Plen
Sittings of the Senate of March 3, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.22/13-03-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 03-03-2008 Printable version

Sittings of the Senate of March 3, 2008

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15.40.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii Daniel Ilușcă și Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

   

Doamna Norica Nicolai:

Doamnelor și domnilor senatori, Bună ziua!

Declar deschisă ședința noastră de astăzi.

La primul punct al ordinii de zi sunt înscrise declarațiile politice.

 
  Ioan Chelaru (PSD) - declarație politică având ca titlu Primum vivere, deinde philosophari;

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Excelență, sunteți invitat la microfon... (Discuții în sală.)

De la ruși să știți că nu vine doar crivățul, mai vin și altele, dar, probabil, o să ne spuneți dumneavoastră cine, ce și când mai vine, da?

   

Domnul Ioan Chelaru:

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să urez și de la această tribună distinsului nostru coleg și maestrului politicii românești, domnul senator Ion Iliescu, "La mulți ani cu sănătate!" (Aplauze.)

Declarația politică de astăzi am intitulat-o Primum vivere, deinde philosophari și se referă la câteva aspecte ale vieții noastre de fiecare zi și, poate, și la aspecte de politică externă.

Dragi colegi,

Obișnuiesc uneori, este adevărat, în ultima perioadă din ce mai rar, să privesc micul ecran și, cu acest prilej, să constat că suntem, pe fiecare canal aproape, prostiți, în fiecare ceas, încât pe mine, cel puțin, mă ia dorul pribegiei, ca în versurile lui Esenin: "Și pe mine un tainic gând mă-ndeamnă, /Răsărit așa de undeva/Ca și eu, într-un apus de toamnă, /Să-mi împlânt cuțitu-n cineva." Cine mai știe rusește simte savoarea acestor versuri.

Dragi colegi,

Cu ce ne mai păcălește astăzi puterea de dreapta vizavi de Rusia, Putin, alegerile de ieri și, mai nou, Medvedev, GAZPROM și prețul gazului metan, pentru România desigur...

Mai vine oare cineva de la Moscova la București? Să-i fie de bine dacă vine la fel ca Sarkozy! E cam târziu pentru noi să mai bem votcă rusească după ce ne-am îmbătat cu apă chioară.

Ivan ne-ar fi dat și pielea dacă stăteam să vorbim pe limba lui, să-i spunem "frate" și să-l pupăm pe gură.

Trebuia să fim până acum atât de isteți încât să-l băgăm pe Ivan sub masă, cu votca lui cu tot, să-i luăm și balalaica și rubașca.

Dragi colegi, Între timp, rușii își văd de alegeri, cu o participare de invidiat și cu o victorie zdrobitoare, și, ca întotdeauna de la Petru I încoace, de interes, iar noi constatăm, printre scandaluri, că avem o casă, de fapt o țară greu de ținut.

Ne țipă copiii de foame, de patru ani nu vede nimeni că nu este pâine, sare și opaiț? Apropo de opaiț, nu e cam scump gazul metan de import?

Să ne repezim, fraților, la cap, nu că ar mai fi de ales între Europa, America și Rusia.

Trebuie să trăim într-un univers cu abordări politice specifice, cum ar spune o voce savantă, de aceea spun primum vivere, deinde philosophari, cu alte cuvinte să ne ocupăm de bunăstarea oamenilor, și apoi să vedem dacă ne este mai drag Beethoven sau Ceaikovski, Voltaire sau Esenin.

Eu unul m-am cam săturat de vorbe și trucaje prezidențiale.

Îmi exprim speranța că această țară va renaște și în acest spațiu dintre răsfăț și barbarie sau, cum spunea Papa Ioan Paul al II-lea, "Salvarea Europei, nu numai religioasă, va veni din Est." (Aplauze.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Carmen Felicia Tănăsescu (PNL) - declarație politică având ca temă proiectele de lege ale educației;

Are cuvântul doamna senator Carmen Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Carmen Felicia Tănăsescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că putem fi cu toții de acord că după 18 ani de tranziție este necesar ca sistemul de învățământ să funcționeze pe o bază nouă în concordanță cu noul statut al României, de membru al Uniunii Europene.

Reamintesc, în acest sens, că atât Consiliul European de la Lisabona din 2000, Consiliul European de la Fereira din 2001, cât și Consiliul European de la Barcelona din 2002 propuneau Europei pentru intervalul 2001-2010 îmbunătățirea calității și eficienței sistemelor educaționale și de formare profesională din Uniunea Europeană.

În ceea ce o privește, România a stabilit prin Programul de guvernare 2004-2008 direcțiile strategice ale Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului pentru 2006-2008 și strategia educație și formare profesională 2006-2013.

Acestea reprezintă o serie de obiective ce vizează, în principal, asigurarea accesului egal și sporit la educație, asigurarea calității ridicate a educației, reforma educației timpurii, dezvoltarea instituționalizată a educației permanente, compatibilizarea europeană și scoaterea învățământului românesc din izolarea din ultimii ani.

Așa cum bine se cunoaște, de curând, în România au avut loc dezbateri pe marginea pachetului de legi ale educației, atât la nivelul unităților de învățământ centralizat, în inspectoratele școlare județene în perioada 14 iunie-17 februarie, cât și în cadrul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

În calitatea mea de cadru didactic, apreciez că materialele transmise ministerului de resort de către județe reprezintă rezultatul centralizării opiniilor cadrelor didactice, elevilor, părinților, autorităților publice, reprezentanților cultelor, mass-media, sindicatelor.

Îngăduiți-mi să insist asupra câtorva aspecte, pe care le consider demne de a fi luate în considerare, în care se regăsesc și opiniile grupurilor de lucru pe dezbateri legate de proiectul de lege.

Apreciez că, după îndelungi discuții pe tema finanțării per capita, proiectul de lege are în vedere ca finanțarea unităților de învățământ să se facă în funcție de costul standard per elev, per preșcolar.

Atenționez asupra faptului că acest cost standard va fi diferențiat pe sistem de învățământ, pentru învățământul teoretic și tehnologic.

Am fost întotdeauna adepta încurajării elevilor capabili de performanță și salut inițiativa creării cadrului legal în baza căruia acești elevi vor beneficia de susținere materială din partea autorităților centrale și locale.

Să nu uităm că tocmai am votat un proiect de lege în care făceam referire strictă la elevii din mediul rural capabili de performanță.

Pentru județe urbanizate, cum este și cazul Brașovului, acest lucru poate suna discriminatoriu.

Sunt de părere că este necesară completarea textului proiectului de lege cu posibilitatea aprobării organizării de unități de învățământ sau de clase constituite din elevi capabili de performanță prin introducerea unor criterii precise.

De asemenea, susțin ideea ministerului de a organiza tabere de creație artistică, de asemenea, concursuri artistice, festivaluri, de a acorda burse, dar consider că este imperios necesar să se procedeze la inițierea de demersuri în vederea identificării de terenuri, imobile, care să intre în administrarea acestor unități cu specific de artă.

În contextul general al procesului descentralizării din țara noastră, și proiectele de lege ale educației sunt creionate pe baza acestui principiu.

Astfel, posturile didactice se vor ocupa prin concurs organizat la nivelul unității, instituției de învățământ, grupului de unități de învățământ.

Se constituie, astfel, o stabilitate la nivelul învățământului rural.

Tot în spiritul descentralizării, sunt de părere că legea ar trebui să prevadă posibilitatea organizării de examene de admitere pentru a accede la liceu.

Am constatat, cu bucurie, că în contextul proiectelor de lege sunt introduse articole menite să contribuie la rezolvarea unor aspecte sensibile, cu observația că formulările propuse lasă uneori loc interpretărilor contrare spiritului articolului în cauză.

Exemplific: prin formularea "interzicerea fraudării examenelor de orice tip contra bani, obiecte sau servicii" se poate conduce la ideea că fraudele nerecompensate sunt permise.

Mi se pare mult mai potrivită formularea: "se interzice fraudarea examenelor".

În încheiere, aș dori să îmi exprim satisfacția față de faptul că un număr atât de important de cetățeni ai României au crezut de cuviință să-și aducă contribuția la un nou proiect fundamental pentru viitorul țării noastre, acela al educației.

Sper ca acest demers democratic să fie luat în seamă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, doamna senator.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca subiect unele propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ privind eficiența circulației banului public;

Are cuvântul domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, doamna președinte.

În declarația de săptămâna trecută am prezentat câteva argumente cu privire la îmbunătățirea cadrului legislativ în ceea ce privește eficiența circulației banului public.

De această dată am să fac câteva propuneri în acest sens.

Cele spuse anterior sunt urmare a constatărilor și discuțiilor avute cu autoritățile locale sau în cadrul audiențelor acordate cetățenilor cu prilejul deplasărilor făcute până acum în județul Timiș.

Pentru o mai bună ilustrare și susținere a propunerilor și sugestiilor pe care doresc să le fac, datele și informațiile de referință provin din patru comune:

Dumbrava, Ghizela, Gavojdia și Criciova.

Precizez că în fruntea acestora se află primari de diferite orientări politice.

Mai adaug că este vorba de comune al căror potențial economic, bazat aproape exclusiv pe agricultură, este relativ modest comparativ cu cel al comunelor situate în vecinătatea celor două municipii și nouă orașe ale județului, mai mult, ele sunt situate în zona subcolinară a județului, deci potențialul productiv al terenului destinat agriculturii este apreciabil inferior spațiului rural din șesul timișean.

Fără a intra în prea multe detalii, ceea ce mi se pare semnificativ este că primele trei comune, prin eforturi proprii, au izbutit să atragă substanțiale fonduri externe, PHARE, SAPARD, sau de la bugetul de stat, care le-au permis să asfalteze drumurile din intravilan, să introducă alimentarea cu apă în sistem centralizat, să reabiliteze și să modernizeze spațiile de învățământ și clădirile publice, să construiască o stație de epurare, cum este cazul la Ghizela, în al cărei perimetru administrativ în primăvara acestui an pe o suprafață de 60 de hectare vor începe lucrările de amenajare a deponeului ecologic de interes județean, de asemenea, cu finanțare externă.

Este important să subliniez că de fondurile accesate beneficiază, prin efect de orizontală, și comunele și satele învecinate.

Vizate sunt turismul rural, schimburile culturale prin programe transfrontaliere, relansarea meșteșugurilor tradiționale, stimularea înființării de întreprinderi mici și mijlocii etc.

De un potențial natural și uman relativ comparabil beneficiază și comuna Criciova, unde, în afara lucrării de alimentare cu apă, încă nefinalizată, interesul pentru atragerea de fonduri externe nerambursabile sau de la buget a fost practic inexistent.

Explicația situațiilor diferite este că în primul caz s-a lucrat pe bază de proiecte care au izbutit să convingă comisiile de validare pentru a fi declarate eligibile, iar în cel de-al doilea aleșii locali, în frunte cu primarul, și-au ascuns neputința îndărătul unor justificări de genul "nu avem fonduri pentru coparticipare la proiecte", "nu avem oameni pregătiți să le întocmească", "birocrația întocmirii lor este prea stufoasă" etc.

Ca urmare a acelorași deplasări în teren și a discuțiilor avute, m-am putut convinge că diferențele în ceea ce privește dezvoltarea economică și edilitar-gospodărească sunt consecința diferenței de mentalități, comportamente și, bineînțeles, de instruire și pregătire profesională, precumpănitoare în domeniul administrației locale.

Evident, în centru se află omul și calitățile sale native și dobândite.

Nu este mai puțin adevărat că pentru fluidizarea circuitului fondurilor disponibile și punerea lor în operă într-un termen cât mai scurt posibil un rol important îl au corectarea și îmbunătățirea mecanismului de accesare a acestora.

Iată câteva lucruri pe care noi, Legislativul, și, în special, Executivul va trebui să le avem în vedere ținând seamă de realitățile din teritoriu:

1. Sunt așteptate să intre în țara noastră fondurile structurale, este de domeniul evidenței că ele nu pot fi accesate decât pe baza proiectelor întocmite de solicitanți.

La nivel central și teritorial-administrativ au fost create deja instituțiile abilitate să le gestioneze.

Din modul în care au fost derulate până acum programele de finanțare PHARE, ISPA, SAPARD s-a putut vedea că, în afara dificultăților generate de lipsa de experiență și profesionalism a personalului sau a persoanelor direct implicate și interesate în derularea lor, o altă cauză a încetinirii a fost generată de neajunsuri ce țin de imperfecțiunile, de instabilitatea legislației și, mai ales, a metodologiei de aplicare a acesteia.

De exemplu, distanța de timp dintre lansarea unui program și data limită de depunere a proiectului de către solicitanți este nejustificat de mică, între o lună și maximum 3 luni.

Cine parcurge ghidul solicitantului, care însoțește fiecare program, va vedea câte acte doveditoare i se cer acestuia pentru a demonstra că poate fi declarat eligibil, de la a dovedi că dispune de suma reprezentând propria contribuție din valoarea proiectului și până la obținerea avizului de mediu, 45 de zile, de pildă, în acest caz, ori a celui sanitar-veterinar.

Or, obținerea acestor documente înseamnă un buget consistent de bani, timp și energie.

Ceea ce trebuie făcut pentru eliminarea acestor dificultăți mi se pare o chestiune de la sine înțeleasă.

2. O coerență sporită între normele metodologice de aplicare a legislației în baza căreia funcționează fiecare minister, în cazul de față Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

3. Armonizarea circulației informației difuzate de către ministere în vederea concretizării obiectivelor stabilite prin strategiile de dezvoltare, de interes pentru cei doritori să beneficieze de sumele alocate prin diverse programe.

Poate că este necesară înființarea unei comisii interministeriale în acest scop, care să se întrunească de fiecare dată când urmează să fie lansat un program de interes național.

4. Armonizarea prin negociere cu autoritățile comunitare a reglementărilor privitoare la obligativitatea licitațiilor pentru execuția lucrărilor prevăzute în proiect.

Nu mi se pare firesc ca pentru aceeași lucrare, reabilitarea unei școli, de pildă, să fie organizată o licitație pentru componenta financiară PHARE și o alta pentru componenta de la buget.

Normal și cu efecte pozitive asupra cheltuielilor și asupra timpului de finalizare a proiectului este să fie acceptată o singură licitație.

5. O mai pragmatică preocupare pentru pregătirea personalului cu activitate în administrația publică din mediul rural, cu accent pe instruirea practică.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Am o rugăminte către cei 3, 4, 5 colegi, pe care-i simpatizez în mod deosebit...

I-aș simpatiza și mai mult dacă ar vorbi mai încet.

 
  Aurel Gabriel Simionescu (PSD) - declarație politică având ca temă fluviul Dunărea și valorificarea potențialului turistic al acestuia;

Are cuvântul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Aveți niște voci foarte puternice, stimați colegi.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Prin aderarea României, în septembrie 2005, la "Carta pentru geoturism" țara noastră a fost declarată a treia destinație turistică din lume. Și, în acest context, valorificarea potențialului natural de care dispune România în domeniul turistic trebuie să se constituie într-o preocupare de prim ordin a administrației centrale și locale și, în primul rând, a Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale.

Dincolo de amestecul de atribuții din subordinea acestui minister, apreciem că turismul este un domeniu prin care se pot încuraja și susține dezvoltarea durabilă a multor zone, înființarea de noi întreprinderi mici și mijlocii, în mod deosebit pentru asigurarea de servicii, creșterea comerțului etc.

Declarația mea politică de astăzi vine să atragă atenția asupra unei bogății deosebite, tratată la un nivel insuficient, care este fluviul Dunărea.

Știm cu toții că mai mult de jumătate din parcursul Dunării este pe teritoriul României, și prin aceasta Dunărea reprezintă - sau ar trebui să reprezinte - un potențial turistic deosebit.

Aceasta și prin prisma activității comerciale care, chiar dacă redusă în ultima vreme, continuă să exercite o importantă influență asupra schimburilor economice, dar și a celor umane.

Dintotdeauna, de altfel, Dunărea a reprezentat un element de legătură, un drum pe apă urmat de numeroși oameni ce locuiesc de-a lungul fluviului, și nu numai.

Cu toate acestea, constatăm că preocupările, mai ales cele concrete, în legătură cu maximizarea avantajelor pe care le oferă Dunărea României sunt la un nivel necorespunzător.

Dacă pentru Delta Dunării au existat preocupări, proiecte și dezbateri, chiar dacă unele generate de canalul Bâstroe, pentru restul Dunării nu au fost generate decât verbal proiecte, imagini, gânduri despre ceea ce ar trebui să fie o importantă sursă de venituri, atât la nivel național, cât și la nivel local.

Într-un răspuns al ministerului de resort se apreciază că România a promovat în ultimii ani constant și eficient sectorul românesc al Dunării și, implicit, Delta Dunării, ceea ce a condus atât la creșterea numărului de nave de croazieră care circulă pe Dunăre până în Deltă, cât și a numărului de acostări și de pasageri care participă la diferitele programe turistice derulate în interiorul țării și în Delta Dunării.

Cu toate acestea, o simplă privire aruncată asupra porturilor dunărene din România ne arată că ele sunt departe de a oferi cadrul necesar pentru acostarea navelor de croazieră, în multe locuri nici pontoanele respective nu îndeamnă la oprire.

Cu toate că porturile se află, cel puțin deocamdată, în proprietate și administrație publică, nimic remarcabil nu s-a întâmplat, din punct de vedere al infrastructurii și al serviciilor portuare, în niciunul dintre ele.

Mai mult, după o încercare timidă în care unele dintre acestea au fost trecute în administrarea autorităților locale, după 2005 ele au revenit la administrația centrală, iar acum se încearcă reîntoarcerea la administrația locală.

Această stare permanent tranzitorie desigur că nu poate face deloc bine și starea în care se află porturile dunărene dovedește acest lucru.

De altfel, mi se pare de neînțeles modul în care sunt tratate porturile românești la Dunăre, cu atât mai mult cu cât România este membru fondator al asociației "Die Donau" și vicepreședinte al acestei asociații din 2006, iar Delta Dunării este deja un obiectiv turistic foarte bine cunoscut.

Pentru a ajunge din vestul Europei în Deltă unele drumuri duc pe Dunăre și trec pe lângă ostroave, pe lângă Insula Mică a Brăilei, Munții Măcinului, marile aglomerări umane ale municipiilor Galați, Brăila, Giurgiu, la doar 60 de kilometri de capitala României, și așa mai departe.

Mai mult, turismul se regăsește ca domeniu finanțabil din fondurile structurale atât prin Programul operațional regional, cât și prin Programul național pentru dezvoltare rurală, și cel puțin deocamdată nu se vede la nivelul administrației centrale o preocupare deosebită pentru promovarea de programe în turism, pentru realizarea și implementarea de proiecte legate de modernizarea porturilor dunărene, în mod deosebit în ceea ce privește infrastructura portuară, modernizarea și standardizarea procedurilor și facilităților de primire de-a lungul Dunării, promovarea în general, pe toate canalele posibile, a turismului dunărean.

România are un important potențial turistic.

El trebuie însă să fie valorificat, iar cei responsabili trebuie să furnizeze acea strategie națională care să dea viață resurselor evidențiate atât în Planul național de amenajare a teritoriului, cât și în Planul pentru dezvoltarea turismului național, astfel încât aceste documente să nu rămână doar simple viziuni pe hârtie.

Numai așa vom putea crește atractivitatea zonelor noastre pentru turiștii străini, numai așa vom putea valorifica aceste bogății cu care natura a înzestrat România.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Eckstein Kovács Péter (UDMR) - declarație politică având ca subiect raportul preliminar pe justiție al Comisiei Europene și articolul publicat în presa centrală intitulat Senatorii juriști îi apără pe hoți;

Are cuvântul domnul senator Eckstein Péter Kovács, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Am fost beneficiarii unui raport pe justiție din partea Comisiei Europene, un raport interimar, raportul final urmând să fie redactat și dat publicității cel mai sigur la sfârșitul lunii iunie.

Acest raport preliminar a fost discutat pe toate fețele în Guvern, într-o discuție pe care prim-ministrul a avut-o cu persoanele ce conduc instituțiile interesate, mă refer la CSM, Înalta Curte, Procuratura Generală.

Cam toți au fost de acord că ceea ce conține acest raport preliminar sunt lucruri reale, sunt într-adevăr probleme pentru noi.

Aici este o abordare destul de largă.

Ce consecințe poate să aibă dacă nu facem față unor exigențe? Prim-ministrul a spus foarte bine, cred eu, "suntem o țară membră și, pe undeva, nu este la locul ei...", nu ne monitorizează, dar ne ajută prin aceste rapoarte, și este cazul ca în justiție să terminăm cu această situație. Și are dreptate.

Pe de altă parte, foarte recent, un foarte influent deputat german, Krichbaum pe numele său, care se ocupă de România și este mai mult un prieten al României decât o persoană neutră, a invocat posibilitatea activării clauzei de salvgardare pe justiție, ceea ce ne-ar aduce deservicii imense, chiar și din punct de vedere economic, dacă nu se recunosc hotărârile judecătorești date în România în care

există un element de extraneitate care ține de o țară membră a Uniunii Europene.

Problemele nu sunt prea multe, sunt doar puțin delicate.

Ni se spune să adoptăm cât mai repede Legea ANI și, în sfârșit, să fie funcțională Agenția Națională de Integritate.

Ni se cere ca accesul în justiție să aibă o procedură egală și transparentă pentru toți și, nu în ultimul rând, se solicită modificarea Ordonanței Guvernului nr. 60/2002, recte unele modificări introduse la Camera Deputaților.

Eu fac un apel către conducerea Senatului să pună cât de urgent pe ordinea de zi aceste acte normative care ni se cer și solicit votul dumneavoastră favorabil pentru o variantă rezonabilă.

În altă ordine de idei, a apărut în presa centrală acum vreo săptămână, 10 zile, un articol intitulat "Senatorii juriști îi apără pe hoți".

Îmi arăt indignarea față de acest mod de a prezenta lucrurile.

Sunt membru de peste 10 ani al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului și pot să afirm cu mâna pe inimă că niciodată nimeni nu a ținut cu infractorii în această comisie.

Ca atare, în calitate de președinte al acestei comisii, îmi arăt nedumerirea - că altceva prea mult nu putem face -, dar mă disociez de acest articol.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Mihai Ungheanu (PRM) - declarație politică având ca temă opinia reală despre activitatea Grupului pentru Dialog Social;

Are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Doamna președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori, Este surprinzător să vezi că oameni ai legii în Parlament abandonează respectul legilor pentru a pleda pentru privilegii.

Legalmente, ordonanța Guvernului prin care imobilul din Calea Victoriei nr. 122 trebuia să treacă de la o fundație a tineretului în folosința Grupului pentru Dialog Social nu poate fi susținută.

Încercarea Guvernului de a-i dărui acestei organizații nonguvernamentale, cu mâna Parlamentului, un imobil este potrivnică legilor existente.

Potrivnică adevărului este și încercarea unor susținători din Parlament de a stabili un profil extrem de avantajos acestei organizații nonguvernamentale.

Declarația mea politică de astăzi își propune să aducă la cunoștință celor care au votat împotriva acestei ordonanțe, ca și celor care i-au dat un vot de susținere, care este opinia reală despre GDS, venită chiar din rândurile celor care cunosc activitatea acestei organizații nonguvernamentale din interior, de la figuri respectate acolo, dar care sunt complet nemulțumite de ceea ce a pretins că face această organizație nonguvernamentală și, mai ales, ceea ce n-a făcut față de promisiuni.

Un exemplu elocvent ni-l dă Gabriel Tamas, figură proeminentă a disidenței maghiare din România și Ungaria, care scrie o "scrisoare către prietenii mei români" tocmai pentru a le atrage atenția că sunt extrem de inactivi atât în planul teoretic, cât și în cel practic.

Acest prieten, când este vorba de rolul mediator al formațiilor de societate civilă vizate este și mai concret. Și dăm citatul: "A sprijinit vreodată tabăra democraților români revendicările salariale ale vreunui, indiferent care, grup de muncitori? S-a solidarizat vreodată cu greviștii? A avut argumente față de criticile referitoare la strategia politică practicată de Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, strategie considerată de mulți absurdă, care a dus la faliment Rusia? A propus vreodată și altceva decât adaptarea și modelarea exterioară la Occident?", închidem citatul.

Practic, Gabriel Tamas spune aici ceea ce urmau să facă pretențioasele grupări de societate civilă și ceea ce n-au făcut.

La întrebările lui Tamas adăugăm și noi una: S-a implicat vreodată GDS în problemele uneia dintre cele mai dezavantajoase categorii profesionale din România în ultimii 17 ani, minerii?

La această scrisoare către prietenii săi români GDS-iști Tamas a primit răspunsuri care ocolesc însă tocmai chestiunile vitale.

Cei care au introdus în expunerea de motive trimisă la Parlament laudele nemăsurate aduse GDS cunosc astfel de reacții?

Și mai expresivă este poziția profesorului francez Claude Karnoouh, care a predat la Universitatea din Cluj multă vreme și îi cunoaște bine pe eroii fundațiilor de societate civilă din România.

Reproșurile lui Claude Karnoouh sunt la fel de severe și vizează insuficiența doctrinară analitică și incapacitatea inserării în realitățile nevralgice ale României.

Citez: "În România" - spune Claude Karnoouh - "nu a existat nicio inițiativă intelectuală care să creeze vreo legătură între mișcarea muncitorească și «intelighenție», așa cum a fost, de exemplu, Solidaritatea din Polonia."

Mimetismul față de vestul Europei și față de SUA caracterizează, după profesorul francez, acest tip de intelectuali declarativi. "Ei se declară disidenți", zice Claude Karnoouh, "dar am stat mulți ani în România pe timpul lui Ceaușescu, '71—'82, și cu excepția lui Paul Goma nu am auzit, văzut sau cunoscut disidenți. Și, dacă ei au existat, s-au manifestat, probabil, atât de discret încât nimeni nu i-a auzit, în afară de revolta minerilor din Valea Jiului din '77, care, la vremea aceea, în Occidentul anticomunist a fost răsfățată pe toate canalele mediatice."

Claude Karnoouh critică și ploaia de analiști politici improvizați produși de așa-zisa societate civilă din România, străini de suflul intelectual superior al vieții moderne din lume și de realitățile din România.

Citez: "România este o țară fără dezbateri serioase sau, ca în melodramele proaste, totul se termină cu înjurături și denunțuri".

O săgeată nemiloasă este trimisă și la adresa lui Gabriel Liiceanu, ca filozof.

Grav i se pare aceluiași susținător al lui Tamas că nu a existat și nu există la «intelighenția» română o reflecție veritabilă asupra comunismului, după cum niciun examen al propriei ei conduite înainte și după 1989.

Profesorul francez constată că acești intelectuali au fost, citez: "grăbiți, ca și activiștii fostului aparat de partid, să caute imediat avantaje și privilegii".

Se potrivește, oare, această conduită oportunistă a "GDS-iștilor" cu aceea a părintelui lor spiritual, cel din care se revendică, Constantin Noica, care denunța, pe vremuri, și mașina de calcul, și banii, mai ales banii? Întrebarea este a lui Claude Karnoouh, iar eu am reformulat-o.

Citez: "Totul a fost un simulacru.

Grupul pentru Dialog Social este, de fapt, grupul pentru monolog social".

Că profesorul francez avea dreptate se vede și în stăruința așa-zișilor discipoli ai lui Noica de a pune mâna pe un imobil central în București, în chip de chilipir, ocolind legea.

Iată de ce, zice același comentator, oamenii din România, tinerii, și-au pierdut încrederea într-o «intelighenție» reprezentată de Grupul pentru Dialog Social, interesată de comerț, de bunuri, și nu de legalitate și de justiție sau slujire a societății civile.

Incapacitatea de analiză socială a Grupului pentru Dialog Social este marea lui carență.

El vrea să confiște, din motive de capital politic, de pildă, anticomunismul, în loc să îl analizeze cu adevărat pentru a-i pricepe istoria și sensul.

Iată un citat din același Claude Karnoouh: "Pentru a sesiza sensul comunismului trebuie părăsit provincialismul dâmbovițean sau someșean și trebuie gândită, într-adevăr, ființa-lume a modernității tardive."

Simptomatică mi se pare izolarea acestor așa-ziși disidenți români de produsele, de contribuțiile, de reflecțiile disidenței consacrate, la vremea ei, din Cehoslovacia, Polonia și Ungaria - asta o spun eu.

Nicio încercare de comunicare în scris, oricât de tardivă, cu celebrele mesaje ale disidenței autentice!

Câtă dreptate avea Claude Karnoouh în 2001 ne-a arătat-o în 2006 un așa-zis raport final de condamnare a comunismului în România, amplu eșec în planul cercetării științifice, ca și al capacității de reflecție asupra tragicei experiențe umane dintre anii 1944 și 1989.

Citatele din Gabriel M.Tamas și Claude Karnoouh provin dintr-o polemică de idei desfășurată în "Dilema" și introdusă într-un volumaș cu titlul "Intelectualul român față cu inacțiunea", apărut în 2002 la editura "Curtea Veche".

După cum vedeți, este în circulație.

Volumul ne arată cât de incapabil de analiză a realităților românești este Grupul pentru Dialog Social, cât de izolată și neinformată poate fi motivația legislativă, guvernamentală și prezidențială înaintată Parlamentului.

Cine vrea să înnoiască viața politică din România n-o poate face încurajând material și nelegal grupuri ale pretinsei "intelighenții" românești drapate în haina societății civile.

Căile sunt altele în Europa, deși în România, vreau să spun, există o viață vie a ideilor, a spiritului critic, de care viața politică și parlamentară a României poate profita din plin.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Petru Nicolae Ioțcu (PD-L) - declarație politică având ca temă rectificarea bugetară pe anul 2008

Are cuvântul domnul senator Petru Ioțcu, Grupul parlamentar al PD-L.

Doresc să vă anunț că domnul senator Viorel Arion a depus declarația la secretariatul ședinței.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Mulțumesc.

De câteva zile se discută o rectificare bugetară venită la mai puțin de două luni de la începutul anului bugetar, o măsură inedită dacă stăm să luăm în calcul și faptul că sunt instituții bugetare care n-au apucat să se bucure de noile bugete.

Așa este și cazul spitalelor din țară, care așteaptă încă semnarea noilor contracte de către ministrul Nicolăescu.

Acest Guvern a ajuns să culeagă roadele guvernării ultimei perioade, însă incompetența, aroganța și indiferența cu care miniștrii Guvernului Tăriceanu II au reacționat la atenționările specialiștilor, la rezoluțiile moțiunilor simple, la sfaturile chiar prietenești venite din diverse părți au dus la situația în care diferența negativă de lichidități dintre previziunea din decembrie 2007 și realitatea din februarie 2008 depășește cu mult suma de un miliard de euro.

Pentru a-și asigura un Crăciun fără stres, Guvernul a propus un buget de poveste.

Partidul Național Liberal, printr-un compromis ascuns cu Partidul Social Democrat, a promovat o lege care, de fapt, încearcă să ascundă dezechilibrele în care se află România după aproape un an de guvernare PNL-UDMR.

PNL, disperat că nu va mai reuși să acopere găurile care apar de la o zi la alta în necesarul public, încearcă să împovăreze, pe de o parte, contribuabilii cu taxe aberante, iar, pe de altă parte, se pretează la a acuza administrațiile publice locale de incapacitatea de a cheltui fondurile primite.

Guvernul, prin reprezentanții săi, declară senin că nu sunt proiecte, că bani ar fi, dar nu știu cum să-i acceseze și, atunci, Guvernul este obligat să-i redistribuie spre alte sectoare.

Este, în mod cert, o campanie de dezinformare în condițiile în care există numeroase proiecte de investiții, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 7/2006, efectuate încă de anul trecut, care nu au fost finanțate nici acum.

Căminele culturale nici până acum n-au primit niciun leu de la bugetul de stat pentru lucrări.

Vorbim despre investiții în derulare, iar unele proiecte de infrastructură școlară au fost, de asemenea, oprite din lipsa finanțării.

Astfel, prin mărirea taxelor și prin reducerea cu peste un miliard de euro a bugetului public prin rectificare Guvernul încearcă să se apropie de limitele reale.

Din moment ce fonduri importante ale Uniunii Europene se îndreaptă tocmai spre dezvoltarea comunităților rurale care sunt printre cele mai sărace și izolate în întreaga comunitate europeană, tu, Guvern, să vii și să pretinzi că aceste comunități au prea mulți bani la dispoziție este una dintre cele mai mari aberații care s-au emis după 1989.

Tocmai de aceea, cerem Guvernului să-și asume întreaga responsabilitate pentru starea în care a adus țara, să renunțe la ideile de împovărare a omului simplu, care nu mai are nicio vină pentru situația în care a ajuns.

Promovând noi impozite, tăind fondurile administrațiilor locale, nu face decât să transforme cetățeanul român într-o victimă fără vină a incapacității unei mâini de oameni cărora le place să se joace de-a administrația.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Verginia Vedinaș (PRM) - declarație politică având ca subiect acțiunile șovinilor maghiari pe teritoriul statului român;

Are cuvântul doamna senator Verginia Vedinaș.

Mai aveți patru minute, doamna senator.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Distinși colegi senatori, Nici nu s-a uscat bine cerneala pe așa-zisa declarație de independență a provinciei Kosovo că au și început acțiunile cu caracter revizionist și revanșard ale șovinilor maghiari de pe teritoriul statului român, care și-au reiterat și intensificat pretențiile de autonomie teritorială.

De altfel, reprezentanții UDMR au afirmat că proclamarea independenței provinciei Kosovo reprezintă un precedent care ar trebui urmat de toate statele europene care au pe teritoriul lor minorități etnice, această formațiune fiind singura care a salutat apariția celui de-al 47-lea stat al Europei, prin proclamarea ilegală a independenței provinciei sârbe.

Adeptă a politicii pașilor mărunți, această formațiune a avut ca unică preocupare, de 18 ani încoace, epurarea pe criterii etnice în județele Covasna, Harghita și Mureș, prin alungarea a mii de români din căminele lor, iar acum proclamarea independenței provinciei Kosovo a aprins imaginația bolnavă a iredentiștilor care și-au amplificat pretențiile separatiste.

De altfel, după cum sunteți informați, domnilor colegi, cu privire la această politică de epurare s-a pronunțat și Academia Română, și salut, cu această ocazie, de la tribuna Parlamentului atitudinea celui mai înalt for științific al României, care s-a autosesizat, ca să vorbesc în termeni juridici, și a început să scoată în evidență ceea ce se întâmplă în județele respective.

În ultimele două săptămâni au avut loc în Ardeal, la Cluj și Sfântu Gheorghe, o serie de manifestații ilegale prin care elemente ostile statului nostru și-au exprimat acordul față de ruperea provinciei Kosovo din granițele Serbiei strămoșești.

Nici orașul Oradea nu a scăpat elanului revizionist, zeci de afișe cu sloganuri iredentiste contrare adevărului istoric împânzind centrul municipiului de pe Crișuri.

Astfel, au fost postate la sediul Partidului România Mare, la avizierul din fața Prefecturii Bihor, pe soclul statuii "Ostașului necunoscut", dar și pe pereții altor clădiri două tipuri de afișe care aveau reprezentat steagul Ungariei suprapus pe harta Ardealului dezlipit de România și simboluri, aparținând Ungariei Mari, pe care scrie în limba maghiară "Ardealul este pământ unguresc și așa va rămâne!", precum și "Ardealul este al ungurilor!".

În mod cu totul surprinzător, autoritățile locale nu au reacționat în niciun fel împotriva acestor manifestări care instigă la ură națională și prin care este defăimată națiunea română.

Ne exprimăm profunda indignare față de aceste acțiuni antiromânești și atragem atenția tuturor celor care văd în independența provinciei Kosovo un precedent și urmăresc dezmembrarea teritorială a statului român că România este și va fi întotdeauna un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, așa cum este proclamat prin Constituție prin chiar primul articol al Legii noastre fundamentale, iar Partidul România Mare se va opune cu toată forța, așa cum a făcut-o mereu, oricăror pretenții de autonomie teritorială pe criterii etnice.

Sperăm, de asemenea, că autoritățile statului nostru, ca urmare și a acestui mesaj pe care îl transmitem astăzi și a altor mesaje pe care le-am transmis deja în teritoriu, vor da dovadă de responsabilitate și de consecvență în ceea ce privește nerecunoașterea independenței falsului stat Kosovo și că, în viitorul apropiat, nu vom asista la o retractare a declarațiilor inițiale în funcție de anumite interese obscure care, pe termen lung, ar face un imens deserviciu atât României, cât și stabilității regionale.

Vă mulțumesc, domnilor colegi. (Aplauze).

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Mihai Țâbuleac (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) -declarație politică având ca titlu Lupta Guvernului României împotriva Comisiei Europene;

Are cuvântul domnul senator Mihai Țâbuleac, independent afiliat la Grupul parlamentar al PD-L.

Domnule senator, grupul dumneavoastră mai are 5 minute.

Mai aveți un coleg care, probabil, dorește să intervină.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Doamnelor și domnilor senatori,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Lupta Guvernului României împotriva Comisiei Europene".

De când s-a semnat aderarea la Uniunea Europeană, Guvernul României și-a mai găsit un adversar, Comisia Europeană.

Înverșunarea acumulată contra președintelui țării devenise atât de mare încât a depășit granițele țării.

Furia trebuia descărcată în capul cuiva, astfel încât parada umflării mușchilor naționalismului să fie cât mai captivantă.

S-a ajuns într-o situație paradoxală în care cel mai mare eurosceptic a devenit chiar Guvernul.

Întâi, s-a pornit războiul pentru taxa de primă înmatriculare.

Comisia Europeană a acuzat că invenția fiscală nu este în conformitate cu legislația comunitară, iar ai noștri au replicat că se dorește transformarea României în cimitir de mașini.

A urmat un schimb de adrese în care reprezentanții Uniunii Europene ne cereau una, iar ai noștri le răspundeau alta.

În tot acest timp, românii, cetățeni europeni, au plătit biruri și au rămas cu dezamăgirea de a nu fi înțeles care este deosebirea dintre vremurile vechi și cele de după aderare.

De curând, aceeași Comisie Europeană a cerut României să recupereze 27 de milioane de euro reprezentând ajutor ilegal în cazul privatizării Companiei "Automobile Craiova".

Cererea a fost determinată de constatarea că valoarea de piață a participației cumpărate de Compania "Ford" - Europa a fost subevaluată și, prin impunerea unor condiții de altă natură decât economică în ceea ce privește licitația, România a renunțat la venituri în valoare de 27 de milioane de euro.

Din nou s-a lăsat cu supărare mare, dar nu exprimată la masa negocierilor, ci în fața națiunii.

Ce vrea Comisia Europeană să facă România?, s-au întrebat retoric guvernanții noștri.

Adică, să înțelegem noi că suntem apărați în fața presiunii occidentalilor care vor să ne țină în stare de subdezvoltare, adică, ai noștri, de la Guvern, ne-au introdus în Europa ca să aibă de cine să ne apere.

Să ne bucurăm că bugetul țării s-a reîntregit cu o sumă destul de consistentă sau să ne supărăm că oficialii europeni ne sperie investitorii?

Oricum, este interesant de observat că în acest caz nu s-a enervat cel care trebuie să plătească banii, ci cel care trebuie să-i primească.

De asemenea, mai trebuie precizat că, deși autoritățile române au informat Comisia Europeană cu privire la faptul că privatizarea Companiei "Automobile Craiova" va fi notificată, oficialii europeni au lăsat să se vadă stupoarea, deoarece au aflat despre privatizare din presă.

Rezultă de aici că Guvernul României colaborează și se consultă cu Comisia Europenă în aceeași manieră cum o face și cu președintele țării, adică deficitar.

Susțin această declarație pentru că vreau să răspund la întrebarea referitoare la dorința Comisiei Europene vizavi de România.

Domnule premier și domnilor miniștri, Această instituție vă cere doar să respectați regulile.

Uniunea Europeană are reguli clare în ceea ce privește fiscalitatea, concurența și ajutorul de stat.

Respectați-le, pentru că numai în acest fel vom reuși integrarea în lumea la care am consimțit să ne alăturăm.

Mulți români au sperat că prin aderarea la civilizația europeană vom scăpa de o meteahnă foarte păguboasă:

tendința de a încălca regulile.

Suntem un popor cu un număr imens de legi și regulamente, dar și cu un coeficient prea mare de nerespectare a acestora.

Trebuie să ieșim din acest blocaj.

În fine, ca senator, vă cer să acordați atenția cuvenită procesului de consultare și colaborare, pentru că de aceea avem reprezentanți în principalele instituții europene, să vă așezați la masa negocierilor și a discuțiilor civilizate și să renunțați la umflarea baloanelor naționaliste.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Grupul dumneavoastră parlamentar nu mai are decât un minut.

 
  Dan Mircea Popescu (PSD) - declarație politică având ca temă scăderea nivelului de trai în România;

Are cuvântul domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

După mai bine de trei ani de guvernare de dreapta în România, suntem în măsură să evaluăm pe baza datelor și cifrelor oficiale ceea ce s-a întâmplat în realitate în țară, dincolo de vorbe și programe.

Astfel, o primă concluzie se referă la faptul că niciunul dintre cele patru criterii esențiale de performanță ale unui regim politic democratic, și anume: stabilitatea și eficiența instituțiilor, creșterea puterii de cumpărare a cetățenilor, reducerea decalajelor interne și externe și limitarea corupției, nu a fost îndeplinit.

Fundamentarea parțială a acestei concluzii decurge și din datele publicate de Institutul Național de Statistică în anul 2007 în volumul intitulat "Tendințe sociale", volum coordonat de domnul Vergil Voineagu, președintele acestei instituții.

În ceea ce privește sărăcia, datele publicate vorbesc de la sine.

Astfel, în anul 2004 rata sărăciei a fost de 17, 9%, în anul 2005 rata sărăciei a fost de 18, 2%, iar în anul 2006 rata sărăciei a fost de 18, 6%.

Datele pentru anul 2007 nu sunt încă disponibile.

Așadar, aproape unul din cinci locuitori ai României trăiește într-o familie ale cărei venituri sunt mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din media veniturilor disponibile.

Incidența sărăciei este mai înaltă și în evidentă creștere în rândul copiilor de la 0 la 15 ani, astfel încât în 2006 unul din patru copii se afla în întreținerea membrilor unei familii ale cărei venituri sunt sub pragul sărăciei.

Familiile cu trei și mai mulți copii reprezintă tipul de familie care înregistrează cea mai înaltă rată a sărăciei în România - 45, 4% în anul 2006.

Persoanele vârstnice singure sunt și ele mult mai afectate de sărăcie.

Una din trei persoane de peste 65 de ani care locuiesc singure nu dispune de venituri suficiente pentru depășirea pragului sărăciei.

În sfârșit, sărăcia este inegal distribuită și în profil regional.

Rata sărăciei este de patru ori mai mare în regiunile de nord-est, sud-est și sud-vestul Olteniei decât în regiunile București, Ilfov.

Dacă adăugăm și regiunea Muntenia de sud, acestea cumulează mai mult de două treimi din populația săracă a României.

Ceea ce îngrijorează este faptul că în aceste regiuni s-a înregistrat o creștere semnificativă a incidenței sărăciei în acești ultimi trei ani.

Creșterea ratei sărăciei, afirmă autorii volumului citat, este determinată de creșterea inegalității veniturilor în condițiile în care veniturile mici au crescut mai puțin decât veniturile mari.

Modificarea sistemului de impozitare prin introducerea, începând cu anul 2005, a cotei unice de impozitare constituie unul dintre factorii importanți ce au determinat creșterea inegalității veniturilor.

Cota unică de impozitare a adus, stimați colegi, avantaje materiale doar pentru 4, 8% din salariați, respectiv pentru cei cu un salariu de peste 15 milioane de lei vechi.

Aceștia reprezintă doar 183.163 de persoane din cei 3, 8 milioane de salariați cu normă întreagă din România.

Cota unică de impozitare nu a generat mai multe locuri de muncă decât ar fi generat economia în mod normal, și nici nu a scos la suprafață locuri de muncă din economia subterană.

Conform Institutului Național de Statistică, dacă în 2004 lucrau în economia subterană 1, 3 milioane de persoane, în 2006 numărul acestora a ajuns la 1, 45 milioane de persoane.

În sfârșit, veniturile și consumul celor mai săraci - 20% din populație - au scăzut de la 11, 24% din PIB în 2004 la numai 10, 66% în 2005 și, respectiv, 10, 11% în 2006, în timp ce veniturile și consumul celor mai bogați - 20% din populație - au crescut de la 36, 6% din PIB în 2004 la 38, 03% în 2006.

Ca urmare, și coeficientul Gini, cel ce măsoară inegalitatea veniturilor și a consumului, a crescut și el de la 36, 3% în 2004 la 37, 7% în 2006.

În ceea ce privește decalajele economice și sociale față de țările Uniunii Europene, acestea cresc și ele. Șapte din cele opt euroregiuni de dezvoltare din România se află printre cele 15 regiuni cele mai sărace ale Uniunii Europene, iar regiunea de nord-est a României este cea mai săracă dintre regiunile Uniunii Europene.

Convergența reală cu țările din Uniunea Europeană este extrem de lentă, doar 50% din localitățile din România având acces la rețele de apă potabilă și canalizare.

Reducerea nivelului de trai s-a repercutat dramatic și în scăderea cantității și a calității consumului de produse agroalimentare pe locuitor.

Astfel, consumul de calorii, respectiv media zilnică pe persoană, a scăzut de la 3.350 la 2.435 de calorii; consumul de proteine a scăzut de la 112 grame la 81 de grame; consumul de lipide a scăzut de la 96 de grame la 92 de grame; consumul de glucide a scăzut de la 487 de grame la 315 grame.

Toate acestea, stimați colegi, sunt consemnate în statistici oficiale, sunt consecințe ale unei politici de dreapta care produce, în mod evident, sărăcie, inegalitate socială, decalaje de dezvoltare interne și externe.

Toate acestea sunt cunoscute de acum și sunt catalogate drept excese ale capitalismului, menirea social-democrației fiind, după unii, tocmai atenuarea acestor excese.

Statul social activ, dezvoltarea sectorului public al economiei, redistribuirea reprezintă răspunsul nostru la elementele esențiale ale capitalismului: statul, proprietatea privată, piața.

A ne mărgini doar la atenuarea exceselor capitalismului pare insuficient.

Este prea puțin pentru vocația social-democrației, care este cu totul alta, și anume: dezvoltarea și progresul social, așa că democratizarea capitalismului pare a fi un obiectiv mult mai aproape de ceea ce ne propunem, înțelegând prin democratizarea capitalismului accesul cât mai larg la resursele bunăstării: la sănătate, la educație, la cultură, la pregătire profesională continuă, la servicii de calitate.

Toate acestea se întâmplă însă în capitalism, așa cum știm.

El va produce sărăcie, inegalitate, subdezvoltare.

Reprezentanții săi vor cere în continuare pragmatism, flexibilitate de reglementare, tocmai pentru a-și putea promova propriul model de capitalism, propriile valori, propriile principii neoliberale. Și aici ating, stimați colegi, punctul critic.

Frumusețea acestei lumi este tocmai faptul că nu există un singur model de capitalism bun sau un singur mod bun de a conduce economia.

Dimpotrivă, pledoaria mea este pentru un alt fel de capitalism, menit să-și asume mai multe responsabilități sociale și care să nu mai facă din maximizarea cu orice preț a profitului principala sa preocupare.

Așadar, un nou model de capitalism este prefigurat în liniile sale principale de programul Partidului Socialiștilor Europeni "O nouă Europă socială".

Elementele sale le găsim și în programul partidului nostru "România socială".

Elementul fundamental îl reprezintă promovarea unui model de societate inclusivă în care nimeni nu este lăsat în urmă sau în afară.

Solidaritatea, coeziunea socială, dialogul și parteneriatul social, responsabilitatea, echitatea sunt tot atâtea repere ale acestui model al schimbării politice din România.

Până atunci, stimați colegi, cele 10 măsuri cerute Guvernului pentru a depăși situația de azi a populației țării sunt măsuri raționale și stăruim asupra lor.

Este vorba de cele 10 măsuri din moțiunea simplă votată în această sală de către dumneavoastră săptămâna trecută, moțiune simplă dezbătută și impusă în Senat, care vă cere și cere Guvernului, cu necesitate, realizarea imediată a acestor măsuri.

Ele sunt obligatorii, reamintesc, intră în sarcina acestui Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - declarație politică referitoare la: activitatea de ministru al culturii și cultelor a domnului Adrian Iorgulescu; articolul cu privire la poetul Grigore Vieru, publicat în ziarul Moldova Mare din Chișinău; personalitatea președintelui Ion Iliescu;

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor colegi, Nu aș fi insistat să vorbesc astăzi dacă nu ar fi câteva probleme urgente și grave.

Cea mai importantă, cea mai gravă este aceea că noi la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă nu putem lucra cu actualul ministru al culturii.

De mai multă vreme am atras atenția că Domnia Sa se sustrage oricărui control parlamentar, oricărei întrebări.

Am strigat din această sală - când s-a schimbat Guvernul - că ar trebui, în fine, ca și ministrul culturii să treacă prin Comisiile de cultură.

S-a creat un precedent periculos, a fost inclus în Guvern prin semnătura președintelui, prima oară, și când s-a făcut al doilea Guvern Tăriceanu domnul Iorgulescu a intrat în acest Guvern fără să fie ascultat de Comisiile pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, fără a i se pune întrebările pe care le cerea activitatea sa de până atunci.

Am de precizat că în această vreme s-au făcut cercetări și unele dintre ele duc la concluzia că la Ministerul Culturii și Cultelor, așa cum spunea și deputata Lavinia Șandru, de curând, "este jaf la drumul mare".

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă nu-și poate asuma răspunderea pentru ceea ce face un ministru care, convocat de mai multe ori la comisie, nu a venit, și-a trimis secretarul de stat, un om inteligent de altfel, Demeter, care nu poate răspunde în locul ministrului de fapte personale ale ministrului.

Aș vrea să vă dau câteva exemple foarte, foarte grave.

Dintr-un raport al unei instituții care se ocupă cu aceasta reiese că la Ministerul Culturii și Cultelor contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale nu se ține pe categorii, iar cea analitică nu se ține pe fiecare obiect de evidență, nu se respectă principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Toate acestea sunt încălcări grave ale legilor în vigoare.

Se constată nerespectarea procedurilor de achiziție publică cu ocazia derulării programelor de diplomație culturală.

Acestea sunt chestiuni foarte grave.

S-au comandat, și se pare că nu există niciun indiciu că s-au executat, 10.000 de pachete la un preț de 22 de miliarde de lei pentru diplomație culturală, să se trimită respectivele pachete în lume, și cei care au fost puși să semneze acolo au cerut sprijin Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă pentru că ei nu au avut niciodată acele obiecte în mână.

Sunt lucruri foarte grave, noi nu putem controla faptele de la Ministerul Culturii și Cultelor, iar la ultima noastră chemare -miercuri i-am transmis scrisoarea - dumnealui ne-a răspuns azi că are alt program.

Eu știam că Parlamentul este cel care numește miniștri, eu știam că Parlamentul este cel care controlează activitatea miniștrilor.

Faptul că Domnia Sa are alt program ar trebui să-l privească și să fie eliberat din muncă pentru a se ocupa de alt program.

Cer cu hotărâre destituirea acestui om care la toate întrebările privind mizerabilele sale fapte de arme se ocupă de biografia celor care îl întreabă.

Acesta este un procedeu foarte simplu.

De aceea se fură acolo la domnul Iorgulescu, pentru că am scris eu poezii pentru Nicolae Ceaușescu.

Eu ceea ce am scris îmi asum.

Să văd dacă domnul Iorgulescu își asumă banii pe care nu-i poate justifica și pe care instituțiile abilitate vin să ne spună că i-a cheltuit aberant.

Sunt, de exemplu, situații ca aceasta: a înființat o societate comercială împreună cu un cetățean, după care a părăsit societatea și-i dă bani de la minister tocmai societății respective.

Dumnealui crede că suntem lipsiți de o minimă putere de a face conexiuni.

Dar nu este numai părerea noastră.

Sunt cererile cineaștilor care nu mai pot lucra.

Dumnealui face așa: are loc concursul, stabilește o anumită ordine a scenariilor și domnul ministru Iorgulescu vine și spune: "Nu! Facem altfel".

Dumnealui vorbește despre autonomia acelor întreprinderi care se află sub puterea dumnealui, dar numește oamenii de la respectivele conduceri.

Nu putem discuta cu dânsul, nu putem lămuri nimic, nu vrea să vină și trimite, în schimb, un captiv al său, un maghiar, repet, inteligent, care chiar el e acuzat că dă cei mai mulți bani din cultura scrisă, 19, 5%, culturii maghiare din România.

Eu nu aș ridica toată această problemă dacă nu mi-aș da seama că se creează acolo un anumit schimb de complicități, și rog Guvernul să ia măsuri împotriva acestei risipe uriașe, contra acestor fraude, așa cum se prefigurează ele în momentul de față, pentru că nu se mai poate în felul acesta.

La o emisiune de televiziune moderatorul Adrian Ursu mă întreabă: "Bine, dar Parlamentul?" și eu ce să-i spun? Ce să facă Parlamentul? Ce să fac, să-l vânez? Să-mi iau o pușcă și să merg să-l vânez? Dacă nu vrea să vină! Nu a vrut să vină nici măcar atunci când s-a discutat bugetul pe care nu noi îl ceream de la minister, ci ministerul îl cerea de la noi, Parlamentul. "Domnule ministru, veniți!".

Într-un târziu a venit și a spus că el când poate vine, când nu...

Cum când poate vine? Nu sunt banii Ministerului Culturii și Cultelor?

Îmi pare foarte rău că lucrurile stau așa.

Eu nu vreau să intru în corul celor care atacă Guvernul.

Pe cât mi-a fost posibil ceea ce a fost bun am apărat, am apărat chiar în condițiile în care nici nu s-a știut public faptul că am această poziție în favoarea stabilității, dar trebuie făcut ceva, nu poate fi lăsată cultura pe mâinile acestui om lipsit de responsabilitate, care nici măcar să discute despre ticăloșiile ce se fac sub conducerea sa nu vrea.

A doua problemă pe care v-o supun este referitoare la un ziar pe care mi l-a adus Ilie Ilașcu, un ziar care m-a înfiorat.

Acesta se numește "Moldova Mare", a apărut la Chișinău și este un ziar care există cu sprijinul forțelor imperialiste, stacojii, cu gândul, firește, de a contribui la destabilizarea raporturilor dintre noi și sora noastră de peste Prut, cu gândul de a sprijini acele forțe oculte care doresc dezastru în această parte de Europă.

Ziarul a apărut în limbile moldovenească și rusă, este plin de atacuri la adresa României.

În continuare, este citată și o frază foarte înțeleaptă a unuia dintre oligofrenii politicii mondiale, Vladimir Voronin: "Moldovenii nu figurează printre etniile permise în România".

Iată ce grijă are domnul respectiv!

Și, în acest număr, pe o pagină întreagă, este atacat, într-un moment foarte greu al vieții lui, după ce a fost atacat în permanență de publicațiile oficiale, marele poet național Grigore Vieru.

În numele bunului-simț, în numele solidarității intelectuale și al solidarității naționale, cer protecție pentru Grigore Vieru din partea autorităților europene.

Grigore Vieru este înaintea celei de-a doua operații pe inimă.

Este un atentat împotriva vieții lui Grigore Vieru, și eu rog conducerea Senatului să facem tot ce depinde de noi pentru a-l salva pe Grigore Vieru de mârșăvia și de consecințele acestor atacuri.

A treia problemă pe care voiam să o ridic este una simplă.

În vremuri de cumplit dezechilibru reapare printre noi nevoia de oameni de echilibru, în măsură să dea o speranță și un sens dinamismului care ar putea să se transforme în isterie și în fugărirea oamenilor publici între ei.

Acum, după ce se poate decoda, la modul direct, dezastrul din câteva țări central și est-europene care au intrat în vremea nouă ca țări și s-au spart dramatic devenind provincii, acum, cercetând ruinele construcției morale din chiar țara noastră, acum, când suntem mai dezuniți decât oricând, nu este cazul să idilizăm perioada Iliescu, mai ales că unii dintre noi au criticat-o dur, unii o critică și azi - revista mea, "Flacăra", a publicat toate punctele de vedere privitoare la domnul Iliescu -, dar în ce mă privește susțin că, deși l-am și criticat pentru ceea ce eu numeam părăsirea stângii de către cel care este azi clasicul stângii românești, e cazul să recunoaștem că țara a rămas țară, războiul civil a fost evitat și viitorul României a devenit accesibil în primul rând datorită felului în care a condus Ion Iliescu lucrurile.

Sigur, domnul Iliescu poartă răspunderea a tot ceea ce s-a petrecut în România în acești ani.

Nu poate să se derobeze de această răspundere, dar, sigur, el nu a avut toate pârghiile necesare, ceea ce până la urmă nici nu interesează pe oameni și, mai ales, istoria.

Faptul este că istoria este istorie și nu-i putem face cu ochiul, nu putem face schimb de complicități cu ea, nu putem tăcea.

Binele și răul au mers și merg dialectic împreună, dar binele în cazul Iliescu prevalează - după părerea mea - semnificativ.

Omenia, pluripartidismul, păstrarea granițelor, blocarea războiului dintre frați, pledoaria convingătoare pentru deschiderea spre Occident și pentru alianțe dătătoare de siguranță și stabilitate, promovarea unor oameni tineri, toate gravitând în jurul ideii de echilibru, reprezintă date obiective ale perioadei Iliescu în istoria țării.

Îl cunosc de mult, puțini au fost ca el în anii '60, '70 și '80, el lângă Ștefan Andrei - cu care are cele mai proaste raporturi, de altfel -, lângă Cornel Burtică și lângă alți oameni ai epocii care încercau altceva.

Ion Iliescu a deschis orizonturi, a lucrat cu mult curaj în locuri în care mai nimeni nu îndrăznea să vină, și aș vrea să vă spun, în câteva vorbe, că în 1968 a participat la ședința UTC a "Uniunii scriitorilor", unde s-a cerut dedogmatizarea României, s-au cerut publicații, desființarea cenzurii și s-au spus lucruri extrem de îndrăznețe.

Despre ele a vorbit într-un mod excepțional în "Flacăra" marele istoric și critic literar, colegul nostru, Mihai Ungheanu.

L-am văzut pe Iliescu la Festivalul mondial al tineretului de la Sofia înfruntând violența și KGB-ismul celor ce primeau delegațiile creștin-democrate și social-democrate cu duritate, l-am văzut pe Iliescu acolo întrebându-l pe Tiajelnikov, care era liderul Konsomol-ului, dacă vrea ca România să se retragă de la festival și să stingă curentul electric în Bulgaria.

A fost ferm, sigur că a devenit altceva în vremea noastră, a învățat multe nuanțe, și-a mai pierdut din radicalitatea de atunci, și-a recâștigat-o la un recent consiliul național al PSD, unde a fost remarcabil, și sunt bucuros ca la vârsta de 78 de ani, deși, repet, eu însumi l-am atacat nu de puține ori, să-i urez în numele meu, și poate și în numele unora dintre dumneavoastră, La mulți ani! și să fiu bucuros de exemplul său de dinamism, de credință și de echilibru. (Aplauze).

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Constantin Gheorghe (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) - declarație politică având ca titlu Sinceritate marca PSD;

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Constantin, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Fac un apel la liderii de grupuri să mobilizeze colegii în sala de ședințe, urmând să trecem la voturile finale.

Aveți cuvântul, domnule senator Constantin Gheorghe.

   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimați colegi, Ascultându-i pe antevorbitorii mei, pe distinsul coleg Dan Mircea Popescu, care făcea referiri la moțiunea simplă și la cele 10 măsuri cerute Guvernului, și pe distinsul coleg maestrul Adrian Păunescu, care cerea demisia unui membru al Guvernului, m-am convins încă o dată că aceste considerații pe care le fac în declarația politică de astăzi sunt justificate.

Declarația mea politică se poate intitula "Sinceritate marca PSD".

Zilele trecute, Mircea Geoană - știut și ca negociator al PSD cu partidul de guvernământ - a susținut cu fervoare în Senat o moțiune simplă în care, prin discursul său, a adus acuze grave actualului Guvern.

A vorbit de incompetență, haos, dezastru, incoerențe și despre schimbarea actualului Guvern.

De altfel, PD-L a susținut, prin votul său, această moțiune simplă.

Se știe că PD-L pregătește o moțiune de cenzură în urma căreia, dacă va fi votată, Guvernul trebuie să plece, cum îi place domnului Mircea Geoană să spună. Și, totuși, întrebat de presă dacă PSD ar susține moțiunea de cenzură a PD-L, a replicat sec: "Nu mă interesează moțiunea de cenzură a PD-L."

De ce, domnule Mircea Geoană?

Nu doriți dumneavoastră căderea acestui Guvern incapabil?

Nu doriți dumneavoastră și PSD binele poporului român?

Nu doriți dumneavoastră ca România să se integreze, în sfârșit, în Europa?

Când sunteți sincer? Când cereți votul pe o moțiune simplă care nu are niciun efect concret sau când spuneți că Guvernul nu mai are susținere parlamentară și trebuie să plece?

PD-L vă oferă ocazia să vă clarificați poziția față de propriul electorat și să demonstrați dacă doriți sau nu căderea Guvernului.

Moțiunea noastră de cenzură v-ar oferi acel prilej. "Tăriceanu, dă banii înapoi!" este moțiunea care poate provoca chiar configurarea unei noi majorități și, coroborată cu votul uninominal, poate genera și restructurarea actualei clase politice, restructurare atât de dorită și de fluturată de reprezentanții tuturor partidelor.

Așadar, domnule Mircea Geoană, poate renunțați la metoda "arătării pisicii" pentru a obține de la actualul Guvern noi pomeni electorale și vă veți apleca asupra unui subiect serios: moțiunea de cenzură a PD-L.

Vă aparține afirmația că sub Guvern PNL încă aproape un an starea economico-socială a țării se va deteriora grav, lucru greu de suportat de populație.

Sunteți în opoziție, alăturați-vă acestui demers democratic specific și dați dovada sincerității dumneavoastră și a partidului pe care îl conduceți și îl reprezentați! Este un apel care vă oferă nu numai mijloacele, ci și ocazia concretă pentru a demonstra că nu există alianța PNL-PSD care, în fapt, stabilește destinele României la ora actuală.

Așteptăm cu interes.

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Arion (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) -declarație politică având ca temă vizita la Hunedoara a doamnei Zvetlana Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Viorel Arion: (declarație politică neprezentată în plenul Senatului)

Un vechi proverb românesc spune: "Școala face omul om și altoiul pomul pom."

Despre cât de importante sunt educația și întreg procesul educațional nu cred că mai are rost să insist.

Aș dori totuși să remarc faptul că nu întotdeauna știm să prețuim ceea ce încă avem și că de multe ori, de dragul unor interese mărunte, sunt sacrificate idealuri, principii, valori.

În Programul de guvernare al Guvernului Tăriceanu, în capitolul 5 referitor la "Politica în domeniul educației", se afirmă că unul dintre obiectivele mari ale guvernării este "descentralizarea și depolitizarea sistemului educativ".

Recent, sub sloganul "Exmatriculați politica din școală!", sindicaliștii din cadrul Federației Educației Naționale au început o campanie desfășurată prin propria publicație, "Școala românească", ce are ca scop eliminarea intereselor politice din unitățile de învățământ și scoaterea din sistem a tuturor celor care ajung în funcții de conducere cu ajutorul unui carnet de partid.

Inițiativa este lăudabilă și cred că majoritatea cetățenilor ar fi de acord cu ea.

Cum a înțeles Guvernul PNL și cum au înțeles membrii acestui Guvern să răspundă acestei inițiative?

Am să vă redau o întâmplare petrecută în municipiul Hunedoara.

Aflată în vizită, probabil de lucru, secretarul de stat Zvetlana Preoteasa a considerat că este bine să stea de vorbă cu părinți ai elevilor de la Liceul "Iancu de Hunedoara", drept pentru care a dat ordin să fie adunați circa 40 de părinți ca să le explice dumneaei cum stă treaba cu politica în domeniul învățământului.

Pe când ordinul a fost dus la îndeplinire, surpriză!, doamna Zvetlana Preoteasa s-a prezentat la întâlnire însoțită de candidatul PNL la Primăria Municipiului Hunedoara, transformându-se subit dintr-un reprezentant al Guvernului în agent electoral.

A devenit evident pentru toată lumea că întâlnirea solicitată nu era una destinată unui scop nobil și declarat, și anume cel de a lua pulsul problemelor din învățământ, ci aceluia de a polariza - electoral - atenția asupra candidatului la primărie.

Secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar Zvetlana Preoteasa este membru PNL din 1996, fost vicepreședinte al organizației municipale Râmnicu-Vâlcea, președinte al organizației femeilor Vâlcea și fost consilier județean PNL.

Evoluția remarcabilă, din punct de vedere politic, a doamnei Zvetlana Preoteasa nu o scuză pentru faptul de a-și fi încălcat obligația de a menține echidistanța și de a evita politizarea actului de învățământ.

Deoarece, cu bună știință, doamna Zvetlana Preoteasa a încălcat atât prevederile legii, cât și unul dintre obiectivele Programului de guvernare, îi solicit, pe această cale, demisia din postul de secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Înainte de a supune votului dumneavoastră ordinea de zi a ședinței noastre de astăzi, permiteți-mi să vă citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2007 pentru modificarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2006;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2007 pentru completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 - Codul penal și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea referendumului național din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Președintelui României;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2007 pentru modificarea și completarea art. 157 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Ministerului Economiei și Finanțelor;
  • Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații;
  • Lege privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanțării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare și prefinanțare alocate de la bugetul de stat;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2007 pentru aprobarea redistribuirii unor posturi din cadrul aparatului de lucru al Guvernului în cadrul Ministerului Afacerilor Externe;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2007 pentru aprobarea redistribuirii unor posturi din cadrul aparatului de lucru al Guvernului și al Agenției pentru Strategii Guvernamentale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2007 pentru modificarea alin. (2) al art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2007 privind instituirea Programului național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2007 pentru modificarea și completarea titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2007 privind Gruparea europeană de cooperare teritorială;
  • Lege pentru completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 45/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere;
  • Lege pentru abrogarea lit. b) a art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/1999 privind înființarea și utilizarea Fondului național de solidaritate;
  • Lege pentru completarea art. 258 din Codul penal;
  • Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat;
  • Lege privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 acțiuni deținute de stat la Compania Națională "Administrația Porturilor Maritime" - SA Constanța, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanța;
  • Lege pentru modificarea alineatului 1 al articolului 172 din Codul de procedură penală;
  • Lege privind modificarea art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice;
  • Lege privind autorizarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului pentru finanțarea cheltuielilor cu asigurarea pazei societăților comerciale cu capital majoritar de stat aflate în proces de lichidare voluntară;
  • Legea Codul silvic;
  • Lege pentru completarea art. 10 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată;
  • Lege pentru modificarea alin. (5) al art. 176 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată;
  • Lege pentru ratificarea Instrumentelor, adoptate la Marrakech la 18 octombrie 2002, de amendare a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992.

După cum vedeți, Senatul a adoptat foarte, foarte multe proiecte legislative.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Stimați colegi, mai fac un ultim apel către liderii de grup pentru a ne mobiliza în sală.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi pe care, bănuiesc, o aveți în fața dumneavoastră.

Sunt chestiuni de procedură înainte de acest lucru?

Domnul senator Eckstein, apoi domnul senator Cutaș.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul 2.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Miercuri am încheiat discuțiile, în această sală, la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2006.

Președintele de ședință, domnul Doru Ioan Tărăcilă, a spus să reluăm discuțiile luni.

Nu văd că ar fi proiecte de lege care să aibă termene de adoptare tacită foarte apropiate.

Domnul ministru Predoiu în prima lui zi de mandat a spus că legile care vizează reforma justiției trebuie să fie soluționate cu celeritate.

Ca atare, solicit să fie inclusă pe ordinea de zi continuarea dezbaterilor privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2006.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Cutaș, vă rog.

Microfonul 3.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

La poziția 18 din ordinea de zi este o inițiativă a colegului nostru, domnul senator Marinescu - o inițiativă foarte bună care privește tinerii olimpici -, și avem rugămintea să acceptați să o aducem pe o poziție mai în față, nu știu, 4 sau 5, pentru a o putea dezbate cu prioritate.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog să formulați solicitarea precizând pe ce poziție doriți să mutați această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Pe poziția 5, v-aș ruga, doamna președinte.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Deci pe poziția 5.

Domnul senator Hașotti, din partea grupului liberal.

Microfonul 3.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu solicitarea făcută de domnul senator Cutaș, vă rog să observați mai multe chestiuni.

În primul rând, propunerea legislativă are un vot de respingere la Camera Deputaților.

În al doilea rând, noi Senatul suntem Cameră decizională.

În al treilea rând, Guvernul are un punct de vedere negativ.

Eu cred că este bine să-l lăsăm chiar ultimul, ca să avem timp să mai reflectăm, să mai avem o discuție cu Guvernul, pentru că este un proiect important.

Eventual, ar fi bine să nu-l votăm, deoarece nu este bine să avem o atitudine politică diferită, de vreme ce este o chestiune atât de importantă.

Legea este organică și, pornind de la cele mai bune gânduri, de la premisa că acest proiect este util, trebuie să avem o discuție și cu Guvernul, încă una.

Eu cred că propunerea domnului Cutaș nu-și are rostul.

În situația în care o mutăm în față și nu avem încă o consultare cu Guvernul există toate șansele ca propunerea legislativă să nu fie votată, și noi nu vrem acest lucru.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator Hașotti.

Domnule senator Cutaș, înțeleg că doriți să interveniți pe această chestiune.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Eu apreciez bunele intenții ale domnului Hașotti și, dacă din dezbateri, desigur, se va ajunge la soluția de retrimitere la comisie, voi fi de acord, dar rugămintea mea către colegii senatori este legată de faptul că, după cum vedeți, la balcon inițiatorul a invitat foarte mulți dintre tinerii care fac obiectul acestei inițiative, și cred că, din respect față de aceștia, ar fi bine să o discutăm astăzi, ca să nu-i punem pe drumuri toată ziua.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator, am înțeles.

Solicitarea dumneavoastră este întemeiată.

Este însă un proiect la care grupurile parlamentare nu au un punct de vedere comun și am convingerea că toți dorim să avem un punct de vedere comun.

Eu vă propun să desfășurăm doar dezbaterile generale astăzi și, dacă din dezbateri se va contura o soluție, categoric, un grup parlamentar o va promova.

În ceea ce privește solicitarea domnului senator Eckstein, verificând stenograma ședinței, este adevărat, s-a discutat despre continuarea dezbaterilor, însă, din păcate, inițiativa legislativă nu este înscrisă pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, iar colegii senatori nu au în mapele Domniilor Lor materialul pentru a discuta în cunoștință de cauză această importantă ordonanță.

Înțeleg că ați făcut această propunere în numele Grupului parlamentar al UDMR.

O voi supune la vot și, în raport cu decizia plenului, vom hotărî.

Domnilor colegi, supun votului dumneavoastră ordinea de zi a ședinței, după care vă voi supune la vot cele două solicitări.

Vă rog să votați. (Discuții.)

Din sală (câteva voci):

Nu merge votul!

Ce se întâmplă? (Rumoare, discuții.)

Încă o dată...

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog să votați.

Acum puteți vota, stimați colegi.

Chestiunile tehnice sunt dificile.

Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră propunerea grupului...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă (din sală):

Doamna președinte, nu vă supărați, s-a votat ordinea de zi cu 73 de voturi pentru. (Discuții în sală.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Așa este, stimați colegi.

Deci vom rămâne pe aceeași ordine de zi.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamna președinte, eu am spus că ar fi trebuit să supunem la vot întâi modificările și, după aceea, ordinea de zi.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da. Așa este, aveți dreptate.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Dar dumneavoastră - și vă rog să verificați stenograma -

ați spus în felul următor: "votăm ordinea de zi, după care votăm modificările care s-au propus", iar colegii parlamentari asta au votat, ce ați spus dumneavoastră.

Aprobarea ordinii de zi - asta și pentru corectitudinea privind ceea ce s-a întâmplat - s-a făcut cu condiția votului pentru modificările respective.

Deci noi am votat în mare ordinea de zi, urmând să votăm modificarea pe care domnul senator Eckstein a propus-o vizavi de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2006 și să transferăm un punct în altă parte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da. Este exact ceea ce am spus și cred că am putea să încheiem această discuție.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Aș vrea să le reamintim colegilor senatori conținutul ordonanței, pentru că eu cred că după numărul ei mulți nu-l știu, și l-aș fi rugat pe domnul Eckstein să fi făcut astfel propunerea respectivă, pentru că, vă garantez, foarte mulți dintre cei care sunt prezenți nu vor ști despre ce este vorba în această ordonanță indicată cu numărul 60 și atât.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Nu. Nu este vorba de o ordonanță, domnule coleg, este vorba de o cerere de reexaminare formulată de Președintele României.

Eu am spus exact așa cum ați spus dumneavoastră și urma să supun votului această solicitare.

Domnul senator Solcanu.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Constat, doamna președinte, că și dumneavoastră, asemenea colegului dumneavoastră, domnul secretar Gavrilă Vasilescu, aveți o logică "pidosnică", întoarsă, pentru că ceea ce am votat cu toții aici în Senat este ordinea de zi.

Odată votată ordinea de zi, cum s-o mai supunem modificărilor?

Dacă este vorba să ajungem la o ordine de zi finală, trebuia întâi să votăm modificările propuse de distinșii colegi și în final se dădea un vot pe ordinea de zi.

În momentul de față, avem o ordine de zi aprobată de plenul Senatului cu 73 de voturi.

Ca urmare, trecem la dezbaterea proiectelor aflate pe ordinea de zi.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Verestóy. Microfonul 2.

 
   

Domnul Verestóy Attila:

Doamna președinte, Onorat Senat, Sigur că s-a procedat cumva altfel decât de obicei.

De obicei, se propun modificările, se votează și, după aceea, cu modificările acceptate se votează ordinea de zi.

Eu, din punct de vedere al Grupului parlamentar al UDMR, propun, ca să nu existe niciun dubiu privind corectitudinea votului asupra ordinii de zi, să reluați votul cu modificările propuse și, după aceea, votul pentru ordinea de zi.

Acesta este cel mai corect lucru posibil.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu voiam același lucru.

O să supun votului dumneavoastră cererea Grupului parlamentar al UDMR de a se înscrie pe ordinea de zi cererea de reexaminare... (Discuții la masa prezidiului.)

În primul rând, voi supune votului solicitarea Grupului parlamentar al UDMR de reluare a votului. (Domnul senator Șerban Nicolae solicită cuvântul).

Vă rog.

Microfonul 3.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Eu am apreciat, ca să spun așa, cu politețe propunerea colegului nostru.

N-aș fi vrut însă să-i atrag atenția asupra faptului că nu ne-a propus unde anume să introducem acest punct pe ordinea de zi, ce anume să facem, dacă vom continua doar dezbaterile și amânăm votul.

Deci este o propunere ușor superficială.

Mai mult decât atât, noi am convenit să continuăm dezbaterile, dar suntem la o cerere de reexaminare și n-aș vrea să tratăm cu superficialitate această cerere de reexaminare sau celelalte proiecte.

De aceea, având în vedere că nu este o chestiune de reformă a justiției, așa cum s-a argumentat - acolo e vorba de modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, ceea ce nu face parte, din câte cunosc eu, din reforma justiției, sunt alte legi care reglementează ceea ce numim, îndeobște, reforma justiției -, v-aș ruga să fiți de acord cu faptul că am adoptat ordinea zi o dată, să trecem la dezbaterea proiectelor de lege, pentru că avem suficient de lucru.

Dacă va rămâne timp, sunt de acord ca la finalul ședinței să luăm în discuție și această cerere de reexaminare, dar haideți să vedem cum stăm cu timpul până la ora 18.00.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

N-o să mai stăm deloc bine cu timpul. (Domnul senator Eckstein Kovács Péter solicită cuvântul).

Da, domnule senator Eckstein.

Este ultima intervenție. Vă rog.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Doamna președinte,

Onorat Senat,

Această cerere de reexaminare a figurat pe ordinea de zi a Senatului în ziua de miercuri, dar s-a hotărât să se reia discuțiile astăzi.

Eu nu știu cine este de vină că nu s-a respectat o decizie a Senatului.

Faptul că o punem la punctul 4 sau la punctul 7 pentru mine este indiferent și, ca să răspund distinsului meu coleg Șerban Nicolae, în acest raport preliminar este ridicată problema modificărilor aduse de Camera Deputaților Codului de procedură penală.

Deci este în acest raport, a fost discutată în plen.

Plenul Senatului decide, dar cererea mea este una legală, și nicidecum una ușor făcută.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator,

Este adevărat ceea ce susțineți, însă nu trebuie să uităm că astăzi avem câteva proiecte de lege importante pe ordinea de zi.

Putem să avem această discuție.

Eu cred că plenul Senatului trebuie să voteze un proiect de lege având în față materialele care susțin acest proiect de lege.

Să ne amintim că și dezbaterea din ședința trecută s-a făcut spre finalul ședinței de plen a Senatului.

Eu însă vă voi supune votului dumneavoastră solicitarea de reluare a votului, formulată de Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog să votați.

Solicitarea dumneavoastră a fost respinsă, întrunind numai 30 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă și 7 abțineri.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea art. 43 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată (respingerea procedurii de urgență) (L163/2008)  

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Propunerii legislative pentru modificarea art. 43 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată.

Supun votului dumneavoastră procedura de urgență pentru dezbaterea acestei propuneri legislative.

Vă rog să votați.

Procedura de urgență pentru această propunere legislativă a fost aprobată, întrunind 40 de voturi pentru... (Discuții la masa prezidiului.)

Da. A fost respinsă.

Câți suntem în sală, domnule secretar?

   

Domnul Gavrilă Vasilescu (de la prezidiu):

85.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

85.

Da. A fost respinsă, întrunind doar 40 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 17 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2007 pentru modificarea alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica Moldova - SA și Electrica Oltenia - SA (L23/2008)  

Conducerea lucrărilor ședinței este preluată de domnul vicepreședinte al Senatului Doru Ioan Tărăcilă.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2007 pentru modificarea alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - SA și "Electrica Oltenia" - SA.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Din partea Guvernului cine participă?

Microfonul 9. Vă rog să prezentați expunerea de motive.

 
   

Domnul Emil Bențan - vicepreședinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 277/2005, reglementează în mod diferențiat dreptul salariaților de a achiziționa acțiuni la cele două societăți - "Electrica Oltenia" și "Electrica Moldova" -, respectiv prevede o limitare în timp a exercitării dreptului salariaților de a achiziționa acțiuni, la "Electrica Oltenia" până la 3 ani de la data finalizării tranzacției de privatizare, respectiv 30.09.2008, iar pentru "Electrica Moldova" până la 31.12.2007, termen care a fost depășit.

Guvernul consideră că este necesară eliminarea diferențelor de tratament create între salariații acestor două societăți și propune ca termenul de achiziționare pentru "Electrica Moldova" să fie la fel ca cel pentru "Electrica Oltenia", respectiv 30.09.2008.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului președinte Gheorghe Funar, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Microfonul 7. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Raportul Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2007 se prezintă astfel:

Comisia noastră a fost sesizată cu adresa nr. L23/2008, iar acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - SA și "Electrica Oltenia" - SA, aprobată cu completări prin Legea nr. 277/2005, în scopul prelungirii termenului până la care salariații, membrii consiliului de administrație și pensionarii cu ultimul loc de muncă la SC "Electrica Moldova" - SA și "Electrica Oltenia" - SA pot achiziționa acțiuni reprezentând un procent de 10% din capitalul social al acestora, întrucât termenul prevăzut în ordonanță a expirat la data de 31 decembrie 2007.

Dispozițiile prezentului act normativ asigură aplicarea unui tratament egal pentru salariații celor două societăți, care urmează să-și exercite dreptul privind achiziționarea unui pachet de 10% din acțiunile celor două societăți comerciale.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule președinte.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Aș vrea să precizez, domnule președinte...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Raportul este de admitere, în unanimitate, fără amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Tocmai de aceea vă spuneam că vă mulțumim înainte de a-l prezenta în totalitate.

Vă consult, stimați colegi, dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Ștefan Mihail Antonie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, a creat un mare interes pentru acționari cumpărarea pachetului de acțiuni de către salariați, membrii consiliului de administrație și pensionarii care au avut ultimul loc de muncă în sistemul energetic, atât pentru cei de la PETROM, cât și pentru cei de la "Distrigaz Nord", "Distrigaz Sud".

Acum este rândul celor de la "Electrica".

Este vorba de cele două companii, "Electrica Moldova" și "Electrica Oltenia", cu cele două activități: distribuție și furnizare.

Și eu sunt de acord și chiar rugăm colegii să fie de acord cu prelungirea acestui termen, pentru că, așa cum spuneam, este foarte important ca cei care sunt implicați în acest proces de privatizare să poată să primească acele acțiuni care sunt foarte căutate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să vă reamintesc trei chestiuni: legea are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul întocmit de Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului este favorabil, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Plenul Senatului a adoptat, cu 75 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul întocmit de Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2007 pentru modificarea art.III alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale (retrimitere la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială) (L30/2008)  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2007 pentru modificarea art. III alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale.

Legea este ordinară.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este raportoare.

Din partea Guvernului este prezentă doamna secretar de stat Denisa Pătrașcu.

Aveți cuvântul.

Vă rog să prezentați expunerea de motive.

Microfonul 8.

   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Supun plenului Senatului Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2007 pentru modificarea art. III alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale.

Obiectul principal al acestui act normativ este prorogarea termenului prin care trusoul pentru nou-născuți poate fi acordat în bani, în contravaloarea acestuia, până în luna decembrie 2008.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului președinte Tiberiu Aurelian Prodan, pentru a prezenta raportul încheiat de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Microfonul 7.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Comisia a adoptat un raport de admitere, fără amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă doriți să interveniți.

Domnul senator Constantin Gheorghe.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Nu vreau să intru pe fondul problemei.

Vreau să fac doar o constatare.

Acum aproape doi ani când am discutat această modificare a legii am solicitat, printr-o întrebare, reprezentantului Guvernului să-mi spună cât înseamnă efortul bugetar, în procente, raportat la volumul întreg de cheltuieli pentru acordarea trusoului, ținând cont că va fi nevoie de proceduri de licitație, achiziție, personal care să urmărească și așa mai departe.

Mi s-a răspuns că 10%.

Legea a trecut în forma de atunci.

Guvernul nu s-a sesizat că vor fi dificultăți în acordarea trusoului prin metoda de licitație, achiziție și așa mai departe, așa încât acum, după doi ani, vin să ne propună o modificare în care se spune că e mai simplu ca autoritățile locale să ofere contravaloarea în lei.

Totuși, am o mare nedumerire.

Când a avut dreptate Guvernul? Când nu mi-a dat mie dreptate sau acum vrea să mă convingă că am avut dreptate?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vom afla dându-i posibilitatea reprezentantului Guvernului să clarifice această chestiune, pentru a nu rămâne în continuare în ceață.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 8.

 
   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu:

Cu permisiunea dumneavoastră, am să vă răspund la următoarea ședință, deoarece în fișa financiară nu am dezvoltarea cheltuielilor care presupun...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să o considerați ca o întrebare venită din partea domnului senator la care să oferiți răspuns săptămâna viitoare sau peste două săptămâni.

Mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Ștefan Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să adresez o întrebare reprezentantului Executivului.

Dacă această lege nu a putut fi pusă în aplicare din 2006 până în 2008 în forma pe care și-a dorit-o inițiatorul, respectiv acordarea în natură a trusoului, și Guvernul constată că singura formă aplicabilă este aceasta, acordarea echivalentului în bani al acestui trusou, de ce venim cu amânări și nu tranșăm odată subiectul și să spunem: fraților, nu se poate face licitație pentru un trusou de nou-născut, lăsați să dăm banii și să rămână legea în această formă de aplicare!

Care este motivul pentru care o tot amânăm? Am amânat-o până la sfârșitul lui 2007, acum o amânăm până la sfârșitul lui 2008.

Eu am convingerea că o vom amâna și în 2009, și în 2010, și așa mai departe, dacă nu se ia o decizie rațională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Vă rog,

Domnule senator Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru - ministrul muncii, familiei și egalității de șanse:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Profit de faptul că sunt prezent pentru a încerca să răspund la această întrebare.

Din momentul inițierii legii, a fost o dezbatere și în comisie, și în plen în legătură cu acordarea în natură sau în bani. Și atunci părerile au fost împărțite.

Consultarea autorităților locale a scos în evidență faptul că se preferă acordarea în bani, pentru că se complică cu licitație, se complică cu proceduri care dau peste cap, să spunem, firescul și naturalul acestui subiect.

Ca atare, noi, ca minister și Guvern, am solicitat prorogarea termenului tocmai ca să lăsăm încă un an la dispoziția autorităților locale ca, după alegeri, echipele noi, consiliile noi, administrațiile noi să se manifeste dacă vor în lei sau în natură.

În urma consultărilor de până acum ni s-a spus tot timpul că se dorește în lei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să înțelegem, domnule ministru, că dumneavoastră propuneți plenului Senatului ca în țară să se voteze schimbarea? Că vorbiți de administrații noi, consilii noi...

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte, să prorogăm termenul de aplicare până în 2008...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este altceva, da.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Vă rog.

Domnule senator Șereș, aveți cuvântul. Microfonul 3.

 
   

Domnul Ioan Codruț Șereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Într-adevăr, a fost o dezbatere lungă a acestei legi, și nu în ultimul rând în comisie, în momentul în care s-a solicitat avizul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pe această prorogare de termen.

Eu mă bucur că domnul ministru Paul Păcuraru împărtășește ideea colegilor senatori din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, dar nu pot să fiu de acord cu o amânare, cu o prorogare de termen, când constatăm cu toții că e mai simplu să acorzi bani decât să organizezi licitații care de multe ori, de ce să nu recunoaștem, au diverse semne de întrebare în privința celui care își adjudecă acea licitație.

Cred că prima măsură de debirocratizare pe care și-a propus-o Guvernul, în mod evident de simplificare a modului în care se va aplica această lege, este de a merge pentru trusou pe varianta acordării banilor, și nu pe prorogarea termenului până se va reuși ca administrațiile locale să organizeze licitații.

De aceea, mai degrabă v-aș propune o altă soluție, aș

propune plenului Senatului retrimiterea la comisie pentru a se modifica, cu acordul evident al Guvernului, prevederile acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, doamna senator Verginia Vedinaș. Microfonul 2.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mărturisesc că îmi face plăcere să constat că și alți colegi de-ai mei gândesc într-un mod sensibil apropiat celui în care vreau să vă vorbesc eu acum.

De ce? Pentru că mie mi se pare anormal.

În primul rând, pentru că există puține soluții sau puține șanse ca până la anul această chestiune să fie reglementată, și noile echipe în niciun caz nu vor fi de natură, mă rog, să rezolve problema, să organizeze licitații, mai ales că procedura de organizare a licitațiilor este suficient de anevoioasă, după cum știm foarte bine.

Mie mi s-ar fi părut mult mai normal ca în loc să dăm ordonanțe de urgență de la an la an, această practică devenită din ce în ce mai incestuoasă pentru democrația românească, să rupem pisica, cum s-ar spune, și, într-adevăr, pe soluția pe care a propus-o colegul Șereș, să o retrimitem la comisie și să se propună, ca viitoare formulă de legiferare, să se acorde această sumă de bani, pentru că este dificil ca autoritățile să organizeze licitații de fiecare dată când se naște un copil sau mai mulți.

Susțin propunerea colegului Șereș de retrimitere la comisie și de consacrare a formulei în sensul pe care vi l-am prezentat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

Doamna secretar de stat Denisa Pătrașcu, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu:

Suntem de acord cu retrimiterea la comisie în varianta dezbătută în plen.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră solicitarea venită din partea a două grupuri parlamentare de retrimitere la comisie a proiectului de lege înscris la punctul 4 din ordinea de zi.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 71 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, solicitarea de retrimitere la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost aprobată de plen.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2007 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică (L32/2008)  

Conducerea lucrărilor ședinței este preluată de doamna Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului.

   

Doamna Norica Nicolai:

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2007 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Guvernul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Microfonul 9.

 
   

Domnul Levente András István - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Este vorba de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2007 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Măsura cuprinsă în această ordonanță de urgență este una reparatorie, având în vedere că reglementarea actuală, în baza căreia indemnizația se menține la nivelul stabilit la data depunerii la casele de pensii a cererilor de către beneficiari, nu ține seama de creșteri de prețuri și tarife care au loc pe piață, respectiv creează unele inechități între pensionarii beneficiari ai acestei indemnizații, urmărește o reparație prin care pensionarii care ies la pensie după aplicarea, de exemplu, a punctului majorat să poată beneficia de aceste majorări.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul președinte Prodan - microfonul 7 -, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Onorat Senat,

Este o propunere foarte simplă: indemnizația să poată fi majorată ori de câte ori are loc creșterea pensiilor.

Deci în momentul modificării valorii punctului de pensie să poată fi modificată această indemnizație.

Comisia a dat un raport de admitere fără amendamente.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege?

Constat că nu sunt.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul favorabil fără amendamente și legea în ansamblu.

Legea are caracter ordinar.

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivă, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Da. Domnule senator Funar, vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

În curând vom sărbători Ziua femeii și, poate, în 9 martie ziua bărbatului.

Aș propune să facem o chetă să-i cumpărăm o cravată distinsului secretar de stat, s-o aibă când mai vine în Senatul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă aș fi știut care este obiectul intervenției dumneavoastră, v-aș fi rugat să o faceți discret.

Am considerat că aveți o chestiune de procedură...

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno-Ungare Gojdu, semnat la București la 20 octombrie 2005 (L333/2006)  

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno-Ungare "Gojdu", semnat la București la 20 octombrie 2005.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prezentă, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, prezentă.

De asemenea, Guvernul este prezent.

Am să dau cuvântul domnului președinte Eckstein Kovács Péter, pentru a prezenta raportul suplimentar întocmit la acest proiect de lege.

Microfonul 7.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

V-aș ruga, dacă coraportorul meu are ceva de adăugat la acest raport comun, să faceți posibil să intervină.

Raportul comun suplimentar este de admitere la forma adoptată de Camera Deputaților, în sensul respingerii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 183/2005.

Hotărârea a fost adoptată cu majoritate de cele două comisii.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Camera decizională.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte Păunescu.

Microfonul 6.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor colegi, Este, poate, una dintre cele mai tulburătoare clipe de conștiință de sine la care mi-a fost dat să ajung și să trăiesc împreună cu dumneavoastră, pentru că se face, în fine, un început de dreptate pentru marea operă de natură umană, dar și de natură culturală și de natură națională, care este Fundația "Gojdu".

Respingând soluția la care ajunseseră cele două guverne, de fapt noi restabilim un adevăr și oferim Mitropoliei Ardealului, mitropolia al cărei ierarh, Înalt Preasfințitul Laurențiu Streza, este prezent aici, posibilitatea de a se bate pentru drepturile deocamdată tulburi, deocamdată pierdute ale acestei fundații care a dat României atâtea valori.

Eu cred că este o datorie de conștiință să votăm această soluție, adică să fim de acord cu respingerea soluției guvernamentale.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Ați încheiat, domnule președinte?

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da, doamnă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, de-a lungul dezbaterilor care au avut loc pe marginea acestui proiect de lege au fost foarte multe intervenții și dezbaterile, practic, s-au încheiat.

Grupurile politice mai au comentarii și intervenții de făcut pe marginea acestui proiect de lege?

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului secretar de stat Gheorghiu, din partea Guvernului, pentru a-și preciza poziția, poate au mai intervenit schimbări.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Microfonul 10, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Gheorghiu -secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Doamnelor și domnilor parlamentari, Problematica Fundației "Gojdu" s-a aflat permanent în atenția Ministerului Afacerilor Externe.

Astfel, această instituție, împreună cu Fundația "Gojdu" de la Sibiu, a ridicat problema patrimoniului fundației față de statul ungar.

Negocierile au fost demarate de partea română după 1990 și, în special, după 1998, negocieri la care au participat și reprezentanți ai fundației cu care ministerul s-a aflat în permanent contact.

În cursul negocierilor pentru reglementarea situației patrimoniului Fundației "Gojdu", rămas pe teritoriul ungar, partea ungară a avut o abordare diferită față de partea română, în sensul că acordul din 1937 referitor la predarea patrimoniului fundației nu mai este în vigoare, prin urmare nu mai are niciun fel de obligație nici față de partea română, nici față de fundație.

România a respins în permanență aceste argumente, însă, având în vedere pericolul real al pierderii Curților Gojdu, aflate în proces de transformare, a fost finalmente de acord cu încheierea unui acord care să mențină Curțile pentru a fi utilizate în spiritul testamentului marelui Gojdu.

Astfel, în urma negocierilor s-a convenit acordul semnat în 2005.

Problematica moștenirii Gojdu a reprezentat, reprezintă și va reprezenta o preocupare de maximă urgență și importanță pentru Guvernul României.

Valorarea simbolică a acestei moșteniri este imensă și, totodată, imperativă pentru diplomația românească.

Recunoașterea acestui imperativ a fundamentat eforturile îndelungi ale Ministerului Afacerilor Externe pentru găsirea unei soluții satisfăcătoare de compromis diplomatic.

Cu această soluție Guvernul vine astăzi în fața dumneavoastră.

Guvernul României supune voinței suverane a Parlamentului României aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungaria privind înființarea Fundației publice româno-ungare "Gojdu".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, aveți cuvântul pentru a vă exprima pe marginea acestui proiect de lege.

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, doamna președinte Doamnelor și domnilor, Majoritatea grupurilor parlamentare s-au pronunțat.

Spuneam săptămâna trecută unui distins coleg că lucrurile importante se spun în vorbe puține.

În numele Grupului parlamentar al PNL, vă anunț că noi, liberalii, vom vota în favoarea raportului de respingere a acestei ordonanțe.

Argumentele nu le mai invoc aici.

Este o ordonanță care, în opinia noastră, nu-și avea locul, și cu asta închei.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnule senator Șerban Nicolae, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

Din sală: Solicit cuvântul!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, după intervenția domnului senator, vă rog.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc.

Aș vrea să fac o primă clarificare.

Proiectul de lege cu care am fost sesizați este de respingere a ordonanței.

Raportul suplimentar întocmit de cele două Comisii este un raport de admitere a formei proiectului de lege așa cum a venit de la Camera Deputaților, deci este un raport de admitere a unui proiect de lege privind respingerea ordonanței, numită de noi și cunoscută sub denumirea de "Ordonanța Gojdu".

Aș vrea să fac un apel către Guvern, ascultând punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, să depășească faza sfintelor declarații.

Ordonanța este din 2005 și de atunci încoace n-am mai auzit de o altă variantă pentru soluționarea acestei chestiuni.

Încă de acum doi ani, din 2005, Curțile Gojdu au intrat în proprietatea, cel puțin deocamdată, a unui dezvoltator imobiliar din Ungaria care are acolo cu totul alte intenții decât să prezerve patrimoniul cultural al moștenirii Gojdu și să dezvolte relațiile culturale dintre România și Ungaria.

De aceea, aș fi făcut un apel, indiferent care este rezultatul votului de astăzi, grupul nostru va vota pentru forma venită de la Camera Deputaților, deci pentru respingerea acestei ordonanțe, Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, eventual și prin Ministerul Culturii și Cultelor și prin orice alți factori guvernamentali sau neguvernamentali, împreună cu Mitropolia Ardealului, împreună cu Fundația "Gojdu" de la Sibiu, să desfășoare niște eforturi concrete care să soluționeze această chestiune, pentru că ea a rămas nesoluționată în toată această perioadă, și timpul nu lucrează în favoarea prezervării moștenirii "Gojdu", și nici a interesului nostru de prezervare a valorilor culturale ale fostului mare mecena român.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Da. Domnule Vasilescu, și dumneavoastră doriți să interveniți.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Și Grupul parlamentar al PC va vota în favoarea proiectului de lege de respingere a ordonanței venit de la Camera Deputaților, deci împotriva ordonanței, dar vreau să fac o precizare.

Suntem la al treilea raport pe care noi îl audiem aici.

Grupul nostru și Grupul parlamentar al PNL, la un moment dat, pe un amendament făcut de noi, am despărțit ceea ce înseamnă acordul Guvernului român cu Guvernul maghiar în care Fundația "Gojdu", cea înființată prin testament de Gojdu, era total separată de ceea ce s-a constituit în acord. Și, în aceste condiții, am pledat în favoarea a ceea ce două state au făcut.

Mai era o fundație, se făcea deosebirea între Gojdu, cea constituită de testator, de Gojdu, și cea făcută de statul român și de statul maghiar, care erau două lucruri deosebite prin interpretarea pe care o dădeam atunci.

De ce spun acest lucru? Pentru că în relațiile internaționale, de regulă, la acordurile dintre state, atunci când se încheie și atunci când există posibilitatea să se dea o anumită interpretare, dacă unul dintre state nu este de acord cu o interpretare, acordul cade.

Dacă celălalt stat este de acord cu interpretarea tacit sau expres, atunci, acordul respectiv merge în continuare, și cele două fundații sunt două lucruri total deosebite.

Deci această ordonanță este din anul 2005, s-a spus aici, dar din 2005 și până în momentul de față, din punct de vedere a ceea ce înseamnă fundația pe care Gojdu prin testament a făcut-o, nu s-a făcut absolut nimic.

Ceea ce trebuie rezolvat, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe să fie foarte atent...

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Stimate coleg,

Cu tot respectul, ne apropiem de finalul dezbaterilor, nu vom reuși să dăm vot pentru că avem discursuri.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamnă, închei imediat.

Ceea ce va trebui să faceți este să mergeți în Ardeal și să vedeți că s-au câștigat castele, s-au câștigat proprietăți de sute și mii de hectare de către cetățeni maghiari, de către cetățenii altor state, iar noi, România, nu putem obține ceva ce a aparținut unui cetățean român și care a dispus într-un anume fel de acest bun.

Aveți datoria să rezolvați această problemă, pentru că ea trenează, și să ajutați Mitropolia Ardealului să rezolve această problemă, pentru că singură nu va reuși s-o facă.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Cu toată considerația, stimați colegi, eu înțeleg declarațiile politice, dar punem în pericol exercitarea dreptului de vot.

Mai avem un sfert de oră până la finalizarea programului de lucru și rugămintea mea este să concentrăm luările de poziție.

Domnule senator Neagu, aveți cuvântul.

Microfonul 2, vă rog.

Urmează domnul senator Ungheanu, după care voi supune votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

 
   

Domnul Nicolae Neagu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Fără a intra în acest subiect, Grupul parlamentar al PD-L va susține raportul de respingere a ordonanței, deci proiectul de lege înaintat către noi. Și tot ca recomandare, nu cred că este târziu, dar este destul de comic să credem că până în acest moment Guvernul nu putea să realizeze că în cadrul instituției Bisericii Române, în cadrul BOR-ului sunt suficient de mulți specialiști, inclusiv în drept internațional, care trebuiau să fie ajutați din 2005 și până în prezent așa încât să se rezolve problematica de fond, de drept, asupra moștenirii Gojdu.

Suntem pentru ca acest raport, repet, să fie admis și ordonanța să fie respinsă.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu, după care vă rog, stimați colegi, să vă ocupați locurile în sală pentru a ne exercita dreptul de vot.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Doamna președinte de ședință, Mie îmi displace că vă grăbiți.

Sunt două chestiuni la mijloc.

Noi, Grupul parlamentar al PRM, vom vota, evident, în sensul cel bun, dar nu este singura problemă.

Problema este ce se va întâmpla mai departe.

Am în mână o monografie extraordinară "Fundația Emanuil Gojdu", care prezintă 1.800 de "stipendianzi", de bursieri.

Gojdu are o valoare simbolică și una materială.

Noi, când vom vota acum, vom vota, de fapt, împotriva unei politici a Guvernului și vom vota pentru valoarea simbolică.

Ce se întâmplă cu restul? Aceasta este problema pe care trebuie s-o punem în continuare, s-a pus și aici.

Să nu uităm că acțiunea aceasta ține de o întâlnire dintre guvernele de la București și de la Budapesta.

Ea nu este în Programul de guvernare, nu este votată de Parlament această metodă a întâlnirilor, iar rezultatul acestei întâlniri, unul dintre ele, este și acest acord.

Dumneavoastră vreți să trecem prea ușor peste modul în care s-au încălcat interesul național și interesul public.

Vreau să vă dau o informație înainte de a încheia.

Senatorul Aurel Ardelean a fost acolo, în cursul unei recente vizite pe care a efectuat-o la Budapesta a constatat că statul ungar nu respectă dreptul de proprietate în incinta Curților Gojdu, fiind finalizate construcția unui supermarket și a unei parcări cu 230 de locuri, care se adaugă celor 299 de apartamente de lux date în folosință nu demult.

Investiția este promovată pe piața budapestană uzându-se de notorietatea avocatului Gojdu. "Gojdu Court", iată un brand folosit de partea cealaltă, este numele acestui complex comercial dezvoltat în capitala Ungariei.

Proiectul presupune 60 de mii de metri pătrați construiți, din care 12 mii de metri pătrați sunt ocupați de zona comercială, de galerii, de magazine.

Restul spațiilor este destinat birourilor sau hotelului și a fost inaugurat cu toate că încă nu este complet ocupat.

Clădirile lui Gojdu sunt amplasate în zona considerată de maghiari kilometrul zero.

Eu nu vreau să insist asupra acestui lucru, dar în afară de votul pe care-l vom da aici grăbiți nu trebuie trecut peste metoda Guvernului, care încalcă raportul cu Parlamentul, care inventează întâlniri la Budapesta și la București care nu sunt trecute prin Parlament, și care în precedentele întâlniri prin ministrul de externe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a prezentat niște poziții absolut aberante. Și astăzi există mijloace care pot duce la rezolvarea problemei juridice, și ele țin de anul 1937.

Nu voi insista asupra acestei chestiuni, dar vreau să subliniez că, după ce votăm, problema Guvernului, problema Ministerului Afacerilor Externe este să se ocupe într-adevăr de rezolvarea acestei chestiuni.

Există și procese internaționale, nu se poate ceda cu ușurința cu care a cedat Ministerul Afacerilor Externe, pentru că a încălcat interesul național, interesul public, și dumneavoastră voiați să pierdem din vedere acest lucru trecând la vot.

Îmi pare rău că trebuie să vă spun asta, dar cred că spun adevărul.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule președinte Păunescu, doriți să mai adăugați ceva la raport?

Da. Aveți cuvântul, domnule președinte. Microfonul 6, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Știu cât de grăbiți suntem.

Nu insist, spun doar atât, că, într-adevăr, acesta este doar un început care trebuie să ducă la restabilirea unei dreptăți istorice și că, dacă Guvernul nu se va implica în sprijinirea Fundației "Gojdu" în această bătălie pentru a-și recâștiga niște drepturi pierdute abuziv, voi încerca să-i conving pe colegii din grupul politic din care fac parte să inițiem o moțiune prin care să cerem Guvernului implicarea în această bătălie care, într-adevăr, de-abia după votul nostru urmează.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Îi rog pe colegi să-și ocupe locurile în sală pentru a supune votului dumneavoastră raportul comun suplimentar de admitere în forma adoptată de Camera Deputaților, în sensul respingerii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 183/2005.

Vă rog să votați, stimați colegi. (Discuții în sală.)

Am spus, domnule președinte, vot "da" este în sensul...

Am explicat. (Discuții în sală.)

Cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței nr. 183/2005.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, a fost adoptat Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței nr. 183/2005.

Vă rog, listă pentru colegii din grupurile politice.

Stimați colegi,

Așa cum ați văzut, în sala plenului Senatului se află Înalt Preasfințitul Mitropolit al Ardealului Laurențiu Streza.

Cu siguranță, Excelența Voastră, am să vă dau cuvântul, însă procedurile parlamentare, care sunt și pentru noi regulă, mă obligă să supun votului Senatului această intervenție a dumneavoastră.

Vă rog să le acceptați, pentru că o țară are reguli de bază și reguli procedurale care fac corp comun, și vă asigur că Senatul, în totalitatea sa, va accepta solicitarea Domniei Voastre.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 84 voturi pentru, Senatul a acceptat ca Înalt Preasfințitul să ia cuvântul în plenul Senatului.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Înalt Preasfințitul Laurențiu Streza - Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului:

Vă mulțumim frumos, doamna președinte.

Excelențelor Voastre domnilor senatori,

Am trăit aici data trecută câteva emoții de altă natură, dar am venit cu multă încredere, am venit acum să vă transmitem mulțumirea noastră, binecuvântarea din partea Bisericii, și mulțumirea o aduc din partea celor 15 episcopi ai Ardealului care fac parte din Fundația "Gojdu" de la Sibiu, dar noi suntem, ca și dumneavoastră, în sesiune, de mâine avem sinod până sâmbătă.

Vă transmit și din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, deci din partea întregii Biserici, considerațiile noastre deosebite și prețuirea pe care v-o arătăm, ca aleși ai credincioșilor noștri, și ne vom ruga ca Dumnezeu să vă ajute să apărați nu numai principiile dreptății, dar și ale moralității, ale sfințeniei și ale spiritualității în care noi ne-am născut și în care trebuie să creștem.

Vă mulțumim din tot sufletul. (Aplauze puternice.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi, am să vă propun o modificare, pentru că mai avem cinci minute până la epuizarea ordinii de zi - sunt câteva proiecte de lege importante și ar însemna doar să le dezbatem fără să le votăm -, dacă sunteți de acord să sistăm lucrările și să începem, în continuare, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Da. Vă mulțumesc, stimați colegi.

Vreau să-i asigur pe invitații noștri aflați în sală, chiar dacă astăzi nu am dezbătut acest proiect de lege, Senatul se va apleca cu foarte multă considerație și încredere în șansa voastră viitoare.

 
   

- pauză -

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Mihail Popescu

- după pauză -

   

Doamna Norica Nicolai:

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă invit în sala de ședință a Senatului.

Domnule senator Mihail Popescu, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihail Popescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Am două întrebări.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Foarte concentrat, vă rog.

 
   

Domnul Mihail Popescu:

Da. Una dintre întrebări este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

De ce personalul Ministerului Apărării nu beneficiază de prime de concediu de odihnă, ca și ceilalți bugetari din România?

Solicit răspuns în scris, pe care îmi rezerv dreptul să-l public.

A doua întrebare este adresată ministrului internelor și reformei administrative, domnul Cristian David.

Prin Legea nr. 16 din 9 ianuarie 2007 s-a înființat Ordinul Geodezilor, organizație nonguvernamentală și nonprofit.

Prin interpretarea eronată, exclusivistă și tendențioasă a unor articole de lege, mai-marii acestei organizații, prin regulament, restrâng dreptul de a exercita această profesie liberală unor oameni, dacă nu sunt reatestați de ei, ceea ce constituie un abuz, oameni care, potrivit legislației în vigoare, au acest drept.

Ce fel de organizație nonprofit este aceasta dacă numai prin atestări și reatestări câștigă anual peste 1, 5 milioane de euro? Este o enigmă.

Problema vă este cunoscută, domnule ministru, și poate fi rezolvată printr-o ordonanță de urgență a Guvernului de completare și clarificare a textului de lege.

Întrebare: Intenționați să emiteți această ordonanță de urgență a Guvernului până la data de 19 martie anul curent, când intră în funcțiune legea respectivă, sau după această dată, când, practic, această ordonanță de urgență guvernamentală nu mai are niciun efect?

Solicit răspuns în scris, pe care îmi rezerv dreptul să-l dau publicității.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu nu este.

Stimați colegi,

Am înțeles că sunt printre dumneavoastră colegi care doresc doar să depună interpelările la secretariatul ședinței, fără să le mai citească.

Domnul senator Gheorghe Flutur dorește să depună textul întrebării la secretariatul ședinței.

Domnul senator Ilie Sârbu lipsește.

 
  Doina Silistru

Doamna senator Doina Silistru, aveți o întrebare și o interpelare, v-aș ruga să le concentrați.

Vă rog să luați cuvântul de la tribună, nu are rost să pierdem vremea.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Întrebare adresată ministrului economiei și finanțelor, domnul Varujan Vosganian.

La data de 10.05.2006, Primăria Comunei Lipovăț, județul Vaslui, a depus la Ministerul Economiei și Finanțelor Dosarul nr. 414/10.05.2006, dosar privind studiul de oportunitate în vederea concesionării distribuției de gaze naturale în comuna Lipovăț.

Având în vedere că au trecut aproape doi ani de la depunerea dosarului, vă întreb, domnule ministru, care sunt motivele care au stat la baza acestei întârzieri și în cât timp considerați că va fi soluționat acest dosar.

Sper că nu va fi nevoie de încă doi ani.

Solicit răspuns în scris și oral.

Interpelarea este adresată ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Dacian Cioloș.

În România, după un an de la aderarea în Uniunea Europeană nu este încă reglementat cadrul legal privind garantarea specialităților tradiționale de produse agricole și alimentare românești, similar celui din statele membre ale Uniunii Europene, stabilit de Regulamentul Consiliului European nr. 509/2006 privind specialitățile tradiționale garantate din produsele agricole și produsele alimentare, precum și de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.216/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 509/2006.

În acest sens, pentru a permite producătorilor din România să înregistreze și să-și protejeze caracteristicile tradiționale ale produselor pe care le realizează la nivel național, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care este strategia ministerului în acest domeniu și când se va elabora actul normativ care să reglementeze protecția specialităților tradiționale garantate ale produselor agricole și alimentare.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Doamna senator Cornelia Cazacu a depus la secretariatul ședinței întrebarea Domniei Sale.

 
  Irina Loghin

Doamna senator Irina Loghin, vă rog.

Aveți cuvântul. Microfonul 1.

   

Doamna Irina Loghin:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată ministrului culturii și cultelor, domnul Adrian Iorgulescu.

Cele două troițe din Giurgiu închinate eroilor din Decembrie 1989, una la Teatrul Valah și cealaltă situată lângă Biserica Eroilor, se află într-o stare jalnică.

Aceste monumente, precum și altele din orașul Giurgiu, care sunt în aceeași stare, sunt valori care reprezintă istoria noastră și, cu toate acestea, nimeni nu face nicio investiție în privința renovării și restaurării acestor amintiri istorice.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri veți lua pentru a preveni degradarea acestor monumente.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Viorel Arcaș

Are cuvântul domnul senator Arcaș Viorel, pentru a prezenta întrebarea Domniei Sale. Microfonul 4, vă rog.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Întrebarea este adresată ministrului sănătății publice, domnul Eugen Nicolăescu.

Pentru a evita orice interpretare eronată, vă rugăm să ne precizați ce categorii de personal medical sunt vizate de sintagma "personalul încadrat în blocul operator", folosită la punctul 12 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2008, care modifică art. 13 alin. 1 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile publice din sectorul sanitar.

Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Ilie Petrescu

Are cuvântul domnul senator Ilie Petrescu, pentru a prezenta întrebarea și interpelarea Domniei Sale.

Microfonul 1. Aveți cuvântul.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Am o interpelare adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

De la tribuna Senatului am intervenit prin întrebări și interpelări pentru rezolvarea situației cetățenilor din municipiul Târgu Jiu, subdiviziunile Făguraș, Motrului, ACH, Lotrului, Polata, Ferma de Nuci din zona Slobozia, care nu au primit titlurile de proprietate, deși locuiesc în aceste zone de peste 20 de ani.

Conform legii, primarul a beneficiat de un spor de 50% din retribuția lunară pentru rezolvarea situației titlurilor de proprietate.

Vă solicit să mă informați următoarele:

  1. Câte titluri de proprietate au fost acordate după ce am adresat întrebări și interpelări domnului ministru al internelor și reformei administrative?
  2. Câte persoane din municipiul Târgu Jiu nu au beneficiat încă de titlurile de proprietate?
  3. Dacă titlurile de proprietate nu au fost eliberate, considerați corectă acordarea acestui spor primarului?
  4. Ce măsuri veți lua prin autoritatea pe care o dețineți pentru ca, în teritoriu, problema emiterii titlurilor de proprietate să fie rezolvată?

Adresez și cealaltă întrebare, pentru că o să o prezint pe scurt.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da. Vă rog.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Întrebarea este adresată tot domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Din discuția avută cu cetățenii municipiului Motru din subdiviziunile Leurda, Lupoița, Ploștina, Horăști, Ronița, Râpa și Roșiuța, care au proprietăți, a rezultat faptul că nu au beneficiat de titluri de proprietate, conform legii, deși primarul municipiului Motru a beneficiat de un spor de 50% din indemnizația de primar pentru rezolvarea acestei situații.

Vă solicit să mă informați:

  1. Câți bani a primit primarul Municipiului Motru pentru rezolvarea situației titlurilor de proprietate?
  2. Câte titluri de proprietate a dat Primăria municipiului Motru în această perioadă cetățenilor din Râpa, Horăști, Leurda, Ploștina și Roșiuța?
  3. Dacă această situație nu a fost rezolvată, vi se pare corect ca primarul să beneficieze de acest spor?
  4. Ce măsuri considerați că trebuie să fie luate de autoritățile competente pentru această situație?

Mai am o întrebare adresată primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

În urma discuțiilor purtate cu cetățenii din localitatea Săcelu, județul Gorj, am intervenit pentru a se controla de către instituțiile abilitate corectitudinea organizării licitației pentru lucrările de alimentare cu apă, licitația fiind câștigată de firma SC "Hiral Exim" - SRL.

În urma controlului efectuat, primarul din Săcelu, județul Gorj, a fost arestat.

Vă solicit să mă informați următoarele:

  1. dacă SC "Hiral Exim" - SRL a mai câștigat licitații și în alte localități ale județului Gorj;
  2. să dispuneți verificarea modului de organizare a licitațiilor pentru localitățile respective;
  3. ce măsuri se vor lua de către autoritățile abilitate în cazul acestei firme care, de fapt, ar fi trebuit să se autorizeze după arestarea primarului din Săcelu?
 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Viorel Arion a depus la secretariatul ședinței întrebările și interpelările.

 
  Alexandru Pereș

Domnule senator Alexandru Pereș, vă rog, aveți cuvântul pentru a adresa întrebarea.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna președinte.

Am două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

În campania electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2004, Alianța D.A. a acuzat Guvernul Năstase de faptul că a momit presa prin oferirea de publicitate din bugetul public.

Acum în anul 2008 AVAS face și a făcut publicitate de circa 1, 5 milioane euro pentru privatizarea SC "Antibiotice" - SA Iași, iar, de curând, a cerut avizul Guvernului pentru suspendarea acestei acțiuni.

Vă întreb, domnule prim-ministru, cum justificați cheltuirea acestei sume și dacă la reluarea procesului de privatizare vă gândiți ca AVAS să mai aloce fonduri suplimentare pentru reluarea publicității.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua întrebare este adresată Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, domnului ministru Attila Korodi.

Este bine-cunoscut faptul că în procesul de fotosinteză pădurile folosesc dioxidul de carbon și eliberează oxigenul.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați dacă aveți de gând să stimulați proprietarii de păduri, pentru a gestiona eficient și a reduce tăierile, cu recompense anuale care să acopere oarecum necesitățile lor financiare și să stopeze efectele distrugătoare asupra naturii.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Interpelarea este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, domnului ministru Paul Păcuraru.

În dezbaterile publice și expunerea de motive la Legea nr. 250/2007 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, atât domnul ministru Varujan Vosganian, cât și dumneavoastră, ați afirmat că se mărește baza de impozitare a câtorva zeci de mii de salariați care au salarii lunare mai mari, salarii ce depășesc de cinci ori salariul mediu pe economie.

Aceste sume, adunate și cu cele obținute prin mărirea salariilor, sunt suficiente pentru majorarea pensiilor conform Legii nr. 250/2007.

Cu surprindere, constat că nu dispuneți de suficiente fonduri pentru plata integrală și la timp a pensiilor, sunteți nevoit să recurgeți la noi taxe și impozite nemaiîntâlnite nici în Imperiul Otoman.

Vă rog să-mi comunicați dacă sunt suficienți bani pentru plata integrală și la timp a pensiilor pentru tot anul 2008, conform legii sus-menționate, sau Guvernul Tăriceanu are în vedere impunerea de noi biruri.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Domnule senator Dănuț Ungureanu, aveți cuvântul pentru a adresa întrebările dumneavoastră ministrului educației, cercetării și tineretului.

Microfonul 2.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Am două întrebări adresate aceluiași ministru, domnul Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Una dintre marile probleme ale actualei guvernări în domeniul educației a fost reabilitarea unităților școlare, activitate ce ar fi trebuit să fie realizată concomitent cu cea de ridicare de noi unități.

Doresc să vă prezint situația din orașul Pecica și din comuna Șeitin, din județul Arad.

Aici au existat studii și proiecte pentru ridicarea de clădiri noi, iar lucrările au fost demarate încă de anul trecut.

La un moment dat, din lipsa finanțării, aceste lucrări au fost sistate.

Deși temperaturile și anotimpul permit reînceperea lucrărilor, autoritățile se confruntă mai departe cu lipsa banilor.

În ultima perioadă au fost consemnate mai multe demersuri pentru reluarea finanțării, însă nu a venit niciun răspuns din partea dumneavoastră.

În condițiile în care aceleași autorități din localitățile mai sus menționate se confruntă nu numai cu lipsa spațiilor pentru buna desfășurare a procesului de învățământ, dar și cu plata unor chirii exorbitante pentru clădirile unităților școlare ce au fost retrocedate, doresc să vă întreb, domnule ministru, când se vor debloca fondurile necesare pentru construcția școlilor noi din Pecica și Șeitin, județul Arad.

A doua întrebare.

Decontarea abonamentelor pe mijloacele de transport public pentru elevi este o activitate foarte bine reglementată.

Din păcate, în ciuda unor reglementări cât se poate de explicite, se întârzie nejustificat momentul plății, asta chiar dacă toate școlile au documentațiile complete.

De exemplu, la Liceul "Aurel Vlaicu" din județul Arad nu s-a făcut decontarea abonamentelor din luna noiembrie 2007.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, dacă aveți în vedere aceste aspecte și ce măsuri veți lua pentru a imprima o ritmicitate acestor decontări.

Solicit răspuns în scris și oral pentru ambele întrebări.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe Funar

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2, pentru a adresa întrebările și interpelările.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

După cum știți, se apropie de finalizare procesul de privatizare a SC "Automobile" Craiova - SA.

Vă solicit să-mi comunicați următoarele:

  1. care este componența comisiei de privatizare și pe ce criterii a fost stabilită;
  2. care au fost sumele totale - indemnizații, premii etc. - încasate de către fiecare membru al comisiei de privatizare de la SC "Automobile" Craiova - SA.

Cea de-a doua întrebare este adresată aceluiași ministru al economiei și finanțelor.

Se știe că, în baza Legii nr. 312/2004, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României stabilește indemnizațiile și salariile pentru toți angajații, fără alt temei legal.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele, cu referire la luna decembrie 2007:

  1. care au fost indemnizațiile și premiul anual de care au beneficiat fiecare dintre membrii Consiliului de administrație al BNR;
  2. de ce sume a beneficiat consilierul guvernatorului BNR;
  3. care au fost câștigurile obținute de către conducătorii auto ai membrilor Consiliului de administrație al BNR.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

Mai am o interpelare, stimată doamnă președinte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Ea este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

După cum știți, Guvernul PDSR-UDMR condus de premierul Adrian Năstase la finalul mandatului său a privatizat SNP "Petrom" - SA.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați pentru ce sumă au fost înstrăinate - pentru totdeauna - rezervele de țiței și gaze naturale ale României către firma OMV din Austria, în care statul austriac deține 40% din acțiuni.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Incompletă întrebarea, domnul senator.

Glumind, nu știți pe unde s-a dus suma asta?!

 
  Petru Nicolae Ioțcu

Domnule senator Ioțcu, vă rog.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Mulțumesc.

Am o interpelare și două întrebări.

Interpelarea este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Domnule ministru, Municipiul Arad are mare nevoie de două pasaje pe centura orașului pentru decongestionarea traficului.

Administrația locală și regională de drumuri au întocmit de mai mult timp documentația pentru cele două pasaje.

Avizul Ministerului Transporturilor a fost obținut și când ați devenit ministru nu mai era nevoie decât de avizul comisiei interministeriale pentru probleme de infrastructură, ceea ce nu s-a întâmplat.

Fondurile necesare construirii celor două pasaje nu se regăsesc nici în bugetul de stat pe 2008, nici în bugetul Agenției Naționale a Drumurilor.

Am verificat și am aflat că, deși intra în atribuțiile dumneavoastră, nu ați depus nici până în prezent documentația necesară la comisia interministerială pentru probleme de infrastructură.

Acesta este și motivul pentru care nu există finanțarea necesară realizării celor două pasaje.

Pe această cale, doresc să aflu dacă și când intenționați să depuneți documentația la comisia interministerială pentru probleme de infrastructură în vederea aprobării proiectelor de construire a celor două pasaje, precum și care este modalitatea în care credeți că ar putea fi finanțate aceste lucrări în anul 2008, astfel încât ele să se poată realiza.

Solicit răspuns în scris.

Prima întrebare este adresată domnului Dacian Cioloș, ministru al agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru, În urma sesizării medicilor veterinari din județul Arad, s-a semnalat următoarea problemă: până la această dată medicii veterinari concesionari ai acțiunilor sanitar-veterinare de interes public național contractate cu statul nu au primit decontarea acțiunilor facturate, predate și aprobate de DSV Arad pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2007.

În această situație sunt peste 150 de cadre medicale veterinare care trebuie să asigure în continuare programul strategic al statului de prevenire și combatere a bolilor transmisibile de la animal la om pentru un număr de peste 70 de circumscripții sanitar-veterinare din județul nostru.

Deși medicii veterinari pentru facturile întocmite în trimestrul IV 2007 au plătit statului TVA, impozitele aferente și redevențele datorate, aceștia n-au primit decât promisiuni sterile în ceea ce privește plata drepturilor bănești.

Având în vedere acest aspect, vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru soluționarea acestui caz.

A doua întrebare este adresată tot domnului ministru Dacian Cioloș.

Domnule ministru, Municipiul Arad este traversat de două canale colectoare de suprafață: Mureșel, respectiv Ier, care sunt în administrarea Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare.

Aceste două canale reprezintă un factor poluant pentru municipiul Arad.

S-au întocmit numeroase adrese remise atât Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și Instituției Prefectului Arad.

În urma numeroaselor sesizări, Primăria Arad a primit un răspuns public din partea Instituției Prefectului Arad în care se specifică faptul că în bugetul de stat pe 2008 vor fi alocate sumele necesare amenajării a circa 650 de metri din canalul Mureșel.

Domnule ministru, Vă rugăm să specificați dacă în bugetul de stat pe 2008

sunt incluse sumele necesare amenajării canalului Mureșel.

Dacă aceste sume sunt incluse, să specificați capitolul unde apar acestea.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnul senator.

 
  Mihai Țâbuleac

Domnul senator Mihai Țâbuleac - microfonul 2 -, se pregătește domnul Mihail Antonie.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Ludovic Orban.

Vă adresez această interpelare pentru că, observ, județul Botoșani se află nu numai la margine de țară, ci și la marginea preocupărilor în ceea ce privește lucrările de întreținere a drumurilor naționale.

S-au cheltuit mulți bani pentru obiectivul de investiții "Deviere DN 29D Vânători", dar drumul s-a surpat înainte ca lucrările să fie recepționate.

Totul a fost studiat, proiectat, avizat și consultat după procedură, însă la această oră constructorul asigură forțat menținerea circulației pe vechiul traseu, ceea ce înseamnă că totuși cineva a greșit și trebuie să răspundă.

Tot pe DN 29D, pe tronsoanele de la intrarea și ieșirea în/din localitatea Stăuceni s-au alocat fonduri imense pentru lucrări de drenare în vederea eliminării apei din terasament.

Fără să se ajungă la recepție totul a revenit la forma inițială.

Se pare că ar fi trebuit, în primă fază, să se consolideze versantul și terasamentele și, apoi, să fie luate măsurile de coborâre a nivelului apelor freatice.

Pe același DN 29D, în localitatea Drislea există alunecări de versant și terasamente și sunt necesare lucrări urgente de consolidare.

Pe acest tronson nu s-au realizat lucrări de reabilitare de foarte mult timp și consider că o intervenție care să împiedice surparea, ce ar putea să afecteze și locuințele din zonă, este absolut necesară.

Chiar la intrarea în județul Botoșani, pe DN 28D, de ani de zile artera de circulație este degradată și ștrangulată și nimeni nu a intervenit pentru refacere.

O situație cu totul specială există în cazul DN 24C, pe o lungime de 35 kilometri, cuprinsă între Rădăuți, Prut și Manoleasa, deoarece avem de-a face cu un drum național pentru care nu s-a executat nicio lucrare de modernizare, deși reprezintă partea frontierei de est a Uniunii Europene.

Domnule ministru, Vă rog să dispuneți efectuarea unei anchete privind starea drumurilor naționale din județul Botoșani, în vederea înlăturării greșelilor făcute până în prezent, identificării pagubelor provocate și a răspunderilor, precum și stabilirii unui program de reabilitare reală.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Întrebarea este adresată tot Ministerului Transporturilor, domnului ministru Ludovic Orban.

După Revoluția din Decembrie 1989 activitatea de transport pe calea ferată în județul Botoșani a intrat într-o perioadă nefastă.

Fuseseră demarate două investiții majore în trimestrul IV 1988, respectiv linia de cale ferată Hârlău-Flămânzi și linia de cale ferată Dângeni-Săveni-Darabani.

Pentru ambele obiective stadiul realizărilor fizice s-a blocat la sub 30%.

În toată perioada de tranziție aceste realizări nu s-au putut conserva, pentru că s-au produs inevitabilele degradări și descompletări.

Pe lângă aceasta, nu s-a efectuat niciun demers pentru electrificarea secției de circulație Verești -Botoșani, județul nostru neavând niciun kilometru de cale ferată electrificată.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, care este strategia ministerului pe care îl conduceți pentru rezolvarea acestor neajunsuri și ce perspective are județul Botoșani în ceea ce privește punerea la punct a unei rețele corespunzătoare de cale ferată.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ștefan Mihail Antonie

Domnul senator Ștefan Mihail Antonie, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Dorel Constantin Onaca, Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Ștefan Mihail Antonie:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

În urma deplasărilor efectuate în teritoriu, în ultima perioadă foarte mulți producători agricoli mi-au semnalat faptul că, deși suntem în luna martie, ajutoarele financiare care trebuie acordate pentru acest an nu au ajuns la ei.

Oamenii sunt extrem de îngrijorați din această cauză, cu atât mai mult cu cât, oricum, se descurcă foarte greu, iar, dacă nu primesc nici puținul la care au dreptul, asigurarea traiului de zi cu zi le este pus în pericol.

În aceste condiții, este aproape inutil să mai discutăm despre competitivitatea producătorilor agricoli autohtoni în raport cu cei din Uniunea Europeană.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să-mi răspundeți la următoarea întrebare:

Când veți dispune începerea plăților aferente acestor ajutoare financiare în domeniul agricol și care sunt termenele la care preconizați că oamenii își vor primi banii?

Solicit răspuns în scris și verbal în plenul Senatului.

Interpelarea este adresată tot domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Stimate domnule ministru, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală reprezintă un instrument de finanțare din partea Uniunii Europene menit să sprijine țările membre și, în același timp, contribuie la aplicarea politicii agricole comune prin care să se asigure respectarea liniilor directoare strategice de dezvoltare rurală ale Uniunii Europene.

În urma Regulamentului nr. 1.290/2005 al Consiliului Uniunii Europene, din 21 iunie 2005, privind finanțarea politicii agricole comune, s-au creat două fonduri europene pentru agricultură:

Fondul European de Garantare Agricolă, pentru finanțarea măsurilor de marketing, și Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, pentru finanțarea programelor de dezvoltare rurală.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să-mi prezentați lămuriri cu privire la modul în care aceste fonduri au contribuit la finanțarea investițiilor în agricultură și la dezvoltarea rurală din România și care este stadiul implementării programelor finanțate din aceste fonduri, numărul de programe în derulare, valoarea și termenul lor.

Solicit răspuns în scris și verbal în plenul Senatului.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul ministru Eugen Nicolăescu este prezent în sală, însă, din păcate, colegii noștri senatori lipsesc.

Îl rog pe domnul ministru să depună răspunsurile în scris la secretariatul ședinței.

 
  Dorel Constantin Onaca

Domnule senator Onaca, aveți cuvântul. Microfonul 3.

   

Domnul Dorel Constantin Onaca:

Mulțumesc, doamna președinte.

Întrebare adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Domnule ministru, După ani întregi în care au solicitat modernizarea navelor din dotare, dar și condiții mai bune de muncă, salariații Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare au ajuns la capătul răbdării.

Chiar dacă își riscă viața la fiecare ieșire pe mare pentru a salva navele aflate în pericol, angajații singurei instituții de profil de stat din România au cele mai mici salarii dintre toți navigatorii.

Un exemplu în acest sens este acela că mulți dintre angajații Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare au venituri de doar 500 lei/lună, venituri aflate la limita subzistenței.

În acest context, vă întreb, domnule ministru, când și dacă aveți în vedere îmbunătățirea situației existente.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc mult.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri: Aurel Gabriel Simionescu - de la doamna Zvetlana Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului

Domnule senator Simionescu, aveți un răspuns din partea doamnei secretar de stat Zvetlana Preoteasa.

Doamna secretar de stat, poftiți.

Microfonul 8. Vă rog să prezentați răspunsul pentru domnul senator Simionescu.

   

Doamna Zvetlana Preoteasa - secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului:

Bună seara!

Trebuie să vă spunem că regulamentul de organizare și funcționare a învățământului preșcolar nu a avut niciun fel de modificare, astfel încât copiii pot fi înscriși la grădiniță atât în perioada lunilor aprilie—mai, cât și începând cu 1 iunie pentru cei care vin prima oară la grădiniță.

Aceste perioade de înscriere sau de reînscriere sunt stabilite de către conducerile unităților de învățământ, dar numai după ce au fost consultate, în prealabil, inspectoratele școlare.

Toate unitățile au obligația să afișeze într-un loc vizibil absolut tot ce este necesar părintelui pentru a-și putea înscrie copilul la grădiniță, precum și numărul de locuri disponibile în grădiniță.

Fie că este vorba de înscriere sau de reînscriere, aceleași vor fi condițiile și pentru copiii de 6 ani ai căror părinți optează pentru înscrierea la grădiniță numai în grupa pregătitoare, adică este pentru prima oară când merg la grădiniță.

De asemenea, trebuie să vă spunem că în pachetul legislativ la care dumneavoastră ați făcut referire nu este vorba de niciun nou regulament de învățământ pentru preșcolari, iar prognoza evoluției acestor solicitări pe următorii ani pentru grădiniță este una dintre prioritățile ministerului.

Noi, împreună cu cei de la statistică, am început deja să lucrăm pentru a vedea care este populația școlară și preșcolară care urmează să vină în următorii ani și ce locuri avem disponibile în grădinițe, pentru ca în următorii ani să începem reconstruirea și construcția unor noi clădiri cu destinația de grădiniță, astfel încât fiecare copil să beneficieze din partea statului de un loc sigur la grădiniță.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Domnule senator Simionescu, vă rog, ați fost singurul care ați rămas.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Am rezistat.

De fapt, eu spun și pentru stenogramă, cred că va trebui, doamna președinte, să discutăm și în plenul Senatului, pentru că mi se pare corect ca atunci când solicităm răspuns oral să fim prezenți în sală.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu consider că este firesc.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Asta e.

De fapt, doamnei secretar de stat îi mulțumesc pentru răspuns.

Mi-a răspuns în ultima parte la ceea ce eu am întrebat. Știm cu toții că nu sunt locuri în grădinițe, nu este o noutate chestiunea aceasta și, odată cu implementarea eventualului pachet de legi referitor la învățământ, cel care va fi până la urmă, vom avea învățământul preprimar, acea clasă pregătitoare va fi obligatorie și, atunci, automat vom avea încă o presiune asupra numărului de locuri în grădinițe.

Deci eu cred că în vara asta, în toamna asta va trebui - pe diverse formule, poate pe proiecte tip, poate pe proiecte naționale gen săli de sport - luată o astfel de măsură, pentru că lăsând la mâna autorităților locale eu nu cred că vom rezolva problema și vom avea, în continuare, o problemă din acest punct de vedere.

Eu vă mulțumesc pentru răspuns.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Doamna senator Doina Silistru, înțeleg că nu mai doriți să vă fie prezentate răspunsurile...

 
   

Doamna Doina Silistru (din sală):

Da!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog.

Aveți cuvântul. Microfonul 3.

 
   

Doamna Doina Silistru:

Doamna președinte, între timp eu am discutat cu domnul secretar de stat Gheorghe Albu și îi mulțumesc pentru răspunsurile pe care mi le-a adus.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat Horia Irimia, din păcate colegul nostru care v-a interpelat nu mai este prezent în sală.

Vă rog să depuneți răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința Senatului.

 
   

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 18.40.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 19 avril 2021, 5:47
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro