Plen
Ședința Senatului din 27 februarie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.20/07-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 27-02-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 27 februarie 2008

25. Dezbateri asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și modificarea altor legi. Reexaminare la solicitarea Președintelui României. (L729/2007)
 
consultă fișa PL nr. L729/2006

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

La punctul 18 din ordinea de zi avem Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și modificarea altor legi. Reexaminare la solicitarea Președintelui Romaniei.

Comisia juridică de numiri disciplină imunități și validări, invit pe domnul președinte Eckstein Kovács Péter. Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Kibedi. Vă rog.

Doamna Kibedi Katalin - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem adoptarea în această formă în măsura în care plenul Senatului admite cererea de reexaminare unde Președintele României dă cu titlul exemplificativ textele, și le critică în consecință, având o poziție cu privire la motivația pentru care solicită reexaminarea, raportul comisiei limitându-se la aceste exemple concrete și, sigur, aducând și corecturile care sunt concordante cu poziția Ministerului Justiției, comunicată oficial Președintelui României. Deci, dacă plenul Senatului decide, susținem adoptarea în această formă. Dacă se consideră că cererea de reexaminare dă doar cu titlu de exemplu, dar de fapt cere reexaminarea în integralitate a ordonanței, atunci rămâne soluția de retrimitere la comisie. Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnule președinte Eckstein Kovács Péter, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnul președinte.

Cererea de reexaminare a fost discutată în Comisia juridică de numiri disciplină imunități și validări în ședințele din 6 și 7 februarie 2008 și s-a hotărât raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexa la raport. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru egalitate de șanse au transmis avize favorabile. După obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, această Ordonanță de urgență a Guvernului nr.60/2006 a născut o serie întreagă de dezbateri în opinia publică și a făcut - să spunem - și obiectul unor controverse în presă, nu atât pentru forma adoptată de Senat - de altfel din câte îmi aduc aminte Senatul a respins această ordonanță datorită insuficienței numărului de voturi pentru adoptare ca lege organică - cât datorită modificărilor făcute la Camera Deputaților. În momentul de față suntem în fața unei cereri de reexaminare și deși sala este destul de goală, aș vrea, cu toată seriozitatea, să vă atrag atenția asupra unui lucru care tinde să devină o practică și care incriminează Parlamentul, în general, Senatul, în special, printr-o manieră, respectuos îmi cer scuze pentru termeni, absolut golănească de a prezenta informații de interes public.

Poate ați observat că săptămâna trecută, într-un ziar central, a apărut o știre cum că procurorii se apropie de averile politicienilor și atunci senatorii juriști s-au gândit să blocheze această activitate.

La o cerere de reexaminare, așa cum spune și Curtea Constituțională, și cum s-a statuat în cutuma parlamentară, Parlamentul nu poate să reexamineze decât acele aspecte sesizate de președinte. Reexaminarea nici nu poate depăși limitele cererii de reexaminare, nici nu poate adăuga alte texte care nu au fost cenzurate de șeful statului înainte de promulgare.

Din acest punct de vedere o să observați că cererea de reexaminare are un raport de admitere, sunt mai multe amendamente care au preluat observațiile șefului statului, ceea ce tocmai demonstrează că nu am privit politicianist, ca de altfel niciodată în materie de drept, noi, cei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, nu am privit din perspectiva de putere și opoziție acest proiect de lege, ci l-am tratat cu toată seriozitatea, cât mai profesionist cu putință, astfel încât să ne însușim ceea ce era de însușit și să nu fim de acord cu ceea ce, profesionist, nu puteam să fim de acord.

Din nefericire, a apărut o chestiune legată de percheziție. La Camera Deputaților s-a operat o modificare potrivit căreia percheziția, atunci când este făcută pe procedura comună, respectiv, cu mandat cerut de procurori și obținut de la judecător, să se facă și cu înștiințarea persoanei vizate. Este și o chestiune elementară. Dacă vreau să fac o percheziție la domiciliul unei persoane, trebuie să mă asigur, în primul rând, că persoana respectivă este acasă sau că are cine să-mi deschidă. Mai mult decât atât, percheziția, ca act procedural, ar trebui să se facă cu respectarea drepturilor și obligațiilor fiecărei persoane vizate. Nu se aplică aceste reguli în caz de flagrant delict. Este evident că, atunci când sunt într-o situație de infracțiune în flagrant delict, toate cele prevăzute cu titlu de regulă sunt excepții.

Președintele însă nu ne-a sesizat prin cererea de reexaminare cu aceste aspecte. De aceea nu aș vrea să comentez mai mult decât atât. Din punctul meu de vedere, nu spun dacă este bine sau dacă este rău. Nici la comisie nu ne-am exprimat dacă e bine sau e rău, ceea ce au operat colegii noștri de la Camera Deputaților.

Dreptul Parlamentului de a legifera este prevăzut de procedură. Camera Deputaților este Cameră decizională, iar șeful statului nu ne-a sesizat prin cererea de reexaminare cu privire la acest aspect. Nu este prima dată când ziarul "România Liberă" trimite nepricepuți să asiste la lucrările Parlamentului, ca după aceea să apară, cu titlu tendențios, diverse așa-zise informații.

Din punctul meu de vedere este o jignire față de opinia publică, pentru că atunci când minți opinia publică nu ai cum să ai scuza interesului de informare sau dreptului, sau obligației de informare a opiniei publice. Când minți opinia publică, îi faci un deserviciu însăși opiniei publice. De aceea e bine să știți, pentru că în Parlament sunt foarte mulți colegi de alte specialități decât cea juridică, că, din punctul nostru de vedere, am tratat cu toată seriozitatea această ordonanță, această cerere de reexaminare a șefului statului, iar dacă nu am luat în discuție un aspect este pentru că el nu s-a regăsit în cererea de reexaminare.

Două chestiuni nu am acceptat, din câte mi-aduc eu aminte, din cererea de reexaminare a Președintelui României, două chestiuni importante. Una privea dreptul procurorului de a efectua interceptări de convorbiri telefonice și înregistrări în mod direct, în mod nemijlocit.

Vă rog să fiți de acord că procurorul este organ de anchetă, de o anumită specialitate și că poziția lui, ca reprezentant al interesului public, nu este să efectueze în mod nemijlocit acte care țin de o specialitate tehnică. Este ca și cum i-am da dreptul, atributul procurorului să facă și acte de expertiză medico-legală, să facă și expertize contabile, în mod nemijlocit. Aceste lucruri se fac cu experți desemnați de specialitățile respective: financiar-contabilă, medico-legală, tehnică, auto și așa mai departe. Sunt foarte multe specialități și nu întâmplător se face acest lucru. Pentru că există, pe de o parte, garanția expertului în domeniu, iar pe de altă parte există garanția corectitudinii înregistrării probei în dosarul de anchetă penală.

Dacă procurorul este cel care face și interceptarea, și înregistrarea, și include proba în dosar, nu vom avea garanția că această probă a fost obținută în mod corect și se regăsește, ca atare, în dosarul de anchetă.

Al doilea aspect pe care noi nu l-am acceptat după dezbatere a fost cel referitor la prezența apărătorului, la efectuarea actelor de urmărire penală. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2006 s-a impus ca avocatul celui care este învinuit sau inculpat într-un dosar penal să nu participe la actele de urmărire penală efectuate de procurori decât atunci când prezența învinuitului sau inculpatului este necesară. Or, actele de urmărire penală presupun și luarea de declarații celorlalte părți, cercetare la fața locului, reconstituire, o serie întreagă de operațiuni la care apărătorul învinuitului sau inculpatului trebuie să asiste, iar garanția procedurală în materie trebuie să funcționeze astfel încât cel învinuit sau inculpat să aibă posibilitatea să constate dacă îi sunt încălcate drepturile prevăzute de lege.

De aceea, cu aceste două excepții, din câte mi-aduc eu aminte, am fost de acord cu toate celelalte observații ale Președintelui României.

În aceste condiții și cu speranța că am lămurit pentru colegii care au alte specialități decât cea a dreptului, putem să susținem cererea de reexaminare a șefului statului, să transmitem la Camera Deputaților varianta cu amendamente prevăzută în raport.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Eu mulțumesc colegilor care, și peste program, urmăresc lucrările Senatului. Eu cred că domnul senator Șerban Nicolae a reușit să-i convingă pe cei care sunt de altă specialitate. Problema este că nu m-a convins pe mine care, totuși, cred că sunt de specialitate. Aici, această ordonanță are, desigur, o istorie a ei, pentru că suntem în faza de reexaminare. Este riguros exact ceea ce spune domnul senator Șerban Nicolae, că această ordonanță a căzut la noi, cum cad majoritatea ordonanțelor sau proiectelor de lege organice care nu întrunesc o susținere politică din partea, practic, a tuturor formațiunilor politice. Însă eu trebuie să amintesc, și spun, pe undeva, cu mândrie, că, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, noi am făcut un raport, cred, foarte echilibrat la această ordonanță de urgență.

Ulterior, trecând proiectul la Camera Deputaților, ei au adoptat o serie de prevederi care, și în opinia mea, pe undeva, îngreunează deosebit de mult, în unele cazuri, chiar fac imposibilă ca urmărirea penală să fie eficientă. De profesie, sunt avocat. De drepturile omului m-am ocupat, deci pentru mine garanțiile procedurale și procesuale sunt deosebit de importante. Însă, cred eu, colegii de la Camera Deputaților au exagerat ușor din acest punct de vedere. Președintele României ne-a sesizat cu o cerere de reexaminare și faptul că majoritatea prevederilor, cum a spus și colegul Șerban Nicolae, au fost însușite de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări arată că la Camera Deputaților s-a greșit profund și mult. Aici, chestia în care nu m-a convins domnul senator Șerban Nicolae, și cred că nici nu are dreptate, este practica Senatului, practica Parlamentului, punctul de vedere al Curții Constituționale în legătură cu cererile de reexaminare.

În practică, și este o practică îndelungată, pentru că președintele este jucător și din acest punct de vedere și ne trimite foarte multe cereri de reexaminare, practic, sunt de trei feluri.

Una - când un act normativ se solicită a fi reexaminat pentru că este, dacă vreți, greșit din fașă, așa consideră cel puțin Președintele României. Și atunci sunt înșirate critici de ordin general, ceea ce noi, comisia, Senatul, am procedat la reexaminarea întregii legi sau a actului normativ în cauză. Sunt unele care sunt numai punctuale, în care se solicită reexaminarea articolului 123 alineatul (3). Și atunci, într-adevăr, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Senatul pot să procedeze la reexaminarea punctuală a acelui articol. Dacă sunt și altele conexe, acolo întotdeauna am procedat și la punerea de acord a unui text legal. Și sunt, dacă vreți, mixte. Și ne găsim în această situație în care președintele consideră că un act normativ, respectiv modificările aduse unui act normativ sunt în totalitate greșite în opinia Domniei Sale și, în afară de această poziție de ordin general, arată punctual unele din ele. Și suntem în situația clasică a acestui tip de reexaminare.

În cererea de reexaminare pe care mulți dintre dumneavoastră o aveți la dosare, e primul motiv de cerere.

Punctul I arată caracterul general de nemulțumire a președintelui și sună în felul următor: "Considerăm că filozofia prezentelor modificări ale Codului de procedură penală vizează în principal subordonarea interesului public social de aflare a adevărului în cauzele penale și de tragere la răspundere penală a acelor presupuși vinovați de săvârșirea de infracțiuni" după care, după punctul I, vine un alt alineat în care președintele spune în felul următor: "ținând cont de aceste considerente..." care sunt mai multe, dar nu le citesc "...apreciem că se impune aprobarea textului Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2006 în forma sa inițială.

Ne argumentăm poziția printr-o serie de articole din legea trimisă la promulgare ce trebuie modificate. Subliniem că enumerarea acestor articole este doar exemplificativă, având ca scop evidențierea necesitării aprobării ordonanței în forma sa inițială".

În concluzie, eu cred că noi, eu nu am fost prezent la aceste dezbateri, dar am interpretat, cum să zic, într-un anume fel, cererea de revizuire și ne-am ocupat numai de punctele expres limitativ prevăzute, între care nu a fost una deosebit de importantă. La percheziție, e normal, element de surpriză pe care trebuie să-l aibă organul de urmărire penală. Ce percheziție este în care îi fac cu două zile înainte - nene, peste două zile vin la tine, hai, dacă vrei să ascunzi ceva, poți să ascunzi. Asta e, indiscutabil. Aici a greșit președintele, respectiv specialiștii președintelui că nu au inclus în punctele exemplificative, dar eu cred că noi, plenul Senatului, trebuie să ne aplecăm peste întreaga cerere de reexaminare, soluția ar fi retrimiterea la comisie, cu această indicație, ca să ne ocupăm de toate modificările propuse a se elimina din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2006.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

Mulțumesc și colegilor senatori că acceptă să rămână la dezbateri pe această lege extrem de importantă, chiar și după terminarea programului.

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit, dacă nu am fi fost confruntați cu o acțiune de manipulare a presei venită în sprijinul cererii de reexaminare a președintelui și care făcea din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului poarta care dă drumul infracționalității în România, ceea ce din punctul meu de vedere este un atac mai mult decât abject la adresa unei instituții democratice fundamentale.

Este adevărat că unde sunt doi juriști, sunt trei păreri. Pot să admit că ceea ce spune domnul senator Eckstein are o oarece valabilitate, dar ar trebui să cântărim în această cerere de reexaminare lucrurile în corectitudinea lor. Și pornesc de la afirmația inițială a președintelui. Domnia Sa, de fapt, dorește să se mențină Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2006, în totalitatea sa. De ce trebuie să se mențină această ordonanță? Pentru că ea nu dă voie apărătorului unei persoane cercetate penal să fie prezentă la toate actele de inculpare, și știm foarte bine cum se fac, pentru că ea dă liber interceptărilor telefonice de către DNA a posturilor telefonice, a tuturor celorlalte mijloace de comunicare, a mijloacelor ambientale și am văzut care este rodul: 149 de interceptări telefonice cu mandat, 9.000 de minute interceptări telefonice, anual, pentru că această chestiune cu percheziția este relativ jenantă.

Dacă cineva ar fi citit textul până la capăt și-ar da seama că se păstrează, de fapt, prevederile Codului penal de la 1969, cu acceptul persoanei sau cu mandat, și atunci când este cu mandat nu se informează nimeni.

Deci, dorința președintelui este să dăm liber abuzurilor prevăzute în acea ordonanță.

Dacă președintele ar fi dorit reexaminarea și acestui text care privește percheziția, cred că are un staf suficient de inteligent, nu aș vrea să cred că un șef de stat are un staf suficient de prost să nu vadă realitatea, și ar fi trebuit să ne ceară expres.

De aceea, cred că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului ar trebui să cântărim, stimați colegi, în ce măsură servim în acest proces de combatere a corupției și cum aflăm adevărul. Dacă aflăm adevărul, prin mijloace ilegale, încălcând fundamental drepturile omului și acest adevăr se transcrie într-un an în secții ale DNA-ului care fac doar șapte dosare, se transcrie într-un an în peste 500 și ceva de neînceperi și de scoateri de urmărire penală, în peste 200 și ceva de declinări de competență, și atunci spun eu, când a fost procurorul serios, când știa carte? Când s-a sesizat pentru o faptă săvârșită de o persoană și după aceea și-a dat seama peste un an că nu este competent?

Eu cred că avem obligația să fim corecți față de toate persoanele deduse judecății sau cercetării penale, avem obligația să fim corecți față de angajamentele noastre europene și prioritatea acordată drepturilor omului este o prioritate exclusivă, pe care o clamează foarte mulți politicieni - este adevărat, atunci când le convine și de regulă, în campanie electorală - avem obligația să dăm justiției posibilitatea să fie administrată corect, eficient, cu bună credință și cu chibzuirea banului public, și despre această chestiune o să vorbim.

De aceea, cred că, noi, atunci când am reexaminat și am acceptat ceea ce Constituția spune foarte clar, am examinat dispozițiile pe care președintele ni le-a criticat ca fiind neoportune și neconstituționale. Și eu, alături de Șerban Nicolae, îmbrățișez aceeași teză, cred că nu trebuie, pentru imagine sau pentru a ascunde o serie de abuzuri care se întâmplă acum, să îmbrățișăm posibilități și interpretări care sunt departe de ceea ce dorește o lege să fie în spiritul ei.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să întrerupem dezbaterile pentru că este o lege extrem de importantă. Deci, pentru colegii care doresc să intervină, vom relua dezbaterile în ședința de luni, știu că domnul senator Șerban Nicolae dorea să intervină.

Domnul Eugen Mihăescu (Din sală):

Președintele României ne insultă, ne acuză, nu dă posibilitatea de alegere... "

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este dreptul Președintelui României să formuleze o cerere de reexaminare, după cum este și dreptul Parlamentului de a o aproba sau o respinge. (Discuții în sală)

Stimați colegi,

Legea rămâne în ordinea de zi, continuăm dezbaterile în altă ședință.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 26 mai 2020, 4:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro