credeți, am și martori.

Vă rog să luați măsurile disciplinare cuvenite.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii senatori, în primul rând, să facă liniște în sală, pentru a ne auzi.

În al doilea rând, stimați colegi, haideți să acordăm atenție colegului nostru senator, chiar peste timpul ce se cuvine unui senator, în dezbateri.

Vă rog!

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, la art.4 inițial, se vorbea de bunuri nejustificate dintr-o, sigur, deosebită intenție de a ocoli spiritul inițial al acestei legi.

Se vorbește despre posibilitatea verificării de către agenție dacă diferența vădită este justificată. În cazul în care inspectorul constată că diferența nu este justificată, sesizează instanța competentă pentru stabilirea părții de avere dobândită sau...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rugăm să concluzionați, domnule senator.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Voi concluziona.

... sau a bunului determinat, dobândit cu caracter ilicit. Această prevedere face, câtă vreme ilicit înseamnă obținerea pe cale infracțională sau contravențională, face imposibilă vreo verificare.

Acestea sunt șmecheriile care s-au introdus în lege pentru ca să nu aibă eficiență.

Vă mai aduc aminte de o chestiune esențială, modul în care a fost...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

V-aș ruga să faceți o precizare, domnule senator, dacă spuneți că cei 22 de senatori au făcut șmecherii când au întocmit raportul, dacă ați făcut la comisii un singur amendament ?

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Păi, asta vă spuneam. Asta s-a făcut în comisie, după aceea ni s-a pus în față. Nu exista în textul inițial, care a venit și ne-a fost...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă reamintesc că, în prima frază, ați spus că legea a stat la Senat luni de zile.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Dar nu în formula aceasta. Aceasta este concepția... Concepția aceasta este în comisiile reunite și nu a fost dată spre amendare. Vă rog să mă credeți.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin. Domnule senator Lupoi, vă rog, ce doriți.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Închei. În art.20/1 în legea inițială, acest articol a fost eliminat datorită faptului că se prevedea că acest control se face tuturor persoanelor în funcție din 1 ianuarie 1990. A fost eliminată această prevedere pentru că deranja.

Sigur că parlamentarii noștri, parlamentarii Partidului Liberal Democrat...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, vă rog să nu încălcați Constituția, pentru că dumneavoastră ne vorbiți, în fiecare seară, de aceasta. În Senat sunteți senator independent, nu aveți voie să reprezentați alte partide care nu au participat la alegeri.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Dacă îmi permiteți, eu n-am vorbit de un grup, am vorbit de parlamentari.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, ați vorbit de un partid.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

M-ați întrebat cum voi vota. Noi am ales, cum se spune, răul cel mai mic, pentru că un vot împotrivă ar fi o chestiune absolut gravă.

O altă majoritate va îmbunătăți această lege, o altă majoritate va aduce modificările necesare. Este o chestiune care ține, încă o dată, de o majoritate politică pe care Parlamentul actual nu o are.

A făcut această lege, sigur, ca un sistem de autoapărare eficient.

Vă mulțumesc. (Discuții aprinse, proteste.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște în sală.

Dacă am înțeles bine, domnul senator Nicolae-Vlad Popa a spus că va susține proiectul de lege, în numele colegilor senatori independenți, cu toate lacunele care există în aceasta.

Domnul senator Mihail Lupoi.

Domnul Mihail Lupoi:

Domnule președinte, mulțumesc.

Pe procedură, voiam să vă rog să - deja ați spus - fiecare senator independent - sunt și eu în această situație - vorbește în numele său, deci nu putem vorbi în numele unor partide care n-au intrat în Parlament, pentru că nici nu existau.

În afară de aceasta, mi se pare că timpul acordat unui senator independent depășește cu mult timpul acordat grupurilor parlamentare.

Și, trei, nu suntem la dezbateri în comisii. Nu ? Dacă luăm, așa, fiecare articol, să-l citim în plen, atunci unde ajungem ? N-am înțeles.

Ori suntem la dezbaterea finală și ținem dezbaterea în mână și discutăm clar despre lucruri de principiu, ori suntem la dezbatere în comisii și o luăm de la capăt.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

În principiu, aveți dreptate pe cele 3 chestiuni.

Am dorit, totuși, să ofer cuvântul și să-l las pe domnul senator Popa să se exprime pe un timp rezonabil, pentru că sunt mai mulți colegi independenți și am considerat că, în mod cert, au vorbit între dânșii ca să vorbească doar unul.

Consult plenul Senatului dacă este de acord să ofer cuvântul în continuare. Mai sunt înscriși: domnul senator Marinescu, domnul senator Frunda are timp din timpul UDMR-ului. (Discuții aprinse, proteste.)

Vă rog, domnule senator Solcanu.

Eu v-am întrebat.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte, vă sugerez și chiar vă rog să respectăm Regulamentul Senatului. A vorbit din partea fiecărui grup câte un reprezentant. În consecință, dacă se doresc alte luări de cuvânt, trebuie să supunem votului plenului Senatului și Senatul să hotărască.

Distinsul nostru coleg Marinescu este membru al Grupului parlamentar PD, iar PD-ul s-a exprimat prin domnul senator Ioțcu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, domnul senator Solcanu, a fost riguros exact. Cel care poate să decidă continuarea dezbaterilor și cu alți vorbitori în numele grupurilor parlamentare este plenul.

Vă rog să vă exprimați prin vot... (Discuții, proteste, vociferări.)

Vă rog să mă ascultați.

... în legătură cu această solicitare venită din partea domnului senator Marius Marinescu, de a vorbi și un al doilea coleg în numele grupului parlamentar.

Din sală: Nu, nu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Solicitarea a fost respinsă cu 17 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și 3 abțineri. (Domnul senator Marius Marinescu solicită în continuare cuvântul.)

Vă rog, să respectăm Regulamentul. O să vă ofer cuvântul la amendamente.

Domnul senator Frunda, doriți să mai interveniți ?

Vă rog, aveți cuvântul!

Domnul Gyorgy Frunda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl rog pe domnul ministru al justiției să se pregătească. Îi voi oferi cuvântul, după aceea, pe dezbaterile generale, drept concluzie.

Aveți cuvântul!

Domnul Gyorgy Frunda:

Aș dori, domnule președinte, să răspund, în primul rând, distinsului domn senator Popa.

Domnul senator, susținerile dumneavoastră privind secretul dezbaterilor sau o variantă nouă, nu sunt adevărate. Nu sunt adevărate pentru că, trebuie să vă reamintesc, în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au fost prezentate toate amendamentele, care au fost făcute publice, au fost invitați toți cei care au făcut amendamente - dumneavoastră nu ați făcut niciun amendament - iar forma actuală, care este prezentată în plenul Senatului, este rezultatul dezbaterilor tuturor amendamentelor făcute de minister, făcute de senatori, independenții n-au făcut, ale grupurilor parlamentare și compromisul la care au ajuns cei 22 de senatori.

În ceea ce privește, domnule senator, interesul, pe care îl ridicați la art.3, trebuie să vă spun că pentru mine este o dezamăgire profesională susținerea dumneavoastră. Și dumneavoastră, și eu am apărat oameni înainte de 1989 împotriva cărora se depuneau denunțuri anonime pentru dobândirea ilicită a averii. Pe Legea nr.18 oamenii au fost controlați, obligați și ei să dovedească cu ultima factură cum și-au cumpărat o carte, un obiect, un bibelou, până la casă și mașină. Averile au fost confiscate nejustificat, din motive politice, oamenii s-au sinucis, domnule senator, pentru că o lege încuraja delațiunea.

În anul II la Drept, se cere ca, atunci când îți exerciți un drept, acesta trebuie să fie interesat. Este un principiu general admis de dreptul românesc și de dreptul european.

Nu voi fi niciodată de acord ca la un denunț anonim, la o sesizare anonimă, să se poată porni o investigație.

Dar ceea ce nu ați spus dumneavoastră, domnule senator, este că, dacă, la ora actuală, averile noastre, declarațiile de interese sau incompatibilitățile pot fi verificate doar dacă ministrul justiției cere acest lucru. În viitor, potrivit noii legi, aceste verificări se fac, din oficiu, pentru toți demnitarii publici, toate averile vor fi controlate, toate declarațiile de interese vor fi controlate și toate incompatibilitățile vor fi controlate de inspectorii agenției. Aceasta este esența, domnule senator. Vom trece de la un sistem actual în care se fac anumite verificări, la un sistem de verificare permanentă și ceea ce este esențial, vă rog, vedeți art.39, unde 34 de categorii de demnitari și funcționari vor fi controlați tot timpul. Nu este vorba despre 480 de parlamentari și 20 de miniștri, ci este vorba despre 1.000.000 de funcționari de stat și familiile lor, ale acestui stat, care vor fi verificați permanent, care nu vor veni la București, ci vor fi verificați în localitățile lor, care vor trebui să meargă la agenție și vor ajunge la curțile de apel.

Credeți că este normal ca, pe baza unei delațiuni, un funcționar de la un consiliu, de la o primărie, de la o instituție descentralizată, să fie hărțuit zi de zi? Nu este vorba despre comoditatea dumneavoastră sau despre a vă da Robin Hood apărării interesului național? Nu ați spus adevărul, domnule senator. Tot așa cum nu este adevărat nici susținerea pe care o faceți cu averea nejustificată.

Convenția europeană a drepturilor omului, în Protocolul nr.1 și Constituția României, în art.44, prevăd prezumția dobândirii licite a averii. Aceasta este esența statului de drept. Numai averea ilicită poate fi confiscată. Trebuie să dovedești caracterul ilicit al averii și acesta poate și trebuie să fie confiscat, iar dacă dreptul european vorbește de confiscare numai în caz penal și numai în contravenție, noi am extins-o în domeniul administrativ. Iată de ce nu pot fi de acord cu dumneavoastră.

A treia observație punctuală pe care ați făcut-o, dumneavoastră cereți o nouă soluție neconstituțională, retroactivitatea legii. Cereți ca averile să fie controlate de la 1 ianuarie 1990. Domnule senator, averile sunt controlate și la ora actuală. Noi, de fapt, trebuie să tratăm o greșeală a fostului ministru al justiției, care, fără să i se fi cerut de Guvernul României, fără să fi ridicat problema în Guvern și să existe o hotărâre de Guvern, la Bruxelles, a propus înlocuirea actualului sistem cu sistemul agenției. Ne-a pus în colț, n-am avut ce face, am adoptat această lege. Vom trece de la sistemul actual al controlului prin comisiile care, pentru funcționari, există la nivelul curților de apel, pentru demnitari există la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la nivelul agenției cu activitate permanentă, verificare permanentă. Este normal, constituțional și european ca modificarea legii să impună și verificarea nouă de la intrarea în vigoare a noii legi. Noi vom răspunde pentru declarațiile de avere, interese și incompatibilități pentru perioada în care suntem deputați, senatori sau funcționari publici, pe perioada mandatului sau a funcției pe care ocupăm. Până când legea va apărea în Monitorul Oficial, va funcționa actualul sistem. Din momentul apariției legii în Monitorul Oficial, va apărea noua lege. Nimeni nu are interesul să mintă în declarația de avere, fie că declari mai mult, fie că declari mai puțin, declarația ta este verificată, iar în cadrul ilicit averea ta poate fi confiscată.

De aceea, regret, domnule senator că, în loc să abordăm juridic, din punct de vedere al respectării drepturilor omului, din punct de vedere al eficienței instrumentului juridic, pus la dispoziția justiției pentru lupta împotriva corupției, facem declarații politice absolut neprofesioniste și absolut demagogice.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat. (aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Dreptul la replică, domnule senator.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă ofer drept la replică, în conformitate cu Regulamentul, la terminarea dezbaterilor. Vă rog să vă ocupați locul.

Ofer cuvântul domnului ministru pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, având în vedere dezbaterile generale din Senat, pe care le declar închise.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Tudor Chiuariu - ministrul justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum s-a subliniat în majoritatea luărilor de cuvânt, prezentul proiect de lege încurajează transparența și consolidează regimul declarațiilor de avere și de interese, adoptat în 2003 și modificat în 2005.

Am propus modificări ambițioase și mulțumesc Senatului, pentru că a acceptat adoptarea acestora.

Avem, astăzi, în dezbatere o lege în acord cu cele mai înalte standarde europene. Așa cum am anunțat, la începutul mandatului, lupta împotriva corupției nu trebuie confiscată de o persoană sau de un partid. Instituțiile publice nu trebuie folosite ca arme în lupta politică, iar independența, pe care noi i-am conferit-o acestei agenții, este o garanție în acest sens.

Salut faptul că toate grupurile parlamentare s-au declarat în favoarea adoptării proiectului propus. Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimate colege și stimați colegi,

Există trei amendamente înscrise în Anexa nr.2 la raport. Înainte de a trece, însă, la dezbaterea amendamentelor, fiind abordate, în plan general, o serie de chestiuni, în nume propriu, de către domnul senator Nicolae-Vlad Popa, dați-mi voie să-i ofer dreptul la replică, în conformitate cu Regulamentul, apoi, discutăm pe amendamente. (discuții și vociferări în sală)

Vă rog frumos, toți avem aceeași obligație, să respectăm Regulamentul. Sigur, limitat, 1 minut, aveți cuvântul, dar este regulamentar.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Art.3, din legea venită de la Camera Deputaților, care a fost dezbătută și trimisă spre amendare senatorilor, "Agenția poate fi sesizată de orice persoană sau poate să se sesizeze din oficiu". Acesta este textul, acesta putea fi amendat. Dumneavoastră sunt cel sau cei care ați modificat textul. Eu nu aveam de unde să știu cum se modifică textul, pentru că am fost scos din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, la cererea grupului parlamentar al partidului de care am aparținut. Sigur că, dumneavoastră sunteți un profesionist, eu mai puțin, chiar dacă sunt ales de Congresul Avocaților în Comisia Permanentă a Uniunii Barourilor, dar dumneavoastră, ca profesionist, ați reușit să vă apărați interesele excepțional. Vă felicit. Inclusiv problema incompatibilității profesiei.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate coleg, rămân surprins că nu spuneți că, în art.1, legea, venită de la Camera Deputaților, prevedea să fie verificată doar declarația de avere. Modificarea fundamentală, venită din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, este revenirea la verificarea averii și nu a declarației. Mulțumesc. (discuții în sală)

Întreb colegii care au formulat amendamente și care se găsesc în Anexa cu amendamente respinse, dacă le susțin.

Înainte de amendamente, domnul președinte György Frunda, vă rog, microfonul 7.

Domnul György Frunda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie să vă aduc la cunoștință că au fost câteva erori de redactare și vă rog să luați act de ele.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să le precizați acum.

Domnul György Frunda:

După Titlul 1, nu s-a trecut Capitolul 1, dispoziții generale; la art.3, ultimul alineat, s-au trecut art.2 și 3, dar sunt, de fapt, art.3 și 4, s-a greșit; la art.23 alin.1 și art.32 lit.g) s-a trecut Parlament, în loc de Senat, și la art.43 alin.2, în loc de "nejustificat", este "ilicit". Acestea au fost erori redacționale.

Rog plenul Senatului să ia act.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Dacă în legătură cu precizările făcute de domnul președinte György Frunda aveți observații? Ele sunt rectificări, dar eu le supun votului dumneavoastră, pentru că este o lege extrem de importantă, să nu se spună că în plen am făcut anumite modificări și așa mai departe.

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Valentin Dinescu.

Deci, acestea sunt erori, iar legea trebuia să fie de acord. Efectiv, sunt numiți de Senat, sunt revocați de Senat, iar jurământul trebuia depus în Camerele reunite, ceea ce nu este posibil.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Dinescu.

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, vă rog să luați act de faptul că mai există o eroare materială la art.3 pct.5: "Sesizările de verificare, care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de alin.2 și 3..."

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, de alin.3 și 4, s-a făcut precizarea.

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Scuzați-mă!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Alin.2 este alineat nou introdus de noi, în urma dezbaterilor din cele două comisii și trimiterea a devenit greșită. Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra observațiilor prezentate de domnul senator György Frunda. Vă rog să votați. (discuții și vociferări în sală)

Rectificări adoptate de plen cu 83 de voturi pentru și 3 abțineri.

Revenim la amendamente. Amendamentul nr.1 înscris în Anexa nr.2 la raport. Domnul senator Ioan Chelaru, vă rog, microfonul 3.

Domnul Ioan Chelaru:

Este vorba de art.4, unde se face o definire a termenilor "diferență vădită". Textul, aprobat de comisii, spune: "Prin diferență vădită, în sensul prezentei legi, se înțelege o diferență mai mare de 10.000 de euro între averea existentă și veniturile realizate". Au fost nenumărate discuții, și la comisii, și la Camera Deputaților, reiau aceste discuții în fața colegilor senatori, care aș vrea să voteze în cunoștință de cauză.

Este vorba de controlul averilor unor persoane care au putut aduna, pe parcursul mai multor ani, averi și mai mari și mai mici, demnități mai mari și mai mici. În opinia mea și a colegilor mei, termenii de "diferență vădită" nu se justifică la suma de 10.000 de euro, pentru că, la o avere de 1.000.000 de euro, 10.000 de euro - este vorba unui coleg, nu-i mai dau numele, pentru că, după aceea, trebuie să vorbească în replică - sunt bani de țigări. Mai mult decât atât, dacă judecăm acești termeni "diferență vădită", nici la sensul etimologic nu răspundem cu modul în care am definit termenii. Dacă ne ducem la dicționar, prin "vădit" înțelegem care este limpede, care este clar, care se vede dintr-o dată, care se observă la prima vedere. Păi, la o avere de 10 - 15 - 20.000.000, 10.000 de euro diferență se vede dintr-o dată, se vede vădit, se vede la prima vedere?

Din acest motiv, considerând că legea trebuie să fie eficientă, aplicabilă și nu trebuie să dea naștere la nedreptăți, dimpotrivă, eventual să le repare, am propus, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, un alt text: "Prin diferență vădită, în sensul prezentei legi, se înțelege o diferență ce depășește 20% între averea existentă și veniturile realizate, dar nu mai puțin decât echivalentul în lei a sumei de 20.000 de euro.

Vă rog, dați-mi voie să argumentez. Sigur că nu putem, apriori, stabili regula cât are fiecare din demnitari sau fiecare din funcționarii publici, venituri și avere, dar ele trebuie stabilite în niște proporții și am spus că răspundem și termenului "vădit", stabilind o proporție.

Colegii mei, în mod judicios, au spus "20% e cam mult vădit, dar am putea discuta de 10%". Până la urmă, în condițiile în care s-a lucrat la comisii, eu am spus: "Domnule, eu susțin punctul meu de vedere, urmează să discutăm" și nu am exclus nici varianta cu 10% și 10.000 de euro.

Eu, în continuare, îmi susțin punctul de vedere și vă rog să supuneți plenului Senatului acest amendament.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al ministerului, pentru că, în public, am văzut că domnul ministru a făcut o diferență între cele două criterii, cel fix și cel proporțional. Vă rog.

Domnul Tudor Chiuariu - ministrul justiției:

Ministerul este pentru menținerea prevederii inițiale, 2% sau 10 mii de euro, pentru că este nevoie și de un procent, în cazurile în care este vorba și de controlul averilor unor funcționari publici, care nu pot fi prea mari, și este nevoie de un procent și în cazul averilor foarte mari, sigur, pentru care, comparativ, 10 mii de euro este o sumă nesemnificativă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îi consult pe colegi dacă doresc să intervină în legătură cu acest amendament.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Eckstein Kovacs Peter, vă rog.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Această idee, de a introduce și o anumită proporție la această sumă, a fost ideea Ministerului Justiției. În forma inițială, a fost această sumă de 10 mii de euro care, pentru cei mai mulți dintre cetățenii români, înseamnă o sumă importantă, o diferență vădită.

Dacă am fi luat de bună propunerea domnului ministru, în cele două Comisii juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, reunite, ar fi însemnat că un slujbaș mai mărunt, care dobândește ilicit sau fără să justifice 10 mii și un euro, ar fi luat în colimator, i se confiscă ce a dobândit, iar pentru o persoană ultrabogată, s-ar putea să fie sute de milioane de euro dobândite, pe care nu le poate explica, dar care scapă, pentru că este atât de bogat, încât cele două procente reprezintă o sumă foarte mare.

Potrivit principiului egalității și nediscriminării care există în Constituția României, cele două comisii, cu majoritate de voturi, au hotărât să revenim la forma inițială, care prevede această limită de 10 mii de euro.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Atunci când s-a discutat această problemă și când s-a discutat art.4 alin.1, am fost unul dintre cei care s-au luptat să nu fie scos procentul.

Aici s-au discutat mai multe procente. Am dat și un exemplu pentru procentul de 2% și mă refeream la funcționarii publici, unde, trebuie să recunoaștem că există destul de multă corupție acolo. Aproape că nu te poți duce să-ți iei un document, fără să plătești ceea ce nu trebuie plătit, un document pe care, conform legii, ai dreptul să-l soliciți - de la o adeverință, nu mai vorbesc de autorizații de construcții ș.a.m.d.

S-a făcut o propunere de către domnul senator Chelaru - amendamentul cu 20%. Eu am vrut, inițial, să păstrăm acel 2%.

Este foarte adevărat că se referă la marile averi și 2% sunt sume semnificative, dar trebuie să ținem cont că există corupție și mare corupție, atunci când numărul celor care săvârșesc fapte de încălcare a legii și, prin aceasta, dobândesc bunuri, valori necuvenite. Trebuie să plătească, în condițiile în care aceste valori sunt dobândite pe alte căi.

Susțin ca procentul - și merg pe ideea de mijloc propusă și care era acceptată și de către autorul amendamentului, cu 20% - să fie de 10% și cred că este echitabil în acest fel. V-aș ruga să meditați și să dăm un vot favorabil acestei modificări.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Frunda. Urmează domnul senator Șerban Nicolae.

Domnul Frunda Gyorgy:

Mulțumesc, domnule președinte.

Relatările dezbaterilor din comisie au fost corecte.

Întrucât la propunerea unui coleg s-a hotărât să eliminăm procentual, nu s-au mai discutat diferitele procente și eu sunt de acord cu ideea ministerului și a colegilor care au susținut necesitatea introducerii unui procent.

Dacă discutăm valorile reale, 10 mii de euro, dacă luăm 10%, înseamnă 10% din 100 de mii de euro, ceea ce este o sumă mare. Dacă la 100 de mii de euro luăm 2%, înseamnă doar 2 mii de euro. Bineînțeles, asta poate fi înmulțită și să mergem la milioane de euro.

De aceea, eu cred că tratamentul corect, rațional și moral ar fi un procentaj de 10% și acest procentaj de 10% este în interesul funcționarului public cu venituri mici și medii, care-l apără de tracasare, atunci când diferența de valoare pentru care este chestionat, este de 10 mii de euro sau peste 10 mii de euro. Să nu poată fi tracasat sub această sumă.

De aceea, eu vă propun, nu în nume propriu, varianta medie, care s-a propus în comisie, 10% sau 10 mii de euro.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Și eu am fost unul dintre cei care au susținut ideea de a merge pe o formulare cu un procent, dar o sumă nu mai mică de 10 mii de euro sau echivalent. Deci, este vorba de ceea ce a spus domnul senator Frunda, că la o avere de, să spunem, 50 de mii de euro, diferența procentuală ar putea să scadă, dar nu se ia în considerare ca diferență vădit nejustificată, decât dacă este mai mare de 10 mii de euro sau echivalent.

Aș vrea, însă, să fac o precizare - faptul că aici ne aflăm în faza în care apare o diferență vădit nejustificată. (Rumoare în sală)

Nu presupune că ar fi o culpă, nu presupune că este o avere ilicită, nu presupune că este o diferență care nu poate fi justificată, ci este doar momentul în care trebuie justificat și trebuie dovedit dacă diferența poate fi justificată sau are o cauză ilicită.

De aceea, și noi susținem această propunere pe care a formulat-o, întâi, domnul senator Chelaru, a reiterat-o domnul senator Frunda, în sensul de a modifica procentul propus de Ministerului Justiției - 10% diferența între averea existentă și cea declarată, dar nu mai puțin de 10 mii de euro sau echivalent. (Rumoare în sală)

Vă rog să aveți în vedere faptul că la aceste diferențe, la aceste sume intervine evaluarea unor bunuri și la evaluare, întotdeauna, se poate pune în plus sau în minus, astfel încât, să apară diferențe.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, în legătură cu amendamentul existent la poziția 1 din Anexa 2, susținut în plen de domnul senator Chelaru și, aș spune, chiar rectificat, în sensul că a restrâns de la 20% la 10%, ați ascultat punctele de vedere și argumentele care există în favoarea fiecăreia dintre soluții.

Supun votului dumneavoastră acest amendament de la art.4 alin.4. (Gălăgie în sală)

Vă rog să faceți liniște. Vă rog să vă ocupați locurile.

Repet, supun votului dumneavoastră amendamentul susținut în plen de către domnul senator Chelaru la art.4 alin.4, cu acel procentaj de 10%. (Gălăgie în sală)

Așteptați, pentru că nu funcționează aparatul! (Rumoare în sală, discuții la tribună)

Stimați colegi,

Vă rog frumos! Dacă nu faceți liniște în sală, nu știm ce să votăm sau votăm greșit și contestăm votul.

Deci, repet, supun votului dumneavoastră acel amendament din poziția 1, amendamente respinse, cu precizarea că "diferența se consideră nejustificată, atunci când depășește 10%". Restul textului rămâne.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 83 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 4 abțineri, amendamentul a fost adoptat.

La poziția 2 din raport, amendamentul domnul senator Ilie Petrescu. (Rumoare în sală)

Domnul Mihai Ungheanu:

Nu este.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este. Poziția 3 din raport. Vă rog, domnul senator Dinescu. (Rumoare în sală)

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Rugămintea procedurală este să amânați, pentru că domnul senator Ilie Petrescu urmează să se întoarcă de la depunerea de coroane. După amendamentul 3, sper să ajungă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-l susțineți, nu este nicio problemă. (Rumoare în sală)

Se dorește introducerea unui punct 34, cu următorul conținut: "Președinții, vicepreședinții, secretarii și trezorierii sindicatelor". Este vorba despre categoriile de persoane.

Domnul Valentin Dinescu:

Da, despre asta este vorba. Nu am să vă răpesc prea mult timpul cu explicațiile, dar știm cu toții că liderii unor sindicate s-au îmbogățit, în mod nejustificat, și ar fi bine ca și ei să cadă sub incidența acestei legi. (Rumoare în sală)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște.

Domnul senator Marinescu, aveți cuvântul.

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Consider că prevederile acestui proiect legislativ ar trebui să se aplice și liderilor de sindicat, din motive lesne de înțeles, și liderilor partidelor politice, care nu îndeplinesc funcții de demnitate publică, și conducătorilor de ONG-uri, finanțate de la bugetul de stat. (Gălăgie și proteste în sală)

Dacă vă mai amintiți, în această legislatură, prima propunere de înființare a Agenției Naționale de Integritate îmi aparține, și am înaintat-o Biroului permanent al Senatului, încă din 2005. (Gălăgie în sală)

La timpul respectiv, m-am inspirat din "Recomandările GRECO". În proiectul meu, și aceste categorii erau supuse verificărilor întreprinse de noua structură.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Forma finală pe care o dezbatem astăzi, nu este decât o sperietoare pentru rechinii mici, începători. (Rumoare în sală)

Anchetele privind averile presupuse ilicite au fost și vor fi întreprinse de Parchet și soluționate de instanțele de judecată.(Gălăgie în sală)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Nu înțeleg manifestările dumneavoastră! Sunt de susținere sau sunt potrivnice? - să știu ce supun la vot. (Rumoare și proteste în sală)

Vă rog să faceți liniște.

Domnul Marius Marinescu:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte!

Această Agenție este o necesitate, este perfectibilă, reprezintă încă un pas împotriva corupției și trebuie să o susținem. (Rumoare în sală)

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. (Gălăgie și aplauze în sală)

Rog punctul de vedere al comisiei sau al comisiilor, în legătură cu amendamentul de la poziția 2. (Discuții în sală)

Dânsul a adăugat la amendament, stimați colegi.

Vă rog, microfonul 6.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc.

Cele două comisii nu au susținut acest amendament, deoarece această lege se referă la demnitari și la funcționari publici, în principal.

Dacă am introduce și asociațiile profesionale, organizațiile neguvernamentale, ar fi un cerc indefinit mai mare de oameni care s-ar supune prevederilor acestei legi. (Gălăgie în sală)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul de vedere al ministerului.

Domnul Tudor Chiuariu:

Domnule președinte,

Așa cum a subliniat și domnul președinte Eckstein Kovacs, prezentul proiect de lege are în vedere numai demnitarii și funcționarii publici. Or, președinții, vicepreședinții, secretarii și trezorierii sindicatelor se referă la organizații nonguvernamentale profesionale.

Eu zic să nu extindem sfera de aplicare. Noi vrem transparență, în sectorul public, pentru demnitari și pentru funcționari publici.

Ministerul este împotriva acestui amendament.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doamna senator Verginia Vedinaș, microfonul 2. (Gălăgie în sală)

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, vreau să-mi exprim punctul de vedere față de aceste susțineri, atât ale comisiei, cât și ale domnului ministru al justiției, în baza cărora se propune respingerea amendamentului colegului nostru.

Cu tot respectul, analizând prevederile art.39 din această lege, vom constata că ea nu face referire numai la demnitari și funcționari publici. Vom vedea că se face referire la persoane din sistemul de învățământ de stat, care nu sunt funcționari publici, din sistemul de sănătate, din regii autonome, din societăți comerciale publice și private. Acestea, din punct de vedere al Legii nr.188/1999, al sistemului legislativ actual, nu au statutul de funcționar public. Nu trebuie să uităm că există, totuși, președinți de sindicate care dețin averi incomensurabile și care, de fapt, își folosesc mandatul și prerogativele, pe care le au, nu pentru apărarea sindicaliștilor, ci, dimpotrivă, pentru a acumula valori incomensurabile. De aceea, vă rog să susținem acest amendament.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc pentru argumentație.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Închidem lista.

Vă rog, trebuie să votăm.

Bun.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte.

Stimați colegi.

Vreau să încep cu o precizare. În text apare "sindicate", e vorba de confederațiile sindicale.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Federații și Confederații Sindicale.

Domnul Șerban Nicolae:

S-a avut în vedere faptul că, o serie întreagă de persoane care intră sub incidența legii, și mă refer în primul rând la funcționarii publici, pot constitui sindicate care se pot afilia, deci în esență, mergând tot pe această linie, se ajunge tot la un control justificat, și nu la o tratare ca fiind în afara sistemului bugetar al acestor persoane. De aceea, cu precizarea că nu e vorba de orice fel de sindicat și că nu se extinde prin similitudine și la categorii socioprofesionale sau la asociațiile neguvernamentale, noi susținem totuși amendamentul, cu precizarea de text de care v-am spus-o la început.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domul senator Radu Berceanu.

Microfonul 2.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu credeam că vorbim aici, de lupta împotriva corupției din România, nu de lupta corupției, numai așa, în anumite zone selectate. Dacă, cumva, sunt probleme, cred că această agenție trebuie să le cerceteze mai peste tot, pe acolo unde s-a dovedit că s-ar putea să se întâmple. Poate că nu e nici o problemă.

De asemenea, integritatea, dacă o numim Agenția Națională de Integritate, integritatea trebuie să fie peste tot, nu la unii trebuie să fie integritate, iar la alții lăsăm mai deoparte, așa. Drept urmare, cred că amendamentul este bine-venit, și trebuie să-l votăm.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul senator Ilie Petrescu, poziția 2 în raport, amendamente respinse, cu precizarea că este vorba de președinții, vicepreședinții, secretarii și trezorierii federațiilor și confederațiilor sindicale.

Vă rog să votați.

Amendamentul a fost adoptat de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 7 abțineri.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Consult pe domnul senator Ioan Chelaru dacă ...

Da, domnule senator Ilie Petrescu.

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte de ședință, doresc să mulțumesc colegilor care au votat acest amendament al meu.

Vă spun că sunt lider de sindicat și acum și vreau ca liderii de sindicat să fie verificați deoarece unii au averi care au depășit veniturile parlamentarilor de astăzi, pentru că unii lideri de sindicat câștigă de zeci de ori mai mult decât un parlamentar și e bine să fie și ei verificați, că joacă numai la pocher.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Ioan Chelaru.

Amendamentul de la poziția 3 a fost preluat. Sau el viza altceva.

Microfonul 3, vă rog.

Domnul Ioan Chelaru:

Amendamentul de la poziția 3 apare admis și respins. (Discuții în sală )

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este admis.

Vă rog să observați că în varianta distribuită a fost admis. Este trecut, din eroare, în anexa numărul 2.

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte, cu privire la litera h, totuși aș vrea să îmi dați cuvântul.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul.

Domnul Ioan Chelaru:

Litera h se referă la un reprezentant desemnat de comun acord de asociațiile magistraților legal constituite. Au fost discuții la comisii și la această literă, și la litera i privind societatea civilă, dacă delegația acestor categorii profesionale sau civile să facă parte din Consiliul Național de Integritate. În opinia mea, cea cu privire la magistrați, și o repet în fața dumneavoastră, un reprezentant al magistraților nu ar trebui să facă parte din Consiliul Național de Integritate, din 2 motive: 1 - hotărârile prin care se dispune o sancțiune, inclusiv confiscarea, sunt judecate de către magistrații de la Curtea de Apel, în raport cu solicitarea pe care o fac inspectorii de integritate. Am ajuns poate indirect ca o decizie a Consiliului să fie luată cu un magistrat, să fie controlată tot de magistrați. Mai mult decât atât, suntem în fața unei structuri administrative aflate sub controlul Senatului.

După opinia mea, induce două implicații majore.

În primul rând, stabilește că magistrații, membri ai unei puteri, care sunt judecători, deci puterea judecătorească, să fie supuși controlului Parlamentului, puterea legiuitoare.

În al doilea rând, așa cum spuneam, judecătorii să fie competenți să soluționeze cazul, ei știind că au avut în spate și un judecător la Consiliul Național de Integritate. O a doua problemă, cu privire la un reprezentant, amendament care a fost admis, un reprezentant desemnat de organizațiile societății civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar, nu scrie aici că sunt sau nu sunt subvenționate de stat. Nu s-a făcut această deosebire. Problema este că avem câteva sute de organizații ale societății civile, legal constituite și care funcționează.

Se și vede de altfel, este extrem de greu să desemneze un singur candidat, cu atât mai mult cu cât în CNI intră câte un reprezentant al categoriilor care sunt controlate de agenție. Nu cred că suntem în situația să controlăm prin agenție și vârfurile societății civile.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să ascultăm punctul de vedere a domnului ministru Tudor Chiuariu, apoi vă ofer cuvântul.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Tudor Chiuariu:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Eu sunt pentru menținerea ambelor litere în textul articolului. În primul rând, am instituit un principiu, și anume, că în Consiliu sunt reprezentate toate categoriile controlate și, dacă o categorie dintre cele controlate o reprezintă magistrații, mi se pare corect să existe și un reprezentant al magistraților, ca să respectăm până la capăt acest principiu. În al doilea rând, în afară de reprezentanții categoriilor controlate, trebuie să existe și cineva din afară ca să nu avem probleme de transparență, să fie un reprezentant al societății civile, așa cum se obișnuiește în toate structurile de acest gen de supraveghere și să existe acolo ca să nu fie probleme că sunt numai reprezentanții categoriilor controlate și să existe suspiciuni în această privință.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul semator Eckstein Kovacs Peter, președintele Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc.

În primul rând, doresc să confirm cele spuse de colegul Chelaru, respectiv, s-a strecurat o mică greșeală, cele două comisii au fost de acord ca un reprezentant stabilit de comun acord de asociațiile de magistrați să facă parte, în considerarea celor expuse de domnul ministru, respectiv, că sunt persoane în categoria persoanelor controlate. Este drept că un argument în plus este că aceste asociații ale magistraților au în componență și persoane care sunt pensionate din magistratură, nu este neapărat necesar să fie un magistrat de scaun.

Cele două comisii au agreat ca un reprezentant al magistraților să fie membru în consiliu. Pe de altă parte, cele două consilii au eliminat prevederea și, din greșeală, figurează în raport prevederea ca un membru al societății civile să facă parte, în considerarea că ar fi foarte greu de ales o persoană, categoria este prea largă, organizații care activează în domeniul juridic financiar sunt cu sutele, pe de altă parte, liderii organizațiilor civile nu fac parte din categoria persoanelor cercetate și atunci s-ar frânge un principiu cu care am fost de acord.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Frunda Gyorgy.

Domnul Frunda Gyorgy:

Mulțumesc domnule președinte.

Voi cere procesul verbal, cred că domnul președinte Eckstein nu își aduce bine aminte că, la propunerea membrilor comisiei, am introdus atât un reprezentant al magistraților pentru argumentele care au fost prezentate, cât și un reprezentant al N.G.O. Atunci am spus că dacă în Consiliul Superior al Magistraturii este un reprezentant al societății civile, care lucrează in domeniul drepturilor omului, e normal ca și în această agenție de integritate să existe un reprezentant al societății civile, atât pentru transparență cât și pentru a duce dorința societății civile în dezbaterile agenției. Eu cred că din moment ce toți cei care sunt verificați au câte un reprezentant, ca un reprezentant al Societății civile să fie prezent nu este nici o greșeală, nu s-a eliminat în comisii, s-a aprobat atât reprezentantul magistraților, cât și cel al societății civile, și vă rog să fiți de acord cu varianta adoptată de cele două comisii, care, pe probleme procedurale, pe probleme juridice, va fi de ajutor efectiv atunci când vom avea acolo reprezentanții municipiilor din România, consiliilor județene, ale comunelor, ale funcționarilor publici, grupurilor parlamentare, deci este un catalizator juridic al comisiei și este importantă prezența lui, iar prezența societății civile, tocmai pentru că nu vrem să ascundem nimic, să nu existe nici un dubiu, să fie la ședințele agenției, să poată să-și spună cuvântul, să facă transparent tot.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Vă mulțumesc.

Reamintesc, domnule președinte Eckstein Kovacs Peter, că inițial noi am discutat de doi reprezentanți într-o categorie și apoi am împărțit și am spus să fie câte unul, adăugând și cealaltă categorie.

Doamna senator Rodica Stănoiu.

Doamna Mihaela Rodica Stănoiu:

Numai fisurile de raționament din argumentarea adusă mă determină să iau cuvântul. Ceea ce a spus domnul senator, președintele comisiei juridice, acum, mi-a întărit convingerea că trebuie să iau cuvântul. Așadar, sunt reprezentanți din toate categoriile controlate. Bun. Pe acest argument vine domnul ministru și spune, imperios necesar, în aceste condiții să fie și magistrații. Numai că, cu excepția magistraților, nici una din categoriile controlate, care fac parte din Consiliu, nu mai are o competență ulterioară. Magistrații o au și nu veniți să spuneți acum că mai trebuie să fie și catalizatori acolo când rezultatele într-un fel sau altul al acestei agenții merg mai departe la instanță. Deci, iertați-mă, a fi și acolo, și dincolo, pentru magistrați se ridică categoric o anumită problemă.

Al doilea lucru, ca să termin cu această categorie. Deci ar fi singura care este acolo pentru că este controlată, dar mai este și dincolo unde se pronunță. Nu mi se pare corect, pentru că vor fi și magistrați controlați, știm bine că lucrul acesta nu poate să se petreacă în acest mod.

Mai departe asociațiile de magistrați, mie îmi ridică un semn de întrebare, pentru că știu ce s-a întâmplat în acest lucru. Apar asociații peste noapte, apar asociații conjuncturale, o să vă treziți mâine domnule ministru cu trei asociații ale procurorilor, care o să ia atitudine împotriva dumneavoastră, categoric în zilele următoare, iar apar, iar dispar. Cine sunt?- Știm Asociația Magistraților din România O cunoaștem, dar asociațiile magistraților care apar peste noapte, apar conjunctural, este SOLJULST-ul, au mai fost câteva. Îmi este foarte vagă formularea.

În legătură cu reprezentanții societății civile, aici aș face următoarea remarcă asupra fisurii de raționament. Bun, foarte bine, sunt acolo, am înțeles rațiunile pentru care sunt, dar ar fi singurii care sunt acolo și fac parte dintr-o categorie necontrolată, cel puțin la conducerea organizațiilor.

Deci, tot ceea ce încercați să mă lămuriți că este o egalitate de tratament, nu este, pentru că are fisuri. Din acest punct de vedere, măcar pentru simetrie, propunerea domnului senator Marinescu mi se pare întemeiată. Dacă sunt acolo reprezentanți, atunci măcar conducerile lor să fie supuse controlului.

Iată de ce am ținut să iau cuvântul, ca să vă semnalez aceste lucruri.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Totuși, trebuie să ne pronunțăm pe acest amendament, deși chestiunea pe fond pare a fi rezolvată, întrucât textele se regăsesc în proiectul de lege supus dezbaterii.

Având în vedere, însă, dezbaterile din plen, acest amendament, de fapt, este un amendament de respingere, de eliminare a celor două litere.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul de eliminare, cu argumentele prezentate, a celor două litere din textul legii. (Tabela de vot indică: 26 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 6 abțineri)

Amendamentul a fost respins... (Discuții în sală)

Păi, nu vă supărați, nu ați votat dumneavoastră, au votat 26 - 32..., este adevărat, 68 de colegi. Trebuie să reluăm votul. (Discuții în sală)

Nu, am avut impresia că s-a votat. Vă rog. (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Suntem în sală 85 de colegi, nu vă supărați. (Domnul senator George Sabin Cutaș solicită cuvântul.)

Vă rog, domnule senator Sabin Cutaș. (Discuții în sală.)

Nu e vina mea. Dacă nu votați? Mă doare gura de când vă spun, de azi-dimineață.

Domnul George Sabin Cutaș:

O problemă de procedură, domnule președinte.

Vă rog să explicați de la microfon dacă votăm pentru amendament sau pentru eliminare.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, amendamentul domnului senator... Nu știu cum votează fiecare senator, bănuiesc că fiecare votează cum crede. A doua chestiune. Amendamentul domnului senator este de eliminare din text. Deci, dacă votați "da", este da, dacă votați "nu", vor rămâne cele două litere.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Nu s-a votat. Au fost sub 69 de voturi. 66 au fost. De aceea reluăm votul.

Deci, amendamentul a fost respins. În favoarea sa s-au pronunțat 38 de colegi, 38 au fost împotrivă și 6 s-au abținut.

Alte observații nu mai sunt pe proiectul de lege.

Vom trece la vot final, dar votul la Proiectul de lege privind înființarea Agenției Naționale de Integritate îl vom da ultimul.

Rog colegii senatori să rămână în sală, pentru a vota imediat toate proiectele de lege, pe vot final.

La pct.3 în ordinea de zi... (Gălăgie în sală.)

Vă rog să mă ascultați, pentru că, altfel, riscăm să fie respinse. Sunt legi importante.

................................................

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Revenim la pct.2 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind înființarea Agenției Naționale de Integritate.

Supun votului dumneavoastră raportul comun, întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Precizez că au fost admise amendamente și în plenul Senatului, deci avem un raport cu amendamente, plus cele din plen.

Vă rog să votați.

Raportul cu amendamente este adoptat de plen, în unanimitate, cu 103 voturi. (aplauze)

Stimați colegi, numai puțin, vă rog să vă păstrați locurile, pentru că nu am supus votului dumneavoastră legea în ansamblu.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului adoptă acest proiect de lege, în unanimitate, cu 103 voturi.

Felicitări!

Stimați colegi, vă rog să-i permitem domnului ministru să spună câteva cuvinte și, dacă doriți, în numele grupurilor parlamentare, să interveniți.

Vă rog să vă ocupați locurile!

Domnul Tudor Chiuariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnilor senatori.

Votul de astăzi, cred că o premieră, cel puțin în sesiunea aceasta parlamentară, arată că lupta împotriva corupției nu este exclusivitatea unei persoane sau a unui partid.

Lupta împotriva corupției trebuie să continue... (aplauze)

Lupta împotriva corupției trebuie să continue cu eficiență, nu cu vorbe goale. Am avut prea mulți ani de vorbe goale și nici un corupt condamnat în România, iar din punctul acesta de vedere, Agenția Națională de Integritate va fi un instrument eficient, prin puterile de investigație acordate inspectorilor, prin regimul de sancționare extrem de sever, prin garantarea independenței Agenției.

Vă mulțumesc și sper că, în continuare, proiectele de lege și ordonanțele de urgență ale Ministerului Justiției se vor bucura de aprobarea dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (aplauze; discuții la masa prezidiului)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, dați-mi voie să vă reamintesc că puteți să interveniți în numele grupurilor parlamentare, pentru a justifica votul.

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor a solicitat cuvântul.

Alte grupuri parlamentare, dacă solicită...

Vă rog, aveți cuvântul și vă felicit pentru acțiunea la care ați participat de dimineață.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Stimați colegi,

Aș dori ca, în numele Grupului parlamentar PRM, să felicit Senatul României pentru acest vot de o importanță covârșitoare.

De regulă, un vot se justifică înainte, nu după. Înainte însă aveam o lege hibrid, concepută de fostul ministru al justiției, doamna Monica Macovei.

Era o lege hibrid, dar făcea rău, riscând să devină o pârghie a poliției politice, a răfuielilor. PRM s-a opus acelei variante. Doamna Monica Macovei s-a plâns atunci și în țară, și peste hotare. Dar a evitat să spună ceva despre propria avere a Domniei Sale și îi răspund acum, în singurul loc unde am autoritatea de parlamentar să vorbesc public, îi răspund acuzațiilor nefondate și, pe alocuri, delirante, pe care a început să le facă Domnia Sa și care exced statutul de reprezentanta sexului frumos.

De unde are doamna Monica Macovei trei case, ca să-mi vorbească mie, Vadim Tudor, de lupta împotriva corupției?

De ce s-a implicat doamna Monica Macovei, ca ministru în funcțiune, în procesul părinților săi, pentru a se eterniza aceștia într-o casă, într-o vreme în care sute de mii de români sunt dați afară?

Un ministru poate avea o inițiativă sau o propunere legislativă, dar legiuitorul este Parlamentul. Parlament care este viu, e dinamic și, atunci când este vorba de interesul național, poate funcționa ca un ceasornic, așa cum s-a întâmplat acum. Iată că, se poate trece peste diferențele și diferendele dintre partide, dintre doctrine pentru că poporul român numai de divizare intrapartinică nu mai avea nevoie în perioada asta. Modificările aduse de noi, parlamentarii, au făcut legea viabilă și constituțională, pentru că exista riscul să avem iar procese la CEDO sau la alte organisme internaționale.

Propunerea noului ministru al justiției, tânărul domn Tudor Chiuariu, pe care acum l-am văzut prima oară în viața mea, de confiscare a averilor ilicite, este foarte bună.

Mă văd dator să reamintesc însă că noi, cei de la Partidul România Mare, propunem asta de vreo 15 ani. Și nu numai să se confiște, dar să se facă un fond de ajutorare a compatrioților noștri mai nevoiași, până trecem puntea suspinelor, cum se spune.

Toată drama acestei țări, stimați colegi, pleacă de la corupție, de la faptul că foștii bișnițari, din perioada anterioară lui 1990, au devenit gangsteri, unii, gangsteri internaționali, cu averi umilitoare pentru o populație din ce în ce mai săracă.

Ca istoric, vreau să vă reamintesc faptul că, în America, o familie importantă, clanul Kennedy, a ajuns la o avere financiară, imobiliară și în alte bunuri, de 400 milioane de dolari, pe parcursul a trei generații, într-o sută de ani.

Acum, în câțiva ani, au făcut unii miliarde de dolari și de euro.

Iată de ce, ar fi bine, și pentru obrazul nostru în fața poporului român, dar și pentru obrazul țării, cu noul ei statut de membră a Uniunii Europene, să deplasăm accentul, de pe lupta împotriva corupției, care este o abstracțiune, pe lupta împotriva corupților. Corupția asta are niște nume precise, corupția asta are niște însemne și niște exemple concrete.

Cine a dat mafiei ruse marele combinat de aluminiu de la Slatina și acum ne acuză pe noi că am face jocul rușilor?

Adică, eu, care am creat Partidul România Mare, Ilie Ilașcu, condamnat la moarte de Armata a 14-a de la Tiraspol, vezi-Doamne, facem jocul mafiei ruse?

Dar ei, lupii moraliști, au dat marele combinat de miliarde de dolari pe mâna mafiei ruse, care le-a deschis conturi bancare la Londra și la Tokio!

De ce tac serviciile secrete? De ce sunt complicitățile astea? De ce lasă să plutească ceața fumigenele de genul acesta?

Nu permit nimănui să spună de mine că sunt corupt.

În familia mea, cinstea a fost, dintotdeauna, nu numai o virtute, a fost o religie. Am spus-o și o repet. Dacă cineva din sala asta sau dintr-un anumit partid îmi dă o singură dovadă că eu, Vadim Tudor, sunt corupt, îl rog să îmi dea ceva. Un pistol să mă împușc. Nu se poate să confundăm planurile de genul acesta. În sală, sunt atâția oameni care știu bine câte oferte am respins eu, câte donații, câte sume de bani, pentru că vreau să nu-mi stric legătura mea cu Dumnezeu.

Încetați cu acuzațiile de genul acesta că veți avea ripostă pe măsură.

M-am simțit dator, domnule președinte interimar al Senatului și stimați colegi, să fac aceste precizări fiindcă, în ultimele zile, au fost lansate niște acuzații aberante, ba chiar nerușinate, împotriva Parlamentului, în integralitatea sa, a tuturor partidelor parlamentare, cu o singură excepție, desigur.

În numai câteva săptămâni, am constatat cum s-au dezumanizat unii colegi de-ai noștri, colegi cu care am fost împreună și la bine și la rău, cu unii, de acum 15 ani, din 1992, alții, din Adunarea Constituantă, din 1990-1991.

Deodată, ca la o comandă, ca în filmul cu Charles Bronson, de acum vreo 25 de ani, se activează brusc, merg și vorbesc în transă și ne pun pe toți la zid.

Cu ce autoritate morală vorbesc acești oameni? Dacă îi cauți, în imensa lor majoritate, au averi nejustificate care intră sub incidența Legii ANI!

La un post de televiziune, un coleg de Senat, care nu e în sală, m-a jignit, zicând că și eu aș fi un mogul de presă. Chiar așa se pot juca unii cu vorbele, cu acuzațiile grave?

În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, mogul, în afară de accepțiunea istorică, referitoare la mongoli, înseamnă o persoană foarte importantă, cu puteri discreționare. Nu știu dacă sunt o persoană foarte importantă, dar în nici un caz nu am puteri discreționare. Nimeni nu se naște democrat. Învățăm toți să ne comportăm democratic.

Am și eu o amărâtă de revistă din care îmi întrețin copiii. Nu am voie să-mi fac meseria? Dar cine nu-mi dă dreptul acesta? Cei care au participat la jefuirea și la hemoragia patrimoniului național?

Un alt parlamentar, tot pe un post de televiziune, ne-a criticat pe noi, cei de la PRM, că am avea un mare corupt. Și i-a dat și numele. Nati Meir.

Păi, doamnelor și domnilor, eu l-am dat afară din partid, cât e el de deputat și de israelian, acum doi ani, tocmai pentru corupție, că dijmuia pe amărâții de români care vroiau o viză și un loc de muncă în Israel.

Deci, eu sunt făcut corupt că am dat afară un corupt și m-am expus atacurilor lui jenante, pentru un om care reprezintă nobilul popor ales, dar mă rog, e condamnat și acolo.

Mai nou, s-a creat o diversiune împotriva tânărului ministru al justiției, dar domnul Daniel Morar, șeful DNA, stă pe circa 2000 de dosare de corupție care se referă la fraude, însumând circa 70 miliarde de euro, cât produsul intern brut al României pe doi ani. Dosare mușamalizate de Monica Macovei și de Daniel Morar. Când se vor debloca acele dosare? Acelea sunt dosarele marilor corupți?

Să-și elimine, în concluzie, fiecare, corupții, dacă vrem să dăm viabilitate și conținut acestei legi, să nu fie un simplu petic de hârtie. De hoți care strigă primii "prindeți hoții" s-a săturat societatea românească. Avem nervii prea tari, suntem prea puternici pe picioarele noastre, pe faptele noastre, pe idealismul nostru curat, ca să acceptăm asemenea lături în obrazul Parlamentului.

Un stat de drept poate funcționa o perioadă fără suveran sau fără președinte, poate funcționa o perioadă și fără guvern, dar fără Parlament nu poate funcționa. A început și Parlamentul acesta să funcționeze pentru că se maturizează clasa politică, ne forțează electoratul să ne maturizăm și să ne aplecăm asupra problemelor grave, unele de viață și de moarte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Și tocmai, acum, când funcționează bine Parlamentul, e atacat.

În încheiere, vreau numai două fraze, stimate domnule coleg Tărăcilă.

Noi, PRM, am avut și avem, în continuare, o reținere din punct de vedere semantic. Acest cuvânt "integritate". Nu s-a găsit în limba română un echivalent mai bun. Integritatea este o categorie morală. Este ca și cum am face o agenție națională de frumusețe sau de etică sau, mă rog... Eu i-aș fi spus altfel, dar, hai să zicem că lumea va înțelege că e vorba de integritate morală, pentru că există și o integritate teritorială. Poate facem o agenție și pentru... uite, Radu Câmpeanu râde... că și-a sacrificat tinerețea pentru Basarabia și Bucovina... poate facem o agenție națională sau alt organism să ne luăm, în cadrul Uniunii Europene, firește, pe cale pașnică, teritoriile etern românești, despre care acum două ore, la Școala de Război, în Dealul Cotrocenilor, la Monumentul Eroilor Patriei, generalul Marin Dragnea, veteran de război, a vorbit atât de frumos cu toți atașații militari. Ne-a dat tuturor, un reprezentant al acelei generații de eroi, o lecție de demnitate și de patriotism, fără să supere pe nimeni.

În concluzie, mă bucur că ne-am regăsit cadența, mă bucur că ne-am raliat în jurul interesului național și doresc acestui prunc, acestui nou-născut, care sună atât de frumos, cu nume de fetiță, și eu sunt tată de fetițe, și vă dați seama cât își iubesc tații fetițele și fetițele tații, doresc micuței ANI viață lungă, să crească puternică, viguroasă și să o apărăm de bandiții care se metamorfozează în apărători ai moralității și ai cinstei.

Să predice morala asta la cârciumile unde bat podelele cu palmele în genunchi și joacă geamparalele cu țigăncile cu fuste colorate și crețe, nu mie! Eu i-am făcut ce sunt, eu îi dau jos!

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Stimați colegi, dacă mai sunt și alte intervenții.

Dacă nu mai sunt, mai avem două chestiuni de rezolvat, dar, înainte de aceasta, dați-mi voie, în calitate de președinte de ședință, să adresez felicitări plenului Senatului, colegilor din Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și tuturor celor care au participat la dezbateri, prin intervenții sau depuneri de amendamente pentru finalizarea acestei legi.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 28 mai 2020, 0:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro