Plen
Sittings of the Senate of February 27, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.20/07-03-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 27-02-2008 Printable version

Sittings of the Senate of February 27, 2008

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. Aprobarea retragerii de pe ordinea de zi a Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno - Ungare Gojdu, semnat la București, la 20 octombrie 2005, nefiind prezent reprezentantul Guvernului (L333/2006).

Ședința a început la ora 9.40.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu si Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală.

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 27 februarie 2008, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu și Ilie Sârbu, secretari ai Senatului,.

Cvorumul de ședință este de 69 de parlamentari. De la lucrările Senatului absentează motivat un număr de șapte senatori: cinci sunt membri ai Guvernului, iar doi colegi, domnul senator Carol Dina și, respectiv, doamna senator Norica Nicolai, sunt plecați în delegație.

Programul de lucru pentru ziua de astăzi, propus de Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare, este următorul: de la ora 9.00 până la ora 13.00 - lucrări în plenul Senatului, iar după-amiază - lucrări în comisiile permanente.

 
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 3 - 8 martie 2008.

Ordinea de zi este cea care a fost distribuită, existând însă o serie de obiecțiuni legate de aceasta.

În acest sens, la punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.183/2005 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno - Ungare "Gojdu", semnat la București, la 20 octombrie 2005.

Domnul ministru Adrian Cioroianu ne-a trimis o notă prin care solicită să nu luăm în dezbatere în ședința de astăzi acest proiect de lege, întrucât reprezentanții autorizați ai Ministerului Afacerilor Externe, care ar trebui să participe la dezbateri, nu sunt în țară și ne adresează rugămintea să reprogramăm dezbaterea acestui proiect de lege pentru săptămâna viitoare, motiv pentru care o să vă propun ca dată de dezbatere ședința de luni.

Alte observații referitoare la ordinea de zi? Vă rog, domnule senator, microfonul 1.

 

Domnul Aurel Ardelean:

Grupul parlamentar al PRM este împotriva acestei propuneri și vom vota pentru menținerea pe ordinea de zi a Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.183/2005 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno - Ungare "Gojdu".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Sigur că aveți dreptate să vă opuneți, dar dumneavoastră și noi, cu toții, știm că un proiect de lege nu poate fi luat în dezbatere decât dacă un ministru sau secretarii de stat din ministerul respectiv sunt prezenți. Ne găsim în fața unei situații obiective. Am în față această adresă venită din partea Ministerului Afacerilor Externe, deci nu este o simplă dorință din partea cuiva de a nu lua în dezbatere un proiect de lege.

Vă rog, domnule senator, microfonul 2.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și noi solicităm o modificare la ordinea de zi. La punctele 3 și 4 avem două proiecte de lege care privesc învățământul. La fel sunt și punctele 21, 22, 23, 24. Rugămintea noastră este să le aducem după punctul 4, fiind vorba de aceleași probleme, mai ales că la ora 12.00, la ședința de Guvern, trebuie să fie prezent și secretarul de stat care acum este în sală și ar putea să le susțină.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții referitoare la ordinea de zi?

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Aurel Ardelean:

Domnule președinte,

Susținem această propunere de a aduce cele patru inițiative legislative în continuarea dezbaterii punctului 4.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl rog pe domnul senator Funar, înainte de a interveni tot la punctul 13, să lectureze adresa venită din partea Ministerului Afacerilor Externe, pe care i-o ofer.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O voi lectura cu mult interes, dar, din câte îmi amintesc, în Regulamentul Senatului nu există nicio prevedere care să permită vreunui ministru sau secretar de stat să propună scoaterea de pe ordinea de zi a unor puncte sau introducerea de puncte.

În afara domnului ministru, care este foarte ocupat în aceste zile, există secretari de stat care ne-au onorat cu prezența. Ei se puteau organiza, deoarece acest proiect de lege staționează de aproape doi ani la noi, la Senat. În sfârșit, s-a întocmit raportul comun al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. S-a discutat, așa cum știți, domnule președinte de ședință, în Biroul permanent al Senatului, s-a convenit introducerea acestui punct pe ordinea de zi de astăzi, este posibil să fim onorați de prezența Înalt Preasfinției Sale Mitropolitul Ardealului Laurențiu Streza și este păcat să scoatem acest punct de pe ordinea de zi, când îl putem rezolva astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc. Sigur că nu a dispus ministrul afacerilor externe sau Ministerul Afacerilor Externe retragerea de pe ordinea de zi, dar dumneavoastră cunoașteți, la fel de bine ca și mine, că un proiect de lege nu poate fi luat în dezbatere decât în prezența reprezentantului ministerului respectiv. Atât timp cât reprezentanții ministerului, ministrul și secretarii de stat, nu sunt în țară, ne găsim într-o situație obiectivă. Continuăm discuția degeaba, în sensul că nu vom putea lua în dezbatere acel proiect de lege.

Vă rog, domnule senator Cutaș.

 
 

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tot referitor la ordinea de zi doresc să spun că suntem de acord cu dezbaterea inițiativelor de la punctele 21, 22, 23, 24 în continuarea punctului 4, dar cu rugămintea ca, având în vedere că aceste proiecte și propuneri legislative de la pozițiile 21-24 sunt legi organice, să fie votate luni.

*

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu le vom supune votului decât dacă vom avea un cvorum substanțial.

Stimați colegi, dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră programul Senatului pentru ziua de astăzi.

Vă rog să vă pronunțați. Vă rog să votați.

Programul înseamnă lucrări în plen dimineață, iar după-amiază, lucrări în comisii.

Programul propus de Biroul permanent a fost aprobat de plenul Senatului cu 43 de voturi pentru și două abțineri.

*

La ordinea de zi au fost formulate două solicitări. Prima solicitare este formulată de domnul senator Pete Ștefan, în sensul aducerii inițiativelor legislative înscrise la pozițiile 21, 22, 23, 24 în continuarea punctului 4.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Solicitarea a fost aprobată cu 40 de voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri.

Există și cea de-a doua solicitare, de a nu lua în dezbatere în ședința de astăzi proiectul de lege de la poziția 13, ci în ședința de luni, din cauza absenței din țară a reprezentaților Ministerului Afacerilor Externe.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Rog colegii prezenți în sală să voteze și îi rog pe domnii secretari să verifice cvorumul de ședință.

Mai sunt cinci colegi care nu au votat.

Stimați colegi, repet, este vorba de solicitarea venită din partea Ministerului Afacerilor Externe prin care suntem anunțați că reprezentanții acestuia nu pot participa astăzi la dezbateri. De asemenea, repet, există prevederea înscrisă în Regulamentul Senatului că nu avem dreptul să luăm în dezbatere un proiect de lege în absența obiectivă a reprezentantului Executivului.

Vă rog, domnule senator Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi o scurtă intervenție pe procedură. Știam și cred că voi rămâne cu această convingere că Guvernul este la dispoziția Parlamentului, și nu Senatul României la dispoziția unui secretar de stat care se implică în ordinea de zi a Senatului. Acel secretar de stat, care a fost înștiințat ieri, a luat act de includerea pe ordinea de zi a ședinței Senatului de astăzi a punctului 13, este în țară. Am aflat că sunt în țară și ceilalți secretari de stat. Ar fi putut să-și facă programul, ca să fie prezenți aici. Nu cred că este bine, domnule președinte de ședință, să creăm un precedent extrem de periculos, respectiv un ministru sau un secretar de stat ne spune că din diverse pricini nu vine la ședință și, ca atare, noi scoatem de pe ordinea de zi a Legislativului proiecte de lege, pentru că unii sau alții dintre reprezentanții Guvernului nu doresc să vină la această ședință. Era o cinste și o șansă în viață pentru ei să fie prezenți astăzi la o ședință istorică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, nu s-a pus problema să fie scoasă din ordinea de zi această propunere legislativă, ci să nu se dezbată în ședința de astăzi, ci în ședința pe care am anunțat-o, respectiv prima ședință a plenului Senatului.

Vă rog, domnule senator Ion Solcanu.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Știm cu toții că acest proiect de lege a provocat în Senat o dezbatere îndelungă. Știm foarte bine, de asemenea, că așteptăm cu toții să dezbatem acest proiect de lege, dar solicitarea venită de la Ministerul Afacerilor Externe este una legitimă. Noi am mai procedat astfel în Senatul României atât în această legislatură, cât și în legislaturile precedente, și anume să amânăm o dezbatere a unui proiect de lege, la solicitarea Guvernului, pentru că inițiatorul are dreptul să fie la acea dezbatere. Dacă anumite motive împiedică prezența membrului Guvernului la dezbatere, cred că trebuie să avem paciența necesară pentru a dezbate un asemenea proiect de lege în prezența reprezentantului ministerului, nu a unui secretar de stat, adică în prezența membrului Guvernului, deci a ministrului, pentru că el este cel mai autorizat să răspundă la întrebările pe care noi le vom pune.

Nu este nicio problemă, dacă mai amânăm o săptămână această dezbatere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, ca să vedeți că nu este un moft al subsemnatului, în calitate de conducător de ședință, ci este o obligație înscrisă în articolul 97, alineatul (1) din Regulamentul pe care tot noi l-am votat, voi da citire textului în care se prevede expres că dezbaterea proiectului de lege sau a propunerilor legislative "începe cu prezentarea, de către inițiator sau de către reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său sau de un secretar de stat."

Până acum, noi nu am acceptat, în plenul Senatului, ca directori din diverse ministere să tragă concluzia, iar astăzi spunem că noi vrem să dezbatem chiar și în absența inițiatorilor. Sigur că putem să trecem peste acest Regulament, dar gândiți-vă că vom adopta o lege care nu este constituțională.

Vă rog, domnul senator Mihai Ungheanu, după care încheiem dezbaterile și voi supune votului dumneavoastră această solicitare.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte de ședință,

Intervin ca lider de grup și nu vreau să complicăm lucrurile, deși aș putea cere o consultare cu ceilalți lideri de grup. Amânările în legătură cu Fundația "Gojdu" sunt multe și sunt lungi. Intervenția colegului nostru Funar este îndreptățită. De ce încă o amânare? Cine ne garantează că luni nu se amână din nou dezbaterea din Parlament? Acolo scrie că prezența este obligatorie, ați citit dumneavoastră. Deci era obligatoriu ca cei care reprezintă Ministerul Afacerilor Externe să fie prezenți. Putem să avem garanția că luni sunt aici, la dezbatere? Aceasta este întrebarea. Nu vreau să mă pronunț cerând acum consultare cu liderii de grup, dar se putea apela și la această soluție, pentru că de prea multă vreme se amână dezbaterea în legătură cu acest acord între București și Budapesta.

Am venit cu această intervenție ca să previn împrejurarea de luni. Luni, trebuie să-i avem prezenți în sală pe cei care erau datori să fie prezenți și astăzi. "Obligatoriu", cum ați citit dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

În principiu, aveți dreptate. Vă rog să observați că din textul adresei înaintate de Ministerul Afacerilor Externe rezultă și o culpă a Senatului, în sensul că anunțul privind dezbaterea acestui proiect de lege a fost făcut târziu, când reprezentanții ministerului aveau deja programate alte acțiuni.

Îl invit pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu să prezinte această adresă, pe care am primit-o aseară.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Ministerul Afacerilor Externe trimite următoarea adresă președintelui Senatului României:

,,Stimate Domnule Președinte,

Am onoarea să mă adresez Domniei Voastre, în urma primirii de către Ministerul Afacerilor Externe a comunicării privind data la care Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno-Ungare "Gojdu" va fi dezbătut în plenul Senatului, respectiv la data de 27 februarie 2008. Această comunicare a parvenit foarte târziu Ministerului Afacerilor Externe, în cursul zilei de 26 februarie 2008. În aceste condiții, din considerente de agendă a Ministerului Afacerilor Externe și a celorlalți demnitari, Ministerul Afacerilor Externe nu poate fi reprezentat corespunzător.

Față de cele de mai sus, vă adresez rugămintea de a retrage Proiectul de lege de pe ordinea de zi a plenului Senatului și de a fixa o nouă dată a dezbaterilor pentru a permite o reprezentare corespunzătoare a Ministerului Afacerilor Externe la acestea. Mulțumindu-vă anticipat pentru înțelegere, vă rog să primiți, stimate domnule președinte, asigurarea deosebitei mele considerații. Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe.

Domnului Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului României".

Semnătura este pentru Adrian Cioroianu, indescifrabilă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului plenului Senatului neincluderea în ordinea de zi pentru astăzi a proiectului de lege înscris la punctul 13 și propunerea ca acesta să fie prins în ordinea de zi pentru săptămâna viitoare, pentru ședința de luni. Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 13 abțineri, solicitarea a fost aprobată.

*

Supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi, așa cum îl aveți distribuit, cu cele două mențiuni făcute anterior. Vă rog să votați.

Ordinea de zi a fost aprobată cu 51 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri.

La punctul 1 din ordinea de zi sunt înscrise probleme organizatorice: programul de lucru al Senatului pentru perioada 3 - 8 martie 2008.

Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun pentru săptămâna viitoare următorul program: în zilele de luni, 3 martie 2008, și miercuri, 5 martie 2008, vor fi lucrări în plenul Senatului; marți, 4 martie 2008, și joi, 6 martie 2008, vor fi lucrări în comisiile permanente, iar vineri, 7 martie 2008, și sâmbătă, 8 martie 2008, vor avea loc activități în circumscripțiile electorale.

Vă consult dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Dacă nu sunt obiecțiuni, vă rog să vă pronunțați prin vot. Rog colegii senatori să voteze.

Programul de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare a fost aprobat de plen cu 64 de voturi, deci în unanimitate.

 
Adoptarea prin împlinirea termenului a următoarelor inițiative legislative:

La punctul 2 din ordinea de zi avem de rezolvat o chestiune privind inițiativele legislative pe care le voi enunța: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale. De asemenea, stimați colegi, avem două proiecte de lege: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2007 privind Legea notarilor publici și a activității notariale și Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2007 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Termenul de dezbatere în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, este depășit, iar ele sunt adoptate tacit.

Acestea nu au fost adoptate sau respinse în termen legal, potrivit art. 115 din Constituție. În acest sens, vă rog să observați că ultimele două proiecte de lege, de aprobare a ordonanțelor, nu au întrunit votul "pentru" în ședința precedentă, dar nici nu au fost supuse votului pentru a le transforma din proiecte de lege de aprobare în proiecte de lege de respingere, motiv pentru care termenul de dezbatere în Senat este depășit, iar legile, potrivit textelor constituționale, se consideră adoptate în mod tacit.

Cele trei inițiative legislative vor fi înaintate spre dezbatere Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională.

Respingerea cererii de reexaminarea a Legii pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006. (L577/2007)

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Legea pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006. Este o cerere de reexaminare a legii.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Din partea comisiei este prezent domnul vicepreședinte Cismaru. Vă rog să prezentați raportul întocmit.

 

Domnul Ivan Cismaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia a luat în dezbatere această cerere de reexaminare și a constatat că, de fapt, cererea de reexaminare nu se referă la subiectul propunerii de modificare legislativă. Și anume, modificarea legislativă avea în vedere reorganizarea Fundației Naționale pentru Tineret prin schimbarea denumirii în Consiliul Național al Fundațiilor pentru Tineret, iar cererea de reexaminare solicită cu totul și totul altceva, adică elemente de patrimoniu, clarificări care nu constituie subiectul acestei legi.

De aceea, noi ne menținem punctul de vedere și respingem cererea de reexaminare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

La dezbateri, din partea Guvernului, participă domnul secretar de stat Remus Pricopie. Microfonul 9, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Remus Pricopie - secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului:

Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestui proiect legislativ. Dacă este nevoie să intru în detalii, pot să merg mai departe.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stați puțin, în momentul de față, noi ne găsim, domnule secretar de stat, în prezența dezbaterii unei cereri de reexaminare a proiectului de lege, cerere venită din partea Președintelui României. Deci dumneavoastră trebuie să vă pronunțați în legătură cu această cerere de reexaminare și, eventual, în legătură cu raportul prezentat de domnul vicepreședinte Cismaru în numele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Remus Pricopie:

Punctul de vedere al Guvernului este acela că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteți într-o eroare fundamentală. V-am repetat de două ori același lucru. Deci suntem la punctul 3 din ordinea de zi, este vorba de o cerere de reexaminare venită din partea Președintelui României. Vă consult dacă sunteți de acord cu cererea de reexaminare sau dacă sunteți împotriva ei. Legea lăsați-o, că așa a trecut.

 
 

Domnul Remus Pricopie:

Îmi cer scuze, este pentru prima dată când sunt în Senat. Vă rog să-mi acordați câteva minute.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Consult colegii senatori dacă sunt intervenții pe baza raportului de respingere a cererii de reexaminare formulată de Președintele României.

Vă rog, domnule senator Ardelean, aveți cuvântul.

Microfonul 1, vă rog.

 
 

Domnul Aurel Ardelean:

Domnule președinte,

Grupul nostru parlamentar respinge cererea de reexaminare formulată de Președintele României și susține formularea pe care a prezentat-o vicepreședintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule profesor Ardelean.

Domnule senator Eckstein Kovács, aveți cuvântul.

Microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al UDMR susține cererea de reexaminare a domnului președinte Băsescu. Să nu ne ascundem după degete, din aceste discuții nu a rezultat ce conține această cerere de reexaminare. A fost inclusă pe șest, spun eu, hotărârea ca imobilul de pe Calea Victoriei nr. 120 - proprietate a Ministerului Culturii, dată în folosință de Guvernul Năstase Grupului pentru Dialog Social - să fie trecut în proprietatea unei fundații de tineret, pe motivul că în 1989 în clădire au fost desfășurate activități de către CC al UTC sau cum s-o fi numit atunci conducerea UTC-ului.

Este o cerere de reexaminare, spun eu, motivată. Această clădire este o oază de cultură, dacă vreți, în inima Bucureștiului. Soluția găsită de a da elemente de patrimoniu și organizațiilor de tineret a fost o decizie, în fond, corectă, dar, în practică, a întâmpinat multe greutăți. Și acum, fac un apel, în primul rând, dacă vreți, la colegii mei de la PNL și de la PSD.

Cei de la GDS lucrează, practic, din 1990, sunt membri de o certă calitate intelectuală; o intelectualitate care este critică și care în decursul anilor a exprimat poziții critice față de toți cei care s-au perindat la guvernarea României, inclusiv față de UDMR. Dar pentru a respecta, dacă vreți, calitatea oamenilor, pentru a respecta acest for al societății civile, care este reprezentativ, cred că ar trebui să adoptăm, să votăm "pentru" această cerere de reexaminare și să corectăm, practic, ceea ce s-a făcut prin proiectul de lege. Este vorba de includerea într-o anexă a acestui imobil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, stimați colegi...

 
 

Domnul Ivan Cismaru (Din sală):

Solicit intervenție.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule profesor Cismaru, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Noi am analizat în cadrul comisiei obiectul acestei propuneri de modificare legislativă.

Ceea ce spune domnul Eckstein poate constitui o propunere ulterioară de modificare a Legii tinerilor, în care să se reglementeze lucrurile așa cum se dorește.

Deocamdată, noi ne-am axat și am avut în calcul doar propunerea de modificare legislativă actuală. Am considerat că această cerere de reexaminare nu se leagă de subiectul modificării legislative și de aceea ne-am dat astfel decizia. În cazul în care se dorește, se poate interveni printr-o modificare ulterioară prin care să se reglementeze și elementele de patrimoniu, aspect care nu se încadrează în actuala propunere de modificare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Chestiunea este veche, nu este nouă. Propunerea a fost în Senat o dată, iar Senatul a votat împotriva acestei donații, ca să-i zic așa, a imobilului către GDS și, ulterior, aceasta s-a dus la Camera Deputaților. Prin reexaminare, ni s-a cerut să revenim, la Senat, asupra acestei propuneri și să dăm acest imobil GDS-ului. Am avut argumente și prima dată, și a doua oară, și anume că nu vedem de ce doar o fundație dintre multele să aibă acest privilegiu. A căzut și prima dată, și a doua oară și iată că ne aflăm într-o situație în care, scos pe ușă, acest proiect este introdus pe fereastră. Or, noi nu ne putem lăsa păcăliți de acest lucru.

Aprecierea asupra activității GDS presupune o discuție mai amplă. Foarte mulți, și cu texte tipărite și de autoritate, spun că este un grup de monolog social, că nu a realizat ceea ce a anunțat în proiectul pe care l-a prezentat din 1990 încoace.

Deci nu este cazul să intervenim și să susținem ceea ce a fost respins de două ori în Senat, să dăm un vot contra votului anterior, atât timp cât noi am avut atunci argumente care au dus la votul de respingere a acestei propuneri.

Eu sunt împotriva acestei propuneri auzite mai înainte, fără să am nimic personal cu nimeni.

Vreau să nu se creeze un regim de privilegiu, mai ales într-un climat în care în cultura română există un monopol mascat de opinie. Nu se practică dialogul, iar unele fundații pretind să aibă mai multe drepturi decât altele. Nu văd motivația pentru care Parlamentul României să facă asemenea cadouri. Am spus-o, o spun și acum: evident că noi vom vota împotriva unei asemenea cereri de reexaminare, adică suntem pe poziția comisiei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul negativ prezentat de domnul senator Ivan Cismaru a fost adoptat în comisie cu 8 voturi pentru și o singură abținere. Vă rog să nu depășim cadrul legal. Explicația foarte clară a fost dată de domnul vicepreședinte, în sensul că prin cererea de reexaminare se încearcă să se adauge la lege, iar pe fond, situația invocată de colegul domn senator Eckstein Kovács Péter sigur că poate fi rezolvată de Guvern, inclusiv printr-o hotărâre de Guvern, nu numai prin lege. Noi trebuie însă a ne pronunța asupra cererii de reexaminare formulată de Președintele României.

Supun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Vă rog să votați.

Cu 43 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul negativ a fost adoptat de plenul Senatului.

Pe cale de consecință, cererea formulată de Președintele României a fost respinsă, caracterul legii fiind de lege ordinară.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind stimularea elevilor olimpici. (L820/2007)

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind stimularea elevilor olimpici.

Raportul este, de asemenea, întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Îl invit pe domnul președinte Ivan Cismaru să prezinte raportul.

 

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al propunerii este crearea cadrului legal pentru stimularea elevilor care la olimpiadele școlare naționale organizate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, la fiecare disciplină, s-au situat pe locurile I, II și III.

Noi am adoptat un raport de respingere cu 9 voturi pentru și niciun vot împotrivă, plecând de la ideea că există acte normative în vigoare care reglementează suficient de bine aceste elemente de stimulare a elevilor olimpici, și anume: Legea nr.84/1995, Hotărârea de Guvern nr. 369/1994, Hotărârea de Guvern nr.859/1995 și altele, care sunt suficient de clare și suficient de edificatoare pentru aceste acțiuni de stimulare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Verific dacă vreunul dintre cei 10 inițiatori este prezent în sală la dezbateri pentru a-i oferi cuvântul.

Din sală: Nu este prezent.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este prezent. Îl invit pe reprezentantul Executivului să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, vă rog.

 
 

Domnul Remus Pricopie:

Domnule președinte, îmi cer scuze pentru incoerența pe care am avut-o la punctul anterior. Îmi lipsea un document din mapă.

Legat de acestpunct din ordinea de zi, punctul de vedere al Guvernului este de respingere, pe același motiv invocat mai devreme: legislația actuală reglementează, din punctul nostru de vedere, suficient de bine acest domeniu. Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult, stimați colegi, dacă doriți să interveniți la dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule profesor Aurel Ardelean.

 
 

Domnul Aurel Ardelean:

Grupul parlamentar al PRM susține punctul de vedere al comisiei de specialitate a Senatului. Prevederile, atât din Legea învățământului cât și din celelalte patru hotărâri de Guvern, sunt suficiente pentru a reglementa această problemă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință trei chestiuni: legea are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul întocmit și prezentat de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport este unul de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă rog să votați.

Cu 45 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 10 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Senatului.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare. (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 3 martie a.c.) (L804/2007)

Conform aprobării date de plen, va trebui să luăm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 21 din ordinea de zi, respectiv Proiectul de lege pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare. Este o propunere legislativă și este inițiativa colegilor din Partidul Conservator.

Îl invit pe domnul senator Gavrilă Vasilescu, unul din inițiatori, să prezinte Senatului inițiativa, la microfonul 6. Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Inițiativa noastră legislativă are un scop foarte clar pe care vrea să-l rezolve. Există în România zone în care învățarea limbii române este o problemă. Copiii nu cunosc limba română; nu numai copiii, ci și oamenii în toată firea. Ba mai mult, această categorie de oameni, la un moment dat, ne trimite reprezentanți în Parlament. Avem un grup parlamentar care, în marea lui majoritate, este adus în Parlamentul țării de către această minoritate, iar oamenii aceștia nu cunosc limba țării ai cărei cetățeni sunt.

Ce vrem să facem? Dacă pentru oamenii în toată firea este foarte greu să se rezolve problema de a-i mai învăța limba română - și acesta este un handicap extraordinar pe care ei îi au ca cetățeni ai unei țări căreia nu-i cunosc limba -, atunci ne-am gândit că trebuie să o luăm cât se poate de jos; și ne gândim la copiii preșcolari cărora trebuie să le creăm condiții. Trebuie să ne gândim la acest lucru. Asta este o greșeală care s-a făcut și s-a perpetuat și trebuie să o îndreptăm.

Inițiativa noastră legislativă asta urmărește, învățarea limbii române. V-aș ruga foarte mult pe toți cei care v-ați uitat peste inițiativa legislativă, pe domnii parlamentari din grupurile parlamentare, să vă referiți la aceasta, pentru că este o problemă cât se poate de importantă, pe care trebuie să o tratăm cu toată seriozitatea.

În anul preșcolar, trebuie să-i ajutăm pe copii, trebuie să ne implicăm prin inițierea unei legi pentru ca această categorie de cetățeni ai țării noastre să cunoască limba română.

Cred că este un sprijin pe care îl dăm și colegilor care vin din aceste zone, pentru că oamenii aceștia, în viitor, ar putea avea un handicap extraordinar. Am să vă dau ca exemplu o întâmplare pe care am trăit-o recent. Veneam din Harghita - am deschis acolo, în baza unei hotărâri a Biroului permanent, un cabinet senatorial - și, la un moment dat, am fost rugat să iau pe cineva, o persoană în jur de 50 de ani, până la Brașov. Am încercat să stau de vorbă cu aceasta și, la un moment dat, s-a scuzat și mi-a spus: "Știți, mă scuzați, nu cunosc limba română așa de bine și mi-e greu să mă exprim."

Am întrebat unde lucrează și mi-a răspuns că lucrează în comerț. Apoi am întrebat: "Cum vă descurcați în condițiile în care vin eu să cumpăr ceva?" și mi-a răspuns că are o colegă care știe mai bine românește.

Atenție, 50 și ceva de ani! Am întrebat-o: "Dacă eu v-aș oferi dumneavoastră un serviciu și v-aș plăti de cel puțin două ori sau de trei ori mai mult decât primiți, ați putea veni?" Mi-a răspuns: "Nu, pentru că nu știu să vorbesc românește și dumneavoastră veniți dintr-o zonă în care se vorbește românește."

Aici este problema, iar, dacă domnul senator Puiu Hașotti se supără pentru această problemă, nu are decât să se supere cât o vrea dânsul, dar îl invit să meargă cu mine în Harghita, să meargă cu mine în Covasna și o să constate că sunt foarte mulți care nu cunosc limba română. Or, vrem ca generațiile care vin să nu mai aibă acest handicap. Acesta este motivul pentru care venim și vă propunem să votați această inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din sală: Dreptul la replică, vă rog!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Notăm, dăm dreptul la replică, dar stați să vedem, mai întâi, cum e cu legea. Îl invit la microfonul 9 pe domnul secretar de stat Remus Pricopie.

 
 

Domnul Remus Pricopie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este de a respinge această inițiativă legislativă, întrucât considerăm că legislația în vigoare conține suficiente elemente de natură să satisfacă intenția de reglementare propusă de inițiator.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Decar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt intervenții, vă rog, aveți cuvântul.

Au ridicat mâna trei colegi din partea Grupului parlamentar al PRM. Doamna senator Verginia Vedinaș, vă rog.

Microfonul 2, aveți cuvântul, doamna senator.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PRM susține această propunere legislativă atât pentru argumentele care au fost invocate de către colegul senator Gavrilă Vasilescu, cât și pentru alte argumente care, credem noi, că pot fi adăugate și trebuie avute în vedere. Cunoaștem foarte bine că asupra acestei probleme s-au pronunțat... în primul rând că s-au creat niște practici pe care noi nu le putem împărtăși în contextul în care în România, spune Constituția, limba oficială este limba română.

Prima și cea mai elementară, dacă-mi permiteți, obligație a unui cetățean român este să cunoască limba țării în care locuiește.

Ca parlamentar de Bihor pot să vă spun că vin la mine de foarte multe ori cetățeni care aparțin etniei maghiare și care parcă se rușinează că nu pot vorbi foarte bine românește. Eu, în schimb, mă mândresc că, deși ei știu că sunt parlamentar al Grupului parlamentar al PRM, vin la mine și apelează la ajutorul pe care li-l pot da în diferite probleme.

O altă chestiune. Nu știu cum ați reacționa dumneavoastră, dar noi, cei din Grupul parlamentar al Partidului România Mare, nu am reușit să împărtășim punctul de vedere exprimat de șeful statului cum că limba română trebuie învățată ca o limbă străină. Nu, domnilor colegi, limba română este limba oficială a statului și ea trebuie învățată ca limbă oficială, nu ca limbă străină. Să învețe ca limbă străină chineza, să învețe tătara, alte limbi, nu limba română.

Apreciem că modul în care inițiatorii au conceput aceste soluții este benefic, pentru că, pe de-o parte, acestea pregătesc viitorii școlari pentru o adaptare corespunzătoare a pregătirii și a capacității lor la scopul de a-și însuși într-un mod corespunzător limba română, iar, în același timp, creează un tratament egal pentru toți copiii, indiferent de etnia căreia îi aparțin, învățând limba română după același gen de manuale.

Pentru aceste considerente, noi susținem inițiativa legislativă și vom vota împotriva raportului de respingere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ion Munteanu, apoi domnul senator Sabin Cutaș.

 
 

Din sală: Domnul senator Ion Moraru, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator Ion Moraru, vă rog să mă iertați.

 
 

Domnul Ion Moraru:

Vă mulțumesc. Se apropie Paștele, domnule președinte.

Domnule președinte, aș avea numai o întrebare...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deocamdată se apropie 1 Martie.

 
 

Domnul Ion Moraru:

Dacă-mi îngăduiți, aș vrea să-i pun numai o întrebare domnului secretar de stat pentru a reuși să ne ajute să ne formulăm mai bine opinia. Domnul secretar de stat a spus că sunt suficiente reglementări în legislația actuală care să rezolve această problemă. Îl rugăm, dacă poate, să ne spună ce anume reglementare a avut în vedere, pentru a ne ajuta să ne formulăm o opinie în cunoștință de cauză. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îmi cer scuze, îl invit la microfonul 3 pe domnul senator George Sabin Cutaș.

 
 

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul parlamentar al Partidului Conservator consideră că inițiativa colegilor noștri este bine-venită. De altfel, ce propunem? Ca să fim foarte, foarte clari, propunem două lucruri: în primul rând, ca ultimul an din învățământul preșcolar să fie, pentru cetățenii români aparținând minorităților naționale, un an pregătitor în vederea învățării limbii române și, nu în ultimul rând, așa cum a spus și doamna senator Verginia Vedinaș, practic, propunem ca în învățământul primar, gimnazial și liceal disciplina "Limba română" să se predea după programe școlare și manuale identice pentru toți cetățenii români.

Deci eu cred că sunt două lucruri de bun-simț absolut, într-o țară în care limba oficială, așa cum s-a spus și este cunoscut de toată lumea, este limba română. Nu văd argumente pentru care ar trebui să respingem o astfel de inițiativă.

Aș ruga toți colegii și chiar reiterez, domnule președinte, rugămintea de la începutul ședinței noastre de a pune pe ordinea de zi de luni votul final la această propunere. Este foarte importantă și cred că trebuie să fim prezenți cât mai mulți. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de toate, vreau să vă anunț că Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea raportului de respingere.

Apoi, vreau să dau o replică distinsului nostru coleg, domnul senator Vasilescu, care mă onorează întotdeauna în a observa fie și cel mai mic gest pe care-l fac. N-aș fi vrut să dau această replică, totuși o fac, pentru că simt nevoia. În sfârșit, fac acest lucru. Am spus și de la microfonul Senatului, am spus-o și în particular, lucrurile importante se spun în vorbe puține. Or, Domnia Sa vorbește foarte mult.

În al doilea rând, îmi pare rău că resping invitația Domniei Sale de a călători nu știu pe unde. O astfel de călătorie ar fi ori plicticoasă, ori enervantă. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, susținerea este fundamentală. Sunt convins că acum va cere dreptul la replică domnul Gavrilă Vasilescu.

Totuși să ascultăm punctul de vedere al UDMR-ului. Îl invit la microfonul 1 pe domnul senator Szabo Karoly.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Dimineața aceasta nu am fost pregătit, dar o voi face pentru săptămânile următoare, ținând cont de ce s-a petrecut ieri, să pun aici o tablă: "Atenție, cad microfoane!"

Să revin la subiect. Este absolut demnă de toată considerația inițiativa și tendința colegilor care consideră că toți compatrioții noștri trebuie să cunoască cât mai bine limba română. Dar vă rog să observați că reglementarea propusă tocmai acest lucru nu-l rezolvă, nu-l îmbunătățește, nici față de cadrul legislativ existent, darămite față de propunerile UDMR-ului, care asta vrea. Noi avem în program acest lucru și atunci când am achiesat la inițiativele care acum se derulează sub egida Președinției în legătură cu pachetul legislativ cu privire la învățământ, acolo am avut inițiative și le avem, și le susținem în continuare.

Deci vă rog să observați că aceasta este lacuna de bază a acestui subiect, că nu rezolvă chestiunea pentru copiii care au petrecut primii ani de viață într-un mediu lingvistic altul decât acela despre care vorbim, se găsesc în situația, atunci când merg la școală, de a avea dificultăți când abordează disciplina limba română. De aceea îmi exprim oarecare rezerve în legătură cu inițiativa legislativă.

Vă rog, onorați colegi, să observați - și o spun cu toată seriozitatea, pentru că s-a făcut vorbire de către un grup parlamentar, aici, că UDMR este singura formațiune politică reprezentată în Parlament care impune în scris, prin statut, candidaților și la alegerile locale, și la alegerile generale o temeinică cunoaștere a limbii române. Acest lucru spune, oarecum, ceva.

Vă mulțumesc.

Deci, vă rog, onorați colegi, să încercați să ajutați compatrioții noștri de altă etnie să învețe limba română mai bine, respingând acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Declar închise dezbaterile generale.

Ofer cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.84/1995 cu modificările și completările ulterioare astfel încât ultimul an din învățământul preșcolar al copiilor cetățeni români aparținând minorităților naționale să fie un an pregătitor în vederea învățării limbii române. Noi am dat un raport de respingere pentru că, în primul rând, învățământul preșcolar nu este obligatoriu. Apoi, aplicând această lege la ceva care nu este obligatoriu, n-are nici un efect.

Vreau să vă citesc din Legea nr.84/1995, pentru că era vorba, mai departe, că, totodată, limba română ar urma să fie predată în învățământul primar, gimnazial și liceal după programe școlare și manuale identice pentru toți elevii cetățeni români și vă citesc...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, domnule vicepreședinte, haideți să nu reluăm discuția pentru că ea a fost făcută în numele grupurilor parlamentare.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Din Legea nr.84/1995 art.120 - "Disciplina limba română se predă în învățământul primar după programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. În învățământul gimnazial, disciplina limba și literatura română se predă după programe școlare identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română și manuale specifice. În învățământul liceal, disciplina limba și literatura română se predă după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele de predare în limba română." Deci era vorba numai de învățământul preșcolar, care, repet, nu este obligatoriu. Apoi, comisia...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule vicepreședinte, vă rog, haideți să nu reluăm discuția căci argumentele au fost spuse de o parte și de alta.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Totodată, îi răspund și domnului Moraru pentru ceea ce a întrebat dumnealui.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îi răspundeți dumneavoastră ? Nu. Cred că dânsul s-a adresat nu dumneavoastră în calitate de coleg, ci reprezentantului Executivului.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Este vorba și de Convenția cadru de la Strasbourg, din 1 februarie 1995, care se referă la aceste activități și, ca atare, comisia a găsit de cuviință că nu este în regulă actualmente cu această reglementare. Și încă un motiv pentru aceasta este că orice element forțat nu este dorit și nu se va putea aplica niciodată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îl invit pe domnul secretar de stat Remus Pricopie să ofere răspunsuri la întrebările puse de colegi și să exprime punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Remus Pricopie - secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum domnul senator a subliniat deja, citind din lege, în ceea ce privește limba română, predarea de-a lungul celor 12 ani de studii este clar reglementată de actuala lege. În completarea a ceea ce a menționat domnul senator, geografia și istoria sunt predate în limba română. De asemenea, o serie de examene, în funcție de ciclul de studii, se desfășoară în limba română. Acestea erau elementele și, sigur, multe altele la care făceam referire în momentul în care am spus că legislația actuală acoperă subiectul respectiv. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îl consult pe domnul senator Ion Moraru dacă este mulțumit de răspunsul oferit de cei doi colegi.

 
 

Domnul Ion Moraru:

Aș vrea numai să remarc ajutorul neprecupețit pe care domnul senator Cismaru, un reprezentant și distins membru al PD-L-ului l-a dat reprezentantului Guvernului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este bine că Guvernul se sprijină pe reprezentanți din toate partidele.

Ofer cuvântul domnului senator Gavrilă Vasilescu, în final.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Mi-ați spus că am și drept la replică. Nu știu, o să mă gândesc dacă îmi exercit și acest drept la replică. Eu vreau să le spun colegilor care ne-au citit, deci domnului coleg Cismaru și reprezentantului Guvernului, că dispoziția era foarte bine cunoscută, numai că ea trebuia concentrată într-o singură frază. Acolo, ca să concentrăm, este așa... este separată categoria de copii preșcolari de celelalte categorii. Or, am spus că pentru toată lumea - și e bine - sunt adeptul și suntem adepții învățământului după manuale identice, și nu fiecare să-și facă un manual după cum îi vine lui pentru că nu este bine așa și experiența ne-a arătat că acest stil și aceste metode nu sunt cele mai bune.

Foarte scurt, două probleme au fost ridicate de către domnul Hașotti.

Domnule Hașotti, stați liniștit că nu vorbesc mai mult decât dumneavoastră, numai că eu vorbesc organizat și dumneavoastră interveniți, din prima bancă, ori de câte ori nu vă convine ce se spune, Doi, vă recomand județele Harghita și Covasna, sunt două județe extraordinar de frumoase, iar oamenii de acolo sunt minunați.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, două informații: legea are caracter de lege organică și Senatul este Cameră decizională, motiv pentru care propun ca votul final să-l dăm în ședința de luni, deși astăzi suntem prezenți într-un cvorum important. Sunt prezenți 86 de senatori. Deci, votul pe raport și votul final în ședința de luni. Așa este decizia Biroului permanent.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 21 al Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. (votul final se va da în ședința de luni, 3 martie a.c.) (L965/2007)

La punctul 22 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 21 al Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport este raportoare.

Inițiatori sunt doi colegi deputați, reprezentanți ai UDMR.

Dacă nu sunt prezenți, ofer cuvântul domnului președinte Ivan Cismaru, pentru a prezenta raportul comisiei.

 

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, propunerea legislativă are în vedere modificarea art.21 din Legea nr.128/1997, cu un alineat nou, care să prevadă că: "În cazul în car directorul sau directorul adjunct a efectuat mandatul de 4 ani și nu se prezintă la concurs în vederea obținerii unui nou mandat, acesta nu poate fi menținut în continuare în funcție decât până la sfârșitul anului școlar, fără posibilitatea de prelungire a numirii".

Comisia a analizat, domnule președinte, această propunere. Noi am mers pe ideea că trebuie să încurajăm competiția și că, în mod normal, aceste funcții manageriale trebuie ocupate prin concurs și nu prin numire și continuare a legislaturii pe mai mulți ani de zile, care nu totdeauna este eficientă. Am dat un raport de admitere, fără amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Remus Pricopie să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Remus Pricopie:

Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestei propuneri legislative. Noi considerăm că o astfel de propunere legislativă ar crea confuzii în sistem. În plus, în susținerea punctului nostru de vedere, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului organizează două sesiuni de ocupare a posturilor didactice vacante, două sesiuni pe an pentru ocuparea posturilor didactice de conducere vacante.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al PSD. Microfonul 3.

 
 

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Noi am discutat în comisie cu mare atenție această inițiativă și suntem de părere, am fost de părere în comisie și Grupul parlamentar PSD este de părere că într-o perioadă în care vorbim foarte mult despre calitate în educație, într-o perioadă când vorbim foarte mult despre calitate managerială, orice concurs, orice formă de competiție - și ne îndreptăm spre o societate a competiției - trebuie încurajată, nu descurajată.

În al doilea rând, structura personalului didactic, care se află într-o cancelarie, se poate schimba de la an la an. După un mandat întreg, oamenii pot avea o altă viziune asupra managerului care-i reprezintă. Același lucru se întâmplă și în ceea ce privește felul în care elevii văd modalitatea în care sunt reprezentați la nivel managerial. De aceea, noi nu vom susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă rog, domnule senator Mihail Popescu. Microfonul 3.

 
 

Domnul Mihail Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu fac o propunere celor care au inițiat această lege și anume de ce numai învățământul preșcolar pentru elevii cetățeni români aparținând minorităților naționale să fie cuprins aici, și nu toți copiii românilor. Eu vă spun că sunt copii care învață, acum, în grădinițe cu predare în limba franceză și limba engleză, care știu mai bine engleza decât limba română.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, de acord cu dumneavoastră. Sigur că aceste considerente le vom avea în vedere la votul pe care-l vom da săptămâna viitoare.

Vă rog, domnule senator David. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să atrag atenția asupra a ceea ce am pornit și noi în comisie, și anume de la avizul negativ al Consiliului Legislativ. Și cred că este suficient ce spun. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale. Senatul este Cameră decizională, legea are caracter de lege organică. Un singur vot pe raport și pe lege, luni, 3 martie a, c..

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 128 din 12 iulie 1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare. (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 3 martie a.c.) (L805/2007)

La punctul 23 în ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 128 din 12 iulie 1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea Executivului, de asemenea, domnul secretar de stat Remus Pricopie.

Ofer cuvântul domnului senator Gavrilă Vasilescu pentru a prezenta, în numele celor 5 inițiatori, membri ai Partidului Conservator, propunerea legislativă.

Aveți cuvântul!

 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Inițiativa legislativă pe care urmează să o susțin în fața dumneavoastră este o continuare firească a celei precedente, prin care doream ca pentru copiii preșcolari să organizăm anumite lucruri și să-i putem ajuta să învețe limba română. Limba română se învață cu profesori de limba română, iar inițiativa noastră legislativă este pentru modificarea și completarea Legii nr.128 din 12 iulie 1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.

Ce vrem să facem, de fapt? Un lucru foarte simplu: vrem ca să stimulăm profesorii de limba română ca, în zonele în care există minorități naționale, acolo unde vrem să ajutăm prin inițiativa anterioară, să le creăm anumite facilități în ce privește salarizarea profesorilor de limba și literatura română. Aceasta prevede proiectul și, în mod normal și firesc, votul dumneavoastră, pe care-l solicit, este legat de prima inițiativă pe care v-am prezentat-o și urmarea firească și normală este această inițiativă pe care v-o prezint în momentul de față și care o completează pe cealaltă.

Vă mulțumesc pentru atenție și sper ca luni să dăm un vot pozitiv la ambele proiecte de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul vicepreședinte Ivan Cismaru să prezinte raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Înainte de a vă spune care este hotărârea comisiei, vreau să vă citesc, de fapt, un singur articol care este propus pentru lege: "Cadrele didactice care predau limba și literatura română în unitățile de învățământ din localitățile unde cetățenii de etnie română sunt minoritari, inclusiv cele care predau în anul pregătitor din învățământul preșcolar, beneficiază de un spor salarial echivalent cu salariul mediu brut pe economie, care se adaugă la salariul de bază".

Stimați colegi, dacă până acum mai existau discuții și dispute, în cancelarie, atunci când venea un dascăl de limba română și intra într-o zonă unde mai sunt și alți dascăli de altă limbă, acum va mai intra când o să aibă un salariu mai mare cu un salariu mediu pe economie. Acesta este motivul pentru care noi am dat un raport de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule secretar de stat Remus Pricopie, punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Remus Pricopie:

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, din același motiv. Este vorba de discriminare, din punctul nostru de vedere. De asemenea, mai sunt și alte motive. Suma propusă este sumă variabilă. Ar fi dificil de ținut evidența, lunar, a acestei sume pe care anumite categorii de profesori ar trebui să le primească suplimentar și, de asemenea, nu sunt precizate sursele de finanțare.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Îl invit la microfonul 3 pe domnul profesor Athanasiu, din partea Grupului parlamentar al PSD. În ordinea grupurilor parlamentare, dacă grupurile mari solicită cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mă adresez colegilor senatori, punându-le în discuție un singur aspect care, sigur, fără a fi în afara chestiunii de fond pe care o aduce în discuție propunerea legislativă aici formulată, vizează, totuși, o chestiune privind structura salariului, deci o chestiune tehnică. Domnul secretar de stat, sigur, a invocat ceea ce, cutumiar, orice guvern invocă: dificultatea implementărilor, greutatea identificării resurselor financiare. Mă așteptam, însă, să spună altceva. Probabil, starea de confuzie de la începutul ședinței persistă în mintea domnului secretar de stat.

Ceea ce vreau să spun însă este altceva. Într-un sistem salarial, partea principală a salariului este, întotdeauna și peste tot în lume, salariul de bază. Sporul salarial nu poate, prin definiție, pe de o parte să fie mai mare decât salariul de bază, pentru că, prin aceasta noi am perverti conceptul despre venitul salarial, iar, pe de altă parte, invocarea salariului mediu care nu este un concept legal și este un element statistic, el tocmai variind în raport cu mutațiile care se produc în economie, nu poate fi avut în vedere ca un referențial. Conchizând, nu putem accepta ca sporul salarial să fie mai mare decât salariul de bază, pentru că, niciunde, un asemenea lucru nu este admis, iar pe de altă parte, luarea în calcul, la stabilirea salariului, a unui referențial - salariul mediu - care nu este un concept legal cum este salariul minim, ci este unul ce-și are izvorul într-o evaluare periodic-statistică, sunt elemente care ne determină, pe Grupul parlamentar al PSD, să nu putem fi de acord, chiar dacă oferta este generoasă, cu fundamentarea ei pe asemenea criterii.

În concluzie, suntem de acord cu raportul. Solicităm respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, doamna senator Verginia Vedinaș. Microfonul 2, vă rog.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din magistrala explicație făcută de profesorul meu și colegul meu de universitate, am dedus un lucru - poate că mă înșel - pe de o parte, faptul că ideea în sine este generoasă are o anumită legitimitate și ar putea fi susținută, pe de altă parte, că argumentele pe care Domnia Sa le-a invocat, nu permit ca legea să fie votată într-o asemenea formă în care ea cu adevărat a fost redactată.

Eu vă supun atenției o cale de mijloc. Dacă și Grupul parlamentar al PSD, și noi, și poate și alți colegi sunt de acord ca aceste cadre didactice aflate în situația vizată de inițiativa legislativă să fie încurajate cu un anumit spor, atunci găsim o soluție legislativă pentru ca în locul sporului care este incorect stabilit de către inițiatori, să introducem un spor care să fie stabilit, respectând legislația muncii și principiile care o guvernează, motiv pentru care vă solicit retrimiterea acestei inițiative legislative la comisie, pentru ca, în cadrul comisiei să se găsească soluția potrivită.

Precizez că și președintele comisiei sau vicepreședintele comisiei, atunci când și-a argumentat raportul de respingere, a avut în vedere același aspect privind salariul mediu brut etc. și reprezentantul ministerului a pledat într-un sens asemănător, astfel încât consider că o soluție riguroasă ar putea fi găsită la comisie.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Constantin, microfonul 3.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, făcând abstracție de faptul că, în text, cetățenii români sunt considerați minoritari, măcar și pentru anumite zone ale țării, și nu beneficiază de un statut specific minorităților - consider că este și o greșeală modul de exprimare - vreau să îmi exprim îndoiala că fondul acestei legi rezolvă problemele și, mai mult, aș putea să spun că se deschide o cutie a Pandorei. Da, se poate să fie un deficit de cadre didactice cu predare în limba română în aceste zone, dar, vreau să extind problema și să vedem cum o rezolvăm, dacă există o rezolvare sau deschidem cutia Pandorei. Sunt zone rurale unde este un deficit general de cadre didactice, unde este un deficit de medici ș.a.m.d. Ce facem, folosim această măsură să le mai acordăm un salariu tuturor celor care acceptă periodic, sezonier sau pasager să funcționeze în anumite zone? Eu cred că fondul problemei nu este rezolvat. Este doar o inițiativă care atacă niște zone populiste și cred că nu așa este rezolvată problema, prin conținutul acestui articol 50 plus 1, pentru că, într-adevăr, dacă vrem să acoperim și aceste zone cu profesori de limba română, trebuie să găsim o altă soluție, pe un proiect unitar, pentru că, mă repet, avem nevoie și de medici în unele zone unde nu se duc, avem nevoie și de profesori în zonele unde nici nu există minorități de altă etnie. Așa că, nu cred că se rezolvă problema prin această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Înainte de a oferi cuvântul domnului senator Eckstein Kovacs Peter, inițiatorul are dreptul să intervină oricând în dezbateri. Ofer cuvântul domnului senator Gavrilă Vasilescu.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să vă rog să fiți de acord cu mine, să-i mulțumesc domnului senator Athanasiu. Se pare că aveți dreptate și se pare că noi am greșit ceva în momentul în care am redactat. Iertați-mă, eu sunt jurist, nu sunt finanțist. De asemenea, vreau să-i mulțumesc și doamnei senator Verginia Vedinaș, pentru că a anticipat. Suntem Cameră decizională și cred că putem, în cadrul comisiei, să găsim o soluție foarte bună. Din partea inițiatorilor, disponibilitatea noastră este totală pentru a rezolva această problemă într-un mod cât mai corect și din punct de vedere al regulilor financiar-contabile ș.a.m.d., dar, și din punct de vedere al nevoii ca limba română să fie învățată de copii de la vârste preșcolare. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator Eckstein Peter Kovacs, microfonul 2.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al UDMR nu sprijină această inițiativă și aici sunt chiar două momente de discriminare:

  1. Într-o cancelarie, cum a spus foarte bine domnul vicepreședinte Cismaru, în care titularul uneia dintre catedre primește un salariu dublu, semnificativ mai mult decât al tuturor celorlalte alte catedre, eu nu cunosc să fi existat în momentul de față, în legislația românească, o astfel de discriminare.
  2. În legătură cu a doua discriminare, aceasta are la bază teritorială. Legea a fost gândită pentru o anumită zonă a țării, acolo unde salariile ar fi diferite pentru aceeași muncă, față de toate celelalte zone ale țării.

Eu, personal, nu sprijin retrimiterea la comisie, întrucât concepția fundamentală este una greșită. Pe mine mă bucură că în comisia de specialitate votul a fost unanim împotriva acestei inițiative, care poate să fie una dată cu gând bun, dar forma în care s-a făcut este inacceptabilă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnule senator Sabin Cutaș, vă rog să vă referiți, în numele inițiatorilor, și la solicitarea de retrimitere la comisie.

 
 

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu doresc să spun faptul că e clar că inițiatorii au identificat o problemă și e clar pentru toată lumea că, așa cum s-a spus, probabil nu e numai cazul cadrelor din învățământ. Putem extrapola oricând și discuta ce soluții găsim pentru aceste zone, ce soluții găsim pentru zona rurală, astfel încât să stimulăm, pentru că problema există și l-aș ruga pe domnul secretar de stat, dacă poate să-mi răspundă, cum vede Guvernul să găsească o soluție în acest sens, pentru că aceasta este realitatea. Pentru că soluția propusă, așa cum s-a văzut și din dezbateri, nu este cea mai bună, în numele Grupului parlamentar al PC, achiesăm și noi și solicităm retrimiterea la comisie, pentru a încerca să găsim o soluție mai bună. Aștept răspuns la întrebarea pe care am pus-o mai devreme.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să oferiți răspuns, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Remus Pricopie:

Domnule senator Cutaș, vă rog să-mi permiteți să analizăm întrebarea dumneavoastră la Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și, după aceea, să vă transmitem un răspuns.

Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, chestiunea retrimiterii la comisia sesizată în fond, pentru o nouă dezbatere, poate fi aprobată de plenul Senatului cu majoritatea senatorilor prezenți, deși nu este o chestiune care ține de caracterul legii, care este lege organică. Pentru acest motiv, în primul rând, voi supune la vot retrimiterea la comisie. În situația în care va fi respinsă, vom da vot final pe raport și pe lege în ședința de săptămâna viitoare.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Rog colegii senatori prezenți în sală să voteze. Resupun votului dumneavoastră cererea de retrimitere la comisie. (Discuții în sală)

Nu vă supărați, nu a întrunit nici într-un sens, nici în alt sens - discutăm de dimineață - și atunci o lăsăm în ordinea de zi. Stimați colegi prezenți în sală, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra cererii de retrimitere la comisie.

Cu 30 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și 7 abțineri, solicitarea de retrimitere la comisie a fost respinsă.

Votul pe raport și votul final în ședința de luni.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea articolului 67 din Legea învățământului preuniversitar. (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 3 martie a.c.) (L967/2007)

Punctul 24 din ordinea de zi Propunerea legislativă privind modificarea articolului 67 din Legea învățământului preuniversitar.

Inițiator este un coleg deputat, domnul Filip Soporan, nu știu dacă este prezent. Nu este prezent. Ofer cuvântul domnului vicepreședinte Ivan Cismaru pentru a prezenta raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Vă rog.

 

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, propunerea de modificare legislativă se referă la o lege care încă nu a apărut, ea fiind pe traseu, probabil o fabrică ministerul, și când va ajunge la noi o vom pune în dezbatere, dar, până atunci, comisia a întocmit un raport de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit pe domnul secretar de stat Remus Pricopie pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Remus Pricopie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem același punct de vedere. Legea la care se face trimitere nu există. În cazul în care se face o confuzie și este vorba de Legea învățământului 84/1995, atunci, articolul 67 se referă la cu totul și cu totul altă problemă. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Vă rog domnule profesor. Domnul senator Ardelean, microfonul 1.

 
 

Domnul Aurel Ardelean:

Susținem punctul de vedere al comisiei pentru respingerea acestei propuneri legislative a colegului nostru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte intervenții. Dacă nu mai sunt alte intervenții, votul pe raport și votul final se vor da în ședința de săptămâna viitoare. Revenim la ordinea de zi.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. (L831/2007)

Punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a exprima punctul de vedere al Guvernului este prezent domnul secretar de stat Eugen Teodorovici. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este reprezentată de domnul președinte Aron Ioan Popa. Colegii inițiatori, din partea Partidului Conservator, care susțin legea, trei deputați, Daniela Popa, Petru Călian, Constantin Făină și domnul senator Dan Voiculescu.

Ofer cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital să prezinte raportul. Microfonul 7, domnule președinte.

 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Avem în față o propunere legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea Codului fiscal, în sensul introducerii în categoria veniturilor neimpozabile pentru organizațiile nonprofit a sumelor primite ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor ce revin unui beneficiar, potrivit contractelor de donație sponsorizare. Comisia a analizat această propunere și a întocmit un raport de respingere, având în vedere și avizul negativ pe care Comisia economică, industrii și servicii ni l-a transmis și, având în vedere faptul că Guvernul, la propunerea unor organizații nonprofit, a introdus în textul Ordonanței de urgență nr.106/2007 privind modificarea și completarea Codului fiscal o prevedere care vizează exact ceea ce inițiatorii au propus, drept pentru care vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului microfonul 10.

 
 

Domnul Eugen Teodorovici - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbaterile generale. Nu sunt intervenții. Trei precizări. Legea are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată și raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este un raport de respingere, motiv pentru care supun votului dumneavoastră acest raport. Vă rog să votați. (tabela electronică indică 33 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 9 abțineri.)

Vă rog să vă ocupați locurile.

Supun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Vă rog să votați. (tabela electronică indică 32 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 13 abțineri.)

Supun a treia oară votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, dacă nu, vom face apelul, dacă este mai important să facem apelul decât să votăm fiind prezenți în sală, că dacă nu am fi prezenți nu am avea o problemă.

Supun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. (tabela electronică indică 32 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 15 abțineri.)

Îl invit pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu să facă apelul.

Pentru că vom face apelul, îl atenționez pe domnul secretar că a primit un trasor din partea domnului senator Gheorghe Constantin, în sensul că abia așteptați astăzi să faceți apelul.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

- Antonie Ștefan-Mihail - absent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - prezentă
- Cioroianu Adrian Mihai - Guvern
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Crețu Ovidiu Teodor - absent
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - absent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Dina Carol - delegație
- Dîncu Vasile - absent
- Duca Viorel Sr. - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovács Péter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Lupoi Mihail - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Belá - absent
- Mărășescu Niculae - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - prezent
- Nasleu Ioan - prezent
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - absent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Paul - Guvern
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Savu Daniel - absent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabo Ilona - prezentă
- Szabó Károly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - prezentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Carmen Felicia - prezentă
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țîrle Radu - prezent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - absent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaș Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent
- Zsombori Vilmos - prezent

Domnilor colegi, v-am văzut și pe cei care ați intrat. Nu vreau să mai reiau apelul. O să vă trec eu. V-am văzut, domnule senator. V-am văzut pe toți.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit colegii senatori să-și ocupe locurile.

Repet cele trei precizări pe care le-am făcut. Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este raport de respingere.

Invit colegii senatori să-și ocupe locurile.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de comisia sesizată în fond.

Vă rog să votați.

Raportul de respingere este adoptat de plenul Senatului cu 51 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 9 abțineri, pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

În sală sunt 84 de colegi. 26 de senatori, și de această dată, nu au votat.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală, aprobată cu completări prin Legea nr. 41/2004. (L829/2007)

La punctul 6 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală, aprobată cu completări prin Legea nr.41/2004.

Inițiatori sunt, de asemenea, colegi din Grupul parlamentar al PC. Este prezentă doamna deputat Lia Ardelean.

Din partea Executivului participă doamna secretar de stat Denisa Pătrașcu.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

 

Doamna Lia Ardelean - deputat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală, aprobată cu completări prin Legea nr.41/2004.

Prin prezenta propunere legislativă am urmărit ca această lege să poată fi aplicată, iar cei cărora le este destinată să poată beneficia de consecințele acestei legi, întrucât, la acest moment, prin limita de venituri stabilită prin hotărâre de Guvern, această lege nu poate fi aplicată. Mai exact, în acest moment, salariul minim pe economie este de 500 RON, din care o persoană, care are în îngrijire, de exemplu, un copil, ia 202 RON. Or, limita de venituri pentru această lege este de 184 RON. Practic, nu se poate pune în aplicare. Cei cărora le este destinată nu pot beneficia de această lege.

Nu dorim, practic, să extindem potențialii beneficiari ai acestei legi și ca argument arăt faptul că, la momentul la care a fost emisă, o persoană care avea un salariu minim pe economie și avea un copil în îngrijire beneficia de această lege. Mai exact, în 2004, salariul minim pe economie era de 2.800.000 de lei vechi, din care lua în mână 2.324.000 de lei. Venitul pe cap de familie, fiind doi membri în familie, era de 1.150.000 de lei. La acel moment, limita de venituri pentru această lege era de 1.500.000 de lei. Deci, practic, un părinte care avea un salariu minim pe economie, în mod categoric, beneficia de această lege. Or, la acest moment, această lege, practic, nu poate fi pusă în aplicare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

 
 

Doamna Denisa Oana Pătrașcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Aș dori să menționez faptul că alocațiile familiale sunt prestații de asistență socială și se acordă tocmai pentru sprijinirea familiilor cu copii, fără venituri sau cu venituri foarte reduse. Majorarea limitei de venituri până la nivelul unui salariu minim ar descuraja comportamentul activ, pe piața muncii, al părinților din familia respectivă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului președinte Tiberiu Prodan, pentru a prezenta raportul încheiat de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

 
 

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Comisia a luat în dezbatere inițiativa legislativă. Punctul cel mai important care a fost discutat este faptul că se cere ca familia monoparentală să ajungă la nivelul salariului de bază minim brut pe țară, adică de 390 de lei, ceea ce ar însemna o majorare cu 130% față de nivelul actual.

Întrucât nu există o prevedere în buget pentru așa ceva, comisia, în unanimitate, a adoptat un raport de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul 2.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, stimați colegi,

Am mai spus de mai multe ori - și mulți dintre dumneavoastră ați fost de acord - că ne aflăm într-un an electoral și e un concurs de demagogie și populism. Dar un concurs incredibil de demagogie și de populism!

Eu n-am să vă spun nici ce zice Consiliul Legislativ, nici ce zice Guvernul, nici ce zice comisia, ci iată ce spune Consiliul Economic și Social, care a dat un aviz negativ. De aceea spuneam că este un concurs de demagogie și de populism.

Citez: "Bugetul de stat nu poate suporta dublarea alocației familiale complementare și a alocației pentru familiile monoparentale."

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Radu Terinte, iar apoi domnul senator Gheorghe Constantin.

 
 

Domnul Radu Terinte:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt uimit de afirmațiile făcute de colegul meu anterior, pentru simplul motiv că o familie monoparentală, cu un venit modest - și aici mă refer la salariul minim pe economie - nu consideră un asemenea ajutor ca fiind demagogic. Chiar ne întrebăm cum se poate descurca un părinte unic, cu un copil sau doi copii, cu salariul pe care îl primește - mă refer la cei cu salariul minim pe economie - cum își plătește cheltuielile de întreținere și, mai ales, cum își crește acești doi copii.

Noi considerăm că este o măsură legislativă utilă și de aceea o vom susține.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Constantin.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe (Din sală):

Invers.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă dumneavoastră doriți, domnul senator Constantin Gheorghe.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întotdeauna amabil.

Eu vreau să mă refer la o justificare din expunerea de motive și aș vrea ca inițiatorul să mă lămurească.

Se spune în expunerea de motive: "Propunerea legislativă prevede majorarea cuantumului acestor ajutoare ținând cont de evoluțiile economice din ultima perioadă."

Dacă țara merge prost, sigur, nu avem de unde să dăm. E logic. Dacă țara merge bine, nu înțeleg punctul de vedere exprimat ieri, la moțiunea simplă la care au fost co-semnatari.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Rădoi. Microfonul 4. Grupul parlamentar al PSD.

 
 

Domnul Ion Rădoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș mai face o singură completare față de acea evoluție economică la care făcea referire colegul meu, și anume la această involuție a nivelului de trai. Din acest motiv, Grupul parlamentar al PSD va vota împotriva raportului de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt... Doriți să interveniți? Vă rog, domnul senator Gavrilă Vasilescu.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Parcă ducem o politică de struț și vrem să ne facem că nu vedem lucruri care sunt extraordinar de evidente. Era un coleg de-al nostru care vorbea de populism.

Ce populism, domnule coleg? Dacă ne apucăm, din două în două săptămâni să depunem câte o moțiune pentru Guvernul acesta, moțiunea trece și dumneavoastră guvernați țara! Ieri au fost două moțiuni și ambele au trecut: una la Camera Deputaților, una la Senat. Aplecați-vă puțin asupra problemelor și uitați-vă la ele! Dați vălul jos și uitați-vă la ele, că ne-am săturat să-i îmbogățim pe bogați!

În ceea ce privește propunerea legislativă, uitați-vă când a fost depusă. Îi răspund unui alt coleg, care este foarte grijuliu cu modul în care dăm votul. Uitați-vă când a fost depusă! Iar dacă acolo, în nordul țării, la dumneavoastră, nu se vede, la mine se vede faptul că e sărăcie, colcăie sărăcia "Vă invit să veniți acolo, ca să vedeți, pe dumneavoastră, cei care spuneți că facem politică populistă. Ce fel de politică vreți să duc, când reprezint cea mai săracă zonă a Uniunii Europene?

Spuneți-mi dumneavoastră, care sunteți experți în politici. Ce fel de politică trebuie să duc în asemenea situație? Nu trebuie să mă lupt pentru oamenii aceia, cărora salariile nu le ajung nici măcar pentru plata chiriilor?

Vin dintr-o zonă în care numărul atelajelor este mai mare decât numărul autoturismelor înscrise. Dacă dumneavoastră veniți din nu știu ce zone, în care numărul Mercedes-urilor e mai mare decât numărul căruțelor cu cai din Botoșani, atunci, este treaba dumneavoastră. Eu trebuie să mă lupt pentru cei pe care îi reprezint.

Bineînțeles că voi da votul și îmi pare rău că nu sunt unul dintre inițiatori. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Ioțcu. (intervenție neinteligibilă din sală.)

Am înțeles că solicitați dreptul la replică, domnule senator.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Nu i-am pronunțat numele.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cineva vă bruia din spatele sălii.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Domnule președinte,

Vă rog să respectăm o regulă. Trebuie să ia cuvântul unul de la fiecare grup. Trebuie să supuneți la vot dacă sunt mai mulți vorbitori dintr-un grup parlamentar. Constat că există un grup parlamentar din partea căruia vorbesc cel puțin doi senatori, aproape la fiecare inițiativă, încălcând regulamentul. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți dreptate, dar am dat cuvântul și celui de-al doilea coleg, întrucât erau legi cu încărcătură socială deosebită. Sunteți al doilea vorbitor în numele Grupului parlamentar al PD-L. (Rumoare)

Vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Dau cuvântul doamnei deputat Ardelean.

 
 

Doamna Lia Ardelean:

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să răspund, în primul rând, la punctul de vedere al Guvernului, care spune că nu am încuraja munca. Or, tocmai asta dorim, ca un părinte care are un salariu minim pe economie și care are cel puțin un copil în îngrijire să poată să beneficieze și în anul 2008 de această lege, așa cum a beneficiat și în anul 2004.

Deci nu este nicio măsură populistă. În anul 2004, un părinte care avea un salariu minim pe economie și care avea un copil în îngrijire beneficia de această lege, iar în anul 2008 nu are cum, pentru că ia în mână 2 milioane de lei vechi sau 200 RON. Or, limita de venituri este de 184 RON.

Nu știu cum să exprim mai clar acest lucru. Nu doresc extinderea potențialilor beneficiari, ci doresc doar ca cei care au beneficiat în anul în care a fost emisă legea să poată beneficia și acum.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul președinte Prodan. Microfonul 7.

 
 

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu, poate ar trebui să trec la alt microfon, ca să exprim un punct de vedere, dar spun de aici, dacă mi-ați acordat cuvântul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

 
 

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:

În plenul celor două Camere reunite, noi am votat un buget. Eu vreau să ne spună distinsa noastră colegă de unde tăiem, să luăm cele peste 8000 de miliarde de lei vechi necesare acestei creșteri. 8000 de miliarde de lei vechi! Să ne spună de unde luăm acești bani, de la ce capitol tăiem. Dacă legea... Și fac și o corecție distinsului nostru coleg și coleg de comisie. Legea a fost promulgată pe vremea PSD-ului. Ea se indexează odată cu inflația. 4,7 a fost anul trecut, cu asta s-a indexat. Dacă noi stabilim o altă valoare, atunci modificăm vreo patru legi, ca să putem să promulgăm o altă lege. Deci modificăm întâi vreo patru legi, la care face referire și asta, și atunci vedem cum facem. Dar vreau să ne spună de unde luăm cele peste 8000 de miliarde de lei vechi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doamna secretar de stat Denisa Pătrașcu, dacă mai doriți să adăugați ceva. Nu. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul prezentat de domnul președinte Prodan este un raport de respingere, Senatul este primă Cameră decizională, legea are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă ocupați locurile.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de comisie.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, întrunind doar 26 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și 8 abțineri.

Pe cale de consecință, raportul negativ a fost respins.

Legea este ordinară. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă așa cum a fost formulată.

Vă rog să votați.

Cu 36 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 14 abțineri, plenul Senatului adoptă propunerea legislativă.

Din sală: Liste, vă rugăm!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Listă pentru grupurile parlamentare.

 
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006 (aprobarea retrimiterii la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială) (L26/2008)

La punctul 7 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001 - 2006.

Raportoare, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Din partea Executivului, domnul secretar Eugen Teodorovici.

Vă rog, aveți cuvântul, pentru a susține inițiativa legislativă. Microfonul 10.

 

Domnul Eugen Teodorovici - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001 - 2006, aș avea de adus în discuție următoarele aspecte:

  • Constrângerile bugetare din perioada 2001-2006, impuse anual de organismele financiar internaționale, nu au permis acordarea primelor de concediu de odihnă, prevederile din actele normative prin care au fost aprobate, fiind suspendate prin legi bugetare anuale, succesive și acte normative anuale de salarizare.
  • Având în vedere practica unitară instituită de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele judecătorești acordă câștig de cauză solicitanților, ceea ce a determinat creșterea exponențială a numărului de acțiuni înaintate în justiție pe această temă.
  • Având în vedere practica unitară de soluționare a unor astfel de acțiuni înaintate în justiție, precum și caracterul definitiv și executoriu al hotărârilor judecătorești, există posibilitatea ca, în anul 2008, să fie soluționate favorabil solicitările de plată a primelor de concediu. Fiind totuși un efort financiar suplimentar asupra bugetului general consolidat, de peste 760 milioane lei, a apărut necesitatea luării de urgență a unor măsuri prin care să se eșaloneze plata acestor drepturi restante, astfel încât impactul financiar să poată fi controlat în anul 2008. Astfel, plata primelor de vacanță restante a fost eșalonată în trei tranșe, după cum urmează: în luna martie, pentru anii 2001-2002, în luna iunie, pentru anii 2003-2004, și în luna octombrie, pentru anii 2005-2006.
 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Chestiunile sunt de amănunte.

Să ascultăm și raportul întocmit de comisia noastră, raport care este favorabil, deci în susținerea legii.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:

Onorat Senat,

Comisia a luat în dezbatere, a adoptat în unanimitate un raport de admitere, cu un amendament, cu mențiunea că la motivație s-a trecut greșit Camera decizională - Camera Deputaților. Camera care a făcut inițiativa de motivare este Senatul, nu Camera Deputaților și acel amendament are o parte care prevede că intră în vigoare, începând cu anul publicării lor în Monitorul Oficial al României, lucru care este foarte, foarte important. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteți de acord cu amendamentul?

Domnule secretar de stat, vă rog, microfonul 10.

 
 

Domnul Eugen Teodorovici:

De acord, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, la dezbateri generale, dacă doriți să luați cuvântul. Suntem primă Cameră sesizată, sigur că o să se verifice problema ridicată de domnul senator Prodan.

Vă rog, domnul senator Funar, apoi domnul senator Ștefan Viorel.

Microfonul 2, domnul senator Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori, am două întrebări.

O primă întrebare. Prin plata acestor prime de concediu de odihnă, din 2001până în 2006, va fi afectată sau nu cocoașa inflației despre care vorbește guvernatorul Băncii Naționale? Cocoașa întâi, a doua sau a treia, să vedem care.

Cea de-a doua întrebare. Termenul general de prescripție este valabil sau nu în ceea ce privește plata drepturilor bănești? Pentru că se pune în discuție acordarea unor drepturi bănești din anul 2001, încălcându-se în opinia mea termenul general de prescripție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ștefan Viorel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, după cum observați, în conținutul raportului, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dat un aviz negativ și aș vrea să spun câteva cuvinte în legătură cu acest aviz. Am analizat negativ pentru că avem niște semne de întrebare în legătură cu care nu am primit un răspuns lămuritor. Ne aflăm în fața unei ordonanțe de urgență care modifică prevederi din legile bugetare din anii anteriori și, atunci, se naște firesc întrebarea dacă o lege poate să dispună pentru trecut. Aș vrea să ne răspundă în plen reprezentantul Guvernului, dacă la comisie nu am reușit să obținem un răspuns satisfăcător.

Avem în vedere faptul că nu este singura prevedere din legile bugetare care suspendă drepturi de asemenea natură și ne putem aștepta ca, mâine, poimâine, să vină altă ordonanță de urgență care să repună în drepturi pe cei care ar fi trebuit să primească contravaloarea tichetelor de călătorie, așa cum scria în lege - și că s-a suspendat dreptul prin legea bugetară în anii 2005, 2006, 2007 și multe alte situații de acest gen.

Cu alte cuvinte, se creează un precedent. După ani de zile, Guvernul operează modificări pe legi bugetare din anii anteriori. Așa ceva nu s-a mai întâmplat.

A doua problemă. Se aduce ca argument, în expunerea de motive, faptul că unele instanțe s-au pronunțat favorabil pentru cei care și-au revendicat în instanță acest drept. Foarte bine. Acolo unde instanța decide, nu avem comentariu. Dar, Guvernul uită să spună în expunerea de motive - și să reglementeze în conținutul ordonanței - și situația în care instanțele au respins aceste cereri. Ce se întâmplă? Există hotărâre judecătorească care consfințește că respectivul nu are acest drept. Vine ordonanța și repune în drepturi peste hotărârea judecătorească?

A treia problemă pe care nu am reușit să o clarificăm. De unde acest elan al Guvernului de a forța lucrurile, dând niște drepturi din anii anteriori, în condițiile în care, nu mai departe de săptămâna trecută, ministrul economiei și finanțelor, într-o prezentare făcută, într-o ședință comună a comisiilor pentru buget, finanțe, ne explica că s-a ajuns în situația în care cheltuielile bugetare aferente plății drepturilor din interiorul sistemului de prime și sporuri au depășit cheltuielile bugetare aferente salariilor.

Mai devreme, un coleg de-al nostru punea întrebarea: de unde va suporta Guvernul alocația pentru copiii din familiile monoparentale? Repet această întrebare. De unde va suporta Guvernul aceste sporuri, în condițiile în care deja sistemul de sporuri este peste sistemul de salarizare a personalului bugetar?

A patra problemă. Dacă tot au fost incluse în această ordonanță, au fost avute în vedere categoriile de salariați din sistemul de justiție, de poliție, funcționari publici, care a fost argumentul pentru care sistemul apărării naționale nu a fost avut în vedere.

Răspunzând la aceste întrebări, vom vota, sper, în cunoștință de cauză. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții, îl rog pe reprezentantul Executivului să ofere răspunsurile...

Nu v-am observat, doamna senator Verginia Vedinaș, microfonul 2.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul coleg Funar a pus numai niște întrebări. Eu vreau să fac o intervenție cu privire la fondul acestei ordonanțe de urgență. Aș vrea să încep prin faptul că Legea nr.188/1999 a prevăzut pentru prima dată acordarea acestor prime de vacanță, acordare care a fost mai întâi reglementată printr-o ordonanță de urgență în anul electoral 2000 pentru ca, începând cu 2001, să se suspende acordarea unor asemenea prime.

Este evident că, din punctul meu de vedere, și dat fiind faptul că întotdeauna am slujit cauza funcționarilor publici, nu pot decât să fiu de acord cu conținutul acestei ordonanțe. S-a vorbit puțin mai înainte, în termeni vehemenți, cu privire la caracterul populist al unei anumite inițiative legislative. Să ne amintim că suntem în anul electoral 2007 și să venim totuși cu o ordonanță de urgență care acordă drepturi cu șase ani înainte, călcând în picioare orice reguli cu privire la regimul prescripției extinctive, mi se pare o chestiune pe care vă las pe dumneavoastră să o calificați.

Dincolo de aceste aspecte, mă bucur că, în sfârșit, funcționarii publici - și cu statut general, și cu statut special - vor primi asemenea drepturi. Am capacitatea să trec peste toate principiile care sunt trădate prin acest act normativ, principii care au fost relevate și de domnul Ștefan Viorel și sperăm că împreună vom da un vot pozitiv pe această ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Credeam că vă veți pronunța și în legătură cu amendamentul. Vă rog să-l observați. Amendamentul inclus de colegii noștri din comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, am sentimentul că face textul articolului 1, alineatul (2) neconstituțional, întrucât adaugă la textul prevăzut în articolul 78 din Constituție. Pentru că este vorba de unele drepturi care se acordă în baza unor legi speciale, începând cu anul publicării lor în Monitorul Oficial. Articolul 78 din Constituție stabilește foarte clar data intrării în vigoare a unei legi care poate să fie la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei. Atunci, partea finală nu este corect formulată, stimați colegi.

Dacă veți accepta amendamentul, ar trebui să spunem: "...în baza legilor speciale, începând cu data intrării în vigoare a acestora" pentru că altfel stabiliți o altă dată de intrare în vigoare, care înseamnă anul.

Dacă legea a fost dată în decembrie, de când se cuvin aceste drepturi? De la 1 ianuarie? Din luna decembrie? Cum?

Îl rog pe reprezentantul Guvernului să se pronunțe pe cele trei probleme ridicate de colegii mei. Microfonul 10.

 
 

Domnul Eugen Teodorovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, legat de inflație, la articolul 5 se stipulează foarte clar că acest aspect a fost avut în vedere în momentul adoptării actului normativ respectiv.

De asemenea, legat de prescriere. Fiind vorba de un act normativ, acest principiu nu poate se poate aduce în discuție.

La fel, acolo unde o instanță s-a pronunțat împotriva unor astfel de situații, desigur, nu sunt luate în discuție aceste aspecte punctuale. Sursele necesare acordării acestor prime au fost luate în calcul la bugetul pe 2008, deci ele sunt prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnul senator Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu sunt deloc mulțumit de răspunsurile date de către reprezentantul Guvernului. Prima întrebare era foarte simplă. Era nevoie să răspundă cu "da" sau "nu". Este influențată sau nu rata inflației? S-a dat răspunsul de după copac că s-a avut în vedere inflația. Rog să mi se răspundă limpede cu "da" sau "nu". Cel de-al doilea răspuns m-a cutremurat. Guvernul spune că nu ține seama de lege, respectiv de termenul general de prescripție, nu-l interesează. Atunci, îmi pun întrebarea: pentru tichetele de masă ale funcționarilor publici suspendate din 2001 vine Guvernul, să le dea tichete restanță?

Permiteți și o întrebare suplimentară, domnule președinte.

Când va veni Guvernul cu tichetele de masă suspendate ca să le acorde funcționarilor publici? Înainte de alegerile din acest an sau după alegeri?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu am reținut dacă ați răspuns domnului senator Ștefan Viorel, pe problemele legate de aplicarea legii.

Vă rog, domnul senator Gavrilă Vasilescu.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să mă refer puțin la amendament. Dar, așa cum este el formulat, este foarte greu de aplicat.

Deci sunt două variante și două posibilități pe care le-am avea de rezolvat. Constat că marea majoritate a grupurilor ar fi de acord cu acest proiect de lege.

În primul rând, 26 martie este termenul de adoptare tacită și să corecteze comisia acest lucru. În al doilea rând, să acceptăm un amendament. Conform Regulamentului Senatului avem această posibilitate. O variantă ar fi ca să intre în vigoare începând cu anul următor publicării în Monitorul Oficial. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Avem prima soluție dată de comisie și o să ne explice domnul președinte al comisiei. Cea de-a doua soluție care nu derogă de la lege, deci prin amendamentul comisiei s-a dorit un lucru extrem de important, sesizat de colegul Ștefan Viorel, și anume ca această lege să aibă caracter retroactiv, adică aceste drepturi să se plătească dacă se aprobă ordonanța de la data intrării în vigoare a legilor speciale. Pentru că oricine va pune întrebarea: dacă legea este dată în 2001, de ce să plătim drepturile din anul 2002.

Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:

Aș vrea să precizez încă o dată la ce lege se face referire în această ordonanță. Este vorba de Legea nr.50/1996, Legea nr.188/1999, Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, Legea nr. 495/2004 și Legea nr. 293/2004.

Cred că și dumneavoastră erați atunci în Parlament, domnule senator Ștefan Viorel, și poate erați și într-o funcție de conducere pe care o aveați în partidul care guverna la acea vreme.

Amendamentul nostru a venit să precizeze faptul că, în conformitate cu articolul 2 din ordonanță, se spune că toate aceste măriri vor fi eșalonate pentru anumite perioade, începând cu luna martie 2001. Dar ce rost are amendamentul nostru? Nu toate aceste legi au și prevederea ca să se acorde aceste prime de vacanță.

De exemplu, dacă legea a fost publicată în Monitorul Oficial în 2005, din 2005 categoriei respective i se acordă acele prime de vacanță, nu din 2001 - la asta se face referire în amendamentul nostru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Chestiunea este chiar mai complicată decât înțelesesem inițial.

Domnule profesor Athanasiu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să plictisesc colegii, intrând într-o chestiune de aplicare a legii în timp, dar realitatea impune o asemenea abordare pentru acuratețea textului care va pleca spre Camera Deputaților, Aici, și domnul senator Funar a abordat chestiunea prescripției extinctive.

Ce aș vrea să vă spun? Soluția din amendamentul comisiei este fundamentală și de bun-simț. De ce? Deoarece este evident că, dacă nu a existat dreptul la primă de vacanță pentru o anumită categorie de personal, decât dintr-un moment și nu de la momentul când legea bugetară a suspendat plata, efectele de suspendare a plății primei de vacanță operează abia din momentul în care s-a născut acest drept la prima de vacanță pentru acea categorie de personal. Prin ipoteză, mai târziu sau mai devreme,fiindcă putem avea situații în care să zicem, teoretic nu în speță, dreptul la primă de vacanță s-a născut chiar înainte de a opera legile bugetare de suspendare a plății primei de vacanță.

Soluția nu poate fi decât una și pe deasupra simplă: toți vor primi, în măsura în care, plenul Senatului, prin majoritatea votului său, va fi de acord cu această formulă, din momentul în care în legile speciale s-a născut dreptul la primă de vacanță pentru fiecare categorie, chiar dacă legile bugetare au suspendat plata primei. Dar au suspendat-o pentru cine? Pentru cei care, potrivit legii de domeniu, erau îndrituiți să o primească. Deci lucrurile nu cred că trebuie deloc complicate.

Rămâne o problemă, pe care, pentru acuratețea dezbaterilor, nu o putem ignora, și anume, retroactivitatea și jocul prescripției.

Prescripția, sigur, dacă am aplica-o în această materie și am avea în vedere dispozițiile Decretului 167/1958, ne-ar limita la cei trei ani din urmă, deci ar fi limitată la trei ani. Sigur, într-o teză retroactivitatea ar fi considerată aplicabilă.

Din punctul meu de vedere, nu putem aplica retroactivitatea. De ce? Pentru că retroactivitatea ar însemna recunoașterea unui drept petrecut. Or, aici, nu a fost vorba de o reglementare care să anuleze dreptul la primă de vacanță, ci a fost vorba doar de o măsură cu caracter temporar, suspendarea.

Deci retroactivitatea ar exista, dacă noi am recunoaște in trecut, drepturi pe care le legiferăm astăzi. Aceste drepturi au existat, doar executarea, valorificarea lor a fost suspendată prin legea bugetară. Cu alte cuvinte, după părerea mea - sper că nu mă înșel - nici retroactivitatea nu poate fi opusă ca mecanism juridic care să împiedice, de principiu, de plano, adoptarea legii și sigur, nici prescripția, pentru că la prescripție avem, domnule senator, cauza de forță majoră. Actul normativ care se opune valorificării unui drept, este considerat în doctrină ca fiind asimilat forței majore și pe timpul forței majore, nu curge prescripția.

Guvernul poate fi acuzat din punct de vedere politic de faptul că, în decurs de mai puțin de 24 de ore de la discursul nervos al unui ministru derutat, s-a ajuns acum la relaxarea generoasă a unui Executiv. Aici, ținând cont și de timpul în care ne aflăm - suntem în an electoral, cred că se află sâmburele explicativ al generozității de astăzi și a imposibilității de a răspunde ieri la niște afirmații drepte din moțiune, așa cum s-au dovedit prin vot.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții?

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

O intervenție pe procedură, vă rog.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pe procedură, vă rog, domnule senator Ungheanu.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte de ședință,

Dacă nu este posibil să facem amendamentul în plen, ceea ce regulamentul permite, cu votul majorității, eu propun să luați în considerare retrimiterea la comisie. Au rezultat probleme complicate și asta ar fi o soluție.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Chiar și în urma explicațiilor date de domnul senator Athanasiu?

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Dacă dânsul formulează și introducem textul acum, este în ordine.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În susținerea proiectului de lege Domnia Sa a agreat punctul de vedere exprimat de comisie prin amendament, pentru că era vorba de punerea în plată a unor drepturi suspendate prin legea bugetară, drepturi care se regăseau în acele legi speciale, despre care vorbea domnul președinte Prodan.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Eu am spus numai că, dacă nu se soluționează acum...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, sunt obligat, voi supune votului propunerea dumneavoastră.

Vă rog, domnule senator Constantin Gheorghe, aveți cuvântul. Bănuiesc că tot pe procedură, sau pe fond?

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Pe amândouă, domnule președinte.

Am înțeles la ce se referă amendamentul cu această completare. Este clar, se referă la acele categorii de funcționari publici care, la un moment dat, au obținut acest drept, suspendat ulterior și așa mai departe. Numai că, din păcate, dacă această lege trece, intră în aplicare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial și aici intervine altceva: de ce acum și nu la anul? Pentru că, mai înainte, distinsul meu coleg, Prodan, conjudețeanul meu, a spus că "de unde atâția bani pentru monoparental", de unde acum bani pentru chestiunea aceasta, care are și un caracter retroactiv.

Eu v-aș propune s-o retrimitem la comisie și să menționăm clar în textul legii că intră în aplicare începând cu 2009, ca să nu mai avem noi suspiciuni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Oferim posibilitatea viitorului Guvern să procedeze exact cum a procedat și acest Guvern, adică s-o suspende pentru viitorul mandat de guvernare.

 
 

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan (Din sală):

Solicit cuvântul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146 este din luna noiembrie 2007. Cu onor, toți cei de față, dacă știți, am prins-o ca valoare în bugetul pe anul 2008, deci am votat-o.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Avem o chestiune de procedură, dacă nu este agreată, vom trece la problemele de fond.

Prima problemă, domnul senator Ungheanu, în numele Grupului parlamentar al PRM solicită retrimiterea la comisie pentru analiza tuturor implicațiilor care derivă din acest amendament.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu această solicitare.

Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului cu 36 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și 2 abțineri.

Din sală: Solicităm listă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Listă pentru grupurile parlamentare.

Vă rog să analizați în cadrul comisiei și pe baza stenogramei implicațiile care derivă din această propunere legislativă și mai ales, din amendamente.

Poate nu ar fi fost rău să se implice și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilitați populației pentru plata energiei termice. (L868/2007)

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată în fond. Inițiatorii sunt colegii noștri deputați, nu știu dacă sunt prezenți.

Din sală: Nu sunt prezenți.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu sunt prezenți. Ofer cuvântul domnului președinte Prodan pentru a prezenta raportul comisiei.

 
 

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Întrucât, modificările și completările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 au fost reglementate prin Hotărârea Guvernului, această inițiativă nu-și mai are rostul, ea fiind deja adoptată.

Am adoptat un raport de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Denisa Pătrașcu pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Doamna Denisa Oana Pătrașcu:

Din motivul menționat de domnul președinte al comisiei Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Menționez că deja sunt în plată aceste ajutoare de încălzire, potrivit indexărilor.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Dați-mi voie să reamintesc, raportul întocmit de comisie este negativ, deci de respingere a propunerii legislative, că propunerea legislativă are caracter de lege ordinară și că Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului negativ, de respingere a propunerii legislative.

Stimați colegi, vă reamintesc că suntem în dezbaterea propunerii legislative înscrisă la nr. 8 din ordinea de zi și invit colegii senatori prezenți în sală să-și ocupe locurile și să voteze.

Supun votului dumneavoastră raportul negativ prezentat de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat de plenul Senatului cu 39 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 7 abțineri, pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă. (Discuții la masa prezidiului)

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Prodan, ne solicită să luăm cu prioritate, din ordinea de zi, trei proiecte de lege care sunt ale Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, nefiind grupate.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 416/2001 privind venitul minim garantat. (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 3 martie a.c.) (L861/2007)

La punctul 29 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Dacă inițiatorii sunt prezenți, îi invit să-și prezinte propunerea legislativă.

Din sală: Este prezent domnul Mereuță.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Mereuță, sigur, este bine venit.

Aveți cuvântul, domnule senator Mereuță. Microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Mircea Mereuță:

Prezenta inițiativă legislativă are rolul de a stimula familiile care sunt la începutul căsniciei și de a descuraja familiile care au nivel redus de trai, care trăiesc din indemnizațiile copiilor născuți și care contribuie, printr-o creștere inconștientă a natalității, la abandonul de nou-născuți.

Având la bază și dispozițiile din Legea nr. 115/2006 și Hotărârea Guvernului nr. 5/2007, inițiativa legislativă are rolul de a aduce anumite reglementări și specificații necesare alocațiilor pentru nou-născuți. Se urmărește stimularea familiilor tinere cu venituri medii sau modeste, care nu-și permit să aibă un copil, căruia să-i asigure un anumit nivel de trai.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Să ascultăm punctul de vedere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Vă rog, domnule președinte Prodan, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Am luat în dezbatere, și-mi pare rău că nu am reușit să sprijinim inițiativa colegului nostru. Comisia a analizat și a hotărât să adopte un raport de respingere pentru această inițiativă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O invit pe doamna secretar de stat Denisa Pătrașcu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Doamna Denisa Oana Pătrașcu:

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, prin care se propune ca mamele să beneficieze de alocația pentru copiii nou-născuți în cuantumuri diferite în funcție de fiecare copil născut.

Având în vedere faptul că, alocația pentru nou-născut se acordă o singură dată și scopul acestei alocații este acela de a acorda un sprijin financiar la nașterea copilului tuturor familiilor, fără discriminare, astfel încât acesta să poată asigura copilului produsele necesare îngrijirii acestuia, considerăm că reducerea cuantumului alocației începând cu al doilea copil contravine scopului acordării acestei alocații.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Raportul comisiei este de respingere, legea însă are caracter de lege organică. Votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 3 martie a.c. Mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap. (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 3 martie a.c.) (L865/2007)

Punctul 30 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap.

Legea este organică, raportul comisiei este negativ. Dacă inițiatorul este prezent?

Din sală: Nu este.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte Tiberiu-Aurelian Prodan, vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:

Mulțumesc.

Comisia a adoptat un raport de respingere cu unanimitate de voturi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Doamna Denisa-Oana Pătrașcu:

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea domnilor senatori?

Din sală: Nu sunt.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu sunt intervenții. Legea are caracter...

 
 

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Domnule președinte, vă rog să-mi dați cuvântul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să mă scuzați, aveți cuvântul, domnule senator Gheorghe Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Rămân surprins neplăcut de punctul de vedere al Guvernului care, în campania electorală, prin reprezentanții săi de atunci, apoi prin Cărțulia portocalie - Programul de guvernare -, s-a angajat să-i ajute pe români să trăiască bine. Aici este vorba de o propunere legislativă care vizează scutirea de la plata impozitului pe pensii, iar Guvernul nu vrea să-i ajute pe români să trăiască bine.

Întrebarea este: de ce Guvernul se opune propriului program de guvernare și impozitează pensiile?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, doamna secretar de stat, dacă puteți să oferiți răspuns?

 
 

Doamna Denisa-Oana Pătrașcu:

În conformitate cu prevederile Programului de guvernare pe perioada 2005 - 2008, viziunea Guvernului în domeniul politicii fiscale este concentrată pe asigurarea unui rol stimulativ și orientativ al impozitelor și taxelor, în scopul creșterii și dezvoltării economice, al consolidării fiscale, al dezvoltării și întăririi clasei de mijloc. De aceea se urmărește asigurarea eficienței fiscalității, atât prin modul în care impozitele și taxele colectate la bugetul de stat se reîntorc, sub forma calității serviciilor publice, cât și prin modul în care ele asigură menținerea și extinderea bazelor de impozitare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sper că sunteți mulțumit de răspuns. Declar încheiate dezbaterile generale. Luni se va da votul final pe raport și pe lege, legea având caracter de lege organică.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 24 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap. (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 3 martie a.c.) (L880/2007)

Punctul 31 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 24 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap.

Inițiatori sunt doi colegi deputați independenți. Dacă sunt prezenți?

Din sală: Nu sunt prezenți.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu sunt prezenți. Ofer cuvântul domnului președinte Tiberiu-Aurelian Prodan pentru a prezenta raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 
 

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:

Este vorba despre aceeași inițiativă legislativă, dar în altă formă. Trebuie să facem precizarea că este vorba de impozitul asupra pensiilor mai mari de 11 milioane lei și, luând în considerare acest aspect, comisia a analizat și adoptat, în unanimitate, un raport de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Doamna Denisa-Oana Pătrașcu:

Este negativ, ca și în cazul inițiativei anterioare care are același obiect.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Domnul senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Țin să reamintesc faptul că, săptămâna trecută sau acum două săptămâni, dacă nu greșesc, s-a adoptat o propunere legislativă a Grupului parlamentar al PSD, susținută de Grupul parlamentar al PRM și de Grupul parlamentar al PC, privind reducerea TVA-ului la alimentele de bază și, de asemenea, eliminarea impozitului pe pensii, până la pensiile de 1.500 RON - 15 milioane de lei.

În acest context, o rog pe doamna secretar de stat să-mi răspundă la întrebarea: de ce Guvernul nu-i ajută "Să trăiască bine!" nici măcar pe handicapați și v-aș ruga să-mi mai citiți o dată, din Programul de guvernare, ce ați citit înainte, că nu am înțeles nimic.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, un exemplar frumos legat, am înțeles că este legat în piele, să fie înaintat domnului senator Gheorghe Funar pentru a fi păstrat în bibliotecă.

Declarăm încheiate dezbaterile generale și pe acest proiect de lege. Legea are caracter de lege organică. Votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 3 martie a.c.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2007 privind modificarea Legii nr. 265/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere. (L33/2008)

Revenim la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2007 privind modificarea Legii nr. 265/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Raportoare este Comisia economică, industrii și servicii. Din partea Guvernului, domnul secretar general adjunct Alexandru Mircea, aveți cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.

 

Domnul Mircea Alexandru - secretar general adjunct în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenelor până la care operatorii de transport în regim de taxi, operatorii de transport în regim de închiriere și taximetriștii independenți urmau să-și preschimbe autorizațiile de taxi și de transport, ca urmare a dificultăților întâmpinate de autoritățile administrației publice locale în a-și organiza compartimentele specializate de autorizare și monitorizare.

De fapt, ce s-a întâmplat? Aceste autorizații se emiteau de A.R.R., de o instituție guvernamentală, dar, la solicitarea autorităților locale și a organizațiilor profesionale ale taximetriștilor, emiterea autorizațiilor a intrat în atribuțiile autorităților locale. Prin legea anterioară au avut termen până la 31 martie a.c. Autoritățile locale nu au reușit să proceseze toată documentația necesară și se solicită să se proroge termenul.

Suntem de acord cu raportul comisiei, cu amendamentul din raport și vă adresăm rugămintea să adoptați atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

O invit pe doamna senator Silvia Ciornei, președinta Comisiei economice, industrie și servicii să prezinte raportul.

 
 

Doamna Silvia Ciornei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a luat în discuție proiectul de lege, în ședința din data de 12 februarie 2008, și a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu un amendament de clarificare a textului. Am avut la bază și avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Precizez că Senatul este prima Cameră sesizată, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții la dezbaterile generale, legea are caracter de lege ordinară. Supun votului dumneavoastră raportul, cu un amendament, întocmit de Comisia economică, industrie și servicii.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori prezenți să voteze, la fel și domnii senatori din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Cu 44 de voturi pentru, un vot împotrivă și 13 abțineri, raportul este adoptat de plenul Senatului.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, au amendamentul adoptat astăzi în plen.

Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 11 abțineri, a fost adoptat proiectul de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 62 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe. (L882/2007)

La punctul 10 din ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 62 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Inițiatorii acestei propuneri sunt colegi senatori și deputați din mai multe grupuri parlamentare. Domnul senator Gheorghe Funar, în numele inițiatorilor, vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Propunerea legislativă aparține senatorilor și deputaților din toate partidele politice. Ea vizează modificarea și completarea art.62 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, respectiv pornind de la o realitate întâmplată în anii precedenți, inițiatorii propun modificarea acestui articol, în sensul ca tinerii care și-au depus actele în vederea dobândirii unei locuințe prin Agenției Naționale pentru Locuințe, până la vârsta de 35 de ani, să poată beneficia de această locuință, în ipoteza în care ea nu a fost construită până când ei au ajuns la vârsta de 35 de ani, iar construcția este încheiată în următorii 3 ani.

Pe fond, tinerii care-și depun dosarele, înainte de vârsta de 35 de ani, să poată dobândi locuința, dacă ea este terminată, până când ei au ajuns la vârsta de 38 de ani, să nu piardă acest drept, așa cum s-a întâmplat, din păcate, în cazul multor tineri.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, secretarul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, să prezinte raportul.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport de admitere, cu un amendament admis. Comisia a considerat că introducerea a două elemente în lege, respectiv data constituirii dosarului și data până la care poate primi repartiție un tânăr, din fondul A.N.L., ar însemna un lucru pozitiv care ar răspunde și unei situații reale care se întâmplă în România, vizavi de termenele la care se finalizează aceste construcții. Este o lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Barna Tanczos, să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul, microfonul 9.

 
 

Domnul Barna Tanczos - secretar de stat în Ministerul Transporturilor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin propunerea legislativă inițiată de un grup de domni parlamentari se are în vedere, așa cum s-a menționat, reactivarea unor cereri de repartizare a locuințelor pentru solicitanții care au depășit vârsta de 35 de ani. Posibilitatea extinderii termenului pentru repartizarea locuinței, în sensul propunerii legislative, până la împlinirea vârstei de 38 de ani, respectiv la 3 ani de la împlinirea vârstei de 35 de ani, apare ca o soluție în favoarea acelor persoane care, nici până la vârsta de 38 de ani, nu au reușit să obțină o locuință.

Pe de altă parte, în perioada astfel extinsă se introduc, în mod continuu, și noile cereri ale tinerilor, începând cu vârsta de 18 ani, care, fiind la început de activitate, nu au avut încă posibilitatea de a-și construi surse financiare suficiente pentru a putea obține o locuință. Ori, printr-o extindere excesivă a perioadei în care, după împlinirea vârstei de 35 de ani, solicitanții locuințelor destinate închirierii către tineri continuă să-și reînnoiască cererile depuse, s-ar ajunge ca, la vârsta de 38 de ani, aceștia să aibă prioritate în obținerea locuințelor, respectiv în detrimentul altor persoane care, aflate la jumătatea acestei vârste, nu au, efectiv, alte posibilități.

Având în vedere considerentele de mai sus, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult, dacă sunt intervenții.

Domnul senator Dan Sabău, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan Sabău:

Domnule președinte,

Mergând pe logica Guvernului ar însemna că, dacă până la 35 de ani nu i se dă unui tânăr nimic, nici nu va primi nimic, niciodată. Mergând tot pe logica Guvernului, înseamnă că este o problemă a Guvernului, pentru că eșantionul de tineri sub 35 de ani este o intenție de-a noastră, o intenție demografică, vreau să spun, este o incapacitate guvernamentală de a acoperi necesitățile, iar în situația aceasta, atrag atenția că rezolvarea problemei nu depinde de tânărul care s-a înscris sub 35 de ani și căruia i se termină casa la 38 de ani. Ceea ce aș dori este să se ia în calcul data înscrierii.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM. Vă rog, aveți cuvântul.

Din sală: Vă rog să-mi dați cuvântul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Imediat.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să completez câteva chestiuni care se întâmplă în realitățile pe care le trăim zi de zi, în localitățile care beneficiază de acest mod de repartiție, prin legea discutată astăzi.

De exemplu, în municipiul Motru s-a construit un bloc în trei ani de zile. Cel care a depus cererea la 35 de ani, are 38 de ani, domnule ministru, și nu poate beneficia, conform legii, pentru că respectivul constructor, de acolo, din cauza lipsei de bani, nu a reușit să onoreze construcția unui bloc.

Vreau să vă mai spun o chestiune legată de modul de repartiții, pentru că, la ora actuală, sunt foarte multe cereri către autoritatea locală privind aceste locuințe. Faptul că, acum, capacitatea ministerului și a A.N.L.-ului de a rezolva aceste probleme, legat de aceste cereri, nu poate să facă față, prin construcția de locuințe în municipiile, reședințele de județ sau în localitățile din județul respectiv, mă face să mă întreb cine va fi vinovat dacă instituțiile sau constructorul nu pot să dea în folosință blocurile respective la termen, adică până când tânărul va împlini vârsta de 38 de ani? Tânărul, că a împlinit 38 de ani, de când a depus cererea, la 33 de ani sau 35 de ani, sau autoritatea care vizează această chestiune, în speță ministerul?!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Există chestiuni de realitate, există o chestie sociologică, așteptarea și realitatea.

Vă rog să luăm act de această propunere legislativă și să o votăm.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Vă rog, domnule Hașotti, să rămâneți în sală pentru că voi supune votului.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, sunt inițiator și vorbesc și în numele grupului parlamentar. Deci nu mi-am rezervat timp de două ori să vorbesc.

Va trebui să-mi refac cunoștințele de logică, să-mi iau cărțile și să mă apuc să le recitesc pentru că logica Guvernului dă peste cap tot ce am învățat eu despre logică atât în școală, cât și în facultate și vă rog să mă credeți că am făcut cursuri de logică și într-o parte, și în cealaltă.

Depui o cerere în termenul în care legea îți permite să depui această cerere, considerând că faci parte din categoria celor care au dreptul să-și construiască o locuință prin ANL, și o depui, cum spunea reprezentantul Guvernului, la o vârstă destul de fragedă - am stabilit, la un moment dat, că poți depune cererea până la 35 de ani - dar ce te faci dacă tu ți-ai depus cererea, vrei să-ți construiești această locuință, persiști în acest lucru, dar posibilitățile pe plan local și posibilitățile pe care le are țara nu mai sunt ? Ai depășit, ai făcut 35 de ani și o zi. Ai stat și ai așteptat câțiva ani bunicei, tot sperând că vei rezolva această problemă mergând pe această variantă și te trezești, după aceea, că nu mai poți, pentru că ai depășit vârsta. Ai depășit vârsta, dar când ai depus cererea, ai depus-o în termenul pe care legea îl permite. Acesta este momentul când ți-ai câștigat dreptul, domnule secretar de stat. Și pentru mi-am câștigat acest drept și pentru că n-ați avut posibilitatea sau n-am avut posibilitatea, vorbesc la modul general, fie pe plan local, fie pe plan național, să rezolvăm această problemă, am zis să facem o extindere corectă pentru a putea totuși să le dăm o șansă acestor oameni care au și așteptat. După ce au așteptat, îi dăm la o parte că au depășit vârsta. Ce vină au ? Dacă știți o modalitate de a îngheța timpul, vă rog frumos să o spuneți că și mie mi-ar conveni treaba asta. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Domnul senator Frunda. Deși cred că legea reglementează dreptul de a primi o locuință, nu dreptul de a depune o cerere.

Vă rog, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Frunda Gyorgy:

Exact, ați observat just și eu despre asta voiam să vorbesc. Intervenția onorabilului senator Vasilescu m-a făcut să cer cuvântul. Și cred că problema aceasta este: orice vârstă am pune, 30 de ani, 35 de ani, 38 sau 40 de ani, este aleatoriu. Când legea a fost adoptată, s-au făcut niște statistici pe baza cărora s-a stabilit vârsta maximă de 35 de ani. Dacă noi extindem vârsta până la 38 de ani, tot nu facem nimic, pentru că mâine vor veni cei de 39 de ani sau de 40 de ani și vor întreba de ce nu mergem până la vârsta respectivă.

Cred că, în filozofia legii, ar trebui să stabilim o limită de vârstă până la care se depun cererile, se îndeplinesc condițiile și există manifestarea de voință a celor două părți - a statului, respectiv a tânărului care are dreptul de a contracta locuința. Eu cred că propunerea legislativă ar trebui modificată, în sensul de a scrie clar că cel care își manifestă dorința și îndeplinește condițiile, până la o anumită vârstă, 35 de ani, are dreptul la contractare, indiferent când se predă locuința, pentru că este în afara voinței lui. Suntem în același pericol, cel care va avea 38 de ani și o zi nu va primi locuința, dacă i-o dau mai târziu, deci n-am rezolvat nimic. Cred că textul respectiv ar trebui modificat - depunerea cererilor cu îndeplinirea condițiilor, până la 35 de ani și să facem abstracție de data predării locuinței, care, într-adevăr, este peste puterile lui.

De aceea, poate că, dacă inițiatorii acceptă acest punct de vedere, care, cred eu, cu modestie, este mult mai juridic și este în spiritul Codul civil, al obligațiilor și drepturilor reciproce ale părților contractante, am putea retrimite propunerea legislativă la comisie. Să mergem pe ideea aceasta, dacă sunt și inițiatorii de acord. Se gândește și Guvernul, vede câte cereri sunt depuse și cum poate acoperi aceste cereri și atunci rămânem la o soluție legală și satisfacem, indiferent de vârstă, nevoile celor care au contractat, în condițiile legii, o locuință. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Da, vă rog, domnul senator Gheorghe Funar, în calitate de inițiator.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că nu s-a înțeles, de către reprezentanții UDMR, textul scris de noi în limba română. Ei sunt singurii care nu au semnat acest proiect de lege.

Noi, inițiatorii, de la toate partidele politice, am venit cu acești trei ani în sprijinul Guvernului și al ministrului UDMR care nu întotdeauna a reușit să termine locuințele A.N.L. la termenele contractate, probabil din lipsă de bani, de regulă. Deci, am venit în sprijinul unui ministru al UDMR, dându-i posibilitatea ca, în următorii 3 ani, să-și onoreze obligațiile care au fost asumate. Acesta este fondul propunerii legislative...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate coleg, haideți să nu tensionăm relațiile dintre noi. Această propunere legislativă nu este nici în sprijinul și nici împotriva Guvernului. Această propunere legislativă vizează un cadru juridic pentru cei care au o anumită vârstă. Vă rog să vă referiți exclusiv la propunerea legislativă. Pentru că, altfel, riscăm să aibă alt vot.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Da, domnule președinte, revin asupra fondului problemei. Legea stabilește că au dreptul la locuințe tinerii, până la 35 de ani. Ei și-au depus documentele în termen. Inițiatorii au modificat textul în sensul ca cei care au fost stabiliți, în urma parcurgerii și a promovării tuturor grilelor în urma cărora se stabilește clasamentul final al solicitanților, în fiecare an, trebuie să-și reînnoiască cererea respectivă, să vedem dacă și-o mai mențin sau nu, dar nu este vina lor că unii constructori nu-și îndeplinesc obligațiile contractuale și nu termină locuința la data stabilită în contract. De regulă, Guvernul a spus că nu a avut suficienți bani, s-a prelungit cu un an sau doi. Tinerii respectivi au dreptul la locuință, dar a trecut timpul. Timpul nu poate fi oprit, așa cum s-a solicitat aici.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Domnul senator Simionescu. Microfonul 7.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Domnule președinte, vreau să informez Senatul că noi am discutat în comisie și propunerea pe care a făcut-o domnul senator Frunda. A fost o discuție destul de lungă, fiindcă apreciem că, într-adevăr, așa ar trebui să se întâmple lucrurile, numai că și atunci, și în această situație, reprezentantul Guvernului nu a acceptat ideea respectivă. Și atunci, noi am încercat să prelungim termenul de 12 luni, care este acum în lege, pe fond, la 3 ani. De aceea s-a ajuns la vârsta de 38 de ani.

Am discutat și această propunere a domnului senator Frunda, pe care am considerat-o corectă, normală, dar Guvernul a respins această propunere, la discuțiile în comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule secretar, dacă puteți oferi un răspuns suplimentar.

 
 

Domnul Barna Tanczos:

Sincer să vă spun, fiind secretar de stat la Ministerul Transporturilor mi-e greu să răspund la întrebările domnului senator, după o dezbatere destul de lungă și în care s-au discutat toate aspectele.

Principial, prelungirea acestui termen nu poate fi acceptată din motivele precizate. Ajungem ca, peste 2 ani de zile, să facem o extindere cu încă 5 ani, peste 5 ani, cu încă 10 ani și cei care au depus, într-adevăr, cererile la vârsta de 35 de ani vor primi repartizarea locuințelor cu destinația închirierii la vârsta de 50 sau 60 de ani.

Deci noi considerăm că trebuie să se păstreze...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteți extrem de optimist în legătură cu soarta Guvernului. Deci, dacă se va prelungi construirea unei case 35 de ani, aveți o problemă.

 
 

Domnul Barna Tanczos:

Nu, este un program care a fost continuat de toate guvernele și, probabil, va fi continuat de guvernele următoare. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, haideți să-i lăsăm pe cai albi pe cei care se cred. Noi să revenim la lege.

Stimați colegi, părerile au fost împărțite, dar nici un grup parlamentar nu a solicitat retrimiterea la comisie.

 
 

Domnul Frunda Gyorgy (din sală):

Ba da, am solicitat eu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, dumneavoastră ați spus părerea dumneavoastră. Nu ați solicitat. Ați spus "mi se pare că ar fi...".

Vă rog, poate discutați în pauză între dumneavoastră.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Nu înțeleg prea bine ce vor inițiatorii. A vorbit unul singur. În mod normal, dacă vrem să o îmbunătățim, trebuie să o retrimitem la comisie și eu propun retrimiterea la comisie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Inițiatorii n-au fost de acord și ați ascultat și de ce, pentru că, în definitiv, dreptul unui tânăr să formuleze cererea este o chestiune care trebuie să fie făcută până la 35 de ani, iar împlinirea vârstei de 35 de ani nu trebuie să-l scoată automat dintre beneficiarii legii. Aceasta este inițiativa. Mai mult decât atât, ce se poate face ?

El a depus cererea în termen, dar construcțiile respective nu au fost finalizate, din "n" motive nu trebuie să discutăm acum de ce. Din vina constructorilor, n-au fost bani și altele. Este logic să nu-și piardă dreptul. (Discuții în sală.)

Eu am concluzionat din punctul de vedere al inițiatorilor, nu mi-am spus părerea mea. Dar este nefiresc și să nu dăm exemplu.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul favorabil întocmit propunerii legislative de către Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, raport cu un amendament, Senatul fiind prima Cameră sesizată, iar legea având caracter de lege ordinară. Vă rog să votați.

Din sală: Dar n-ați supus retrimiterea. Trebuia să supuneți mai întâi retrimiterea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu mai avem de ce să o retrimitem. Raportul a fost adoptat de plenul Senatului cu 51 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere.

Dumneavoastră cunoașteți, ați lucrat la Regulament, în timpul procesului de votare nu se dă cuvântul.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Senatului cu 51 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 2 abțineri.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul de mediu. (L860/2007)

Punctul 11 în ordinea de zi - Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul de mediu.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Inițiator - domnul senator Mereuță.

Vă rog, aveți cuvântul.

Din partea Executivului, participă domnul secretar de stat Mihai Toti.

Aveți cuvântul, domnule coleg.

 

Domnul Mircea Mereuță:

Prezenta propunere legislativă se referă la o serie de neconcordanțe din cadrul Ordonanței Guvernului nr.196/2005, aprobată prin Legea nr.105/2006 privind Fondul de mediu. Aceste detalii juridice din legea respectivă nu reglementează clar categoriile de taxe și destinațiile specifice pentru fiecare sector economico-social, cum ar fi agricultura sau industria. De exemplu, se introduce pentru fermele zootehnice, ca și cotizanți ai Administrației Fondului de Mediu cu taxe și alte sume, crearea unui cont utilizat pentru investiții privind protecția mediului, investiții necesare acestui domeniu din zona rurală. Acest cont, alimentat cu taxe din sfera agro-industrială să aibă o destinație clară pentru zootehnie și să nu fie folosit pentru alte proiecte ale Administrației Fondului de Mediu.

De aceea se consideră necesar ca și o instituție similară, din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să monitorizeze gestionarea acestor fonduri pentru sectorul respectiv.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Ofer cuvântul domnului secretar Simionescu pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi am apreciat demersul pe care domnul senator Mereuță l-a făcut. Raportul însă este un raport de respingere pentru că Fondul pentru mediu poate fi utilizat pentru finanțarea proiectelor, indiferent de domeniul căruia îi aparține beneficiarul finanțării proiectelor de mediu.

În punctul de vedere al Guvernului am primit și o serie de exemple de proiecte pentru stații de epurare pentru ferme zootehnice, stații de biogaz și așa mai departe. De aceea, repet, raportul este un raport de respingere. Poate că ar fi interesant ca, în interiorul Fondului de mediu, să se facă o serie întreagă de reglementări, discuții, observații în legătură cu modul în care sunt utilizați banii.

Este o lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îl invit pe reprezentantul Executivului, domnul secretar de stat Toti, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Mihai Toti - președintele Administrației Fondului de Mediu:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Punctul de vedere al Guvernului este că nu susține această inițiativă legislativă din câteva motive:

  1. Ar presupune o lungă perioadă de modificări legislative;
  2. Unele lucruri sunt deja rezolvate, mă refer la sintagma cu "agenții economici" - "operatori economici" etc.
  3. Dacă vom accepta această inițiativă legislativă, nu vom putea finanța în măsura în care finanțăm.
 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt ? Nu sunt.

Stimați colegi, raportul este de respingere, punctul de vedere al Guvernului este negativ. Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Cu 42 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat. Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Din sală: Listă !

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pentru colegii aflați la guvernare din Partidul Național Liberal listă pentru a verifica modul cum au votat cei din PD-L.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. (L870/2007)

Trecem la punctul 12 în ordinea de zi - Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este sesizată în fond. Inițiatori sunt mai mulți colegi deputați. Sunt prezenți ? Nu sunt.

Îl invit pe domnul secretar al comisiei, domnul senator Simionescu, să prezinte raportul.

 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport de respingere al acestei inițiative legislative. Motivația este: dacă se consideră că aceste sume ar veni de la Ministerul Transporturilor, atunci se consideră, de fapt, că ele au venit la bugetul de stat și nu mai pot fi utilizate sau nu mai pot fi controlate ca fiind utilizate pentru scopul pe care îl au, respectiv finanțarea lucrărilor de întreținere, reparație și modernizare a drumurilor publice. Din discuția cu domnul secretar de stat, a rezultat și posibilitatea să înlocuim "Ministerul Transporturilor", în textul legii, cu "Administrația Națională a Drumurilor din România și atunci ar putea să fie un proiect de lege favorabil. Noi suntem însă primă Cameră sesizată și cred că, dacă vom trimite legea Camerei Deputaților, cu aceste observații, s-ar putea ca aceasta să fie favorabilă, pentru că aici este vorba de consiliile locale și de consiliile județene.

Repet, este un raport de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar Barna, vă rog, succint, punctul de vedere al Guvernului. Raportul este de respingere. Microfonul 9, vă rog.

 
 

Domnul Barna Tanczos - secretar de stat Ministerul Transporturilor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a urgenta procedura aprobării sau respingerii propunerii legislative, solicităm votarea raportului de respingere al comisiei. În Camera Deputaților se pot opera modificările. Guvernul nu susține inițiativa legislativă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, precizez că legea are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Raportul este de respingere și îl supun votului dumneavoastră.

Cu 36 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 16 abțineri, raportul de respingere întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a fost adoptat de plenul Senatului.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 13 din ordinea de zi a fost amânat.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind etichetarea produselor care conțin organisme modificate genetic. (L857/2007)

La punctul 14 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind etichetarea produselor care conțin organisme modificate genetic.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. (Discuții la tribună). Inițiatori sunt mai mulți colegi deputați, dar și colegul senator Sabin Cutaș. Îi ofer cuvântul pentru a prezenta inițiativa legislativă.

 

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, propunerea legislativă are ca scop determinarea unui proces clar de etichetare a produselor care conțin organisme modificate genetic. Unul dintre cele mai discutate aspecte privind organismele modificate genetic ține de etichetarea acestora. În momentul de față, există o hotărâre a Guvernului care reglementează modul în care se face această etichetare, dar care lasă la latitudinea producătorului dimensiunile mesajului de pe aceste produse. De foarte multe ori, producătorul nu este interesat să informeze publicul cumpărător despre faptul că produsele respective conțin organisme modificate genetic, iar dimensiunile mesajului sunt foarte mici. Multă lume nu sesizează foarte clar, îți trebuie chiar o lupă pentru a citi ce scrie acolo. De aceea noi am propus, prin acest proiect de lege, ca textul "Atenție, acest produs conține organisme modificate genetic!" să ocupe 30% din suprafața totală a produsului, în ideea de a fi vizibil pentru a fi informat cumpărătorul și a decide în consecință. Vă rugăm să votați în favoarea propunerii legislative. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator David să prezinte raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Întrucât domnul coleg, inițiatorul acestei propuneri legislative, a prezentat deja obiectul de reglementare, aș face precizarea că membrii comisiei noastre au hotărât, cu 5 voturi "pentru" și o abținere - a domnului senator Pascu Corneliu -, întocmirea raportului de respingere, deoarece prevederile sale reprezintă o măsură discriminatorie pentru producătorii autohtoni și pentru că există prevederi legale privind etichetarea. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Mihai Toti să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Toti:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Pot să vă spun că Guvernul nu susține această propunere legislativă pentru că deja este reglementată și este obligație pentru România, având în vedere reglementările Comisiei Europene, respectiv Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene nr.1.830/2003/CE, care a fost transpus prin Hotărârea Guvernului nr.173/2006, iar aceasta este obligatorie pentru toată lumea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Radu Terinte, microfonul 3.

 
 

Domnul Radu Terinte:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu înțeleg motivația comisiei. Ce înseamnă "măsuri discriminatorii pentru producător"? Înainte de toate, trebuie să primeze dreptul consumatorului de a fi informat. Regimul de etichetare are o lacună și exact asta face inițiativa noastră legislativă, pentru că, în momentul în care punem o etichetă microscopică pe care nu o poți citi, este evident că cel care consumă nu se poate informa corect. Noi exact asta facem: îmbunătățim modul în care trebuie etichetate asemenea produse pentru că este dreptul fiecărui consumator să știe exact ce consumă. De aceea eu cred că ar trebui sprijinită această inițiativă legislativă care nu face decât să acopere o lacună a legislației actuale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, stimați colegi, dați-mi voie să precizez că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Raportul întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală este de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Vă rog să votați.

Cu 39 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul a fost adoptat. Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind interzicerea utilizării E-urilor nocive sănătății în pâine și produse de panificație, carne și produse din carne, dulciuri, băuturi răcoritoare și alcoolice. (retrimiterea la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și la Comisia pentru sănătate publică pentru raport comun). (L858/27.11.2007)

La punctul 15 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind interzicerea utilizării E-urilor nocive sănătății în pâine și produse de panificație, carne și produse din carne, dulciuri, băuturi răcoritoare și alcoolice.

Inițiatori sunt mai mulți colegi deputați și senatori. Domnul senator Gheorghe Funar este unul dintre inițiatori. Domnule senator, aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, mai mulți senatori și deputați ai PRM vă supun atenției o propunere legislativă extrem de interesantă, utilă și ne cerem scuze că venim în fața dumneavoastră cu o întârziere în timp. De ce? Pentru că am ajuns să constatăm că - contrar prevederilor din Constituția României, art.135 alin.2, care stabilesc faptul că statul trebuie să asigure crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, iar Guvernul în Capitolul XIX al Programului de guvernare - cel mai subțire - a abordat doar două direcții de acțiune: dezvoltarea cadrului instituțional și educația consumatorilor - în fapt, nu s-a întâmplat mare lucru. Am ajuns să constatăm, inițiatorii, că, spre deosebire de țările membre ale Uniunii Europene (aproape toate), de statele desprinse din fosta URSS, de SUA și de Australia, unde sunt interzise prin lege produsele care conțin E-uri ce sunt dăunătoare sănătății sau aditivi cancerigeni, la noi, în România, am constatat un lucru incredibil: nimeni nu face niciun control, nu există niciun organ de control asupra E-urilor care sunt introduse în alimente, cele produse în țară. Nu se face niciun control alimentelor care sunt aduse din străinătate și conțin asemenea E-uri nocive pentru sănătatea românilor, și, astfel, românii consumă E-uri toxice cu nemiluita, în timp ce, în celelalte țări membre ale Uniunii Europene, aproape în totalitate, s-a limitat folosirea E-urilor (sunt unele țări în care s-a limitat folosirea unor E-uri în mâncare și băutură), dar, în toate s-au interzis aditivii cancerigeni.

În țara noastră nu controlează nimeni produsele românești sau pe cele din import care conțin aditivi cancerigeni. Cu toate că literatura de specialitate le-a împărțit în cinci categorii, și anume: cele mai periculoase adaosuri cancerigene, adaosuri potențial cancerigene, adaosuri periculoase, adaosuri toxice și adaosuri suspecte, inițiatorii au exemplificat doar două dintre ele: E621 - care are efecte neurotoxice și E211 - care provoacă leucemie și diverse forme de cancer al sângelui (este folosit în producerea băuturilor răcoritoare).

Inițiatorii au propus să se interzică folosirea E-urilor nocive sănătății în pâine și produse de panificație, carne, produse de carne, dulciuri, băuturi răcoritoare și alcoolice, să se interzică importul unor produse care conțin asemenea E-uri, să se interzică comercializarea produselor, iar lista E-urilor nocive sănătății să fie stabilită și mediatizată de către Guvern. Cetățenii, autoritățile publice, mass-media au obligația să sesizeze Parchetul, atunci când dețin informații cu privire la existența E-urilor nocive sănătății, în aceste alimente.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul vicepreședinte David să prezinte raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și asupra acestei propuneri legislative, membrii comisiei s-au aplecat cu atenție, mai ales că este vorba despre aceste E-uri nocive pentru sănătatea omului.

Vreau să fac următoarea precizare: Comisia pentru sănătate publică a dat un aviz negativ. Membrii comisiei, după o dezbatere amplă, au hotărât, cu 5 voturi "pentru" și un vot "împotrivă" - al domnului senator Stan Petru -, întocmirea raportului de respingere, deoarece promovarea unui act normativ privind interzicerea utilizării anumitor E-uri trebuie să fie fundamentată pe studii științifice privind riscul asupra sănătății, însoțită de avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor și de avizul Comisiei Europene și al statelor membre pentru ca această legislație să nu reprezinte bariere în calea liberei circulații a mărfurilor.

Acestea au fost motivele pentru care am întocmit acest raport.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul secretar de stat Istvan Töke, microfonul 9.

 
 

Domnul Töke Istvan - secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La nivelul Uniunii Europene, problematica aditivilor este larg dezbătută în ceea ce privește influența pe care o pot avea asupra sănătății umane, sănătății animale, precum și asupra mediului produsele care conțin aditivi. Evaluarea acestor produse s-a realizat pentru fiecare tip de aditiv în parte, înainte de autorizarea punerii pe piață, luându-se în considerare avizul științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor. Legislația prevede lista aditivilor autorizați, nivelele maxime admise pentru fiecare aditiv în parte și fiecare aliment în care este permis adaosul acestora. Nivelele maxime admise de legislația europeană pentru aditivii alimentari, precum și alimentele în care sunt permiși, au la bază studii științifice aprobate de EFSA.

În concluzie, toți aditivii alimentari admiși de legislația europeană sunt siguri, în condițiile în care sunt utilizați corect și, ca atare, nu poate fi stabilită o listă a E-urilor nocive sănătății, așa cum propun inițiatorii.

În cazul în care un stat membru dorește impunerea unor restricții naționale cu privire la aditivii alimentari, trebuie să-și fundamenteze poziția numai în urma unor studii de risc și a unor evaluări științifice.

În aceste condiții, Guvernul nu susține propunerea legislativă și este de acord cu raportul de respingere al comisiei. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă invit la dezbateri generale. Domnul senator Adrian Păunescu.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Eu mă gândeam că măcar în situațiile acestea de criză, a sănătății, datorate și alimentației vom fi solidari și vom acționa de urgență, chiar cu excese la început, pentru a feri poporul, în numele căruia vorbim, de toate aceste nenorociri ascunse, drapate, purtate prin E-uri și așa mai departe. Eu credeam că vom fi solidari să lăsăm E-urile, otrăvurile să acționeze numai în politică. Toate aceste argumente cu Europa, și așa mai departe, nu sunt valabile atâta vreme cât nu se fundamentează științific. Orice lozincă nu face doi bani aici. Asupra faptului despre care este vorba trebuie să ne aplecăm cu multă atenție, și eu cred că este momentul să fim într-adevăr în avangarda bătăliei pentru sănătate. Nu mai avem nici ce conduce, nici ce reprezenta, nici, de fapt, convingerea că va fi soluția sănătoasă la nivel popular, dacă vom continua să fim indiferenți la această mare nenorocire. Noi ne uităm mereu în aval. Repet, să întoarcem privirile spre amonte, acolo unde se pregătește nenorocirea la nivel popular prin alimentație, prin băuturi otrăvitoare, de fapt prin împroprietărirea negustorilor cu calități pe care nu le au, de cercetare științifică. S-a propus aici o lege care nu disprețuiește ci, dimpotrivă, cheamă la cercetare științifică atentă.

Și, de asemenea, eu cred că nu putem invoca la nesfârșit Europa fără a ne aduce și noi o minimă contribuție, la zestrea ei de principii și cuceriri ale cunoașterii, cu lămuriri de tip științific.

Suntem responsabili față de poporul nostru, suntem responsabili față de familiile noastre și eu cred că legea aceasta trebuie votată de urgență.

Este un fapt, fără îndoială, urgent.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al PRM.

 
 

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este clar că suntem la mâna procesatorilor, la mâna comercianților cu tot ceea ce consumăm. Nu există niciun laborator în România care să poată analiza la timp ce E-uri se folosesc și câte se folosesc. Este cunoscut acest lucru. Numai când avem intoxicații individuale sau colective, atunci, sigur, cercetăm. Guvernul invocă Ordonanța de urgență nr. 97/2001. Să știți că această ordonanță nu este în corelație cu legislația europeană, care a făcut o nouă listă de substanțe aditive, cancerigene și cu alte implicații nocive în sănătatea oamenilor, încă din 2006. Deci, laboratoare nu avem, nu suntem corelați cu legislația europeană, nu avem un codex cu acești aditivi, nu facem produse fără aditivi, automat, deci, această ordonanță trebuie modificată de urgență.

Domnule președinte și domnilor colegi, eu propun - datorită faptului că nu vom putea scoate niciodată aceste E-uri din alimente, pentru că așa este situația în lume la ora actuală, dar o putem îmbunătăți - să retrimitem această propunere legislativă la comisie, să stabilim împreună cu comisia până la ce dată vom avea laboratoare, până la ce dată vom avea un codex în legătură cu acești aditivi, o listă cu ei, fabricarea produselor fără aditivi, deci, cerem să fie retrimisă propunerea legislativă la comisie. Mai avem trei săptămâni până la expirarea termenului, într-o săptămână vom putea face în comisie acest lucru. Avem timp suficient să o repunem pe rol până la împlinirea termenului de adoptare tacită.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Constantin Gheorghe. Microfonul 3.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu voiam să fac o propunere oarecum similară, dar nu înainte de a face un scurt comentariu. Din textul prevăzut în această propunere legislativă, stimate coleg, există posibilitatea ca oricine are o informație, generic scris în textul legii informație, dacă este o informație bazată pe niște studii de laborator, un certificat, este cu totul altceva, dar știm foarte bine că acești aditivi alimentari care sunt conținuți într-un produs sunt înscriși pe etichetă, iar în cazul în care avem îndoieli putem face sesizare la protecția consumatorului. Pe cale de consecință, mi se pare puțin cam exagerat să mă duc la Parchet dacă eu am impresia că într-un borcan de gem sunt și niște aditivi alimentari care dăunează. Nu am cum să am această confirmare pentru că nu am logistica necesară sau specialiștii necesari. Pe de altă parte, eu aș propune că această retrimitere la comisie să fie bazată, în final, pe un raport comun și cu Comisia pentru sănătate publică, pentru că și acolo este un punct de vedere extrem de serios legat de această problemă. Și, în final, vreau să fac o glumă cu distinsul coleg Funar, știam că până acum îl deranjau foarte mult H-urile, acum văd că și E-urile.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Sabău.

 
 

Domnul Dan Sabău:

Domnule președinte,

Domnilor colegi, cred că suntem în fața unei decizii care privește alimentația umană și cei care se exprimă în legătură cu asta nu sunt medicii care, după părerea mea, ar trebui să se ocupe de siguranța alimentelor, alături de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, alături de veterinari, că se pare că veterinarii răspund de alimentația umană. Solicit de fapt modificarea acestui principiu și cred că dacă vrem cercetare, cu siguranță, nu o vor face veterinarii. Cu siguranță nu o vor face nici agricultorii, o vor face medicii, pentru că este vorba de efecte medicale adverse și nu de altceva. Sunt cu totul de acord să întoarcem propunerea legislativă la comisie, pentru că fundamentarea științifică este într-o suferință, dar să și privim corect această problemă care ar trebui mediată în laboratoarele medicale. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Stimați colegi, avem de rezolvat o problemă de principiu. În situația în care veți respinge solicitarea ca această propunere legislativă să fie rediscutată în comisia sesizată în fond, alături de Comisia pentru sănătate publică, atunci, vom continua dezbaterile în forma în care propunerea legislativă a trecut prin comisie.

Supun votului dumneavoastră cererea de retrimitere la comisie, dar prin același vot rezolvăm cele două probleme, retrimiterea la comisie și investirea Comisiei pentru sănătate publică și Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală pentru raport comun. Vă rog să votați.

Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului cu 51 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură. (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 3 martie a.c.) (L866/2007)

Colegii de la agricultură ne solicită să luăm în dezbatere și propunerea legislativă de la poziția 27 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură.

Inițiatorul este prezent? Nu este prezent. Îl invit pe domnul vicepreședinte David să prezinte raportul. Aveți cuvântul, microfonul 7.

 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură. Am analizat această propunere legislativă și am hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere deoarece, pentru anul 2007, Guvernul a emis deja o hotărâre privind declararea stării de calamitate în agricultură și a acordat sprijin pentru suprafețele calamitate, în sumă fixă pe hectar, în funcție de cultură. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

 
 

Domnul Istvan Toke - secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

Având în vedere cele susținute de reprezentantul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, cu care suntem în totalitate de acord, susținem acest raport de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni.

 
Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale (votul final asupra se amână pentru ședința de luni, 3 martie a.c.) (L809/2007)

Stimați colegi,

În ordinea de zi urmează două proiecte de lege, punctele 16 și 17. Sunt proiecte de lege pentru respingerea a două ordonanțe de urgență datorită faptului că în ședința precedentă plenul Senatului nu a dat un vot favorabil de aprobare a celor două ordonanțe de urgență, care sunt legi organice.

La punctul 16 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.130/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României.

La punctul 17 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale.

În conformitate cu prevederile Constituției, ordonanțele se aprobă sau se resping prin lege, în acest sens având și două decizii ale Curții Constituționale. Motiv pentru care, în situația în care plenul Senatului nu a aprobat adoptarea ca legi organice a celor două ordonanțe, avem obligația constituțională să respingem cele două ordonanțe cu vot de lege organică, motiv pentru care vor fi înscrise în ședința de luni, 3 "03.2008, în ordinea de zi.

Dezbateri asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și modificarea altor legi. Reexaminare la solicitarea Președintelui României. (L729/2007)

La punctul 18 din ordinea de zi avem Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și modificarea altor legi. Reexaminare la solicitarea Președintelui Romaniei.

Comisia juridică de numiri disciplină imunități și validări, invit pe domnul președinte Eckstein Kovács Péter. Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Kibedi. Vă rog.

 

Doamna Kibedi Katalin - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem adoptarea în această formă în măsura în care plenul Senatului admite cererea de reexaminare unde Președintele României dă cu titlul exemplificativ textele, și le critică în consecință, având o poziție cu privire la motivația pentru care solicită reexaminarea, raportul comisiei limitându-se la aceste exemple concrete și, sigur, aducând și corecturile care sunt concordante cu poziția Ministerului Justiției, comunicată oficial Președintelui României. Deci, dacă plenul Senatului decide, susținem adoptarea în această formă. Dacă se consideră că cererea de reexaminare dă doar cu titlu de exemplu, dar de fapt cere reexaminarea în integralitate a ordonanței, atunci rămâne soluția de retrimitere la comisie. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnule președinte Eckstein Kovács Péter, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnul președinte.

Cererea de reexaminare a fost discutată în Comisia juridică de numiri disciplină imunități și validări în ședințele din 6 și 7 februarie 2008 și s-a hotărât raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexa la raport. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru egalitate de șanse au transmis avize favorabile. După obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, această Ordonanță de urgență a Guvernului nr.60/2006 a născut o serie întreagă de dezbateri în opinia publică și a făcut - să spunem - și obiectul unor controverse în presă, nu atât pentru forma adoptată de Senat - de altfel din câte îmi aduc aminte Senatul a respins această ordonanță datorită insuficienței numărului de voturi pentru adoptare ca lege organică - cât datorită modificărilor făcute la Camera Deputaților. În momentul de față suntem în fața unei cereri de reexaminare și deși sala este destul de goală, aș vrea, cu toată seriozitatea, să vă atrag atenția asupra unui lucru care tinde să devină o practică și care incriminează Parlamentul, în general, Senatul, în special, printr-o manieră, respectuos îmi cer scuze pentru termeni, absolut golănească de a prezenta informații de interes public.

Poate ați observat că săptămâna trecută, într-un ziar central, a apărut o știre cum că procurorii se apropie de averile politicienilor și atunci senatorii juriști s-au gândit să blocheze această activitate.

La o cerere de reexaminare, așa cum spune și Curtea Constituțională, și cum s-a statuat în cutuma parlamentară, Parlamentul nu poate să reexamineze decât acele aspecte sesizate de președinte. Reexaminarea nici nu poate depăși limitele cererii de reexaminare, nici nu poate adăuga alte texte care nu au fost cenzurate de șeful statului înainte de promulgare.

Din acest punct de vedere o să observați că cererea de reexaminare are un raport de admitere, sunt mai multe amendamente care au preluat observațiile șefului statului, ceea ce tocmai demonstrează că nu am privit politicianist, ca de altfel niciodată în materie de drept, noi, cei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, nu am privit din perspectiva de putere și opoziție acest proiect de lege, ci l-am tratat cu toată seriozitatea, cât mai profesionist cu putință, astfel încât să ne însușim ceea ce era de însușit și să nu fim de acord cu ceea ce, profesionist, nu puteam să fim de acord.

Din nefericire, a apărut o chestiune legată de percheziție. La Camera Deputaților s-a operat o modificare potrivit căreia percheziția, atunci când este făcută pe procedura comună, respectiv, cu mandat cerut de procurori și obținut de la judecător, să se facă și cu înștiințarea persoanei vizate. Este și o chestiune elementară. Dacă vreau să fac o percheziție la domiciliul unei persoane, trebuie să mă asigur, în primul rând, că persoana respectivă este acasă sau că are cine să-mi deschidă. Mai mult decât atât, percheziția, ca act procedural, ar trebui să se facă cu respectarea drepturilor și obligațiilor fiecărei persoane vizate. Nu se aplică aceste reguli în caz de flagrant delict. Este evident că, atunci când sunt într-o situație de infracțiune în flagrant delict, toate cele prevăzute cu titlu de regulă sunt excepții.

Președintele însă nu ne-a sesizat prin cererea de reexaminare cu aceste aspecte. De aceea nu aș vrea să comentez mai mult decât atât. Din punctul meu de vedere, nu spun dacă este bine sau dacă este rău. Nici la comisie nu ne-am exprimat dacă e bine sau e rău, ceea ce au operat colegii noștri de la Camera Deputaților.

Dreptul Parlamentului de a legifera este prevăzut de procedură. Camera Deputaților este Cameră decizională, iar șeful statului nu ne-a sesizat prin cererea de reexaminare cu privire la acest aspect. Nu este prima dată când ziarul "România Liberă" trimite nepricepuți să asiste la lucrările Parlamentului, ca după aceea să apară, cu titlu tendențios, diverse așa-zise informații.

Din punctul meu de vedere este o jignire față de opinia publică, pentru că atunci când minți opinia publică nu ai cum să ai scuza interesului de informare sau dreptului, sau obligației de informare a opiniei publice. Când minți opinia publică, îi faci un deserviciu însăși opiniei publice. De aceea e bine să știți, pentru că în Parlament sunt foarte mulți colegi de alte specialități decât cea juridică, că, din punctul nostru de vedere, am tratat cu toată seriozitatea această ordonanță, această cerere de reexaminare a șefului statului, iar dacă nu am luat în discuție un aspect este pentru că el nu s-a regăsit în cererea de reexaminare.

Două chestiuni nu am acceptat, din câte mi-aduc eu aminte, din cererea de reexaminare a Președintelui României, două chestiuni importante. Una privea dreptul procurorului de a efectua interceptări de convorbiri telefonice și înregistrări în mod direct, în mod nemijlocit.

Vă rog să fiți de acord că procurorul este organ de anchetă, de o anumită specialitate și că poziția lui, ca reprezentant al interesului public, nu este să efectueze în mod nemijlocit acte care țin de o specialitate tehnică. Este ca și cum i-am da dreptul, atributul procurorului să facă și acte de expertiză medico-legală, să facă și expertize contabile, în mod nemijlocit. Aceste lucruri se fac cu experți desemnați de specialitățile respective: financiar-contabilă, medico-legală, tehnică, auto și așa mai departe. Sunt foarte multe specialități și nu întâmplător se face acest lucru. Pentru că există, pe de o parte, garanția expertului în domeniu, iar pe de altă parte există garanția corectitudinii înregistrării probei în dosarul de anchetă penală.

Dacă procurorul este cel care face și interceptarea, și înregistrarea, și include proba în dosar, nu vom avea garanția că această probă a fost obținută în mod corect și se regăsește, ca atare, în dosarul de anchetă.

Al doilea aspect pe care noi nu l-am acceptat după dezbatere a fost cel referitor la prezența apărătorului, la efectuarea actelor de urmărire penală. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2006 s-a impus ca avocatul celui care este învinuit sau inculpat într-un dosar penal să nu participe la actele de urmărire penală efectuate de procurori decât atunci când prezența învinuitului sau inculpatului este necesară. Or, actele de urmărire penală presupun și luarea de declarații celorlalte părți, cercetare la fața locului, reconstituire, o serie întreagă de operațiuni la care apărătorul învinuitului sau inculpatului trebuie să asiste, iar garanția procedurală în materie trebuie să funcționeze astfel încât cel învinuit sau inculpat să aibă posibilitatea să constate dacă îi sunt încălcate drepturile prevăzute de lege.

De aceea, cu aceste două excepții, din câte mi-aduc eu aminte, am fost de acord cu toate celelalte observații ale Președintelui României.

În aceste condiții și cu speranța că am lămurit pentru colegii care au alte specialități decât cea a dreptului, putem să susținem cererea de reexaminare a șefului statului, să transmitem la Camera Deputaților varianta cu amendamente prevăzută în raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Eu mulțumesc colegilor care, și peste program, urmăresc lucrările Senatului. Eu cred că domnul senator Șerban Nicolae a reușit să-i convingă pe cei care sunt de altă specialitate. Problema este că nu m-a convins pe mine care, totuși, cred că sunt de specialitate. Aici, această ordonanță are, desigur, o istorie a ei, pentru că suntem în faza de reexaminare. Este riguros exact ceea ce spune domnul senator Șerban Nicolae, că această ordonanță a căzut la noi, cum cad majoritatea ordonanțelor sau proiectelor de lege organice care nu întrunesc o susținere politică din partea, practic, a tuturor formațiunilor politice. Însă eu trebuie să amintesc, și spun, pe undeva, cu mândrie, că, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, noi am făcut un raport, cred, foarte echilibrat la această ordonanță de urgență.

Ulterior, trecând proiectul la Camera Deputaților, ei au adoptat o serie de prevederi care, și în opinia mea, pe undeva, îngreunează deosebit de mult, în unele cazuri, chiar fac imposibilă ca urmărirea penală să fie eficientă. De profesie, sunt avocat. De drepturile omului m-am ocupat, deci pentru mine garanțiile procedurale și procesuale sunt deosebit de importante. Însă, cred eu, colegii de la Camera Deputaților au exagerat ușor din acest punct de vedere. Președintele României ne-a sesizat cu o cerere de reexaminare și faptul că majoritatea prevederilor, cum a spus și colegul Șerban Nicolae, au fost însușite de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări arată că la Camera Deputaților s-a greșit profund și mult. Aici, chestia în care nu m-a convins domnul senator Șerban Nicolae, și cred că nici nu are dreptate, este practica Senatului, practica Parlamentului, punctul de vedere al Curții Constituționale în legătură cu cererile de reexaminare.

În practică, și este o practică îndelungată, pentru că președintele este jucător și din acest punct de vedere și ne trimite foarte multe cereri de reexaminare, practic, sunt de trei feluri.

Una - când un act normativ se solicită a fi reexaminat pentru că este, dacă vreți, greșit din fașă, așa consideră cel puțin Președintele României. Și atunci sunt înșirate critici de ordin general, ceea ce noi, comisia, Senatul, am procedat la reexaminarea întregii legi sau a actului normativ în cauză. Sunt unele care sunt numai punctuale, în care se solicită reexaminarea articolului 123 alineatul (3). Și atunci, într-adevăr, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Senatul pot să procedeze la reexaminarea punctuală a acelui articol. Dacă sunt și altele conexe, acolo întotdeauna am procedat și la punerea de acord a unui text legal. Și sunt, dacă vreți, mixte. Și ne găsim în această situație în care președintele consideră că un act normativ, respectiv modificările aduse unui act normativ sunt în totalitate greșite în opinia Domniei Sale și, în afară de această poziție de ordin general, arată punctual unele din ele. Și suntem în situația clasică a acestui tip de reexaminare.

În cererea de reexaminare pe care mulți dintre dumneavoastră o aveți la dosare, e primul motiv de cerere.

Punctul I arată caracterul general de nemulțumire a președintelui și sună în felul următor: "Considerăm că filozofia prezentelor modificări ale Codului de procedură penală vizează în principal subordonarea interesului public social de aflare a adevărului în cauzele penale și de tragere la răspundere penală a acelor presupuși vinovați de săvârșirea de infracțiuni" după care, după punctul I, vine un alt alineat în care președintele spune în felul următor: "ținând cont de aceste considerente..." care sunt mai multe, dar nu le citesc "...apreciem că se impune aprobarea textului Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2006 în forma sa inițială.

Ne argumentăm poziția printr-o serie de articole din legea trimisă la promulgare ce trebuie modificate. Subliniem că enumerarea acestor articole este doar exemplificativă, având ca scop evidențierea necesitării aprobării ordonanței în forma sa inițială".

În concluzie, eu cred că noi, eu nu am fost prezent la aceste dezbateri, dar am interpretat, cum să zic, într-un anume fel, cererea de revizuire și ne-am ocupat numai de punctele expres limitativ prevăzute, între care nu a fost una deosebit de importantă. La percheziție, e normal, element de surpriză pe care trebuie să-l aibă organul de urmărire penală. Ce percheziție este în care îi fac cu două zile înainte - nene, peste două zile vin la tine, hai, dacă vrei să ascunzi ceva, poți să ascunzi. Asta e, indiscutabil. Aici a greșit președintele, respectiv specialiștii președintelui că nu au inclus în punctele exemplificative, dar eu cred că noi, plenul Senatului, trebuie să ne aplecăm peste întreaga cerere de reexaminare, soluția ar fi retrimiterea la comisie, cu această indicație, ca să ne ocupăm de toate modificările propuse a se elimina din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2006.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

Mulțumesc și colegilor senatori că acceptă să rămână la dezbateri pe această lege extrem de importantă, chiar și după terminarea programului.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit, dacă nu am fi fost confruntați cu o acțiune de manipulare a presei venită în sprijinul cererii de reexaminare a președintelui și care făcea din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului poarta care dă drumul infracționalității în România, ceea ce din punctul meu de vedere este un atac mai mult decât abject la adresa unei instituții democratice fundamentale.

Este adevărat că unde sunt doi juriști, sunt trei păreri. Pot să admit că ceea ce spune domnul senator Eckstein are o oarece valabilitate, dar ar trebui să cântărim în această cerere de reexaminare lucrurile în corectitudinea lor. Și pornesc de la afirmația inițială a președintelui. Domnia Sa, de fapt, dorește să se mențină Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2006, în totalitatea sa. De ce trebuie să se mențină această ordonanță? Pentru că ea nu dă voie apărătorului unei persoane cercetate penal să fie prezentă la toate actele de inculpare, și știm foarte bine cum se fac, pentru că ea dă liber interceptărilor telefonice de către DNA a posturilor telefonice, a tuturor celorlalte mijloace de comunicare, a mijloacelor ambientale și am văzut care este rodul: 149 de interceptări telefonice cu mandat, 9.000 de minute interceptări telefonice, anual, pentru că această chestiune cu percheziția este relativ jenantă.

Dacă cineva ar fi citit textul până la capăt și-ar da seama că se păstrează, de fapt, prevederile Codului penal de la 1969, cu acceptul persoanei sau cu mandat, și atunci când este cu mandat nu se informează nimeni.

Deci, dorința președintelui este să dăm liber abuzurilor prevăzute în acea ordonanță.

Dacă președintele ar fi dorit reexaminarea și acestui text care privește percheziția, cred că are un staf suficient de inteligent, nu aș vrea să cred că un șef de stat are un staf suficient de prost să nu vadă realitatea, și ar fi trebuit să ne ceară expres.

De aceea, cred că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului ar trebui să cântărim, stimați colegi, în ce măsură servim în acest proces de combatere a corupției și cum aflăm adevărul. Dacă aflăm adevărul, prin mijloace ilegale, încălcând fundamental drepturile omului și acest adevăr se transcrie într-un an în secții ale DNA-ului care fac doar șapte dosare, se transcrie într-un an în peste 500 și ceva de neînceperi și de scoateri de urmărire penală, în peste 200 și ceva de declinări de competență, și atunci spun eu, când a fost procurorul serios, când știa carte? Când s-a sesizat pentru o faptă săvârșită de o persoană și după aceea și-a dat seama peste un an că nu este competent?

Eu cred că avem obligația să fim corecți față de toate persoanele deduse judecății sau cercetării penale, avem obligația să fim corecți față de angajamentele noastre europene și prioritatea acordată drepturilor omului este o prioritate exclusivă, pe care o clamează foarte mulți politicieni - este adevărat, atunci când le convine și de regulă, în campanie electorală - avem obligația să dăm justiției posibilitatea să fie administrată corect, eficient, cu bună credință și cu chibzuirea banului public, și despre această chestiune o să vorbim.

De aceea, cred că, noi, atunci când am reexaminat și am acceptat ceea ce Constituția spune foarte clar, am examinat dispozițiile pe care președintele ni le-a criticat ca fiind neoportune și neconstituționale. Și eu, alături de Șerban Nicolae, îmbrățișez aceeași teză, cred că nu trebuie, pentru imagine sau pentru a ascunde o serie de abuzuri care se întâmplă acum, să îmbrățișăm posibilități și interpretări care sunt departe de ceea ce dorește o lege să fie în spiritul ei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să întrerupem dezbaterile pentru că este o lege extrem de importantă. Deci, pentru colegii care doresc să intervină, vom relua dezbaterile în ședința de luni, știu că domnul senator Șerban Nicolae dorea să intervină.

 
 

Domnul Eugen Mihăescu (Din sală):

Președintele României ne insultă, ne acuză, nu dă posibilitatea de alegere... "

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este dreptul Președintelui României să formuleze o cerere de reexaminare, după cum este și dreptul Parlamentului de a o aproba sau o respinge. (Discuții în sală)

Stimați colegi,

Legea rămâne în ordinea de zi, continuăm dezbaterile în altă ședință.

 
Adoptarea la data de 27 februarie a.c., prin împlinirea termenului și înaintarea către Camera Deputaților a Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României. (L850/2007)

Stimați colegi,

În legătură cu proiectul de lege înscris la poziția 16 în ordinea de zi, având în vedere că are caracter de lege organică, cea care trebuia convertită din lege de aprobare în lege de respingere, astăzi, 27 februarie 2008, se împlinește termenul de adoptare tacită, motiv pentru care va fi înaintat Camerei Deputaților în forma inițială.

Declar închisă ședința Senatului de astăzi.

 

Ședința s-a încheiat la ora 13.15.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 12 avril 2021, 7:21
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro