Marius Rogin
Marius Rogin
Sittings of the Chamber of Deputies of April 8, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.35/17-04-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 08-04-2008 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 8, 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.29 Marius Rogin - intervenție cu tema "90 de ani de la unirea Basarabiei cu România",

 

Domnul Marius Rogin:

"90 de ani de la unirea Basarabiei cu România"

Doamnelor și domnilor deputați,

Chiar dacă a trecut deja data de 27 martie, nu putem trece peste un eveniment atât de important precum cel al unirii Basarabiei cu România. Momentul rămâne parte importantă a istoriei noastre și se cuvine a fi memorat cu mult respect. 1918 rămâne un an esențial în istoria noastră națională, unirea Transilvaniei cu Țara Mamă fiind precedată de cea a unirii Basarabiei cu România.

Numele de Basarabaia i-a fost atribuit provinciei de către Imperiul Rus, care a anexat teritoriul în 1812, după ce i-a fost cedat de Imperiul Otoman prin Tratatul de la București din 1812, care punea capăt războiului ruso-turc dintre 1806-1812. Teritoriul Basarabiei coincide parțial cu teritoriul Republicii Moldova, în timp ce partea de sud (Bugeac) și cea de nord (cea mai mare parte a fostului județ Hotin), intră astăzi în componența Ucrainei. Declanșarea revoluției bolșevice în octombrie 1917, când puterea în Rusia a fost câștigată de comuniști, a adus și armistițiul între ruși și germani, trădând astfel armata română rămasă singură pe frontul de est, fiind și ea nevoită, în cele din urmă, să accepte armistițiul cu germanii la 9 decembrie 1917.

Aflată în retragere prin Basarabia, armata rusă a început să jefuiască, să violeze și să omoare populația civilă românească, fruntașii basarabeni fiind asasinați și impuse organizațiile comuniste. În aceste condiții, la 22 decembrie 1917, Sfatul Țării a cerut guvernului aflat la Iași să trimită armata să restabilească ordinea. Trupele conduse de generalul Broșteanu au trecut Prutul în ziua de 10 ianuarie 1918, reușind eliberarea Chișinăului la 9-16 ianuarie 1918, pentru ca în câteva zile să elibereze complet Basarabia. Odată ce Sfatul Țării proclamă independența Republicii Democratice Moldovenești la 24 ianuarie 1918 apar și pretențiile teritoriale din partea Ucrainei. Intențiile de unire cu România sunt exprimate prin "moțiuni de unire votate de diferite județe (Soroca, Bălți)". Unirea cu România a fost hotărâtă de Sfatului Țării la 27 martie 1918.

Intrarea României în războiul mondial, în vara anului 1916, alături de Antantă, a urmărit realizarea deplinei unități naționale prin unirea cu Vechiul Regat al Transilvaniei și Bucovinei, străvechi teritorii locuite de români. Luptele din anii 1916-1917 au pus în lumină, cu multă putere, durabilitatea sentimentului național și convingerea că se apropia ziua înfăptuirii marelui act al unirii tuturor românilor. Prima provincie care s-a unit cu patria-mamă a fost Basarabia. Aceasta a survenit pe fondul dezmembrării Imperiului Rus, odată cu proclamarea principiului autodeterminării până la despărțirea de statul multinațional în care au fost înglobate.

În ianuarie 1918 și-a proclamat independența Ucraina. Complet izolată, Republica Moldovenească și-a proclamat, la rândul său, la 4 februarie 1918, independența. La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul țării, care cuprindea reprezentanți ai tuturor naționalităților - 138 deputați - a adoptat, cu majoritate de voturi, hotărârea Basarabiei de a se uni cu România. Situația românilor din Bucovina s-a înrăutățit în toamna anului 1918, când Austro-Ungaria, practic, se prăbușise. Se vehicula teza anexării de către habsburgi, ca o ultimă soluție de salvare, a Bucovinei la Galiția, în timp ce Ucraina ridica pretenții de stăpânire asupra provinciei românești și amenința cu intervenția armată. Din inițiativa lui Sextil Pușcariu și Iancu Flondor, s-a convocat, în aceste condiții, la 14/27 octombrie 1918, o Adunare a reprezentanților populației românești din provincie.

La 27 martie 1918, orele 5 p.m. a avut loc Adunarea Sfatului Țării. În sală au fost prezenți toți membrii cabinetului Republicii Moldovenești, primul ministru român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, făuritorul României Mari. Sfatul Țării cuprindea: 103 moldoveni, 13 ucraineni, 7 ruși, 6 evrei, 5 găgăuți, 2 nemți, un polonez și un armean. Total, 138 membri. În urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36 abțineri, 13 absenți) s-a declarat unirea Basarabiei cu țara mamă. Ziarul "Tribuna" din 30 Martie publica: Moțiunea Unirii, Te Deum-ul și telegrama transmisă regelui Ferdinand, anunțând Unirea cu țara mamă.

"În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica democratică moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră, și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România".

Vă mulțumesc.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 22 janvier 2020, 0:39
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro