Plen
Ședința Senatului din 12 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.28/21-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 12-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 12 martie 2008

15. Continuarea și finalizarea dezbaterilor asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 17 martie a.c.) (L801/2007)
 
consultă fișa PL nr. L801/2007

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

S-a întors domnul secretar de stat ca să susțină proiectul de lege de la punctul 9 din ordinea de zi? Nu.

Vom lua în dezbatere punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

Doamna secretar de stat Kibedi este prezentă.

Doamna vicepreședinte, președinte și persoană desemnată a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru a prezenta raportul suplimentar și aproape ministru al justiției este prezentă.

Doamna senator ar fi trebuit să stea în stânga, că atunci putea cumula toate aceste funcții sau calități.

Vă ofer cuvântul, sigur, nu pentru a ne povesti despre cele trei chestiuni, ci pentru a ne prezenta raportul suplimentar.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum cunoașteți, plenul Senatului a sesizat Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru a prezenta un raport suplimentar.

În ședința din 4 martie 2008, comisia s-a întrunit și a luat în dezbatere amendamentele formulate de colegii senatori, de Consiliul Superior al Magistraturii, amendamente însușite de colegii senatori, și a adoptat un raport suplimentar de admitere cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1, anexă care face parte integrantă din prezentul raport și care înlocuiește anexa nr. 1 din raportul inițial.

De asemenea, raportul suplimentar vă sesizează în legătură cu o serie de amendamente respinse, pe care le puteți găsi în anexa nr. 2.

A fost o conlucrare între toate grupurile politice, Guvernul fiind reprezentat de ministrul justiției.

Ca atare, vă supunem spre dezbatere și adoptare un raport suplimentar de admitere cu amendamente, alături de proiectul de lege.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție.

Doresc să fac precizarea că Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

O invit pe doamna secretar de stat Kibedi Katalin să prezinte punctul de vedere al Guvernului, sigur, suplimentar, pentru că suntem în continuarea dezbaterilor și nu o luăm de la capăt.

Doamna Kibedi Katalin Barbara - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este, într-adevăr, așa cum s-a subliniat, rezultatul unei conlucrări între toți cei care au fost interesați în a aduce acele amendamente legilor privind sistemul justiției, care s-au dovedit absolut necesare pentru buna funcționare și aplicare în practică fără probleme.

Aș semnala plenului Senatului o singură problemă, pe care eu o apreciez ca fiind o eroare materială; mă refer la amendamentul de la art. 82 alin. (2), care aparține domnilor senatori Eckstein Kovács Péter, Gavrilă Vasilescu și Ioan Chelaru. (Discuții.)

Intenția domnilor senatori a fost de a lărgi categoria de personal care beneficiază de pensia de serviciu în condițiile acestui articol, incluzându-se în această categorie judecătorii, procurorii financiari și consilierii de conturi de la Colegiul Jurisdicțional din cadrul Curții de Conturi, însă, dacă veți citi acest text, veți observa că sintagma de la final nu mai reiterează aceste trei categorii de personal pentru recunoașterea la calculul vechimii în muncă a perioadelor în care au funcționat exact ca judecători, procurori financiari și consilieri de conturi.

Or, eu cred că este o omisiune vădită, fiindcă altfel nu s-ar mai justifica motivația pentru care a fost făcut acest amendament, dacă nu le recunoaștem acea vechime de până la 10 ani în aceste funcții.

De aceea, apreciind că este o evidentă eroare materială în sensul unei omisiuni, ar trebui... (Rumoare, discuții.)

Aveți sintagma de la final, care stabilește ce perioade se iau în considerare la calculul vechimii.

Sunt înșirate vechimea în funcția de consilier juridic... de..., dar, dacă nu trecem și vechimea cât au funcționat ca judecători, procurori financiari și consilieri de conturi, ar însemna ca cei 10 ani de fapt să nu fie recunoscuți la calculul vechimii, și atunci intenția dumneavoastră de a include i-ar priva de drepturi, pentru că la totalizarea de 25 de ani această perioadă dispare.

Acești ani ar trebui nominalizați expres, pentru ca această perioadă să se ia în considerare la calculul vechimii.

Este vorba despre ultima sintagmă de la art. 82 alin. (2).

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Unde, în ce zonă?

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Art. 82 alin. (2) în raport era la punctul 9, adică în anexa cu amendamente admise.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu vă reamintesc, doamna secretar de stat, că, practic, această discuție s-a purtat inclusiv în comisie.

Atunci ați făcut precizarea că, dacă nu se reia, se va pierde vechimea.

Cred că este doar o scăpare din partea noastră în momentul în care am redactat raportul.

Să o ascultăm și pe doamna Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului.

Doamna Norica Nicolai:

Da, domnule președinte, fără îndoială că este o omisiune materială, pentru că, în plenul comisiei, noi am luat în dezbatere acest proiect.

Este nevoie, pentru claritatea textului, să prevedem expres această categorie profesională.

Există o altă chestiune: trebuie să prevedem expres pentru această categorie profesională vechimea de 10 ani, pentru că vechimea inițială de 25 de ani, care constituie obiectul primei teze a textului de lege, nu le poate fi aplicabilă.

Toți știm că instituția Curtea de Conturi a fost înființată după 1990.

Deci, dacă plenul acceptă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări va face această rectificare cuvenită.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ea este obligatorie, pentru că vin în contradicție cele două texte.

Doamna Norica Nicolai:

Este obligatorie, categoric, și noi suntem de acord cu această poziție.

Practic, este o omisiune materială, așa cum subliniam inițial.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este o omisiune materială la art. 82 alin. (2).

Doamna Norica Nicolai:

Art. 82 alin. (2).

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cu adăugarea sintagmei respective.

Doamna Norica Nicolai:

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă rog să continuăm dezbaterile, dar rugămintea este să nu mai reluăm de la momentul zero, ci să discutăm chestiunile pentru care plenul a reînvestit, practic, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cu un raport suplimentar.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter, apoi domnul senator Alexandru Athanasiu.

Rugămintea ar fi ca fiecare vorbitor să prezinte și punctul de vedere al grupurilor parlamentare, fiindcă ne găsim în prezența unei legi organice.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Grupul parlamentar al UDMR va vota în această formă proiectul de lege, care este deosebit de important și în privința condițiilor incluse în raportul de care vom beneficia în luna iulie.

În opinia mea, se rezolvă o problemă destul de spinoasă.

În raportul preliminar ni s-a imputat că accederea în magistratură nu are principii clare.

Noi am discutat și cu ministerul și, mai ales, cu președintele Consiliului Superior al Magistraturii și veți vedea că, în cuprinsul raportului, este o prevedere prin care Consiliul Superior al Magistraturii s-a obligat ca, în 30 de zile de la adoptarea legii, să stabilească un set de criterii unitare la accederea în magistratură.

Ca atare, cred că această critică adusă nouă nu mai este îndreptățită sau nu va mai fi îndreptățită.

Colegul meu, domnul senator Athanasiu, cred că va avea o intervenție la același amendament pe care l-am făcut împreună cu senatorul Vasilescu și declar de pe acum că sunt de acord cu punctul dumnealui de vedere.

Omisiunea este, într-adevăr, materială și, ca inițiator, sunt de acord să o corectăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Athanasiu, Grupul parlamentar al PSD.

Rog colegii din celelalte grupuri să se pregătească să intervină la microfon, cel puțin cu precizarea poziției grupului respectiv față de lege.

Din sală: Nu este cazul.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este cazul, ca să știu eu cum se adună boabele și ce să supun votului.

Nu-mi spuneți mie că nu e cazul.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, mă alătur celor spuse de reprezentantul Guvernului, de doamna Norica Nicolai, în tripla sa calitate, de ceea ce spunea colegul Eckstein Kovács și mai adaug un lucru.

Este bine că acest raport suplimentar a fost supus analizei comisiei, pentru că el, într-adevăr, ameliorează conținutul inițial al proiectului și ameliorează chiar și conținutul raportului inițial, în sensul că elimină o serie de discriminări privind exercitarea unor drepturi pentru mai multe categorii de personal asimilate judecătorilor și procurorilor.

Nu am mai avut ocazia, dar mă bucur că s-a acceptat eliminarea acelei discriminării și pentru personalul cu studii și atribuții în domeniul informaticii în raport cu instanța la care lucrau.

Era un amendament al domnului senator Alexandru Pereș, pe care l-am susținut și eu.

Domnule vicepreședinte și președinte de ședință, Am o singură rugăminte și precizare.

Susțin acest raport în nume personal, dar și în numele grupului, pentru că în comisie a fost reprezentat și Grupul parlamentar al PSD și și-a dat acceptul la acest nou conținut al raportului.

La art. 82 alin. (2), numărul curent 9, finalul textului să fie eliminat, pentru că acolo se face o echivalare a funcției de judecător cu alte funcții, ceea ce este corect, este în spiritul reglementării, dar discriminarea din finalul textului este inadmisibilă, pentru că a pune la calculul vechimii valorificarea doar a 10 ani pentru cei care au fost în alte funcții juridice nu este corect și nu este în spiritul ansamblului textului propus de comisie.

Rugămintea mea este ca finalul textului să fie format din acea enumerare, într-adevăr, completată în mod corect și cu acele două categorii de personal de la Curtea de Conturi, fără a mai limita la cei zece ani. Și aici vreau să explic teoretic de ce se impune această soluție.

Pentru că în momentul în care eu recunosc ca vechimi asimilate în specialitate juridică toate activitățile enumerate, evident, limitativ, în raport, nu este normal să apară aceste discriminări în raport cu momentul în care se deschide dreptul la pensie.

Ori nu recunosc deloc, deci accept numai judecătorii și procurorii care au funcționat ca atare, ori, dacă, în mod rațional, procedăm cum s-a procedat și echivalez cu alte funcții de specialitate juridică, principiul nediscriminării duce la deschiderea dreptului la pensii în toate condițiile, pentru toți, în aceeași măsură și fără niciun fel de discriminare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

O invit pe reprezentanta Grupului parlamentar al PNL, doamna vicepreședinte Norica Nicolai, să prezinte poziția grupului.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, nu pot vota în triplă calitate, deci nu am dreptul la trei voturi, dar acest proiect de lege, care, în opinia mea, este un proiect de lege upgradat în spiritul necesităților care au fost reclamate în Raportul Comisiei Europene, este o creație colectivă a senatorilor din toate grupurile politice.

Am dorit să subliniez acest lucru, pentru că am dorit să subliniez o anume incoerență a proiectului legislativ cu care am fost sesizați, faptul că s-a depus o muncă juridică profesională, cu bună-credință și în respectul soluțiilor de îmbunătățire a activității justiției pe care ni le reclama Uniunea Europeană.

Însă nu pot să nu fac o precizare, și anume că raportul precedent, raportul interimar prezentat de Comisia Europeană, era unul care avea un context de incoerență, pentru că legea era foarte clară din acest punct de vedere, nu ne aflam într-o procedură ad-hoc de selectare a resurselor umane în magistratură, însă acum, prin modificările aduse de amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, acest lucru este foarte clar.

Ca atare, Grupul parlamentar al PNL va susține acest proiect de lege.

Doresc să precizez, în calitate de președinte de comisie, că îmi însușesc observația făcută de domnul senator Athanasiu.

Nu putem introduce niciun element de discriminare într-o lege care vizează statutul juridic al magistraților.

Este o chestiune care nu vizează însă, ca aplicare ulterioară, competența Ministerului Justiției.

Regimul nediscriminator în materie de vechime în muncă și, cu siguranță, pensie este un regim general.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, doamna vicepreședinte.

Grupul parlamentar al PRM, doamna senator Verginia Vedinaș. Microfonul 2.

Doamna Verginia Vedinaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi relua argumentele aduse.

A fost, într-adevăr, o muncă laborioasă, dusă cu profesionalism și bună-credință și a ieșit o reglementare care satisface nu numai nevoile interne, dar răspunde și unor exigențe care ne sunt puse la nivel european.

Dincolo de aceste aspecte, într-adevăr, legea reușește, în mare parte, să elimine obiecțiile de discriminare pe care le conținea proiectul în forma inițială, însă nu în totalitate. Și mă refer la art. 33 alin. (7) care, într-un amendament adoptat inițial de comisia noastră, a avut o anumită formă.

Ulterior, apare la amendamente respinse, tocmai pentru că proiectul de lege s-a reluat de mai multe ori în dezbatere și soluția finală este cea care se regăsește în mapele dumneavoastră.

Voi reveni cu explicații atunci când va fi momentul.

Grupul nostru parlamentar va susține acest proiect de lege de aprobare a ordonanței.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PC.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, o să fiu foarte scurt.

Grupul parlamentar este de acord cu adoptarea acestui proiect de act normativ cu amendamentele și cu tot ceea ce s-a lucrat în comisii.

Colegii mei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au subliniat munca laborioasă care a fost dusă în comisie, în prezența și cu aportul reprezentanților Ministerului Justiției, ai Curții de Conturi, ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Deci, într-adevăr, a fost o muncă de echipă și aș vrea ca, prin votul dumneavoastră, să confirmați, de fapt, și munca depusă în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Reglementările adoptate sunt în concordanță și cu ceea ce nevoile țării o cer și o impun, și cu reglementările care vin, dar și cu observațiile care s-au făcut din partea europeană.

Eu cred - de data aceasta îmi exprim punctul de vedere personal - că s-a făcut un lucru bun, un lucru chiar foarte bun și, ca orice lucru bun și foarte bun, poate fi și perfectibil, dar nu acum.

E bine așa cum l-a hotărât și așa cum v-am prezentat raportul.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Bănuiesc că este atât de bun încât n-o să-l mai trimită o dată la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ca să-l mai lucrăm.

Grupul parlamentar al PD-L dacă dorește să intervină? Nu?

Dar susține proiectul de lege? Nu susține. (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Nu știți foarte exact despre ce e vorba.

Din partea Grupului parlamentar al PSD a solicitat cuvântul domnul senator Chelaru, membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog.

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte,

Nu vorbesc în calitate de reprezentant al grupului, pentru că a vorbit domnul profesor Athanasiu, vorbesc în calitate de coautor al articolului a cărui modificare s-a cerut, pe bună dreptate - art. 82 alin. (2) - și sunt de acord cu propunerea făcută de eliminare a textului "fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani".

Spun acest lucru acum, pentru că, fiind amendamente admise, probabil că le veți supune la vot o singură dată pe toate.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu...

Rezolvăm gospodărește, așa, să înțeleagă toată lumea.

În primul rând, o întreb pe doamna secretar de stat dacă este de acord cu această observație la un amendament trecut în anexa 1, în sensul eliminării textului după virgulă, după jurisconsult, în partea finală: "fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani", pentru a nu face diferență și a lua în calcul toată perioada.

Vă rog, microfonul 9.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Pensiile ocupaționale întotdeauna au ridicat probleme, nu numai în legislația internă, ci și în legislațiile altor state, întrucât ele se bucură de avantaje net superioare și sub aspectul cuantumului față de alte categorii de pensionari, și sub aspectul altor categorii de pensii.

Or, în măsura în care ele totuși sunt acceptate, se justifică numai dacă au argumentele pentru ca cineva să se poată pensiona, pentru că este vorba de articolul care permite pensionarea anticipată, respectiv înainte de împlinirea vârstei de pensionare fixată prin prezenta ordonanță supusă aprobării, la vârsta de 60 de ani.

Or, în măsura în care pensia ocupațională în cadrul sistemului de justiție a fost justificată pentru judecători și procurori, ținând seama nu numai de faptul că desfășoară o activitate în cadrul unei puteri judecătorești, dar și de apăsarea deciziilor pe care le au, de responsabilitatea pe care o au în înfăptuirea actului de justiție...

Și atunci întrebarea este: dacă înlăturăm până și această condiție de 10 ani, s-ar putea ca oricine intră în magistratură...

Putem să vă dăm exemple concrete - și Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat acest lucru -

de persoane care au venit, au intrat în magistratură, de pildă, de pe poziția de avocat, au stat o săptămână, exact pentru a-și face cererea pentru pensie de serviciu și au ieșit la pensie din această funcție.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar acum introducem o condiție.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Or, noi dorim să înlăturăm acest risc.

Cu privire la acea condiție, noi nu putem fi de acord, pe considerentele pentru care se acordă această pensionare, subliniez încă o dată, anticipată, și nu la vârsta de pensionare.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

În legătură cu celelalte amendamente admise, aveți observații, doamna secretar de stat?

Mă refer la toate celelalte amendamente din anexa 1.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Nu. Am susținut raportul, așa cum a fost adoptat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun. Mulțumesc.

O consult pe doamna vicepreședinte dacă, suplimentar, dorește să se pronunțe în legătură cu amendamentele existente în anexa 1.

În numele comisiei, dacă doriți, desigur.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Comisia a adoptat cu o largă majoritate sau în unanimitate acest amendament.

În legătură cu poziția Guvernului, fără îndoială că suntem în prezența unui sistem de pensii ocupaționale, fără îndoială că putem să admitem că au existat și astfel de cazuri, dar, din punctul meu de vedere, cred că trebuie să prevaleze principiul nediscriminării și există modalități concrete prin legea care vizează regimul pensiilor ocupaționale de a preveni astfel de situații în care, profitând de un text de lege, se preconstituie o vechime în muncă în baza prevederilor prezentei legi.

Există această posibilitate de prevenire a tipului de comportament invocat de doamna secretar de stat în Legea cu privire la regimul pensiilor ocupaționale pentru magistrați.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar pe viitor nu mai este posibil, pentru că am introdus acel termen de 10 ani de zile în care trebuie să funcționeze un magistrat.

Doamna Norica Nicolai:

Termenul este introdus, este o funcțiune prealabilă, în opinia mea, și, teoretic, ar exclude această posibilitate de abuz.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Regulamentul ne obligă să ne pronunțăm prin vot asupra unui amendament admis.

Sunt amendamente admise la comisie.

Acest amendament se găsește în anexa 1, la numărul curent 9, și vizează art. 82 alin. (2).

Inițiatorii amendamentului îl restrâng, în sensul excluderii părții finale. (Discuții în sală.)

Vă rog să mă ascultați, pentru că, altfel, veți vota greșit.

Îi invit pe cei care nu sunt senatori să părăsească sala. Invit colegii senatori să-și ocupe locurile. Să așteptăm totuși să termine și colegii de vorbit.

Voi supune votului dumneavoastră - deci pozitiv - amendamentul restrâns, formulat de colegii senatori, în sensul că el nu mai conține partea finală, respectiv: "fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani".

Deci supun votului dumneavoastră amendamentul restrâns, formulat de senatorii inițiatori, dar neacceptat de reprezentantul Ministerului Justiției.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Doamna Verginia Vedinaș (din sală):

Nu am înțeles...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este vina mea, să știți.

Deci, cu 67 de voturi pentru și 3 voturi împotrivă, amendamentul este acceptat așa cum a fost dezbătut în plenul Senatului, în urma intervenției domnului senator Alexandru Athanasiu.

A doua chestiune pe care o avem de rezolvat.

În anexa 2 sunt mai multe amendamente respinse.

Îi consult pe inițiatori, începând cu punctul 1, dacă doresc să le susțină.

Punctul 1, amendament formulat de doamna senator Verginia Vedinaș și de doamna senator Norica Nicolai.

Vă rog, microfonul 2.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Împreună cu doamna senator Norica Nicolai, susținem în continuare acest amendament.

Informăm plenul Senatului că, inițial, el a fost acceptat și în comisie, dar a fost respins în urma repunerii în discuție a legii.

Noi îl susținem în continuare și considerăm că este legitim și că, de fapt, respingerea lui ar însemna perpetuarea unei stări de discriminare, la care ne-am referit aici în legătură cu opțiunea noastră ca legea să nu mai conțină astfel de situații.

Dragi colegi,

În forma inițială, legea recunoaște numai posibilitatea, pentru cei care au îndeplinit funcțiile de magistrați, asistenți la Înalta Curte de Casație și Justiție o perioadă de 10 ani, precum și pentru avocați care, de asemenea, au 10 ani, de a fi numiți fără concurs la judecătorii și parchete care funcționează pe lângă acestea.

Pe considerentul că nicio rațiune din lume nu îngăduie ca de un asemenea beneficiu al legii să se bucure, să se poată prevala numai o categorie de profesioniști în domeniul juridic, noi am adăugat "avocații".

De altfel, acestea sunt niște discuții care au avut loc și la nivel european și ni se pare corect ca, pe lângă avocați, de dreptul respectiv să beneficieze și alte categorii profesionale, respectiv consilierii juridici, notarii și profesorii universitari de specialitate juridică.

Să mă ierte Dumnezeu, dar vorbesc, în primul rând, în numele profesorilor universitari de specialitate juridică și, când spun profesori, mă refer la oameni care au acest grad didactic - grad didactic despre care știți că este obținut după ce ai urcat o veritabilă Golgotă - și nu mi se pare normal ca pentru un avocat obișnuit să recunoști o asemenea posibilitate, iar pentru un cadru didactic universitar să nu o recunoști.

Pe aceste considerente, repunem în discuție amendamentul și vă rugăm să ne susțineți, rugând-o și pe colega Nicolai să mai adauge alte lucruri suplimentare.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Nu sunt de acord cu o singură afirmație, aceea că ar exista mari diferențe între avocații obișnuiți și celelalte categorii menționate de dumneavoastră.

O invit la microfon pe doamna senator Norica Nicolai, și în calitate de inițiator.

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fără îndoială, principiul nediscriminării trebuie să opereze în toate situațiile prevăzute de lege.

Logica ne spune că genul proxim al acestei profesii care face eligibile persoanele pentru a îndeplini calitatea de magistrat este acela de jurist.

Diferența specifică ține de tipurile de activități prin care se administrează justiția: judecător, procuror, avocat, notar, consilier juridic.

Toate acestea sunt profesii care concură în mod egal la administrarea justiției.

De aceea noi susțineam, și eu susțin, în special, consilierii juridici și notarii.

În ceea ce privește profesorii universitari, sigur că le datorăm competențele profesionale, pentru că prima condiție este să fii absolvent al unei instituții de specialitate.

Nu cred că pot fi asimilați cu aceste categorii de persoane pentru că ei nu au desfășurat nicio clipă o activitate care să concure la realizarea actului de justiție.

Ar fi o extindere care nu ar fi justificată și nu ar fi nici în spiritul acestei legi care reglementează clar etapele care trebuie parcurse în această profesie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc.

Vă reamintesc că săptămâna trecută am mai purtat o astfel de discuție, la o altă lege care îi viza pe notari, și anume intrarea în profesie fără examen.

Domnul senator György Frunda.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu o să vă spun multe noutăți, pentru că am același principiu pe care l-am avut și acum o săptămână.

Vreau însă să lămurim anumite lucruri.

Așa cum arată și raportul de țară, ne-a arătat și plenul prin Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii, la nivelul anului trecut, din 4.469 de posturi de judecători lipseau 428, dintre 106 posturi de conducere, adică aproximativ 10%.

La procurori, situația era aproximativ similară.

Din 2.784 de procurori era o lipsă de 604, dintre 120 posturi de conducere.

Deci, o situație mai rea.

Cunoscând diagnosticul bolii, trebuie să aplicăm tratamentul.

Dacă un absolvent de facultate de drept are posibilitatea alegerii plajei profesionale pe care o dorește, magistrat, respectiv judecător, procuror, avocat, consilier juridic sau poate să intre în învățământ, suntem într-o absolută egalitate și fiecare poate să-și aleagă profesia pe care o dorește.

După 10 ani de activitate, situația se schimbă.

Avem o parte dintre juriști care cunosc sala de judecată, cunosc dezbaterea, cunosc construcția unei sentințe judecătorești și a unei hotărâri judecătorești, chiar dacă nu sunt judecători - mă gândesc la avocați - și sunt alții care au devenit notari, de exemplu, care, după ce își înființează biroul notarial, nu se mai întâlnesc în instanța de judecată, nu simt pulsul instanței de judecată.

La fel și profesorii universitari, față de care am un mare respect și o mare recunoștință.

Fără ei nu putem deveni buni absolvenți ai facultăților, dar a scoate un profesor universitar din mediul lui academic, unde predă și face analiza legilor, construiește doctrina judiciară, și a-l pune într-o sală de judecată sau, cu atât mai mult, să conducă un complet de judecată, înseamnă a-i crea un disconfort profesional profund.

Sunt puțini profesori universitari care sunt și avocați, pe care îi cunosc și care în această calitate ar putea accede la funcția de judecător, dar a scoate un teoretician și a-l introduce să rezolve acolo unde am un hiatus, o lipsă profesională, să conducă ședințe - și aici nu vorbesc de judecătorii de mici orașe, ci vorbesc despre cei din tribunale, curți de apel, deci acolo unde trebuie să ai o experiență -, mi se pare că nu rezolvăm problema, ci, din contra, problema o acutizăm.

Situația este la fel și pentru notari, și pentru consilierii juridici.

Din experiența noastră rezultă că această categorie, consilierii juridici, rezolvă, în primul rând, problemele societăților pe care le au.

Rar, ei vin și în instanțe.

Uneori, vin.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să restrângeți argumentația...

Domnul Frunda György:

Bun. Rămân la profesorii universitari și la notari...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu... Vă ascult...

Domnul Frunda György:

Deci, pentru aceste motive, eu sunt împotriva acestui amendament care nu rezolvă problema supusă discuției.

Vă mulțumesc pentru atenție și, dacă îmi permiteți, pentru stenogramă, încă o frază, care să fie un semnal pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

S-a discutat aici, în raportul de țară și la dezbaterile generale, problema instanțelor.

Dacă îmi permiteți, domnule președinte, există două puncte de vedere:

Un punct de vedere ar fi să restrângem numărul instanțelor mici și să facem doar judecătorii mai mari, mai puternice sau al doilea punct, pe care îl susțin și eu, să fie mai multe instanțe mici în care să ducem judecata aproape de oameni.

De ce? Foarte simplu.

Cele mai multe cauze sunt cauze mici, de grănițuire, de divorțuri, furturi mici, pe care judecătoriile le pot rezolva.

Dacă aceste judecătorii vor funcționa cu trei-patru sute de cauze, până în cinci sute de cauze, anual, care vor fi dispersate pe tot teritoriul țării, la judecătoriile mari, la tribunale și la curțile de apel, numărul cauzelor va scădea, și aceasta, împreună cu numărul creșterii judecătorilor, va duce la o eficientizare a muncii, astfel încât un judecător să nu aibă mai mult de 10-15 cauze într-o zi de judecată, așa cum este într-o țară medie a Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Rodica Stănoiu. Vă rog, aveți cuvântul, doamna senator.

Doamna Mihaela Rodica Stănoiu:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Nu aș fi vrut să iau cuvântul, pentru că nu vreau să fie în niciun caz o pledoarie pro domo.

Aș vrea însă să fac o precizare, pentru că antevorbitorul meu a arătat acest sfânt dispreț pe care nu pot să-l accept, într-un fel, al practicianului față de teoretician,.

Din experiența mea de peste 40 de ani în cercetare și foarte mulți ani în învățământ, dar și dintr-o experiență personală a familiei mele, aș veni cu reversul acestui lucru, supărându-i pe practicieni.

Din experiența Institutului de Cercetări Juridice, s-a dovedit că toți colegii mei, după ani de zile de muncă în cercetare sau în învățământ, care au intrat în practică, după circa șase luni de zile erau vârfuri în profesie.

Nu pot să spun același lucru despre practicienii care au venit să facă cercetare.

Unii dintre ei, după ani buni, au reușit să fie cercetători, iar alții niciodată.

Cu ceea ce v-am spus acum, într-un fel sau altul, v-am explicat că a face asemenea diferențieri este, după părerea mea, cum să spun, incorect.

Vă mulțumesc.

Doamna Verginia Vedinaș (din sală):

Permiteți, domnule președinte...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, doamna senator, așa nu terminăm nicio lege...

într-o zi întreagă...

Vă rog, toată discuția este dacă acele trei categorii, adăugate suplimentar, să intre în profesie fără examen.

Nu este altă discuție.

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vreau să vă spun că avem judecător la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg pe doamna Camelia Toader, colega noastră, profesoară, care a ajuns judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și după aceea la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, reușind să iasă învingătoare dintr-o selecție foarte dificilă.

La Înalta Curte de Casație și Justiție, vă dau un exemplu, doamna Brândușa Ștefănescu, precum și alți profesori universitari care au intrat direct din învățământ și au ajuns printre vârfurile magistraturii.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

O invit pe doamna secretar de stat să expună punctul de vedere în legătură cu acest amendament de la articolul 33 alineatul (7).

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Soluția care se bazează pe interviu și care a fost...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă rog să faceți liniște în sală...

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Soluția de interviu, care a fost criticată și de Comisia Europeană, trebuie pusă în discuția legiuitorului sub următorul aspect.

În momentul în care legiuitorul a decis ca în România să funcționeze un Institut Național al Magistraturii, argumentele pentru care s-a înființat au fost următoarele:

putem fi toți foarte buni juriști și să ne desfășurăm activități mai mult decât apreciate în diversele situații pe care ni le oferă paleta largă a profesiei de jurist, dar ceea ce este important și diferențiază judecătorul și procurorul de celelalte categorii de juriști este tocmai problema nu numai a interpretării corecte a legislației, dar și a posibilității evaluării juste a probelor.

În această situație ajung cei care parcurg anumite etape, fie că o fac prin Institutul Național al Magistraturii sau, așa cum s-a mai întâmplat, obligatoriu, după o perioadă de stagiu în care se verifică aceste aptitudini de aplicare corectă a legii și de evaluare a probelor.

Astfel, ceea ce este insuficient într-un interviu care oferă intrarea directă...

Am reținut foarte exact argumentul doamnei senator Rodica Stănoiu cu privire la foarte buni teoreticieni care, după circa șase luni, au ajuns foarte buni practicieni, ceea ce înseamnă că și în situația acestor persoane este necesar un stagiu.

De aceea, interviul cu intrarea directă se rezumase inițial doar la foști judecători și procurori, pentru că ei au trecut prin acest filtru, dar, atunci, ar trebui ca interviul acesta să fie întregit, tot în această situație, de o perioadă de stagiu în care nu ai deplinătatea competențelor, ci așa cum erau judecătorii și procurori stagiari care aveau competențe rezumate la cauze simple, și după un examen de definitivare pe post să demonstreze, într-adevăr, că vor fi buni judecători sau procurori.

De aceea, noi nu am fost de acord cu lărgirea acestei palete, pentru că apreciem că va fi un experiment.

Unii se vor dovedi a fi buni, alții nu, și, la ora actuală, nu știm dacă ne permitem luxul de a face experimente, tocmai pentru că s-a identificat și de către domnul senator Frunda situația de disperare care este în justiție prin aceste posturi vacante.

De aceea, Consiliul Superior al Magistraturii a oferit alte soluții, care vor fi discutate și definitivate, pentru a asigura ocuparea posturilor vacante de către persoane care vor face actul de justiție.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, toată disputa la acest articol 33 alineatul (7) este legată de faptul dacă primirea în rândul magistraților a consilierilor juridici, notarilor și profesorilor universitari de specialitate juridică să se facă sau nu prin examen.

Sunt obligat, potrivit Regulamentului Senatului, să supun votului dumneavoastră amendamentul existent în anexa nr. 2

la raport, la punctul 1, iar în situația în care veți vota "Da", votați în favoarea amendamentului, deci primirea în profesie fără examen, dacă veți vota "Nu", va rămâne textul inițial.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Constat că 63 de colegi s-au pronunțat prin vot.

Vă rog să verificați cvorumul.

Invit colegii senatori în sală.

Suntem în impas și avem nevoie de ajutorul dumneavoastră.

Stimați colegi, Am să resupun votului dumneavoastră acest amendament. 71 de colegi sunt prezenți.

Deci dacă veți vota "Da", votați în favoarea amendamentului, dacă votați "Nu", votați împotriva amendamentului și pentru textul care există în ordonanță.

Vă rog să votați. Vă rog să votați, domnilor colegi care de abia ați intrat în sală, aveam nevoie de două voturi.

Amendamentul a fost aprobat cu 35 de voturi pentru, 26 voturi împotrivă și 7 abțineri.

La punctul nr. 2, domnule senator Gavrilă Vasilescu, susțineți amendamentul?

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, Amendamentul pe care l-am făcut se referă la modificarea unor perioade de timp în care persoanele, despre care vorbeam noi puțin mai devreme, care acced în funcția de judecător sau de procuror - deficitul de personal calificat, de judecători și procurori este foarte mare, am zis să existe o stabilitate - să nu poată fi detașate, să nu poată fi mutate pe la alte instanțe și promovate.

Se spune în ordonanță, "timp de un an", eu spun timp de trei ani de zile.

În opinia mea cred că este mai bine să se creeze o stare de stabilitate, iar un an de zile este insuficient.

În legătură cu situația care este la parchete, vă dau numai un exemplu, există parchet în județul Botoșani, care funcționează cu un singur procuror.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, dacă doriți să interveniți în legătură cu acest amendament?

Doamna Norica Nicolai (din sală):

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, doamna vicepreședinte Norica Nicolai, să auzim punctul de vedere al Guvernului și al comisiei pe amendamentul de la poziția a 2-a din anexa nr. 2 la art. 33 alineatul (14). (Discuții la masa prezidiului.)

Din sală: În ce constă amendamentul?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Majorarea termenului de la un an la trei ani.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

Microfonul 9, vă rog.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că raționamentul pentru care presupun că s-a respins era că inițial s-a respins și amendamentul vizând lărgirea la alte categorii de personal, probabil că, cel puțin, pentru considerentele pentru care acest amendament a fost admis, într-adevăr, nu ar fi rău ca cei care au venit din alte sisteme să rămână cel puțin trei ani în funcția deținută.

Însă, având în vedere că articolul 33 se referă integral la toate modalitățile de intrare în magistratură, probabil că ar trebui totuși să facem distincție și să ne limităm la acele persoane care vin din alt sistem, nu și cele care, promovând INM-ul, trecând prin toate etapele de definitivare pe post, ar dori totuși să promoveze și să poată fi folosite prin transferuri, delegări, detașări.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna secretar de stat, Ori îl acceptați în totalitate, ori nu-l acceptați deloc, pentru că nu putem să-l rupem.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Da, cred că prin acest raționament se va lărgi mult categoria acestora, am achiesa la varianta aceasta de a rămâne pe post timp de trei ani.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci acceptați amendamentul susținut de domnul senator Gavrilă Vasilescu?

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Da, accept amendamentul susținut de domnul senator.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut de domnul senator Gavrilă Vasilescu. (Discuții în sală.)

Amendamentul a fost adoptat de plenul Senatului cu 39 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 11 abțineri.

Amendamentul de la punctul 3 este susținut? Nu.

Amendamentul de la punctul 4 este susținut? Nu.

Amendamentul de la punctul 5 este susținut? Nu.

Amendamentul de la punctul 6 este susținut? Nu.

Mai avem o singură chestiune, în raportul cu amendamente admise.

Doriți să mai interveniți? Vă rog.

Mai avem o problemă de rezolvat.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Microfonul 7, vă rog.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Deși textul ordonanței inițiale nu a prevăzut o procedură în legătură cu, hai să-i spunem, managementul riscului, Ministerul Justiției a promovat, prin intermediul comisiei, un text de lege care prevede ca atunci când persoanele care lucrează în justiție, judecători, procurori, personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție, fac obiectul unor acțiuni care vizează viața, sănătatea și bunurile acestora, afectarea acestora în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, aceste categorii de persoane să fie eligibile la despăgubiri.

Despăgubirile se acordă din fondurile acordate Înaltei Curți de Casație și Justiție și condițiile în care se acordă aceste despăgubiri sunt stabilite prin hotărâre de guvern, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

De regulă, în ceea ce privește asigurarea la risc profesional, majoritatea legislațiilor - și doresc să precizez că această categorie profesională nu este singura categorie profesională eligibilă la risc sau supusă unui risc profesional, sigur este una dintre cele mai supuse acestor situații - vizează un regim de asigurare pentru diferite categorii de riscuri.

Opinia mea este că am introduce, dacă am accepta această formulă de despăgubire pentru situațiile pe care le-am expus mai sus, o procedură privilegiată față de alte categorii profesionale.

Aceste riscuri trebuie constatate, deci este nevoie de o procedură jurisdicțională, probabil în plan penal, pentru că, numai așa, eu, personal, văd posibilitatea stabilirii existenței unui risc.

Deci când o persoană, magistrat în exercitarea atribuțiilor sale în soluționarea unui dosar, este amenințată de părți sau de infractori, și acest lucru face obiectul unei acțiuni de cercetare penală - pentru că nu putem admite doar o singură declarație care să susțină această afirmație -, atunci despăgubirile vin, prin obligarea persoanei care a produs aceste daune, în cadrul acțiunii civile, alăturată acțiunii penale.

Dar cred că introducem un sistem de despăgubire care privilegiază această categorie profesională și fără să existe o serie de criterii clare, prevăzute în lege, atâta vreme cât această chestiune antrenează o răspundere bugetară și alocarea unor sume din buget pentru acest lucru.

Nu sunt împotriva reglementărilor riscului profesional.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, ce soluții propuneți?

Doamna Norica Nicolai:

Părerea mea este că, în această ordonanță, acest text trebuie eliminat și el trebuie să facă obiectul unei reglementări pe cale specială.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Riscul înlăturării acestui amendament este să se păstreze textul din Legea nr. 303/2004, care are o reglementare similară în modul de formulare, pentru că ea vorbește de despăgubiri în sensul că acești ordonatori de credite să plătească prime pe asigurare.

A fost in extenso, apreciem noi, judecată în cadrul litigiilor pe care le-au promovat judecătorii și procurorii care au solicitat să se stabilească prin hotărâre judecătorească, în măsura în care sunt proprietari de autoturisme, ca Ministerul Justiției, respectiv ceilalți ordonatori de credite, să deconteze aceste prime, pe care le plătesc lunar către asigurator, fie că este de tip casco sau este asigurare obligatorie.

Or, noi tocmai acest lucru vrem să-l redresăm, să se înțeleagă foarte exact ca despăgubirile să se acorde nu pentru că eu dețin un autoturism în proprietate, ci în măsura în care acel autoturism este distrus, cum de altfel a fost cazul recent, în Tribunalul Harghita, unde peste autoturismul unui judecător s-a aruncat o substanța corozivă și acesta a fost distrus, iar autorul este greu de identificat.

În aceste situații, în condițiile prevăzute, sigur, de o hotărâre de guvern, să se acorde despăgubiri.

Eu am înțeles care a fost raționamentul doamnei senator, dar dacă înlăturați amendamentul, repet, revenim la textul vechi și în continuare vom fi dați în judecată pentru prime de asigurare pentru viață.

Sunt mulți care ne-au solicitat că au încheiat contracte pentru asigurarea vieții, și atunci le plătim noi aceste prime.

Nu cred că aceasta a fost intenția legiuitorului, când a introdus-o în Legea nr. 303/2004.

Noi am dorit doar să rezumăm și să definim mult mai bine riscul profesional și la ce se rezumă aceste despăgubiri.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul, doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Cu toată considerația pentru poziția ministerului, vreau să fac precizarea că nici acest text de lege nu definește foarte clar și am făcut o discuție temeinică asupra acestor elemente de risc la viață, sănătate și bunuri, de care sunt afectați magistrații în exercitarea atribuțiunilor de serviciu.

Eu cred că este deja un abuz această solicitare a unui magistrat, oricare ar fi el, ca să i se plătească prima de asigurare, pentru că dacă am admite acest comportament, care, din punctul meu de vedere, este la limita legii, el ar putea fi preluat ca precedent și de alte categorii profesionale.

Doresc să subliniez faptul că nu același punct de vedere îl au magistrații cu privire la răspunderea pe care o au în exercitarea actului de justiție.

Să ne amintim, stimați colegi, că atunci când am făcut obligatorie acțiunea în regres și am modificat prevederile art. 507, care-i obliga pe magistrații ale căror hotărâri sunt sancționate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și pentru care România plătește despăgubiri din banul public, magistrații au avut o cu totul altă reacție și au protestat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna vicepreședinte,

Numai puțin, vă rog, stați că aceste amendamente au fost adjudecate în plen, altfel o luăm de la capăt.

Doamna Norica Nicolai:

Eu am reluat această discuție pentru că, din păcate, la această dezbatere nu am participat cu privire la acest amendament, dar am vrut să vă ridic această chestiune pentru că, eu cred că este absolut normal să avem un tratament egal și la răspundere, și la managementul riscului.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Sunt închise dezbaterile generale și pe amendamentele admise, și pe celen respinse.

Plenul Senatului urmează să dea vot pe raportul cu amendamente și votul pe proiectul de lege luni, 17 martie a. c..

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 28 mai 2020, 2:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro