Plen
Sittings of the Senate of February 11, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.7/21-02-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 11-02-2008 Printable version

Sittings of the Senate of February 11, 2008

Declarații politice prezentate de domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15,20.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna senator Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii senatori Daniel Ilușcă și Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

   

Doamna Norica Nicolai:

Bună ziua!

Stimați colegi,

Conform programului de lucru, aprobat de Biroul permanent, ședința de astăzi a Senatului începe cu declarații politice.

 
  Ioan Chelaru (PSD) - declarație politică având ca temă Radiografia crizei și sindromul scandalului în țara fatalităților sau  România - între criza generală și zoaiele președintelui;

Dau cuvântul domnului senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a prezenta o declarație politică. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Declarația politică este intitulată "Radiografia crizei și sindromul scandalului în țara fatalităților" sau "România - între criza generală și zoaiele președintelui".

Conform definiției date de dicționar, termenul "criză" este sau reprezintă un interval de tensiune a unor energii contrare, interval care se încheie cu o rezolvare sau cu o avansare, un progres, o soluție. Într-o altă accepțiune, criza reprezintă lipsa de ceva, faza critică a unei dezvoltări. De mai bine de trei ani se abuzează de acest termen. Avem și am avut criză a justiției și criză legislativă, criză a sistemului sanitar, criză economică, criză a învățământului, criză financiară, criză de politică externă, șocuri constituționale, apoplexii instituționale, criză în apoteoză, conflict în metastază.

Și apele își ies câteodată din matcă și mușcă isteric și necontrolat din maluri, dar vine o vreme când se reașază, se limpezesc și curg molcom în matca firească și pe cursul lor obișnuit. Numai crizele din România nu-și găsesc soluții. În anumite intervale reacționează diferit, se transformă în crize ațipite, mahmure, obosite. Se găsește cineva însă care le reactivează. Mereu același, Excelența Sa, Președintele României, Traian Băsescu.

Așa fiind, nu este de mirare că batem pasul pe loc.

Statul și țara nu contabilizează niciun progres, nicio mișcare pozitivă, cât de cât încurajatoare. Guvernul, care trebuie să decidă și să privească în perspectivă, acționează prin cârpeli jenante, soluții fără temei pentru acum și dezastruoase pentru viitor. Cât privește "administrația prezidențială" - ca să preluăm, evident ironic, această nefericită formulă - acolo, cred, se regăsește morbul însuși al crizei. La rampa media sau în solitudine, Excelența Sa Președintele României coace mereu câte un subiect de scandal și criză.

Între timp, aflată între parantezele crizei, populația și electoratul sunt cuprinse de lehamite și de letargie, sunt oameni vlăguiți, îmbătrâniți prematur, cu vigilența slăbită și interesul dezamorsat. Voința de a participa la destinul comunității scade continuu. Oricum am judeca situația, marii perdanți ai acestor perioade de crize sunt oamenii și țara. Cetățenii simt că interesul lor este disprețuit și oricum ar fi și oricine ar conduce (președintele sau primul ministru), lucrurile nu vor merge mai bine.

La trei ani de la minciuna populistă "Să trăiți bine!", sociologii analizează astăzi gradul de suportabilitate a mediului social în regim de criză economică și financiară, de criză energetică. Este o realitate cinică, dar o realitate pe care oamenii sunt constrânși s-o suporte. La capătul de sus al spectrului social, președintele se comportă ca un despot, iar partidele de dreapta - PNL și PD-L - își caută false argumente ca să-și legitimeze un pedigree aristocratic, după ce averile lor s-au concretizat prin metoda furtului la vedere din agoniseala publică.

Deși evoluează paralel, viața oamenilor este afectată de politic, de gestica administrației guvernamentale. O radiografie pe scurt a domeniilor de criză ar face mult mai clară dimensiunea reală, paralizantă a necazurilor noastre prezente și viitoare. Privită prin lentila corectă, starea noastră este următoarea:

1. Am teoretizat mult, poate prea mult, în toată istoriografia noastră și în toate manualele de istorie asupra unui așa-zis "destin" local și național; un teritoriu și un neam aflate la răscrucea tuturor invaziilor și influențelor, "a tuturor răutăților", cum spune cronicarul. Pe aici au trecut toți, au luat ce au găsit și au lăsat ce le-a scăpat printre degete, aș spune.

În mod surprinzător, la începutul acestui veac, suntem ocoliți ca ciumații. Rușii negociază cu bulgarii, o conductă de gaze ne va ocoli sau poate nu, o centrală atomică se va ridica în coasta noastră, canalul Bâstroe va fi dat în folosință, frații din Moldova se leapădă de noi ca de leproși, în partea cealaltă, ungurii își continuă campania europeană pentru autonomie culturală, teritorială sau ce-o mai fi, dar autonomie să fie. Din momentul intrării în NATO, politica noastră externă s-a manifestat palid și ineficient. I-am așteptat 50 de ani pe americani și acum, când sunt aici, ratăm orgolios raporturile cu vecinii seculari.

Acestea toate nu sunt doar consecința strategiilor de politică externă, sunt, mai curând, consecințe ale dezordinii noastre din politica internă. Nu am văzut niciun om politic să pălească în fața unei realități extrem de dureroase: România nu are acces la decizie politică universală, și nici zonală. Reprezentăm o zonă strategică, dar punctul nostru de vedere nu are greutate, nu suntem luați în serios, pe ici pe acolo, suntem tolerați și ca prezență.

Cei care ne ignoră raționează pragmatic: ce bază se poate pune pe o țară pentru proiecte de viitor și de anvergură, dacă această țară, la ea acasă și pentru cetățenii ei, nu înfăptuiește decât cârpind, fără perspectivă și fără simț analitic?

Din aceeași pricină ne ignoră majoritatea marilor investitori. Inteligența preventivă a capitalismului occidental ne va ocoli, pentru că nu-și asumă nimeni cota de risc economic pe care o probează România. De trei ani, Guvernul și Președinția, în egală măsură, nu s-au mobilizat deloc pentru a dărâma optica și prezumțiile de neîncredere ale Occidentului în privința siguranței investițiilor prin măsuri concrete. Pe noi ne ocolesc banii cum ocolesc caravanele nisipurile mișcătoare.

Și astfel, țară săracă, oameni săraci, generație de sacrificiu... Guvernul încearcă explicații jalnice după ce, de peste trei ani, toate măsurile economice au fost bâlbâite și ineficiente. Astfel, gazul se scumpește din cu totul alte rațiuni decât cele reale, leul coboară pe fondul crizei americane, prețurile vor crește "doar puțin", ca să nu moară populația de foame, în rest: păstrați-vă speranța, români! Poate copiii noștri vor avea o viață mai bună!

2. Un alt deziderat, un alt domeniu de criză este cel constituțional, care implică, inevitabil, domeniul justiției în genere.

Stimați colegi,

O reală reformă a justiției, dacă s-ar fi dorit, ar fi făcut cu adevărat imposibilă dosariada ultimilor trei ani. Atributul esențial al unui sistem judiciar reformat este independența decizională. Numai așa dosarele și-ar fi urmat cursul firesc, procedural și nu ar fi fost scoase la comanda politică a unor puternici ai zilei.

Acest aspect este dublat de un altul care privește unitatea de măsură a judecării unor oameni implicați, mai mult sau mai puțin, în problematica justiției. Iată un exemplu: și procurorul Țuluș, și Norica Nicolai sunt două nume asociate tematicii generice a justiției. Pentru cea din urmă s-au aflat argumentele pentru a o califica în mod nedemn și reprobabil, după părerea mea, drept imorală, iar pentru domnul Țuluș s-au găsit circumstanțe pardonabile, deși erorile Domniei Sale sunt mult mai grave și cu consecințe net superioare faptelor și erorilor trecute ale senatoarei Norica Nicolai, colega noastră. Este o disproporție de analiză care trebuie să ne dea de gândit. Orice idee - ai crede - care vine de la Excelența Sa domnul președinte "zoitor" Traian Băsescu, orice gogomănie spusă despre un om dobândește o nejustificată și nemeritată autoritate. Chiar și aberațiile necontrolate.

De altfel, cred că Excelența Sa președintele tuturor românilor nu iartă toată clasa politică pentru plecarea Monicăi Macovei, a cărei probitate morală și profesională nu a intrat sub lupa Cotrocenilor niciodată. Știți zicala: "Pentru unii mumă, pentru alții ciumă". După logica bizară a Excelenței Sale, dacă nu Macovei, atunci nimeni. Și oricine va ocupa fotoliul ministerial, mai devreme sau mai târziu, va ajunge la zidul infamiei.

Din pricina unei asemenea prostești încrâncenări de a controla un sistem, justiția va rămâne sine die un domeniu disputat, discutat, confuz și bolnav. De ce nu se dorește reabilitarea acestui sistem? Răspunsul este simplu: justiția este o temă bună pentru căpătuiala electorală, mai profitabilă chiar decât tema claselor sociale sărace, pe care le invocă populist și surprinzător, mai nou, și dreapta spectrului politic. Este foarte ușor să lingușești electoratul cu teme generice ca: dreptatea, justiția, moralitatea și să mocirlești întreaga clasă politică. Pe un așa fond discursiv, vom asista în acest an la apariția unor formule erectile, despre "noua ordine" ce se va instala după alegeri, "ordinea totală" desigur, dacă și numai dacă puterea va fi a partidelor nou înființate, care își zic "de dreapta".

Vom avea spectacol și circ de toată frumusețea, dar va lipsi pâinea și tare mă îndoiesc că previziunile și scenariile se vor înfăptui așa cum se regizează ele acum, în cotloanele știute de la Cotroceni, Victoria sau Modrogan.

Rugându-vă să-mi scuzați disertația, dați-mi voie să revin la criza constituțională. Eu însumi sunt de acord că nu avem o lege fundamentală perfectă, dar, peste asta, se manifestă la noi o totală rea-credință în lectura textului constituțional. Se eludează spiritul și finalitatea legii, iar litera sa este abordată în maniera care convine momentului și persoanei. Or, Legea fundamentală nu este gândită intuitu personae, ci este suprapersonală. Ne găsim în situația în care se abuzează de demersul la forul interpretativ, Curtea Constituțională. Nu pentru că acest lucru este realmente necesar, ci pentru că actorii politici nu cedează din înverșunare și, susțin ei, nu mai există o altă soluție.

Onorați senatori,

O civilizație întreagă a evoluat sub autoritatea celor zece porunci. Nu s-a adăugat și nu s-a extras nicio iotă din textul original. Mi se poate obiecta că nu pot construi eu, analogic, o argumentare, deoarece "Legile lui Moise" reprezintă un text revelat, iar Constituția României are drept sursă puterea civilă. Corect, însă cele "Zece Table ale Romei Antice" nu erau texte divine, ele reprezentau esența obiceiului juridic al cetății. Pe schema logică a celor "Zece Table" s-a dezvoltat întregul eșafodaj de concepte și logică juridică aplicate și astăzi, și mâine în toată lumea civilizată. S-a construit interpretând cu bună-credință și adaptând spiritul originar al legii la noi și noi realități sociale. Norma de interpretare nu făcea decât să acopere ineditul ivit, raportul social nereglementat, nu să devină adăugire. Cele "Zece table" au rămas zece, nu au devenit o sută.

La noi, Constituția urmează lunecușul smintelii generale. Joi seara, niște domni, oameni serioși de altfel, comentatori și analiști politici, discutau cu aprindere despre variantele de interpretare a ultimei soluții date de Curtea Constituțională în problema desemnării doamnei Norica Nicolai ca ministru al justiției. La un moment dat, disputa cu pricina intrase pe teritoriul absurdului. Se punea problema: Poate Excelența Sa Președintele refuza un ministru o dată sau o dată, dar de mai multe ori câte o dată? "Câți îngeri stau pe vârful unui ac?" - era o celebră dispută scolastică, foarte serios analizată pe vremea studenției mele, din care puteai învăța măcar să operezi cu silogismul și logica aristotelică. Din bâiguielile noastre cu "dacă, o dată sau de mai multe ori, dar o singură dată" ne vom alege cu ce va dori Excelența Sa președintele "zoitor" să aleagă. De ce? "Că așa vrea mușchii lui" ar răspunde, fără să clipească, cel mai recent consilier prezidențial și chiar unii colegi din noul partid de dreapta.

La noi, disputele nu se încheie prin concluzii asumate de toți beligeranții, ci prin voința unilaterală de mână forte a unui singur om, Excelența Sa Traian Băsescu. Ei, nu chiar singur, ci urmat de un cor de repetitori! Lămurirea nu ne-a lămurit. În funcție de simpatii, rămânem mai convinși de ceea ce știm, iar materia cenușie se blochează.

Trăim sub fatalisme. Fatalmente, suportăm crize, avem soluții de criză, dar niciodată rezolvări. Fatalmente, avem judecăți fără procese - vezi soluțiile CNSAS - și procese fără judecată - vezi soluțiile Curții Constituționale. Avem "un excelent președinte" care, fatalmente, iese pe val din toate disputele. Fatalmente, suntem o țară care se mișcă centrifug față de ființa proprie, fatalmente, nu va ceda nimeni și din nou se va ajunge la Curtea Constituțională, chiar și în problema reducerii TVA, că doar primul ministru are și el "mușchii" lui.

Mi-am propus o radiografie a crizelor și, fatalmente, am ajuns la tema scandalurilor. Avem, deci, și crize, și scandaluri. Unele scandaluri generează crize, iar crizele grave par să rămână la anexele sferei de preocupare a puterii. Starea socială, mai exact starea de sărăcie, sănătatea, învățământul, cultura, agricultura - toate sunt segmente aflate în criză profundă.

Vom supraviețui? Poate. De fapt, vom supraviețui, fatalmente, ca în toată istoria noastră, că așa ne este scris.

Vă mulțumesc!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Alexandru Ioan Morțun (PNL) - declarație politică având ca subiect rezultatul alegerilor prezidențiale din Serbia;

Are cuvântul domnul senator Ioan Alexandru Morțun pentru a prezenta declarația politică din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu o relativă întârziere ce ține de vizita președintelui Nicolas Sarkozy și de programul Senatului, vă rog să-mi permiteți să salut rezultatul alegerilor prezidențiale din Serbia și, implicit, victoria președintelui în exercițiu al acestei țări, domnul Boris Tadic.

Pentru oricine, pentru orice om rațional, este o victorie importantă. Trebuie să luăm act că ea s-a petrecut într-o țară care se confruntă cu grave probleme economice și sociale, unde reformele economice din epoca post-Miloșevici se împletesc cu o dezamăgire cruntă a populației față de scăderea nivelului de trai. Victoria în alegeri este oarecum neașteptată, pentru că s-a petrecut în Serbia, unde mândria națională a cetățenilor săi este în continuare rănită de pierderile teritoriale care au avut loc.

În acest sens, alegerile la care mă refer au avut loc cu câteva zile înainte de posibila declarare unilaterală a independenței regiunii Kosovo, leagăn istoric al civilizației sârbești. Și, cu toate acestea, în ciuda unei campanii cu accente populiste și ultranaționaliste a contracandidaților, forțele democratice conduse de președintele Boris Tadic au câștigat.

Pentru orice om, victoria este dovada dorinței de democrație a poporului sârb, a aspirațiilor sale de a întoarce spatele trecutului, de a privi spre viitor, spre Europa din care face parte, spre Uniunea Europeană.

În acest sens, cred că este de datoria României, deja membră a Uniunii Europene, ca în virtutea relațiilor de prietenie dintre cele două state să susțină integrarea Serbiei în marea familie europeană.

Cred, de asemenea, că România trebuie să devină un partener economic important în relațiile cu această țară, parteneriat din care cele două țări, și îndeosebi regiunea transfrontalieră, au numai de câștigat.

În încheiere, doamnelor și domnilor senatori, ca vecin și prieten al Serbiei și al multora din oamenii săi politici, vă rog să-mi permiteți să-mi exprim aprecierea față de diplomația română care, prin toți factorii decizionali, s-a afirmat, inclusiv la Bruxelles, împotriva recunoașterii unei probabile independențe a provinciei Kosovo, fără o decizie în acest sens a Consiliului de Securitate al ONU.

Este o decizie rațională, curajoasă care ține cont de vecinătatea și prietenia celor două state, dar, în primul rând, în ciuda afirmațiilor multora, de interesul național al României, acum și în viitor.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dorel Constantin Onaca (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) - declarație politică având ca temă starea infracțională a județului Constanța;

Are cuvântul domnul senator Dorel Constantin Onaca pentru a prezenta declarația politică, în numele Grupului parlamentar al PD-L. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Dorel Constantin Onaca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La bilanțul pe țară care a fost prezentat în luna ianuarie, domnul ministru Cristian David a arătat starea infracțională din unele județe, printre care și a județului Constanța.

Constanța a devenit un oraș în care asasinatele se produc pe bandă rulantă, grupurile interlope își vad nestingherite de activitățile clandestine, iar acțiunile poliției sunt ineficiente. Ultimele cazuri care au zguduit Constanța au fost de o violență de neimaginat. Amintim aici cazul persoanei împușcate în plină stradă, al șoferului de la Deleni, ucis și incendiat, și al celor doi pescari dispăruți.

Ca urmare a acestor cazuri, la Inspectoratul Poliției Județene Constanța au sosit, pe rând, mai mulți ofițeri din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, dar, din păcate, cercetările trenează, iar rezultatele întârzie să apară.

Un alt aspect care trebuie semnalat este cel referitor la poliția Comunitară. Prin definiție, Poliția Comunitară ar trebui să fie Poliția noastră, a tuturor. Etimologic vorbind, "comunitar" este strâns legat de cuvântul "comunitate". Așadar Poliția Comunitară ar trebui să fie poliția comunității noastre, deoarece infracțiunile stradale sunt cele care deranjează cel mai mult comunitatea.

Cel mai tare ne afectează viața spargerile de autoturisme, de magazine sau apartamente, hoții de buzunare, găștile de cartier din cauza cărora copiii nu mai sunt în siguranță nici pe stradă, nici în fața blocurilor, nici în fața casei și nici la școli.

Legea nr.371/20.09.2004, care dă posibilitatea legală pentru a înființa Poliția Comunitară și are ca principală atribuție asigurarea ordinii și liniștii publice, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. Fiecare primar a dat frâu liber imaginației în ceea ce privește rostul forțelor de ordine locală. În toate statele europene, Poliția Locală are o istorie de minimum 20 de ani, iar atribuțiile ei sunt îndeplinite cu succes.

În România, din păcate, Poliția Comunitară rămâne un mister, iar activitatea ei este foarte puțin cunoscută. Dacă pentru actuala Autoritate executivă a Constanței înarmarea cu pistolul este soluția păstrării ordinii publice, înseamnă că Ministerul Internelor și Reformei Administrative trebuie să acorde o mai mare atenție constănțenilor, dar și Autorității executive.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Mihai Ungheanu (PRM) - declarație politică având ca temă decizia Curții Constituționale privind Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității;

Dau cuvântul domnului senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al PRM, pentru a prezenta declarația politică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea privește armonizarea legilor, modul în care noi reușim să le punem în acord și să avem o a anumită coerență legislativă. Plec de la cazul deciziei Curții Constituționale privind CNSAS-ul, decizie care are în spate și propunerile Avocatului Poporului. Atrag atenția că decizia CNSAS nu privește numai Legea nr.187/1999 privind accesul personal la dosare, ci privește și ordonanțele de urgență - mai ales pe cea de-a doua, din 2006 - pe care Guvernul le-a emis în legătură cu CNSAS-ul.

De altfel, cred că este o obsesie a liberalilor, a Guvernului în cauză, de a susține cu orice preț menținerea CNSAS-ului împotriva unei decizii a Curții Constituționale, de a readuce la suprafață, ca să spun așa, "un vas scufundat" prin decizia Curții Constituționale.

Este foarte important să avem în vedere că legea trebuie respectată, că primul care trebuie să o respecte și să o aplice este Guvernul României și mai semnalez aici că, din aceeași iubire ciudată pentru formațiuni și instituții care acționează pe lângă lege și în afara legii... Sunt anumite institute de cercetare cum este Institutul Român de Istorie Recentă... Am să fac odată, de-aici, bilanțul tuturor acestor instituite care nu respectă regula cercetării, care nu se supun Academiei Române și care, de fapt, sunt instrumente politice și nu de cercetare științifică.

De ce am făcut această intervenție? Pentru că CNSAS-ul este datorat unei legi care nu respectă Legea Arhivelor Naționale. Legea Arhivelor Naționale care a fost dată în aprilie 1996 este o lege făcută în perfect acord cu Legile Arhivelor Naționale din întreaga Europă. Subliniez lucrul acesta pentru că, mai ales după integrarea noastră în Uniunea Europeană, asemenea situații trebuie avute în vedere. Legea Arhivelor Naționale ne arată cum se constituie Fondul Arhivistic Național al României, cine controlează acest fond, cum sunt aduse la un numitor comun toate celelalte instituții, care sunt, de fapt, subalternii Arhivelor Naționale. Este una din preocupările esențiale pe care le are un stat: să aibă Arhive Naționale. La noi, prin art.3 al Legii Arhivelor Naționale, se precizează că: "Administrarea, supravegherea și protecția specială a Fondului Arhivistic Național al României se realizează de către Arhivele Naționale, unitate bugetară în cadrul Ministerului de Interne".

Deci este o treabă a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, iar ceea ce precizează, în continuare, în această Lege a Arhivelor Naționale din 1996, este un aspect nerespectat în general și, mai ales, de așa-zisa Lege a CNSAS-ului: "Arhivele Naționale acordă asistență de specialitate și asigură desfășurarea unitară a operațiunilor arhivistice la nivelul tuturor creatorilor sau deținătorilor de documente". Deci este cea care coordonează și controlează întreaga activitate de tip arhivistic din România. Este o mare bancă de date și este cea care pregătește, prin Facultatea de Arhivistică și Centrul Național de Perfecționare, cadre pentru toate unitățile unde există cercetători și arhive.

Este vorba, deci, de o lege foarte riguroasă care are un aspect militar și care trebuie respectată. Un alt articol, care este art.9, spune între altele: "Scoaterea documentelor din evidența arhivei se face numai cu aprobarea conducerii creatorilor sau deținătorilor de documente și - mai ales - cu avizul Arhivelor Naționale sau al direcțiilor județene ale Arhivelor Naționale."

Deci scoaterea unui lot de documente de sub controlul Arhivelor Naționale nu se poate face fără acordul Arhivelor Naționale. Țonțoroiul care se joacă de mai mulți ani pe arhivele din România cerute de Președintele României pentru CNSAS, cerute de CNSAS, cerute de societatea civilă încalcă această lege, care este o lege alcătuită după un model european și care trebuie să funcționeze din anul 1996, deci, înainte de a se dezbate în Parlament și de a fi adoptată Legea privind accesul la propriul dosar. Este limpede că CNSAS-ul trebuie subordonat Arhivelor Naționale, că nu are dreptul la arhive proprii, conform acestei legi care trebuie respectată.

Este de neînțeles cum a putut să se inițieze acea lege și cum a funcționat atâta timp, permițând accesul la anumite arhive, cum au putut fi cerute și cum au putut fi cedate, atât timp cât legea din România interzice aceste lucruri. Este Legea Arhivelor Naționale.

Vă mai dau un citat din art.13 - "Persoanele juridice creatoare și deținătoare de documente depun spre păstrare permanentă la Arhivele Naționale și la direcțiile județene ale Arhivelor Naționale, după cum urmează: documentele fotografice, precum și peliculele, după 20 de ani de la crearea lor; documentele scrise, cu excepția actelor de stare civilă și a documentelor tehnice, după 30 de ani; documentele tehnice, după 50 de ani de la crearea lor" și așa mai departe...

Arhivele Naționale stabilesc anii după care se poate avea acces la actele de Arhivă Națională și veți vedea că acest acces este foarte bine precizat și că acest acces nu a fost respectat. Mai mult decât atât, este vorba de faptul referitor la când și cine își poate păstra arhivele la instituția dată, pentru că arhivă emite și un minister, arhivă emit și primăriile și multe alte instituții. Toate sunt datoare să le predea la Arhiva Națională, dar există ministere care au dreptul să le păstreze, și, la art.14, veți vedea care sunt: " Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, alte organe cu atribuții în domeniul siguranței naționale, precum și Academia Română își păstrează documentele proprii în condițiile prezentei legi și după expirarea termenelor prevăzute la art.13." Și dacă aceasta este legea, se ridică întrebarea: Cum au putut pleca din fondurile acestor ministere, înainte de un termen prevăzut și fără aprobarea Arhivelor Naționale, foarte multe dosare (dosarele pe care le cere cu încăpățânare CNSAS-ul și care, cu concursul Președintelui României, au și ajuns la acest Consiliu) ? Așa că ori se modifică legea, pentru că se încălcă fundamental modelul european al Arhivelor Naționale, ori se respectă legea și se intră în normalitatea ei.

Am să vă mai citesc din Capitolul IV - "Folosirea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României". Este vorba de ceea ce am vorbit până acum, este vorba despre modul în care aceste documente pot sau nu să fie puse în circulație sau - cu un cuvânt mai nou - accesate de cineva. Nu e vorba aici de Internet, este vorba de accesul propriu-zis la aceste dosare. "Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României pot fi consultate, la cerere, de către cetățenii români și străini, după 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen, cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unității creatoare sau deținătoare". Deci acest număr, de 30 de ani, trebuie să dea oricui de gândit, pentru că la noi s-au folosit dosare și s-au dat publicității dosare care nu au această vechime de secretizare, pe care legea o precizează în mod expres. Arhivele instituțiilor care "au decedat" prin actul crucial din 1989 sunt, fatalmente, arhive închise; intră în Arhivele Naționale și nu sunt la dispoziția oricărui șantajist politic sau a oricărui grup de presiune care reușește în Parlament să facă o lege pentru șantaj politic.

Vreau să spun că decizia Curții Constituționale nu a invocat această Lege a Arhivelor Naționale, care trebuie invocată și care trebuie aplicată. La art.22 se precizează: "Documentele a căror cercetare poate afecta interesele naționale, drepturile și libertățile cetățenilor, prin datele și informațiile pe care le conțin, sau cele a căror integritate fizică este în pericol nu se dau în cercetare." Fac parte din această categorie mai multe documente care sunt înșirate aici și vreau să spun încă o dată că și acest lucru este esențial. În decizia Curții Constituționale sunt avute în vedere niște prevederi anulate din ordonanța din 2006, pe care, cu foarte multă larghețe, a emis-o Guvernul României pentru a crea o rază mai mare de acțiune CNSAS-ului.

Iată cum stau lucrurile în realitate, în legătură cu Arhivele Naționale. "Desemnarea personalului însărcinat cu activitatea de arhivă, structura și competența acestor compartimente de arhivă vor fi stabilite de către conducerea unității creatoare și deținătoare de documente, cu avizul Arhivelor Naționale sau, după caz, al direcțiilor județene ale Arhivelor Naționale." Or, este evident că CNSAS-ul există și funcționează împotriva acestor prevederi legale de la art.22 Capitolul V.

Un alt capitol, un întreg capitol, VI, prevede "Răspunderi și sancțiuni", care sunt de ordin contravențional - acestea sunt cele mai mici - civil sau penal. Se face închisoare pentru o circulație ilegală a acestor arhive.

Deci ceea ce vreau să vă aduc dumneavoastră la cunoștință, aici, este că legile pe care le facem trebuie aplicate, că Parlamentul și, în speță, Biroul nostru permanent trebuie să ia cunoștință de această declarație politică a mea. O voi face și în scris către Biroul permanent, pentru că nu emitem legi de dragul de a le emite. Această Lege a Arhivelor Naționale este din aprilie 1996. Ea nu este respectată. Ea trebuie să fie respectată.

Cât despre CNSAS, vreau să spun, finalmente, cu un cuvânt plastic, așa cum se spune în fotbal, că este o cooperativă de trocuri și de bișniță, în bună măsură, că este cooperativa CNSAS. Nu respectă nicio lege și este cazul ca cei care se gândesc să emită o ordonanță împotriva Curții Constituționale - și iar mă refer la Guvernul liberal și chiar la Partidul Național Liberal - să se gândească foarte bine că nu se poate acționa împotriva unei decizii a Curții Constituționale, nu se poate reinventa o instituție care a fost desființată prin această intervenție și, mai ales, repet, nu se pot ignora Arhivele Naționale, legea lor. Prevederile din această lege arată că, de fapt, nu numai decizia Curții Constituționale evidențiază că CNSAS este în afara legii, ci și această Lege a Arhivelor Naționale, ale cărei prevederi nu sunt respectate.

Aceasta este intervenția mea, pentru că, încă o dată, ori desființăm această Lege a Arhivelor Naționale și rămâne CNSAS-ul, ori CNSAS-ul devine una din instituțiile subalterne ale Arhivelor Naționale și abia atunci, în condițiile legii, poate avea acces la aceste arhive, iar condițiile legii spun că abia după 30 de ani se poate intra în anumite arhive.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator. Ați epuizat deja timpul alocat partidului dumneavoastră.

 
  Frunda Gyorgy (UDMR) - declarație politică având ca subiect funcționarea Curții Constituționale și necesitatea revizuirii Constituției României;

Domnul senator Gyorgy Frunda, din partea Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul.

   

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Declarația mea de astăzi vizează funcționarea Curții Constituționale și deciziile pe care le-a luat în ultimii doi ani.

Ultima decizie, pe care Curtea Constituțională a luat-o săptămâna trecută, ridică o serie de întrebări fundamentale, atât ale specialiștilor în drept constituțional, cât și ale oamenilor politici și analiștilor din domeniu.

Săptămâna trecută, Curtea Constituțională, nu a făcut un act de dreptate constituțională și nu a îndreptat o eroare adusă de Legislativ, ci Curtea Constituțională, într-un diferend juridic pe temei constituțional, a adăugat la Constituție. Curtea Constituțională a acordat Președintelui României dreptul de veto la numirea unui ministru, drept de veto pe care Constituția nu îl prevede. Prin aceasta, s-a schimbat echilibrul pe care Adunarea Constituantă din 1990-1991 și modificările aduse în 2003 încercau să îl plaseze între puterile statului.

Curtea Constituțională a fost gândită de noi - am făcut parte din Comisia de redactare a Constituției - ca un arbitru între puterile statului, care să tragă un semnal de alarmă atunci când Constituția nu este interpretată corect de una din puterile statului, urmând ca semnalul de alarmă pe care-l trage Curtea Constituțională să fie trimis Parlamentului, care trebuie să corecteze... (discuții în sală) ....greșeala pe care...

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Îi rog pe colegii din sală... Scuzați-mă, domnule senator.

Sunt câțiva colegi în sală care vorbesc foarte tare și se aude exact până în față.

Domnule senator Onaca, rugămintea mea este să vorbiți mai încet, pentru că domnul Frunda trebuie să-și susțină declarația politică în condiții corecte.

 
   

Domnul Frunda Gyorgy:

Mulțumesc. Pot vorbi și eu mai încet ca să nu-i deranjez pe dânșii.

Vă spuneam de acest rol al Curții Constituționale care trebuie să fie un arbitru al respectării Constituției. În varianta noastră din 1991, atunci când decizia Curții Constituționale este definitivă, trimite atenționarea Parlamentului, iar Parlamentul rediscută articolul respectiv și, cu o majoritate de două treimi, ia o decizie legislativă în concordanță cu observațiile făcute de Curtea Constituțională. Din păcate, în 2003, această prevedere a fost scoasă din corpul Constituției. Decizia Curții Constituționale este definitivă, cu efecte depline și ea nu mai poate fi modificată. Am ajuns în situația în care 9 judecători ai Curții Constituționale pot da peste cap deciziile legislative ale Camerei Deputaților și ale Senatului. Vorbind neacademic sau nejuridic, putem spune că este un super-legiuitor care cenzurează actele Legislativului, care este manifestarea suveranității populare, fără a exista vreo posibilitate de îndreptare atunci când Curtea Constituțională greșește. Dacă vrem să fim foarte preciși, putem spune că 5 oameni pot schimba o decizie a Curții Constituționale sau 4 oameni, pentru că această Curte ia decizii cu majoritate simplă, chiar dacă nu sunt prezenți toți membrii Curții Constituționale. Dacă sunt 9 prezenți, 5 oameni pot decide într-un fel și acest lucru este absolut valabil. Dacă sunt 7 prezenți, adică sunt în cvorum, 4 oameni pot decide soarta unei legi care poate fi declarată oricând neconstituțională.

Lucrurile acestea nu sunt în regulă. Nu sunt în regulă nici raportate la voința manifestată de Adunarea Constituantă din 1991, nu sunt în regulă nici dacă fac o comparație între atribuțiile și puterea Curții Constituționale române și cele din Germania sau Franța, de exemplu, și nu este în regulă nici dacă văd cum Curtea Constituțională poate regla și decide jocurile politice din România.

Să nu uităm, Curtea Constituțională a luat și alte decizii care au fost foarte discutate, dezbătute de către specialiști în drept constituțional și de către oamenii politici din România. Numai dacă ne gândim la Legea votului uninominal, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea politică și care trebuia să funcționeze. Alegerile se apropie și, iată, legea este blocată din cauza acestui lucru și este foarte greu de ieșit din acest scurtcircuit constituțional. Numai dacă ne gândim la modificarea Legii răspunderii ministeriale, în cazul căreia, iarăși, Curtea Constituțională a luat o decizie foarte discutabilă, din punct de vedere constituțional, și a modificat o instituție care, ani de zile, a lucrat bine. Mă gândesc la comisia care lucra în cadrul Președinției României și propunea președintelui avizele pentru începerea sau neînceperea urmăririi penale în cazul miniștrilor.

Un al treilea exemplu poate fi Legea referendumului, în cazul căreia Curtea Constituțională a modificat regula jocului în timpul jocului. A stabilit o altă majoritate pentru adoptarea referendumului decât era în lege, și Parlamentul nu a putut interveni.

Nu de mult, Curtea Constituțională a modificat Legea care reglementează funcționarea Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității. Iarăși o decizie care este foarte interpretabilă și, după părerea mea, nu este, din punct de vedere constituțional, corectă.

Dar ceea ce a făcut Curtea Constituțională săptămâna trecută întrece măsura constituționalității.

Curtea Constituțională, doamnelor și domnilor senatori, a modificat Constituția. Curtea Constituțională a României a modificat Constituția, acordând președintelui... (discuții în sală.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator Frunda, o secundă. V-aș ruga să vorbiți mai încet ca să-i putem auzi mai bine decât îi auzim de aici pe domnul Rădulescu și pe domnul Onaca, cel care tocmai a susținut o declarație politică pe care plenul Senatului n-a întrerupt-o.

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Frunda Gyorgy:

Deci Curtea Constituțională a adăugat la Constituție, a modificat Constituția, fără ca Parlamentul să aibă vreo putere.

Ce putem face ?

Doamnelor și domnilor senatori,

Trebuie să luăm act de deciziile Curții Constituționale, trebuie să le aplicăm, pentru că acesta este statul de drept, ne place sau nu ne place, pentru că nu avem niciun instrument, nici juridic, nici politic, să modificăm deciziile Curții Constituționale.

Dar aceasta nu înseamnă că avem dreptul să fim pasivi, să nu facem ceva.

De aceea, eu propun, de la această tribună, un dialog între reprezentanții grupurilor parlamentare pentru a pregăti o revizuire a Constituției.

Ne place, nu ne place, trebuie să stăm strâmb și să vorbim drept.

Avem o Constituție lacunară, ambiguă, interpretabilă, care dă posibilitate interpretării unor astfel de lucruri.

Doamnelor și domnilor senatori, trebuie să hotărâm ce vrem.

Vrem o republică prezidențială? Aceasta este în conformitate cu tradiția istorică a României, tot așa cum a fost și în Franța sau în Italia și totuși acolo, în Italia, avem acum o republică parlamentară.

Sau vrem o republică parlamentară, cum este în marea majoritate a țărilor Uniunii Europene? Pentru că, dacă suntem sinceri, cam 400 de parlamentari mult mai greu ajung în posibilitatea de a crea o dictatură decât un singur om; mult mai greu greșesc 400 de oameni decât greșește un singur om; e mult mai aspră cenzura comisiilor parlamentare, când numim membrii unui guvern, decât decizia unui singur om, care poate alege miniștrii cum îi vrea el.

Desigur, discuția este incitantă și pot să vă mai dau zeci de exemple, dar cert este că nu putem rămâne în această struțo-cămilă românească, republica semi-prezidențială în care președintele are puteri mai mari sau mai mici în funcție de cine ocupă locurile la Curtea Constituțională. Este soluția cea mai proastă în interesul cetățenilor acestei țări și în dezinteresul funcționării normale, echilibrate a puterilor statului. Dar trebuie să facem mai mult odată cu revizuirea Constituției, trebuie să prevedem atribuții clare pentru cele trei puteri ale statului, trebuie să prevedem obligații pentru fiecare din cele trei puteri ale statului.

Constituanta din '91 și Parlamentul în 2003 au pornit de la o prezumție greșită, au pornit de la prezumția că președintele, Președinția, Guvernul și Legislativul se comportă cu bună-credință. Greșit. S-a dovedit în ultimii 17 ani, nu numai în ultimii 3 ani, că între niciunul dintre președinții României din ultimii 17 ani și niciunul dintre primii-miniștri nu a fost o pace fără nori pe cer. Disputele au fost mai mari sau mai mici, blocajele au fost mai mari sau mai mici, dar ele au existat totdeauna.

Doamnelor și domnilor colegi, este inadmisibil ca Președintele României să nu aibă un termen limită până când să spună: "Îl accept pe candidatul la funcția de ministru sau nu". Dacă am prevăzut că președintele trebuie să promulge o lege în maximum 20 de zile, iar a doua oară în 10 zile, de ce nu prevedem că președintele trebuie să se pronunțe asupra unei probleme concrete în termen de 5 zile. Vreți să-i dăm președintelui puterea de a numi miniștrii? Să o spunem direct. Nu dorim, să spunem că vrem republică parlamentară.

Vorbim în ultimul timp și vorbește Curtea Constituțională de conflicte juridice de natură constituțională. Sunt câțiva eminenți juriști printre noi. Spuneți-mi, stimați colegi sau doamnelor și domnilor senatori: ce înțelegeți din acest conflict juridic de natură constituțională? Vă spun eu: orice conflict interinstituțional poate fi de natură constituțională. Orice conflict instituțional poate fi de natură constituțională. Înseamnă că, oricând, Curtea Constituțională poate interveni în niște domenii, care nici prin Constituție și nici prin legea organică de funcționare a Curții Constituționale nu-i sunt date în competență.

De aceea, cred eu că este în interesul general al clasei politice, al instituțiilor țării ca să rezolvăm aceste probleme. Mai avem puțin până la alegerile parlamentare. Nu avem timpul necesar ca să revizuim Constituția. Dacă acum nu hotărâm de comun acord că este necesară modificarea Constituției, dacă în campaniile electorale problema modificării Constituției nu va fi una din problemele importante, una din temele necesare obligatorii ale campaniei, următorul Parlament va avea aceleași probleme. Dacă avem responsabilitate pentru buna funcționare a instituțiilor, avem obligativitatea ca fiecare grup parlamentar, fiecare partid, societatea civilă, corpul juriștilor constituționali, cei care lucrează în Consiliul Europei, reprezentând România sau Uniunea Europeană, să găsim o soluție comună, să găsim o soluție viabilă, pentru că dacă nu, sunt sigur că vom avea tot mai multe decizii ale Curții Constituționale, care ne vor împiedica în activitatea noastră.

Curți Constituționale sau Consilii Constituționale avem în toate țările Uniunii Europene, dar, dacă veți verifica câte decizii dă Curtea Constituțională Germană de la Kalsruhe, care este cea mai fermă, cea mai germană, cea mai punctuală, veți vedea că, în 4 ani, nu dă atâtea decizii câte dă Curtea Constituțională a României în 4 luni. Și cu asta v-am spus tot. Cred că avem o obligație.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

În programul prevăzut pentru această zi, declarațiile politice urmau să fie finalizate la ora 16.30. Vă propun să prelungim nu mai mult de ora 17.00, rugându-i pe colegii care au declarații politice, în continuare, să se rezume la timpul alocat.

 
  Tiberiu-Aurelian Prodan (PNL) - declarație politică având ca subiect migrația unor primari de la un partid la altul;

Domnul senator Prodan Aurelian Tiberiu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul Viorel Arion, Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Onorat Senat,

Timp de doi ani de zile, cu plăcere am făcut parte din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a Senatului României. Una dintre temele principale care au fost dezbătute în această comisie a fost cea referitoare la migrația aleșilor locali. Săptămâna trecută, evenimentele petrecute în județul Suceava, poate și în altă parte, m-au determinat să fac o foarte scurtă declarație politică privind acest fenomen.

Doamnelor și domnilor senatori, se pare că nici anul 2008, an electoral, prin excelență, nu face excepție în ceea ce privește migrația aleșilor neamului de la un partid la altul. Devenit tradițional după 1990, acest tip de oportunism politic numit migrație este cu deosebire întâlnit în cazul aleșilor locali și este determinat de interese de putere. Mulți își motivează gestul prin grija față de comunitatea pe care o reprezintă. Cu alte cuvinte, la baza deciziei de a părăsi partidul pe listele căruia au fost aleși stă temerea că, în eventualitatea unui eșec al lor, al formațiunii căreia îi aparțin, nu vor mai beneficia de fonduri de la buget pentru investițiile pe plan local. Alții, îmi îngădui să afirm, cei mai mulți dintre aceștia, au în vedere avantajele politice sau financiare, personale sau de grup. Că este așa o dovedesc numeroasele analize efectuate de institutele de specialitate pe parcursul tuturor ciclurilor electorale din România postdecembristă.

Surprinzător este faptul că, deși au fost aduse modificări statutului acestora, tocmai în ideea de a stopa migrația,cel puțin în ceea ce îi privește pe aleșii locali, fenomenul nu numai că nu s-a diminuat, ci este în creștere. Se pare că, în România, nimeni nu mai crede în politică, în principii și în loialitate.

În calitatea de senator de Suceava, ales pe listele PNL pe o perioadă determinată, pe care o am, nu pot să trec cu vederea faptul că o serie de primari ai Partidului Național Liberal și-au anunțat, de curând, intenția de a participa, din partea PD-L, la alegerile locale din acest an. Culmea neobrăzării este că un așa-zis lider al PD-L, fost PNL până în urmă cu ceva timp, nu s-a sfiit să declare public că PD-L are porțile deschise pentru toți aleșii locali care vor să-și schimbe culoarea politică.

Ei bine, stimați colegi, într-adevăr, constatăm că facem progrese. Adică unii dintre aleși nici măcar nu se sfiesc să stimuleze migrația politică. Pur și simplu, fac acest lucru în mod explicit, fără jenă. La 18 ani de la Revoluția din decembrie și la un an de la aderarea la Uniunea Europeană, mă așteptam la un plus de maturitate și de bun-simț din partea celor implicați în politică. Se pare, însă, că atitudinea duplicitară devine o regulă a politicii autohtone. Nu izbutim deloc să ne debarasăm, stimați colegi, care râdeți de vechile metehne, nu reușim deloc să avem caracter în politică.

Atunci, îmi pun întrebarea firească: cum vom reuși, oare, să-i convingem pe alegători să ne respecte? Răspunsul nu poate fi decât unul singur: dacă va continua fenomenul migrației politice, va determina menținerea clasei politice românești la un nivel extrem de scăzut în rândul electoratului. Este un adevăr simplu, ușor de verificat, de altfel. Când nu poți fi loial, nu poți să fii nici credibil.

Mulțumesc, onorat Senat. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Arion (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) - declarație politică având ca temă infrastructura județului Hunedoara;

Domnul Viorel Arion, Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc, doamna președinte.

România are de recuperat un decalaj foarte mare în domeniul infrastructurii, față de restul țărilor Uniunii Europene. De exemplu, din rețeaua de aproape 80.000 de kilometri de drumuri, doar 20% reprezintă drumuri naționale, restul sunt drumuri județene și comunale, al căror grad de utilizare a scăzut dramatic în ultimii ani. Aceasta, deoarece numai 21.000 de kilometri din drumuri au fost reparați. Șoselele din zonele turistice au ajuns să fie extrem de aglomerate în perioadele de sezon. În raport cu suprafața țării, România are cea mai mică densitate de drumuri din toate statele membre ale Uniunii Europene, adică 33,5 kilometri la 100 de kilometri pătrați.

În ședința Senatului din 2 octombrie 2006 sesizam faptul că lucrările de modernizare a drumului național Simeria-Petroșani, în lungime de 80 de kilometri, au început în aprilie 2003 și ar fi trebuit să fie încheiate în iunie 2006, valoarea totală a proiectului fiind, la acea dată, de 46.000.000 euro. În 19 martie 2003, Administrația Națională a Drumurilor a contractat această lucrare cu trei constructori, fiecare urmând să construiască un tronson de drum, beneficiarii fiind ITALSTRADE, pentru sectorul Petroșani-Baru, PROODEFTIKI și CONTRANSIMEX, pentru tronsonul Hațeg-Baru Mare, iar pentru segmentul Hațeg-Simeria, CCF SA BUCURESTI.

Între timp, o serie de măsuri administrative și juridice au fost luate, dar eficiența lor întârzie să se vadă. Pe hârtie, probabil, lucrurile stau frumos, raportările sunt în grafic. Pe teren, lucrurile arată la fel de prost ca în 2003. Aceleași tronsoane de drum veșnic în lucru, sectoare de drum care au devenit un adevărat pericol public pentru cei care se încumetă la drum.

Un raport al Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor constata că starea proastă a drumurilor reprezintă un impediment major în calea dezvoltării turismului românesc, în condițiile în care majoritatea vizitatorilor străini sosesc în România pe cale terestră. Reprezentanții Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor susțin că drumurile constituie un mijloc esențial nu numai pentru turism, dar și pentru dezvoltarea țării. În condițiile în care turismul Văii Jiului, dar și cel specific montan din Masivul Retezat, pare a cunoaște o dezvoltare fără precedent în ultima perioadă, infrastructura este una din marile probleme ale județului Hunedoara. Acest tronson de drum devine vital pentru dezvoltarea Văii Jiului, dar și pentru restul județului, având în vedere că legătura cu sudul țării se face pe acest culoar.

Nu în ultimul rând, mediul de afaceri este direct afectat de starea proastă a infrastructurii rutiere, investitorii posibili, atât români, cât și străini, ezitând în a dezvolta afaceri în județ tocmai din acest motiv.

Solicit Ministerului Transporturilor să intervină energic și să asigure finalizarea lucrărilor în cel mai scurt timp. La modul în care arată, acum, această porțiune de drum, terminarea lucrărilor trebuie făcută în paralel cu reparațiile necesare la porțiunile de drum finalizate în anii anteriori.

Solicit, de asemenea, angajamente clare, cu termene care să fie respectate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - declarație politică referitoare la: scandalul pe care îl provoacă Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova; atacurile lui Mihai Conțiu la adresa poetului Grigore Vieru, în ziarul Moldova Suverană și consecințele acestora; in memoriam Max Bănuș;

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Dați-mi voie să anunț că, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ion Vărgău a înțeles să depună declarația politică la secretariatul ședinței noastre. În aceeași situație se află și domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Grupul parlamentar al PD-L mai are două minute pentru domnul senator Jan Vraciu.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Salut cu o tristețe fraternă prezența, printre noi, ca președinte de ședință, a doamnei senator Norica Nicolai, căreia îi era hărăzit un alt drum, așa cum mă bucur că ne vom afla împreună, în ciuda a ceea ce se întâmplă în viața noastră politică.

Lucrurile pe care aș avea să le spun ar putea începe cu o cerere de demisie. Am văzut că președintele actual, domnul Băsescu, l-a declarat prim-ministru pe domnul senator Ion Iliescu. L-aș ruga pe domnul Ion Iliescu să demisioneze. Demisionați din funcția de prim-ministru, domnule președinte, vă așteaptă un viitor frumos pe linie strict politică! (Râsete. Aplauze)

Adevărul e că este o confuzie rău prevestitoare în viața politică și, într-adevăr, sunt semne de "zoaie". Singura chestiune pe care nu a spus-o domnul Băsescu e cine produce această stare de "zoaie". Să nu cumva să fi fost un dialog într-o oglindă! Să obiectivizăm puțin lucrurile și să constatăm că, în ciuda aspectului plastic și uneori ilar, al vieții noastre politice, România stagnează și uneori merge înapoi. Din acest punct de vedere, situația nu mai poate fi, într-adevăr, tolerată. De aceea, oamenilor politici raționali le trebuie acum o înaltă conștiință de sine și să încerce să redreseze lucrurile, punându-le pe linia lor firească. Încă o dată susțin, de la această tribună, că noi nu avem a ne raporta, toată ziua - bună ziua, unii la alții, nu avem a ne cere, în permanență, unii altora, demisia. Noi avem de făcut ceva și de raportat ceva celor ce ne-au ales. Acolo este singura noastră competiție reală.

Slăbiciunea statului român devine un fapt notoriu. După cum știți, există un instinct al bestiei, care simte când posibila ei pradă poate fi atacată. Un anumit instinct bestial domină și piața politică a lumii și dacă România este atacată în fel și chip, dar, cu deosebire, atacată de pe teritoriul românesc străvechi al Basarabiei de către un "polcovnic stacojiu" de toată rușinea, nu este numai pentru că el are chef de asta sau pentru că vrea să facă jocurile stăpânilor săi, a căror lesă o simte în permanență pe grumaz, ci și pentru că statul român e slab. Nu cred că trebuie să răspundem neapărat cu scandal la scandalul la care ne provoacă președintele "Vle" Voronin.

Mi s-a părut că vorba de duh pe care a spus-o ministrul Cioroianu la Munchen, lui Voronin, e mai degrabă folositoare căci am constatat că domnul președinte al Republicii Moldova crede aberant în întâietatea limbii moldovenești, în raport cu limba română, deci cu sinea ei componentă. Dumnealui nu a aflat încă versul lui Vasile Alecsandri "Ca doi ochi într-o lumină". Ochii omului, dragă domnule Voronin, nu se nasc pe rând, unul azi și altul peste 600 de ani. Graiul moldovenesc și graiul muntenesc s-au născut împreună și sunt curios ce ar face respectivul purtător de steag antiromânesc dacă noi, românii, am cădea de acord că vorbim limba moldovenească. Probabil că el ar înțelege că trebuie să-și schimbe opțiunea și să vorbească direct limba cazahă. Dar, repet, nu acolo este subiectul, subiectul este aici, la noi, în această permanentă hâră, în această permanentă zâzanie, în această permanentă scufundare.

Eu nu aș insista asupra relelor de la Chișinău, dacă ele nu s-ar traduce și printr-o acțiune criminală la adresa unor valori românești care ne reprezintă pe toți. Există o publicație la Chișinău, oficiosul Partidului Comuniștilor din Moldova, de fapt oficiosul lui Vladimir Voronin, "Moldova suverană", în care, de mai multă vreme, un cetățean, care afirmă că a fost trimis ca spion român al SIE, în Republica Moldova, atacă în permanență toate valorile românești.

De curând, acest nemernic, într-un articol în care a înjurat pe absolut toată lumea și, în acest fel, a făcut un fel de pace între oameni care nu se pot împăca ei, în realitate, cum ar fi Ion Iliescu și Traian Băsescu, dar și alte personalități ale politicii și culturii românești, acest individ, acest nemernic a afirmat despre poporul român lucruri de o gravitate nemăsurată, spunând, de exemplu: "Românul e născut poet? Nu, e născut trădător și laș!".

Despre cei care cred în unitatea neamului românesc, respectivul, cică fost securist român la SIE, după cum spune el, afirmă că sunt "pro-românași". Eu aș întreba, de la tribuna Senatului, cine este acest Mihai Conțiu sau Stronțiu? Cine este el și cine l-a trimis acolo, și cine poartă răspunderea acestui atac nemaivăzut? Ne-au atacat și pro-sovietici, și ziariști sovietici, ne-au atacat și ziariști din Occident, dar un atac atât de vehement și de murdar la adresa valorilor românești, la adresa statului român, la adresa poporului român însuși nu am pomenit. Și cine promovează în ziarul lui Voronin antiromânismul?

Este adevărat că l-a trimis Serviciul de Informații Externe pe acest Conțiu? Ce responsabilitate are acest Serviciu, în raport cu realitatea pe care o creează în jurul nostru respectivul cetățean? Este o mare rușine, nu pentru că nu există asemenea metode, în lumea de azi, cu trimiși să afle ș.a.m.d. Nu vreau să facem pe virginele. Lumea e un bulevard, lumea este o biserică, dar lumea are și subsolul ei de bordel, așa că nu vreau să fac pe nebunul și să spun că nu știu că există interese apărate de un spion sau de un trimis, dar mai există, după părerea mea, și nevoia de a răspunde cineva de ceea ce se greșește, pentru că totul trece în contul statului român, toate aceste erori, iar acest nemernic, printr-o acțiune de aproape doi ani, în "Moldova suverană", zilnic, a reușit să-l aducă aproape de moarte pe marele poet național Grigore Vieru. Grigore Vieru a avut două infarcturi, unul datorat direct acțiunii "Moldovei suverane" și lui Mihai Conțiu.

A venit, aproape pâlpâind la București, unde eminenții medici de la Spitalul clinic "Fundeni" l-au apărat și au reușit o operație în urma căreia Grigore Vieru s-a putut întoarce la Chișinău și așteaptă încă vreo câteva săptămâni pentru a i se așeza în piept un al doilea stent.

Eu, care l-am criticat foarte rău, în acest Senat, pe ministrul sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, dar rău - și nu cred că am greșit atunci când l-am criticat - nu pot să fiu nedrept și să nu vă spun că, la apelul meu către Domnia Sa, pentru salvarea vieții lui Grigore Vieru, ministrul sănătății s-a purtat ca un mare domn și s-a implicat, personal, în rezolvarea acestei situații care nu suportă amânare și nici măsuri intermediare de sprijin. Așa cum l-am făcut în toate felurile pentru ceea ce greșea, așa îi mulțumesc, public, dumnealui și tuturor medicilor care s-au așezat în jurul lui Grigore Viere și, pur și simplu, i-au salvat viața.

Cu părere de rău spun, însă, că nici până la această oră, omul care răspunde de cultura română, și anume, ministrul culturii (să i se știe numele: Adrian Iorgulescu), nu a dat un semn lui Grigore Vieru, nu l-a interesat viața lui. Parcă am trăi, noi toți, și basarabenii cu deosebire, în străinătate, în țara noastră. Parcă am construi o Siberie simulată într-o Românie în care, și așa, atmosfera rece dintre oameni îi istovește pe aceștia.

Am încă două lucruri de spus. Aici s-a vorbit, într-un excelent discurs al domnului senator Gyorgy Frunda, despre Curtea Constituțională și s-a vorbit despre perspectiva unei schimbări a Constituției anul viitor ș.a.m.d. Eu cred că lucrul care ni se poate reproșa nouă, în genere, prin felul stufos în care sunt întocmite lucrurile, este ritmul lent în care rezolvăm ceea ce este urgent de rezolvat. Dacă toate forțele politice raționale - și eu nu cunosc în Parlamentul României forțe politice iraționale (nu înseamnă că nu sunt forțe politice iraționale dincolo de Parlament) - doresc, într-adevăr, o schimbare pozitivă a situației, ne-am putea așeza la acea masă rotundă, s-ar putea crea condițiile de schimbare pozitivă, acum, cât noi mai suntem aici. Nu cred că trebuie să amânăm rezolvările, pentru că noi nu înaintăm, noi ne înșurubăm tot mai mult în propriul nostru mormânt. Lumea ne judecă, lumea care nu era obișnuită cu Parlament, cu acel loc în care se vorbește, "se parlează", lumea crede că noi trebuie să fim un Guvern puțin mai larg și că trebuie să rezolvăm totul imediat. Imediat nu putem rezolva totul, Parlamentul rămâne Parlament, dar unele rezolvări, de natură urgentă, trebuie să încercăm împreună.

Nu aș insista dacă nu ar fi posibile încă și alte anomalii de acum încolo. Domnul Frunda se întreba de ce la Curtea Constituțională a României, sunt atâtea decizii și la Curtea Germaniei atât de puține decizii? Pentru că la noi se cere în permanență Curții o aprobare, pentru că nu se înțeleg între ele puterile efective ale statului. Este simplu. De aceea sunt chemați pompierii, că arde. Sigur că niciodată pompierii nu trebuie puși să construiască pe loc o casă, în locul celei pe care au găsit-o arzând și au salvat cât au putut din ea. Dar haideți să nu-i mai punem pe oameni în această condiție. Haideți să nu mai punem Curtea Constituțională în situația de a superviza în permanență statul român.

Doamnelor și domnilor, nu pot trece mai departe, fără a vă propune ca, pentru un răgaz al memoriei, să păstrăm reculegerea necesară la plecarea dintre noi a unui valoros ziarist, un om cu care eu, personal, am avut polemici, unele dure, dar care a reprezentat o alternativă în gazetăria românească, este vorba de Max Bănuș. La despărțirea de Max Bănuș propun Senatului României să păstrăm cu toții un moment de reculegere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog domnule senator. (Se păstrează un moment de reculegere).

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Vă mulțumesc. Ultima idee pe care vreau să o spun. Nu este omenește să existe între noi atâta distanță. Uitați-vă în jurul dumneavoastră. Știți câte valori naționale se află în suferință? Mi s-a adresat, de curând, fostul mare campion de șah al României, omul care se poate mândri cu faptul că l-a bătut și pe Boby Fischer, Florin Gheorghiu, cu necazuri de viață mari. În spitalele României se află oameni de cultură, oameni de știință, cărora actuala stare de lucruri din această țară le grăbește sfârșitul. Cei care nu sunt în spitale, trăiesc în niște case din care urmează să fie dați afară maestrul Dan Iordăchescu, importantul regizor Horea Popescu și aud că și marele scriitor Dinu Săraru. Eu aș vrea să-mi permiteți să nu insist asupra numelor, ci asupra problemei. În acest timp, noi nu ne putem concentra asupra obligațiilor noastre, pentru că ne limităm la polemicile dintre noi. Așa că închei spunând:

"Cine simte că-i în zoaie,
Este așteptat la baie". (Aplauze din sală).

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc domnule senator.

 
  Jan Vraciu (PD-L) - declarație politică având ca subiect managementul deficitar al sistemului de sănătate;

Are cuvântul domnul senator Jan Vraciu din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Jan Vraciu:

Mulțumesc doamna președinte.

Pentru români "a fi sănătos" reprezintă maximul din ce ți-ai putea dori în viață. Urarea favorită a românilor spusă cu pioșenie și la trecerea dintre ani, și de ziua celor dragi, și când se face simțită apăsarea vârstei înaintate este "sănătate, că-i mai bună decât toate". Iată de ce, în numele acestei valori fundamentale pentru noi și a faptului că suntem cu toții contribuitorii sistemului de sănătate, avem dreptul să demascăm erorile fatale ale acestuia și să cerem îndreptarea lui.

Când a fost numit ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu a declarat că începe reforma cu scandaluri și contestații în justiție, cu decizii neconstituționale și promisiunea că vor pleca "feudalii" din sistem. Acestea au fost promisiunile. Să vedem ce a făcut.

A pus manageri colorați politic în culorile partidului Domniei Sale, iar incompetența acestora nu a scutit spitalele să facă datorii. A schimbat conducerea Casei de asigurări pe motiv că nu mai erau bani pentru medicamente, deși prefecții comunicaseră că banii ajung. A anunțat licitații, dar, în schimb, a continuat un sistem prin care la contracte de câteva mii de euro se pot face acte adiționale de câteva milioane. A pus bazele unui program național de analize obligatorii a cărui eficacitate a fost imposibil de dovedit încă de când se afla în stadiu de proiect. Chiar un înalt oficial din minister a recunoscut că dacă cineva își face setul obligatoriu de analize nu se poate spune că este sănătos medical. Acest decor a căpătat accente și mai sinistre de când asistentele și infirmierele pleacă pe capete din țară, iar medicii își oferă știința altor spitale din Europa, în căutarea demnității la care au visat când și-au ales profesia. Nu este zi să nu aflăm de la buletinul de știri noi și noi reeditări ale "Morții domnului Lăzărescu", dar nu în varianta premiată la Cannes, ci în varianta Târgoviște, așa cum am văzut la jurnalele de știri, zilele trecute, când o bătrână a fost găsită de către rude moartă în casă, după ce acesteia i s-a refuzat în două rânduri internarea. Când afli despre asemenea lucruri, te trec fiori de groază și primul lucru la care te gândești este acela că nu ai fost tu, sau cineva drag în locul acelui om care a murit cu zile.

Cea mai mare hibă a sistemului de sănătate în România este cel al managementului. Dar cum să le ceri directorilor de spitale să fie buni manageri când tu, ca ministru al sănătății, te autodeclari întâiul manager al țării și nu reușești să cheltui decât 60% din banii pe care i-ai încasat pe taxa de viciu, în loc să realizezi din suma colectată finanțarea programelor de sănătate sau reparații capitale ale spitalelor. Taxa de viciu bine întrebuințată trebuia să însemne aparatură medicală și echipamente de comunicații, ambulanțe performante, medicamente, materiale sanitare și de laborator. Toate acestea sunt fapte. Fiecare din ele punctează un eșec. Fiecare eșec se măsoară în decese care produc traume ireparabile familiilor victimelor, eșecul de care ministrul contabil nu a dat socoteală. În loc de asta, se spală pe mâini de toate relele din sistemul sanitar și nu se consideră în nici un fel răspunzător sfătuindu-i pe bolnavi să-și verse nemulțumirile într-o cutie poștală. În tot acest timp, continuă să-i protejeze pe managerii de spitale care se fac vinovați doar pentru faptul că-i sunt colegi de partid.

Oare câți români bătrâni, tineri, nenăscuți mai trebuie să moară din cauza incapacității manageriale, ca lipsa de competență să fie recunoscută public? Întrebare retorică, de altfel. De aceea, de la această tribună, Partidul Democrat Liberal îi cere ministrului Nicolăescu, supranumit și ministrul morții, în numele contribuitorilor români la sistemul de sănătate și în numele familiilor care au dat tribut morții din culpe medicale, un răspuns public, o reacție publică privind vinovații și măsurile luate. În caz contrar demisia ar reprezenta un act de onoare și nu o măsură politică. Vă mulțumesc.

 
   

Declarații politice nesusținute în plenul Senatului.

 
  Ion Vărgău (PSD) - declarație politică având ca temă dorința românilor de a trăi decent (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Anul 2007, cel al integrării în Uniunea Europeană, a reprezentat pentru români un an al speranțelor și al credinței că viața lor poate fi decentă: venituri care să le asigure plata utilităților și hrana zilnică, posibilitatea să-și întrețină copiii la școală, medicamente accesibile tuturor, tratament nediferențiat în spitale, posibilitatea unui concediu decent după un an de muncă.

Desigur, viață decentă într-un alt stat european înseamnă mult mai mult, dar românii își doresc în primul rând normalitate și asta au sperat să obțină de la momentul ianuarie 2007, însă, după un an de la integrarea în familia europeană, ei se simt abandonați.

După numeroase conflicte și lupte de orgolii pe scena politică, la care au privit nedumeriți, fără să înțeleagă ce se întâmplă și, mai ales, fără să înțeleagă de ce aceia pe care i-au creditat cu încredere în 2004 nu se preocupă cât de puțin de soarta lor, speranțele românilor s-au spulberat treptat și, în loc să rămână în țara lor, alături de familiile lor, au preferat să caute normalitatea în alte state europene.

Cei mai mulți dintre cei care au avut încredere în președintele Băsescu, cel care promitea la începutul anului 2005 că va fi "președintele tuturor românilor" și se erija în omul dreptății, s-au lămurit de faptul că totul a fost doar un teatru ieftin și un discurs fără nicio finalitate, doar o încercare de creionare a imaginii politice personale.

Cei care ar fi trebuit să reprezinte un punct de echilibru și mediere în plan politic, s-au dovedit în fapt un punct de destabilizare și un generator permanent de conflicte, al cărui unic scop a fost și este aducerea la guvernare a Partidului Democrat.

Pentru Traian Băsescu, clasa politică românească arată, așa cum Domnia Sa a declarat într-o emisiune a televiziunii publice, ca niște "zoaie pe geam". L-aș întreba pe domnul președinte, partidul pe care-l dorește cu atâta încrâncenare la conducerea destinelor acestei țări și din care provine și Domnia Sa nu face parte din aceeași clasă politică românească? V-ați străduit cât ați putut de mult să creionați în negru imaginea politicii românești, fără să realizați de fapt că și dumneavoastră, și partidul al cărui partizan sunteți faceți parte din politica românească. Sau președintele tuturor românilor împarte politica românească în două tabere?

Domnule președinte Băsescu, imaginea aceasta, pe care dumneavoastră o percepeți în acest mod, este de fapt rezultatul activității dumneavoastră de mai bine de trei ani la Cotroceni, iar geamul de care vorbiți este imaginea României, peste care ați aruncat permanent cu noroi!

Ați discreditat permanent și sistematic clasa politică, Parlamentul și Guvernul (mai ales de când PD a ieșit de la guvernare), ați subestimat permanent presa și ați mers până la discriminare și agresiune la adresa celor care își făceau datoria de jurnaliști, atunci când ați considerat că întrebările pe care vi le adresau erau prea directe.

Acum priviți pe acest geam și ce vedeți? Rezultatul activității Președintelui României, doar atât, și o recunoașteți public: nu vă place! Ce să înțelegem? Că v-ați dezamăgit singur? Atunci milioanele de români ce mai pot spune?

Că nu ați fost în stare să găsiți soluția care să facă acest geam curat și limpede, să permită soarelui să intre în casele românilor, să-i facă mai încrezători, mai veseli, mai optimiști, să trăiască sentimentul că nu au greșit în 2004 când v-au ales și că, în sfârșit, soarele a pătruns și în viața lor!

De fiecare dată când se găsea o soluție din partea unui partid politic, dacă acela nu era PD, făceați tot posibilul să aruncați acele "zoaie", de care pomeneați, în partidul respectiv, fără să vă pese o secundă că soluția respectivă putea aduce o rază de soare în viața românilor. O astfel de situație a fost legea pensiilor, pe care Partidul Social Democrat a inițiat-o și a susținut-o și pe care l-ați acuzat că este părtaș la guvernare, de parcă acesta era lucrul cel mai important, și nu faptul că cineva se preocupa de soarta pensionarilor.

Dar Partidului Social Democrat nu i-a păsat de acuzele și încrâncenarea cu care ați încercat permanent să-l discreditați și a luptat până la capăt, chiar din opoziție, să facă viața pensionarilor mai ușoară, iar această lege a intrat în vigoare, cu toată opoziția dumneavoastră.

Din păcate, aceste majorări nu și-au atins scopul pentru că actuala Putere, prin politica de dreapta, a condus la majorări de prețuri, la introducerea de noi taxe și impozite, astfel că, practic, o parte din populația României, în acest moment, este sufocată de datorii. Plata facturii la întreținere este o povară, lista alimentelor de bază se scurtează de la lună la lună, de medicamente nici nu mai poate fi vorba.

Anul 2008 este un an electoral și dacă exista speranța că, cel puțin pe acest considerent, românii vor putea beneficia de o oarecare relaxare a poverilor, premierul Tăriceanu a fost tranșant: fără pomeni electorale! Dar românii nu au nevoie de pomeni, vor doar ca munca lor să fie răsplătită așa cum se cuvine și să poată avea și oferi copiilor lor o viață normală, decentă. Oare cer prea mult?

Este o întrebare la care noi, toți politicienii, cei responsabili de destinul semenilor noștri, ar trebui să gândim permanent. Iar dacă acest lucru nu l-am făcut până acum, ar trebui să ne dea de gândit, pentru că românii nu sunt naivi. Au avut răbdare dintotdeauna și au îndurat multe de-a lungul istoriei, însă când a sosit momentul, au știut să-și facă singuri dreptate!

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Dan Gabriel Popa (PD-L) - declarație politică având ca subiect taxa auto (declarație politică neprezentată în plen).

Domnul Dan Gabriel Popa:

La sfârșitul săptămânii trecute Prefectura Argeș a organizat o dezbatere asupra influenței taxei auto asupra situației economico-sociale din județul Argeș. Am participat la această dezbatere, la inițiativa prefectului, felicitat de altfel pentru inițiativă de către participanți, chiar dacă o parte a presei locale anunță drept inițiator PNL-ul județean, în încercarea liderului acestui partid de a-și atribui o importanță mult mai mare decât cea reală. Oricum, teama aceasta a taxei auto este cu adevărat un subiect de mare interes în Argeș având în vedere că industria auto din România a pornit de aici, prin DACIA și ARO.

Și, din fericire, încă există această familie a celor care lucrează în industria auto, nu mai puțin de 30 000 de oameni angrenați în activitate la Dacia-Renault și la cei 149 de furnizori, fără a mai exista Aro Câmpulung, falimentat, vândut și desființat prin implicarea unor personaje încă prea puternice pentru a li se atribui în mod oficial vinovății.

Am ascultat în dezbatere puncte de vedere cu mare greutate, venite din partea domnilor Constantin Stroe - președintele Asociației Constructorilor de Automobile din România, Francois Fourmont - director general Automobile - Dacia și a liderilor de sindicat, domnii Pavelescu și Iordache, precum și a altor importanți manageri de societăți din domeniul auto. Domniile Lor doresc să atragă atenția Guvernului și tuturor politicienilor, ca, înainte de a lua o decizie asupra taxei auto, să țină cont de următoarele aspecte esențiale:

  • efectele economice ale industriei auto din România, ca și implicațiile sociale sunt extrem de importante, fapt dovedit atât de succesul Dacia, cât și de eșecurile Aro, Tractorul, Semănătoarea, Autobuzul;
  • România nu trebuia să ajungă, din cauza taxei auto, în fața Curții Europene de Justiție;
  • nu există, încă, o directivă a Comisiei Europene, aplicabilă tuturor celor 27 de țări din Uniunea Europeană privind taxa de primă înmatriculare;
  • trebuie evitate situațiile create în Polonia și Bulgaria;
  • forma și cuantumul taxei de primă înmatriculare au atât miză economică, dar și în ceea ce privește sănătatea publică și securitatea în trafic.

Vă mărturisesc că m-am gândit în timpul acestei dezbateri că, de fapt, nu este o dezbatere în adevăratul sens al cuvântului pentru că nu am auzit argumente în favoarea actualei taxe. Tot ceea ce s-a spus a dovedit că taxa este într-un fel sau altul discriminatorie. Nu nivelul taxei pentru daciile noi deranjează în primul rând, ci, perspectiva ca aplicarea injustă a taxei va crea dezavantaje industriei auto autohtone, atât în ceea ce privește performanța economică, dar mai ales, în ceea ce privește locurile de muncă.

Acestea sunt argumentele de care Guvernul nu are voie să nu țină cont atunci când decide asupra taxei auto, argumente pe care puținii parlamentari de Argeș participanți la această întâlnire, doar 4 din 13, niciunul de la PSD, trebuie să le susțină, chiar dacă șeful unuia dintre ei este încă prim-ministru.

Din punctul meu de vedere, taxa auto a Guvernului Tăriceanu este o decizie care nu ține cont decât de nevoia de a lua bani de la oameni, cât mai mulți bani pentru buget. O taxă care în niciun caz nu protejează mediul, pentru că nu poluatorii plătesc cel mai mult. O taxă fiscală al cărei nivel este prea mare pentru cei care doresc să-și cumpere o mașină mai bună decât cea pe care o folosesc acum și pentru cei care vor să-și cumpere prima mașină. O taxă care s-a încasat după intrarea în Uniunea Europeană păcălind românii într-un mod imoral, ilegal, și instanțele o spun. Taxa de primă înmatriculare, care se aplică acum, trebuie înlocuită cu ceea ce s-a dorit la începutul anului 2007, o taxă cu adevărat de mediu, suportabilă de către cumpărătorii de autovehicule, care să țină cont de emisiile de gaze și particulele poluante și care să nu ducă România în fața Curții Europene de Justiție după avertismentele repetate ale Comisiei Europene.

Iar, în ceea ce privește industria auto din județul Argeș, sunt convins că nu de protecție are nevoie pentru că este deja foarte puternică prin calitatea oamenilor și a produselor. Are însă nevoie de o legislație stabilă, coerentă și neinfluențată de interese economice, contrare dezvoltării producătorilor autohtoni. Chiar și Guvernul Tăriceanu trebuie să admită acest lucru, așa cum și alte Guverne din ultimii ani au înțeles.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi, înainte de a supune votului dumneavoastră ordinea de zi, permiteți-mi să dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2007 privind importul în România al produselor de protecție a plantelor și al mostrelor, ajutoarelor și donațiilor de produse de protecție a plantelor din țări terțe;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării;
  • Lege pentru modificarea anexei la Legea arendării nr.16/1994;
  • Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității organizate, traficului ilicit de stupefiante și a terorismului internațional, semnat la București, la 5 iulie 2007;
  • Lege pentru aderarea României la Acordul semnat la Luxemburg la 25 iunie 2005, de modificare a Acordului de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou, la 23 iunie 2000;
  • Lege pentru aderarea României la Acordul de cooperare între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei și a oricărei alte activități ilegale în detrimentrul intereselor financiare ale acestora, semnat la Luxemburg, la 26 octombrie 2004.
Informare cu privire la Scrisorile Președintelui României privind participarea cu forțe armate la misiuni în afara teritoriului statului român.  

Stimați colegi doresc să vă prezint o informare cu privire la scrisorile Președintelui României privind participarea cu forțe armate la misiuni în afara teritoriului statului român.

Potrivit Legii nr.42/ 2004 privind participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, Președintele României informează Parlamentul că a aprobat participarea României în anul 2008 la acțiuni în afara teritoriului național precum și la misiuni ale Uniunii Europene din Kosovo - PESA Kosovo.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Stimați colegi mai fac un ultim apel pentru colegi, ca să se prezinte în sală pentru a aproba ordinea de zi.

Stimați colegi vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a supune votului dumneavoastră ordinea de zi și programul de lucru.

Vă rog să votați. Cine este pentru?

Cu 65 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

Aprobarea retrimiterii la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, a raportului privind alegerea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societății civile.  

La punctul 3 din ordinea de zi avem înscrisă alegerea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societății civile.

Rog Comisia juridică de numiri disciplină imunități și validări să ocupe loc în sală pentru a prezenta raportul.

Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente:  

Domnule senator Șerban Nicolae am observat târziu, colegul dumneavoastră de grup parlamentar, la chestiuni organizatorice. Bănuiesc că domnul Neagoe are câteva anunțuri și vă rog să-mi permiteți să-i dau cuvântul înainte de a intra în dezbatere. Aveți cuvântul domnule senator, microfonul 3.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Da. Mulțumesc doamna președinte.

Domnilor colegi vrem să informăm plenul Senatului că în ședința din 11.02. 2008 Grupul parlamentar al PSD a decis schimbări în structura comisiilor permanente ale Senatului pe locurile care revin Grupului parlamentar al PSD, după cum urmează:

  • la Comisia pentru politică externă doamna senator Nora Cecilia Rebreanu în locul domnului senator Cristian Diaconescu.
  • la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă doamna senator Nora Cecilia Rebreanu în locul domnului senator Angel Tîlvăr.
  • la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital domnul senator Radu Cătălin Mardare în locul domnului senator Ovidiu Teodor Crețu.
  • la Comisia economică, industrii și servicii domnul senator Ovidiu Teodor Crețu pe locul care este vacant.
  • la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului domnul senator Marin Bobeș pe locul care este vacant în urma demisiei domnului Ion Filipescu.
  • la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Nicolae Mărășescu, în locul domnului senator Ovidiu Teodor Crețu.
  • la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport domnul senator Anghel Iordănescu, în locul domnului senator Ion Moraru.
  • la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități domnul senator Ion Moraru, în locul doamnei senator Lucia Tomoiagă.
  • la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului domnul senator Nicolae Mărășescu, în locul domnului senator Ovidiu Teodor Crețu.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu domnule senator.

 
Informare cu privire la Scrisorile Președintelui României privind participarea cu forțe armate la misiuni în afara teritoriului statului român.  

Pentru chestiuni organizatorice domnul senator Ungheanu, microfonul 2. Aveți cuvântul.

   

Domnul Ungheanu Mihai:

Doamna președinte de ședință, nu sunt la chestiuni organizatorice, ci procedurale. Vreau să vă întreb ce înseamnă punctul 2, unde scrie informare, adică se anunță doar și se trece mai departe? A fost difuzat textul sau cele două texte pentru fiecare senator? Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională nu are nici un cuvânt de spus? Noi nu spunem nimic în legătură cu aceste scrisori ale președintelui? Este prea formală această procedură!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator am înțeles. În conformitate cu Legea nr.42/2004 președintele, care are aceste competențe date prin lege, are obligația să informeze Parlamentul. Fiecare dintre colegi a primit scrisorile președintelui în care sunt prezentate și raporturile de forțe. Parlamentul doar ia act de această informare.

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente:  

Doresc să supun votului dumneavoastră, în bloc, dacă sunteți de acord, propunerile formulate de colegii de la PSD în legătură cu o serie de schimbări în comisiile permanente ale Senatului. Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 72 de voturi pentru și un vot împotrivă, Senatul a aprobat componența comisiilor.

Le urez succes colegilor mei!

Aprobarea retrimiterii la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, a raportului privind alegerea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societății civile.  

Revenim la punctul 3 din ordinea de zi: Alegerea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societății civile.

Domnule vicepreședinte Șerban Nicolae, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.

   

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimați colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere candidaturile pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, pe locul rămas vacant din partea societății civile. Este procedura prevăzută de Constituție și de alin.2 al art.20 din Legea nr.317/2004 privind CSM. Locul a rămas vacant ca urmare a decesului fostului senator Avram Filipaș, bine cunoscut profesor de drept.

S-au depus patru candidaturi. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere aceste patru candidaturi, după cum urmează:

  • Petre Lăzăroiu, propus de Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir";
  • Ioan Florin Strețeanu, propus de APADOR-CH, Comitetul Helsinki, Freedom House și Grupul pentru Dialog Social;
  • Ruxandra Neagu, propusă de Asociația Magistraților din România și
  • Corneliu Turianu, propus de Alianța pentru Lege și Ordine din România.

Am adoptat un raport favorabil de validare a mandatelor, după cum urmează. În ceea ce privește votul, a rezultat că doi dintre candidații propuși, respectiv, Ruxandra Neagu și Petre Lăzăroiu, au întrunit numărul de voturi necesar validării, respectiv majoritar față de numărul de membri prezenți. Au fost prezenți 7 membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Doamna Ruxandra Neagu a obținut 5 voturi pentru, domnul Petre Lăzăroiu a obținut4 voturi pentru.

De asemenea, comisia, analizând dosarul de candidatură al domnului profesor Corneliu Turianu și prevederile legale incidente în speță, a constatat că Domnia Sa nu îndeplinește condiția prevăzută de lit.d alin.2 art.20 din Legea nr.317/2004, în sensul că membrii propuși să facă parte din Consiliul Superior al Magistraturii din partea societății civile nu trebuie să fi avut calitatea de membru al unui partid politic sau să fi îndeplinit, în ultimii 5 ani, funcții de demnitate publică.

Constatând că domnul Corneliu Turianu este în prezent într-o funcție de demnitate publică asimilată cu funcția de secretar de stat, respectiv, cea de membru în colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, am considerat că această candidatură nu îndeplinește condiția legală.

Întrucât comisia nu poate să elimine niciuna din candidaturi, ci doar își dă avizul cu privire la acestea, propunem validarea unuia dintre cei doi candidați care au întrunit numărul de voturi pentru aviz favorabil în comisie, dar, potrivit alin.1 art.21 din Legea nr.317/2004, "Senatul alege, dintre candidații prevăzuți la art.20, cei doi reprezentanți ai societății civile", cu precizarea că este un singur loc vacant.

În aceste condiții, plenul Senatului urmează să aleagă dintre cele patru candidaturi propuse, cu precizările pe care le-am făcut în raport. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. Sunt chestiuni prealabile înainte de a formula procedura de vot?

Domnul senator Vasilescu și domnul senator Funar. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, vreau să fac o mică corectură la ceea ce a precizat domnul vicepreședinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Șerban Nicolae. Este vorba de art.20 alin.2 lit.d din Legea nr.317/2004, care spune că reprezentanții societății civile, care pot fi aleși conform Constituției, să facă parte din Consiliul Superior al Magistraturii, nu pot face parte din acest consiliu dacă au calitatea de membru de partid sau au îndeplinit în ultimii 5 ani funcții de demnitate publică.

Se pare că, în această situație, conform CV-urilor prezentate, nu sunt numai unul sau doi, ci se pare că sunt toți patru în această situație. Deci, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție în ultimii 5 ani este funcție de demnitate publică și, așa cum era în lege, judecător la Curtea de Conturi - vă rog să verificați Constituția și să constatați că regimul juridic este acela de magistrat - este tot funcție de demnitate publică.

Eu vă propun să retrimitem raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, să revedem propunerile respective și să luăm o decizie. Cred că s-a grăbit puțin Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări când a dat acest raport. Deși sunt membru al acestei comisii, fac precizarea că nu am fost la ședință când s-a dat votul. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții pe marginea acestei chestiuni? Doamna senator Rodica Stănoiu.

Vă rog, doamna senator, microfonul 3. Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Îmi cer scuze de la început pentru ceea ce vă voi spune, fiindcă, fără doar și poate, are o tentă de malițiozitate. Mai bine mai târziu decât niciodată. Dacă domnul senator Vasilescu nu ridica această chestiune prealabilă și noi votam, și era votul Parlamentului, și era contrar prevederilor constituționale, cineva s-ar fi adresat Curții Constituționale. Și atunci am fi zis că este vinovată Curtea Constituțională, nu noi, care nu ne uităm suficient și nu facem ceea ce trebuie atunci când trebuie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Doamna senator, înțeleg că opinia domnului senator Vasilescu este și a Domniei Voastre. Aveți aceeași opinie ca și domnul senator Vasilescu!

Aveți cuvântul, domnule senator Șerban Nicolae.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc. Stimați colegi, având în vedere faptul că nu ar fi în regulă să tranșăm prin vot o chestiune de interpretare a legii, dați-mi voie ca, în numele comisiei, să fiu de acord cu propunerea făcută de domnul senator Vasilescu și să vă rog să aprobați retrimiterea la comisie pentru analizarea aspectelor sesizate de colegul nostru.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Personal sunt nedumerit și mă întrebam de ce Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a tratat cu atâta ușurință acest subiect, ca să nu folosesc alți termeni, și nu a constatat că, dintre cei patru candidați, doar unul întrunește condițiile legale pentru a fi supus votului Senatului.

A arătat și domnul senator Vasilescu - am primit și eu aceleași informații - că doamna Ruxandra Neagu a fost judecător, până acum un an și ceva, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Ca atare, nu poate să candideze. A rămas un singur candidat și cred că nu este dificil pentru Senat să alegem astăzi pe singurul din listă care întrunește condițiile, ca să nu mai amânăm pentru altădată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. Dați-mi voie să iau și eu cuvântul din partea Grupului parlamentar al PNL.

(Doamna vicepreședinte Norica Nicolai ia cuvântul de la microfonul central.)

Stimați colegi, a fost o examinare a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Este adevărat. Ceea ce este adevărat este că nu am examinat cu atenție C.V-urile persoanelor care s-au prezentat. Astăzi am sesizat și de aceea am și dorit și am ridicat chestiunile prealabile, discutând cu colegii mei, pentru că, și în opinia mea, cele două persoane sunt într-o situație de incompatibilitate. Calitatea de magistrat, de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție este o calitate de demnitate publică.

În aceeași situație se află și celălalt candidat, care a fost judecător la Curtea de Conturi, până la 30 noiembrie 2003, deci se află înăuntrul celor 5 ani de incompatibilitate, și eu cred că, dată fiind importanța acestei instituții, faptul că nu putem alege fără să dăm șansa societății civile să facă propuneri viabile și, în raport de condițiile prevăzute de lege, trebuie să procedăm la restituirea acestui raport Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru ca procedura de desemnare a unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii să fie accesibilă unor persoane care reprezintă, într-adevăr, societatea civilă.

(Doamna vicepreședinte Norica Nicolai revine la prezidiu.)

În raport cu această împrejurare, supun votului plenului Senatului solicitarea Grupului parlamentar...

Domnule Frunda, scuzați-mă, nu v-am văzut, deși ar fi trebuit să vă văd. Microfonul 2.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Sunt de acord cu cele spuse de dumneavoastră, dar lipsește o frază de încheiere. Trebuie să solicităm Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să anunțe acele ONG-uri, care au făcut propunerile care nu îndeplinesc condițiile legale, să facă alte propuneri într-un termen rezonabil. Mulțumesc.

 
   

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu (din sală):

Sau altele.

 
   

Domnul Frunda György:

Sau altele. Corect. Toate ONG-urile. Să fixăm un termen limită.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Așa este. Aceasta este procedura corectă pentru a da posibilitatea societății civile să-și desemneze un reprezentant.

Da. Domnule Gheorghe Funar, vă rog, microfonul 2. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Credeam că acele distinse organizații ale societății civile au și cititori, și oameni care înțeleg și respectă legea în România și nu ne trimit candidați care încalcă legea.

Avem unul singur care întrunește condițiile legale. Dacă plenul hotărăște să meargă la comisie, urmează să examineze, cu lupa, candidatura dânsului, dar nu sunt de acord, doamna președinte, cu propunerea dumneavoastră să lăsăm deschisă calea pentru noi candidaturi la cei care până acum nu și le-au depus. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. Sigur, opinia dumneavoastră va fi avută în vedere de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să-mi permiteți să supun votului dumneavoastră solicitarea Grupului parlamentar al PSD și a Grupului parlamentar al PC. de retrimitere a acestui raport la comisie, urmând să decidem cu privire la căile de urmat.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 61 de voturi pentru, 7 împotrivă și 17 abțineri, solicitarea a fost aprobată.

Raportul se retrimite Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

  • Proiectul de lege privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum și pentru efectuarea recepției în fază unică a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora la obiectivului de investiții "Palatul Parlamentului";
  • Propunerea legislativă pentru completarea art.35 din Legea serviciului de iluminat public nr.230/2006;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei nr.VII/3 a Ordonanței Guvernului nr.10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sistemul bugetar al personalului salariat potrivit anexelor nr.II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.100/2005, devenită Legea nr.280/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea OUG 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr.138/2004;
  • Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru realizarea unui mediu economic pentru producătorii români din acvacultură comparabil cu mediul economic al producătorilor din acvacultura celorlalte state membre ale Uniunii Europene;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea lit.f) a art.41 din Legea zootehniei nr.72/2002 și completarea art.13 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006;
  • Propunerea legislativă privind asigurarea transparenței sondajelor de opinie cu relevanță politică;
  • Propunerea legislativă privind interzicerea cesiunii drepturilor izvorâte din aplicarea legilor de restituire a proprietăților;
  • Propunerea legislativă privind atribuirea unei locuințe doamnei Valeria Oancea;
  • Propunerea legislativă privind completarea și modificarea OUG 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, cu modificările și completările aduse de Legea 280/2003;
  • Propunerea legislativă pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal al României;
  • Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical.

Le aveți pe toate. Permiteți-mi să supun votului dumneavoastră aceste propuneri, în bloc. Sunt foarte multe, dar fiecare dintre dumneavoastră aveți în pupitru propunerile legislative pentru care se solicită procedură de urgență.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 64 de voturi pentru, 2 împotrivă și 9 abțineri, plenul Senatului a aprobat ca aceste propuneri legislative să fie dezbătute în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru acceptarea amendamentului adoptat prin Decizia II/1 a celei de-a doua Reuniuni a părților, la Alma Ata, Kazahstan, la 25-27 mai 2005, la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus, la 25 iunie 1998.  

La Punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru acceptarea amendamentului adoptat prin Decizia II/1 a celei de-a doua Reuniuni a părților, la Alma Ata, Kazahstan, la 25-27 mai 2005, la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.

Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților. Este prioritate legislativă a Guvernului.

Doamna secretar de stat, microfonul 8, aveți cuvântul pentru a prezenta inițiativa legislativă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru raport.

Microfonul 8, aveți cuvântul.

   

Doamna Ana Lucia Varga - secretar de stat în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile:

Mulțumesc.

Promovarea acestui act normativ vizează acceptarea amendamentului la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnat la Aarhus, la 25 iunie 1998, adoptat prin Decizia II/1 a celei de-a doua Reuniuni a părților, prin care se creează cadrul general privind informarea efectivă și din timp, precum și participarea publicului înainte de luarea deciziilor privind autorizarea introducerii deliberate în mediu și autorizarea introducerii pe piață a organismelor modificate genetic.

În urma adoptării acestui amendament, a fost completat cu detalii privind participarea publicului la luarea deciziei privind eliberarea deliberată în mediu și introducerea pe piață a organismelor modificate genetic.

Prin urmare, a fost prezentat proiectul de lege anexat, pe care vă rog să-l aprobați.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule vicepreședinte Șerban Nicolae, microfonul 7, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, doamna președinte.

În ședința din 29 ianuarie 2007, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Elementele principale prevăzute în proiectul de lege au fost prezentate de reprezentantul Guvernului. Facem doar precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Domnul Berceanu? Nu.

Constat că nu sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege. Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Proiectul de lege a fost adoptat, întrunind 63 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Instrumentelor de amendare, adoptate la Antalya, la 24 noiembrie 2006, a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva, la 22 decembrie 1992.  

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea instrumentelor de amendare, adoptate la Antalya, la 24 noiembrie 2006, a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva, la 22 decembrie 1992.

Proiectul este adoptat de Camera Deputaților.

Rog reprezentantul Guvernului, microfonul 10... Domnule secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

   

Domnul Somodi Zoltan - secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației:

Mulțumesc, doamna președinte.

România este membră a Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații din anul 1866 și, în această calitate, are obligația de a semna actele finale ale conferințelor plenipotențiare și a altor conferințe mondiale organizate de U.I.T.

În perioada 6 - 24 noiembrie 2006, a avut loc, la Antalya, Turcia, cea de-a 17-a Conferință a Plenipotențiarilor U.I.T. La această conferință au fost adoptate unele amendamente și completări ale Constituției și Convenției U.I.T.

Amendamentele și completările adoptate se referă, în principal, la: menționarea expresă a calității de reprezentant legal pentru Secretarul General al Uniunii, modificarea datei de notificare de către statele membre a clasei de contribuție, excluderea termenului de "limbi de lucru" pentru cele șase limbi oficiale ale Uniunii și alte prevederi.

Prevederile generale, privind telecomunicațiile, și cele speciale, privind radiocomunicațiile nu au fost modificate.

Pentru România, actele finale ale Conferinței Plenipotențiare de la Antalya au fost semnate de domnul Cătălin Marinescu, președintele fostului Inspectorat General pentru Comunicații și Tehnologia Informației.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da, e foarte important. V-aș ruga să încheiați.

 
   

Domnul Somodi Zoltan:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator Țâbuleac, microfonul 7, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Instrumentelor de amendare, adoptate la Antalya, la 24 noiembrie 2006, a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva, la 22 decembrie 1992.

Aș vrea să precizez că la comisie s-au avut în vedere avizele favorabile transmise de Consiliul Legislativ și de Comisia pentru politică externă, iar în urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât întocmirea unui raport favorabil, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar în acest caz Senatul este Cameră decizională.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Constat că nu sunt intervenții. Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat, întrunind 56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 6 abțineri.

Vă mulțumesc, domnilor senatori.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2007 pentru aprobarea facilităților fiscale acordate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor în economie.  

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.132/2007 pentru aprobarea facilităților fiscale acordate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor în economie.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, vă rog să vă ocupați locul.

Ministerul Transporturilor, domnul secretar de stat Barna, da?

   

Domnul Barna Tanczos - secretar de stat în Ministerul Transporturilor:

Da.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog, microfonul 9, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Barna Tanczos:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare menținerea pentru Societatea Națională de Transport Feroviar CFR Marfă a facilităților fiscale aprobate în 2004.

Adoptarea prezentului proiect de lege este motivată, pe de o parte, de nefinalizarea de către Curtea Constituțională a procedurilor de notificare a ajutorului de stat, respectiv, de necesitatea respectării angajamentelor asumate de CFR Marfă în procedura de emisiune de eurobonduri.

Drept urmare, s-a promovat prezentul act normativ, pentru care cerem sprijinul dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Aron Popa, microfonul 7, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia a hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte un raport de admitere la acest proiect de lege, cu un amendament admis, amendament care a fost formulat de Comisia economică, industrii și servicii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule secretar de stat, înțeleg că Guvernul își însușește acest amendament, da?

 
   

Domnul Barna Tanczos:

Da.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Constat că nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul cu un amendament admis.

Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat, întrunind 50 de voturi pentru - cu cel al colegului care încă nu are cartelă - și 10 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat, întrunind 53 de voturi pentru, un vot împotrivă și 10 abțineri.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2007 privind aprobarea unor măsuri financiare pe anul 2007.  

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2007 privind aprobarea unor măsuri financiare pe anul 2007.

Domnul secretar de stat Barna Tanczos are cuvântul. Microfonul 9.

   

Domnul Barna Tanczos:

Mulțumesc, doamna președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2007. Prin acest proiect de lege se prevede aprobarea plății sumei restante, de 21 de milioane de lei, reprezentând TVA, aferentă lucrărilor executate în anul 2006 pentru reabilitarea căii ferate pe secțiunea București - Câmpina, sumă care va fi asigurată prin redistribuire din bugetul Ministerului Transporturilor.

Menționez că suntem de acord cu amendamentele admise de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital în data de 21.01.2008.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Popa, microfonul 7, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc.

Comisia a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt intervenții. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu amendamente.

Vă rog să votați.

55 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 11 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Cu 58 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 9 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.  

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Domnul senator Funar, în calitate de inițiator.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, vă rog să vă ocupați locul la pupitru.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru a vă prezenta inițiativa legislativă. (Discuții în sală.)

Înțeleg că prezintă domnul senator Ardelean. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În ultimul timp, s-a ajuns să fie atacată instituția fundamentală a familiei, punându-se problema, inclusiv în țara noastră, a legiferării căsătoriei persoanelor de același sex. Pentru atingerea acestui obiectiv și, mai ales, pentru a sensibiliza opinia publică românească, în ultimii 2-3 ani, în municipiul București au avut loc, în sfântă zi de duminică, adunări publice ale homosexualilor și lesbienelor. Fiecare dintre aceste manifestații publice ale homosexualilor, lesbienelor și, probabil, ale unor transsexuali, desfășurate în Capitala României, s-au soldat cu altercații și bătăi în stradă între manifestanți și contramanifestanți.

Având în vedere versetele din Biblie, atitudinea fermă și demnă a Bisericii Ortodoxe Române, precum și voința marii majorități a românilor, inițiatorii propunerii legislative susțin necesitatea completării textului din art.9 litera "a" din Legea nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice cu interdicția referitoare la propagarea ideilor și manifestărilor homosexualilor și lesbienelor.

Pe cale de consecință, primarul localității, la propunerea Comisiei de avizare, interzice organizarea adunărilor publice atunci când deține date din care rezultă că desfășurarea acestora duce la încălcarea prevederilor art.2 și ale art.9 din Legea nr.60/1991.

Aș dori să adaug la aceasta faptul că, pentru tineret, aspectele legate de educația sexuală sunt conturbate și există posibilitatea de transmitere foarte rapidă a HIV.

Noi manifestăm spirit de toleranță, dar nu putem accepta ca, într-o țară creștină, să aibă loc marșuri și acțiuni în stradă ale homosexualilor și lesbienelor. Dacă aceștia doresc să-și propage ideile, să se manifeste, pot face acest lucru în locuri private, dar nu în locuri publice.

Sigur, stimați colegi, este o problemă delicată, dar evoluția societății noastre, la ora actuală, ne determină să gândim toate aspectele pe care le implică această prevedere a legii pe care noi o amendăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Szabo, microfonul 7, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Analizând conținutul propunerii legislative, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a reținut, în esență, următoarele concluzii.

  1. Interzicând propagarea ideilor și manifestările homosexualilor și lesbienelor și prevăzând sancționarea contravențională a acestor fapte, propunerea legislativă încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi, fără privilegii și fără discriminări, prevăzut la art.16 alin.1 din Constituția României, republicată, întrucât instituie un criteriu discriminatoriu bazat pe orientarea sexuală a persoanelor.
  2. Potrivit dispozițiilor art.30 alin.1 din Constituție: "Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile".
  3. Modificările propuse încalcă prevederile art.39 din Constituție referitoare la libertatea întrunirilor: "Mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic..."
  4. Propunerea legislativă este în dezacord cu legislația referitoare la drepturile minorităților sexuale adoptată în ultimii ani în țara noastră, aceasta fiind practic imposibil de aplicat, în condițiile în care acestor categorii de persoane li s-ar interzice manifestarea opțiunilor.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru egalitatea de șanse au transmis avize negative.

Având în vedere aceste considerente, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu majoritate de voturi, a hotărât să adopte raport de respingere.

În conformitate cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, urmând să fie adoptată pe baza prevederilor respective din Constituția României.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative?

Vă rog, domnul senator Funar, microfonul 2, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum știți, în înțelepciunea sa, săptămâna trecută, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului României, în unanimitate, a acceptat o propunere legislativă vizând clarificarea textului din Codul familiei și din alte legi referitoare la actele de stare civilă, în sensul că "familia are la bază căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie".

Inițiatorii acestei propuneri legislative, senatori și deputați din Grupul parlamentar al PRM, din Grupul parlamentar al PSD, din Grupul parlamentar al PD și senatori independenți, vin în fața dumneavoastră cu o continuare a demersului reușit până acum la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și am convingerea că această propunere legislativă va deveni lege. Respectiv, trebuie să ținem seama de voința populației României și mai ales de voința Bisericii Ortodoxe Române, biserica noastră națională.

Vă amintiți că, și anul trecut, și acum doi ani, și pare-mi-se și acum vreo trei ani, când, în opinia mea, primarul general al Capitalei a greșit și a aprobat manifestări de stradă, manifestări publice ale unor homosexuali de la noi și din alte părți, și ale unor lesbiene locale și venite de pe alte continente, aici, în Capitala României, foarte mulți cetățeni au reacționat, inclusiv organizații ale societății civile. Îmi amintesc de sondajele de opinie date publicității. Peste 90% dintre cetățenii României, indiferent de credința lor religioasă, s-au pronunțat împotriva unor asemenea manifestări în public: adunări publice ale homosexualilor și lesbienelor pe teritoriul României. Noi, fiind reprezentanți ai cetățenilor în Parlament, consider că avem datoria să intervenim, să propunem modificarea textului și să interzicem manifestările publice, subliniez, publice, ale acestora. Private, este păcatul lor.

Am convingerea că plenul Senatului va vota împotriva raportului de respingere al comisiei, care nu ne apără împotriva homosexualilor și lesbienelor. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative? Constat că nu sunt.

Vă rog, domnul senator Ardelean, microfonul 8.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Aș mai dori să subliniez că în Constituție se precizează expres definiția căsătoriei care include, în mod obligatoriu, unirea liber consimțită între un bărbat și o femeie, realizată în condițiile prevăzute de lege pentru un scop clar, întemeierea unei familii.

Prin urmare, noi aducem argumente în favoarea respectării principiilor constituționale ale României.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Szabo, doriți să interveniți pe marginea acestei propuneri legislative? Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Doamna președinte,

Onorați colegi,

Sigur că acest subiect necesită o dezbatere mai atentă și aici au fost aduse niște argumente în sprijinul propunerii de respingere pe care comisia, cumulând avizele comisiilor enumerate în raport, le-a făcut, argumente care se bazează chiar pe Constituție. Un cvasi argument l-a adus distinsul nostru coleg inițiator, în legătură cu similitudinea cu altă lege, care a căpătat într-un anumit fel girul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar eu cred că este o distanță enormă între cele două situații, între cele două cazuri.

Eu vă rog, onorați colegi, nu pentru că am semnat și eu acel raport al comisiei, să aveți în vedere aceste chestiuni care sunt în opoziție cu anumite, să le spun, precepte, este adevărat, dar suntem în anul 2008, în Europa. Nu încurajez acele lucruri pe care, aici, domnul senator Ardelean le-a adus în argumentația unei alte chestiuni, nu a acesteia.

În ceea ce privește această propunere legislativă, vă rog să o respingenți, adică să aprobați raportul de respingere prezentat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, declar închisă această interesantă dezbatere și supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei, cu mențiunea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, întrunind doar 35 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 16 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Repet, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, întrunind doar 17 voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și 16 abțineri.

Listă pentru Grupul parlamentar al PRM.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor. (reluarea votului pe raport și a votului final.)  

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, inițiator domnul senator Simionescu. Vă rog, microfonul 8, aveți cuvântul și am rugămintea să concentrați expunerea de motive.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte. Voi fi extrem de scurt. Propunerea legislativă vizează posibilitatea ca pentru anumite unități economice, care au diverse tipuri de probleme, paza să poată fi asigurată și cu arme letale. Este o propunere pe care am discutat-o și la comisie, sunt amendamente pe care le-am acceptat. Aceasta este, în esență, propunerea.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Szabo, vă rog, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul comisiei.

Am o foarte mare rugăminte la colegii senatori. Suntem în prezența unei propuneri legislative care face parte din categoria legilor organice, susținută de toate grupurile parlamentare și vă rog să vă ocupați locurile în sală. Includ în această rugăminte și pe domnul senator Șerban Nicolae.

Vă rog, domnule senator Szabo, microfonul 7.

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art.79 alin.2 lit.b din Legea nr.295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, dorindu-se includerea în categoria societăților specializate de pază, care pot fi autorizate să procure arme letale și muniții, și a acelora care asigură paza societăților ce desfășoară activități economice care, prin natura lor, prezintă potențial infracțional și se află amplasate în locuri izolate sau în zone cu risc ridicat de producere a unor fapte antisociale.

În acest sens, în expunerea de motive, inițiatorii apreciază că în stabilirea activităților și instituțiilor care pot face obiectul pazei cu arme letale trebuie să se țină cont și de o serie de criterii, cum sunt: activitatea desfășurată de unii agenți economici, respectiv în cadrul complexelor de creștere a animalelor, abatoare, unități de prelucrare a cărnii și laptelui etc., situarea sediilor acestora în locuri izolate, precum și suprafața mare pe care își desfășoară activitatea.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz negativ.

În urma analizei considerentelor generale avute în vedere de inițiatori, precum și a unor situații concrete prezentate, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât cu majoritate de voturi să adopte un raport de admitere, cu amendamentele propuse, cuprinse în anexa la raport.

În conformitate cu obiectul de reglementare, așa cum s-a spus aici, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Avem anexa la raport, care conține amendamentele admise.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Pătuleanu, microfonul 9, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Într-adevăr, Guvernul nu a fost de acord cu propunerea legislativă în forma inițială deoarece s-ar fi creat ambiguități și s-ar fi permis o extensie nejustificată a ariei de folosire a acestor arme.

Prin amendamentul comisiei, situația s-a reglementat în mod adecvat, în sensul că numai societățile autorizate legal pentru activitatea de pază pot procura la cerere arme, inclusiv pentru paza obiectivelor la care se face referire în propunerea legislativă.

În consecință, suntem de acord cu forma propusă de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Declar deschise dezbaterile generale. Punctul de vedere al Guvernului, prezentat ferm astăzi, a fost de admitere.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă rog, domnul senator Popescu, microfonul 2, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihail Popescu:

Stimați colegi, am discutat foarte mult pe seama acestei propuneri legislative. Inițial, am vrut să restituim această propunere, dar ne-am gândit că există totuși unele locuri izolate, cu suprafață foarte mare, care au o serie întreagă de valori și care, sigur, sunt tentante pentru cei certați cu legea. Din acest motiv, cred că ar fi o greșeală dacă nu s-ar aproba această propunere legislativă. Subliniez încă o dată și eu ceea ce a subliniat domnul secretar de stat, numai societățile autorizate legal pentru activitatea de pază pot procura la cerere arme, inclusiv pentru paza obiectivelor. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Pe mine, personal, m-ați convins. O conlucrare între Guvern și Parlament este utilă.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul, microfonul 2.

 
   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, în general, noi ne-am obișnuit de multă vreme cu cei care sunt puși să păzească, de fapt se fac că păzesc, pentru că nu sunt nici înarmați cu ce trebuie. Cunosc o vorbă pe care am învățat-o în armată: "Stai, stai că trag" și după aceea îl înjuri și-l lași să meargă.

Cred că trebuie să cam terminăm cu sistemul acesta, iar cei care sunt puși să păzească, chiar trebuie să păzească,dar trebuie să aibă și cu ce.

Îmi amintesc, în urmă cu câțiva ani, eram la Combinatul Siderurgic de la Iskenderun, în Turcia. La combinat era poartă, dar gard nu era și i-am propus ghidului care ne însoțea să mergem pe alături, pentru că la poartă erau vreo șapte mașini cu marfă. Iar ghidul mi-a răspuns: "Este soldatul acolo, dacă trecem pe acolo, ne împușcă". Cum adică ne împușcă, doar nu este nebun? Zice: "Ba da, așa este la noi. La voi nu se întâmplă, dar aici, dacă treci pe unde nu este voie, chiar te împușcă".

De aceea, cred că inițiativa aceasta este foarte bună și trebuie susținută. Noi o susținem.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Mai sunt intervenții?

Domnule senator Szabó, vă rog. Ați lipsit foarte mult din Senat, trebuie să recuperați.

 
   

Domnul Szabó Karoly Ferenc:

Doamna președinte,

Onorat Senat,

Sigur că este un abuz acest lucru dar, dacă nu uzezi ceva o bună bucată de vreme, se dezobișnuiesc oamenii - eu am lipsit multă vreme din această sală și acum încerc să recuperez.

Aș vrea să ne gândim, onorați colegi, nu atât la chestiunea dacă mai multe sau mai puține persoane juridice primesc, prin personalul pe care-l au, că despre asta vorbim, autorizația să folosească și deci să achiziționeze arme de foc, arme letale și muniție. În general constatăm că acest lucru are o evoluție ascendentă.

Problema este în continuare situația reglementării uzului armei. Asta este problema. Cred că trebuie să facem unele precizări în legătură cu instituțiile statului care folosesc arme, care au în dotare arme de foc prin natura atribuțiunilor pe care le au, dar și cu cele care ajung să aibă în dotare arme, pentru că nu degeaba există procedura aceasta de filtru, care trece prin anumite instituții, și pe care, sigur, trebuie s-o vedem cu atenție. Nu știu dacă prin această chestiune lucrurile sunt terminate, cu alte cuvinte, dacă poate fi pusă în cauză o instituție care a dat aviz pentru alta ca personalul ei să folosească și să utilizeze corect arma de foc. Nu demult am avut în județul Satu Mare un incident în care personalul Poliției de frontieră a utilizat, ca să spun așa, abuziv arma de foc, într-o chestiune care implica niște amărâți de contrabandiști cu țigări, care oricum trebuiau opriți. În anumite împrejurări și viața ne va obliga să restricționăm uzul armelor pentru acei oameni care au primit permisul de a le folosi. Acolo este deci problema. Putem să dăm drumul la proiectul acesta de lege. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Înțeleg îngrijorarea pentru că, uneori, de la contrabandă se ajunge în politică, deci trebuie să prevenim.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, atrag atenția distinșilor colegi că este o propunere legislativă care face parte din categoria legilor organice. Supun votului Dumneavoastră raportul cu amendamente. Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, întrunind doar 62 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 10 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, întrunind doar 55 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 12 abțineri.

Din sală: Solicităm listă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog, listă pentru Grupul parlamentar al PSD.

 
Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României.  

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României.

Doamna secretar de stat Varga, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

   

Doamna Ana-Lucia Varga - secretar de stat în Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor:

Mulțumesc.

Prin proiectul de act normativ se transpun parțial în legislația națională prevederile Directivei Parlamentului European și a Consiliului European nr. 2005/35/CE, stabilindu-se cadrul legal pentru sancționarea penală atât a persoanelor fizice, cât și a celor juridice, pentru deversările de substanțe poluante de pe nave, în apele maritime interioare, căi navigabile interioare, acvatoriile porturilor. Prin urmare, a fost completat actul normativ cu această prevedere și vă rugăm să-l aprobați.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Nicolae Șerban, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul. Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere, în data de 29 ianuarie 2008, acest proiect și a hotărât în unanimitate adoptarea unui raport de admitere fără amendamente. Facem precizarea că la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politică externă, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Proiectul face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții? Domnule senator Hașotti, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vreau să vă spun, înainte de toate, că propunerea legislativă de la punctul precedent a fost votată de Grupul parlamentar al PNL, pentru că noi găsim de cuviință să votăm tot ceea ce este util, tot ceea ce este bun.

Acum, în ceea ce privește acest proiect de lege, vreau să vă spun că face parte din obligațiile asumate de România ca țară membră a Uniunii Europene. Nu este un proiect cu iz politic. Mai mult decât atât, neîndeplinirea acestor obligații va avea drept efect declanșarea de către Comisia Europeană a procedurilor de sancționare a României.

Am făcut aceste precizări pentru a ști cu adevărat unde ne aflăm în cazul în care nu va fi votat acest proiect de lege.

Am convingerea că, dacă ar fi parlamentar, și domnul Traian Băsescu ar vota acest proiect. Prin urmare, este un îndemn pentru colegii de la PD-L.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenții pe marginea proiectului de lege?

Legea transpune Directiva Parlamentului European și a Consiliului European nr. 2005/35/CE. Este obligatorie, conform acquis-ului comunitar. (Discuții în sală)

Vă rog să ne comunicați dacă este cvorum de ședință. (Discuții la masa prezidiului)

Domnul secretar de ședință îmi spune că nu există cvorum în sală.

Din sală: Nici la celălalt punct din ordinea de zi nu era cvorum.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator Nicolae Șerban, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, doamna președinte.

În aceste condiții, aș vrea să contest votul de la punctul precedent, întrucât nu s-au produs modificări masive în prezența din sală. În consecință, rog să constatăm că nu am avut cvorum nici la propunerea legislativă de la punctul precedent.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

De acord cu dumneavoastră, domnule senator. Pentru că s-a constatat că nu a existat cvorum, se va relua votul pe raport și votul final la propunera legislativă precedentă.

Îl rog pe domnul Gavrilă Vasilescu să facă apelul nominal. Am mai fi avut un singur proiect de lege de dezbătut. (Discuții la masa prezidiului)

Colegii propun o viziune constructivă asupra lucrurilor, ca urmare nu vom vota acum acest proiect de lege. Trecem la punctul următor din ordinea de zi.

 
Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.  

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

Reprezentantul Ministerului Justiției este aici. Deoarece proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, vom face numai dezbaterile la acest proiect de lege.

Vă rog să vă ocupați locurile.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Mocuța - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă supun atenției Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligația implementării până la data de 30 septembrie 2007 a Directivei 86/378, care prevede egalizarea vârstelor de pensionare între femei și bărbați, în cadrul schemelor de pensii ocupaționale.

Totodată, în ceea ce privește pensionarea magistraților și a personalului auxiliar de specialitate, normele actuale au dat naștere la multe dificultăți de aplicare legate, spre exemplu, de calculul și actualizarea pensiei în raport cu media veniturilor brute ale unui magistrat în activitate, pe ultimele 12 luni anterioare pensionării, ceea ce a dat naștere la o serie de litigii și sesizări.

Modificările referitoare la pensiile de serviciu mai vizează clarificarea unor noțiuni și instituirea unei vârste unice de pensionare de 60 de ani pentru femei și bărbați, care se pensionează cu pensie de serviciu.

Prin prezentul proiect de act normativ se prevede modificarea dispozițiilor referitoare la numirea directorului și a directorului adjunct la Institutul Național al Magistraturii, în sensul eliminării propunerii acestora de către Consiliul Științific al institutului, pentru a asigura egalitatea de tratament și accesul liber al candidaților la aceste funcții. În vederea acoperirii deficitului de personal datorat numărului mare de posturi vacante temporar în instanțe și parchete, a fost creat un fond de rezervă cu posturi bugetate, de judecători și procurori, pentru a se acoperi situațiile ivite în practică.

Pe de altă parte, având în vedere problemele apărute în practică, legate de modul de organizare a examenului de capacitate, se impune urgent reglementarea expresă a unor aspecte punctuale, fără implicații financiare.

În ceea ce privește numirea în magistratură, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a constatat existența unor discriminări determinate de neincluderea în lege a unor categorii de personal cu aceeași pregătire juridică. Și amintim aici ofițerii de poliție, grefierii cu studii superioare juridice.

De asemenea, prin prezentul proiect de ordonanță de urgență au fost instituite dispoziții exprese cu privire la condițiile și drepturile care se acordă magistraților detașați în străinătate pentru acțiuni în interesul serviciului.

Având în vedere că Ministerul de Justiție are un rol principal și în implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar, au fost luate măsuri și pentru reducerea disfuncțiilor în procesul de informatizare și promovarea într-un regim de urgență a unui nou sistem de salarizare, care să permită recrutarea de personal competent, precum și menținerea personalului actual, similar categoriei corespunzătoare de personal din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, înalți specialiști în tehnologia informației, impunându-se modificarea în sensul celor prezentate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006.

Față de cele prezentate, a fost elaborat Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, pe care-l propunem spre aprobare.

Menționăm, de asemenea, că există un raport întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și ne însușim amendamentele care au fost formulate.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Domnule vicepreședinte Șerban Nicolae, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul. Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007, luând în considerare aspectele sesizate și de Guvern și prezentate de către domnul secretar de stat Mocuța.

În mai multe ședințe, pe parcursul lunilor decembrie și ianuarie, s-au formulat o serie de amendamente și, în final, comisia a hotărât în unanimitate să adopte un raport de admitere.

În Anexa 1 la raport se găsesc 21 de amendamente adoptate, din câte îmi amintesc, și Guvernul poate preciza, amendamente acceptate și de reprezentanții Guvernului. De asemenea, în Anexa 2 se găsesc 12 amendamente respinse, cu precizarea că unele dintre ele au fost trecute la categoria amendamentelor respinse, pentru că nu au putut fi dezbătute în timp util în cadrul ședinței comisiei.

În aceste condiții, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări propune raport de admitere cu amendamentele prevăzute în Anexa 1.

Facem precizarea că acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Am să dau cuvântul domnului senator Chelaru, atrăgându-vă atenția că ieșim din programul de lucru aprobat. Urmează pct.13 din ordinea de zi: Întrebări, interpelări și răspunsuri, care se transmit la radio.

Aveți cuvântul, domnule senator Chelaru.

 
   

Domnul Ioan Chelaru:

Asta voiam să vă solicit, doamna președinte, având în vedere importanța deosebită a proiectului de lege, ora la care îl discutăm, multe, foarte multe chestiuni care vor fi sigur disputate pe proiectul de lege, solicit să amânăm dezbaterile generale și pe articolele acestui proiect de lege pentru miercuri.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc. Aceasta este și propunerea pe care eu doresc să v-o fac. Este un proiect de lege foarte important care merită o dezbatere serioasă în plenul Senatului.

Microfonul nr.7, domnule vicepreședinte, vă rog. Mai aveți ceva de adăugat?

 
   

Domnul Nicolae Șerban:

Mulțumesc. Îmi cer scuze, am uitat să fac o precizare foarte importantă. În dorința de a pregăti acest raport cât mai curând s-au strecurat o serie de erori, au fost uitate câteva amendamente admise de comisie, iar ele se găsesc pe paginile 3 și 4 care înlocuiesc paginile 3 și 4 din raportul inițial distribuit. Sper că toți colegii le-au primit la casetă. Cu această precizare, mențin ideea că există numărul de amendamente admise prevăzut în Anexa nr.1, doar că paginile 3 și 4 trebuie înlocuite.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă pot confirma, chiar dacă unul dintre ele vizează Curtea Constituțională.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:  

Stimați colegi,

Trecem la a doua parte a lucrărilor ședinței noastre de astăzi, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, care este radiodifuzată.

Domnule senator Doru Ioan Tărăcilă, am rugămintea să mă înlocuiți la conducerea ședinței.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă (din sală):

Nimeni nu vă poate înlocui pe dumneavoastră.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Sunt convinsă că o dată mă puteți înlocui dumneavoastră.

 
   

(În acest moment conducerea ședinței plenului Senatului este preluată de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă invit să vă ocupați locurile în sala de ședință.

Vă rog să-mi permiteți să invit la microfon pe domnul senator Ion Toma, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a adresa două întrebări, una adresată domnului ministru al educației, cercetării și tineretului, iar cea de-a doua adresată domnului ministru al muncii, familiei și egalității de șanse. Domnul senator Ion Toma, vă rog. Nu este prezent.

 
  Ion Solcanu

Domnul senator Ion Solcanu, microfonul nr. 3, vă rog. Domnule senator Ion Solcanu aveți cuvântul. Se pregătește domnul senator Ovidiu Teodor Crețu.

   

Domnul Ion Solcanu:

Întrebarea este adresată domnului Eugen Nicoăescu, ministrul sănătății publice.

Doamnei Maria Georgescu, biolog principal la Centrul de Transfuzii din Iași, i s-a desfăcut, în mod abuziv, contractul de muncă în anul 2000.

În urma a șase ani de procese, justiția i-a făcut dreptate și a dispus, la 18 iunie 2007, reîncadrarea dumneaei în cadrul Centrului de Transfuzii din Iași.

De-atunci și până acum, unitatea ieșeană, în colaborare cu conducerea Institutului de Hematologie București, refuză reîncadrarea doamnei biolog principal Maria Georgescu.

Întrebare:

Domnule ministru Eugen Nicolăescu, când subordonații dumneavoastră vor pune în aplicare Hotărârea irevocabilă și executorie a Tribunalului din Iași, cu nr.1186 din 18.06.2007, pronunțată în Dosarul nr.1539/99/2007, și ce măsuri administrative veți lua față de persoanele care comit un abuz așa de grav?

Aștept răspuns în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ovidiu Teodor Crețu

Ofer cuvântul domnului senator Ovidiu Teodor Crețu. Se pregătește domnul senator Alexandru Pereș. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Laszlo Borbely, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor.

De foarte mulți ani autoritățile administrative ale județului Bistrița-Năsăud fac demersuri pentru ca legătura dintre Ardeal și Bucovina să se poată realiza pe calea rutieră și pe DJ 172D, pe Valea Ilvei și prin Pasul Grădinița, situație care ar fi deosebit de benefică pentru întreaga zonă ardeleană, dar și pentru comunitățile din Bucovina.

Demersuri s-au făcut și de către administrațiile orașului Bistrița -Năsăud și comunelor Rebrișoara, Feldru, Ilva Mică, Leșu, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ilva Mare și Lunca Ilvei din județul Bistrița-Năsăud, la care s-au alăturat și cele ale Municipiului Vatra Dornei și comunelor Coșna, Dorna Căndrenilor și Poiana Ștampei din județul Suceava.

Autoritățile județene și locale nu dispun de fondurile necesare unei asemenea lucrări, cu toate că este vorba doar de 16 km de drum forestier care trebuie asfaltat, motiv pentru care este necesară intervenția Guvernului, pentru a fi alocate fonduri în vederea asfaltării și punerii în circulație a acestui tronson de drum.

Nu mai citesc, în continuare, avantajul acestei descinderi spre Moldova, completez doar că cele două Consilii Județene, Bistrița-Năsăud și Suceava, au adoptat hotărâri prin care acceptă trecerea drumului, din administrația lor, în Administrația Națională a Drumurilor așteptând ca acest lucru să se facă printr-o hotărâre de Guvern. Cele două prefecturi sunt de acord cu demersurile menționate. La această oră, toți așteaptă o reacție din partea Guvernului României.

Vă rog, domnule ministru să dispuneți analiza celor prezentate în această întrebare și să faceți demersurile ce se impun pentru soluționarea acestei probleme.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Alexandru Pereș

Ofer cuvântul domnului senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Se pregătește domnul senator Viorel Arion. Microfonul nr. 2, vă rog.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am două întrebări scurte și o interpelare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai întrebările, vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles.

Prima întrebare este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

În presă apar informații ce conțin valori diferite ale plăților directe, pe hectar, pe care le vor primi agricultorii români de la Uniunea Europeană.

Din sală: Vă rog, să-mi dați cuvântul.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Onaca face semne disperate, ca și cum ar spune "om la apă". Vă rog să lăsați colegul să prezinte întrebarea.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți care este subvenția reală, pe hectar, pe care o vor primi fermierii români în anul 2008?

Solicit răspuns scris și verbal.

A doua întrebare este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Prin Dobrogea trece o conductă de gaz metan prin care se transportă gaze, de către GAZPROM, spre Bulgaria și Grecia. Toate țările care efectuează astfel de servicii percep o taxă de tranzit percepută la 1000m3/100 km.

Vă rog, domnule ministru, să-mi spuneți care este cuantumul acestei taxe și dacă aceasta este diferită în comparație cu țările vecine, cunoscând că România plătește cel mai scump gaz din import.

Solicit răspuns scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Arion

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit la microfonul nr.1 pe domnul senator Viorel Arion. Se pregătește domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul nr.1, vă rog.

   

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări: prima dintre ele este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Domnule ministru,

O simplă comparație a indicatorilor economici existenți la nivelul anului 2006, cu cei din 1990, dezvăluie dezastrul economiei hunedorene. Dacă în 1989 se extrăgeau 8.000.000 tone de huilă, în prezent se extrage de trei ori mai puțin. La fel, dacă în 1989 se produceau peste 3.000.000 tone de oțel, în prezent producția nu depășește 200.000 tone.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, următoarele:

Dacă aveți stabilite strategii de dezvoltare a economiei Județului Hunedoara și care sunt acestea?

Cum vedeți viitorul economic al Județului Hunedoara?

A doua întrebare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Domnule ministru,

Recent Asociația Pro Democrația Lupeni din Valea Jiului, a intrat în posesia a 19 dosare care conțin procese-verbale, în original și xerocopii, buletine de vot nule și anulate care fac referire la rezultatele alegerilor, la nivel local, pentru funcția de primar, turul II, din Municipiul Lupeni, din data de 20 iunie 2004.

Președintele acestei organizații neguvernamentale, Mihaela Ghiuca, a precizat că documentele au fost găsite în incinta Primăriei Lupeni.

La data de 31 ianuarie 2008 Filiala Asociației Pro Democrația din Valea Jiului a depus o sesizare la Inspectoratul Județean de Poliție Hunedoara.

În acest context, vă întreb, domnule ministru, dacă ați solicitat declanșarea unei anchete referitoare la această posibilă fraudă electorală? Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Microfonul nr.2. Îl invit pe domnul senator Gheorghe Funar, se pregătește domnul senator Dorel Constantin Onaca.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări și o interpelare, toate adresate domnului Cristian Adomiției, ministrul educației, cercetării și tineretului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, întrebările.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Prima întrebare:

Prevederile legale nu sunt respectate întocmai, în legătură cu doctoratul existând mulți conducători de doctorat, din diverse centre universitare care, cu toate că nu au respectat actele normative, au beneficiat totuși de suplimentarea anuală a numărului de doctoranzi, ajungându-se ca unii profesori universitari să îndrume 30-40-50-60 și chiar mai mulți doctoranzi. Un exemplu îl constituie cazul domnului prof. univ. dr. Emil Merce, de la Facultatea de Horticultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Acestuia, cu toate că avea cu mult peste 15 doctoranzi în îndrumare și, în curând, se pensionează, i-a fost, totuși, suplimentat numărul de doctoranzi, ajungând să îndrume cu mult peste 40 de doctoranzi.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

Lista conducătorilor de doctorat, pe centre universitare, care nu s-au încadrat în prevederile și termenele legale, numărul de doctoranzi pe care îi au în îndrumare și măsurile pe care le-ați dispus pentru intrarea în legalitate.

De asemenea, solicit domnului ministru să stabilească cine și de ce a încălcat prevederile legale în cazul prof. univ. dr. Emil Merce și căror conducători de doctorat ați stabilit să fie redistribuiți doctoranzii care depășesc limita maximă de 15 pentru un conducător de doctorat?

Cea de-a doua întrebare este adresată tot domnului Cristian Adomiței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Am primit informații că au fost săvârșite unele acte de corupție și trafic de influență pe seama atribuirii contractelor de cercetare științifică și a activității de cercetare pentru numeroase proiecte, în care apare, ca director sau membru în colectivele de cercetare, domnul conf. univ. dr. Felix Horațiu Arion care a declarat, în ziua de 22 ianuarie 2008, în ședința Catedrei III de la Facultatea de Horticultură, faptul că nu are experiență și nu știe să întocmească un program managerial pentru a fi ales șef al acestei catedre.

Cu toate acestea, a plagiat și a ajuns primul plagiator din România membru în Senatul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. Valoarea fiecăruia dintre contractele pe care le-am menționat în această întrebare.
  2. Componența colectivelor de cercetare și sumele încasate de către fiecare cadru didactic sau cercetător.
  3. Cum au fost valorificate și de către cine, rezultatele cercetărilor efectuate de către colectivele pe care le-am menționat.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Dorel Constantin Onaca

Invit la microfonul nr.3 pe domnul senator Dorel Constantin Onaca. Se pregătește domnul senator Ion Moraru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

   

Domnul Dorel Constantin Onaca:

Mulțumesc domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Domnule ministru, la Bilanțul pe țară al Ministerului Internelor și Reformei Administrative, care a avut loc în luna ianuarie, rezultă că starea infracțională din Județul Constanța este deplorabilă. În ultima perioadă, în Constanța s-au comis fapte de o violență de neimaginat.

Având în vedere aceste aspecte negative aș dori să vă întreb domnule ministru:

Care sunt măsurile luate de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative pentru rezolvarea situației fără precedent în Constanța?

Și cea de-a doua întrebare:

Care sunt măsurile concrete pe care Poliția Comunitară le-a întreprins în Municipiul și Județul Constanța, în conformitate cu prevederile Legii nr.371/2004, pentru eradicarea violenței și protecția cetățeanului?

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ion Moraru

Îl invit pe domnul senator Ion Moraru, din partea Grupului parlamentar al PSD, să formuleze întrebarea adresată domnului ministru al economiei și finanțelor. Se pregătește domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al PSD.

   

Domnul Ion Moraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, întrebarea este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Domnule ministru, la data de 19 martie 2007, s-a depus de către Primăria Comunei Cașin, județul Bacău, la ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți, Dosarul cu nr.317364 privind studiul de oportunitate pentru concesionarea distribuției de gaze naturale în satul Cașin.

Deși Primăria Comunei Cașin a făcut toate demersurile necesare și s-au făcut reveniri la adresa inițială, până în prezent, nu s-a primit nicio informație de la Ministerul Economiei și Finanțelor.

Vă rog, domnule ministru, să verificați cele semnalate și să ne prezentați concluziile dumneavoastră în legătură cu aceste aspecte.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Microfonul nr.3, îl invit pe domnul senator Ion Vărgău pentru a prezenta două întrebări adresate domnului ministru al internelor și reformei administrative și domnului ministru al sănătății publice. Se pregătește domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

În ultima perioadă, în Județul Tulcea au fost distruse zeci de hectare de stuf datorită incendiilor. Astfel de evenimente sunt frecvente cu precădere în Delta Dunării, unde, din cauza accesului dificil, aceste incendii pot fi greu de controlat. Ministerul Internelor și Reformei Administrative a promis că, pentru intervenții în astfel de cazuri, va aloca Județului Tulcea o navă specială. În urma vizitei la Tulcea, domnul Victor Paul Dobre, secretar de stat, a declarat că nu există resurse financiare pentru achiziționarea acestei nave.

Domnule ministru, când va putea beneficia județul Tulcea de această navă necesară pentru situații cum este cea a incendiilor din Delta Dunării și când vor putea fi alocate resurse financiare în acest sens ?

Solicit răspuns oral și în scris.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, Ministerul Sănătății Publice.

În județul Tulcea, în special în mediul rural, desfășurarea actului medical se face cu mare dificultate, din cauza numărului redus de cadre medicale, pe de o parte, iar, pe de altă parte, din cauza lipsei unor locații și dotări proprii acestei activități.

În urma deplasărilor în teritoriu, o problemă curentă, ridicată de majoritatea primarilor de comune, a fost necesitatea existenței unui dispensar la nivelul fiecărei comune.

Conform unui program finanțat de Banca Mondială, la nivelul întregii țări, în anul 2008, urmează a fi finanțat un număr de 50 de dispensare medicale, iar, în acest sens, în prima parte a anului 2008, trebuie stabilite localitățile care vor intra în acest program.

Domnule ministru, vă rog să precizați dacă, în acest moment, există o situație a localităților ce urmează să beneficieze de acest program și care sunt acestea, și dacă veți ține cont de județele cu probleme speciale.

Solicit răspuns oral și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Invit la microfonul nr.3 pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta întrebarea adresată Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Se pregătește domnul senator Viorel Arcaș.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Cristian David.

Descentralizarea a constituit și constituie un demers pe care România și l-a asumat și în virtutea căruia a promovat în timp o serie de reglementări care să aducă decizia mai aproape de cetățean. Constatăm că, în ultima vreme, descentralizarea revine în discursul politic și administrativ, la toate nivelurile, ca o cerință a mersului înainte a administrației publice în România. Aceasta dovedește că procesul în sine are, în acest moment, o serie de sincope.

Vă întreb, domnule ministru, care este poziția ministerului pe care-l conduceți și care vor fi principalele acțiuni pe care aveți în vedere să le întreprindeți, în perioada imediat următoare, în domeniul descentralizării.

Solicit răspuns scris. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Viorel Arcaș

Domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al PSD. Microfonul nr.4.

Întrebare adresată Ministerului Sănătății Publice.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cum spuneați, întrebarea este adresată domnului ministru al sănătății Eugen Nicolăescu.

La dezbaterea proiectului Legii bugetului pe anul 2008, în ședința Comisiilor reunite de buget, finanțe, am propus un amendament la Legea bugetului, în sumă de 500.000 lei, bani necesari Spitalului Municipal din Mediaș pentru achiziționarea unui incinerator.

Poate nu vă vine să credeți, dar acest spital funcționează fără autorizație de mediu pentru că nu reușește să-și achiziționeze un incinerator nou.

Domnul ministru Nicolăescu a respins amendamentul, susținând că a elaborat deja un proiect de hotărâre de Guvern care aprobă bugetul de achiziții pentru spitalele care nu au incineratoare. A trecut ceva timp de la această discuție și Spitalul Municipal din Mediaș tot nu are incinerator.

Vreau să-mi spună domnul ministru care este stadiul Hotărârii de Guvern privind achiziția incineratoarelor și când crede că un spital municipal, care deservește jumătate de județ, va avea fondurile necesare pentru achiziționarea unui incinerator.

Aștept răspuns scris. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Să trecem la interpelări.

 
  Doina Silistru

O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta interpelarea adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Domnule ministru, pentru anul 2008, bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului a fost aprobat la un nivel de 6% din PIB, pentru asigurarea realizării programelor ce se derulează de către acest minister.

Având în vedere acest lucru, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care este suma prevăzută în bugetul pe acest an pentru aplicarea Programului privind acordarea gratuită de miere de albine ca supliment nutritiv pentru școlarii și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional, aprobat prin Legea nr.509/2006, intrată în vigoare la data de 14.01.2007, și când vor fi elaborate normele de aplicare, conform art.1 alin.4 din lege.

Solicit răspuns scris și oral. Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al PRM - microfonul nr.2, vă rog - pentru a prezenta o interpelare adresată, de asemenea, ministrului educației și cercetării.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă adresez domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Presa locală și centrală, în special cotidianul "Ziua", a relatat pe larg despre mega-escrocheria Polus - "Șapca Verde", de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, unde firma Polus, condusă de către controversatul om de afaceri Paszkany Arpad Zoltan, în vara anului 2005, a distrus toate câmpurile experimentale, pe o suprafață de 35 de hectare, și apoi a construit ilegal, pe terenul domeniu public al statului român, un Polus Center, la inaugurarea căruia, la sfârșitul anului trecut, au participat liderii naționali și locali ai Partidului Democrat. Prejudiciul adus statului român este de peste 70 milioane de euro.

Rectorul universității a refuzat să acționeze pe căi legale pentru stabilirea și recuperarea prejudiciului produs de către firma Polus, prin distrugerea câmpurilor experimentale.

Direcția Națională Anticorupție a stabilit să fie cercetați penal rectorul și prorectorii Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Aceștia, după distrugerea câmpurilor experimentale, au semnat un contract de cooperare cu firma Polus, în care se precizează darea și luarea de mită în valoare de 8 milioane de euro.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

Dacă ați dispus verificarea și ce ați decis în legătură cu actele de mare corupție săvârșite la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca pe tema înstrăinării sau asocierilor pe terenurile de la "Șapca Verde" și de la Stațiunea de Cercetări Agricole Jucu (circa 1100 de hectare).

O copie după contractul de cooperare dintre universitate și firma Polus, reprezentată de Paszkany Arpad Zoltan.

Cum înlăturați pericolul executării silite a universității, pericol ce decurge din finalul contractului de cooperare "

Dacă ați dispus sau nu vreo măsură disciplinară împotriva semnatarilor contractului de cooperare de la sfârșitul anului 2005. Dacă nu, de ce ?

Culmea este că semnatarii acestui contract de cooperare candidează acum pentru funcțiile de rector și prorector al universității la care au acceptat, în mandatul precedent, distrugerea tuturor câmpurilor experimentale (35 de hectare), iar fraudele de la alegeri sunt în atenția mass-mediei locale și centrale.

Mulțumesc.

 
  Alexandru Pereș

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit la microfonul nr.2 pe domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PD-L, pentru o interpelare adresată Ministerului Transporturilor.

Aveți cuvântul, domnule senator. Se pregătește domnul senator Ion Vărgău.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Zi de zi, în municipiul Sebeș, județul Alba se produc blocaje pe șoseaua națională care tranzitează orașul și paralizează pentru ore întregi orice activități urbane. Exasperați de situație, consilierii locali au promovat și aprobat o hotărâre prin care pun la dispoziția administrației locale o sumă de 2500 mii lei ron, necesară întocmirii studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru începerea construirii centurii ocolitoare a orașului.

Pentru a nu cheltui în paralel și ineficient sume importante din bugetul local și cel național, vă rog, domnule ministru, să luați act de acest lucru și să dispuneți Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale să comunice și să cupleze toate eforturile, inclusiv financiare, pentru demararea cât mai rapidă a acestei investiții vitale pentru locuitorii municipiului Sebeș.

Solicit răspuns scris și verbal. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Invit la microfonul nr.3 pe domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, pentru o interpelare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Se pregătește domnul senator Mihail Popescu.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Cristian Adomniței, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Educația și cercetarea sunt domenii prioritare pentru orice stat și, de aceea, trebuie să li se acorde o atenție deosebită, deoarece de evoluția și dezvoltarea acestor domenii depinde viitorul unei țări.

Domnule ministru, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică implementează Strategia de cercetare, dezvoltare și inovare prin coordonare de programe realizate prin proiecte. Aceste proiecte sunt apoi evaluate în cadrul Centrului Național de Management Programe, pe nouă direcții de cercetare, fiecare dintre acestea având o serie de alte domenii de activitate.

Deoarece în cadrul unei direcții de cercetare există foarte multe domenii de activitate, există riscul ca un proiect să nu fie finanțat datorită modului de atribuire. Având în vedere acest risc, veți lua în considerare modul de evaluare a proiectelor prin atribuirea acestora pe domenii și subdomenii de activitate, în care evaluatorii să aibă pregătire profesională strictă în domeniul din care provine proiectul supus evaluării ?

Solicit domnului ministru răspuns oral și în scris. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Mihail Popescu

Îl invit la microfonul nr.3 pe domnul senator Mihail Popescu, pentru o interpelare adresată primului-ministru și ministrului economiei și finanțelor.

Se pregătește domnul senator Dan Sabău. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mihail Popescu:

Domnului Călin Popescu Tăriceanu,

Domnului Varujan Vosganian.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Apariția Ordonanței Guvernului nr.8/2008 a creat o profundă stare de nemulțumire în rândul cadrelor și militarilor profesioniști din instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională. Aceștia consideră inacceptabilă, jignitoare și chiar umilitoare majorarea soldelor stabilită de Guvern, pentru anul 2008, de circa 1%, începând cu luna aprilie, și de circa 2%, începând cu luna octombrie, cu mult sub indicele de inflație, în condițiile în care ei nu au mai beneficiat de nicio majorare sau indexare din decembrie 2006.

Față de această situație, vă rugăm, domnule prim-ministru și domnule ministru, să precizați:

    1. Care este poziția Guvernului României și a Ministerului Economiei și Finanțelor față de locul, rolul și importanța Armatei și a celorlalte instituții de securitate națională dintr-o țară membră NATO și a Uniunii Europene.
    2. De ce o asemenea discrepanță între această așa-zisă majorare, indicele inflației și indicele real al creșterii prețurilor la produsele de bază din coșul zilnic.
    3. De ce o asemenea diferență de tratament între categoriile de personal amintite, supuse la multiple privațiuni, interdicții și riscuri, și ceilalți funcționari publici, această diferență de tratament apărând chiar în interiorul instituțiilor respective și manifestându-se cu influențe nefaste asupra climatului intern.

Solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnul senator.

 
  Dan Sabău

Îl invit la microfonul nr.2 pe domnul senator Dan Sabău, senator independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L, pentru o interpelare adresată Ministerului Sănătății Publice și Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului,.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Dan Sabău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul și motivarea interpelării sunt constituite de Ordonanța Guvernului nr.12/30.01.2008, art.8 referitor la nominalizarea, după părerea mea, discreționară a unor centre universitare cu universități având profilul medicină și farmacie, pentru a asigura pregătirea prin rezidențiat, în detrimentul tinerelor facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie, înființate după 1989.

Ordonanța Guvernului nr.12/30.01.2008, art.8, nominalizează numai 6 centre universitare în care se desfășoară în mod descentralizat "pregătirea pentru rezidențiat". Este vorba despre București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu-Mureș, Timișoara, unde funcționează universități de medicină și farmacie.

Sunt excluse, astfel, în mod discreționar, facultățile de medicină, medicină dentară și farmacie, cu specializări acreditate, din Arad, Brașov, Constanța, Oradea și Sibiu, care vor avea numai statutul de arondate celor dintâi.

Consider reglementarea discreționară, nedreaptă față de facultățile de medicină arondate, care, deși tinere, au demonstrat competență profesională și performanță. Ne referim atât la rezultatele evaluărilor recente ale programelor universitare de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, la rezultatele de la rezidențiat, cât și la procentul semnificativ de admitere, în general, a absolvenților acestor tinere facultăți în etapa a doua, cea de cercetare științifică și profesionalism. Aceste tinere facultăți au dovedit, în plus, ca și universitățile în care s-au înființat, curajul unor începuturi ce au presupus cheltuieli imense și dificultăți materiale depășite prin profesionalism și responsabilitate. Nici conducerile facultăților excluse din centrele în care se desfășoară pregătirea pentru rezidențiat nu sunt de părere că acordarea statutului de "arondate" ar putea fi justificat și cataloghează subcontractarea drept "contraproductivă și neacademică, producătoare de confuzii și de blocaj conceptual". Se poate spune că, astfel, se ignoră performanțele "tinerelor" facultăți - și când folosesc cuvântul "tinere" pun ghilimele, de asemenea, când folosesc cuvântul "arondarea" - cărora "arondarea" le aduce, ca și rezidenților, cheltuieli inutile de timp și bani, impuse de deplasări între centre, de fluxurile de comunicare și de transmitere de documente, evidențe statistice etc. inerente arondării, dar și o poziție dezavantajoasă și nemeritată în peisajul universitar românesc.

Având în vedere cele expuse pe această cale, doresc să aflu de ce facultățile de medicină din Arad, Brașov, Constanța, Oradea și Sibiu au fost excluse din rândul centrelor care desfășoară pregătire prin rezidențiat.

Solicit celor doi miniștri, Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice, și Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului, răspuns oral și scris, dat fiind că ordonanța a fost semnată de ambii miniștri.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Invit pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, la microfonul nr. 3. O interpelare privind strategia în turism.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Ovidiu Silaghi, Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale.

Stimate domnule ministru,

Potențialul turistic al Dunării reprezintă un atu important al României, pe teritoriul căreia se află mai mult de jumătate din parcursul Dunării în Europa. Dacă pentru Delta Dunării au existat preocupări, proiecte și dezbateri, chiar dacă multe generate de problema Canalului Bâstroe, pentru restul traseului Dunării nu au fost promovate decât verbal proiecte care să pună în valoare această bogăție deosebită de care dispune România.

În aceste condiții, vă întreb, domnule ministru, dacă există o strategie privind turismul dunărean și valorificarea potențialului turistic în parcursul românesc al Dunării și, dacă da, care sunt obiectivele și cum se va materializa această strategie, în perioada următoare, în zona județului Brăila.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Viorel Arion

Îl invit pe domnul senator Viorel Arion, senator independent afiliat la Grupul parlamentar al PD-L, pentru a prezenta interpelarea adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Microfonul nr.1. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, este bine cunoscut faptul că procesul de restituire și de punere în posesie, pentru proprietarii de păduri din România, s-a desfășurat și se desfășoară cu dificultate. Însă, chiar și acolo unde activitățile au intrat pe făgaș normal, lucrurile nu funcționează eficient. Proprietarii care au decis să se înscrie în composesorate se plâng de abuzuri ale direcțiilor silvice, care practică prețuri preferențiale în derularea contractelor de bază și condiționează alocarea cotei de masă lemnoasă de semnarea acestor contracte. De exemplu, la nivelul Ocolului silvic Dobra, unele composesorate au contracte de 18.000 lei (vechi) la hectar, în timp ce alții, din aceeași zonă, au contracte de valoare dublă.

Domnule ministru, care este politica Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în ceea ce privește viitorul acestor composesorate și ce intenționează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a sprijini, în viitor, pe proprietarii de pădure?

Doresc răspuns scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, se pare că ceilalți colegi senatori care s-au înscris pentru a formula întrebări și interpelări le-au prezentat în scris.

Îi întreb pe cei prezenți în sală dacă, cumva, din eroare, eu nu i-am nominalizat să prezinte întrebări sau interpelări? Nu.

 
Din partea Guvernului a primit răspunsuri:  

Trecem mai departe, la răspunsuri din partea reprezentanților Guvernului.

Salutăm prezența în plenul Senatului a domnului ministru Eugen Nicolăescu, pe care îl invit să ofere răspunsuri colegilor senatori la întrebările și interpelările formulate.

  Ion Vărgău - de la Eugen Gheorghe Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Vă rog să precizați, domnule ministru, căruia dintre senatori îi oferiți răspuns.

   

Domnul Eugen-Gheorghe Nicolăescu - ministrul sănătății publice:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, am să răspund domnului senator Alexandru Pereș. Interpelarea dumnealui se referă la...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin. Vă mulțumesc. Vă rog să-i prezentați în scris răspunsul la interpelare, întrucât, potrivit Regulamentului Senatului, dacă domnul senator nu este prezent, nu aveți obligația să îl prezentați în ședința Senatului, ci doar să-i înaintați răspunsul scris.

Vă rog, aveți un răspuns pentru alt coleg?

 
   

Domnul Eugen-Gheorghe Nicolăescu:

Mulțumesc, așa am să procedez.

Al doilea răspuns se adresează domnului senator Ion Vărgău.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este prezent. Vă rog să-i oferiți răspunsul.

 
   

Domnul Eugen-Gheorghe Nicolăescu:

Întrebarea domnului senator se referă la Programul național de evaluare a stării de sănătate a populației și destinația bugetului de practică medicală acordat medicului de familie. Ca atare, îi răspund domnului senator următoarele:

Persoanele care nu și-au primit taloanele pe baza cărora pot efectua analizele din program, ca urmare a schimbării adresei de domiciliu, trebuie să se adreseze Caselor de asigurări de sănătate județene sau a municipiului București, în funcție de vechiul domiciliu, pentru a li se înmâna talonul returnat. Totodată, taloanele greșit expediate s-au direcționat tot către Casele de asigurări de sănătate teritoriale.

În conformitate cu reglementările pe care le-au elaborat Ministerul Sănătății Publice și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, venitul cabinetelor medicale, în care își desfășoară activitatea medicii de familie nou-veniți într-o localitate, include și suma pentru cheltuielile de administrare și funcționare a cabinetului medical, inclusiv pentru cheltuielile de personal aferente personalului angajat, cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare, pentru trusa de urgență, egală cu venitul medicului, respectiv, înmulțit cu 1,5. Astfel, precizăm că bugetul de practică al medicului de familie, conform prevederilor legale în vigoare, nu mai este distinct ca finanțare, fiind inclus în venitul total al cabinetului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule ministru.

Îl rog pe colegul senator să precizeze, în plen, dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Parțial sunt mulțumit de răspuns, dar eu vreau să îl informez pe domnul ministru că, la Tulcea, problemele sunt scăpate puțin de sub control.

Domnule ministru, nu avem dispensare suficiente, nu avem medici, cel puțin la nivelul specialiștilor, cred că, în cel mai scurt timp, Spitalul Județean de Urgență se poate închide. Tehnica medicală este rămasă în urmă, domnule ministru. De asemenea, în Spitalul Județean de Urgență, spațiile pe care le avem - și nu cred că este vina medicilor pe care îi avem la Tulcea, că nu sunt bani suficienți - sunt, la ora actuală, de nepracticat. De aceea, eu v-am invitat și vă mai invit o dată, domnule ministru, la Tulcea, să evaluăm situația de acolo și, împreună cu autoritățile locale, să putem face ceva. Poate și dumneavoastră citiți presa și vedeți câte persoane mor cu zile la Tulcea din cauza acestor probleme pe care vi le-am menționat.

Deci, este o situație deosebită și vă invit să ne aplecăm asupra județului Tulcea, că, altfel, s-ar putea să avem niște probleme. Urmează perioada caldă, când bolile specifice Deltei Dunării vor apărea din nou. Și, v-am mai spus, baza materială este la pământ, nu avem ce ne trebuie și este greu să ajungi vara, dar iarna... Astăzi, de exemplu, la Tulcea viscolea și nu puteam să ne deplasăm în județ cu salvări și ce mai avem. De aceea, haideți să întărim zona medicală în județul Tulcea. Sunt sigur că veți acorda atenție problemelor pe care vi le-am ridicat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, domnule ministru, dacă doriți să comentați în legătură cu susținerile suplimentare. Microfonul 8.

 
   

Domnul Eugen-Gheorghe Nicolăescu:

Am să vă rog să-mi permiteți să fac scurte comentarii referitoare la afirmațiile domnului senator, căruia îi mulțumesc pentru colaborare. În general, dumnealui a avut o relație foarte corectă cu Ministerul Sănătății Publice și sunt obligat să spun și eu următoarele lucruri:

În ceea ce privește dispensarele medicale, mai ales în mediul rural, județul Tulcea este un județ cu mari probleme, față de restul țării, având în vedere și configurația geografică a județului. Din păcate, județul Tulcea face parte dintre județele, puține la număr, în care sunt localități întregi unde nu avem medici de familie, care ar trebui să însemne primul contact al cetățeanului cu sistemul sanitar românesc. Ca atare, îl informez pe domnul senator că am aprobat o ordonanță, în data de 30 ianuarie 2008, prin care introducem rezidențiatul pe post. Vom face o primă sesiune de examene de rezidențiat pe post în iunie, anul acesta, tocmai pentru a putea atrage medici în aceste localități deficitare ca număr de medici și ca specialități.

În al doilea rând, vorbeați de medici specialiști și medici specialiști mai ales în cadrul Spitalului Județean de Urgență, cel care ar trebui să asigure toate specialitățile necesare pentru medicina de urgență, din păcate, și aici situația este oarecum asemănătoare cu cea din mediul rural, dar sper ca rezidențiatul pe post, sper ca centrele de permanență pe care le-am revitalizat, tot printr-o ordonanță aprobată în data de 30 ianuarie 2008, să putem crește puțin gradul de acoperire cu servicii medicale pentru oameni care locuiesc în județul Tulcea. Iar în ceea ce privește aparatura și echipamentele medicale, și Spitalul Județean de Urgență din Tulcea intră într-un proces, să spunem, de aprovizionare cu asemenea aparatură...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule ministru, dați-mi să vă mulțumesc pentru răspuns. Cred că veți găsi timpul necesar să discutați cu colegul senator pe chestiunile concrete care vizează problemele de ordin medical din județul Tulcea.

 
   

Domnul Eugen-Gheorghe Nicolăescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc că ați venit pentru a oferi, în mod direct, răspunsuri la întrebările și interpelările formulate de colegii senatori.

 
   

Îi rog pe ceilalți reprezentanți ai Executivului dacă au de oferit răspunsuri, să o facă doar pentru colegii prezenți în sală. Dacă nu, vă rog, la microfon, să precizați pentru care dintre colegi oferiți răspunsuri scrise.

Vă rog, microfoanele 8, 9, 10, unde doriți, la alegere, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Horia Irimia - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor:

Am răspunsul adresat domnului Viorel Dumitrescu, senator de Vâlcea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îi oferiți răspunsul în scris.

Dacă mai aveți alte răspunsuri?

 
   

Domnul Horia Irimia:

Nu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Sergiu Nistor - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Am venit pregătit cu răspunsul scris și prezentarea orală pentru întrebarea domnului senator Ion Vărgău și pentru întrebarea formulată de domnul senator Dan Gabriel Popa.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dați-mi voie să îl consult pe domnul senator Ion Vărgău: sunteți de acord să primiți răspunsul scris?

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Mulțumesc mult, da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă rog, microfonul 8.

 
   

Domnul Istvan Töke - secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

Mulțumesc, domnule președinte. Am să ofer în scris, domnului senator Ilie Sârbu și doamnei senator Doina Silistru, răspunsurile la întrebări și interpelări.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnilor secretari de stat.

Stimați colegi, dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului.

Vă reamintesc că, mâine dimineață, avem ședințe în comisiile permanente, iar de la ora 11.00, o manifestare importantă legată de activitatea desfășurată de Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, la Sala Drepturilor Omului.

Ședință în plen - miercuri, 13 februarie 2008.

Vă doresc o seară plăcută.

 
   

Lucrările s-au încheiat la ora 18.45.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 19 avril 2021, 6:35
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro