Plen
Ședința Senatului din 26 august 2008 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.71/05-09-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 26-08-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 26 august 2008 (sesiune extraordinară)

4. Dezbaterea și adoptarea proiectelor de hotărâre asupra cererilor de urmărire penală a domnilor senatori Paul Păcuraru și Ioan Codruț Șereș.  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

La punctul 3 din ordinea de zi sunt înscrise dezbateri și votul asupra cererilor de urmărire penală a domnilor senatori Paul Păcuraru și Codruț Șereș.

Stimați colegi, trebuie să vă informez câteva lucruri. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a derulat o activitate intensă, inclusiv în această vacanță parlamentară, pentru a studia, așa cum este firesc, dosarele venite din partea Parchetului General privind solicitarea formulării de cereri pentru începerea urmării penale în cazul celor doi colegi ai noștri: domnul senator Codruț Șereș, fost ministru al economiei și comerțului, și domnul senator Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

Sunt două dosare de cerere de urmărire penală în cazul domnului senator Codruț Șereș: un dosar care privește S.C. "Electrica Muntenia Sud" S.A. și un al doilea dosar de urmărire penală, cel referitor la S.C."Hidroelectrica" S.A.

Domnul senator Paul Păcurare are, de asemenea, un dosar destul de voluminos privind începerea urmăririi penale.

Suntem în fața a trei dosare de cerere de urmărire penală, dosare pentru care s-au întocmit trei rapoarte ale Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, fiecare raport având în spate și hotărârea pe care o vom supune votului dumneavoastră în cursul zilei de astăzi.

Vă propun, stimați colegi, în conformitate cu prevederile Constituției și ale Regulamentului Senatului și ținând seama de faptul că aveți în mapele dumneavoastră cele trei rapoarte ale Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și cele trei hotărâri ale Senatului, proiecte de hotărâri, ca să fiu mai clar ...

În afară de aceasta, ați avut discuții în cursul zilei de ieri și de astăzi la grupurile dumneavoastră. Întrucât fiecare partid politic reprezentat în Parlament are câte un coleg senator în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, sunt convins că ați primit și multe alte informații suplimentare.

Procedura pe care o vom urma, în conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului, este următoarea: se va prezenta fiecare raport și v-aș propune ca în cazul domnului senator Codruț Șereș să mergem pe următoarea formulă - Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări prezintă raportul la solicitarea de începere a urmăririi penale și în cazul S.C. "Electrica Muntenia Sud" S.A., și în cazul acuzelor referitoare la S.C. "Hidroelectrica" S.A., după care vor urma dezbateri. Sigur că vom da cuvântul, mai întâi, colegilor în cauză, după care, dumneavoastră, în calitate de senatori ai Senatului României, puteți lua cuvântul, puteți participa la dezbateri. Vă rog să fiți de acord ca cei doi colegi senatori, Codruț Șereș și Paul Păcuraru, dacă vor solicita cuvântul și în final, să primească acest drept.

Având în vedere responsabilitatea deosebită pe care o avem, nu am limitat timpul pentru dezbateri.

O a doua problemă este legată de procedura de vot. Vă propun să fie vot secret cu bile și supun votului dumneavoastră acceptul pentru această procedură. Vă rog să votați. Rog toată lumea să voteze.

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, a fost aprobată procedura de vot.

Al treilea lucru pe care trebuie să-l știți este că, în conformitate cu prevederile art.150 din Regulamentul Senatului, votul se va da pe proiectul de hotărâre întocmit de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. În toate cele trei cazuri, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat un vot favorabil pentru începerea urmăririi penale.

După cele trei dezbateri care vor avea loc în cazul celor doi colegi ai noștri, după ce vom încheia dezbaterile, vom merge pe formula unui vot. Nu ne vom grăbi.

În cazul domnului senator Codruț Șereș, o să vă mai explic o dată, după aceea. Avem două dosare pentru începerea urmăririi penale. În dreapta mea scrie 1, 2. Unde scrie 1, prima măsuță, în dreapta, se va da votul în cazul cererii de urmărire penală privind S.C. "Electrica Muntenia Sud" S.A., este vorba de acuzele care sunt aduse în legătură cu această problemă. La numărul 2, tot pentru domnul senator Codruț Șereș, se va da votul în cazul dosarului S.C. "Hidroelectrica" S.A.

În stânga, se va da votul pe proiectul de hotărâre privind începerea urmăririi penale în cazul domnului senator Paul Păcuraru. Ca să nu fie nicio încurcătură, o să vă mai explic încă o dată, când vom intra în faza pentru vot, și procedura prin care se va derula întregul mecanism.

Vreau să rețineți ceea ce spuneam la început: în conformitate cu art. 150 din Regulamentul Senatului, votul favorabil pe hotărârea respectivă înseamnă minim 68 de senatori, cvorumul nostru de lucru, jumătate plus unu din totalul senatorilor. Acum, cvorumul nostru de lucru este de 68 de senatori, din totalul de 135 de senatori.

Acestea fiind spuse, vă rog să-mi permiteți să o invit pe doamna senator Norica Nicolai, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, să ne prezinte cele două rapoarte întocmite de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări în cazul celor două cereri de urmărire penală. Vă rog să ne prezentați raportul privind cele două cereri de urmărire penală în cazul domnului senator Codruț Șereș. Vă rog, doamna președinte, aveți cuvântul.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu dispozițiile art.109 alin.(2) din Constituția României, ale art.12 și art.19 din Legea nr. 115/1999, republicată, Legea privind responsabilitatea ministerială, și ale Deciziei nr. 270/10 martie 2008 a Curții Constituționale, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu adresa nr.2084/C/24.04.2008, a solicitat Biroului permanent al Senatului României formularea cererii de urmărire penală a domnului senator Șereș Ioan Codruț, fost ministru al economiei și comerțului, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizare la infracțiunea de subminare a economiei naționale, prevăzută și pedepsită de art.173 alin.(3) din Codul penal, cu referire la art.165 alin.(2) din Codul penal, sprijinirea unei asociații infracționale, prevăzută la art.167 alin.(1) din Codul penal, constând în aceea că, în cursul anului 2006, în calitate de ministru al economiei și comerțului, membru al Guvernului României și senator în Parlamentul României, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii S.C. "Hidroelectrica" S.A. prin ascunderea activităților infracționale săvârșite de membrii acesteia, neacționând potrivit prerogativelor care îi incumbau în calitate de ministru de resort, în sensul că, "deși a luat cunoștință despre manifestările ilicite, nici nu a denunțat faptele respective și nici nu a sesizat organele judiciare".

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului a fost învestită de Biroul permanent, în conformitate cu art.150 din Regulamentul Senatului, să examineze solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în acest dosar și să facă propuneri corespunzătoare pentru a fi supuse spre dezbatere și adoptare plenului Senatului. La sesizarea comisiei, a fost atașat dosarul trimis de Parchetul General odată cu adresa de mai sus și referatul procurorilor de caz.

Întrucât procedurile parlamentare nu sunt strict prevăzute de lege, în prima ședință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat o procedură de lucru. Întregul material trimis de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost depozitat într-un fișet, sub cheie și sigiliu, cu posibilitatea de a fi vizualizat printr-o cameră video, permanent. Dat fiind volumul mare de documente pe care noi le-am primit, senatorii juriști nu au studiat niciodată individual, ci doar în grup, aceste documente. Lucrările au fost consemnate în procese-verbale, interceptările telefonice au fost audiate de către membrii comisiei, iar angajamentul nostru, care s-a respectat în totalitate, a fost ca această activitate desfășurată de comisie să respecte principiul confidențialității lucrărilor.

Membrii comisiei s-au întrunit în mai multe ședințe, de la începutul sesizării până la redactarea raportului, și au hotărât următoarele: prin referatul procurorilor trimis Senatului României, se reține că, "în cursul anului 2006, domnul Șereș Ioan Codruț, în timp ce îndeplinea funcția de ministru al economiei și comerțului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii S.C. "Hidroelectrica" S.A. prin ascunderea activităților infracționale săvârșite de membrii acesteia, neacționând potrivit prerogativelor care îi incumbau în calitate de ministru de resort". Așa cum spuneam, se susține în referat că, "deși a luat cunoștință despre manifestările ilicite, nu a denunțat și nu a sesizat organele judiciare".

Prin Rezoluția nr.151/2005, din 3 aprilie, s-a dispus începerea urmăririi penale a domnului Șereș Ioan Codruț pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizare la infracțiunea de subminare a economiei naționale, prevăzută și pedepsită de art.173 alin.(3) din Codul penal, cu referire la dispozițiile art.165 alin.(2) din Codul penal, și sprijinirea unei asociații infracționale, prevăzută în art.167 alin.(1) din Codul penal, ambele fapte beneficiind de aplicarea dispozițiilor art.33 litera b) din Codul penal.

Având în vedere că la data începerii urmăririi penale învinuitul nu mai avea calitatea de ministru, la acea dată, prevederile art.24 alin.(3) din Legea nr.115/1999 privind sesizarea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în exercițiul funcției nu se mai aplicau foștilor membri ai Guvernului. Ulterior, așa cum cunoașteți, prin modificarea Legii nr.115/1999, ca urmare a adoptării Deciziei nr.270/2008 a Curții Constituționale, s-a decis că, în aplicarea dispozițiilor art.109 alin.(2), teza I din Constituție, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va sesiza Camera Deputaților sau Senatul, după caz, pentru a se cere urmărirea penală a membrilor și foștilor membri ai Guvernului, pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției lor, și care, la data sesizării, au și calitatea de deputat sau de senator.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să precizeze dacă a fost respectată dispoziția art.62 din Codul de procedură penală, cu privire la administrarea probelor în cauză, dacă s-a respectat dispoziția art.91 și a următoarelor din Codul de procedură penală, cu privire la interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicațiilor prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare, dacă în cursul cercetărilor penale părțile au formulat plângeri în legătură cu efectuarea urmăririi penale și modul în care acestea au fost soluționate și dacă urmărirea penală a fost efectuată în condiții de confidențialitate și în măsurile luate pentru respectarea acestei dispoziții legale în vederea garantării și respectării dreptului la un proces echitabil.

Consiliul Superior al Magistraturii a analizat solicitarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări în plenul său, în ședința din 8 mai 2008, și a comunicat că aprecierea probelor, inclusiv în privința aptitudinii acestora de a lămuri cauza sub toate aspectele în vederea aflării adevărului, este atributul organelor de urmărire penală și a instanțelor de judecată, potrivit dispozițiilor procesuale, și că orice apreciere a Consiliului Superior al Magistraturii asupra legalității actelor efectuate de organele judiciare ar constitui o imixtiune în actul de justiție, aducând atingere principiului independenții judecătorilor, principiu consacrat în dispozițiile art.124 alin.(3) din Constituția României. (Rumoare în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile.

Domnule senator Ungheanu, vă rog să nu țineți ședință acolo. Vă rog foarte mult să vă ocupați locul în sală.

Domnule Vosganian, vă rog frumos! V-aș ruga să păstrați liniștea. Știu că aveți rapoartele, dar vă rog să ascultați prezentarea făcută de doamna senator Norica Nocolai. Vă rog, doamna senator.

Doamna Norica Nicolai:

Se informează că la Consiliul Superior al Magistraturii a fost înregistrată sesizarea domnului Ioan Codruț Șereș, în calitate de ministru al economiei și comerțului, prin care s-a sesizat faptul apariției în presă a unor informații cu privire la un înscris care pare să facă parte din dosarul unei anchete abia începute, în cuprinsul căreia s-au făcut referiri la numele său, acesta solicitând lămurirea împrejurărilor în care aceste informații au devenit publice. Consiliul Superior al Magistraturii a constatat că singurele informații făcute publice de procurorii implicați în anchete au fost cele conținute în comunicatele date de Biroul de informare publică și relații cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și care au fost oferite în limitele dispozițiilor legale ce reglementează activitatea acestor compartimente ale instituțiilor publice.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a solicitat date de la Serviciul Român de Informații, potrivit atribuțiilor prevăzute în Legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea S.R.I., și anume dacă au fost solicitate, în cazul domnului Ioan Codruț Șereș, autorizațiile necesare interceptării și înregistrării convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicație, cu respectarea art.91 și a următoarelor din Codul de procedură penală.

Serviciul Român de Informații a arătat că, potrivit legii, această instituție realizează doar acte premergătoare care se circumscriu exclusiv în sfera amenințărilor la adresa securității naționale a României, întrucât obținerea autorizării interceptării și înregistrării de convorbiri, potrivit art.91 din Codul de procedură penală, este atributul exclusiv al organelor de aplicare a legii și limitat numai la ipoteza comiterii de infracțiuni, Serviciului Român de Informații revenindu-i doar rolul de a acorda sprijin tehnic pentru punerea în aplicare a respectivelor autorizații.

La cererea sa și în conformitate cu dispozițiile art.172 alin.(4) din Regulamentul Senatului, domnul Ioan Codruț Șereș a fost audiat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări în data de 2 iulie 2008, acesta susținând că în dosarul întocmit de DIICOT din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu se consideră vinovat de săvârșirea presupuselor fapte penale și, în consecință, consideră că nu este cazul să fie urmărit penal.

De asemenea, a afirmat că raportul de control întocmit de Corpul de Control al ministrului, cu privire la activitatea "Hidroelectrica" S.A., nu a fost semnat de către membrii Corpului de Control, ci numai de către șeful acestei structuri din minister, domnul Iolando Toma.

De asemenea, în referat, procurorii de caz au precizat următoarele aspecte: ca urmare a restructurării în anul 2000 a Companiei Naționale de Electricitate (CONEL), prin Hotărârea de Guvern nr.627/2000, s-a înființat S.C. "Hidroelectrica" S.A., societate cu capital integral de stat, aflată în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului, cu o pondere de o treime din producția energetică a României, având, în principal, ca obiect de activitate producerea de energie electrică și furnizarea acesteia la intern și la export.

Persoanele numite în conducerea S.C. "Hidroelectrica" S.A. au folosit prerogativele funcțiilor pe care le-au îndeplinit în scopuri contrare obiectivelor statutate legal și care au fost de natură să submineze economia națională prin afectarea funcționării sistemului energetic național în condiții de siguranță, cu repercusiuni grave asupra întregului sistem al economiei naționale. Scopul vizat a constat în reorientarea activității acestei societăți pentru facilitarea unor societăți comerciale private de a obține contracte de furnizare de energie electrică în mod preferențial, care să ducă la obținerea de foloase injuste și satisfacerea unor interese de grup. Se susține în raport că s-au încheiat contracte de retehnologizare a unor grupuri hidroelectrice la prețuri supraevaluate și este citat în raport cazul societății "Energy Holding": un contract încheiat pe 10 ani.

Din documentația transmisă Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, rezultă că, în calitatea sa de ministru al economiei și comerțului, domnul Șereș a dispus structurilor de control abilitate din minister efectuarea unui control la S.C. "Hidroelectrica" S.A., având ca obiectiv verificarea activității societății, a legalității actelor întocmite, stabilirea responsabilității și a eventualelor prejudicii aduse societății. În baza acestei dispoziții, structurile de control au întocmit un raport în care sunt prezentate rezultatele controlului. La solicitarea Parchetului General, ministrul a dispus transmiterea către această instituție a unei note-sinteză cu privire la rezultatele controlului, menționând că se continuă investigațiile din dispoziția sa. Parchetul General susține însă că această afirmație este eronată, întrucât raportul preliminar fusese depus, iar investigațiile, conform acestuia, erau finalizate și concluziile formulate.

În raport cu dispozițiile legale privitoare la atributele aferente funcției de ministru, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări apreciază că, în calitate de conducător al instituției, acesta are dreptul și obligația de a dispune toate măsurile legale pentru analiza completă și concludentă, analiză care să justifice și să susțină luarea unor măsuri legale și manageriale pentru oricare din societățile aflate în portofoliu său. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări consideră că în realizarea oricărei funcții publice, în virtutea responsabilității ministeriale, conducătorul unei autorități centrale de specialitate nu are nicio limitare în exercitarea atribuțiilor sale, cu excepția celor prevăzute expres de lege. Orice interpretare contrară ar goli de conținut prerogativele demnității de ministru.

Din documentele prezentate, respectiv Raportul de audit al Curții de Conturi din anul 2005 referitor la sistemul energetic național, cu referire directă la retehnologizarea Centralei Hidroelectrice Porțile de Fier I, cât și la celelalte componente ale sistemului energetic național, rezultă că în perioada verificată au existat unele dezechilibre pe fluxul de producție, transport și comercializare a energiei electrice. Din acest raport, rezultă că aceste dezechilibre au pus și pun în pericol siguranța sistemului energetic național, fără ca Parchetul General să facă cercetări cu privire la cei responsabili cu coordonarea acestui domeniu în perioada 1997-prezent. Deși dosarul cauzei, înaintat Senatului României de către Parchetul General, nu conține acte sau dovezi concludente care să conducă la adoptarea unei decizii clare de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, întrucât aceasta și-a fundamentat cererea de începere a urmăririi penale pe prezumții de vinovăție și indicii, ținând seama de complexitatea acestei cauze, precum și de gravitatea consecințelor așa cum sunt prezentate de organele de anchetă, apreciem că cercetarea penală trebuie continuată.

În acord cu prevederile art.109 din Constituția României și ale Deciziei nr.270/2008 a Curții Constituționale, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări consideră că textul constituțional instituie necondiționat dreptul fiecărei Camere, ca și a Președintelui României, de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercitarea funcției lor și de a stabili modul de exercitare a acestui drept. Neprocedând în acest fel, Senatul, dacă ar administra probe, ar cere relații de la instituții sau ar efectua cercetări extrajudiciare, s-ar substitui organelor abilitate de lege să facă acest lucru și și-ar asuma răspunderea politică a refuzului cercetării unui demnitar în legătură cu o faptă gravă săvârșită în exercițiul funcției.

În conformitate cu prevederile constituționale și cu deciziile Curții Constituționale, precum și cu prevederile Regulamentului Senatului, plenul este suveran în a aproba sau a respinge cererea de începere a urmăririi penale.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări precizează însă că, în situația în care cererea ar fi respinsă, demnitarul în cauză este privat de dreptul de a-și demonstra nevinovăția prin administrarea de probe și realizarea unui proces echitabil, întrucât Parchetul General, în baza art.10 litera f) din Codul de procedură penală, ar urma să dispună neînceperea urmăririi penale, ca rezultat al lipsei autorizării prealabile prevăzute de lege. În acest fel, ar continua să planeze în privința demnitarului în cauză suspiciunea săvârșirii unei fapte grave, ceea ce contravine respectului față de principiile statului de drept.

În urma dezbaterii, a studierii dosarelor și a punctelor de vedere exprimate de către membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, s-a hotărât să se solicite plenului Senatului să ceară Parchetului urmărirea penală a domnului senator Ioan Codruț Șereș. În acest sens, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări consideră că aprecierea probelor și posibilitatea acestora de a lămuri cauza sub toate aspectele este atributul organelor de urmărire penală și al instanțelor de judecată, potrivit dispozițiilor procesuale penale, și că orice aprecieri asupra legalității actelor efectuate de organele judiciare, indiferent din partea cui ar veni această apreciere, ar aduce atingere principiului independenței judecătorului.

Materialul probator transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este, în opinia noastră, confuz și neconcludent, fiind inserată o serie întreagă de elemente fără legătură cu speța, ceea ce conduce la concluzia că fie există și alte probe care justifică o asemenea abordare, dar care nu au fost trimise Senatului, fie concluziile anchetatorilor se bazează în bună măsură pe presupuneri, speculații și bănuieli.

Astfel, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări nu au fost în măsură să determine, în toate situațiile, temeiurile pe baza cărora anchetatorii de caz au concluzionat faptul că Șereș Ioan Codruț a comis infracțiunile prevăzute și pedepsite de art.173 și art.167 din Codul penal. Cu toate acestea, ținând seama de complexitatea acestei cauze, precum și de gravitatea consecințelor, așa cum sunt prezentate de organele de anchetă, apreciem că cercetarea penală trebuie continuată.

În situația în care plenul Senatului va adopta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și propunerea cuprinsă în acest raport, aceea ca Senatul să ceară începerea urmăririi penale a senatorului Șereș, plenul Senatului urmează să adopte o hotărâre ce este parte componentă a prezentului raport.

La dezbateri au fost prezenți 6 senatori. În urma votului prezentului raport, 6 senatori au votat pentru, niciunul împotrivă. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, ați ascultat acest raport pe care îl aveți și în mapele dumneavoastră: cel al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări privind cererea de urmărire penală a domnului senator Ioan Codruț Șereș, în cazul S.C. "Electrica Muntenia Sud" S.A.

Am spus mai devreme că dorim să avem o discuție asupra celor două rapoarte care îl privesc pe domnul senator Ioan Codruț Șereș, dar este normal și corect să vă consult.

Am audiat primul raport al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Audiem și al doilea raport al comisiei, tot în cazul Ioan Codruț Șereș, și facem dezbateri. În cazul Paul Păcuraru, procedăm la fel. Vă consult dacă sunt obiecții în cazul în care prezentăm și celălalt raport și facem o singură dezbatere. Mă refer la cazul Ioan Codruț Șereș. Domnule senator Corneliu Vadim Tudor, vă rog, microfonul 2.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Noi am avut ieri un Birou permanent și am hotărât, după mai multe dezbateri, să ascultăm toate cele trei rapoarte, să ne facem o opinie și apoi să urmeze și dreptul la replică al colegilor noștri, și luările de poziție ale partidelor, pentru că, altfel, fragmentăm discuția și tare îmi este teamă că, după o anumită oră, vor pleca unii dintre senatori și nu vom mai avea cvorum. Noi am stabilit prin vot modul de desfășurare a ședinței. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, la Biroul permanent am stabilit că prezentăm două rapoarte, facem dezbateri. Prezentăm cazul Ioan Codruț Șereș, facem dezbateri și dăm un singur vot. Cel care hotărăște este plenul Senatului, Biroul permanent doar propune.

În al doilea rând, vă rog eu să nu mai ridicați problema așa, că pleacă senatorii. Sesiunea extraordinară este convocată pentru intervalul 25 - 28 august. Nu terminăm astăzi, continuăm mâine, continuăm poimâine. Luările de cuvânt, am acceptat cu toții, sunt nelimitate în timp. Eu consult, iar fiecare dosar este un caz aparte. Eu propun ceea ce am discutat noi la Biroul permanent. Vrem să fim operativi, dar să nu facem rabat de la o informare corectă, de la un vot corect.

Vă consult în cazul domnului Codruț Șereș.

Este cineva împotrivă să prezentăm și al doilea raport? Nu.

Doamna președinte Norica Nicolai, vă rog să prezentați și al doilea raport, cel în cazul cererii urmăririi penale a domnului senator Codruț Șereș, în dosarul S.C. "Hidroelectrica" S.A. Vă rog.

Doamna Norica Nicolai:

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Biroului permanent al Senatului formularea cererii de urmărire penală a domnului Codruț Șereș, fost ministru al economiei și comerțului, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de Legea nr.39/2003, sprijinirea unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, Legea nr.508/2004 constând în aceea că, în perioada 2005 - 2006, în calitate de ministru al economiei și comerțului și de președinte al Comisiei de privatizare a S.C. "Electrica Muntenia Sud" S.A., a contribuit intelectual și material la culegerea, obținerea și transmiterea de date și informații confidențiale, secrete economice și comerciale care, prin caracterul și importanța lor, au fost de natură să pericliteze siguranța statului privind societățile comerciale din domeniul strategic al economiei aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului - OPSPI, precum și domeniul elaborării proiectelor de acte normative, aflate în procedura de adoptare la nivelul Guvernului României.

Domnul Codruț Șereș este acuzat de săvârșirea infracțiunii de trădare prin transmiterea de secrete, prevăzută de art.157 alin.(2) din Codul penal, constând în aceea că a transmis date și informații confidențiale care, prin caracterul și importanța lor, sunt de natură să pericliteze securitatea statului privind derularea procesului de privatizare de la această societate și a sprijinit o grupare infracțională organizată, grupare cu caracter transnațional, ambele fapte care i se rețin în sarcină, cu aplicarea dispozițiilor art.33 din Codul penal.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ca și în dosarul anterior, a stabilit o procedură de lucru care a fost aceeași.

Dosarul nr. 147/2007 conține circa 70 de volume. În plenul comisiei, au avut loc mai multe ședințe, dezbaterile fiind consemnate în procese-verbale. În acest dosar nr. 147/2007, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a întreprins acte premergătoare, de asemenea, în dosarul nr. 222/2006, concluzionând că există date și indicii rezonabile în legătură cu participarea penală a miniștrilor Codruț Șereș și Nagy Zsolt, derulată în perioada 30.05.2005 - noiembrie 2006, în timp ce îndeplineau funcțiile de ministru al economiei și comerțului, membru al Guvernului și senator, respectiv cea de ministru al comunicațiilor și tehnologiei informațiilor, alături și împreună cu grupul infracțional organizat, grup cu caracter transnațional, format din inculpații: Stamen Stancev, Benyatov Vadim, Mucea Dorinel Mihai, Donciu Mihai Radu, Susak Michal, Flore Mircea Călin, Neagoe Robert Marius și Mustafa Oral.

In data de 04.04.2007, în acest dosar s-a dispus disjungerea cauzei penale privindu-i pe domnul senator Codruț Șereș și pe Nagy Zsolt de cauza în care au fost cercetați ceilalți inculpați. Ca urmare a modificărilor legislative, Senatul este competent să ceară sau nu urmărirea penală a domnului senator Codruț Șereș.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a solicitat în aceeași procedură Consiliului Superior al Magistraturii să precizeze dacă s-au respectat dispozițiile art.62 și art.91 din Codul de procedură penală, respectiv administrarea probelor și legalitatea interceptărilor convorbirilor telefonice. Răspunsul a fost același, din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care însă confirmă faptul că domnul Codruț Șereș, în calitatea sa de ministru, a sesizat această instituție în legătură cu apariția în presă a unor informații care făceau referire la numele său și că, în acest mod, nu s-au respectat principiile de confidențialitate a urmării penale. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a solicitat Serviciului Român de Informații date în legătură cu respectarea dispozițiilor legale în ceea ce privește interceptările telefonice.

La cererea sa, domnul senator Codruț Șereș a fost audiat în data de 02 iulie 2008 și a susținut în fața comisiei că, în dosarul întocmit de DIICOT din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu se consideră vinovat de săvârșirea presupuselor infracțiuni și, în consecință, a considerat că nu este cazul să fie urmărit penal.

Materialul probator transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în opinia noastră, este unul confuz și neconcludent, fiind inserată o serie întreagă de elemente fără legătură cu cauza, ceea ce ar conduce la concluzia că fie există și alte probe care justifică o asemenea abordare, dar care nu au fost trimise Senatului, fie concluziile anchetatorilor se bazează în bună măsură pe speculații, presupuneri și bănuieli.

Membrii comisiei nu au fost în măsură să determine, în toate situațiile, temeiurile pe baza cărora anchetatorii de caz au concluzionat, doar bazându-se pe interceptări telefonice, faptul că Șereș Codruț a comis aceste infracțiuni. Cu toate acestea, ținând seama de complexitatea acestei cauze, precum și de gravitatea consecințelor, astfel cum sunt prezentate de organele de anchetă, apreciem că cercetarea penală trebuie continuată. Mai mult, s-a apreciat nu doar că cercetarea penală trebuie să continue, ci că trebuie extinsă la toate persoanele a căror implicare sau legătură rezultă din interceptările analizate. Cu titlu de exemplu, este cazul foștilor miniștri de stat, Adriean Videanu - și în calitate de primar general al Capitalei - Gheorghe Seculici, a domnului Theodor Stolojan, precum și al unei serii de secretari de stat din Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Justiției, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Ministerul Transporturilor, dar și al altor persoane din apropierea Guvernului și Președinției României, situații ce rezultă din interceptările analizate: volumul 6 - paginile 142, 144, 146, 161, 162; volumul 7 - paginile 33, 70, 78, 102, cu titlul de exemplu, pentru că ele sunt mult mai numeroase, iar comisia nu a menționat toate aceste documente.

În acord cu prevederile art.109 alin.(2) din Constituție, ale Deciziei nr.1133/2007 a Curții Constituționale, comisia consideră că textul constituțional a instituit, așa cum spuneam, dreptul fiecărei Camere de a se pronunța.

În consecință, Senatul a examinat documentele trimise, fără a exercita și fără a administra vreo probă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări precizează însă că, dacă plenul Senatului ar respinge această cerere, domnul Codruț Șereș ar fi privat și în această cauză de posibilitatea de a-și demonstra nevinovăția prin administrarea de probe concludente și i s-ar îngrădi dreptul la un proces echitabil, deoarece singura soluție procedurală legală este o soluție de neîncepere a urmăririi penale, ca rezultat al lipsei autorizării prevăzute de lege. Și în această cauză, considerăm că, dacă s-ar respinge această solicitare a Parchetului, domnul Codruț Șereș ar fi privat de un drept constituțional, și anume acela de a avea un proces și de a-și demonstra nevinovăția în respectul acestei prezumții fundamentale și, în plus, asupra Domniei Sale ar plana o suspiciune foarte gravă, ceea ce, am considerat noi, nu este în acord cu principiile statului de drept.

Ca urmare a dezbaterilor, a studierii dosarelor și a punctelor de vedere exprimate de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, solicităm plenului Senatului să ceară Parchetului General urmărirea penală a domnului senator Ioan Codruț Șereș.

Acest raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi și are anexată o hotărâre care, dacă va fi votată de plenul Senatului, va fi hotărârea care va consacra procedural solicitarea Senatului de începere a urmăririi penale a domnului Codruț Șereș.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Vom intra...

Vă rog să închideți ușa acolo.

Vom intra în dezbateri. Înainte de aceasta, stimați colegi, trebuie să constituim o Comisie de numărare a voturilor și de întocmire a procesului verbal. Vă propun - comisia trebuie să fie formată din șase persoane - câte un reprezentant din partea fiecărui grup parlamentar.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, domnule președinte Ion Iliescu, pe cine propune pentru a face parte din Comisia de numărare a voturilor? La microfon, vă rog.

Domnule Doru Ioan Tărăcilă, microfonul 3, vă rog să propuneți.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PSD îl propune pe domnul senator Ștefan Viorel.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ștefan Viorel.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, vă rog, microfonul 2.

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal îl propune în Comisia de numărare a voturilor pe domnul senator Dumitrescu Mihai.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dumitrescu Mihai.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, domnule Mihai Ungheanu, vă rog, microfonul 2.

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte, Grupul parlamentar al Partidului România Mare îl propune pe domnul senator Carol Dina.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, microfonul 2.

Domnul Ivan Cismaru:

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal îl propune pe domnul senator Antonie Mihail.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Antonie Mihail.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, domnule György Frunda, vă rog, microfonul 2.

Domnul Frunda György:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul senatorial al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România îl propune în Comisia de numărare a voturilor pe domnul senator Zsombori Vilmos.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupul parlamentar al Partidului Conservator, domnule Sabin Cutaș, vă rog, microfonul 3.

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator îl propune pe domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Gavrilă Vasilescu va fi și din partea Biroului permanent și va conduce această comisie. Supun votului dumneavoastră această componență a Comisiei de numărare a voturilor. Vă rog să votați. Rog toată lumea să voteze.

Cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, s-a aprobat componența Comisiei de numărare a voturilor și întocmire a proceselor verbale, a celor trei procese-verbale.

Stimați colegi,

Intrăm în dezbateri generale. Vă rog să fiți de acord să dăm cuvântul domnului senator Codruț Șereș, să-i ascultăm punctul de vedere. Sigur că este bine documentat și argumentat. Vă rog să poftiți aici la tribună.

Domnule senator, nu sunteți limitat de timp. Vă rog prezentați într-o situație, în alta, distinct, fără grabă, astfel încât să primim toate informațiile utile. Vă rog.

Domnul Ioan Codruț Șereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Trăiesc cea mai confuză situație în care mi-a fost dat să fiu vreodată în viață. Sunt pus în situația în care trebuie să justific ceva ce nu am făcut. Trebuie să dovedesc că sunt nevinovat. Eu sunt obligat să-mi probez nevinovăția, pentru că cei care mă acuză nu-mi dovedesc vinovăția. Nu o dovedesc din punct de vedere legal, pentru că, din punct de vedere al percepției publice, Parchetul a devenit cel mai dinamic organ de manipulare a opiniei publice, construind o înscenare mediatică în care sunt condamnat.

Trăiesc zi de zi, de doi ani de zile, o viață pe dos, o realitate bolnavă, întoarsă de-a-ndoaselea, în care, ca om, nu-ți mai rămâne nimic: nici adevărul, nici încrederea oamenilor și nici încrederea că se mai poate face dreptate. Totul devine o glumă proastă pe care ești nevoit să o trăiești de fiecare dată când ceva impune distragerea atenției de la problemele vieții curente a românilor.

De ce spun glumă proastă? Pentru că, la fel ca în bancuri, Parchetul cere începerea urmăririi penale exact în ziua când îmi lansam candidatura la Primăria Baia Mare.

De ce glumă proastă? Pentru că numai în bancuri se poate vorbi despre spionaj și trădare prin divulgare de secrete ale economiei naționale, făcute pe gratis, așa cum au recunoscut, într-o primă instanță, procurorii.

De ce glumă proastă? Pentru că numai într-un banc de doi lei procurorul de caz poate da "neînceperea urmăririi penale", șeful său confirmă, pentru ca, 10 zile mai târziu, conducerea DNA să infirme decizia.

Vă reamintesc că, în urmă cu doi ani, mi-am dat demisia din funcția de ministru. La momentul demisiei mele, am refuzat să mă prezint în fața comisiei de la Cotroceni, solicitând să fiu audiat de Parchet. M-am prezentat cu bună-credință și am dat declarații, pentru că îmi doream să clarific cât mai repede lucrurile.

După aproape doi ani de la declanșarea scandalului, acesta este însă reîncălzit de fiecare dată când trebuie să dăm un exemplu de luptă împotriva corupției din România. Hărțuiala la care sunt supus continuă, în ciuda prezumției de nevinovăție care ar trebui să primeze într-un stat european și democratic.

Ceea ce devine însă, pe zi ce trece, clar ca lumina zilei este că trăim într-un stat polițienesc, un stat în care justiția este făcută armă politică, un stat în care oamenii sunt împărțiți în două categorii: cei care sunt de partea celor care controlează procurorii și cei pe care trebuie să se exerseze activitatea procurorilor.

Afirm cu toată responsabilitatea în fața dumneavoastră că sunt nevinovat, lucru pe care l-am afirmat constant în ultimii doi ani. Nu a fost creat niciun prejudiciu ca urmare a pretinselor fapte, nu s-a primit sau dat mită.

Privatizarea S.C. "Electrica Muntenia Sud" S.A. a fost încheiată de Guvern în aceiași termeni negociați anterior, cele 820 de milioane de euro oferite de "Enel" reprezentând un succes în ceea ce privește privatizarea unei companii de distribuție de energie electrică.

După prima rundă de negocieri, câștigătorul licitației și-a mărit oferta cu 100 de milioane de euro, diferența dintre primii doi clasați fiind de aproape 60 de milioane de euro. Aceste lucruri infirmă scenariul neprobat al procurorilor cum că s-ar fi scurs informații.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări evidențiază în mod clar că așa-zișii spioni, reprezentanți ai unei mari bănci de investiții, angajată între 2003-2005 de Guvernul României, au discutat sau s-au întâlnit cu mulți alți demnitari, cum ar fi domnii: Adriean Videanu, Gheorghe Seculici și Theodor Stolojan. Și aceștia au discutat sau s-au întâlnit cu consultanții. Acesta este punctul comun. Diferența majoră este că eu aparțin unui partid care l-a incomodat pe șeful statului, în timp ce ceilalți trei fac parte din partidul pe care președintele îl conduce și, de aici, totul se schimbă, pentru că niciunul dintre cei trei nu va trebui vreodată să răspundă la întrebări. Niciunul dintre cei trei nu va trebui vreodată să răspundă în fața unor acuzații aduse de procurori. Între Codruț Șereș și Theodor Stolojan va existat tot timpul o diferență când vine vorba de funcționarea justiției.

Pentru Șereș și Stolojan întotdeauna va exista o măsură dublă a vinei sau a adevărului lor, un cântar diferit, o hărțuire necinstită pentru primul și explicații amabile pentru cel din urmă, care, din prea multă grijă pentru economia națională, încerca să obțină energie ieftină pentru o companie privată.

Vă veți întreba de ce. Simplu. Pentru că atâta timp cât pe primul îl aduci în fața procurorilor, arătându-l spion și corupt, al doilea câștigă mai multe voturi.

Cum se poate asta la doi ani de la integrarea României în Uniunea Europeană? Simplu. Pentru că procurorul a devenit un simplu activist al celui care folosește instituțiile statului pentru a-și spori puterea și pentru a-și înlătura adversarii politici.

Cât despre celelalte informații despre piața energiei, capacități de producție, strategii și programe de privatizare, obiective ale statului român, acestea pot sau au putut fi identificate de oricine atât pe site-ul Ministerul Economiei și Comerțului, cât și pe site-urile specializate ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, ale operatorului comercial, Electrica, Transelectrica, precum și în strategiile de privatizare sau strategiile în domeniul energetic, care se aprobă prin hotărâre de Guvern, se publică în Monitorul Oficial al României, deci sunt documente publice.

Dosarul adus în discuție la Senat reprezintă o dovadă de acțiune politică a procurorilor de la DNA și de la Parchetul General. Dosarul a fost construit pe baza unor interceptări telefonice, aranjate în pagină pentru a se potrivi cu scenariul procurorilor, dar fără a fi verificate.

Infirmarea soluției de "neîncepere a urmăririi penale" de către DNA, după ce procurorul șef Daniel Morar a amenințat cu această soluție într-un interviu, arată direcția în care se îndreaptă lupta anticorupție din România. NUP-ul a fost infirmat prin voința politică, deși la dosar nu s-a administrat nicio probă sau stare de fapt nouă care să justifice juridic această măsură. NUP-ul dat inițial de procurorul de caz de la DNA, confirmat de șeful ierarhic superior, dar infirmat de conducerea DNA, demonstrează ridicolul acuzațiilor.

În ceea ce privește al doilea dosar - S.C. "Hidroelectrica" S.A. -, această societate a încheiat ultimii doi ani pe profit. Contractul de modernizare de la Porțile de Fier I a fost negociat în 1997, sub mandatul actualului prim-ministru, și a fost derulat înaintea mea, pe timpul altor doi miniștri ai industriilor.

Subliniez că în anul 2006, la solicitarea mea, "Hidroelectrica" a recuperat contravaloarea unor lucrări efectuate necorespunzător, reparațiile efectuându-se pe cheltuiala companiei care realizează modernizarea.

Același contract s-a derulat și după ce am demisionat, fără urmări și pentru ceilalți miniștri. Nu există nicio susținere pentru pretinsa subminare sau, ridicol, favorizare la subminarea economiei.

Contractele pe termen lung de furnizare a energiei electrice au fost încheiate înaintea mandatului meu și se derulează și în aceste zile, la aproape doi ani după ce mi-am dat demisia. Până acum, nu am auzit ca alți miniștri să fie acuzați. Ca urmare însă a dispozițiilor date de mine, Ordinul ministrului nr.408/2006, "încheierea contractelor de furnizare de energie electrică se face exclusiv prin bursa de energie într-o modalitate transparentă".

Directorul general al S.C. "Hidroelectrica" S.A. este același în funcție din 2003 până astăzi. Faptul că șeful statului sau consilierii săi au intervenit în favoarea unei firme private pentru ca aceasta să beneficieze de un tratament preferențial și de energie ieftină nu a trezit interesul procurorilor. Sigur, șeful statului are imunitate în România și, ca atare, nu poate fi anchetat de procurori.

Cam aceasta ar fi, pe scurt, istoria celor două dosare. Acuzațiile procurorilor aduse pentru pretinsele fapte sunt grave, poate cele mai grave care au fost aduse vreodată unui ministru sau unui fost ministru. Cu toate acestea, mulți dintre cei bănuiți alături de mine că ar fi făcut parte din marea conspirație sunt în aceleași funcții în care erau și când au fost deschise aceste dosare.

Acuzațiile sunt exagerate, supradimensionate voit, pentru a crea un caz atractiv pentru opinia publică. Ancheta derulată la televizor timp de doi ani nu a dorit să clarifice nimic, singurul lucru urmărit fiind, de fapt, televizarea anchetelor. Menționez că în noiembrie 2006 am aflat din presă învinuirile care mi s-au adus. Informațiile scăpate către presă, pe surse, de procurori au afectat însă credibilitatea și imaginea mea ca persoană publică, prezumția de nevinovăție fiind complet omisă de procurori.

Într-un stat european democratic, vorbitul la telefon nu ar trebui să constituie infracțiune. Fiecare dintre dumneavoastră ați avut funcții de conducere și ați luat decizii importante. În ultimii doi ani, m-am apărat negând acțiuni pe care, în mod evident, nu le-am făcut. Nu e corect, într-un stat european și democratic, ca în următorii 5-6 ani să fiu hărțuit prin tribunale pentru a-mi dovedi nevinovăția. Niciunul dintre acuzatorii mei nu vrea să se facă dreptate, scopul lor fiind condamnarea publică și scoaterea din peisaj a unui adversar incomod.

Politic vorbind de data aceasta, trebuie să decidem de acum încolo cum vrem să ne raportăm în România la astfel de situații. Asemenea momente sunt dificile, pentru că ele generează o imensă presiune. Practic, parlamentarii ajung să fie obligați să accepte situația în care orice adversar al președintelui să fie anchetat pentru a nu se spune despre Legislativ că obstrucționează justiția.

Până acum, elementul fundamental care a stopat abuzurile a fost imunitatea. De acum încolo, trebuie să ne gândim pe ce soluție mergem. Indiferent de votul de astăzi, el nu va schimba nimic în viitorul apropiat atâta timp cât procurorii rămân un instrument de presiune politică.

Singurul lucru de care putem vorbi acum este cât de departe vor merge, până unde se va ajunge, pentru că, cel puțin de la un punct încolo, fiecare dintre noi putem avea alte păreri decât conducerea statului. Va fi nevoie și de alte exemple de parlamentari care să fie obligați să se dezvinovățească atunci când fapta nu există sau acuzele nu sunt demonstrate?

În cazul meu, solicit plenului să decidă în cunoștință de cauză și în consecință, pentru a nu prelungi procedeele nedemocratice și tendențioase la care am fost supus timp de doi ani, pentru a nu fi nevoit să-mi dovedesc nevinovăția într-un stat de drept și să umblu prin tribunale în următorii 5-6 ani.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator Codruț Șereș.

Stimați colegi, aștept luările dumneavoastră de cuvânt. Cine dorește să ia cuvântul?

Domnul senator Pascu Corneliu. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Corneliu Pascu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Iau astăzi cuvântul în fața dumneavoastră și a unor juriști de mare capacitate din plenul Senatului și sigur că nu-mi voi baza discursul pe motive juridice, ci voi căuta să-mi bazez cuvântul pe rațiune și pe logică.

Să trecem la acuzațiile care se fac în acest material: sprijinirea unui grup infracțional internațional, trădarea prin transmitere de secrete și subminarea economiei naționale sună foarte pompos. Este redactat pompos.

Dar cine a stabilit că acești oameni sunt un grup infracțional? Ce autoritate a stabilit că acest grup este un grup infracțional? Și dacă el a fost organizat, în favoarea cui a lucrat? Cine i-a retribuit? Pentru că, așa cum spune o vorbă românească, și vă rog să mă scuzați, nu au lucrat de dorul lelii, au lucrat pentru cineva. S-a dovedit că acești oameni au lucrat și, concluzia, că au primit foloase materiale ori de altă natură? Mi se pare că nu.

Aș vrea să citesc încă o dată concluzia din raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care este aceeași în ambele cazuri.

"Materialul probator transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este confuz, neconcludent, fiind inserată o serie întreagă de elemente fără legătură cu speța, ceea ce conduce la concluzia că fie există și alte probe care justifică o asemenea abordare, dar care nu au fost trimise Senatului, fie concluziile anchetatorilor se bazează în bună măsură pe presupuneri, speculații, bănuieli."

În același timp, aș vrea să spun că noi, Parlamentul, avem obligația, așa cum spune Constituția, să analizăm.

Comisia consideră - și citesc din nou din textul raportului - că "textul constituțional instituie necondiționat dreptul fiecărei Camere, ca și al Președintelui României, de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru fapte săvârșite în exercitarea funcției lor, nu pentru bănuieli, pentru supoziții".

Și atunci, eu aș zice: cine ne absolvă de vinovăția trimiterii unui om nevinovat pe culoarele și în sălile de judecată, pe culoarele și în sălile unor anchetatori unde să-și demonstreze o vinovăție nedemonstrată?

Cei ce au întocmit dosarul au crezut cu bună-credință că își fac meseria, dar trebuie să o și demonstreze. Cum putem trimite să fie anchetați oameni pe baza unor speculații? Noi suntem forul legislativ cel mai înalt, facem legi pe baza cărora judecătorii judecă. Noi nu putem să ne scuzăm că suntem nepricepuți, dar facem legi după care sunt judecați milioane de români. Nu putem spune că nu putem discerne vinovăția pe baza unor materiale, chiar aparente, dar facem legi în baza cărora sunt judecați acești oameni.

A distruge viața unui om este ușor, a o salva e greu. Societățile democratice au încercat și încearcă să salveze oameni nevinovați din țările nedemocratice, care au dosare întocmite pentru vinovății inexistente și presupuse. Avem aici și cazul senatorului Ilașcu care a trecut printr-o astfel de experiență. Cum putem noi să-l trimitem pe Șereș pe căile spinoase ale unei anchete judiciare, să fie tracasat ani de zile, să-i distrugem viața, familia, în speranța că o astfel de anchetă i-ar găsi vinovați pe Videanu, pe Stolojan, nume pronunțate în convorbirile telefonice? După mine, acești oameni trebuie respectați și nu avem dreptul să gândim că ar putea fi găsiți vinovați fiindcă cineva le-a pronunțat numele, și atunci, hai să-l anchetăm pe Șereș, că poate dăm de Videanu și Stolojan! E absurd, e imoral. Organele de anchetă, procurorii să demonstreze vinovății adevărate, nu supoziții și speculații, și să-i trimită în judecată.

Vrem să demonstrăm lupta împotriva corupției întocmind dosare fără finalitate, cu nume sonore, bătându-ne joc de viața unor oameni? Era dosarelor nefondate s-a terminat ori ar fi trebuit să se fi terminat odată cu dictatura. A fost destul 45 de ani.

Imaginați-vă un complet de judecată sau anchetatori care judecă această cauză în baza unei trimiteri în judecată sau în anchetă penală a lui Codruț Șereș de către cel mai înalt for legislativ al țării - Senatul și de către cel mai pertinent complet de judecată - Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului. Cum vor judeca ei? Știți, și Pillat l-a dat pe Isus pe mâna judecății iudeilor știind că Isus e nevinovat, însă a fost judecat și a fost răstignit. Codruț de ce n-ar fi?

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult domnului senator Pascu Corneliu.

Vă rog, dacă mai sunt intervenții.

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor, după care doamna senator...

Ați ridicat mâna înainte? Mă scuzați, nu v-am văzut.

Domnule senator Corneliu Vadim Tudor, vă rugăm.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Doamnelor și domnilor,

Ne-am adunat astăzi, aici, în sesiune extraordinară, pentru a răspunde unei scrisori a domnului președinte Traian Băsescu și solicitării Departamentului Național Anticorupție.

Spiritele s-au inflamat după difuzarea raportului de țară al Comisiei Europene unde era acuzat Parlamentul României pe motiv că ar încerca obstrucționarea justiției. Eu, unul, știu că acel raport a fost scris după dictare, fiind o emanație a doamnei Monica Macovei și a unei prietene a dumneaei, pe nume Laura Ștefan, actualmente, reprezentanta "Freedom House" în România. Acest "Freedom House" este o pârghie a serviciilor secrete americane, prin care se dezinformează, se intoxică și se manipulează și opinia publică din România, și opinia publică internațională.

Niciodată până acum Comisia Europeană nu a dat asemenea verdicte și nu s-a amestecat în problemele interne ale unei țări. Au existat acuzații grave de corupție la adresa unor personalități de primă mărime ale Europei, cum sunt: Jacques Chirac, Silvio Berlusconi, Tony Blair, Helmuth Kohl, Gerhard Schröder, dar nimeni din partea organismelor europene nu a tras de urechi parlamentele țărilor respective. De ce? Fiindcă Franța e Franța, Italia e Italia, Anglia e Anglia, Germania e Germania. Din păcate, România nu are statutul acelor țări și orice controlor străin țipă la ea și o pune la colț ca pe un copil recalcitrant. Cine a permis un astfel de tratament umilitor? Suntem membri cu drepturi depline și egale ai Uniunii Europene sau suntem o țară de rangul doi și atunci ne putem aștepta și la alte discriminări?

Acum, asta e situația. Haideți să ne învingem demnitatea rănită sau s-o vindecăm și să pornim de la o realitate evidentă. Acest raport de țară există și el se referă la problema explozivă a corupției. Fac parte dintre cei care judecă rațional cu propriul lor creier, iar dreptul la logică nu mi-l poate lua nimeni. Așa încât rog a se observa că raportul Comisiei Europene nu se referă la fraudele imense post-decembriste, la marile privatizări frauduloase care au înfometat poporul român și au adus România nu pe marginea, ci pe fundul prăpastiei, cum sunt: dosarul "Flota", "Sidex Galați", "Alro Slatina", "Petrom" - care tot dă anunțuri că ieftinește - vezi, Doamne! - benzina cu doi bani; nu le-ar fi rușine obrazului să-și bată joc de țara asta! - "Rompetrol", "Banca Comercială Română" etc. De ce? Fiindcă, dacă am dezbate și aceste teme, se va ajunge automat exact la cei care conduc Uniunea Europeană. "Vă dăm aderarea, ne dați economia!" - așa își intitula un articol de presă fostul ministru și fostul meu coleg de la "Agerpres" și revista "Lumea", Ilie Șerbănescu.

Stimați colegi,

Din nefericire, contează prea puțin ce spunem noi. Ne aflăm sub amenințarea unui permanent dictat și nu avem, din păcate, ce face, fiindcă se pune problema cooperării cu justiția sau a obstrucționării justiției. De ce parte a baricadei putem fi noi, legiuitorii acestei țări? Firește, de partea cea bună, a ajutorării justiției. Aici lucrurile sunt clare și nu avem ce discuta. Astfel pusă problema, noi trebuie să ne gândim la interesul național și să nu provocăm României mai multe necazuri pe lângă acelea pe care deja le are.

A nu se uita în ce țară trăim. Trăim în țara unde minciuna e mai tare ca adevărul, trădarea e mai tare ca loialitatea, hoția e mai tare decât cinstea.

Uitați-vă cine și cum a făcut avere în țara asta, având grijă să-și creeze rapid și un sistem imunitar de autoapărare, adică de teroare. Și mă refer la trusturile de presă. Cum te iei de afacerile unui mogul de genul acesta, te pune la zid ca pe un nimic. Mătură cu tine ograda țării.

Acum ni se cere să hotărâm soarta unor colegi de-ai noștri, din Senat. Vă rog să mă credeți - deschid o paranteză - că eu știu ce înseamnă o ridicare a imunității, cum se spunea acum câțiva ani, sau o declanșare a urmării penale. De trei ori mi-a fost ridicată imunitatea parlamentară: pentru luări de poziție la conferințe de presă sau în Parlament, pentru pamflete sau alte articole de presă. La un moment dat, am avut nu mai puțin de 40 de dosare penale fabricate de un fost ministru al justiției - Nomina odiosa.

Vorbeam cu Traian Băsescu, lunea trecută, acum opt zile, la Palatul Cotroceni. Zic: "Domnule, la 8.00 dimineață mă duceam la tribunal, eram alb ca varul de nesomn, pentru că scriitorii mai lucrează până la 3.00-4.00- 5.00 dimineață, aproape îngenuncheam pe scări. Aveam cinci procese de calomnie pe zi." La care gazda mea zice: "Și eu, maestre - cum îmi spune - și eu la fel. Eram și eu la tribunal, nedormit, tracasat... E foarte neplăcut. Ai o senzație de criminal de război. Ești pus la zid și nu știi ce-ai făcut."

M-a ajutat Dumnezeu și am câștigat acele procese ori s-au prescris.

Eu am citit referatele DNA și am avut o emoție. Pe undeva, ele seamănă cu cele 19 volume ale dosarului meu de urmărire informativă de către securitate care există la CNSAS, pot fi consultate. Chiar le spuneam domnului Nicolae Văcăroiu, distinsul nostru prezident, și celorlalți colegi, în ședința de ieri a Biroului permanent, că mă bate gândul să vin azi, în plenul Senatului, cu câteva documente din acel dosar, în care, de pildă, se scrie - citez din memorie: "Ora 23.45'30" - sunat de scriitorul Fănuș Neagu." Și urma relatarea convorbirii telefonice pe pagini întregi. Tot astfel și acum, după aproape 20 de ani. Chiar nu s-a schimbat nimic în țara asta?! Atunci e rău. Cu singura diferență că astăzi sunt înregistrat la telefon și urmărit nu doar de un singur serviciu secret, ci de mai multe, inclusiv străine. Facem justiție, desigur, dar cine-și permite să calce în picioare libertățile cetățenești și drepturile omului? Ne întoarcem la epoca anterioară Revoluției Franceze? Atunci, e vorba de o involuție gravă, numai în acest spațiu al Europei, în România. Haideți să ne păstrăm cugetul limpede! Am eu unele disensiuni și cu partidul din care face parte domnul senator Șereș, și cu partidul din care face parte domnul Păcuraru, dar - vorba lui Voltaire - "prima datorie a omului este să fie drept". Să fim drepți până la capăt.

Ce altceva, stimați colegi, mai face acest Serviciu Român de Informații, care are lefuri mult mai mari decât noi? Trei-patru senatori nu au o leafă de ofițer SRI. Foarte bine, să aibă, să trăiască bine, dar de ce suntem puși noi la zid, de parcă am fura bani? Și, uneori, ne apucă și ora 23.00, și 24.00 noaptea aici. Nu mai vorbesc de stres.

Așadar, ce altceva mai face acest Serviciu Român de Informații, în afară de filajul sufocant al unui imens număr de oameni și de fraudarea alegerilor? Pentru că alegerile se fraudează cu ajutorul celor două principale servicii secrete. Nu cumva s-a depășit măsura și avem de-a face cu veritabile acte de poliție politică? Iată subiecte la care avem datoria să medităm.

În concluzie, pentru a nu se mai naște discuții și speculații, Partidul România Mare va face încă o dată dovada că lasă justiția să-și facă datoria. În consecință, senatorii PRM vor vota pentru începerea urmăririi penale în cele două cazuri, dar eu vă spun: suntem într-un moment crucial al ideii de justiție în România, al drepturilor omului în România, al statutului nostru ca țară. Și vă mai spun ce am spus și la Biroul permanent, în două rânduri, în două ședințe de Birou permanent: da, sunt dosare politice, chiar și numai pentru faptul că niciun parlamentar din partidul de suflet al domnului Traian Băsescu nu este urmărit penal. Așa imaculați să fie domniile lor!? M-aș bucura. Înseamnă că sunt o insulă de speranță și de normalitate în această țară.

Am făcut această precizare și pentru distinșii reprezentanți ai presei care, după ședința de la Camera Deputaților, privindu-i pe colegii noștri de acolo, au spus, unii dintre ei - nu sunt bune generalizările - că PRM a votat la două capete, că a votat pentru neînceperea urmăririi. Nu, domnilor! Atâta timp cât sunt eu președinte al acestui partid pe care l-am creat, PRM va vota cum trasează conducerea partidului, iar rațiunea și interesul național ne spun să nu creăm acestei țări mai multe probleme. Înșiși colegii noștri de la PNL și unii de la Partidul Conservator au spus că vor vota pentru începerea urmăririi penale. Părerea mea este că se vor demonta în justiție foarte ușor toate aceste acuzații, mai ales într-un dosar... Sunt niște speculații de copii retardați, ca să nu folosesc un termen mai dur. "Nu-i așa că...? " Și bietul ministru: "da", "nu", "da", "nu". Ce-i asta? Nu se poate dovedi... Când avem hoți care au devalizat economia națională, care au averi de 1, 2, 3 miliarde de euro, noi ne uităm la un ministru că a răspuns "da" sau "nu" sau că i s-a pus în cârcă ce nu s-a finalizat?!

Rog foarte mult pe cei care dirijează justiția în direcția poliției politice să se oprească aici, pentru că roata istoriei se schimbă și vor veni ei la rând, și nu știu pe unde vor scoate cămașa.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul senator Marius Marinescu.

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Justiția română nu este independentă. Nu se respectă separația puterilor în stat, așa cum prevede Constituția. Președintele României, la propunerea ministrului justiției, numește șefii Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și ai Parchetului General.

Daniel Morar este incompetent, șantajabil, dirijat politic, părtinitor și ineficient. Le voi explica pe rând.

1. Incompetent - pentru că a trimis după gratii un om nevinovat, un fost senator. În urma acestui grav abuz, CEDO a obligat statul român la plata unor daune substanțiale.

2. Șantajabil și dirijat politic - deoarece, ca urmare a abuzului comis, într-o țară normală, un astfel de procuror ar fi fost dat afară din magistratură, însă Daniel Morar a fost avansat și pus în fruntea Direcției Naționale Anticorupție. Cu asemenea tinichea de coadă, ca să-și păstreze funcția înaltă, trebuie să asculte de comenzi politice.

3. Părtinitor - pentru că, în cazul domnului senator Codruț Șereș, deși procurorul de caz a dat soluția de neîncepere a urmăririi penale, după o perioadă de timp, la comandă politică, Daniel Morar a redeschis dosarul.

Un alt exemplu de lipsă de imparțialitate este tăcerea DNA în sesizarea adresată de Curtea de Conturi a României în urma controlului efectuat la Primăria Capitalei, prilej cu care s-au constatat fraude imense patronate de Adriean Videanu.

4. Ineficient - pentru că, după un întreg mandat, Daniel Morar nu a întreprins nimic și nu are niciun rezultat concret în lupta împotriva adevăratei corupții. Dimpotrivă. Sesizările privind marile fraude, precum cele de la Primăria Capitalei, sunt ascunse sub preș.

Daniel Morar și unii lideri ai PD-L țin cu dinții de scaunul din fruntea DNA. Motivul - în caz contrar, Daniel Morar va ajunge pe mâna Consiliului Superior al Magistraturii, iar liderii despre care vorbesc vor pierde controlul asupra instituției folosite ca armă împotriva adversarilor politici și unii dintre ei vor fi trimiși după gratii.

În concluzie, nu am încredere în activitatea, moralitatea și profesionalismul lui Daniel Morar.

Având în vedere cele enumerate, declar că nu voi intra într-un joc politic ticălos și voi vota împotriva urmăririi penale a domnilor senatori Codruț Șereș și Paul Păcuraru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Stănoiu, vă rog. Mai sunt colegi care doresc să ia cuvântul? Doamna senator Norica Nicolai.

Vă rog, doamna senator Stănoiu.

Doamna Mihaela Rodica Stănoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deliberat, la începutul acestei legislaturi, nu am dorit să fac parte din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Dată fiind funcția mea anterioară, nu doream în niciun fel să se spună că obstrucționez, într-un fel sau altul, proiectele legislative care erau depuse la comisie. Astăzi, regret această decizie.

Apreciez munca Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și-i stimez pe colegii mei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar, astăzi, voi vorbi mai puțin de ce face Parchetul și voi vorbi, mai degrabă, de ceea ce facem noi.

Nu mă voi lansa în niște chestiuni foarte tehnice, deși câteva lucruri doresc să punctez. Nu v-am pus răbdarea la încercare, vorbesc puțin, în general, și ați văzut că, de fiecare dată, eu am evitat chestiunile juridice, lăsându-i pe colegii din comisie să le rezolve. Astăzi, este altfel pentru că este vorba de o disciplină pe care o slujesc de peste 40 de ani - dreptul penal și suntem acolo cu aceste probleme. Subțirimea a ceea ce ni s-a înfățișat..., cu mare întârziere însă, pentru că, de ieri, până astăzi, este foarte greu să ne facem o idee serioasă despre ceea ce înseamnă aceste dosare, subțirimea lor, pentru că este vorba de două infracțiuni foarte grave, așa cum spunea colegul Codruț Șereș, una dintre ele este pedepsită cu detenția pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani, alternative, dar la dumnealui fiind vorba de un concurs de infracțiuni cu subminarea economiei ar merge sigur spre detenție, o spun de acum. Dacă ar fi ca un asemenea scenariu absolut oribil să aibă o asemenea finalitate se ridică probleme deosebite, pentru că sunt infracțiuni care atât în trăsăturile lor esențiale, cât și ale elementelor constitutive, au anumite caracteristici deosebite.

Am spus că nu vreau să intru prea mult în partea tehnică, dar totuși trebuie să vă spun câteva lucruri. Privind infracțiunea de trădare prin transmitere, v-aș arata care sunt destinatarii, potrivit Codului penal, către care s-ar transmite secretele: puteri străine, organizații străine, agenți. Pentru numele lui Dumnezeu, este vorba de niște contracte care erau în derulare. Cu cine? Cu agenți, cu puteri străine, cu organizații străine? Nu înțelegem nimic. Este un fel de coșmar al anilor `50. Cealaltă infracțiune care presupune... ea este grefată pe infracțiunea de complot. Noi am preluat pentru criminalitatea organizată anumite noțiuni din RICO Code - Codul american al crimei organizate, și le-am introdus în Codul nostru penal. În cel din 2004 am reformulat toate aceste lucruri și e păcat că nu-l avem la îndemână pentru că se eliminau o serie de lucruri pe care le avem astăzi. Trebuia să inițiezi, trebuia să sprijini, trebuia să aderi. La ce? La o asociație sau la o grupare care-și are drept scop să comită infracțiuni! Nu mai spun că din raport - chiar și din dosar - reiese, nu știu..., când se vorbește de asociații, când se vorbește de grupare, diferența fiind enormă între cele două, dar la oricare dintre ele este vorba de un statut, de un regulament al acestor grupări ca să săvârșească infracțiunea. V-am dat numai câteva exemple, ca să nu mai vorbesc de latura subiectivă, ca să vedeți că suntem între paginile unor dosare pe care nu le înțeleg profesional în niciun fel.

La ce vreau însă să mă refer acum, la raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Aș vrea să fac o precizare referitor la marea diversiune care s-a făcut și se face în legătură cu imunitatea parlamentară. Imunitatea am redus-o, la revizuirea Constituției din 2003, numai la opinii. Aici nu suntem în această situație și aș vrea să se înțeleagă foarte bine, pentru că aud colegi de-ai noștri vorbind în acest mod. Textul este la răspunderea Guvernului. Este vorba de răspunderea Guvernului în care cele trei entități - Președintele, Camera Deputaților și Senatul - au dreptul să ceară urmărirea penală. Pentru ce? Pentru fapte care s-au comis în exercițiul funcțiunii. Când venim și spunem: da, dar de ce un om de rând nu are și tu ai? Pentru că e simplu! Un om de rând nu poate să comită fapte în exercițiul funcțiunii de ministru. Suntem în absurd când aducem asemenea argumente.

Așadar, decizia Curții Constituționale privea acest drept nerestricționat al celor trei entități de a cere urmărirea penală.

Vin acum la raport. Eu nu știu care a fost exact mandatul acestui raport, dar decizia Curții Constituționale, care a intervenit după înființarea acelei comisii de către fostul ministru al justiției, vine și spune: "nu, nimeni, președintele decide, nu-l sfătuiește nimeni" și, mutatis mutandis, Camera Deputaților și Senatul decid, fără sfaturi. De aceea întreb care a fost exact mandatul comisiei? Bun. Dacă acest lucru a fost lămurit, bineînțeles că voi începe, mai departe, să discut anumite chestiuni din raport. Raportul spune că este "confuz și neconcludent" dosarul de urmărire penală, ceea ce s-a prezentat - confuz și neconcludent -, dar că, a opri acest dosar, înseamnă a nu da dreptul celui în cauză să-și valorifice dreptul, atenție, dreptul de a-și dovedi nevinovăția. I-aș întreba pe colegii mei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări care este sediul acestui drept, că eu nu știu. Eu știu de dreptul de apărare. Dar de dreptul de a-și dovedi nevinovăția nu am auzit niciodată, și introducerea unei asemenea sintagme în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări mi se pare de-a dreptul periculoasă, pentru că nu așa se pun lucrurile și, cu atât mai mult, demonstrația care urmează este și mai interesantă. Citez - "ce ni s-a prezentat nu ne dovedește cu nimic că oamenii ar fi făcut ceva, dar poate că mai au procurorii niște probe", deci, vezi, Doamne, vă trimitem noi acolo, să le dăm posibilitatea, ca probele acelea pe care le-au ascuns față de noi, să le valorifice după aceea. Iertați-mă, vă rog, în ce cunoștință de cauză, atunci, ne puneți dumneavoastră, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări ca să dăm noi un vot?!

În sfârșit, dacă legiuitorul voia să facă limitări la ceea ce a conferit ca prerogative celor trei instituții, așa cum este și în Codul de procedură penală aprobarea procurorului general, atunci o făcea expres, spunea: "are dreptul Camera Deputaților, Senatul sau Președintele, dar, dacă partea cere, dosarul se trimite". Nu a spus-o. Deci noi nu suntem lăsați la latitudinea a ceea ce dorește partea în aceste condiții, pentru că totdeauna, când este lăsat la latitudinea părții, se spune expres acolo. Așa ceva nu este menționat. Și aș spune că nu avem dovezi, este confuz, este neconcludent, dar propunem trimiterea pentru că nu vrem să ne asumăm politic ceea ce e necesar să ne asumăm.

În realitate, iertați-mă, concluzia dumneavoastră este confuză și neconcludentă pentru că ce se impunea aici era, evident, nu analiza probelor și a chestiunii tehnice, ci să ne spuneți dacă aceste dosare reprezintă o hărțuială politică sau nu. Pentru că, dacă da, nu avem cum să-i trimitem pe acești oameni și să cerem urmărirea penală, și, dacă nu reprezintă o hărțuială politică, nu putem în niciun fel să argumentăm că-i trimitem ca să le facem această favoare să-și dovedească nevinovăția într-un cadru legal care spune altfel.

Deci, ideea este să judecăm pentru ce avem ca lege în țara asta, dacă vrem ca legea să fie respectată, nu cum ar trebui să fie sau cum vor unii să o modifice la iuțeală pentru că dă bine la public și pentru că așa a scris presa, că e rău cu imunitatea, hai repede să facem niște inițiative. Nu așa instituim statul de drept. Și, mai ales, fraza din raport care spune că pe această cale, a soluției care ne-o propuneți, care pentru mine este de neînțeles, așa funcționează statul de drept, iertați-mă, mă aruncați în niște dileme nu numai juridice, dar filozofice profunde.

În aceste condiții, grupul nostru a hotărât să votăm așa cum ne dictează conștiința. Așa va vota grupul. Eu, personal, conștiința mea fiind în dubiu și confuză, voi vota împotrivă pentru ambii.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna senator Norica Nicolai, aveți cuvântul.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi, voi vorbi în numele Partidului Național Liberal și nu al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă propun un exercițiu de sinceritate.

Stimați colegi, suntem în fața unei dezbateri esențiale, din punctul meu de vedere, pentru starea democrației în România. Ne place tuturor să vorbim și să construim proiecte democratice pe principiul separației puterilor în stat. Democrația o construiesc oamenii, inteligența, responsabilitatea și onestitatea lor. Noi suntem aleși aici, nu suntem judecători. Nu ne-am pronunțat nicio clipă asupra probelor din cauză. Am considerat că este, din punct de vedere juridic, inconsistentă cercetarea penală.

Pot să vă spun mai mult, am considerat că este părtinitoare și tendențioasă, dar, în același timp, cred că nimeni, indiferent cine ar fi el, nu poate să nu urmărească aflarea adevărului. Este prima condiție a unei democrații viabile. Adevărul nu-l aflăm în Parlament, stimați colegi. Adevărul se află acolo unde una dintre puterile statului are misiunea de a face acest lucru. Că vrea, că nu vrea, că este controlată politic, că este precară profesional, că nu există moralitate, lucrul acesta, din punctul meu de vedere, în mare parte este o certitudine.

Unde suntem, stimați colegi, în această dezbatere cu privire la echilibrul puterilor? Suntem într-un exces al unei puteri, suntem într-o zonă de conduită vecină cu totalitarismul, controlată politic? Sau încercăm să dăm o șansă acestei țări să reprezinte ceva într-o construcție democratică europeană?

Spunea domnul senator Vadim Tudor că noi nu suntem Germania, nu suntem Franța, nu suntem Italia. Răspunsul trist, stimați colegi, este că noi suntem noi, noi nu avem respect față de această țară și față de valorile ei. Noi ne-am dus la Bruxelles să încercăm să obținem soluții care nu au nici un fel de corespondență în realitate, într-un raport de țară, într-un raport care pune la index starea justiției în România, credibilitatea și onorabilitatea unui corp profesional. Nu am administrat probe, nu ne pronunțăm pe probe.

Avem de răspuns însă la o întrebare: ca Parlament avem dreptul să nu dăm voie unei puteri abilitate de Constituție să-și realizeze mandatul sau nu? Este o chestiune de responsabilitate politică, stimați colegi. Fără îndoială, puteam să facem o analiză în plan juridic. Nu am făcut-o deliberat. Suntem juriști, dar nu judecători.

Am cerut justiției să se pronunțe cu privire la toți și la toate, să nu gândească preferențial, pentru că, în felul acesta, ea se decredibilizează, se descalifică și pune în pericol echilibrul puterilor în țara asta și poate mai mult.

Acesta a fost răspunsul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Cred că nimeni, niciodată, nu trebuie să se ascundă în spatele Parlamentului și, ca oameni politici responsabili, măcar noi să credem în statul de drept, să încercăm să dăm o șansă justiției. Și tot de noi depinde, pentru că aceste dosare, dincolo de anecdotica convorbirilor telefonice care, personal, pe mine m-au jenat, multe dintre ele ne dau o lecție de viață, de realitate. Asta este România, stimați colegi, țara convorbirilor telefonice, țara aranjamentelor de culise, țara lipsei de reper, țara în care valorile nu se respectă.

Sunt absolut convinsă că există un partizanat politic, dar cred că această clasă politică, atât de hulită cum este ea, are obligația să dea o șansă acestei țări. Asta am făcut în aceste rapoarte, am dat o șansă justiției să se pronunțe.

Dacă nici noi nu vom crede lucrul acesta, atunci unde suntem stimați colegi?

Pot să vorbesc la televizor despre cine doriți și multe alte lucruri. Nu este esențial să facem lucrul acesta. Este suficient că trăim în plan politic într-o precaritate intelectuală și morală pe care o plătim și o să o plătim, de acum încolo, mult timp, dar cred că responsabilitatea noastră politică este să dăm respect și o șansă unei puteri să-și facă datoria.

Și, de la această tribună, asta le cer celor care administrează justiția, să nu gândească că, din patru în patru ani, vine o putere politică și face dosare la comandă celeilalte, să gândească la șansa acestei țări de a fi respectată. Dacă noi nu dăm un vot astăzi, dacă ei nu-și fac datoria, respectul nu-l vom avea niciodată, domnule senator.

De aceea, cu toată sinceritatea și convingerea, nu ne-am putut omenește forma o convingere a vinovăției sau a nevinovăției acestor colegi, dar am considerat că singura șansă pentru ei ca oameni și pentru ei ca oameni politici este să meargă în justiție și să se afle adevărul și cred că asta va fi și una din șansele mari ale acestei țări.

Aș vrea să vă spun că Partidul Național Liberal va vota. Va vota și în cazul Șereș și în cazul Paul Păcuraru. Vom vota pentru că respectăm o serie de principii și valori liberale. Nu dorim să ascundem realitatea. Suntem convinși că, în această perioadă, oamenii, mulți dintre ei, sunt victimele unui sistem care încearcă să se instaureze în România.

Poate am avut experiențe care au dovedit abuzul - și cazul Athanasiu este de notorietate publică - dar va trebui, stimați colegi, ca legiuitori, să luăm o decizie. Cine își asumă vreo responsabilitate în această țară? Și este dreptul și posibilitatea noastră, justiția și noi, prin lege, să ne consacrăm o responsabilitate, pentru că tot ceea ce se întâmplă astăzi este efectul lipsei de responsabilitate. Toată această precaritate intelectuală, morală și profesională de aici vine. În acest context, pentru noi, în partid, este o lecție, este o lecție de viață. Ne-am uitat prea ușor la Constituție, ne-am uitat prea ușor la anumite legi și cred că avem obligația să ne uităm cu foarte multă seriozitate, nu sub ochii grupurilor de interese care manipulează o serie de lucruri și de adevăruri, să ne uităm cu responsabilitate. Și avem de uitat și la Codul de procedură penală, și la Codul penal, și la legile siguranței naționale. Pentru că nimeni nu s-a întrebat, stimați colegi, ce țară este aceasta în care un membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării este învinuit de astfel de fapte, dacă ele ar fi reale. Și-a asumat cineva, și-a pus cineva vreodată în țara asta întrebarea asta? La ea trebuie să găsim un răspuns și răspunsul îl vom da noi, astăzi, prin vot.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule senator Frunda mai doriți să interveniți?

Domnul Frunda György:

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Această primă dezbatere este mai lungă, pentru că multe luări de cuvânt au fost de principiu, generale și nu se vor mai repeta dincolo, fiind aceeași cauză.

Domnule senator Frunda, aveți cuvântul.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem într-unul din momentele de răscruce ale vieții politice din România și ale deciziilor Senatului. Din 1990, pentru prima dată, Camera superioară a Parlamentului României este chemată nu să dea un aviz asupra unei urmăriri penale, cum prevedea Constituția din 1991, ci, mult mai grav, să ceară urmărirea penală a doi colegi senatori. Mă refer doar la domnul coleg Șereș, permițându-mi, dacă veți fi de acord, să iau cuvântul și în dosarul colegului nostru Paul Păcuraru.

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt avocat din 1974. Până în 1985, am lucrat și în domeniul penal. Am apărat oameni care, la acea dată, erau duși în fața instanțelor de judecată, de multe ori militare, pentru că, de exemplu, erau martorii lui Iehova. Am apărat un coleg judecător, un om eminent, care a fost declarat nebun, pentru că la o deplasare a dictatorului în Târgu Mureș l-a apostrofat. Am apărat homosexuali care nu erau homosexuali, dar erau împotriva regimului. Niciuna dintre acuzele din cele trei dosare nu a fost nici adevărată, nici sustenabilă, dar toate cele trei rechizitorii au fost mult mai fundamentate decât probatoriul de astăzi împotriva senatorului Șereș.

Un judecător, dacă i se prezintă un asemenea dosar, pe procedura penală actuală, are două posibilități: fie să-l achite, ceea ce este onest, fie, pe baza dubiosului articol 334 din Codul de procedură penală, să retrimită dosarul pentru completare la Parchet.

Asta vom face, de fapt, astăzi, noi și nu vreau să prezic o decizie, dar cred că, din punct de vedere politic, este un ajutor pe care-l dăm colegului nostru Șereș în deschiderea urmăririi penale, cu recomandarea ca această urmărire penală să se termine într-un termen rezonabil, nu "à la long", și ca instanșa să-și poată spune cuvântul foarte repede.

Probele sau așa-zisele probe, începuturile de probe prezentate în dosar Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări sunt absolut neconvingătoare. Se contrazic și dovedesc una din două posibilități: fie DNA nu a transmis Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări toate probele pe care le are și atunci a încălcat legea și urmează să răspundă, fie nu are alte probe și atunci are o obligație deontologică ca, în scurt timp, să hotărască neînceperea urmăririi penale, dar s-o hotărască definitiv.

Nu vreau să intru în adâncime în cauzele domnului Sereș, dar cred că o comisie juridică nu poate să facă abstracție de principiul nevinovăției. Nu cred că, în calitatea mea de președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, am dreptul să trec sub tăcere abuzurile făcute de Direcția Națională Anticorupție. Direcția Națională Anticorupție am conceput-o și am votat-o, pe modelul unei direcții similare din Italia, Spania și alte țări occidentale, să descopere și să ducă în fața judecății corupți, marii corupți. Nu am înființat-o să fie o armă politică la îndemâna oricui. DNA trebuie să respecte acest principiu.

Cred că marea majoritate a noastră, a senatorilor, avem această dorință, dar experiența activității DNA, în ultimii ani, ne-a arătat că deciziile sale sunt uneori politice. Și avem două exemple didactice aș spune: Teodor Athanasiu și Nagy Zsolt. Ministrul Teodor Athanasiu a fost acuzat de anumite infracțiuni, a fost suspendat de către președinte, pe baza prevederilor art. 109 din Constituție, a fost linșat politic, urmărirea penală a continuat și a fost achitat, a câștigat dreptatea.

Mă întreb retoric, doamnelor și domnilor colegi și cetățeni ai României, procurorul care l-a hărțuit pe Athanasiu ani de zile și, pe urmă, totuși, Athanasiu a fost achitat, este legal și moral să aibă o răspundere juridică și disciplinară sau nu?

Nagy Zsolt, fost ministru al comunicațiilor a fost chemat, în ziua de 27 aprilie 2007, la DNA. La 21 mai 2007, se prezintă la DNA și i se prezintă rezoluția de începere a urmăririi penale. Fix la 45 de zile după aceea, la 11 iulie 2007 este suspendat din funcția sa de ministru. Astăzi este 26 august 2008. Din 11 iulie 2007 până azi Nagy Zsolt nu a fost chemat niciodată la DNA. Ce fel de aplicare a legii este aceasta ? Ce dorință de condamnare a corupției are DNA-ul dacă 1 an și o lună nu-l chemă niciodată pentru continuarea urmăririi penale pe învinuitul pe care l-a executat politic.

Și atunci, întrebarea mea este, doamnelor și domnilor senatori, în calitatea noastră de parlamentari putem să stăm cu mâinile încrucișate și să votăm începerea urmăririi penale împotriva a 2 colegi, 4, 10, câți or fi, adversari ai unuia sau altuia sau trebuie să modificăm legile?

Părerea mea este că trebuie să modificăm legile nu pentru a ne apăra pe noi înșine, ci pentru a apăra justiția în România, pentru a da instrumente eficiente legale care să permită DNA-ului și instanțelor judecătorești să facă dreptate, dar, în același timp, să păstreze echilibrul față de drepturile fundamentale ale omului.

Dați-mi voie să vă propun niște modificări concrete:

1. Cred eu că avem obligația și încă timp ca, în această toamnă, dacă facem eforturi suplimentare să adoptăm noul Cod penal și noul Cod de procedură penală. Codul de procedură penală, doamnelor și domnilor senatori, prevede o serie de drepturi pentru procurori și o marjă foarte îngustă de drepturi pentru bănuit sau învinuit. Se joacă cu termen de cercetare prealabilă, urmărire penală, ceea ce nu există nicăieri în urmărirea penală. Procurorul nu are obligația să rezolve cauza într-un termen. Până la expirarea dreptului de prescripție, oricând, procurorul se poate juca cu începerea sau neînceperea urmării penale. Este imoral ce au făcut procurorii DNA în cazul domnului senator Șereș, că s-au pronunțat, s-au hotărât pentru neînceperea urmăririi penale, s-a confirmat și s-a revenit. În Franța, Germania sau Ungaria, odată fiind hotărâtă neînceperea urmăririi penale, asupra ei niciun procuror nu mai poate reveni.

Procedura penală îi obligă pe învinuiți să se plângă împotriva măsurilor procurorilor la procuror și, potrivit procedurii, nu judecătorul hotărăște asupra cererii învinuitului, ci procurorul. E corect acest lucru ? Evident, nu! Nagy Zsolt, ca și Codruț Șereș au depus plângere împotriva rezoluției procurorilor de peste 1 an de zile, respectiv de 2 ani de zile. N-au primit niciun răspuns. E normal acest lucru, doamnelor și domnilor senatori ? Nu credeți că e responsabilitatea noastră că nu îndreptăm aceste lucruri ? Nu credeți că trebuie să asigurăm egalitate de tratament și de șanse procurorului și bănuitului, învinuitului ? Nu credeți că procurorul nu trebuie să fie dulăul agresiv al unui partid sau al unui om politic, ci trebuie să fie obligat să afle adevărul și numai atunci să trimită în judecată pe cineva când este convins de vinovăția persoanei respective? Nu credeți că procurorul este obligat să afle vinovăția învinuitului în cauză sau vreți să ajungem ca pe vremea lui Ceaușescu când un procuror care avea un caz de achitare era sancționat? Depinde de noi.

În ceea ce privește aspectele politice ale penalului, art.109 din Constituție prevede că un ministru poate fi suspendat de președintele țării dacă s-a declanșat urmărirea penală. Este greșeala noastră.

Studiați, doamnelor și domnilor colegi, tratamentul din celelalte țări ale Uniunii Europene. În primul rând, suspendarea nu se hotărăște de către președintele țării, ci de către o instanță de judecată. În al doilea rând, suspendarea nu poate fi pronunțată la declararea urmăririi penale, ci abia atunci când deja s-a declanșat procesul penal în fața unui judecător și trebuie ca cel care o decretează să fie judecătorul și nu președintele țării. Acest lucru trebuie modificat în Constituție. Dar nu putem modifica un singur articol în Constituție. Una din îndatoririle fundamentale ale viitorului Parlament va fi o revizuire serioasă a Constituției pentru a avea o Constituție europeană cu obligații punctuale pentru fiecare putere a statului, și pentru Parlament, și pentru președinte, și pentru justiție, și pentru Guvern și pentru eliminarea acestor arme politice care pot să ducă la blocarea sau încetinirea muncii Executivului.

Nu sunt de acord să eliminăm imunitatea pe care o au la ora actuală parlamentarii. Poate sună bine într-un an al alegerilor, dar sigur ne va da mari dureri de cap. Parlamentarii, miniștrii, judecătorii trebuie apărați de o imunitate pentru ca să-și poată desfășura activitatea normal, pentru ca să se poată concentra asupra treburilor lor. Nu înseamnă că nu pot fi urmăriți penal dacă săvârșesc infracțiuni, dar unui ministru, unui parlamentar trebuie să-i asiguri siguranța legală, morală și profesională să poată lucra. Dacă a săvârșit o infracțiune, să răspundă pentru ceea ce a făcut.

Constituția României, doamnelor și domnilor senatori, este una din cele 27 de Constituții ale Uniunii Europene în care imunitatea este slab reprezentată. Cât vreți să o slăbiți ? Putem să mergem înapoi la romani, să dăm poporului circ și să spânzurăm un politician pe săptămână în Piața Independenței, dar asta este o caricatură a statului de drept.

Statul de drept este atunci, doamnelor și domnilor colegi, când avem curajul să spunem și lucruri care nu plac neapărat presei sau opiniei publice, pentru că stabilitatea Parlamentului este chintesența democrației unei țări. Dacă noi vom accepta ca mâine, din stânga în dreapta și din dreapta în stânga să fim hărțuiți - și asta este denumirea juridică - de Parchet, de un alt partid politic la guvernare, care întotdeauna poate influența în sistemul nostru Parchetul sau de către oricine, atunci cum asigurăm liniștea cetățeanului de rând?

Dacă Codruț Șereș, Nagy Zsolt sau Paul Păcuraru pot fi supuși unei astfel de hărțuiri juridice, la ce se așteaptă Ion sau Ianos, care, într-un unghi ascuns al României este la mână agentului din comuna respectivă. Ceea ce facem noi este vârful aisbergului. Ceea ce vă propun eu este rezolvarea întregii siguranțe juridice a acestei țări.

O altă propunere legislativă, pe care am făcut-o și înregistrat-o la Senat, este ca procurorul general al țării și șefii departamentelor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fie propuși de către ministrul justiției, ci de către Consiliul Suprem al Magistraturii.

Astăzi, fac un pas înainte, doamnelor și domnilor senatori, vă propun ca judecătorii și procurorii să-i numească Consiliul Superior al Magistraturii. Să nu-i numească președintele țării, oricine ar fi el, ci să-i numească Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii din Consiliu Superior al Magistraturii își cunosc cel mai bine colegii. Ei știu unde sunt scurtcircuitele la nivelul parchetelor sau în făurirea dreptății. Ei știu cine sunt cei care trebuie să conducă destinele Parchetului și destinele justiției în România. Consiliul Superior al Magistraturii este mult mai stabil decât un președinte ales pe 5 ani și care întotdeauna trebuie să mențină, potrivit Constituției, echilibrul social al puterilor în stat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog eu, să revenim la cele două cazuri pentru că pe modificarea legislației, reforma în justiție vom vorbi și veți avea un cuvânt greu de spus.

Domnul Frunda György:

Este important, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Eu cred că dacă nu spun aceste lucruri, atunci este doar o chestiune de timp ca alți parlamentari să apară cu aceleași probleme. Eu în asta văd rezolvarea problemei, dar vă mulțumesc pentru atenționare. O să termin.

Mai spun o chestie legată de inculparea miniștrilor. Cred - și trebuie să o spunem - nu e prima dată când judecătorii de la Curtea Constituțională greșesc. Noi, în legislație, am spus că vrem să facem o delimitare între miniștri care își desfășoară activitatea și foștii miniștri. Imunitatea, ca instrument juridic îi apără pe miniștri să își poată desfășura activitatea în mod optim. Pentru foștii miniștri eu nu cred că este nevoie să le asigurăm imunitate, iar Parlamentul să hotărască dacă sunt parlamentari care să răspundă sau nu pentru perioada aceea. Pentru perioada cât ai fost ministru și nu mai ești răspunzi ca orice cetățean al țării și acest lucru face treburile mult mai fluente, mult mai bine închegate în acest sens.

Acestea au fost doar câteva, domnule președinte, din observațiile pe care le-am avut de făcut.

Dacă vrem să-l ajutăm pe colegul nostru Șereș nu putem să votăm împotriva raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Eu cred că va trebui să-l votăm pentru că altfel va exista o bănuială asupra colegului nostru că nu are curaj să se prezinte în instanță.

Știu, domnule coleg, că veți avea o perioadă grea. Vă înțeleg. Știu că sunteți hărțuit și aveți toată simpatia și susținerea mea de avocat și de coleg. Dar pentru aflarea adevărului și pentru a dovedi că nu avem de ce să ne ascundem, pentru că dreptatea este de partea noastră, vă recomand să vă prezentați la Parchet.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori, că m-ați ascultat. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator Frunda.

Dau cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaș. După aceea urmează domnul senator Tărăcilă Doru Ioan.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi senatori,

Aș vrea, la început, să fac unele comentarii față de unele aserțiuni care s-au făcut de colegii mei antevorbitori. S-a spus că ceea ce se petrece astăzi și decizia pe care noi urmează să o luăm nu are nicio legătură cu imunitatea parlamentară, că imunitatea ar fi o chestiune legată de opinie etc. Îmi permit, cu toată reverența, să fac precizarea că regimul imunității, instituția aceasta a imunității parlamentare nu se poate raporta numai la articolul din Constituție unde el este reglementat. Faptul că prin votul nostru putem să determinăm înghețarea - să spunem - cercetărilor cu privire la anumiți oameni, faptul că legea instituie niște proceduri speciale cu privire la anumite categorii de demnitari este o dimensiune a regimului imunității parlamentare, o instituție foarte importantă și o instituție care are o vechime de peste o jumătate de secol sau o jumătate de mileniu, mă scuzați, și de aceea sunt cu atât mai nedumerită și vă exprim cu sinceritate faptul că sunt chiar îngrijorată că am auzit tot soiul de discuții, inclusiv în ceea ce privește renunțarea absolută la regimul imunității parlamentare.

Dragi colegi, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu, imunitatea parlamentară este un statut juridic care este conferit unor categorii de demnitari și funcționari ai statului, care să le permită tocmai să-și exercite mandatul, care să le permită să se exprime și să acționeze în mod liber în exercitarea acestui statut. De aceea, din punctul meu de vedere, alte lucruri trebuie schimbate în Constituție.

Mă raliez la unele din opiniile formulate de domnul senator Frunda, deși, așa, mai mult retoric, mă întreb de ce până acum, în 12 ani de când formațiunea pe care o reprezintă s-a aflat la guvernare, nu a depus demersuri în acest sens. Dar românul spune "Mai bine mai târziu decât niciodată", așa că sperăm că vom pune mână de la mână sau minte de la minte și vom reuși ca, măcar în viitor, să corijăm multe din imperfecțiunile pe care le are Constituția și care-i permit, iată, situații ca cea de față, situații în care deși cel puțin cei care am participat la cercetarea, la analiza probatoriului care ne-a fost înaintat, ne-am exprimat chiar în scris suspiciunea cu privire la rezonabilitatea, cu privire la completitudinea acuzelor care s-au adus. Cu toate acestea, a trebuit să formulăm în raport o concluzie în sensul începerii urmăririi penale.

Dragii mei colegi, nu ne putem juca cu destinul unui om, destin social, destin politic, destin privat. De aceea eu cred că votul pe care-l dăm astăzi este un vot foarte important. Dar adaug - nu ne putem juca nici cu destinul unei țări.

Ați constatat ce reacții au fost, absolut nejustificate, mai ales din partea structurilor comunitare ? Este pentru prima dată - și a spus-o și domnul președinte Văcăroiu în niște luări de cuvânt publice - când o comisie europeană, o structură europeană și-a permis să critice un Parlament național. Cine a mai permis așa ceva?

Până la urmă, așa cum în interiorul statelor naționale figurează principiul separării puterilor în stat, de ce n-ar figura și la nivel european ? De ce la nivel european sunt permise astfel de judecăți de valoare cu privire la o putere a statului independentă, cum este justiția sau cu privire la activitatea Parlamentului, multe s-ar putea spune.

Încerc însă, prin aceste argumente, să vă conving de faptul că va trebui să dăm un vot în care să avem responsabilitatea consecințelor pe care le va produce votul pentru persoanele care sunt vizate, dar și responsabilitatea consecințelor care s-ar petrece cu privire la țară, la viața publică în ansamblul său, la noi ca instituție fundamentală a statului de drept, așa cum scrie în Constituție - organ reprezentativ suprem al poporului. Vă mărturisesc - și, vedeți, îmi făcusem, îmi scrisesem niște lucruri pe care să le spun - am renunțat la ele pentru că am simțit nevoia să vorbesc mai mult din suflet și din conștiința mea, din spiritul meu de om al legii și de om care are patima aflării adevărului și dreptății și sper din tot sufletul ca, prin ceea ce v-am spus, să vă responsabilizez asupra actului dumneavoastră și sperăm că Senatul României își va vădi calitatea pe care colegii noștri de la Camera Deputaților nu o recunosc întotdeauna cu prea mare lejeritate, aceea de Cameră superioară a Parlamentului României, de seniorii Parlamentului României.

După cum v-a anunțat și domnul președinte Corneliu Vadim Tudor, noi, reprezentanții Partidului România Mare, vom vota pentru începerea urmăririi penale.

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Doru Tărăcilă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi, în această legislatură, pentru prima dată în ultimii 18 ani, Senatul României realizează o altă atribuție conferită prin Constituție. Dacă timp de 18 ani am făcut legi, dacă în legislaturile anterioare a fost pusă în discuție ridicarea imunității parlamentare a unuia sau altuia dintre colegii senatori, astăzi, pentru prima dată, Parchetul General, în mod legal, DNA-ul, în mod nelegal, solicită plenului Senatului să ceară începerea urmăririi penale pentru săvârșirea anumitor fapte grave de către doi colegi senatori. Ambii au deținut, unul deține în prezent calitatea de ministru. Sigur că în urma studierii materialului transmis de Parchetul General - și nu am spus și nu voi spune nici în cuvântul meu, nici în raport - materialului probator, materialului transmis de Parchetul General, am încercat să ne facem o părere în legătură cu faptele grave de care sunt învinuiți cei doi colegi ai noștri, fie că este vorba de "luare de mită", fie că este vorba de "trădare prin transmitere de secrete, subminarea economiei naționale, sprijinirea unui grup sau asociații infracționale", fapte grave, care au fost de natură să determine o emoție deosebită asupra populației pe de o parte, iar, pe de altă parte, să determine ca în legătură cu cei doi colegi senatori și miniștri să existe deja o presiune în sensul că, în timpul mandatului, ar fi săvârșit fapte de o gravitate deosebită.

Am discutat cu colegii senatori din toate grupurile parlamentare în momentul în care lecturam materialul pus la dispoziție de Parchetul General. În mod corect am fost întrebat de către o colegă în legătură cu mandatul nostru și am dorit să iau cuvântul la final. Vă rog să vă reamintiți, mandatul nostru, mandatul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog să vă reamintiți că, în momentul în care plenul Senatului României ne-a învestit, noi am căutat, pe baza cutumelor parlamentare, să nu greșim foarte mult, să nu transformăm Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări sau Senatul, în plenul său, într-un apărător al colegilor parlamentari învinuiți de săvârșirea unor fapte penale, dar nici să nu ne permitem să transformăm Senatul României și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări în acel organ - uneori represiv, alteori incorect, alteori prea puțin documentat - numit Parchet, DNA, DIICOT și așa mai departe, motiv pentru care am încercat, fără să facem o evaluare a datelor, a actelor sau a interceptărilor convorbirilor telefonice, în sensul că ar susține sau nu ar susține încadrarea juridică gravă dată faptelor colegilor noștri, ci să le prezentăm, în mod sec, faptele cu gravitatea lor, încadrarea juridică cu gravitatea deosebită pe care o reprezintă.

Acest lucru l-am spus și colegilor din Grupul parlamentar al PSD la întâlnirea de ieri, iar decizia finală a fost ca fiecare dintre noi să votăm în funcție de propria conștiință, să votăm în funcție de datele pe care le-am primit în legătură cu aceste cauze.

Pot spune și astăzi în plenul Senatului că, așa cum am spus-o la comisie, eu cred în nevinovăția colegului Codruț Șereș, cred în nevinovăția colegului Paul Păcuraru și nu trebuie să vă deranjeze acea frază pe care noi am trecut-o în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în sensul că nu Senatul stabilește vinovăția sau nevinovăția unui coleg senator - să lăsăm acest rol justiției, să lăsăm acest rol procurorului în această fază de urmărire penală și să lăsăm acest rol judecătorului, dacă se va ajunge până acolo, deși sunt convins că nu. Puteam noi, oare, să facem mai mult? Sunt peste 30 de mii de file în dosarele colegului nostru. Fiecare dintre noi a citit cu zecile sau cu miile de file. Pot să vă spun, în mod direct, că treci prin diverse stări: de la indignare la derizoriu, constatând exact ce spunea cineva că pe parcursul a 16 luni nu știu câți ofițeri sau subofițeri din SRI au realizat aceste înregistrări ale convorbirilor telefonice, dar că ele totalizează, în final, aproape sau în jur de 30 de mii de pagini. Aceste pagini credeți oare că sunt legate de faptele penale, sau ele consemnează discuții cotidiene, normale, unele mai puțin normale, unele cu trimiteri directe la anumiți demnitari, unele care vizează de la început modul în care sunt redactate acte normative, decizii guvernamentale, strategii și așa mai departe?

Sigur că dacă am fi fost apărători sau procurori, am fi putut discuta în alți termeni despre dosarele colegului nostru Codruț Șereș.

Cum să vorbești de subminarea economiei naționale, atunci când nu există prejudicii? Cum să vorbești de trădare prin transmitere de secrete, atunci când Parchetul General nu ne spune care este cel puțin un secret transmis de un ministru în funcție? Și totuși, soluția pe care am acceptat să o dăm în unanimitate este una de bun-simț, este una care lasă dreptul justiției să facă dreptate și nu impune Parlamentului ca dreptatea să fie făcută prin vot. De aceea, nu pentru a apăra raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ci pentru că eu cred în justiție și în adevăr, susțin raportul și-l voi vota.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Înțeleg că am încheiat luările de cuvânt.

Stimați colegi, după cum ați observat, foarte mulți colegi ai noștri au vorbit, în general, pe probleme de fond, de principii în cazul celor două dosare. Lucrurile vor fi, probabil, mai simplificate, dar, până atunci, vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaș, secretar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru declanșarea procedurii de începere a urmăririi penale în cazul domnului senator Paul Păcuraru. Aveți cuvântul, doamna senator, microfonul 6.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu dispozițiile art.109 alin.(2) din Constituția României, ale prevederilor Legii nr. 115/1999, republicată, privind responsabilitatea ministerială și ale Deciziei Curții Constituționale nr. 270/2008, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv, Direcția Națională Anticorupție, cu adresa nr.1041/18 aprilie 2008, a solicitat Biroului permanent al Senatului României formularea cererii de urmărire penală a domnului senator Păcuraru Nicolae Paul Anton, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută și pedepsită de art.254 Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, care face obiectul Dosarului nr.239/P/2007 al DNA.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost învestită de Biroul permanent, în conformitate cu art.150 din Regulamentul Senatului României, să examineze această solicitare. La sesizarea comisiei, au fost atașate dosarele trimise de DNA odată cu adresa, precum și casetele audio.

În prima ședință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a aprobat procedura de lucru, care este aceeași cu cea pe care v-a prezentat-o colega mea la rapoartele anterioare.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări s-au întrunit în mai multe ședințe și au studiat aceste dosare și casetele audio cuprinzând interceptări telefonice, dezbaterile fiind consemnate în procese-verbale. Din cele studiate se desprind următoarele: la data de 13 septembrie 2007, procurorii din cadrul DNA, Secția de combatere a infracțiunilor conexe faptelor de corupție, s-au sesizat, din oficiu, cu privire la faptul că "numitul Păcuraru Nicolae Paul Anton, în calitate de ministru al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, la data de 3 iunie 2007 ar fi săvârșit infracțiunea prevăzută de art.254 Codul penal, raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000".

Ca urmare a acestei sesizări din oficiu, la nivelul DNA s-a constituit Dosarul penal nr.239/2007. Din datele premergătoare, procurorii au reținut următoarele: mai întâi, la 3 iunie 2007, numitul Morega Dan Ilie i-a cerut ministrului Paul Păcuraru să-i primească în audiență pe deputații Marcel Romanescu și Manta Pantelimon și să-l numească, în calitate de inspector-șef interimar la Inspectorul Teritorial de Muncă, pe George Romanescu, care este fratele deputatului Marcel Romanescu, pentru ca, ulterior, după concurs, să fie numit definitiv inspector - șef al acestei instituții.

În schimbul acestei numiri, urma ca deputații Marcel Romanescu și Manta Pantelimon să treacă de la PD-L, respectiv PC, la PNL. Deci, un troc politic.

Totodată, Morega Dan Ilie i-ar fi promis lui Păcuraru Nicolae Paul că, în aceste condiții, va sprijini și el acțiunea fiului acestuia în obținerea unor contracte de achiziție publică ce aveau ca obiect formarea profesională, contracte ce urmau să fie atribuite unei societăți SC Intratest SRL reprezentate de fiul ministrului, de către societățile cu capital de stat Societatea Națională a Lignitului Oltenia, Complexul Energetic Turceni SA și Complexul Energetic Rovinari SA. Din analiza conținutului probatoriului înaintat de DNA respectiv, înregistrarea unor convorbiri, membrii comisiei au constatat că există o flagrantă contradicție între acestea și afirmațiile cuprinse în adresa de înaintare a dosarului către Senat. Astfel, în adresa înaintată Senatului sub semnătura procurorului-șef al DNA Daniel Morar, se menționează că, citez " în speța de față sunt probe temeinice că ministru Păcuraru Paul a acceptat promisiunea unor foloase, nu a respins această promisiune, în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, respectiv numirea lui George Romanescu la conducerea I.T.M. Gorj, precum și că, citez "prin activitatea aceasta numitul Romanescu George Octavian a dobândit un post necuvenit și implicit foloase materiale salariale". Însă, din înregistrările transmise și analizate de comisie, rezultă că DNA a efectuat, probabil, într-o altă cauză, o serie de înregistrări ale convorbirilor telefonice ale lui Morega din Târgu-Jiu județul Gorj, președintele filialei PNL a județului. În cadrul unor convorbiri telefonice, Morega Ilie și Romanescu Marcel, deputat PD-L Gorj, au convenit ca în schimbul trecerii la un alt partid a deputatului Romanescu Marcel, fratele acestuia, Romanescu George să fie interimar numit ca inspector - șef la Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj. În sensul celor de mai sus, Morega Ilie l-a contactat în două rânduri pe Ministrul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse Păcuraru Paul, solicitându-i în calitate de șef al filialei PNL Gorj, numirea lui Romanescu George în postul menționat, până la organizarea concursului prevăzut de lege. Cu această ocazie, Morega i-a subliniat lui Păcuraru Paul că această numire este necesară pentru a obține beneficiul politic al trecerii deputatului Romanescu Marcel de la PD-L la PNL, ce urma să se producă împreună cu trecerea de la PC la PNL a deputatului Manta Pantelimon. Nu există niciun fel de elemente din care să rezulte că Romanescu George nu ar fi îndeplinit condițiile legale pentru numirea ca interimar, iar acesta a fost numit legal pentru o perioadă de 6 luni, după care urma să se organizeze concurs pentru ocuparea postului. După trecerea celor 6 luni de la numirea ca interimar, Romanescu George a părăsit postul în care fusese numit și nici măcar nu a mai participat la concurs, iar deputatul de Gorj Romanescu Marcel este și în prezent membru PD-L.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au solicitat - și v-a informat colega mea - Consiliului Superior al Magistraturii aceleași informații cu privire la respectarea unor prevederi legale, respectiv articolul 911 din Codul de procedură penală privind interceptările, iar Consiliul Superior al Magistraturii ne-a comunicat că aprecierea acestor probe este un atribut al instanței, al organelor de urmărire și cercetare penală și al instanțelor.

La cererea domnului senator Păcuraru Paul, și în conformitate cu prevederile articolului 172 alin. (4) din Regulamentul Senatului, acesta a fost audiat de comisie la data de 2 iulie 2008, cu care ocazie a susținut că, în dosarul respectiv, s-a dat dovadă de rea-credință în exercitarea atribuțiilor de serviciu, și de incompetență profesională în definirea ideii de prejudiciu, precum și de lipsa independenței actului de justiție față de viața politică și că, în acest sens, a sesizat CSM-ul la data de 9 mai 2008, cu privire la abaterile procurorului Călin Nistor. Cu aceeași ocazie, senatorul Paul Păcuraru a precizat că fiul său, Păcuraru Mihnea a desfășurat ca angajat al unei societăți sau prin propria societate mai multe activități privind cursuri de formare profesională în ultimii 5 ani, atât în județul Gorj, cât și la societăți din domeniu de activitate similar Complexelor Energetice Turceni și Rovinari. De asemenea, domnul ministru a mai menționat următoarele la audiere:

A auzit în mod repetat în minister opinia potrivit căreia, dosarul penal ce îl privește, este consecința desființării Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă, și a Departamentului pentru Muncă în Străinătate, condus de o anume Andreescu Daniela Nicoleta. În legătură cu cele două structuri conduse de doamna Andreescu, care în prezent este consilier de stat la Administrația Prezidențială, au existat numeroase semnalări ale unor cetățeni și mass-mediei privind faptul că se solicită pentru obținerea unui loc de muncă în străinătate avize și atestate, care nu sunt cerute de autoritățile statelor partenere, persoanele interesate fiind direcționate către furnizorii de astfel de documente și servicii, aflați în legături de interese directe cu Elena Udrea, fost consilier de stat la Administrația Prezidențială și soțul acesteia Cocoș Dorin, precum și cu parteneri de afacere ai acestora.

În al treilea rând, fără a-și însuși asemenea opinii senatorul Păcuraru a confirmat doar faptul că într-adevăr, pentru obținerea unui loc de muncă în străinătate pe baza convențiilor încheiate de statul român, Departamentul pentru Muncă în Străinătate și Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă, solicitau cetățenilor români interesați, documente ce nu erau cerute de autoritățile statelor contractante, ca și faptul că existau furnizori pentru asemenea documente și servicii, indicați de funcționarii celor două instituții ca fiind singurii agreați de autorități, și în acest fel își asiguraseră un anumit monopol în domeniu.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a verificat legalitatea sesizării Parchetului și a constatat că, deși decizia Curții Constituționale prevede că în aplicarea prevederilor articolului 109 din Constituție, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să sesizeze cele două Camere pentru a cere urmărirea penală a membrilor și a foștilor membri ai Guvernului, pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției, la Senat a fost primită o adresă cu nr.1041/C din 18 aprilie 2008 a Direcției Naționale Anticorupție, sub semnătura procurorului-șef Daniel Morar, și ca atare, Senatul nu a fost sesizat de procurorul general, cum era necesar. Neregularitatea sesizării apare și mai pregnant în raport cu prevederile Legii nr. 96/2006 privind statutul parlamentarilor, respectiv, art. 23 conform căruia, urmărirea și trimiterea în judecată se poate face numai de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Coroborând cele de mai sus, membrii comisiei concluzionează:

  1. Nu se poate stabili o legătură între numirea domnului George Romanescu, și măcar asupra acestor lucruri să fim atenți, în funcția de inspector-șef interimar la Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj și obținerea, sau promisiunea de obținere a unui beneficiu de către Păcuraru Paul sau un apropiat al acestuia.
  2. Nu există indicii care să ateste faptul că numirea lui Romanescu George s-ar fi făcut ilegal, și că acesta ar fi obținut un post necuvenit, așa cum se afirmă în adresa înaintată Senatului de procurorul-șef al DNA.
  3. Răspunsul lui Paul Păcuraru la promisiunea lui Morega de a avea grijă de fiul acestuia atunci când va veni în Gorj, este unul specific formelor de politețe și nu poate fi considerat ca o pretindere sau primire a unei mite ori a unei promisiuni de mită, respectiv ca o respingere unei asemenea ipoteze în lipsa unor asemenea elemente care să se coroboreze cu acea convorbire telefonică interceptată.
  4. Mai mult, cum rezultă și din cele analizate, beneficiul numirii lui Romanescu George era unul politic, pur politic, și el privea trecerea deputatului Romanescu Marcel de la PD-L la PNL - ceea ce nu s-a mai întâmplat, după cum ați înțeles, iar pe de altă parte Morega Ilie nu îndeplinește niciun act din care să rezulte vreun beneficiu pentru Paul Păcuraru sau pentru Păcuraru Mihnea, și nici nu condiționează o asemenea ipoteză de numire menționată.
  5. Ca atare, nici DNA nu a transmis Senatului întregul material probator, sau acele elemente care să susțină concluzia anchetatorilor sau poate acestea nu există.

În acord cu prevederile constituționale Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări consideră că textul constituțional instituie necondiționat, cum am spun și la celelalte referate, dreptul fiecărei Camere și al Președintelui României de a cere urmărirea penală. Spunem noi că, neprocedând în acest fel, Senatul, dacă ar administra probe, ar cere relații de la instituții sau ar efectua cercetări extrajudiciare, s-ar substitui organelor abilitate de lege să facă acest lucru și si-ar asuma o responsabilitate politică pentru refuzul cercetării unui demnitar în legătură cu o faptă gravă săvârșită în exercițiul funcției. Or, în conformitate cu prevederile constituționale și deciziile Curții, precum și prevederile Regulamentului Senatului, plenul este suveran în a aproba sau a respinge cererea de începere a urmăririi penale. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări precizează însă că, în situația în care cererea ar fi respinsă, demnitarul nu ar mai putea proba vinovăția sau nevinovăția prin administrarea de probe și realizarea unui proces echitabil, întrucât Parchetul General, ar urma să dispună neînceperea urmăririi penale ca rezultat al lipsei autorizării prealabile cerută de lege. În acest fel ar continua să planeze în privința demnitarului în cauză, suspiciunea săvârșirii unei fapte grave, ceea ce contravine respectului față de statul de drept. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări propune Senatului următoarele:

  1. Întrucât materialul probator transmis de DNA este confuz și neconcludent, fiind inserate o serie de elemente fără legătură cu speța, ceea ce conduce la concluzia că există și alte probe care justifică o asemenea abordare, dar care nu au fost transmise, comisia apreciază că cercetarea penală trebuie continuată.
  2. În acest scop să se solicite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începerea urmăririi penale a senatorului Păcuraru Paul pentru faptele prezentate în referatul procurorului-șef al DNA în dosarul 239/P/2007 și să se aprobe hotărârea anexată raportului.

Comisia își exprimă speranța că deși Președintele României este singurul care are posibilitatea, nu obligația, să uzeze de prerogativa constituțională de a suspenda din funcție un ministru față de care s-a cerut începerea urmăririi penale, nu o va face până la terminarea cercetării penale, respectiv, trimiterea în judecată, având în vedere inconsistența dovezilor de susținere a acuzațiilor. Prezentul raport urmează să fie dezbătut și aprobat potrivit art. 150 din Regulamentul Senatului. La dezbaterile comisiei au fost prezenți 6 senatori care au votat cu toții "pentru", în ședința din 13 august 2008. Vă mulțumesc domnilor colegi.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog să-mi permiteți să îl invit la tribună pe domnul Paul Păcuraru. Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Paul Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Sigur că sunt într-o situație delicată în care, în loc să vorbim despre ce avem de făcut în societatea noastră, în țara asta, în ministerele, în instituțiile pe care le conducem, de o bună bucată de vreme, trebuie să explic, să mă scuz, și sigur că aceasta dă o anumită delicatețe situației. Având în vedere că, pentru a nu exista niciun echivoc, și din raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări rezultă acest lucru, că nu există nicio amenințare din punctul de vedere tehnic sau juridic, având în vedere că nu am de fapt o problemă juridică și voi demonstra acest lucru, nu am niciun fel de rezervă în a vă solicita - și sper să fiu și convingător - să votați "pentru", deoarece eu nu am nicio problemă în instanță. Ca orice alt cetățean am și eu dreptul să mă adresez justiției și, în această calitate, să mă adresez justiției pentru serviciile pe care justiția trebuie să mi le facă și mie, ca oricui altcuiva. Și, în această calitate, sigur că, după ce acest dosar, care chiar dacă ajunge acolo, este făcut pentru achitare și nu pentru condamnare, am și eu dreptul să cer acest lucru. Se spunea în această sală, cine răspunde în România pentru toată harababura făcută? Cine răspunde în România pentru imensa cheltuială de resurse, de bani, de energie, de timp? Cine răspunde? Și eu voi spune cum a răspuns persoana care a făcut dosarul - a fost promovată. Pentru că totuși irosim resursele României, resursele administrative, resursele materiale, ne vom putea întreba câte instituții din România au avut treabă cu acest important subiect: un curs de calificare? A avut treabă Președinția, a avut treabă Curtea Constituțională, a avut treabă Guvernul, Corpul de Control al Guvernului, au avut treabă autoritățile administrative? Au fost făcute șase controale până acum, nu a găsit nimeni niciun leu, niciun leu prejudiciu - nu există parte vătămată,- dar noi continuăm să consumăm combustie și energie pentru că cineva, cândva, așa vrea. Fac această discuție doar pentru că fiecăruia dintre dumneavoastră, de câteva ori pe zi, i se poate face un astfel de dosar. Deci fiecăruia dintre dumneavoastră, pentru simplul motiv că primiți telefoane, și acum în sală am văzut câțiva colegi care primeau telefoane, și nu poți să nu răspunzi la telefon pentru că nu ai calitatea să nu răspunzi, ești obligat să răspunzi la telefon.

S-a încercat manipularea opiniei publice, cum că Paul Păcuraru a dat telefoane. Vă anunț că am verificat pe toate telefoanele mele - pentru că m-am gândit că poate nu mai știu ce fac - dacă vreodată eu am dat telefon în legătură cu acest subiect. Vă anunț, din capul locului, că nu am dat niciodată niciun telefon în legătură cu acest subiect, atât de mare era interesul meu! Mare, major!

Mă veți întreba: bine omule bun, dar de ce ți s-a întâmplat ție această pacoste? De unde până unde ai căzut tu, ce ai pătimit, sau ce ai făcut de s-a întâmplat acest lucru? Vă voi spune că până acum am 38 de ani de activitate și în cei 38 de ani de activitate, nimeni nu a avut o sesizare, o plângere sau nu a spus ceva împotriva mea, pentru că de felul meu nu produc astfel de situații, astfel de momente. Și iată că, ghinionul, ghinionului, după ce sunt numit ministru, pe bandă rulantă, mi se fac 11 dosare, nu unul. Unul este acesta cu clopoței, că sună bine, pe corupție, dar mie, Paul Păcuraru, mi s-au făcut 11 dosare, subit. Deci, 38 de ani de viață nu am avut nimic și iată că m-am trezit brusc, pentru simpla calitate de ministru pe care o ocup, că am 11 dosare. Nouă dosare la Curtea de Apel București, și două în materie penală: unul pentru abuz și unul pentru corupție. Zece din cele 11, s-au închis, s-a dat sentința de nefondare, nesusținere, lipsă de argumente. Mai am acest mare dosar al marii corupții din România.

De unde vin toate aceste dosare? Toate aceste dosare vin, fiindcă mi-am permis - și vă spun ceea ce toată lumea în minister știe - să intru într-un "mușuroi" cu un grup de interese. "Mușuroiul" era grupul de interese care făcea afaceri cu migrația forței de muncă și cu forța de muncă care pleca în străinătate, totul avea o singură concentrare, și toate dosarele enumerate până acum, vin din aceeași direcție.

În România, în anul 2004, s-a înființat un Departament pentru Muncă în Străinătate și Oficiul de Migrație a Forței de Muncă. Atribuțiile acestui departament erau legate de protecția muncitorilor români care lucrează în străinătate și am totala convingere că aceste departamente în structura lor, în conceptul lor, au fost corect gândite la momentul respectiv. Pentru că, din ce în ce mai mulți români lucrează în străinătate, pentru că foarte mulți români aveau probleme cu munca în străinătate, pentru că interesele lor și protecția lor trebuie să fie rezolvate. Din păcate, pe lângă buna intenție a definirii și a organizării unui astfel de departament, în paralel cu el s-a dezvoltat și o rețea de afaceri.

Deci, acești buni români, de la Botoșani sau de la Baia Mare, de la Medgidia sau de la Turnu-Severin, indiferent de unde erau și voiau să plece să lucreze în străinătate, în baza acordurilor și a contingentelor pe care România le avea, erau dirijați către anumite societăți, unde trebuia să facă vizita medicală, trebuia să facă vizita psihologică, unde trebuia să li se dea fotografii, să li se măsoare numărul de la pantofi, și așa mai departe. Drăgălașii noștri de români, în loc să fie asistați, în opinia mea personală, erau spoliați și vă spun că sumele care erau în joc, nu erau mici, fiecare român, după informațiile pe care le am, plătea aproximativ 200-250 de lei, diverse taxe în sistem: vizita medicală, vizita psihologică, și așa mai departe. Eram și în preajma unui conflict diplomatic internațional, dacă este să citez ce spunea Ministerul Afacerilor Externe sau dacă este să citez ce spuneau serviciile secrete, și așa mai departe, pentru că procedurile aplicate acestor români care plecau să lucreze în străinătate, nu erau cerute de angajatorii lor, erau doar resursa financiară a societăților care făceau aceste servicii. Vreau să vă spun că, și am prezentat și în comisie, în minister, toată lumea cunoaște acest subiect, pentru că în minister toată lumea a vrut să desființeze această activitate, și domnul Barbu înaintea mea, și doamna Elena Dumitru, miniștri și ei înaintea mea, dar tot timpul li s-a atras atenția: nu puteți pentru că acolo sunt multe milioane și zeci de milioane de euro care se duc pe o anumită spirală, într-un anumit grup de interese. Deci știu, din discuțiile interne din minister cu precizie că și domnul Barbu a încercat să desființeze această activitate, de aceea a ridicat mâinile, pentru că nu poți să te ridici împotriva lui "Zeus", și doamna Elena Dumitru mi-a confirmat:"Da, domnule ministru și eu am vrut să o fac pentru că știam ce se întâmplă, dar nu puteam fiindcă mi s-a spus - nu se poate", iar lucrurile au mers înainte. Vă repet, eram chiar în preajma unui scandal diplomatic internațional. Dacă vreți vă citesc telegramele Ambasadei Spaniei, dacă vreți, vă citesc rapoartele Serviciului Român de Informații, dacă vreți, vă citesc multe lucruri în care se spunea că este incalificabil și inadmisibil ce se întâmplă cu românii care pleacă în străinătate, pentru că nimeni nu cerea asta. La cât se cifra povestea? Undeva pe la... sărea sigur de 15 - 20 milioane de euro. Nu am făcut eu calculele. Câți oameni au trecut? Oficial au trecut 250000 de oameni și fiecare plătea suma despre care v-am spus.

Care erau societățile? Haideți să fim mai concreți puțin. Societățile se numeau: - Centru de Diagnostic Clinic Internațional SRL; - Centrul de Analize Medicale; - Centru de Testare a Forței de Muncă; - Centrul de Asistență Medicală SA etc. Toate cu acționari cu aceleași duble interese. Niciunul dintre dumneavoastră sau nimeni altcineva nu figura acolo. Dacă judecăm bine, Senatul are o singură problemă. Nu ne interesează fondul, o să ajungem și la mărețele fapte, ne interesează dacă există o anvelopă politică a problemei sau nu. Și eu v-am spus că numai 11 dosare s-au făcut, toate în această direcție. Dar asta este exterior subiectului și, la prima vedere, legătura directă nu există, doar că am primit amenințări pe bandă rulantă. După care, hai să ne uităm dacă în interiorul dosarului există un mecanism politic propriu-zis... Da, o să concentrez, domnule Hașotti. Există, ce să-i faci, că scrie și în raportul comisiei. Domnul Morega care-mi dădea telefon, și o să vorbesc eu și de aceste telefoane, la fiecare telefon al Domniei Sale, spunea: "Domnule Păcuraru, dacă mă ajutați să-l pun pe domnul Romanescu în funcție, vine un deputat de la PD la PNL și acesta este firul roșu al tuturor telefoanelor pe care mi le dădea. Care era motivația pentru care-mi dădea telefoane domnul Morega? Vă spun încă odată, eu nu am dat niciun telefon. Motivația era că instituția nu are conducere, că postul este vacant, că în județul Gorj este un tămbălău întreg pe subiectul ITM, că nu au pe cine să propună și-l propun pe acest domn Romanescu. Era ilegitim, sau ilicit, sau ilegal ce anume cerea domnul Morega? Sunt obligat să spun că nu. Domnul Morega propunea ceva corect, să se conducă o instituție, să propună o persoană și cred că fiecare dintre... Domnul Romanescu era lector universitar, cu lucrări publicate, nu era frate, nu era cumnat, nu era rudă, nu era cuscru, nu era nimic, era un om, atenție, fără partid. Nu întâmplător, domnul Romanescu a fost propus între anii 2005 și 2008 de toată lumea. A primit domnul Barbu de la prefectura Gorj propuneri nominale să-l numească pe domnul Romanescu, nu știu de ce nu l-a numit, am primit eu, Paul Păcuraru, propunerea ca să-l numesc pe domnul Romanescu. Am primit propunerea anul acesta, deoarece și acum postul este vacant, propunere de la prefectură tot pentru domnul Romanescu. Nimeni nu i-a contestat vreodată o calitate. Care era temeiul pentru care eu, Paul Păcuraru să spun nu? Nu era niciunul pentru că domnul Romanescu îndeplinea toate condițiile legale, era funcționar public, avea vechime, avea doctoratul, îndeplinea toate condițiile legale să fie propus, nu avea de ce să nu fie nominalizat.

Ce face Paul Păcuraru în această situație? Întreabă Inspecția Muncii, pe doamna Vasiuc și întreabă Agenția Națională a Funcționarilor Publici, pe documente, dacă sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru un ordin interimar. Și cele două instituții spun: "Da, sunt îndeplinite, poate fi propus". Emite un ordin de numire temporară. Pentru a vedea ce mare intenție de corupție și ce mare faptă de corupție, peste zece zile de la așa-zisa mea faptă, domnul Morega îmi dă din nou telefon, am primit vreo trei sau patru telefoane în legătură cu acest subiect, și îmi spune: "Și eu vă cer scuze" unde este persoana și ce funcție dorea? Deci eu după zece zile, așa eram de ferm angajat în toată povestea asta și cu interese majore, încât conform referatului și conform citatelor am întrebat: Domnule Morega, mă iertați, pe cine vreți să propuneți, pe ce funcție, unde? Doamna Vedinaș este aici și poate confirma pentru că, atenție, oricare dintre dumneavoastră și mai ales un ministru primește zeci de telefoane pe zi pentru astfel de situații sau propuneri.

Repet, sunt obligat să spun, din decență pentru domnul Morega, că era o propunere corectă și onestă, nu era nimic altceva. În baza acestei propuneri, eu nu aveam ce să aștept și el nu avea ce să promită. De fapt, clue-ul întregii povești este că Morega niciodată nu a promis nimic. El a spus doar două fraze de politețe, de amabilitate, în care prima dată a spus: Domnule Păcuraru, am auzit că băiatul dumneavoastră a fost prin Târgu-Jiu, dacă mai vine să treacă și pe la mine. Eu îmi aduc aminte și acum că nu am dormit nopți întregi după această prostie monumentală. De unde știe el că am un fiu, nu știu de unde știe că am un fiu, de unde știe că este în Târgu-Jiu, că eu nu știam că s-a dus în Târgu-Jiu. Este acceptare tacită, pentru că nu am spus nimic, ce să spui la o politețe, la o amabilitate? Pur și simplu nu ai ce spune, nu comentezi. Acest "no comment" al meu este marea mea faptă de corupție. Faptul că am acceptat tacit, înseamnă ca am un avantaj? Din fericire m-a ajutat Dumnezeu, nu colegii, nu prietenii, nu nimeni. De ce m-a ajutat Dumnezeu? Că domnul Morega, în afară de amabilitate nu a mișcat un deget. Deci el, practic și faptic, în afară că de două ori a fost amabil cu mine la telefon... Atenție, nu cu un telefon în legătură cu acest fapt de corupție, ci era la diverse strecurată această frază. Nu era telefonul... Deci... Eu vreau să vă spun așa. Accept că este corupție o faptă majoră, să spunem că accept o cafea. Vreau să vă spun că nici zahărul de la cafea nu a intrat în discuție. De fapt, eu cu Morega niciodată nu am discutat nimic concret, pentru că nici nu știa ce face fiul meu.

Am ajuns la marea corupție din România. Cum interpretăm, psihologic, o mare problemă a României? Zero lei, zero bani, zero prejudiciu. Felicitări!

Acum este dreptul meu să mă întreb de ce cheltuim atâtea resurse, de ce cheltuim atâta energie? Pentru că nu s-a întâmplat nimic.

Acum, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări spune: "Este o flagrantă contradicție între ce spune DNA-ul și ce prezintă DNA-ul. Păi, dacă este o flagrantă contradicție, să vă spun eu flagrante minciuni pe care le spune DNA-ul. Și să mă întreb eu, Paul Păcuraru, de ce plătim regește incompetenți? De ce plătim noi regește și drepturi, și sinecuri și tot ce vreți pentru niște baliverne și niște prostii?

Ce prostii spune DNA-ul? Pe ei nu-i interesa ce fapte am făcut. Nu a venit nimeni în minister să vadă dacă au fost condiții legal îndeplinite pentru faptă... Apropo, vă anunț că și acum postul e vacant, că toată lumea fuge de DNA. De ce să mai propunem pe cineva? Lasă instituțiile neconduse, că nu mai contează.

Am verificat pe ce s-a concentrat DNA-ul. Ce a încercat el să facă? Să vadă ce a făcut Mihnea Păcuraru prin județul Gorj. Minciună flagrantă pe care o demonstrez oricui dorește. Minciună în text.

"Fiul ministrului și-a făcut firma la trei zile după ce a fost numit ministru Paul Păcuraru, ca să beneficieze de poziția tatălui său." Fals grosolan. Mihnea Păcuraru și-a făcut firma în 2005, în 2007 doar și-a schimbat acționariatul și a avut o modificare la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Alt fals grosolan. "Unitățile respective erau în subordinea ministerului meu". Fals grosolan! Sunt în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor, care a trimis corpul de control să verifice, că s-a alertat și el, și a constatat că este zero lei și zero bani, că nu are nicio treabă, nu s-a întâmplat nimic.

Alt fals grosolan. "Atunci a început Mihnea Păcuraru cursurile de calificare". Fals! Mihnea Păcuraru, de 5 ani de zile, repet, este director de marketing la un centru de perfecționare, la S.C FORMENERG S.A, care lucra tocmai cu acele societăți. Cu 5 ani înainte. Deci ei erau în relații normale unii cu alții, nici măcar anormale. Nu i-a inventat nimeni peste noapte. De 5 ani de zile, ca director de marketing pe calificare și perfecționare, la S.C. FORMENERG S.A., el încheia contracte cu acei oameni.

El îi știa perfect, eu nu-i știam pe niciunii și nici nu mă interesa să-i știu. Asta am dovedit și am depus la comisie toate aceste acte.

În final, vreau să vă spun că am considerat și consider legitim demersul DNA sau dreptul DNA de a fi suspicios. E legitim, asta le e meseria. Nu am înțeles eu cum este cu sesizarea din oficiu, la așa mare cauză, nu am înțeles eu cum este cu dosarul făcut în 6 zile lucrătoare, nu am prea înțeles că nu sunt de meserie, nu am înțeles însă de ce procurorii au încercat la audieri să-i facă pe martori să spună ce vor ei. Trei martori au venit la mine să-mi spună: "Domnule Păcuraru, ei ne forțau să spunem ce vor ei nu ce vrem noi". Poate calificăm această metodă. Ei au venit de bunăvoie. Nu intru în detalii despre ce să spună, cum să spună.

Dar nu înțeleg cum adică tu, procuror - care ești pus să afli adevărul și să constați adevărul - să tragi de martor obligatoriu să spună ce vrei tu, nu ce s-a întâmplat de fapt. Vă spun că pe mine m-a ajutat bunul Dumnezeu de data asta pentru că e o discuție telefonică decupată de contextul normal al unei discuții și transpusă în limbaj juridic. Eu la început nici nu înțelegeam despre ce este vorba, care mită? Nu înțelegeam. Habar nu aveam. Nu înțelegeam despre ce este vorba. Iată că au mutat o discuție din registrul normal. Vă atenționez pe fiecare dintre dumneavoastră că de câteva ori pe zi când primiți un telefon se poate decupa o discuție din normalitate și se poate transforma în limbaj juridic și de Cod penal.

Asta înseamnă că eu, Paul Păcuraru, sunt într-o dilemă și am spus-o și public. Până acum eu vorbeam singur și trebuia să mă scuz. Acum am o șansă. De aceea eu am cerut de acum un an să venim la Senat. În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări toți colegii mi-au spus un singur cuvânt: "E făcătură totală. Nu au nimic în dosar. Este complet aiurea și așa mai departe." Mi-au spus-o din toate partidele, din toate părțile "Domnule, stai liniștit, că nu ai nici o treabă."

Dar, totuși, eu sunt ca în "Procesul" lui Kafka, pentru că acuzația mea - și cu asta vreau să închei - este că am acceptat tacit ceea ce nu s-a promis niciodată. Deci ăla nu a promis niciodată nimic - că nici nu i-a trecut prin cap!

Eu vreau să vă întreb - că suntem la o discuție, fac abstracție de presă - de câte ori ați auzit în partide luări de mită? Nu am auzit până acum în 18 ani, nu mi s-a întâmplat să faci un serviciu și să condiționezi. Dar nu cumva condiționarea este în contradicție juridică, semantică și tematică cu acceptarea tacită? Nu cumva când spui acceptare tacită este un sens și când condiționezi înseamnă că tu trebuie să te implici? Nu cumva chiar juridic este prost făcut dosarul, dar ăștia nu sunt de meserie? Mă iertați.

Deci, așa cum vă spuneam, suntem ca în "Procesul" lui Kafka, suntem în plin suprarealism în care comisia spune să fim trimiși în instanță, că ne descurcăm noi, în care tot comisia ne spune - și toți știm - că nu este subiect, iar noi urmează să ne ducem soarta, destinul și amărăciunea de a ocupa o funcție publică în România în acest regim politic.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă consult dacă sunt luări de cuvânt.

Domnul senator Puiu Hașotti. Colegii care au luat cuvântul s-au referit la cele două dosare, la problemele generale, care sunt aceleași. Dacă sunt probleme specifice, vă ascultăm. Oricum vă ascultăm. Cine dorește.

Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu știu ce se mai poate spune după ce colegul nostru, Paul Păcuraru, a vorbit în fața dumneavoastră. Mie, după 12 ani de când sunt parlamentar, astăzi îmi este cel mai greu să vorbesc în fața unui plen al unei Camere, dar o fac tocmai pentru a da și mai multă greutate gestului politic pe care senatorii liberali îl vor face, în numele PNL, anume vor vota pentru începerea urmăririi penale și vă voi spune mai departe de ce.

Vreau însă să vă spun înainte că eu cunosc și sunt prieten cu Paul Păcuraru din ianuarie 1990, de când suntem membri ai aceluiași partid PNL și mă uit la domnul președinte fondator, domnul Radu Câmpeanu, și îmi aduc aminte că noi, cu micile noastre puteri, am contribuit la reintrarea în legalitate a acestui partid.

Iată de ce îmi este foarte greu să vorbesc astăzi, dar trebuie să o fac. Avem convingerea că dosarul lui Paul Păcuraru este un dosar politic. Spun "politic" cu majuscule. Credem cu tărie în nevinovăția lui Paul Păcuraru, dar nu eu, nu noi, senatorii liberali, nu noi, Senatul, suntem instanță. Din respect pentru justiție, credem că ea trebuie să se pronunțe și nu noi. Instanțele trebuie să dovedească nevinovăția unui om nevinovat, dacă nu cumva totuși Parchetul se va pronunța pentru neînceperea urmăririi penale, cum ar trebui să o facă. Avem încredere în justiția din România. De fapt la noi, la PNL, avem și un precedent - precedentul Athanasiu, evocat aici.

Colegul nostru Athanasiu a fost ministrul apărării, a fost suspendat din funcție și până la urmă justiția din România l-a declarat nevinovat. Dar cine se face vinovat de această nedreptate care i s-a făcut lui Athanasiu? Și cine se va face - Doamne ferește! - vinovat de cazul Paul Păcuraru? Iată de ce cred că este momentul să solicităm domnului președinte Traian Băsescu să nu facă uz de prerogativele sale prezidențiale și să nu-l suspende pe ministrul Paul Păcuraru decât, eventual, după terminarea cercetării penale.

Din raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări se naște o întrebare. A fost un dosar politic pentru că Paul Păcuraru a deranjat grupuri de interese? Nu vreau să răspund la această întrebare, răspundeți fiecare dintre dumneavoastră. Eu m-am pregătit să citesc și din raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar nu o mai fac, pentru că raportul a fost prezentat și Paul Păcuraru, în luarea sa de cuvânt, a arătat aceste lucruri.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări arată foarte clar că nu există probe, dar nu ea judecă, ci instanțele judecă. Iată de ce, încă o dată spun că noi vom vota pentru începerea urmăririi penale și avem încredere în justiție. Vom vota pentru trimiterea în judecată și a lui Paul Păcuraru din două motive:

  1. Pentru că Senatul nu este o instanță, cum v-am spus, nici noi individual, nici noi laolaltă nu suntem;
  2. Vă mai dau un argument, poate este absurd. Poate chiar îi facem un serviciu lui Paul Păcuraru și poate în urma unei pronunțări a unei instanțe sau a Parchetului astfel de dosare politice nu vor mai fi instrumentate. Poate ne facem și nouă un serviciu în acest sens. Trebuie să avem însă decizia, puterea și voința politică - și cu asta închei - ca Parlamentul dacă nu poate să revizuiască Constituția - pentru că nu poate! - trebuie să se gândească foarte serios dacă nu trebuie modificat Codul penal, Codul de procedură penală, Legea răspunderii ministeriale, Legea siguranței naționale, pentru ca astfel de abuzuri - credem noi, dar nu suntem instanță, încă o dată spun, să ne pronunțăm, instanța trebuie să se pronunțe - să nu se întâmple. Ar fi doar câțiva pași către normalizarea vieții politice din România.

Vă mulțumesc, domnule președinte, domnilor colegi.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Doamnelor și domnilor colegi, m-am simțit dator să iau cuvântul și în acest caz pentru că sunt ceva mai edificat decât mulți colegi cu privire la el și am purtat, prin forța lucrurilor, discuții cu unii dintre protagoniști, pentru a fi lămurit deplin în legătură cu ceea ce vom hotărî noi în Biroul permanent al Senatului.

Avantajul meu față de alți oameni politici este că am cunoscut Occidentul la el acasă. Atunci când studiezi un an de zile la Universitatea din Viena, ca student extraordinar - și răspund unui ziarist care a spus că am o cultură de almanah, așa este, absolvent de filozofie, doctor în istorie și doctorand în teologie e cultură nici măcar de almanah, ci de calendar de perete - nu mai poți fi timorat, păcălit sau tratat ca băiat de mingi.

Așa că, parafrazând un poem al regretatului scriitor Geo Dumitrescu, voi spune că: "Dacă aș fi fost de nu aș fi fost roman, sau slav aș fi fost dacă nu eram dac și vorba aia, vreau cu toată lumea să mă împac".

În anii 1918-1922, Osvald Spengler își publica lucrarea intitulată "Declinul Occidentului". Tare mi-e teamă că acest Occident începe să se prăbușească peste noi, țările din Estul Europei. Nu avem decât să recitim articolele care au apărut în presa occidentală, inclusiv în America, în marele ziar Washington Post, după votul dat în Camera Deputaților cu privire la dosarele Adrian Năstase și Miron Mitrea. Tot Parlamentul României a fost băgat în aceeași oală și pus la zid, fără nicio distincție, fără nicio nuanță. Cui îi servește un asemenea tratament nedemocratic, ba chiar brutal, fără drept de apel?

Prezent la Forumul Crans-Montana, desfășurat la București chiar în această clădire, în anul 1994, dacă nu greșesc, domnule președinte Ion Iliescu... În 1994 a fost Crans-Montana la București? În 1994, da. Uitați că la memorie ne potrivim foarte bine.

Eminentul om de spirit Ilie Gilbert, evreu român care preda disciplina "Lideri politici" la universitățile din Brazilia, îmi spunea: "America este o mare democrație în interior și o mare dictatură în exterior". Acum, ce au comun toate acestea cu colegul nostru Paul Păcuraru? Au, fiindcă el este un ministru în funcțiune, acuzat de mită și propus nu numai pentru urmărire penală, ci și pentru impeachment, adică suspendare din funcție. Cunoașteți termenul. La fel s-a întâmplat cu colegul lui de partid Teodor Atanasiu, care nu era oricine, ci ditamai ministrul apărării. Când schimbi ministrul apărării sau ministrul de externe într-o țară, să te aștepți la reverberații, să te aștepți la cutremur.

Trec peste faptul că PNL, din păcate, culege ce a semănat, fiindcă statul minimal a fost tocat mărunt și dat la canal. Cu alte cuvinte, dacă instituțiile statului ar fi funcționat cu adevărat, nu s-ar fi ajuns acum, stimați colegi, în această situație.

Partea cea mai interesantă a cazului Păcuraru nu este cuprinsă în referat sau în dosar, care, repet, este neconvingător, ci în afirmațiile colegului nostru, care, în mai multe rânduri, a spus că e vorba de o răzbunare a lui Traian Băsescu, întrucât el, Paul Păcuraru, a tăiat conductele de bani ale familiei Elena Udrea - Dorin Cocoș. În mod concret, domnul ministru se referea la acele centre de expertizare a forței de muncă pentru întocmirea actelor necesare lucrului în străinătate. Am înțeles că, în absența mea, a pomenit, fără a nominaliza, această situație.

Lunea trecută, înainte de a intra în ședința Biroului permanent al Senatului, venind de la mare distanță de București, mi-am rugat echipa de consilieri să-i caute pe cei nominalizați și să-i invite la mine în cabinet. Este un vechi obicei al meu, de vechi anchetator de presă la "România liberă" și la "Agerpres", să stau de vorbă cu toate părțile când fac o investigație. Așa este normal și cred că și juriștii au această practică. Și deschid o paranteză. Juriștii de la DNA habar nu aveau că în Senatul României sunt juriști mult mai buni decât ei, care i-au demontat, au măturat Parlamentul pe jos cu Daniel Morar, cu Cristescu și cu soția lui - că sunt doi acolo, soț și soție... Ați auzit ce pledoarii strălucite au făcut aici oameni care sunt profesori de drept și șefi de catedră. Și nu au interes nici să apese, nici să salveze pe cineva. Interesul este, cum spune filozofia antică romană - "Fiat justitia, pereat mundus" - să se facă dreptate, chiar dacă ar fi să piară lumea. N-o să piară lumea, dar o să piară prin aglutinarea unor cazuri de persecuție, de nedreptate.

Nu a venit atunci decât Dorin Cocoș. Probabil că distinsa lui soție era în convorbiri cu regele Norvegiei și cu președintele Antarcticii, după cum știți cultura vastă a doamnei Elena Udrea, pe care eu, personal, o simpatizez, dar ar fi bine, cât de cât, să-l asculte și pe colegul Vasile Blaga, care îi dă anumite calificative.

Întrebându-l pe domnul Dorin Cocoș care este situația reală, oaspetele mi-a spus că toată această rețea ergonomică - i-aș spune eu, în termeni sociologici - a lui funcționează bine-mersi, deci ministrul muncii nu ar fi închis niciun robinet al banilor. Ca dovadă, centrul de profil care există la Spitalul Caritas și în legătură cu care mi-a scris un distins și cunoscut cardiolog.

Nu vreau să fac eu o anchetă, dar a trebuit să mă edific, pentru că mi se cerea un vot în Biroul permanent al Senatului, în urma căruia s-a ajuns la o sesiune extraordinară și la aceste dezbateri. Dacă tot ni se cere pe plan internațional să ne luăm munca în serios, așa cred eu că ar trebui făcut, fiind vorba de destine de oameni și de destinul brumei de democrație care s-a înfiripat în această țară. Dar dacă domnul Traian Băsescu s-a interpus pe traseul justiției, atunci e grav. Desigur, e la fel de grav dacă domnul Paul Păcuraru ar trăi cu iluzia că dosarul ar fi fost fabricat la Palatul Cotroceni și i-ar aduce acuzații nefondate celui care ocupă, în mod efemer, firește, și pentru un singur mandat, Palatul Cotroceni.

Care este totuși adevărul? Firește, numai justiția poate stabili.

Și mai deschid o paranteză. Domnule președinte Traian Băsescu și domnilor, știți câte cazuri de crime cu autori necunoscuți sunt în România în fiecare an? Vă spun eu și știu de la oameni care lucrează în justiția practică, de zi cu zi și de la procurori. Iată, dau un nume: Marian Capotă, pe care îl știu din copilărie. Circa 120 de cazuri pe ani, crime cu autori rămași necunoscuți. Știți câte cazuri de trafic și contrabandă de droguri sunt, care sunt mușamalizate de așa-zisa justiție agreată de unii funcționari de la Comisia Europeană? Știți că în locuința fiului unui cunoscut multimiliardar în euro, care a venit destul de sărac în 1990, în România, s-au găsit peste 9 kilograme de droguri, și unui nenorocit de dealer, pentru 2 grame i-au dat 7 ani. Am făcut un calcul. 38.000 de ani trebuia să-i dea ăstuia cu 9 kilograme, dar a scăpat, pentru că era băiatul lui tăticul. Nu se mai ocupă nimeni de odraslele de bani-gata, care ne culcă la pământ, ne fac ciulama pe șosele, cu bolizii lor? Asta e țara reală în care trăim. De ce nu vede Comisia Europeană asta și de ce îi pune la stâlpul infamiei pe cei care vor să aplice legea în țara asta? Nu vrea nimeni dictatură, dar nu e bine... Cum strângi puțin șurubul, "Iată dictatorii, iată cum se erodează în opoziție!". Suntem singura țară din lume - și cu asta mă apropii de sfârșit - în care unele partide se erodează în opoziție, iar altele, la guvernare, cresc ca din apă, ceva de speriat!

Doamnelor și domnilor,

La fel ca în cazul Șereș, și în cazul Păcuraru, senatorii Partidului România Mare vor vota în favoarea urmăririi penale. De altfel, în multe convorbiri pe care le-am avut cu colegul Paul Păcuraru, de altfel, unul dintre cei mai buni colegi pe care îi avem - nu a bârfit pe nimeni niciodată, n-a făcut rău nimănui, e un coleg exemplar - eu i-am spus: "Paul, nu te costă nimic să ceri tu însuți, ca Miron Mitrea dincolo, în Camera Deputaților, să fii cercetat și să vedem, dincolo de ce zic ei în acel foarte fragil probatoriu, mai au ceva." Mă îndoiesc, pentru că, dacă ar fi avut, ar fi aruncat în arenă tot ce aveau.

Și încă ceva. Când are de gând domnul Daniel Morar să deblocheze cele 2000 de dosare penale pe care le mușamalizează la DNA și în care pagubele întrunite sunt de circa 70 de miliarde de euro? O bună parte din produsul intern brut al României. Un asemenea frânar, ca să mă exprim pamfletar, al justiției ne este dat nouă ca exemplu de Comisia Europeană. Cine îi minte pe oamenii de acolo? Cine transmite asemenea informații care intoxică cea mai înaltă cutie de rezonanță a Comunității Europene? Dacă îl iubește atât de mult Comisia Europeană pe acest domn Daniel Morar, nu are decât să-l ia acolo, la Bruxelles, și să-l facă, vorba lui Eugen Ionescu în piesa "Scaunele", împărat-șef.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Constantin.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am trecut printr-o furtună în discursul domnului Vadim Tudor, acum sper să ne liniștim un pic, pentru că eu nu pot să am anvergura... (Intervenție neinteligibilă din sală.) Nu, din contră, am apreciat.

Astăzi, stimați colegi, suntem în fața unui gest politic major, în primul rând, a unui vot care, în funcție de responsabilitatea noastră, a tuturor senatorilor, poate avea consecințe favorabile sau nefavorabile asupra instituției Senatului și a imaginii Parlamentului, în general.

Având în vedere prevederile legii supreme, care este Constituția României și care stipulează la art.1 alin.( 4) că "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale", trebuie să avem luciditatea de a accepta că Parlamentul este un organism eminamente politic. Suntem aleși de către cetățeni, din partea unor partide politice, suntem înrolați politic, deci avem opinii politice, hotărâri, decizii politice.

Guvernul, de asemenea, puterea executivă este și ea structurată tot politic, evident. Uneori, sigur că nu se bucură de o susținere foarte largă, dar este totuși politic.

În fine, puterea judecătorească ne dorim cu toții să nu aibă niciun fel de inflexiuni politice. De asemenea, ne dorim și sperăm să nu fie influențată, controlată sau blocată politic.

De aceea, noi suntem cei care putem, prin decizia noastră de astăzi, să demonstrăm că politicul nu are și nu trebuie să aibă nicio legătură și nicio influență asupra unei puteri într-un stat de drept, a puterii judecătorești.

Tot la art.1 din Constituție, la alin. (5), se specifică: "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie".

Sigur, acest paragraf are o mare importanță, pentru că ne obligă pe noi, în primul rând pe noi, puterea legislativă, să fim primii care să respecte prevederile Constituției, care, la art.16 spune: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări". Dar aici este foarte mult de vorbit și nu este cazul să abordăm tema respectivă.

În consecință, indiferent de câtă putere are Parlamentul, el nu se poate substitui puterii judecătorești, iar stabilirea vinovăției sau nevinovăției este exclusiv atributul instanțelor de judecată. De aceea, nici Senatul nu poate fi transformat într-o sală de judecată, atâta timp cât este o altă putere a statului de drept, o putere eminamente politică, după cum am arătat, și nu este firesc să decidem noi, cu pregătirea profesională diversă de care dispunem, de la medici și profesori, la ingineri și oameni de litere, care este valoarea actelor probatorii pe care le prezintă procurorii în susținerea cazurilor lor. Este exclusiv atributul unor judecători și, de aceea, este logic să-i lăsăm pe aceștia să-și exercite profesia, cu toate prerogativele stabilite prin lege.

Noi ne-am fi dorit, pentru ca transparența actului de justiție să fie optimă chiar și în cazul demnitarilor, ca miniștrii parlamentari să nu fie ascunși în spatele unor proceduri în urma cererii formulate de procurorul general. Punctul nostru de vedere este că prevederile art. 109 alin. (2) din Constituție se referă doar la o etapă, nu la un parcurs, la o etapă în Parlament, care ar trebui să fie strict formală și să nu reprezinte un filtru, cu atât mai grav, o piedică în desfășurarea procedurii judiciare și de administrare a actului de justiție.

De altfel, ultimul raport pe justiție al Comisiei Europene arată fără echivoc faptul că modul în care demnitarii se protejează de justiție pune în pericol întreaga societate românească. Cui folosește ca hotărârile judecătorești să nu fie recunoscute în afara granițelor României? Merită o asemenea miză? Sunt mai importanți câțiva demnitari în raport cu totalitatea cetățenilor României? Și asta, cu atât mai mult cu cât nu vorbim decât despre accesul acestora la justiție, nu despre trimiterea acestora după gratii, apriori oricărei judecăți. Noi nu-i culpabilizăm în Parlament. Noi vrem, printr-un vot pozitiv, astăzi, să le acordăm dreptul la justiție.

Un vot negativ, astăzi, în Senatul României, ar fi o dovadă clară a blocării justiției prin imixtiunea politicului în actul de justiție, în condițiile în care România este un stat de drept, democratic și social.

Există și un precedent, eu zic nefericit, ca să fiu blând: votul dat de Camera Deputaților, cu ceva timp în urmă, în legătură cu cei doi deputați, vot care a blocat accesul celor doi la justiție și a aruncat din nou o umbră asupra Parlamentului. Mai mult, cred că a instaurat asupra celor vizați o eternă prezumție de vinovăție, lăsând liber accesul presei pentru a mediatiza, specula sau tranșa în favoarea vinovăției sau nevinovăției celor doi, prin opinii, talk-show-uri și telejustiție. Această eternă prezumție de vinovăție nu trebuie să mai planeze asupra demnitarilor noștri.

Este știut că încrederea cetățenilor în instituția Parlamentului este scăzută și nu ne putem permite să o diminuăm în continuare cu bună știință, stimați colegi. Trebuie, astfel, să dăm dovadă de maturitate și responsabilitate în legătură cu acest vot și să încercăm măcar noi, Senatul, să respectăm prevederile constituționale și statul de drept.

Aderarea României, la 1.01.2007, este un fapt împlinit, dar se pare că integrarea ne provoacă multe probleme, mai ales de mentalitate politică, ceea ce va genera dificultăți serioase în perioada următoare, în raporturile cu Uniunea Europeană.

Pentru eliminarea acestor probleme grave este de datoria noastră să votăm pentru ca puterea judecătorească să-și îndeplinească rolul constituțional într-un stat democratic.

I-am ascultat pe colegii mei senatori Codruț Sereș și Paul Păcuraru. Domnul senator Sereș spunea că, de doi ani, trăiește o viață pe dos, tocmai din cauza acestor tărăgănări la infinit, iar domnul senator Paul Păcuraru, în demnitatea lui, solicită un vot pozitiv, demn de apreciat.

De aceea, în concluzie, vreau să anunț plenul Senatului că Grupul parlamentar al PD-L va da un vot pozitiv pentru începerea urmăririi penale în cazul celor doi miniștri parlamentari, iar votul va fi la vedere, pentru a elimina orice suspiciune care ar putea exista, mai ales în contextul ultimelor diversiuni lansate în presă în legătură cu unii membri marcanți ai PD-L.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Savu.

Domnul Daniel Savu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, voi fi foarte scurt.

Distins Senat,

Am vorbit astăzi despre două cazuri total distincte, din punctul meu de vedere. Nu putem compara acuzațiile care se aduc pentru trădare cu acuzația de mită. Și vreau să-l asigur pe domnul senator Paul Păcuraru că pe mine m-a convins, a fost convingător pentru mine, și am apreciat foarte mult pledoaria dânsului. În același timp, vreau să mă refer, și am preferat să o fac acum, pentru că am vrut să ascult ambele spețe, în legătură cu ceea ce am primit ieri, rapoartele colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și trebuie să spun că apreciez foarte mult aceste trei rapoarte, pentru că implică o muncă extrem de laborioasă. A studia, cel puțin, în primul caz, 30.000 de pagini de înregistrări și a expune niște concluzii, nu este un lucru ușor. Tocmai de aceea sunt deranjat, pentru că toată această discuție din Senat a fost preluată, începând de ieri seară, de media. Acele concluzii din primul raport care ne duc către continuarea cercetării penale, dar, mai mult, extinderea la toate persoanele a căror implicare sau legătură rezultă din interceptările analizate au fost aruncate în derizoriu de către aparițiile pe care le-am văzut aseară în media a cel puțin trei persoane implicate. Astfel, pe mine nu m-a convins absolut domnul Teodor Stolojon care a spus ceva de genul că era normal să discute cu Codruț Șereș. Nu cred că la acest lucru s-a referit, așa a spus domnul Stolojan, numai că eu sunt absolut convins, colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu au stabilit aceste concluzii pentru că au ascultat niște convorbiri despre vreme ale domnului Stolojan sau că a fost nominalizat cumva în legătură cu niște discuții banale cu domnul Șereș. Nu. Probabil că sunt mult mai profunde. Este vorba de 30.000 de pagini de interceptări. La fel, domnul Videanu a făcut și o glumiță, cam deplasată. Nu era cazul să spunem când vorbim despre infracțiuni de trădare, despre facturi care ar putea exista la consumul casnic și că ar fi singura legătură cu o societate. Atunci când vorbim despre trădare nu ne așteptăm să vedem facturi sau contracte încheiate între cel care trădează și cei care efectiv sunt beneficiarii trădării. Iar prestația celui de-al treilea nominalizat care a refuzat... s-a înscris în domeniul ... "nu știu cât știți, ca să pot răspunde"... "vreau să văd întâi cât știți, ca să pot răspunde". Și de aceea închei spunând că noi am hotărât în grupul parlamentar să votăm conform propriei conștiințe și mă uit, de când a început ședința Senatului, la acele trei grupuri de urne și mă gândesc dacă conștiința poate fi împărțită în doi pe trei și unu pe trei.

Eu voi vota conform propriei conștiințe, dar vreau să atrag atenția că eu cred că se impune, cel puțin în primul caz, o continuare a cercetărilor penale, pentru că natura faptelor și cei implicați, pentru că se vorbește aici despre o serie de secretari de stat, deci, sunt foarte multe persoane care sunt în acest dosar, de ce să avem anatema aruncată doar asupra unui coleg de Senat.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator György Frunda. Mai dorește cineva să ia cuvântul? Înțeleg că nu mai sunt doritori.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi foarte scurt. În primul rând, vreau să vă spun, doamnelor și domnilor colegi, că, dacă domnul senator Paul Păcuraru nu ar fi solicit el însuși ca să adoptăm această hotărâre și să cerem urmărirea penală, aș fi avut dubii foarte serioase dacă să votez această hotărâre sau nu. Pentru că art. 109 alin. (2) din Constituție mă obligă pe mine senator să votez cererea de deschidere a urmăririi penale dacă sunt convins de acest lucru. În cauza lui Paul Păcuraru, eu sunt convins de contrariu. Dacă citesc absolut toate probele existente la dosar, nici cu cea mai mare rea-credință, nu pot să cred că aceasta constituie infracțiunea de luare de mită din partea domnului senator. În baza principiului disponibilității, voi vota așa cum a cerut dânsul, dar cred că este dreptul fiecăruia să hotărâm dacă există motive suficiente pentru declanșarea acestei proceduri sau nu - și aici am în minte și faptul că prin asta îl condamnăm pe domnul senator Paul Păcuraru la suspendarea din funcție pe maximum 45 de zile.

În fond, însă, vreau să mă refer la hotărârea redactată, propusă de comisie în cazul domnului senator Paul Păcuraru. Vreau să vă spun că am discutat și cu doamna senator Norica Nicolai și cu domnul senator Doru Ioan Tărăcilă. Eu cred că o să prezinte niște modificări, dar, foarte analitic, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, cred că ceea ce am discutat astăzi aici, îndoielile serioase pe care le avem față de materialul probator care s-a depus în cauză, trebuie să se reflecte în hotărârea pe care o vom da. Cred că trebuie să existe în hotărârea pe care o dăm cererea foarte fermă a Senatului ca urmărirea penală să se termine într-un timp rezonabil. Este în conformitate cu Constituția țării, este în conformitate cu convențiile internaționale și chiar cu mult blamatul Cod de procedură penală pe care îl avem. Nu putem accepta ca, până la prescripție, procurorii să poate tragă oricând de o urmărire penală, de aceea cred că acest lucru trebuie să se reflecte în hotărârea pe care o vom da.

Cred, de asemenea, că art. 1 al hotărârii trebuie să fie mutat la introducerea hotărârii, pentru că noi acolo constatăm că DNA-ul nu a respectat legea și, de asemenea, trebuie să trecem numărul dosarului care a fost omis din această hotărâre. Cred eu că este necesar ca aceste puncte de vedere să se reflecte și în celelalte două hotărâri, ca să oglindim exact îngrijorările și analiza făcută de către Senat asupra cererii DNA-ului.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Mai sunt luări de cuvânt? Vă rog, domnul senator Szabo. Microfonul 1, vă rog.

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

În legătură cu demersul unui coleg antevorbitor, cu privire la caracterul secret al votului și ignorarea unei hotărâri a Senatului, obligatorie, în legătură cu asigurarea caracterului secret al votului, aș vrea să-mi permiteți să spun câteva cuvinte. Acest lucru nu este o problemă care ține de dispoziția cuiva dintre noi, ea este o lege obligatorie pentru toți senatorii, în cazul în care s-a votat și, după știrea mea, s-a votat ca votul să fie secret. Asigurarea caracterului secret al votului, în afara faptului că reprezintă o obligație din partea, să spunem așa, organizatorilor, a staff-ului, reprezintă o obligație sacră a fiecăruia dintre senatori, dacă așa s-a votat.

În cazul în care cineva este dispus să ignore această hotărâre a Senatului, el, prin gestul său, alterează întregul demers - și acum nu punem în discuție oportunitatea, justificarea caracterului secret al votului, care trebuie să rămână ca atare. Prin urmare, cred că sunt de acord cu cei care au dorit ca votul să fie secret, cred că sunteți de acord cu mine că cel care dezvăluie felul în care votează comite o impolitețe față de colegii săi, alterează și deteriorează demersul unui întreg corp legiuitor.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, dacă doriți, domnule senator Paul Păcuraru, microfonul 2.

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Intervin doar pentru două precizări. Prima, legată de intervenția domnului senator Corneliu Vadim Tudor, este că noi, prin măsurile administrative luate, respectiv prin Ordonanța de urgență nr. 28/2007 și prin Hotărârea Guvernului nr. 381/2007, am transferat atribuțiile Departamentului pentru Muncă în Străinătate și ale Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă la agențiile teritoriale din Botoșani și toate județele, deci, practic, s-a desființat monopolul. Sigur că, poate, au rămas niște firme care fac operațiuni, dar regimul de monopol și de control pe operațiunile legate de migrație au fost desființate în baza actelor normative care, la rândul lor, au făcut obiectul faptului că am fost citat în 11 procese. Deci, punctual și administrativ, s-a desființat acest regim și sigur că a fost afectat regimul de interese.

A doua intervenție pe care vreau să o fac și față de ceea ce spunea domnul senator Frunda. Cel puțin, în ce mă privește, până acum a fost audiat un autobuz de persoane - noi am revoluționat România - și în toate aceste audieri DNA poate să opereze foarte repede, să închidă subiectul pentru că deja a convocat, a audiat toți directorii. Sigur, din întâmplare, toți au informat ipotezele emise. Și dacă era bun - simț, nici nu mai discutam subiectul. Dar acesta este un alt subiect. Deci, cred că se poate da un termen rezonabil.

Și, în fine, ca să nu uit, vreau să vă atenționez că în jocul migrației forței de muncă, sumele erau nu mari, ci foarte mari. Potrivit estimărilor mele, la 250.000 de cazuri care au rulat prin Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă, prin Departamentul pentru Munca în Străinătate, sumele se duceau undeva către zeci de milioane de euro. Doar pe anumiți ani, pe 2006 și 2007, s-au realizat matematic 500 miliarde de lei din aceste vizite medicale operațiuni și așa mai departe. Și vreau să vă spun că toate aceste lucruri le voi prezenta, dacă doriți, o analiză compactă, integră, deși vreau să vă dau o veste proastă. Bună parte din documentele care atestau toate aceste operațiuni au fost făcute dispărute de cei care au plecat când s-a desființat Departamentul pentru Munca în Străinătate și aceste lucruri le voi prezenta în Senat.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Înțeleg că nu mai sunt. Domnule senator Șereș?

Domnul Ioan Codruț Șereș:

Nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, am încheiat dezbaterile. În final, s-a spus aici un lucru și vă spun cu toată seriozitatea, apropo de această formulare "vot secret cu bile la vedere" este o mare rușine. Votul secret este vot secret. Pe cale de consecință, chiar mă obligați ca împreună cu Biroul permanent să construim, stânga-dreapta, două cabine pentru ca votul să fie cu adevărat secret.

Noi vrem votul fiecărui coleg senator. Înseamnă că vă este frică de ceva.

(Discuții în sală)

Vă rog foarte mult, nu poți să spui vot secret cu bile la vedere, nu mai este secret. Puteați să cereți vot deschis. Se putea așa ceva.

Stimați colegi,

Avem trei proiecte de hotărâre, vă rog să mă urmăriți, le aveți în mapele dumneavoastră.

Aici s-a făcut o propunere pentru toate trei, dacă putem introduce un articol, prin care să cerem Parchetului ca, să zicem, până la sfârșitul anului sau în octombrie-noiembrie, să dea verdictul. Nu mă pricep, se spune că se poate, că nu se poate. Cred că este o imixtiune în actul de justiție, nu știu ce va fi. De abia suntem la începerea urmăririi penale. Dar nu mă bag, nu mă pricep, dacă se insistă pe treaba aceasta, rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să se pronunțe.

Domnule senator Tărăcilă, vă rog, haideți să ne clarificăm în primul rând cu aspectul acesta. Aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

La intervenția colegului senator Frunda, acesta a solicitat ca în proiectul de hotărâre, la art. 1, în partea finală, să adăugăm că solicităm Parchetului ca urmărirea penală să fie finalizată într-un "termen rezonabil", fără a preciza data de o lună sau de trei luni, pentru că acesta este termenul, sintagma prevăzută în Constituție - "termen rezonabil".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai sunt câteva observații.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, legat de asta, sunteți de acord?

(Din sală): Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Toată lumea?

(Din sală): Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

A doua observație, vă rog, mai departe.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, eu mi-am notat, din intervențiile mai multor colegi, pozițiile exprimate, îngrijorările transmise fie în legătură cu documentele, fie în legătură cu încadrările, cu durata urmăririi penale și așa mai departe, motiv pentru care apreciem - m-am consultat și cu colegi din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, deci pot folosi pluralul - că se impune ca în preambulul hotărârii să mai adăugăm două alineate. Și, dacă-mi permiteți, voi citi formularea pe care noi o supunem dezbaterii plenului Senatului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rugăm.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Primul alineat rămâne, este cel care a fost distribuit, dar îl citesc:

"Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind formularea cererii de urmărire penală a domnului senator Șereș Ioan Codruț, fost ministru al economiei și comerțului, transmisă Senatului prin adresa nr. 2011/C din 22.04.2008; urmează cele două alineate pe care noi dorim să le introducem, primul:

"Având în vedere îngrijorările formulate de senatori în luările de cuvânt la dezbaterile din plen, privind precaritatea datelor, informațiilor și documentelor transmise, încadrarea juridică a unor fapte grave, precum și durata exagerată a anchetei penale; al doilea alineat:

"Constatând că actele și documentele înaintate Senatului sunt copii, originalele rămânând la organele de anchetă; și revenim la alin. (2) din textul hotărârii vechi, dar modificând "în baza" cu termenul "în temeiul dispozițiilor art. 67, art.76 alin. (2) și așa mai departe, Senatul adoptă prezenta hotărâre".

Acesta ar fi preambulul.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Consult colegii senatori dacă au obiecții, observații la această modificare.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Obiecțiile formulate...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, nu așa se procedează, avem microfon. Dacă aveți observații...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am înțeles, în loc de "îngrijorări" să spunem "obiecțiile formulate de senatori". Cum dorește plenul.

(Discuții la prezidiu): Senatorul Eckstein.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am reținut, s-a făcut această observație pe care domnul senator Vadim o acceptă, da?

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Haideți să vedem, domnule senator Ekstein... (Discuții în sală)

Domnul Gavrilă Vasilescu:

La microfon, vă rugăm.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Frunda, chiar mă obligați să luăm o pauză, să plecăm acasă și să venim mâine. Eu nu am nimic împotrivă, sunt aici. Dacă aveți observații, veniți la microfon, spuneți clar, ca să putem interveni. La microfonul 1, vă rog, domnul senator Eckstein.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi suntem sesizați să ne pronunțăm cu privire la solicitarea Parchetului General referitoare la cei doi colegi ai noștri.

Eu cred că orice adăugire față de o decizie luată prin vot este superfluă. Dacă noi votăm la grămadă, dacă vreți, dacă solicităm ca ei să fie deferiți justiției, să înceapă urmărirea penală pentru ei, avem un punct de vedere. Includerea acestor critici, practic, la adresa DNA..., acestea au rezultat din luările de cuvânt ale unor grupuri parlamentare, ale unor senatori, sunt stenografiate și vor apărea, vor fi publicate. Dar cred că ar fi o greșeală ca Senatul în întregul lui, cu majoritate, să se pronunțe cu privire la calitatea unor dosare întocmite de organele de urmărire penală.

Dacă totuși plenul Senatului dorește acest lucru, atunci solicit să se supună la vot deschis. Eu, personal, sunt împotriva introducerii acestor texte care, de altfel, au fost propuse direct în plen, ceea ce Regulamentul nostru interzice.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, s-a reținut foarte bine.

Domnule senator Frunda, microfonul 2, vă rog.

Domnul Frunda György:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Trebuie să facem distincție între hotărârea Senatului și legile pe care le adoptăm. În cadrul hotărârilor pe care le adoptăm partea introductivă trebuie să reflecte munca Senatului.

De aceea, eu cred că propunerea făcută de a introduce în preambulul hotărârii ceea ce s-a clarificat, s-a cristalizat în aceste dezbateri, faptul că există anumite obiecțiuni, există anumite nedumeriri față de materialul trimis Senatului, trebuie să existe.

Acestea pot fi făcute procedural, în timpul dezbaterilor în fond și, după părerea mea, trebuie să fie acceptate pentru a reflecta ceea ce s-a dezbătut în Senat.

Faptul că lucrările Senatului sunt publice nu înseamnă nimic, înseamnă că nici legile nu trebuie să le publicăm în Monitorul Oficial, pentru că doar aici le citim și aici le adoptăm.

De aceea, cu mare respect, eu sunt împotriva amendamentului făcut de colegul meu, domnul senator Eckstein Peter, ca și împotriva votului deschis. Nu este o hotărâre care privește un lucru de ansamblu, ci privește declanșarea urmăririi penale, privește cererea de declanșare a urmăririi penale ceea ce, potrivit procedurii, trebuie să se facă numai prin vot secret, vot secret care este un drept și o obligație, deci nimeni să nu se joace cu votul secret să arate bilele.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Ion Iliescu. Domnule președinte, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Ion Iliescu:

Sunt de acord cu argumentele domnului senator Frunda și susțin formularea prezentată de domnul senator Tărăcilă. Altminteri, este simpla menționare doar că "acceptăm ceea ce ni s-a sugerat de către DNA ca să continue cercetarea" asta este o chestie firească. Adică, vrem ca justiția să-și facă datoria, dar dacă nu menționăm ceea ce s-a propus înseamnă că acceptăm ceea ce am văzut, ceea ce ni s-a trimis în scris și unele lucruri sunt total inacceptabile. Acolo sunt niște formulări cum bine s-a spus aici care amintesc de perioade trecute, de anii '50, cu ușurință se lansează acuze de trădare, de subminare a economiei naționale, nu este de ținuta unui organism democratic de cercetare penală, de urmărire penală, tot ce vreți.

Senatul trebuie să exprime într-un fel acest lucru, ceea ce acceptăm și se încadrează în spiritul funcționării instituțiilor democrate ale unui stat de drept și ceea ce considerăm inacceptabil. Mi se pare firesc să existe acest lucru în preambulul deciziei respective.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

(Din sală): Solicităm intervenție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Haideți să mergem mai departe. Vă rog, aveți cuvântul, dar să nu dureze jumătate de oră. Microfonul 2, vă rog.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte,

Eu sunt de acord cu domnul senator Tărăcilă și cu distinsele doamne din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru că vor mai veni, probabil, astfel de cereri și dacă vor semăna cu acestea pierdem timpul, ne insultă și inteligența, pe undeva.

Eu am studiat cererile respective, de fapt, referatele finalizate cu cereri de declanșare a urmăririi penale și vă spun că sunt pline de erori, inclusiv gramaticale, de topică a limbii române, adică, parcă sunt făcute de niște copii de clasa a patra.

Haideți să ne păstrăm rangul nostru, Parlamentul nu este lada de gunoi a nimănui. Care va să zică, toată lumea dă în Parlament, dar noi nu avem dreptul să le spunem "Domnilor, când veniți la instanța supremă a democrației unei țări, veniți cu temele făcute. Prezentați-vă frumos, că nu este de datoria noastră să pierdem vremea cu asemenea prostii".

Repet remarca mea, să nu fie termenul "îngrijorări", pentru că este ceva deja apocaliptic, să fie "obiecții". Eu zic, că, dacă se va ajunge în situația să adoptăm acele hotărâri în urma votului, să facem acest pas pentru a impune respect pentru această instituție, dacă ni se cere randament, dacă ni se cere performanță. Noi venim din concediu, unii au fost în spitale, știu că sunt unii colegi care vin după operații și pierdem timpul cu niște inepții ale unor oameni care cred că ajunge simpla lor semnătură de la DNA și toți să tremurăm de frică.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Doamna senator Norica Nicolai, aveți cuvântul.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să fundamentez această decizie a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări în proiectul de hotărâre. Ea este în deplin acord cu decizia Curții Constituționale nr. 1133/2007. În acest moment noi ne angajăm o răspundere politică, răspunderea politică trebuie motivată și de aceea preambulul este nu numai satisfăcător, ci și obligatoriu necesar.

În al doilea rând, chestiunea care vizează recomandarea ca termenul de finalizare a cercetărilor să fie unul rezonabil ea este în acord cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, parte din dreptul intern care recomandă României să finalizeze cauzele penale în termene rezonabile, este în acord cu acest celebru raport de țară care critică România pentru tergiversarea în justiție a acestor cauze și este în acord și cu art. 1 alin. (4) din Constituție pentru că există acest principiu de check & balance. Noi suntem legiuitori și nu dăm o recomandare. Singura recomandare pe care o dăm celeilalte puteri este să respecte litera și spiritul legii.

O singură chestiune aș mai vrea să precizez și să fiți de acord ca ea să fie clar precizată în hotărâre, noi nu cerem decât pentru infracțiunile cu care suntem sesizați. În situația în care Parchetul va constata din audieri, din administrarea altor probe că există indicii de săvârșire a unor fapte de către aceeași persoană sau de alte persoane vor trebui să vină din nou în Parlament și să ceară.

De aceea dorim să prevedem expres în hotărâre numai pentru aceste infracțiuni, nu și pentru altele. Nu dăm un cec în alb Parchetului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnul senator Cutaș.

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun că și eu sunt de acord cu colegii antevorbitori. Trebuie să motivăm hotărârea, numai că v-aș ruga - și fac o solicitare în numele grupului parlamentar - să sistăm aceste dezbateri pe motivarea hotărârii Parlamentului pentru că înseamnă că ne-am antepronunțat. Eu vreau să discutăm și să hotărâm foarte democratic modul în care facem și motivăm această hotărâre, dar după ce are loc votul. A discuta înainte ce va ieși și cum o motivăm mi se pare destul de nelalocul lui, ca să nu spun mai mult. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, nu putem vota o hotărâre și pe urmă să o modificăm. Aceasta, probabil că în viitorul îndepărtat.

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnule președinte, noi nu votăm o hotărâre. Noi votăm dacă suntem de acord ca domnii colegi ai noștri să meargă și să fie anchetați mai departe de către justiție. Asta votăm. V-aș ruga ca hotărârea să o dezbatem după ce știm rezultatul votului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ceea ce votăm este hotărârea. Avem un Regulament, avem o Constituție. Vă rog foarte mult. Actul normativ, baza este hotărârea. Că hotărârea are un articol...

Doamna Stănoiu, vă rog mult de tot.

Vă rog, microfonul 3.

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Această hotărâre cu propunerile care s-au făcut și cu care sunt de acord, ea există numai dacă votul este într-un anumit fel, deci antamăm asupra rezultatului votului. Numai după vot, când vedem ce hotărăște Parlamentul și fiecare senator cu conștiința lui și dacă se cere și se votează pentru urmărirea penală atunci are sens această hotărâre cu propunerile respective. Cum adică ? O votăm înainte și pe urmă ce ? Vă rog frumos. Este antepronunțare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine. Domnule senator Tărăcilă, vă rog să vă pronunțați cu privire la vot. Înseamnă că nu mai pricep nimic...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, dacă separăm cele două acte, doamna ministru Stănoiu are dreptate, în sensul că, pe de o parte, există raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar, pe de altă parte, există proiectul de hotărâre propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, situație ce ar conduce la două voturi în cascadă.

În realitate, noi am propus - așa cum rezultă din documentele care v-au fost distribuite - un raport al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și, atașat de raport, proiectul de hotărâre. Dacă veți vota "DA", veți vota în favoarea raportului și a proiectului de hotărâre, pe care încercăm să-l negociem, să-l facem în termeni - exact cu spunea domnul Frunda - rezonabili, să nu sărim peste cal. Dacă veți vota "NU", alături de raport, sigur, este respins și proiectul de hotărâre care v-a fost distribuit.

(Discuții în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, n-am absolut nimic împotrivă dacă și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este de acord cu această soluție.

Vom fi în următoarea situație, ca să știți - noi dăm un singur vot și pe raport, și pe hotărâre, ceea ce înseamnă începerea cercetării penale în cele 3 cazuri. Ne vom exprima prin vot pentru fiecare caz în parte, după care dăm o pauză de o oră. Nu pleacă nimeni. (Proteste din sală.)

Asta mi se propune acum. Asta propune doamna Stănoiu... și discutăm hotărârea Senatului. Fiecare hotărâre în parte, pe care o supunem după aceea, conform Regulamentului, la vot. (Discuții aprinse în sală).

Numai o secundă. Domnule Tărăcilă, am înțeles greșit ? Deci dăm votul secret, nu pleacă nimeni acasă, continuăm discuția pe hotărâre.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, vă mulțumesc că m-ați invitat la microfon, dar vă spun: nu este cauza mea, eu am vrut doar să dau o mână de ajutor și deja constat că am o problemă cu colegii.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, vă întreb dacă asta ați vrut să...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am spus foarte clar, domnule președinte. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a propus o anumită modalitate de lucru, corp comun raportul și proiectul de hotărâre. În momentul în care se agreează acest lucru este firesc să ne pronunțăm, înainte de a supune votului raportul și proiectul de hotărâre, asupra termenilor folosiți de noi în proiectul de hotărâre, pentru că în dezbatere ați făcut o serie de obiecțiuni. Eu mi le-am notat și am spus...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înseamnă că nu sunteți de acord cu doamna Stănoiu și cu domnul Cutaș, că după ce dăm votul ne apucăm de hotărâre. Asta mi-au spus cei doi.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun, dar... (Discuții în sală).

Sigur că se poate orice, dar aș întreba-o și eu pe doamna Stănoiu, există și posibilitatea ca votul să fie favorabil pe raport și nefavorabil pe hotărâre? (Discuții aprinse în sală.)

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Există orice posibilitate. Și, domnule președinte, dacă argumentele pe care le aduceți, contraargumentele sunt să speriați Parlamentul că trebuie să mai stea 3 ore nu este fairplay.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată colegă, repet, nu sperii pe nimeni. Vă cunosc foarte bine. De atâția ani dați-mi voie să vă cunosc. După vot, "La revedere!" și rămânem în aer.

Vreți să vă dau exemple ? Când se citesc procesele verbale ale votului sunt mai mult de 10 inși în sală ?

Domnul senator Frunda.

Domnul Frunda György:

Îi mulțumesc domnului ministru Meleșcanu pentru ajutorul acordat și sugestiile bune.

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Haideți să vorbim foarte clar și simplu. Raportul nu face altceva decât să reflecte munca din comisie, cum a fost sesizat, ce s-a făcut acolo, cum s-a studiat, este o oglindă a activității din comisie. Aici nu avem ce propune, o acceptăm sau nu. Ea este, de fapt, o anexă la hotărâre. Cea care hotărăște, care decide urmărirea penală a colegilor noștri este hotărârea. Dacă prin hotărâre decidem acest lucru, înainte de vot se pot face modificări la hotărâre.

Intenția noastră, a domnilor colegi cu care am discutat mai mult, este să facem hotărârea neechivocă, clară, unică, să nu fie interpretabilă altfel. Deci nu vă cer, doamna colegă, să blocăm acest lucru, să mergem pe două... N-am ce discuta la raport, iar îmbunătățirile aduse într-adevăr reflectă ceea ce am dezbătut aici și atât vă cer.

Pot să merg la Convențiile europene și să spun de ce ne-am exprimat îndoielile și termenul rezonabil - pentru că aceștia sunt termeni ai Convenției Europene a Drepturilor Omului, adoptată de Parlamentul României și sunt și în legea românească. Nu pot să spun nicio obiecție, că nu sunt judecător sau procuror, nu pot spune celeritate pentru că nu sunt avocatul părților în cauză, dar pot să spun că am anumite îndoieli și că cer un termen rezonabil. Asta este tot.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos, domnule senator Iliescu.

Domnul Ion Iliescu:

Sunt perfect de acord cu argumentele domnului senator Frunda. Noi nu votăm două documente, noi nu votăm raportul comisiei. Noi votăm hotărârea noastră, care a fost fundamentată de rapoartele comisiei. Ceea ce votăm este doar hotărârea, iar la hotărâre s-au făcut amendamentele respective în preambul ca să se reflecte esența discuțiilor din plen. Așa că nu avem două voturi de dat, ci unul singur - hotărârea.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnul senator Eckstein Kovacs. Microfonul 1.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform Regulamentului - și așa este normal - o hotărâre se votează, se votează o dată titlul, după care se votează articolele. Acest lucru se poate face prin vot deschis, prin vot secret, cum hotărăște plenul Senatului, dar nu se poate hotărî printr-un vot cu bile. Cu privire la bile poți să spun "DA" sau "NU" într-o problemă care interesează...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De ce nu, domnule ? Care e problema?

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Acesta este secret.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pe hotărârea de ansamblu nu pot să votez cu bile ?

Domnul Eckstein Kovács Péter:

În opinia mea, putem să votăm, dar atunci înseamnă că intrăm chiar în absurd că votăm fiecare articol cu bile.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Eu pot să mă pronunț... Domnule președinte, vă rog să mă ascultați. Am un punct de vedere, doresc să-l exprim.

Eu pot să fiu de acord cu art. 1,3 și 4 din hotărâre și să fiu împotriva art. 2. Nu mă forțați ca printr-un singur vot cu bile să mă exprim asupra mai multor probleme ridicate plenului Senatului. Nu mai vorbim de faptul că, instituțional, ne interferăm în actul de justiție, dacă printr-un act oficial al Senatului ne pronunțăm cu privire la un organism al statului român care activează în sistemul juridic.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vreau să vă uitați pe aceste hotărâri, pe articole și o să vedeți că primele două înseamnă cerere de continuare a cercetărilor și asta votăm. Celelalte două sunt administrative. Dumneavoastră vă legați de preambul, că nu sunteți de acord, că nu știu ce.... Am reținut și această obiecție.

O să supun la vot... Nu pot să supun continuarea cercetărilor. E vot secret. Deci eu trebuie să votez.

Vă întreb dacă aveți obiecțiuni și dacă sunt amendamente, fără a intra în subiectul de fond, legat de redactare, de modul de prezentare al hotărârii.

Domnule senator Tărăcilă, mai aveți vreo intervenție aici sau trecem pe text?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pe text am dorit.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga ca propunerea care s-a făcut în preambul, cu toate observațiile de aici, să o mai citiți o dată și o supunem votului. Vă rog.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

"Parlamentul României, Senat.

Hotărâre cu privire la cererea de urmărire penală a domnului senator Șereș Ioan Codruț, solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr.147/D/P/2007.

Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind formularea cererii de urmărire penală a domnului senator Șereș Ioan Codruț, fost ministru al economiei și comerțului, transmisă Senatului prin adresa nr.2011/C din 22.04.2008;

Având în vedere îngrijorările și obiecțiile formulate de senatori în luările de cuvânt la dezbaterile în plen privind precaritatea datelor, informațiilor și documentelor transmise, încadrarea juridică a unor fapte grave, precum și durata exagerată a anchetei penale;

Constatând că actele și documentele înaintate Senatului sunt copii, originalele rămânând la organele de anchetă;

În temeiul dispozițiilor art.67, 76 alin.(2) și art.109 alin.(2) din Constituția României, precum și ale art.150 din Regulamentul Senatului, Senatul adoptă prezenta hotărâre".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt obiecții aici? Domnule senator Eckstein, am auzit că nu sunteți de acord, v-am înregistrat. Supun la vot și spuneți "NU". (Discuții neinteligibile)

V-ați băgat într-o dispută, nu cu noi! Spuneți acum, vă rog. Microfonul 1.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Totuși, am o obiecție. Aici sunt referiri cu privire la "precaritatea unor elemente", la "piese din dosar", celelalte. Practic, eu cred că am fost 11 oameni în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și am avut posibilitatea să vedem acest dosar. Cum pot să voteze aceste lucruri colegii care nu au avut posibilitatea să citească dosarul? Este o întrebare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îi consultăm. Supun la vot acum. Spun "nu", nu. Dacă spun "nu", vă vedeți după-amiază, mâine ne întâlnim la ora 9.00 și continuăm dezbaterile.

Stimați colegi, de acord cu ce s-a spus, s-a citit?

Supun votului dumneavoastră acest preambul, în formula prezentată de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă. Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 11 abțineri, a fost aprobat preambulul prezentat de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă.

Rog liste pentru liderii de grup, pentru a se vedea cine a votat împotrivă.

Acest preambul va fi valabil, înțeleg, pentru toate trei. Se schimbă numai numele și dosarul. De acord, da?

Pentru Dosarul nr.147/D/P/2007 la care s-a făcut referire acum, dosarul care-l privește pe domnul senator Codruț Șereș, se solicită la art.1 o altă formulare? Domnule senator Tărăcilă, vă rog.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, cele două articole trebuie inversate. Trebuie să începem cu art.2, care să devină art.1, pentru că se referă expres la cererea venită din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar textul ar fi următorul: "Senatul cere urmărirea penală împotrivă domnului senator Șereș Ioan Codruț în Dosarul - dacă nu spunem în ce dosar, se pot face cercetări în legătură cu orice chestiune - nr.147/D/P/2007, ce urmează să fie apreciată și dispusă de organele de anchetă, potrivit legii, pe baza probelor administrate, solicitând ca urmărirea penală să fie finalizată într-un termen rezonabil", acea propunere formulată de domnul senator Frunda.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, art.2 cu această corectură ...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Acesta ar deveni art.1 și art.2 va fi actualul art.1, cu două modificări. Senatul, în loc de "cere", ca să nu mai continuăm discuțiile că cerem sau nu cerem, "Senatul consideră că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va continua cercetările în Dosarul nr.147/D/P/2007 cu privire la toate faptele și persoanele a căror nominalizare și implicare rezultă din documentele transmise, prin administrarea tuturor probelor necesare". Acesta ar fi art.2.

Art. 3...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stați o secundă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Imediat, să-l termin, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu terminați, pentru că domnul senator Gheorghe Constantin are o altă părere și, după aceea, nu mai putem s-o reglăm.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord, discutăm în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar să și vină colegii la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că altfel ... Noi am stat toată vara aici și ei își aduc aminte astăzi că au de făcut obiecții. (Discuții neinteligibile în sală)

Avem o problemă, că noi solicităm multora, dar Parchetului îi solicităm cu jumătate de gură.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Citiți mai departe!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Art. 3 - "Dosarul nr.147/D/P/2007 și materialele anexate acestuia, transmise Senatului, se secretizează și se arhivează la Senat", întrucât noi am verificat, domnule președinte, și toate documentele care au fost transmise de la Parchetul General sau de la DNA sunt copii, motiv pentru care, este corect, pentru arhiva Senatului, ca aceste materiale să rămână aici.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord. Art. 4.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Art. 4 este neschimbat. Finalul este neschimbat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Gheorghe Constantin, aveți obiecții la art.1 și 2, pentru că pentru art.3 și 4 nu este cazul. Vă rog, microfonul 2.

De ce nu ați fost la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu-mi dau seama.

Domnul Constantin Gheorghe:

Mulțumesc, dar nu este vorba de asta, pentru că se mai întâmplă și în lipsă, dar nu intrăm în discuții de genul acesta. Importantă este o problemă de fond: Senatul sau Camera Deputaților nu poate cere Parchetului să facă cercetări sau să-și extindă cercetările. Senatul, conform Constituției, are dreptul doar să ceară urmărirea penală a unui demnitar parlamentar. Simplu. Nu putem să-i cerem noi, prin această hotărâre, să extindă cercetările și la paznicul de la minister, și la alte persoane. Dacă nu suntem sesizați de Parchet în legătură cu un demnitar parlamentar, nu cred că suntem abilitați să cerem cercetarea sau extinderea.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu s-a referit la faptul că este vorba despre PD-L. Vă rog să nu interpretați greșit.

Domnule senator Frunda, vă rog.

Domnul Frunda György:

Domnule președinte,

Stimate doamne și domni senatori,

Alin.(4) al art.1 - "Principii generale ale Constituției României", prevede: "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor: legislativă, executivă și judecătorească în cadrul democrației constituționale".

Ce înseamnă acest lucru? Acest lucru înseamnă că, așa cum Curtea Constituțională declară că un anumit articol dintr-o lege adoptată de noi este neconstituțional și urmează să rediscutăm, în mod obligatoriu, articolul respectiv și concluziile ce decurg din aceasta, și noi avem dreptul să cerem celorlalte două puteri - executivă și judecătorească - să respecte legea în cadrul democrației constituționale.

Ce am cerut noi? Am cerut ca urmărirea penală să se facă într-un termen rezonabil. Acest lucru este prevăzut în Constituție, în cadrul drepturilor fundamentale, este prevăzut de procedurile românești și de legea românească. Ce am cerut în plus, ce este neconstituțional sau care este presiunea politică asupra Parchetului? Nu am cerut nimic. Am cerut să-și facă treaba, am cerut să măsoare cu aceeași unitate toate probele existente în dosar, indiferent de persoana care este acuzată sau învinuită. Ne-am substituit noi Parchetului, am făcut aprecieri de probe, am cerut să inculpe pe cineva, să disculpe pe altcineva? Nu am făcut acest lucru. Am cerut respectarea principiului egalității, inclusiv în fața justiției.

De aceea, eu cred că propunerea este foarte bună, este de o acuratețe juridică de invidiat, până acum, în activitatea noastră, și, prin urmare, vă solicit să votăm acest articol.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, noi nu acuzăm pe nimeni. Nu cerem Parchetului nimic, nicio intervenție. Vă rog să înțelegeți. Acolo se spune că: "Voi ne-ați dat documente din care rezultă X, Y, este treaba dumneavoastră, audiați-i pe toți, faceți, vedeți ...". S-a petrecut ceva? Nu, e dreptul justiției, dar, totuși, suntem Parlamentul României, nu suntem niște papagali care dăm din cap.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamna președinte a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări dorește să spună câteva cuvinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă rog, doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, este fără precedent. Este prima dată în istoria acestui Parlament când discutăm o astfel de chestiune. Sper să nu mai avem astfel de discuții în Parlamentul României. Izvorul acestei hotărâri îl constituie categoric art.1 alin.(4) din Constituție. Am vorbit de echilibrul puterilor.

Celelalte texte pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vi le propune sunt, de asemenea, reflectări ale principiului constituțional. Când cerem Parchetului să-și facă datoria, să administreze probele, îi cerem să respecte art.16 din Constituție: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice". Nu îi cerem nimic, să inculpe pe cineva, să disculpe pe cineva sau să administreze probe. Îi cerem să respecte acest principiu constituțional. Când cerem Parchetului să respecte termenul rezonabil, ne bazăm pe prevederea Constituției, care cere instanțelor judecătorești și autorităților judecătorești, le creează obligativitatea ca procesele să se desfășoare într-un termen rezonabil. Respectăm convențiile europene. Nu este o chestiune care ține de partizanat politic, dacă doriți.

Le spunem foarte clar - același tratament față de toți cetățenii.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Formularea "termen rezonabil" am votat-o. Nu o mai iau de la capăt. (Discuții în sală)

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamna senator Vedinaș dorește să ia cuvântul.

(Replică neinteligibilă, din sală, a domnului senator Corneliu Vadim Tudor.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu intrăm ... Vă rog să luați loc. Vă rog să lăsați juriștii. Dacă doriți, vă rog, poftiți la tribună. Poftiți la tribună, vă rog.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Dacă nu deschidea domnul senator Tărăcilă subiectul, vă rog să mă credeți că nu aveam apetitul acesta. Așa cum respectăm noi drepturile colegilor juriști să-și spună opinia, pentru că sunt specialiști, vă rog să ne respectați și nouă dreptul.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu cea mai mare dragoste, mai ales că vă văd în mare formă! Vă rog.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Voi vorbi astăzi pentru tot restul anului, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă ascultăm.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Această hotărâre pare un schimb de cereri. Parchetul ne cere nouă să cerem ceva. Și noi, la rândul nostru, cerem Parchetului să ceară și el ceva. Este ridicol formulat. Păi, începe așa: "Având în vedere solicitarea Parchetului privind formularea cererii, Senatul cere..., Senatul cere ..." și așa mai departe.

Eu spun așa ... Este corect ce a zis domnul senator Tărăcilă, ca art.2 să devină art.1, pentru că aceasta este substanța, acesta este subiectul care ne interesează - "Senatul cere urmărirea penală ..." și așa mai departe. Ca să nu se repete "cere" în articolul care vine automat, art.2, hai să spunem "Senatul își dă acordul", pentru că, de fapt, ce ne cere nouă Parchetul? Să ne dăm acordul pentru începerea urmăririi penale.

Dacă nu vă place, să spunem "solicită", și dacă nu vă place, să repetăm, să zicem "cere" de două ori. Deci, să fim atenți, pentru că nu este un simplu verb, este vorba de raportul dintre instituțiile noastre. Este vorba despre ce ne poate cere nouă Parchetul și ne-ar putea cere și pe viitor, și ce putem cere noi Parchetului, și în ce terminologie. (Discuții în sală)

Domnule senator Tărăcilă, este important ce spun și nu ne costă decât puțină imaginație, pentru că limba română este foarte flexibilă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte, numai o secundă, vă rog și vă dau cuvântul. Din ce am învățat și eu de la colegii juriști și de la profesorii mei cu care lucram pe timpuri, îmi spuneau așa: "Să-ți fie clar, în actul juridic, nu deranjează "cuvântul", se repetă și de zece ori!". El trebuie să fie clar și să nu dea naștere la nicio interpretare. Poate greșesc.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Pe domnul senator Tărăcilă l-a deranjat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem în domeniul juridic, totuși.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte, în privința propunerii cu secretizarea, eu cred că ar trebui să ne oprim. Ne facem de râs.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dovada, domnule senator Vadim!

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Pot să întreb colegele din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări de ce nu au prevăzut de la bun început așa ceva? Știți ce potențial exploziv are acest cuvânt? Știți presa, care are dreptul ei, firește, că exact de cuvântul acesta se va lega? Ce atâta secretomanie, se va spune? E un secret de stat, este cumva un departament al NATO sau NASA?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Vadim, nu vă jucați, vă rog foarte mult. Lăsați-o aici, că ne pricepem mai bine! (Discuții în sală)

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Eu vă spun că acest cuvânt "secretizare" ...Eu sunt convins că aveți dreptate pe acest fond penal, dar, raportat la o populație însetată de adevăr, ne va pune într-o dificultate mare. Noi dăm și un vot politic, nu numai un vot judiciar, domnilor. Haideți să jucăm cu fața la populație! O să vedeți ce potențial exploziv, repet, are cuvântul "secretizare" la un popor care se confruntă cu prea multe secrete: secretele revoluției, cine a tras în noi, cine a omorât atâția tineri? Mai venim cu un secret și acum.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă opriți? Vă rog foarte mult.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Mă opresc, dar nu pot vota ceva împotriva voinței mele.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu votați, nu vă obligă nimeni!

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Bine, vă mulțumesc!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, poate nu ați sesizat. Ceea ce avem noi, dosarele, sunt copii. Originalul este la Parchet. Parchetul poate să le dea mâine publicității. Este dreptul lor, nu al nostru. Nu sunt documentele noastre, asta vreau să pricepeți.

Domnule senator Tărăcilă, s-au făcut obiecții în legătură cu art.1 care devine art.2. Vă rog să nu mai spunem "cere". Nu mai spunem "cere", "se roagă".

Aveți cuvântul, microfonul 3.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, îmi cer scuze! Tocmai aceasta era modificarea. La art. 1 care a devenit art. 2, înlocuirea cuvântului "cere" cu sintagma "consideră că". Să nu interpreteze cineva în sensul că noi ne implicăm, depășind o anumită barieră în actul de justiție, în activitatea Parchetului. Am spus, "Senatul consideră că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiție"... și textul curge. Am renunțat de la început la cuvântul "cere".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În legătură cu cea de a doua ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem 114 senatori prezenți în sală și 21 de senatori absenți, supun votului dumneavoastră forma de redactare a articolului așa cum a fost citită de domnul senator Tărăcilă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este împotrivă? 11 colegi sunt împotrivă, și anume colegii care aparțin Grupului parlamentar al PD-L.

Cine se abține? Sunt trei abțineri.

Plenul Senatului a aprobat redactarea acestui articol cu 90 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Mai departe. Vă rog.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La art. 3, îmi cer scuze domnule președinte Vadim, dar gândiți-vă că aceste probe care au fost administrate în această fază care nu este publică, în condițiile în care noi le-am da publicității am comite o mare eroare. Nici nu avem cum să o facem.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu avem dreptul să o facem.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De aceea, noi nu avem decât două variante: fie să le restituim Parchetului, fie să le secretizăm la Senat până la finalizarea cercetărilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Vă consult dacă referitor la celelalte hotărâri mai sunt observații. Aceasta a fost cea mai complexă. Nu sunt.

Stimați colegi vom trece la procedura de vot. V-aș ruga să mă urmăriți cu mare atenție pentru a fi operativi. Vom avea trei rânduri de bile, pentru cele trei voturi pe care le vom da referitor la hotărârile care vizează continuarea cercetărilor, în care cerem urmărirea penală.

Dacă introducem bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră, înseamnă că suntem de acord cu cererea de urmărire penală.

Dacă introducem bila neagră în urna albă și bila albă în urna neagră, înseamnă că suntem împotrivă.

Dacă hotărârea care este pozitivă, întrunește minim 68 de voturi înseamnă că s-a adoptat hotărârea prin care cerem urmărirea penală în dosarul 1 separat, dosarul 2 separat, dosarul 3 separat.

Vă rog să fiți atenți cum vom proceda. În partea opusă a mesei unde stă doamna senator Norica Nicolai, îl invit pe domnul chestor Pereș Alexandru. Unde stă acum doamna senator Norica Nicolai, pe care o rog să își ia dosarul și să meargă în sală, va sta domnul chestor Moraru Ion, iar în stânga mea, pe primul scaun va sta domnul chestor Oprea Mario. Dânșii vor primi fiecare câte o cutie cu bile albe și bile negre.

Procedura de vot este următoarea: domnul secretar Gavrilă Vasilescu va face apelul, mergeți la domnul chestor Pereș și luați o bilă albă și una neagră, apoi votați aici unde scrie dosarul 1, care înseamnă - Codruț Șereș, "Electrica Muntenia Sud" S.A.. După aceea mergeți la domnul chestor Moraru, luați celelalte două bile, una neagră și una albă, și votați dosarul 2 - Codruț Șereș, S.C."Hidroelectrica"S.A. Apoi mergeți la domnul chestor Mario Oprea, luați cele două bile, una albă și una neagră, și votați dosarul 3 - cazul Paul Păcuraru. Deci, repet, nimeni nu are voie să staționeze, ca să ne putem mișca rapid. Mai este vreo problemă neclară? Deci nu veniți în față. Dacă doriți să discutați, discutați în spate și nu la pupitru. Vă rog, comisia de numărare a voturilor să vină în stânga, pentru a se putea retrage.

Vă rog, să faceți apelul. Vă rog să faceți liniște. Aveți cuvântul.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă rog să fiți atenți. Vă voi striga în grupe de câte trei, mai rar ca să avem timp să se desfășoare procedura de vot. Totodată, vă rog să îmi spuneți și prezența, pentru a vă putea bifa aici. De asemenea, voi striga și pe cei care trebuie să se pregătească. Rugămintea este să nu se staționeze pe acest culoar.

Alexandru Viorel prezent

Antonie Ștefan- Mihail prezent

Apostol Neculai prezent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați bilele.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Se pregătesc domnii senatori Arcaș Viorel, Ardelean Aurel și Arion Viorel.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Luați bile, votați, luați bile, votați, luați bile, votați. Vă rog. (Domnul senator Antonie Ștefan-Mihail cere lămuriri suplimentare. Rumoare în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este nimic de râs, este oboseala. Opriți votarea. Luați bilele din urne.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Predați bilele. (Domnul senator Gavrilă Vasilescu ia bilele din urne și le înapoiază domnilor chestori.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog pe toată lumea să părăsească scena de aici. Dați bilele domnilor chestori, apoi domnul Pete Ștefan să verifice dacă urnele sunt goale. Stimați colegi, vă rog să mă urmăriți. Secretariatul tehnic luați măsuța cu dosarul 1 și vă rog să o puneți în dreapta domnului senator Pereș. Domnule secretar Pete Ștefan veți sta acolo unde se votează prima oară! Nu stă nimeni în acest loc, pe o rază de 2 metri, în afară de cei care votează. Acum secretariatul tehnic să ia măsuța cu dosarul 2 și să o aduceți în acest colț, unde a fost. Acolo este foarte bine. Măsuța cu dosarul 3 o aduceți aici lângă domnul chestor Mario Oprea. Domnule senator Vasilescu, vă rog să strigați câte un nume, nu trei. Acum luați bilele de la domnul senator Pereș și votați lângă el. Luați bilele de la domnul senator Moraru, și votați lângă el. Luați bilele de la domnul chestor Mario Oprea și votați lângă el. Cred că este clar. Vă rog, să fiți atenți, ca să nu o mai luăm de la capăt. Vă rog să strigați catalogul.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnilor colegi, vă cer permisiunea dăm curs unei solicitări. Membrii Guvernului: Cristian David, Teodor Viorel Meleșcanu, Varujan Vosganian să fie cei care votează primii. Vă rog, domnilor miniștri.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar Gavrilă Vasilescu, propun să voteze și domnul senator Jan Vraciu, pentru că trebuie să ajungă la aeroport.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă rog, domnule ministru, că aceasta este solicitarea care mi s-a făcut.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Haideți, domnule Vosganian, dacă stăm așa, am pierdut trei ore. (Domnii senatori membri ai Guvernului Cristian David, Teodor Viorel Meleșcanu, Varujan Vosganian și domnul senator Jan Vraciu își exercită votul.)

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Alexandru Viorel - prezent
Antonie Ștefan - Mihail - prezent
Apostol Neculai - prezent
Arcaș Viorel - prezent
Ardelean Aurel - prezent
Arion Viorel - prezent
Athanasiu Alexandru - prezent
Basgan Ion - prezent
Blaga Vasile - prezent
Bobeș Marin - prezent
Cazacu Cornelia - prezentă
Câmpeanu Radu-Anton - prezent
Cârlan Dan - prezent
Chelaru Ioan - absent
Cinteză Mircea - prezent
Ciornei Silvia - prezentă
Cioroianu Adrian Mihai - prezent
Cismaru Ivan - prezent
Ciuclea Ilie Ionel - prezent
Copos Gheorghe - prezent
Corodan Ioan - prezent
Cozmâncă Octav - prezent
Cucuian Cristian - prezent
Cutaș George Sabin - prezent
Daea Petre - prezent
David Cristian - prezent
David Gheorghe - prezent
Diaconescu Cristian - prezent
Dina Carol - prezent
Dîncu Vasile - absent
Duca Viorel Sr. - absent
Dumitrescu Ion Mihai - prezent
Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
Dumitru Constantin - prezent
Eckstein Kovács Péter - prezent
Fekete Szabó Andras Levente - prezent
Florescu Ion - prezent
Frunda György - prezent
Funar Gheorghe - prezent
Găucan Constantin - prezent
Geoană Mircea Dan - prezent
Georgescu Radu Cristian - prezent
Gheorghe Constantin - prezent
Hașotti Puiu - prezent
Ilașcu Ilie - prezent
Iliescu Ion - prezent
Ilușcă Daniel - prezent
Ion Vasile - prezent
Iordănescu Anghel - absent
Iorga Nicolae - prezent
Ivănescu Paula Maria - prezentă
Jurcan Dorel - prezent
Loghin Irina - prezentă
Lupoi Mihail - prezent
Mardare Radu Cătălin - prezent
Marinescu Marius - prezent
Markó Belá - prezent
Mărășescu Niculae - prezent
Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
Mereuță Mircea - prezent
Mihăescu Eugen - absent
Mihăilescu Petru Șerban - prezent
Mihețiu Ioan Gheorghe - prezent
Mohaci Mihai - prezent
Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă
Moldoveanu Ileana - prezentă
Moldoveanu Viorel - prezent
Moraru Ion - prezent
Morțun Alexandru Ioan - prezent
Nasleu Ioan - prezent
Neagu Nicolae - prezent
Németh Csaba - prezent
Nicolae Șerban - absent
Nicolai Norica - prezentă
Novolan Traian - prezent
Onaca Dorel Constantin - prezent
Oprea Mario-Ovidiu - prezent
Panțuru Tudor - prezent
Pascu Corneliu - prezent
Păcuraru Paul - prezent
Păunescu Adrian - absent
Pereș Alexandru - prezent
Pete Ștefan - prezent
Petrescu Ilie - prezent
Popa Aron Ioan - prezent
Popa Dan Gabriel - prezent
Popescu Dan Mircea - absent
Popescu Ionel - prezent
Popescu Irinel - prezent
Popescu Mihail - absent
Prodan Tiberiu Aurelian - absent
Rădoi Ion - prezent
Rădoi Ovidiu - prezent
Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
Roibu Aristide - prezent
Rotaru Ion - prezent
Sabău Dan - absent
Savu Daniel - prezent
Sârbu Ilie - prezent
Silistru Doina - prezentă
Solcanu Ion - prezent
Stan Petru - absent
Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
Stoica Ilie - prezent
Stragea Cristian Dimitrie - prezent
Strătilă Șerban Cezar - prezent
Stroe Radu - prezent
Szab&#; Ilona - prezentă
Szabó Károly Ferenc - prezent
Șerbănescu Verginia - prezentă
Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
Șereș Ioan Codruț - absent
Ștefan Viorel - prezent
Șter Sever - absent
Talpeș Ioan - prezent
Tănăsescu Carmen Felicia - prezentă
Tănăsescu Claudiu - absent
Tărăcilă Doru Ioan - prezent
Terinte Radu - prezent
Theodorescu Emil Răzvan - prezent
Tîlvăr Angel - prezent
Toma Ion - prezent
Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă
Tudor Corneliu Vadim - prezent
Ungheanu Mihai - prezent
Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
Vasilescu Gavrilă - prezent
Văcăroiu Nicolae - prezent
Vărgău Ion - prezent
Vedinaș Verginia - prezentă
Verestóy Attila - prezent
Vișan Gelu - prezent
Vosganian Varujan - prezent
Vraciu Jan - prezent
Zsombori Vilmos - prezent

Domnilor colegi, dacă cineva dintre dumneavoastră, dintre cei prezenți, nu a fost strigat, vă rog să-mi spuneți, ca să nu-i mai reiau pe cei care sunt absenți.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt colegi care nu au votat?

Rog chestorii să voteze. Și domnul Pete Ștefan.

Numai o secundă. Luați de acolo două bile.

Domnule Moraru, dincolo ați votat?

Domnule Pereș, luați două bile de acolo și votați.

Domnule Mario, luați două bile și votați.

Numai o secundă, nu umblați la urne. Așteptați să termine de votat.

Comisia de numărare a voturilor, în sala Biroului permanent, vă rog.

Acoperiți urnele. Atenție la număr!

Secretariatul tehnic, le puneți separat, dosarul 1, dosarul 2, dosarul 3, în sala Biroului permanent. În sala Biroului permanent se duc urnele și comisia merge în această sală.

Chestorii, luați bilele care v-au rămas și mergeți în sala de Birou permanent, separat, și acolo le numărați.

Nu, nu, scrie și pe urnă numărul 2. Pe fiecare urnă scrie numărul.

Domnule Gavrilă Vasilescu, păstrați aceea și mergeți în sala Biroului permanent.

Domnule secretar Pete Ștefan, de asemenea, în sala Biroului permanent. Nu numărați, ci doar supravegheați.

Nu e nevoie, pentru că scrie pe urne. În sala Biroului permanent. (Rumoare, discuții)

- PAUZĂ -

- DUPĂ PAUZĂ -

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală. Îl invit pe colegul nostru, domnul senator Viorel Ștefan, să ne prezinte cele trei procese-verbale cu rezultatul votului.

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra cererii de urmărire penală a domnului Șereș Ioan Codruț, solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dosarul nr.147/D/P/2007.

Procedând la numărarea voturilor exprimate de către senatori prin vot secret cu bile asupra cererii de urmărire penală a domnului Șereș Ioan Codruț, solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Comisia de numărare a voturilor a constatat următoarele:

  • Numărul total al senatorilor: 135
  • Numărul total de voturi exprimate: 120
  • Din care:
    • Voturi pentru: 83
    • Voturi contra: 36
    • Voturi anulate: 1

Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, a fost întrunit votul majorității senatorilor, potrivit art.150 din Regulamentul Senatului, Senatul cere urmărirea penală a domnului senator Șereș Ioan Codruț, solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Al doilea dosar:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra cererii de urmărire penală a domnului Șereș Ioan Codruț, solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dosarul nr.151/D/P/2007.

Procedând la numărarea voturilor exprimate de către senatori prin vot secret cu bile asupra cererii de urmărire penală a domnului Șereș Ioan Codruț, solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Comisia de numărare a voturilor a constatat următoarele:

  • Numărul total al senatorilor: 135
  • Numărul total de voturi exprimate: 120
  • Din care:
    • Voturi pentru: 79
    • Voturi contra: 40
    • Voturi anulate: 1

Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, a fost întrunit votul majorității senatorilor, potrivit art.150 din Regulamentul Senatului, Senatul cere urmărirea penală a domnului senator Șereș Ioan Codruț, solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Al treilea dosar:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra cererii de urmărire penală a domnului Păcuraru Nicolae Paul Anton, solicitată de Direcția Națională Anticorupție, dosarul nr.239/P/2007.

Procedând la numărarea voturilor exprimate de către senatori prin vot secret cu bile asupra cererii de urmărire penală a domnului Păcuraru Nicolae Paul Anton, solicitată de Direcția Națională Anticorupție, Comisia de numărare a voturilor a constatat următoarele:

  • Numărul total al senatorilor: 135
  • Numărul total de voturi exprimate: 120
  • Din care:
    • Voturi pentru: 75
    • Voturi contra: 44
    • Voturi anulate: 1

Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, a fost întrunit votul majorității senatorilor, potrivit art.150 din Regulamentul Senatului, Senatul cere urmărirea penală a domnului senator Păcuraru Nicolae Paul Anton, solicitată de Direcția Națională Anticorupție.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Obiectivul ședinței noastre extraordinare a fost atins.

Am dezbătut și ne-am exprimat votul pe cele trei dosare, respectiv cele trei rapoarte și hotărâri ale Senatului. Urmează, în conformitate cu prevederile Constituției și cu Regulamentul Senatului, ca proiectele de hotărâre să fie publicate în Monitorul Oficial. Sub semnătura președintelui Senatului se va trimite rezultatul pe care l-am consemnat astăzi către ministrul justiției și, respectiv, către procurorul general și, în același timp, către Președintele României care, în conformitate cu prevederile Constituției, poate declanșa, numai în cazul domnului Paul Păcuraru, și suspendarea din funcție. Suntem obligați să-i trimitem acest rezultat.

Acestea fiind zise, dați-mi voie să închei sesiunea extraordinară a Senatului României. Comisiile vor lucra în continuare în această săptămână, conform programelor aprobate la începutul vacanței parlamentare.

Luni, la ora 13.00, vom avea Birou permanent, la ora 14.00 Grupuri parlamentare și vom declanșa începerea ultimei sesiuni din această legislatură.

Vă doresc în continuare o activitate rodnică și concediu plăcut!

Ședința s-a încheiat la ora 15.35.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 28 mai 2020, 1:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro