Plen
Sittings of the Senate of October 24, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.146/02-11-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
24-02-2021
17-02-2021 (joint)
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 24-10-2007 Printable version

Sittings of the Senate of October 24, 2007

14. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv
 
see bill no. L558/2007

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

La punctul 12 în ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Din partea Executivului participă 2 domni vicepreședinți: Mihnea Iuoraș și Emil Bența.

Aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege, microfonul 10.

Comisia noastră sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Invit la prezidiu pe unul dintre colegi sau pe domnul președinte.

Domnul Mihnea Remus Iuoraș - vicepreședinte la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 vizează modificarea și completarea Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, în vederea accelerării procedurilor de acordare a măsurilor reparatorii cuvenite persoanelor îndreptățite la despăgubiri.

Cea mai importantă modificare, instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007, se referă la modalitatea de despăgubire a acelor persoane ale căror imobile au fost preluate de stat în perioada regimului totalitar comunist și care nu pot fi restituite în natură.

Astfel, inițial, în cazul în care restituirea în natură a imobilului nu era posibilă, neexistând nici posibilitatea acordării în compensare a altor bunuri sau servicii, singura măsură reparatorie în echivalent de care puteau beneficia persoanele îndreptățite consta în despăgubirile acordate în condițiile legii speciale, respectiv titluri de despăgubire convertibile în acțiuni la Fondul Proprietatea.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 a instituit posibilitatea acordării despăgubirilor bănești în limita sumei de maximum 500.000 de lei noi, plătibili în două tranșe, fiecare în cuantum de maximum 250.000 de lei noi, diferența urmând a fi acordată în acțiuni la Fondul Proprietatea.

A fost, de asemenea, înființată Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar, ca structură în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, având ca atribuție principală acordarea despăgubirilor în numerar către persoanele îndreptățite, cărora li s-au emis titluri de plată.

Totodată, această ordonanță a instituit obligativitatea controlului de legalitate exercitat de prefect asupra dispozițiilor administrației publice locale, acestea urmând să conțină avizul de legalitate.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 a stabilit, totodată, procedura de valorificare a titlurilor de despăgubire și de atribuire a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea și a clarificat natura juridică a Fondului Proprietatea, alt organism de plasament colectiv de tip special, a clarificat, de asemenea, modul de completare a vărsămintelor pentru acțiunile subscrise de statul român la Fondul Proprietatea și rămase neplătite.

Având în vedere cele prezentate, rog Senatul României să adopte această ordonanță de urgență.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Ștefan Viorel să prezinte raportul comisiei.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, Stimate colege și stimați colegi, Comisia noastră a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de admitere cu amendamente respinse, pe care le regăsiți în anexa la raportul comisiei.

Ca urmare, cu precizarea că Senatul este sesizat în calitate de primă Cameră, supuneți spre dezbatere și adoptare proiectul de lege.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale, în primul rând.

Vă rog, domnul senator Ștefan Viorel, apoi, domnul senator Ionuț Popescu.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

O primă întrebare se naște din faptul că noi, la comisie, am discutat cu reprezentanții Ministerului Economiei și Finanțelor și, cu scuzele de rigoare, în fața plenului sunt prezente două persoane pe care noi nu le cunoaștem și nu știm dacă reprezintă Guvernul.

Pentru că, dacă sunt reprezentanți ai Fondului Proprietatea, vă informez că Fondul Proprietatea este o entitate de drept privat, care nu are nici o calitate să reprezinte Guvernul în fața forului legislativ.

Mai mult decât atât, eu aș fi vrut să adresez o întrebare la care nu poate să răspundă decât cineva care vorbește în numele Guvernului.

Aș vrea să întreb, având în vedere că proiectul de buget deja a fost înaintat Parlamentului, să ne spună reprezentantul Guvernului care este suma prevăzută în proiectul de buget pe 2008 pentru acordarea acestor despăgubiri pe care le reglementează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007

A doua întrebare.

Care este impactul asupra deficitului bugetar proiectat pentru 2008 punerea în aplicare a prevederilor acestei ordonanțe, respectiv, punerea în funcțiune a Fondului Proprietatea?

Sub rezerva că la prima întrebare vom afla că avem în față reprezentanți ai Guvernului, aștept răspuns la celelalte două întrebări, ca să știm...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cel puțin din informațiile pe care le dețin eu rezultă că cei doi vicepreședinți sunt de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Domnul senator Ionuț Popescu.

Vă rog să vă notați întrebările și să răspundeți când vă ofer cuvântul.

Domnul Ionel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007, pe care o dezbatem acum, vine să închidă un cerc, deschis la începutul anilor '90, atunci când s-au retrocedat primele proprietăți către țăranii din fostele C.A.P., și această, probabil, ultimă lege în acest domeniu vine - cum spuneam - să închidă acest cerc.

Dacă este să vorbim despre - eu știu? - paternitatea ideii privind Fondul Proprietatea, vă pot spune că nu și-o poate aroga un singur partid.

Vă reamintesc că, înainte de 2004, a existat o prevedere care stabilea că toți cei care ar urma să primească o compensație pentru proprietățile care nu mai puteau fi restituite în natură să fie instituită această regulă, ca respectivii foști proprietari să poată alege dintr-o listă de societăți comerciale.

Sigur, acolo apărea o inegalitate, pentru că unii erau mai pricepuți, unii știau mai bine cum să se uite la o companie și cum să aleagă, alții, care nu aveau nicio vină, dar nefiind foarte bine informați, puteau să aleagă o societate care - eu știu? - peste câteva luni dădea faliment.

Ideea cu Fondul Proprietatea a fost de a strânge toate aceste societăți la un loc și toți cei deposedați să primească o bucățică egală, dacă se poate spune așa.

În plus, față de alte dezbateri referitoare la compensațiile acordate foștilor proprietari, trebuie să spunem că, de această dată, teoretic, nu ar trebui să existe o miză electorală, în sensul că dacă în cazul caselor naționalizate care se restituiau în natură ne puteam gândi că există o miză electorală sau un raționament electoral de genul: sunt mai mulți chiriași care ar suferi pentru că sunt dați afară din case față de proprietarii care ar primi aceste case, în cazul de față nu avem de-a face cu astfel de situații.

Nu va exista nimeni care să-și piardă casa în urma acestei ordonanțe.

Aici, practic, doar cei care au fost deposedați primesc în acțiuni sau în bani, pentru că tot prin această ordonanță s-a ținut cont de o propunere venită de la asociațiile de foști proprietari și chiar de la partidele parlamentare, ca despăgubirile să fie nu numai în acțiuni, dar și în bani.

Vreau să vă spun că o eventuală respingere a acestei ordonanțe ar avea ca prim efect faptul că nu se vor mai putea plăti despăgubiri în bani, acelea stabilite în sumă de până la cinci miliarde de lei, pentru care am văzut că stăteau oamenii noaptea la coadă, la sediul A.N.R.P.-ului.

Această ordonanță este temeiul juridic pentru ca foștii proprietari să poată primi despăgubiri și în echivalent bănesc, până la limita a cinci miliarde de lei.

Referindu-mă la ceea ce a spus domnul vicepreședinte Viorel Ștefan, într-adevăr, aceste despăgubiri au un efect asupra bugetului de stat.

Ele au efect, indiferent care ar fi fost soluția: că erau bani, că erau titluri bănești, că erau titluri de stat, că erau acțiuni la Fondul Proprietatea, ele au, practic, același efect asupra deficitului bugetar și cu siguranță că era mai bine dacă cineva de la Ministerul Economiei și Finanțelor ne putea explica mai multe.

Repet, respingerea acestei ordonanțe ar avea ca prim efect imposibilitatea de a se mai plăti în bani pentru cei care optează pentru astfel de formă de despăgubire.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter. Microfonul 2.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota această ordonanță care, cred, are principala miză să redea încrederea cetățenilor în capacitatea statului român de a oferi despăgubiri pentru nelegiuiri care s-au făcut într-o epocă anterioară.

La biroul meu parlamentar, ca de altfel cred că și la cele ale colegilor mei, se prezintă săptămânal oameni în vârstă care își revendică imobilele de 10, 15 ani.

Acești oameni - și unii sunt în situația că nu le mai pot redobândi în natură - cum să zic, poate din necunoștință de cauză, au o încredere mai mare, dacă vreți, în banii cash decât în acțiuni, deși eu personal sunt convins că acțiunile de la Fondul Proprietatea vor fi la fel de valoroase și vor fi foarte bine tranzacționabile pe piața de capital.

Ca atare, eu mă gândesc, când voi vota acest act normativ, și la acești oameni în vârstă care, la apusul vieții lor, vor avea posibilitatea să vadă ceva din avuția pe care au strâns-o ei sau părinții lor și a căror încredere, dacă vreți, în administrație și în statul român va crește prin acest act.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ion Solcanu.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte de ședință, Stimate colege și stimați colegi, Suntem puși în fața faptului de a dezbate o lege extrem de importantă.

Prin această lege sume de câteva sute de milioane de euro urmează să fie transferate din proprietatea diverselor ministere și a A.V.A.S. către Fondul Proprietatea, fapt pentru care este corectă observația colegului Viorel Ștefan, aceea că trebuia să avem la această dezbatere Guvernul, ministrul, ca atare, ministrul de la finanțe, care nu este de față, nu un secretar de stat.

Nu am nimic cu distinșii colegi care sunt trimiși ca vicepreședinți ai diverselor instituții ale statului, dar aici trebuia să fie de față ministrul în persoană, domnul Varujan Vosganian, pentru a ne oferi lămuririle necesare.

Pun, de exemplu, o întrebare: la cât sunt evaluate, în bani, toate acțiunile, în ordin de câteva zeci de milioane, de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului? Ar fi fost corect să avem aici un tabel în care să ni se arate care este numărul de acțiuni care se transferă, deci în pachete de acțiuni, de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și câte mai rămân, pentru fiecare poziție în parte, la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, pentru că aici este vorba de o diminuare a averii tuturor.

Cu cât vom deveni mai săraci ca națiune, firește, devin mai bogați ceilalți.

Pe de altă parte, pe mine mă bucură grija arătată de colegii antevorbitori: domnul senator Ionuț Popescu, domnul senator Eckstein, pentru că, într-adevăr, sunt oameni care au avut de suferit ca urmare a trecerii abuzive a imobilelor în proprietatea statului, dar la fel de îndreptățiți ar fi fost și amărâții de țărani cărora, la colectiv, li s-a luat ultima pereche de boi, să spunem, sau ultimele oi, atunci când P.S.D. a făcut propunerea legislativă pentru despăgubirea acestora.

Pentru un țăran căruia i s-au luat două perechi de boi și inventarul agrar la colectivizare este la fel de important și ar deveni la fel de bogat astăzi ca unul căruia i se restituie un imobil, bani sau acțiuni, ca unul care a avut zece case, zece vile.

Respect proprietatea, pe drept cuvânt, de ce însă proiectul nostru de lege a fost refuzat să se discute de către Alianța D.A. P.N.L.-P.D., deopotrivă? Să ni se răspundă și la acest lucru.

Eu, personal, nu voi putea vota o asemenea lege.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Puiu Hașotti și, după aceea, domnul senator Gheorghe Constantin.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi, Eu voi fi foarte concis, pentru că argumentele au fost aduse aici în favoarea votării acestei ordonanțe.

Întâi, însă, vreau să lămurim o chestiune.

Nu am fost de acord și cred că nimeni nu ar fi putut să emită un act normativ prin care să fi fost despăgubiți țăranii cărora li s-au luat cei doi boi sau nu știu câte zeci de oi pentru simplul motiv că în imensa majoritate a cazurilor nu există documente.

Pe când aici, în situația de față, avem oameni care au prezentat documente pentru a-și recăpăta proprietățile.

Acesta este un aspect cât se poate de bine știut.

Nu ne putem prezenta în fața nimănui pentru a solicita ceva ce ne aparține sau ne-a aparținut, sau a aparținut înaintașilor noștri fără un document anume.

Argumentele în favoarea votării acestei ordonanțe au fost aduse și eu, totuși, îmi pun o întrebare: faptul că nu este un reprezentant al Ministerului Economiei și Finanțelor - și este, într-adevăr, regretabil acest lucru - este suficient pentru a vota împotriva ordonanței? Nu cred că reprezentantul Ministerului Economiei și Finanțelor, în afară de câteva explicații referitoare la impactul asupra bugetului național, ar fi putut să ni le dea în plus.

Așa încât, nu găsesc că acesta este un argument pentru a vota împotriva ordonanței.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Constantin.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur că, fiind o măsură reparatorie, noi nu putem să spunem că nu am fi de acord cu ea, dar, dacă mă refer la titlul acestei ordonanțe, se vorbește aici, în titlu, despre procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Sigur, au fost preluate în mod abuziv, dar constat, de asemenea, că actualul Guvern încearcă să impună o lege care este și ea, la rândul ei, abuzivă, dintr-un anumit punct de vedere, în sensul în care acest plafon de 500.000 de lei nu are nicio legătură cu valoarea de piață a imobilelor celor care au fost deposedați în mod abuziv.

Problema este că la art. 3 se introduc literele h), i) și j) și la litera h) se precizează că: "sumele aferente despăgubirilor se plătesc în două tranșe, până la concurența sumei de 500.000 de lei, chiar dacă valoarea titlurilor de despăgubire depășește această sumă".

Practic, un om care a fost deposedat în mod abuziv de un imobil care la ora actuală are o valoare de piață de peste cinci sute de mii de lei, el este obligat, prin textul acestei legi, repet, obligat, să accepte o sumă nu mai mare de 500.000 de lei.

Întrebarea mea este: de ce, pe ce criterii s-a stabilit această sumă și de ce nu se face un acord între valoarea de piață a imobilelor luate de la oameni în mod fraudulos și despăgubirile pe care le merită aceștia? Noi am fi vrut ca legea să fie completă, adică să fie rotundă.

Dacă-i dăm omului înapoi, să-i dăm ce a fost al lui, nu o pomană a statului și atât.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, domnul senator Viorel Ștefan.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, Am o observație pe procedură.

Eu am crezut că derulăm întâi etapa de întrebări și răspunsuri și m-am trezit că eu pun întrebări și, în loc de răspunsuri, primesc comentarii generale de la colegii din Cameră.

Sigur, de aici am tras concluzia că cei care reprezintă Guvernului nu știu să răspundă la întrebările noastre.

A mai pus și domnul senator Solcanu o întrebare.

Probabil, va rămâne și aceasta fără răspuns.

Suntem într-o situație delicată, prin faptul că astăzi este termenul prin care, dacă nu ne exprimăm prin vot, ordonanța este considerată adoptată în mod tacit, ceea ce ne obligă să facem rabat la calitatea actului de legiferare, la procedurile noastre și să continuăm să dezbatem acest proiect așa cum o fi.

Noi punem întrebări, alți colegi de-ai noștri ne răspund la întrebări, în timp ce Guvernul tace, iar ministrul de finanțe nu este de față și acesta este un semnal.

Nu întâmplător nu este de față ministrul de finanțe.

Ministrul de finanțe nu a fost nici luni aici, când a fost pe ordinea de zi acest proiect de lege.

Ministrul de finanțe nu a fost nici la comisie pentru a susține acest proiect de lege, care, de altminteri, îi oferă posibilitatea să se afișeze pe televizor, înmânând niște valori, niște titluri de valoare, niște acțiuni nu știu căror domni pe care, chipurile, îi despăgubește și care au rămas cu hârtiile acelea în buzunar sau în sertar, acasă, pentru că nu le folosea la nimic, care îi oferă posibilitatea să spună că va da compensări bănești, dar nu vine în Parlament să ne spună la ce articol bugetar regăsim sursa din care va face aceste plăți.

Acesta este motivul pentru care nu a venit aici, pentru că dânsul nu putea să evite răspunsul la această întrebare, pentru că răspunsul este: nu există bani în buget. Și atunci, stimați colegi, despre ce despăgubiri vorbim? De unde?

Stimați colegi, Înainte de a apărea Legea nr. 247/2005, parcă, prin care Guvernul și-a asumat răspunderea pe legile proprietății, titlurile de valoare emise de Ministerul Economiei și Finanțelor puteau fi compensate în bani, fără limită de valoare. Și atunci despre ce formulă magică vorbim care accelerează și stimulează, și face această despăgubire să fie justă? Limitarea valorii pentru despăgubirile în bani? Este spre binele cetățenilor care se află în astfel de situații? Eu zic că nu.

Noi, ca partid, spunem că nu, pentru că atunci când Guvernul și-a asumat răspunderea pe această problematică noi am spus că nu aceasta este formula.

Noi suntem de acord să se compenseze toate cererile justificate de despăgubire, dar nu aceasta este formula, și dovada faptului că noi am avut dreptate în anul 2006, când am făcut această observație, dar nimeni nu ne-a ascultat, este că, iată, ne aflăm la sfârșitul anului 2007, nu s-a întâmplat nimic concret, doar câteva spectacole televizate fără efect practic concret.

Dezbatem astăzi o ordonanță de urgență care nu vine numai cu plafonarea despăgubirilor la 500 000 lei, așa cum s-a făcut vorbire până aici, ea aduce peste 50 de modificări la legea de bază.

Ce fel de lege a fost aceea pe care și-a asumat răspunderea Guvernul, când am spus că nu va funcționa, dacă astăzi se vine și se aduc peste 50 de modificări la legea de bază? De ce? Pentru că această entitate de drept privat, numită Fondul Proprietatea, care s-a dorit a fi o formulă magică la vremea respectivă, promotorii ei ne explicau că e o găselniță ca să nu afectăm deficitul bugetar.

Nu este adevărat! E o găselniță să nu consumăm resurse bugetare.

Nu este adevărat! Era prezentată ca fiind un fel de perpetuum mobile, o chestie în care nu introduceai nimic, dar rezolvai toate cererile de despăgubire.

Faptul că nu a funcționat până acum este dovada că nu va funcționa nici de acum.

Deci noi credem că despăgubirile trebuie să se facă într-o formulă corectă, justă, echitabilă și de aceea nu putem fi de acord ca cel care are un titlul emis de Ministerul Economiei și Finanțelor să nu primească bani, să nu primească titluri de stat.

Cum ar putea primi dacă bugetul nu are lichiditate imediată ca să dea bani? Guvernul poate emite titluri de stat, nu este o problemă, și să dea banii respectivi peste cinci ani, dar este un titlu care-i garantează valoarea titularului și va primi niște acțiuni la o entitate care din punct de vedere al pieței de capital este o entitate atipică.

În Legea valorilor mobiliare avem definite organismele de plasament colectiv și mai avem o categorie atipică, care se numește "alte organisme de plasament colectiv", pentru că acolo trebuia să fie încadrate niște entități atipice care au apărut prin transformarea fostelor F.P.P.-uri și nu mai știm...

Pentru că ele s-au născut împotriva naturii, acum nu mai puteau fi încadrate pe reglementările moderne europene ale pieței valorilor mobiliare, și atunci s-a zis să intre într-o categorie a altei organizații de plasament colectiv.

Acum venim cu Fondul Proprietatea și spunem că nici măcar în această excepție nu se poate încadra Fondul Proprietatea și spunem că el este o entitate, este un organism de plasament colectiv care se încadrează în categoria "și altele", dar cu caracter special.

Deci excepție de la excepție.

Nu se poate! Eu știu ce mare este interesul în piața de capital și este justificat, toată lumea așteaptă cu interes să fie listat acest fond.

Pe termen scurt ar putea fi un câștig pentru piața de capital, pe termen mediu și lung introduce în piață niște riscuri pe care astăzi nu le putem cuantifica.

Îi rog și pe cei ce fac lobby dinspre piața de capital să analizeze cu mare atenție pericolul pe care l-ar putea aduce introducerea în piață a unui astfel de mutant.

Am vorbit nu demult despre organisme modificate genetic.

Aceasta este o entitate financiară modificată genetic.

În momentul în care condiția de bază pentru a fi organism de plasament colectiv este ca să nu ai mai mult de 20% din dețineri în acțiuni netranzacționate, iată că venim cu această ordonanță și spunem că Fondul Proprietatea face excepție.

De ce? Pentru că el are peste 50% dețineri în acțiuni netranzacționate.

Ce înseamnă această chestiune? Aceasta înseamnă că noi nu știm valoarea exactă a acestei dețineri.

Deși vorbim de 4 miliarde 300 milioane valoarea Fondului, nimeni nu o poate garanta, pentru că, pe de o parte, nu este validată de o piață decât în mai puțin de 50% această valoare, pe de altă parte, nu avem suficientă transparență peste mai mult de jumătate din deținerea fondului.

Condiția de bază ca o entitate să își aibă locul în piața de capital este ca ea să fie transparentă, or, fondul este doar o interfață cu societățile în care are el dețineri, iar în aceste societăți jumătate dintre ele nu sunt transparente, pentru că nu sunt cotate în piață.

Cum putem să fim de acord, cum putem accepta că aceasta este soluția și aceasta nu este o păcăleală? Este o păcăleală care nu se joacă decât din punct de vedere al impactului electoral, pentru a câștiga capital politic, mai apare ministrul de finanțe la televizor, mai dă un titlu, două, după care dispare când trebuie să răspundă la întrebări concrete, și este o chestiune care a generat până acum numai cheltuieli administrative.

Deși acest fond nu și-a făcut treaba de peste un an de zile, el are consiliul de administrație, consiliul de supraveghere, experți, expertize, el are cheltuieli.

Cheltuieli din ce? Din banii din care ar fi trebui să se dea despăgubiri.

Nu, stimați colegi, noi nu putem să fim de acord cu această formulă. Știu că este periculos ce spun eu pentru că s-ar putea interpreta drept rea-credință că noi nu suntem de acord cu despăgubirile.

Suntem de acord cu despăgubirile, nu suntem de acord cu afirmația că, dacă pică această ordonanță, e o nenorocire.

Nu! Dacă pică această ordonanță orice titlu de despăgubire poate fi compensat în lei.

Înainte de a fi legea cu Fondul Proprietatea acestea puteau fi compensate în lei și opțional în acțiuni, alte titluri de stat sau alte formule.

Aceasta este formula corectă, și nu această găselniță care nu duce nicăieri, fapt pentru care vă rugăm să votați împotriva Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2007.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îi invit pe reprezentanții Executivului să se și prezinte, și să ofere răspuns la întrebările colegilor, și, de asemenea, să ofere contraargumente serioase în susținerea punctului de vedere al Guvernului.

Vă rog, microfonul 10.

Domnul Mihnea Remus Iuoraș:

Ca răspuns pentru domnii senatori aș vrea să fac câteva precizări.

În primul rând pentru anul 2008.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 nu generează niciun fel de greutate pentru bugetul de stat, pentru că despăgubirile nu se acordă din surse bugetare, ci se acordă din dividendele de la Fondul Proprietatea.

Aș vrea să fie foarte clar acest lucru, nu din bugetul de stat.

În ceea ce privește anul 2007, despăgubirile se acordă din dividendele pentru anul 2006 de la Fondul Proprietatea.

Pentru că aceste dividende nu au fost suficiente, noi am propus suplimentarea acestor fonduri printr-o ordonanță de urgență, care este astăzi în proiect la Guvern, în vederea atribuirii sumei de 33 milioane lei noi.

În al doilea rând.

Titlurile de valoare nominală care au fost trimise până în acest moment nu puteau fi compensate în bani, ci doar în acțiuni la Fondul Proprietatea.

Dacă această ordonanță nu trece, nu pot fi acordate despăgubiri bănești, ci doar acțiuni în continuare.

Îmi cer scuze, trebuia să încep cu un alt aspect.

Absența ministrului de finanțe se datorează faptului că, în paralel, se desfășoară ședința de guvern la care domnul ministru este prezent.

Vă fac, de asemenea, precizarea că acest plafon de 500.000 de lei noi pentru care se acordă despăgubiri bănești nu limitează despăgubirile.

Tot ceea ce depășește această valoare, adică acele imobile care aveau o valoare mai mare de 5 miliarde lei vechi, vor primi în continuare acțiuni la Fondul Proprietatea, acțiuni ce vor putea fi tranzacționate și vândute de proprietari în momentul listării Fondului la Bursă.

Plățile se fac, așa cum v-am spus, din bugetul A.N.R.P.-ului alimentat din dividendele Fondului Proprietatea.

De asemenea, noi vom începe plata acestor sume de bani cu 1 noiembrie 2007.

De la 1 octombrie am înregistrat opțiunile persoanelor îndreptățite.

Persoanele care au dorit să opteze pentru despăgubiri bănești s-au prezentat la sediul Autorității Naționale Pentru Restituirea Proprietăților pentru a opta, în limita acestui plafon, iar noi, începând cu 1 noiembrie, vom începe să plătim efectiv, evident dacă această ordonanță de urgență va fi aprobată.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog, domnule Puiu Hașotti, o chestiune de procedură.

Invit colegii senatori în sală.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Dumneavoastră deja m-ați scutit de jumătate din apelul pe care doream să-l fac.

Este un act normativ deosebit de important.

Eu v-aș ruga să fiți de acord să verificăm cvorumul, fie că adoptăm, fie că respingem acest act normativ, să-l votăm așa cum se cuvine, trecut prin toate procedurile.

În situația în care nu avem cvorum, solicit de pe acum apelul nominal.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă Vă mulțumesc.

De acord.

Invit colegii senatori în sală.

Declar închise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Stimați colegi, Mai avem două legi cu caracter ordinar, vă propun să le luăm în dezbatere și pe acestea, să facem apelul după aceea și să procedăm la vot. (Rumoare în sală. Domnii secretari verifică cvorumul.)

În acest moment cvorumul este la limită, în sensul că sunt prezenți doar 52 de senatori.

Stimați colegi,

Vă spun că trebuie să procedăm la votarea acestor legi, întrucât la unele termenul de adoptare tacită este mâine.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 25 février 2021, 16:27
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro