Liviu-Bogdan Ciucă
Liviu-Bogdan Ciucă
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.23/14-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 04-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.70 Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică cu titlul "Justiția română sub lupa Comisiei Europene";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"Justiția română sub lupa Comisiei Europene"

Una dintre problemele care a fost în mod constant pe agenda opiniei publice din țară și în atenția Comisiei Europene, într-un mod și într-o manieră neplăcută, este situația din justiție. Conflictele de natură instituțională în acest domeniu reprezintă o demonstrație a caracterului superficial în care autoritățile au reușit să compatibilizeze practicile juridice și relațiile instituționale din domeniu, cu exigențele minime presupuse de postura unui stat de drept european. Din nefericire, nu este nevoie de foarte multe cunoștințe aplicate pentru a constata eșecul autorităților în managementul instituțiilor juridice, iar acest eșec pune în cauză însăși maniera în care am reușit să implementăm practicile și normele statului de drept.

Pentru statele europene, justiția este o componentă de bază a patrimoniului național și un mijloc de afirmare și exercitare a drepturilor și libertăților individuale, ca și o cale de promovare a intereselor comune. Urmărind dezbaterile asupra noului tratat european și insistența unor state de a-și păstra particularismul sistemului juridic vom înțelege cât de departe ne aflăm de aceste realități.

România a avut constant probleme cu aprofundarea normelor statului de drept și a separației puterilor în stat. Dincolo de introducerea sa în Constituție, principiul a fost socotit inaplicabil de către cetățeni, ca și ideea egalității în fața legii. Independența justiției s-a aflat și pe agenda negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, iar capitolul referitor la Justiție și Afaceri Interne a reprezentat una din cele mai dificile faze ale negocierilor.

Comisia Europeană a avut în vedere vulnerabilitățile României în domeniul justiției, chiar și după semnarea Tratatului de aderare și a menținut, în consecință, o anume presiune asupra autorităților, prin intermediul clauzei de salvgardare și a rapoartelor periodice de monitorizare. Aprecierea forurilor comunitare coincide în mare măsură cu aceea a cetățenilor români care, în ultimi ani, și-au pus speranțele mai mult în hotărârile instanțelor comunitare, decât în deciziile instanțelor naționale.

Raportul intermediar pe Justiție al Comisiei Europene din februarie artă că "situația din teren dă naștere la preocupări" și semnalează ca "în domenii-cheie cum ar fi lupta împotriva corupției la nivel înalt nu s-a făcut încă dovada unor rezultate convingătoare". În același timp, comisia subliniază ca planul de acțiune al Guvernului român este lipsit de consecvență și are o serie de lacune.

Răspunsul găsit de România la aceste duble exigențe nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor niciuneia dintre părți. Ultimii trei ani au plasat justiția în centrul episoadelor conflictuale dintre diverse instituții ale statului. Dacă ne obișnuisem cu faptul că primitivismul oamenilor politici a transferat lupta împotriva corupției dintr-o atribuție a justiției într-un instrument al lupte politice, nimeni nu îndreptățește utilizarea instituțiilor specializate ale puterii judecătorești în anexe ale intereselor și revanșelor de partid. Legislația elaborată în contextul finalizării negocierilor din 2004, care limita drastic amestecul factorului politic în domeniul rezervat corpului de magistrați și parchetului, a fost modificată din inițiativa Guvernului, prin asumarea răspunderii.

Invocarea anticorupției și orgoliile personale au făcut ca întreg efortul de eficientizare a funcționării justiției să cadă în derizoriu. Spre deosebire de echivalentele europene, puterea a preferat să accentueze atribuțiile Parchetelor, acordându-le puteri susceptibile să genereze abuzuri. Acțiunile acestora din urmă au determinat suspiciuni de partizanat politic, iar finalitatea în cazul marilor dosare de corupție este incertă.

Impresia este că România a făcut imenși pași înapoi, independent de chestiunile tehnice și procedurale, care trebuie să rămână la îndemâna cunoscătorilor, factorii politici și sociali vor trebui să facă față deficitului de credibilitate cu care se confruntă justiția românească. Acesta se adaugă mai vechilor carențe legate de eficiență, semnalate în rapoartele de specialitate. Sper să nu ne confruntăm cu o nouă clauză de salvgardare, deși aceasta poate fi oricând avută în vedere de către cei care monitorizează România. Statul se află însă implicat în procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde România înregistrează un nefast loc fruntaș la procese pierdute. Cu cât justiția română va fi mai decredibilizată, cu atât instanțele străine vor avea temeiuri mai serioase să recepteze punctele de vedere ale contestatarilor hotărârilor sale.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 27 mai 2020, 15:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro