Plen
Sittings of the Senate of September 10, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.78/19-09-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 10-09-2008 Printable version

Sittings of the Senate of September 10, 2008

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 9.40.

Lucrările au fost conduse de doamna senator Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Ilie Sârbu și domnul senator Daniel Ilușcă, secretari ai Senatului.

 

Doamna Norica Nicolai:

Bună dimineața!

Fac un apel foarte călduros către liderii grupurilor parlamentare să invite pe colegii senatori în sală, ca să putem începe ședința de astăzi.

Colegii de la Grupul parlamentar al PSD, vă pregătiți să promovați un eveniment important, dar nu sunteți aici!

Stimați colegi, vă propun să mai așteptăm cinci minute, după care vom face apel nominal.

Încă o dată fac un apel către liderii de grup pentru a-i mobiliza pe colegii senatori să vină în sală. Vă mulțumesc.

Rog pe domnii secretari să-și ocupe locurile!

Domnul secretar Ilie Sârbu!

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Declar deschisă ședința plenului Senatului din 10 septembrie 2008. Vă mulțumesc.

La primul punct din ordinea de zi sunt înscrise aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru al Senatului. Sunt observații cu privire la această chestiune? Nu sunt.

Domnule senator Mihail Popescu, vă rog.

Din sală: Care este programul?

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Imediat vi-l anunț, dar îl aveți în mapă.

Supun la vot ordinea de zi și programul de lucru.

 
Anunțarea în plenul Senatului a depunerii de către Grupul parlamentar al PSD a moțiunii simple intitulată Promisiuni și minciuni = sprijinul acordat agricultorilor de Guvernul Tăriceanu, semnată de 38 de senatori.

Cu 53 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

 

Domnul Mihail Popescu:

Doamna președinte, stimați colegi,

Un grup de 38 de senatori ai Partidului Social Democrat, menționați în anexele prezentate, în temeiul art. 67 și 112 din Constituția României, republicată, și a art. 153 și 157 din Regulamentul Senatului, înaintează prezenta moțiune simplă cu tema: "Promisiuni și minciuni = sprijinul acordat agricultorilor de Guvernul Tăriceanu".

Vă rugăm să dispuneți măsurile necesare în vederea declanșării procedurilor legale pentru dezbaterea acesteia. Vă mulțumesc.

 
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 15 - 20 septembrie a.c.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Stimați colegi, programul de lucru pentru perioada 15 - 20 septembrie este următorul:

Luni, 15 septembrie 2008, activități în circumscripțiile electorale determinate de începerea noului an școlar.

Marți, 16 septembrie 2008, de la ora 12.00, ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților; la ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; de la ora 15.00, lucrări în plenul Senatului.

Având în vedere faptul că Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a depus moțiunea simplă: "Promisiuni și minciuni = sprijinul acordat agricultorilor de Guvernul Tăriceanu", vă propun modificarea programului zilei de marți, 16 septembrie, în sensul ca, de la ora 15.00, să dezbatem această moțiune, după care vom trece la programul legislativ, renunțând la declarațiile politice.

Următorul program vizează adoptarea proiectelor legislative, iar de la ora 18,00, întrebări și interpelări.

Miercuri, 17 septembrie 2008, între orele 9.00 - 13.00, lucrări în plenul Senatului: chestiuni organizatorice, aprobarea programului de lucru pentru săptămâna viitoare și dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, urmând ca, după ora 15.00, comisiile să își desfășoare activitatea în plenul lor.

Joi, 18 septembrie 2008, lucrări în comisiile permanente.

Vineri și sâmbătă, 19 și 20 septembrie 2008, activități în circumscripțiile electorale.

Sunt observații în legătură cu programul legislativ pe care vi l-am anunțat pentru perioada 15 - 20 septembrie 2008, acceptând includerea în ordinea de zi a programului zilei de marți a dezbaterii moțiunii simple depuse de membrii Grupului parlamentar al PSD? Constat că nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru perioada 15 - 20 septembrie 2008. Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu) Întotdeauna chestiunile tehnice m-au depășit, ca pe orice persoană de sex feminin.

Probleme organizatorice.

Cu 54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost aprobat programul de lucru pentru perioada 15 - 20 septembrie 2008. Vă mulțumesc.

Anunțarea birourilor de conducere ale Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Comisia economică, industrii și servicii anunță plenul Senatului că, urmare a ședinței care a avut loc, a fost aleasă conducerea acestei comisii, cu un vot unanim al colegilor. Conducerea are următoarea componență: președinte, domnul senator Constantin Dorel Onaca; vicepreședinte, doamna senator Silvia Ciornei; secretar, domnul senator Ștefan Mihail Antonie.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și-a ales conducerea, în data de 3 septembrie 2008, și are următoarea componență: domnul senator Corneliu Pascu, președinte; domnul senator Gheorghe David, vicepreședinte; doamna senator Doina Silistru, secretar.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Mai sunt și alte probleme pe ordinea de zi?

Am, aici, o solicitare de intervenție a domnului senator Aurel Ardelean. Domnia Sa este în sală? Mulțumesc. Eu nu pot face niciun anunț în numele Domniei Sale. Dacă acceptați, în măsura în care vine...

Stimați colegi, supun dezbaterii și votului dumneavoastră un Proiect de hotărâre privind Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului, punctul 2 din ordinea de zi.

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituția României, Senatul vă propune adoptarea următoarei hotărâri:

Art. 1: Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului, constituită prin Hotărârea Senatului nr. 8/2005, își reia activitatea în scopul punerii de acord a dispozițiilor Regulamentului cu prevederile Constituției, precum și pentru analizarea unor neconcordanțe și necorelări ale Regulamentului Senatului.

Art. 2: Comisia specială prevăzută la art. 1 va elabora un proiect de hotărâre, care va fi înaintat plenului Senatului spre dezbatere și adoptare, până la data de 31 octombrie 2008.

Art. 3: Componența nominală a Comisiei speciale menționate la art.1 este prevăzută în anexă, parte integrantă a prezentei hotărâri, iar biroul Comisiei speciale pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului va fi stabilit de către membrii acesteia.

Dau citire componenței Comisiei speciale pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului: domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, domnul senator Vasile Ungureanu, domnul senator Șerban Nicolae, doamna senator Norica Nicolai, domnul senator Cristian Cucuian, domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan, doamna senator Paula Ivănescu, doamna senator Verginia Vedinaș, domnul senator Viorel Dumitrescu, domnul senator Gavrilă Vasilescu, domnul senator Eckstein Kovács Péter.

Sunt intervenții pe marginea acestui proiect pe care vi l-am anunțat și care vizează reluarea lucrărilor Comisiei speciale pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului? Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de hotărâre. Vă rog să votați.

Cu 52 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere, a fost adoptat Proiectul de hotărâre privind Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a următoarelor inițiative legislative: <OL> <LI>Propunerea legislativă privind ședințele comune ale Guvernului României (B 312/2008); <LI>Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților. (B 322/2008)</OL>

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi. În conformitate cu prevederile art. 36 lit. (e) din Regulamentul Senatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, ca urmare a hotărârii plenului Senatului, se transmit Camerei Deputaților, pentru dezbatere și adoptare, ca primă Cameră sesizată, următoarele propuneri legislative:

  • Propunerea legislativă privind ședințele comune ale Guvernului României;
  • Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată, iar Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a celor două inițiative legislative.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 57 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere s-a aprobat. Vă mulțumesc.

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. (Reexaminare la solicitarea Președintelui României) (872/2007/2008) (Votul pe raport se va da în ședința de marți, 16 septembrie a.c.)

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Domnule președinte Corneliu Pascu, vă rog.

 

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia noastră a dezbătut această cerere în ședința din 3 septembrie 2008, iar, în urma dezbaterilor generale, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, adoptarea raportului de admitere a cererii de reexaminare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un aviz favorabil.

Aș vrea să vă supun atenției următorul aspect:

Această lege a fost prezentată în Senat, iar comisia noastră, cu unele mici modificări, a întocmit un aviz favorabil propunerii legislative care a fost adoptată în plenul Senatului. Transmisă Camerei Deputaților, această lege a fost modificată integral, în fapt, s-a făcut o nouă lege.

Supun atenției Comisiei speciale pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului și al Camerei Deputaților ca, totuși, aceste aspecte să se ia în considerare, pentru că o lege trecută prin Senat, care a avut anumite modificări, sigur, rezonabile, a fost modificată integral de către Camera Deputaților. În acest sens, Senatul nu-și mai are rol. Deci, se discută legile numai unicameral și se adoptă ca atare, și atunci, Senatul își pierde timpul degeaba să analizeze legi care nu sunt luate în considerare, în niciun fel, de către Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea acestei cereri de reexaminare? Constat că nu sunt. Mulțumesc.

Votul pe raportul favorabil, la solicitarea de reexaminare a Președintelui României vizând Legea nr. 407/2006, se va da în ședința de marți, 16 septembrie a.c.

 
Dezbaterea și respingerea Proiectului de lege privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 acțiuni deținute de stat la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime- SA Constanța, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al municipiului Constanța. (L580/2007/2008) (Reexaminare la solicitarea Președintelui României)

Stimați colegi, cu acordul dumneavoastră, vă propun ca proiectul de lege de la punctul 5, este vorba de o reexaminare, să-l amânăm încă 10 minute, până la venirea secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, domnul Septimiu Buzașu, care, în momentul de față, este prezent la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și care dorește să fie prezent.

Din sală: Să începem dezbaterea până vine domnul secretar de stat Septimiu Buzașu.

 

Doamna Norica Nicolai:

Da. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog, doamna senator Verginia Vedinaș sau domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, unul dintre dumneavoastră.

Doamna senator Verginia Vedinaș, vă rog, prezentați raportul.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Raportul nostru vizează Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 335 din 3 decembrie 2007 a Camerelor de comerț din România. Noi ne-am întrunit în ședința din 18 iunie 2008 și am decis, cu majoritate de voturi, să adoptăm un raport de respingere.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare să stabilească niște reguli uniforme de soluționare a litigiilor comerciale și civile, fără elemente de...

Din sală: Nu vă supărați, proiectul de lege este de la punctul 5 din ordinea de zi.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

La punctul 5 se amână, nu?

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog să dați citire raportului de la punctul 5, pentru că s-a solicitat în plen să se dezbată.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui pachet de 1.369.125 de acțiuni deținute de stat la Compania Națională "Administrația Porturilor Maritime" - S.A. Constanța, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al municipiului Constanța.

Am primit o cerere de reexaminare formulată de Președintele României, cu privire la Legea privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui număr de acțiuni pe care le deține, în prezent, statul la Compania Națională "Administrația Porturilor Maritime" - S.A. Constanța, ceea ce reprezintă 20% din capitalul social, către Consiliul Local al municipiului Constanța.

Inițial, după cum știți, noi am adoptat o lege prin care am aprobat această inițiativă legislativă. Legea a fost transmisă Președintelui României, care a formulat o cerere de reexaminare motivată, în principal, pe faptul că Portul Constanța reprezintă un obiectiv foarte important pentru strategia de securitate a României și pentru economia națională, că există o vecinătate a bazelor militare din județul Constanța, care are implicații în ceea ce privește deciziile strategice și manageriale, iar adoptarea unei asemenea reglementări ar însemna că aspecte de securitate națională vor ajunge să fie gestionate de către Consiliul Local al municipiului Constanța, ceea ce, recunoaștem cu toții, nu poate fi acceptat.

Pentru aceste considerente, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de admitere a cererii de reexaminare. Este vorba despre o lege care urmează să fie adoptată potrivit art.75 alin.(1) din Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Vă rog, domnule senator Hașotti, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Iau cuvântul, în primul rând, în calitate de senator de județul Constanța. Sunt puțin surprins de acest raport al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, întrucât, acum câteva luni de zile, a fost un raport favorabil 100%. Cred, de asemenea, că cele invocate de domnul președinte Traian Băsescu, practic, nu au niciun fel de susținere, pentru că securitatea națională nu are de-a face cu Portul Constanța unde există, într-adevăr, o dană militară care este, practic, independentă de port, iar în port se desfășoară activități comerciale. Celelalte baze militare din apropiere sunt la Kogălniceanu și la Babadag, totuși ne aflăm în epoca în care, din satelit, se poate fotografia fiecare centimetru. Asta este însă altceva. Vreau să vă spun că noi dezbatem o sumedenie de proiecte de lege, de inițiative legislative care unele au, altele nu au conotație politică.

Această propunere legislativă a unor deputați de Constanța nu are niciun fel de conotație politică și, cum am spus în repetate rânduri și aici, și în alte părți, ceea ce este în interesul public trebuie să susținem cu toții. Știți foarte bine că eu am o opțiune politică, Primăria Constanței și primarul Radu Mazăre au o altă opțiune politică. Asta nu înseamnă însă că eu trebuie să fiu împotriva unor demersuri care sunt în favoarea comunității.

Din capul locului însă vreau să vă spun că, în Europa și în toate statele vechi ale Uniunii Europene, porturile, în integralitatea lor, sunt în administrarea primăriilor și a consiliilor locale, iar la Conferința Green Port, din 2007, absolut toți participanții au susținut ca porturile să fie administrate de primării. Mai vreau să subliniez faptul că deja 20% din acțiunile Portului Constanța, adică exact cât se cere prin acest proiect de lege, sunt deja la Fondul "Proprietatea" De ce Fondul "Proprietatea" poate avea 20% și primăria nu poate avea 20%? La această întrebare este extrem de greu de răspuns.

Tot vorbim de descentralizare. Acest proiect este chiar în întâmpinarea descentralizării pe care o dorim cu toții.

Mai vreau să vă spun în încheiere că, în situația în care vom respinge obiecțiunile pe care domnul președinte Traian Băsescu le-a formulat, turismul, investițiile străine vor fi, bineînțeles, mult mai mari pentru Portul Constanța și zona va cunoaște o dezvoltare economică și turistică care, cu siguranță, va fi de mare amploare. Iată de ce am ținut să-mi exprim acest punct de vedere în plenul Senatului, să-mi arăt surprinderea că domnul președinte Traian Băsescu a formulat astfel de obiecțiuni și că, după ce, acum câteva luni, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a formulat un punct de vedere mai mult decât elogios, - aș putea spune - acum are un cu totul alt punct de vedere, sigur, ținând cont de obiecțiunile pe care domnul președinte Traian Băsescu le-a făcut.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator Mihail Popescu. Aveți cuvântul, microfonul 3.

 
 

Domnul Mihail Popescu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Aici s-a invocat un motiv deosebit, și anume că strategia la Marea Neagră nu se poate desfășura, pentru că Primăria Constanța are și ea 20% din acțiunile portului. Este o chestiune pe care nu o putem înghiți, o gogoașă pe care au analizat-o cei de la comisia respectivă. Nu putem să spunem că apărarea Mării Negre constă în Portul Constanța. Acolo sunt foarte multe obiective militare, sunt niște vase militare care sunt făcute cu americanii. Deci nu se pune problema că numai dana aceea militară este strategia noastră la Marea Neagră și de asemenea, mi se pare că dacă s-ar accepta un asemenea motiv ne-am descalifica. Măcar să ni se fi cerut și nouă, celor de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, niște detalii în legătură cu această problemă. Nu s-a cerut și de aceea mă simt nevoit să le spun în plen. Nu se încalcă niciun principiu strategic dacă Primăria Constanța are 20% din acțiuni.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator Funar, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al PRM a analizat cu atenție cererea domnului președinte Traian Băsescu. Ținând seamă de faptul că dânsul este marinar - și-a reînnoit brevetul - și se află în relații bune cu autoritățile locale din Constanța, noi găsim că această propunere legislativă este bine-venită. Trebuie să trecem, așa cum spunea și distinsul lider al Grupului parlamentar al PNL din Senat, peste unele animozități generate de diversele opțiuni politice ale celor aleși sau realeși în conducerea municipiului și a județului Constanța. În esență, Grupul parlamentar al PRM susține propunerea legislativă.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Doamna senator Rodica Stănoiu, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

În ceea ce privește poziția Grupului parlamentar al PC, fiecare senator va vota așa cum crede de cuviință. Altceva voiam să spun, în foarte puține cuvinte, în legătură cu argumentele colegului nostru, care a invocat, ca ceva aproape rușinos, că nu are conotații politice. Mărturisesc că nu înțeleg de ce o propunere, de ce ceva ce vrem să susținem în Parlament - noi, aleși ca oameni politici - și care are întotdeauna conotație politică, ar fi ceva peiorativ, domnule senator. De ce să ne ascundem sub asemenea lucruri? Acesta era tot comentariul pe care voiam să-l fac, pentru că am intrat într-un fel de limbaj demagogic, în afara științei politicii, și pe care nu-l înțeleg. Aceasta este tot.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Sigur, este un drept la replică, dar eu cred că a fost o intervenție de simpatie pentru domnul senator Hașotti, pe care eu o salut.

Domnule senator Hașotti, doriți să mai interveniți? Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc.

Sunt convins că doamna senator Rodica Stănoiu nu s-a referit la mine când vorbea despre demagogie, dar vreau să subliniez faptul că sunt o serie de legi, o serie de proiecte de lege care au o puternică conotație politică și doctrinară, ideologică. Am spus, și nu este nimic rău în asta, că acest proiect de lege nu are niciun fel de conotație ideologică. Este doar în interesul comunității, asta am vrut să subliniez.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mai sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Lupoi, pe scurt, microfonul 2. Urmează domnul senator Doru Ioan Tărăcilă.

 
 

Domnul Mihai Lupoi:

Foarte pe scurt, vreau să dau dreptate domnului senator Hașotti și domnului senator Mihail Popescu că nu are nicio legătură strategia la Marea Neagră cu Portul Constanța, deoarece avem o lege și, în caz de război sau necesitate, portul se rechiziționează. Ca atare, aceasta motivație este o dulce istorie de adormit copiii. Eu nu am înțeles însă un lucru și aș ruga să-mi explice cine poate. Domnul senator Hașotti are perfectă dreptate. În toată Europa porturile sunt administrate de primării. Numai că, diferența între a administra și a intra în posesia unor acțiuni este foarte mare, este pe fond. Aici, dacă vreți, intervine, față de restul județelor țării, o oarecare discriminare, pentru că județul Constanța primește în proprietate și își creează niște fonduri, dar, dacă aceasta nu deranjează, care este problema? Ori dăm portul spre administrare în întregime primăriei care, oricum, realizează niște fonduri din ceea ce se întâmplă acolo, ori îl dăm în proprietate. Comparația cu Fondul "Proprietatea" nu este chiar cea mai potrivită, dar trebuie să lămurim de principiu. Asemenea lucruri se pot da în administrare 100%, nu 20%, ceea ce mi se pare absolut normal, pe când noțiunea de proprietate este cu totul altceva.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, domnule senator Tărăcilă, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamna președinte și stimați colegi,

Sigur că parte dintre discuțiile purtate în plenul Senatului s-au derulat și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog să observați însă că cererea formulată de Președintele României, domnul Traian Băsescu, este contradictorie. Pe de o parte, discută la punctul 3 despre importanța economică, națională, europeană, strategia de apărare, iar pe de altă parte, la punctul 2 argumentează că acest transfer de acțiuni, în planul autorităților locale, este neoportun. Deci, legalitatea este una, oportunitatea este alta. În momentul în care cererea de reexaminare se bazează doar pe o interpretare de oportunitate care vizează administrarea Portului Constanța, sigur că titularul acțiunilor deținute în port este mai puțin important. De aceea, punctul de vedere exprimat, în parte, de către colegii mei, este de a susține respingerea cererii de reexaminare și trimiterea la promulgare a legii.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Da, domnule senator, este o precizare deosebit de importantă, mai ales că, în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, colegii noștri, prin vocea domnului senator Popescu, au exclus această argumentare a "securității naționale".

Mai sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil.

Stimați colegi, dacă votați "da", se admite cererea de reexaminare, dacă votați "împotriva" raportului, atunci această cerere de reexaminare se respinge. Fac mențiunea că legea are caracter ordinar. Cvorumul este cel prevăzut pentru legi ordinare.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil. Vă rog să votați.

Cu 18 voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul favorabil a fost respins.

Mulțumesc. Proiectul de lege se transmite Camerei Deputaților.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 335 din 3 decembrie 2007 a Camerelor de comerț din România. (L268/2008)

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 335 din 3 decembrie 2007 a Camerelor de comerț din România.

Inițiatorii sunt domni deputați și senatori. Dacă nu sunt prezenți inițiatorii, o rog pe doamna senator Vedinaș să prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Începusem să prezint acest raport, astfel încât voi continua de unde am rămas. Este vorba despre un raport de respingere pe care l-a întocmit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, argumentat, în principal, de faptul că unele din dispozițiile acestei propuneri legislative se regăsesc deja reglementate prin diferite acte normative și de faptul că inițiatorii nu și-au însușit observațiile pe care le-a formulat Guvernul, dar și Consiliul Legislativ. Pe celelalte le aveți în raportul dumneavoastră. Noi vă propunem un raport de respingere a acestei propuneri legislative care face parte din categoria legilor ordinare, urmând a fi adoptată cu majoritatea simplă, prevăzută de art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Ministerul Justiției, punctul de vedere, vă rog. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, microfonul 9.

 
 

Domnul Gabriel Tănăsescu: secretar de stat in Ministerul Justiției

Mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative sub rezerva însușirii amendamentelor pe care noi le-am formulat și cărora le voi da citite succint.

În primul rând, dispozițiile art.3 alin.(5) sunt redundante, întrucât art.7 din Legea nr. 335/2007 prevede deja, că, la nivelul fiecărui județ și a Municipiului București poate funcționa o singură Cameră de comerț. (Discuții în sală.)

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule secretar de stat, nu avem ce discuta cu privire la amendamente. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cea căreia trebuiau adresate aceste amendamente nu le-a avut în vedere deci, vă rog să exprimați poziția Guvernului față de raportul de respingere.

 
 

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Ne însușim raportul.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Declar deschise dezbaterile generale și vă consult dacă sunt intervenții pe marginea propunerii legislative. Constat că nu sunt. Mulțumesc. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere cu mențiunea că legea are caracter ordinar. Vă rog să votați.

Raportul de respingere a fost adoptat cu 57 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, în consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. (L337/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți, 16 septembrie a.c.)

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Inițiatorii sunt prezenți? Rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să prezinte raportul. Vă rog, doamna senator Verginia Vedinaș.

 

Doamna Verginia Vedinaș:

Mulțumesc, doamna președinte.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport de admitere cu amendamente care se află anexate la acest raport și în posesia cărora sunteți și dumneavoastră. Argumentele care au determinat admiterea acestui proiect de lege au în vedere nu numai faptul că este o prioritate legislativă a Guvernului ci, pentru că, în acest mod, se urmărește armonizarea legislației în materia actelor de stare civilă cu normele conținute în alte acte normative - pentru că este cam stufăriș din acest punct de vedere - precum și descentralizarea unor activități de la autoritățile centrale către autoritățile din unitățile teritoriale. Pentru aceste considerente, noi vă propunem să fiți de acord cu raportul de admitere și să votați acest proiect de lege conform art. 76 alin. (1) din Constituția României, adică conform procedurii prevăzute pentru legile organice.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat Marin Pătuleanu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului și să vă pronunțați și cu privire la amendamente. Vă rog.

 
 

Domnul Marin Pătuleanu: - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Așa cum s-a prevăzut și în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, modificările pe care noi le-am propus vor pune de acord actuala legislație în materie de stare civilă cu normele incidente din conținutul altor acte normative, vor descentraliza unele acțiuni, dând competențe autorităților, pentru a putea fi cât mai aproape de cetățeni, trecându-le deci de la autoritățile centrale la cele teritoriale. Doresc să menționez că acest proiect de lege a fost completat cu toate prevederile pe care noi le-am apreciat utile din propunerile legislative care au fost depuse pe această temă, și, totodată,doresc să exprim acordul nostru față de cele trei propuneri adoptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule secretat de stat.

Declar deschise dezbaterile generale. Vă consult dacă sunt intervenții. Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Gheorghe David. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, doamna președinte.

Aș vrea să reamintesc colegilor că, în sesiunea trecută, am avut o inițiativă legislativă pe această temă care a fost aprobată de Senat și care se găsește astăzi pe ordinea de zi a Comisiei juridice, de disciplină și imunități de la Camera Deputaților. Atunci am spus despre importanța acelei propuneri legislative - pe care am avut-o noi, iar plenul Senatului a aprobat-o - și am mai făcut o precizare, referitoare la faptul că, dacă va veni un proiect de lege al Guvernului, care va fi mai complet decât ceea ce am prevăzut noi în inițiativa legislativă, desigur că vom susține acel proiect. Într-adevăr, acest proiect de lege este mai complet, pentru că, printre altele, are în vedere și măsurile de implementare în teritoriu, și prevede măsuri de punere în aplicare de către autoritățile administrației publice locale privind înființarea unor noi organisme, dacă este necesar sau extinderea competențelor instituțiilor existente. Pentru aceste motive suntem de acord cu acest proiect de lege care va fi votat favorabil de grupul nostru parlamentar, desigur, în urma discuțiilor care au loc, referitoare la amendamente. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnule senator Ioan Chelaru, aveți cuvântul. Microfonul 3.

 
 

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Este un proiect de lege bun. Felicit Ministerul Internelor și Reformei Administrative pentru ceea ce a reușit să facă. Acest proiect de lege răspunde unei necesități devenite stringentă. Suntem în situația în care mulți români trăiesc în afara granițelor țării, vin vara acasă, au probleme mari de stare civilă. Anumite chestiuni se rezolvau numai la sectorul 1 din București. Acest proiect de lege lămurește lucrurile, aduce acasă la cetățean acest serviciu de stare civilă, și bine face, și vine cu măsuri de implementare - cum specifica colegul meu - și de lămurire a unor aspecte privind modul în care funcționează starea civilă, modul în care actele de stare civilă sunt gestionate. De aceea, Grupul parlamentar al PSD va vota, sigur, împreună cu amendamentele care au fost judicios adoptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în favoarea proiectului de lege.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Vă consult dacă mai sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale. Stimați colegi, întrucât acest proiect de lege și următoarele proiecte de lege sunt legi organice propun, și sper că am acordul liderilor de grupuri parlamentare, să dezbatem toate proiectele de lege, urmând ca votul să fie dat la finalul acestei ședințe. (Rumoare în sală.) Poate, totuși, reușim astăzi, domnule senator, în funcție de cvorum, ca să nu mai avem nicio problemă. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2008 pentru prorogarea termenelor de intrare în vigoare a Legii nr. 301/2004 - Codul penal și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. (L377/2008) (votul final se va da în ședința de marți, 16 septembrie a.c.)

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2008 pentru prorogarea termenelor de intrare în vigoare a Legii nr. 301/2004 - Codul penal și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Doamna senator Verginia Vedinaș, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Aveți cuvântul.

 

Doamna Verginia Vedinaș:

Doamna președinte,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de admitere fără amendamente a acestei ordonanțe de urgență, având în vedere faptul că se impun unele modificări legislative în conținutul actelor normative anterior precizate, pentru a le pune în acord, și pentru a crea în acest mod un cadru unitar de reglementare a materiilor care fac obiectul acestora. Pentru aceste considerente, cu majoritatea prevăzută pentru legile organice, noi vă rugăm să fiți de acord cu raportul nostru de admitere. Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Și Guvernul susține punctul de vedere expus mai devreme. Suntem de acord cu prorogarea termenului de intrare în vigoare a ordonanței ce reglementează noul Cod penal potrivit Legii nr. 301/2004, precum și Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Declar deschise dezbaterile generale. Vă rog să îmi permiteți să iau cuvântul.

În primul rând, vreau să fac o precizare și să declar că ne cerem scuze pentru un anumit tip de motivare din raport dar, care nu reflectă opinia Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru că argumentele pentru care noi am acceptat această soluție de "avarie legislativă" sunt de altă natură și despre ele doresc să vorbesc.

Cred că, atunci când o lege este în vigoare ea reprezintă opțiunea unui Parlament. Acest Cod penal care a fost adoptat de Parlamentul României într-o altă legislatură, din nefericire a suferit o serie de amânări pe această legislatură, amânări generate, probabil, de intenția unei alte viziuni cu privire la politica penală reglementată în Codul penal. Din păcate, nu pot să nu subliniez că Ministerul Justiției nu a făcut decât să declare această intenție timp de aproape 4 ani, pentru că nu a materializat-o într-un alt proiect de Cod penal, care să dea posibilitatea Parlamentului României să facă o dezbatere comparativă a opțiunilor legislative, și să adopte, în fine, un Cod penal nou, modern care să răspundă cerințelor societății românești de astăzi pentru că este de notorietate publică, faptul că, din 1968, funcționăm cu același Cod penal, cu un anumit tip de viziune, marcată de opțiunea politică a momentului respectiv și de o puternică influență sovietică. Acest lucru trebuie să dea de gândit celor care sunt titularii politicii penale, Ministerului Justiției și să genereze promovarea în Parlamentul României a unei opțiuni legislative, cu sublinierea, desigur, dacă există o viziune în acest sens. Este o situație tipică a ceea ce înseamnă orgolii - în opinia mea - în legiferare și neîncrederea în succesiunea Parlamentului și în opiniile pe care un Parlament - la un moment dat - l-a avut. Această chestiune generează o serie de perturbări ale vieții noastre publice, pentru că un Cod penal nu este numai pentru uzul practicienilor, distribuiți în cadrul procesului penal, pe diverse profesii, ci este o lege care marchează profund orice societate. Și în acest context, fac un apel la Ministerul Justiției, care dezbate, care încearcă să adopte un nou cod penal, cu o expertiză europeană, să promoveze această lege în Parlament, pentru că este o certitudine în acest context despre caritate și de instabilitate legislativă, realitatea juridică și administrarea justiției supără, și Parlamentul României nu dorește să fie părtaș la un astfel de mod de abordare.

Doamna senator Rodica Stănoiu, aveți cuvântul, microfonul 3. Urmează domnul senator Ioan Chelaru.

 
 

Doamna Mihaela Rodica Stănoiu:

Doamna președinte, stimați colegi. Am ascultat cu atenție și apreciez sublinierile, pe care doamna vicepreședinte le-a făcut în legătură cu motivația inadmisibilă după mine, care se găsește în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Bun, nu este punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar al cui este? Și dacă cumva acele argumente din raport au fost preluate de o cerere a Ministerului Justiției pentru prorogare, atunci e grav, e foarte grav! Fără îndoială, istoria Codului penal este bogată, doamnă vicepreședinte, ceea ce este mult mai important și mult mai complicat pentru procedura care va urma la momentul la care se va veni cu un al treilea Cod penal, mai ales, pe mitior lex. Dar acestea sunt chestiuni pe care le vom discuta atunci. Istoria este următoarea: el a fost făcut, fără îndoială că în acești 4 ani au apărut niște riduri și niște cusururi de frumusețe inevitabile care trebuiau corectate. Este tot ceea ce ar fi trebuit să se facă. El nu a fost, și nici nu a fost niciun fel de condiție că să fie însoțit de Codul de procedură penală pentru că, în momentul în care a fost promulgat, s-a dat un an la dispoziție miniștrilor care au urmat să facă Codul de procedură penală.

De altfel, în acel moment, Comisia de Cod de procedură penală era formată la Ministerul Justiției și avea în componență specialiști pe care astăzi Ministerul Justiției nu îi mai are, din păcate, - ca să nu mai spun că acea comisie care a elaborat Codul penal promulgat, avea de asemenea în componență personalități pe care, din păcate, astăzi nu le mai putem găsi în lumea științifică și universitară juridică, cum este regretatul profesor Filipaș sau Iosif Ionescu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, și alții care s-au retras din activitate, precum Nicoleta Iliescu sau Iulian Poenaru. Nume mari. Cu regrete, o asemenea comisie, de o asemenea valoare, nu o mai putem întruni.

Dar, revin. Comisia pentru redactarea Codului de procedură penală era formată și ministrul care a urmat, trebuia să-l finalizeze în întregime până la sfârșitul anului sau să-l elaboreze măcar pe jumătate. Mă rog, s-au făcut alte lucruri, aud de o Strategie pentru reforma în justiție, în 2004. Mărturisesc faptul că nu a existat niciun fel de Strategie pentru reforma în justiție în 2004, aceasta a fost făcută în vara anului 2003 și reînnoită de Monica Macovei în 2005, dar aceasta este o altă istorie. Nu s-a făcut, Monica Macovei a venit cu nu știu ce viziune, pentru că ceea ce ne-a adus ca proiect de Cod penal era 85% proiectul promulgat și ce rămânea, 15%, erau niște dispoziții care nu puteau fi aplicate, dar aș vrea să spun că nu este de vină numai Monica Macovei. Atrag atenția că - îmi pare rău că domnul ministru Predoiu nu a venit la acest moment important, pentru a-i spune acest lucru - Monica Macovei a făcut acest lucru pentru că avea o altă viziune, pentru că nu vroia promulgat acel Cod penal din motive absolut personale și pentru că s-au găsit oportuniștii, permanenții oportuniști, care, atunci când se schimbă ministrul, vin în întimpinare și fac ceea ce cred că-i face ministrului plăcere.

O serie de oameni care au participat ca reprezentanți în acea comisie s-au dezis, au invocat - în realitate, le era lene să învețe o nouă legislație penală, acesta era adevărul gol-goluț - și i-au dat doamnei Monica Macovei niște argumente care, la cea mai simplă analiză, nu țin. Spun acest lucru, deoarece actuala conducere a Ministerului Justiției nu mai are timp în această legislatură să vină cu un proiect de Cod penal.

Domnul ministru, dacă va avea șansa să continue în alegerile viitoare, este foarte bine, dacă nu va avea această șansă și are deja un proiect, să știe că nu are sorți de izbândă și că aceeași oportuniști vor veni și vor spune noului ministru că se impune o altă viziune cu privire la Codul penal.

De ce avem nevoie? Stimați colegi, avem nevoie urgent de un Cod de procedură penală. Aici, m-aș separa puțin de dumneavoastră și v-aș spune următorul lucru: profesorul Dongoroz a scos din Codul penal tot ceea ce a putut să scoată ca fiind influență sovietică, dar în Codul de procedură penală, datorită momentelor istorice, nu a putut să facă mare lucru, iar Codul de procedură penală este imperios necesar.

De aceea, cu regret că trebuie să susțin raportul comisiei, deci buna încă o prorogare, îmi dau seama de faptul că nu se poate altfel, Grupul parlamentar al Partidului Conservator susține raportul, dar cu precizările care se impun.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator Ioan Chelaru, microfonul 3, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Dacă un moment mai devreme, la punctul 7, spuneam că este un proiect de lege bun, necesar, util, venit chiar în ultimul moment, dar venit totuși, de data aceasta nu am de ce să laud Guvernul și îmi pare rău pentru domnul secretar de stat care nu are nicio vină, dar, până la urmă, este reprezentantul ministerului aici și va trebui să transmită domnului ministru, punctele noastre de vedere.

Am spus întotdeauna faptul că politica penală a unui stat, consfințită în acte normative de esență, de importanță capitală, cum este Codul penal, nu poate fi rodul unei conjuncturi politice, al unui partid aflat la putere sau altceva.

Am spus, de asemenea, că este o instituție serioasă, trebuie tratată serios, nu pe baza unor orgolii, așa cum se sublinia mai devreme.

Suntem în împrejurarea în care Legea nr. 301/2004 a intrat în vigoare..., trebuia să intre în vigoare la 29 iunie 2004. Dumneavoastră, colegi aflați la putere și acum, dar și la începutul acestei legislaturi, ați dat trei ordonanțe de urgență: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2008, care ce să facă? Să promulge termenul de intrare în vigoare a unui act normativ de o importanță excepțională. Și, în schimb, ce-ați făcut în această perioadă? Nimic. Ați venit în 2005 și ați "măturat", ați spus că "faceți reformă în justiție". Ați venit după două luni, după ce ați adus acea celebră Lege nr. 247/2005 - și o să mai discutăm astăzi despre ea - și ați făcut reformă la reformă. Ați modificat Legea nr. 247/2005, pentru că nu este bună. Le-am spus atunci colegilor mei din Senat, în special celor care lucrează în domeniul juridic, "Dragi colegi, în Senat suntem temporar, mulți dintre noi profesăm. La vară, în sălile de judecată și între oameni, cum veți aplica în practică această legislație?! Gândiți-vă foarte bine ce puneți pe masă judecătorilor și celor care administrează justiția, prin modul în care ați formulat legile".

Acum, aflu că se dorește o nouă prorogare a termenului. Eu înțeleg faptul că Ministerul Justiției nu mai are timp și nici noi nu o să mai avem timp să dezbatem un nou proiect de Cod penal, dar să vină Guvernul și să spună că o lege nu a fost pusă în aplicare, după ce a fost prorogată, pentru că a fost prost făcută de Parlament ?! Să-i cam fie rușine! Să-i cam fie rușine, pentru că, dacă era făcută prost de Parlament, trebuia să vină cu un proiect care să fie bine făcut de Parlament. Nu cred că este Guvernul în măsură să judece activitatea Parlamentului. În măsură să judece activitatea Parlamentului este poporul, este singura instituție care poate judeca într-adevăr, la alegeri, activitatea unui Parlament.

Revenind la subiect, avem un proiect în lucru, cum ni se spune mai nou, al unui nou Cod penal bazat pe Codul de la 1936, care are și, să spunem, sorginte germano-italică în materie penală. Noi tot îl așteptăm, l-am tot urmărit pe site-ul Ministerului Justiției, am și discutat de câteva ori despre el. S-a spus: "Nu, mergem pe sorginte germano-italică, pentru că modelul franțuzesc pe care l-ați folosit voi, PSD-ul, bineînțeles, pentru Legea nr. la 301/2004, nu este bun, în Franța sunt alți oameni, alt sistem de drept".

Bun, nu-i bun acela, nu-i bun acesta, dar ce facem, mergem în continuare pe actul normativ din 1968?!

Să nu cumva să îndrăzniți să veniți și să spuneți: "Noi am făcut reformă în justiție". Avem Codul civil din 1864, stimați colegi, un proiect de Cod civil aprobat l-ați dat la o parte, avem Codul familiei din 1958. Venim cu legislație, dar din aceasta subțire, pe mici domenii, dar marile domenii ale dreptului le-am lăsat deoparte în acești patru ani. Îmi pare foarte rău că spun acest lucru, este o concluzie la care sunt convins că, în intimitatea dumneavoastră, ați ajuns toți, n-ați expus-o din considerente politice, dar nu mă rabdă inima, ca om care a lucrat treizeci de ani în justiție, să n-o spun.

Vom vota pentru ultima dată prorogarea unui termen, acordarea unui nou termen pentru o nouă lege penală.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă mai sunt intervenții? Constat că nu sunt.

Vot pe raport și vot final, la ora pe care am stabilit-o. (Discuții în sală)

Domnule secretar de stat, v-ați prezentat punctul de vedere, nu avem discuții în contradictoriu, a fost o dezbatere care vizează poziția Parlamentului României.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților (L405/2006); Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor (continuarea dezbaterilor). (L575/2006); Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. (L758/2006); Propunerii legislative pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. (L807/2007) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți, 16 septembrie a.c.)

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul magistraților.

Doamna senator Verginia Vedinaș, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport suplimentar de admitere a propunerii legislative care se regăsește identificată prin L405/26.04.2006. Fac această precizare pentru a sublinia faptul că, la nivelul comisiei, s-au înregistrat mai multe propuneri de modificare a Legii nr. 303/2004 privind Statutul magistraților, astfel încât trebuie să înțelegem că numai această inițiativă legislativă a primit un raport suplimentar de admitere cu anexele care fac parte integrantă din raport și pe care le aveți și dumneavoastră.

Țin să precizez numai câteva lucruri, pentru că deja s-au făcut foarte multe comentarii, a curs suficientă cerneală de când noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am adoptat acest raport și vreau să reiterez încă o dată faptul că este o soluție prin care nu am făcut altceva decât să punem în stare de constituționalitate procedurile de desemnare, de numire a șefilor din cadrul instituțiilor care formează Ministerul Public, a procurorilor generali din cadrul Parchetului General, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism etcetera, asta pentru a elimina, din start, perspectiva de a aborda această soluție a comisiei noastre ca fiind în considerațiunea unor persoane, indiferent care este statutul acestor persoane.

După cum vă este cunoscut, Constituția noastră nu conferă președintelui României decât atributul de a numi judecătorii și procurorii, cu excepția celor stagiari, iar, prin Decretul de numire a președintelui, aceștia capătă inamovibilitate. Numirea în funcții administrative nu este o prerogativă a președintelui, ea nu poate fi decât o prerogativă a autorității publice care are sarcina să asigure independența justiției, iar această autoritate publică se numește Consiliul Superior al Magistraturii.

Soluția vă este deja cunoscută, ministrul justiției este cel care propune, Secția de procurori din cadrul CSM-ului formulează un aviz consultativ, iar cel care are dreptul de a numi în funcțiile respective este CSM-ul. Este o lege care face parte din categoria legilor organice, urmând a fi adoptată cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituție.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu doamna senator.

Ministerul Justiției, microfonul 9. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta punctul de vedere.

 
 

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Înțeleg că prezența mea astăzi, aici, este una pur simbolică sau care privește cadrul procedural. Eu am să-mi expun punctul de vedere cu privire la punctul 9 din ordinea de zi.

Din punct de vedere al oportunității am mandat să precizez faptul că, dată fiind stabilitatea cadrului legal, nu este oportună o astfel de propunere legislativă. Spun acest lucru întrucât sistemul de accedere la funcțiile de conducere, în prezent, este bine apreciat atât pe plan intern, cât și pe plan internațional și, în acest sens, vreau să aduc un singur argument: Raportul Comisiei Europene adresat României, unde este apreciat modul în care, în prezent, sunt stabilite propunerile pentru posturile de conducere din cadrul Parchetelor Generale, DNA, și așa mai departe.

În ceea ce privește textul în sine aș mai aduce un singur amendament: modificarea propusă ar trebui să se coreleze cu prevederile art. 40 lit. h din Legea nr. 317/2004 privind atribuțiile CSM. Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Ați încheiat, domnule secretar de stat? Vă anunț că nu sunteți o prezență simbolică, procedurile parlamentare obligă Guvernul să fie prezent la dezbateri prin reprezentanții săi.

Declar deschise dezbaterile generale. Înscrieri la cuvânt.

Dau cuvântul doamnelor, doamna senator Stănoiu a ridicat prima mâna, urmează domnul senator Gheorghe Constantin, domnul senator Șerban Nicolae și, după aceea, cu voia dumneavoastră, eu. De asemenea, s-a înscris la cuvânt și domnul senator Hașotti.

 
 

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Doamna președinte, eu, de obicei, nu primesc asemenea privilegii doar pentru că sunt doamnă.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Doamna senator Stănoiu...

 
 

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

De data aceasta, am să fac o excepție.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog s-o primiți, a fost între noi.

 
 

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Nu, am să fac și o excepție, pentru că sunt inițiatorul acestei propuneri, unul dintre inițiatori, la momentul acela, împreună cu un coleg din Grupul parlamentar al PSD, astăzi, când vorbesc, sigur, exprim și punctul de vedere al Partidului Conservator.

În primul rând, așa cum a precizat distinsa reprezentantă a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări sunt mai multe propuneri. O parte din propunerile respective sunt deja incluse, pe calea unor amendamente, în această propunere legislativă, așa încât sunt inițiator, dar și ceilalți colegi se pot considera coautori ai acestei propuneri legislative, pentru că, v-am spus, propunerile sunt cuprinse acolo și sunt binevenite.

La momentul respectiv, propunerea legislativă avea o altă formă și ea ținea cont de ceea ce, timp de patru ani, Comisia Europeană și chiar unii reprezentanți ai unor partide politice au susținut vehement: din procedurile respective să fie exclus ministrul justiției.

Sigur, aveam și o experiență în această materie și o experiență împărtășită, într-un fel, și de predecesorii mei la Ministerul Justiției. Situația ministrului justiției era destul de complicată și atunci, este destul de complicată și acum în raport cu procurorul general, pentru că statutul juridic și reglementările pe care le avem nu sunt foarte clare în acest domeniu. Lăsând întotdeauna ministrului justiției posibilitatea de a face această propunere, ea devine, prin forța lucrurilor, o propunere venită din partea unui om politic care poate nu întotdeauna, subliniez, nu întotdeauna, este autorul acestei propuneri. Iar procurorul general, deși în Constituție avem acea prevedere în legătură cu raporturile dintre ministrul justiției și procurorul general, dat fiind faptul că, prin ultimele modificări, i-am dat și dreptul de a fi membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii - ceea ce este o situație puțin inedită, ca două persoane aflate în raport de subordonare, să fie pe picior de egalitate într-un organism reprezentativ și trebuie neapărat să reflectăm asupra acestui lucru - am spus că este bine, până la urmă, să respectăm ceea ce Comisia Europeană a vrut și să scoatem ministrul din ecuație, rămânând această chestiune în atribuțiile Consiliul Superior al Magistraturii și ale președintelui țării, dar în viziunea mea de atunci - pentru că vedeți de când este propunerea - președintele țării era chemat numai să dea greutate acestor funcții, din poziția înaltei demnități pe care o deține să ofere greutatea necesară acestor funcții importante în stat. Sigur că, de atunci, lucrurile au evoluat sau involuat, depinde cum le privim. Între timp, au apărut manifestări de un anumit fel, prerogative exercitate într-un anumit fel sau în altul, lucru care a făcut Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să regândească într-un alt mod, prin amendamentele care au venit, această situație.

Este foarte bine, subliniez, că s-a revenit la ceea ce a fost proiectul inițial în legătură cu cariera magistraților - și pe care eu așa îl lăsasem la minister - ca ea să fie acordată plenului CSM. Este foarte bine că decide plenul CSM-ului asupra acestor numiri. Este binevenit acest amendament.

De asemenea, este foarte bine că s-au introdus criterii, precum vechimea și toate celelalte, care însoțesc acele condiții pe care trebuie să le îndeplinească acele funcții.

În concluzie, deși propunerea a suferit pe parcurs modificări se menține în continuare prerogativa ministrului de a face propunerea. În măsura în care ministrul va fi o personalitate puternică și va impune, prin calitățile profesionale și forța lui, prezența lui în CSM, va avea succes cu propunerile. În măsura în care nu va fi o asemenea persoană, CSM va rămâne unicul stăpân al acestor chestiuni.

Aici mă opresc cu considerațiile, pentru că am unele rezerve personale, dar, în numele Partidului Conservator, în numele inițiatorului și al colegului meu de la PSD, susținem raportul comisiei.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Constantin Gheorghe, Grupul parlamentar la PD-L sau liberal-democrat. Cum sunteți? Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamna președinte. Veți constata dumneavoastră cum suntem după alegerile din luna noiembrie. (Discuții, râsete)

Stimați colegi, este un moment delicat, acesta în care iau cuvântul, pentru că a fost ca la emisiunea "Surprize-Surprize" în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. De ce spun lucrul acesta? Pentru că, restabilind adevărul, și sper că doamna președinte nu mă va contrazice, vreau să fac un scurt istoric al acestei inițiative.

Această inițiativă a fost depusă prin luna aprilie 2006. Odată cu această inițiativă au mai fost depuse, în aprilie și mai, încă două inițiative. Una era a domnului senator Frunda György, alta a domnului senator Vasilescu și nu mai știu a cărui distins coleg senator. Această inițiativă a domnului deputat Iordache și a doamnei senator Stănoiu a fost dezbătută în Senat și, finalmente, a fost retrimisă la comisie pentru raport suplimentar. Acest lucru se întâmpla în luna martie 2007, stimați colegi, acum un an și jumătate. Iar miercuri, 3 septembrie 2008, deci la un an și jumătate, apare la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări o cerere a președintelui CSM, doamna Lidia Bărbulescu, o cerere care, din punctul meu de vedere, a fost total inoportună. De ce? În raportul inițial al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări se specifică, stimați colegi, ca să vedeți cum s-a încălcat procedura, - "La dezbateri a participat domnul deputat Florin Iordache, care a fost de acord cu amendamentele adoptate de comisie, ținând seama și de avizul CSM, dat în temeiul art.38 alin.3 din Legea nr.317/2004." Deci punctul de vedere al CSM-ului a fost dat la acea dată când s-a întocmit acest raport din 2006.

De data aceasta comisia nu a solicitat CSM-ului niciun fel de punct de vedere, niciun fel de aviz. CSM-ul, din proprie inițiativă sau stimulat de cineva, prin președinte, a trimis o cerere de modificare a art.54 din Legea nr.303/2004. Pur și simplu peste noapte.

Stimați colegi, să nu-mi spună mie cineva că nu e o chestiune politică. O stimez pe colega Vedinaș. Dumneaei spune că nu este constituțional ca președintele să facă aceste numiri. Ba este constituțional. Art.94 lit.c) prevede că, printre alte atribuții, președintele "numește în funcții publice în condițiile prevăzute de lege", iar legea îi poate da acest drept, cum i l-a dat și până acum. Numirea care o făcea președintele, până acum, era constituțională, nu a fost atacată de nimeni, niciodată. Dar președintele numește în condițiile legii!

De aceea, stimați colegi, am rămas extrem de surprins când această cerere a doamnei Bărbulescu, prin care i se adresa direct doamnei președinte Norica Nicolai cu niște cereri de modificare, nu a venit ca urmare a unei proceduri legislative. Nu are niciun drept CSM-ul să vină să ne ceară nouă să modificăm legi. CSM poate să ne dea un aviz la cererea noastră. Nu vine CSM-ul să ne ceară nouă să modificăm legi. Din punct de vedere procedural a fost încălcat grav statutul nostru de parlamentari.

În urma acestui demers al CSM-ului, am luat cuvântul în comisie și am spus că, procedural, nu avem de ce să discutăm această cerere. Imediat "s-a soluționat" problema și au apărut, a doua zi, joi, trei inițiative "scoase de la sertar". S-a supus la vot, de către domnul senator Șerban Nicolae, să luăm în discuție inițiativa doamnei senator Rodica Stănoiu. S-a votat. Bineînțeles că nu am nici un cuvânt de spus eu și colegul Eckstein Kovacs Peter, suntem minoritari, dumnealui este și prin lege minoritar - (Discuții, râsete) - eu doar în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. S-a stabilit să discutăm pe inițiativa doamnei Rodica Stănoiu așa, peste noapte. Nu era trecut în ordinea de zi, nu s-a spus, înainte de a primi de la CSM această solicitare, că vom discuta un raport suplimentar în urma retrimiterii la comisie a inițiativei doamnei senator Stănoiu și a domnului deputat Iordache. Deci totul este cusut cu ață albă.

Iar când a fost vorba de a nu exista imixtiunea politicului, stimată doamnă colegă Vedinaș, președintele României - și nu vorbim despre domnul Traian Băsescu, noi facem legi de principiu, nu le facem pentru X sau pentru Y -, conform Constituției, este apolitic. (Discuții, râsete)

Ministrul justiției, care propune, doamna senator Vedinaș, este membru al unui guvern politic. (Discuții) Eu vorbesc de principii. Probabil că România va intra într-o stare de normalitate în viitor. Dar niciodată un ministru nu poate să nu fie politic, pentru că guvernul este eminamente politic.

Atunci, îmi pun întrebarea: de ce această rapiditate de a lua în discuție acest proiect-inițiativă? Nici inițiatorii nu cred că mai sperau vreodată să ajungă la o dezbatere în plen, cu un raport suplimentar și așa mai departe. Și, nu uitați, nu era una, ci trei inițiative legislative care stăteau bine mersi "la sertar", la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și nimeni nu avea nevoie de ele.

Aș vrea să întreb de ce s-a pus problema oportunității în acest moment când în Raportul Comisiei Europene privind justiția aprecierile au fost încurajatoare? Absolut în niciun punct sau subpunct al raportului nu se vorbea de faptul că numirile făcute de președintele României impietează asupra actului de justiție și blochează reforma justiției, stimați colegi. Însăși reprezentanul Guvernului consideră ca inoportună această modificare. Atâta timp cât lucrurile funcționează bine, de ce nu suntem de acord cu această formulă?

Știți ce spune Raportul Comisiei Europene? Spune că lipsurile noastre majore sunt funcționarea ANI, a DNA-ului și lipsa celor două coduri - Codul penal și Codul de procedură penală. Acestea sunt problemele care trebuie să preocupe, nu numirea în funcțiile prevăzute în această modificare. De aceea apreciez sinceritatea reprezentantului Guvernului care a spus că are un rol decorativ și că i se pare inoportună această modificare.

Nu vreau să mai insist asupra acestui subiect. V-am vorbit despre cronologia faptelor, am făcut și un scurt istoric și vreau să vă spun că grupul nostru nu va vota acest raport de admitere, date fiind argumentele pe care le-am adus în fața dumneavoastră.

Vreau să fiți conștienți că, atunci când am spus că în spatele acestei mutări rapide și surprinzătoare este un act politic, îmi asum răspunderea celor spuse, deoarece este inadmisibil să încălcăm toate procedurile parlamentare pentru a servi o cauză. Iar cei care mă ascultă, unii dintre ei, cred că știu mai bine și au înțeles. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, dați-mi voie să iau cuvântul în calitate de președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Doamnelor și domnilor colegi, este pentru prima dată când, în plenul Parlamentului României, ni se reproșează că nu ținem actele normative "la sertar".

Da, stimați colegi, această comisie nu înțelege să țină nici un act normativ "la sertar", pentru că nu-și dispută chestiuni de oportunitate politică. În viziunea membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, indiferent din ce partid ar face aceștia parte, suntem juriști și ne onorăm, în primul rând, această profesie și, în al doilea rând, mandatul pe care l-am primit de la electorat.

Nu înțeleg să se facă un proces de intenție acestei comisii, pentru că nu "a ținut un act la sertar".

Aș vrea să vă redau, în scurte cuvinte, cronologia respectului față de Regulament în ceea ce privește această inițiativă legislativă.

Da, stimați colegi, când am preluat această calitate de președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări foarte multe inițiative legislative erau "ținute la sertar". Am decis, în acord cu dumneavoastră, că nimic nu ne dă dreptul să clarificăm noi ce este sau ce nu este important pentru procesul de legiferare și că fiecare inițiativă legislativă merită dezbătută și supusă votului dumneavoastră.

Aceste inițiative legislative erau, cum spunea domnul senator Constantin Gheorghe, pe bună dreptate, "ținute la sertar" de foarte multă vreme. Conform procedurilor parlamentare și conform Regulamentului Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în această vară, a lucrat în nenumărate perioade de timp: și în prima și în a doua parte a vacanței parlamentare.

Stimați colegi, am fost sesizați de plenul Senatului în legătură cu un raport suplimentar și, ca atare, procedura ne obliga să cerem un punct de vedere Consiliului Superior al Magistraturii, este o procedură obligatorie prevăzută de lege.

Modul în care își formulează CSM-ul avizele nu poate fi cenzurat de Parlamentul României. Nu ne-a interesat faptul că acest Consiliu Superior al Magistraturii are un anumit tip de viziune, noi suntem obligați, ca parlamentari, să apreciem punctele de vedere ale celorlalte autorități, după care să decidem conform interesului public și propriilor noastre conștiințe.

Din păcate, stimatul nostru coleg, din rațiuni subiective care țin de dumnealui, nu a fost prezent la această ședință pentru a verifica dacă procedura parlamentară a fost îndeplinită. Este o chestiune care nu cred că este onorant să o invocăm: că nimeni nu se poate prevala nicăieri de propria lui culpă, iar obligația noastră, ca parlamentari, este să fim prezenți la lucrările Senatului: fie în plen, fie în comisii.

Ca atare, această chestiune care încearcă să pună sub semnul întrebării decizia Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este una care, iertați-mă, nu ar trebui să facă parte din limbajul Parlamentului.

Nu înțeleg de ce o comisie să fie acuzată pentru că și-a permis să dezbată un proiect de lege, indiferent care ar fi el, indiferent ce obiect ar avea și, cu siguranță, stimați colegi, până la finalizarea acestui mandat, ne vom permite să dezbatem toate proiectele de lege care se află pe agenda Senatului.

Aceasta a fost precizarea pe care o fac în calitate de președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

(Doamna vicepreședinte Norica Nicolai revine la masa prezidiului.)

Mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti. După aceea, domnul senator Șerban Nicolae.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu nu voi ține un discurs în favoarea unei atitudini sau a alteia. Eu vin și vă spun dumneavoastră doar atât: verba volant, scripta manent.

Eu am aici stenograma ședinței plenului Senatului din data de 2 martie 2006 și vă voi spicui din această stenogramă, ca să vedeți ce am hotărât noi atunci. Bineînțeles, doamna Monica Macovei ne onora pentru a doua oară cu prezența Domniei Sale în Senat.

Știți că au fost dezbateri ample exact pe aceeași temă. Și am să spicuiesc.

După cuvântul doamnei Monica Macovei, domnul senator Mircea Geoană - și vă voi da citate -: "De aceea, poziția partidului nostru este consecventă cu ceea ce am stabilit la consultările de la Palatul Cotroceni. Un singur punct a rămas nesoluționat din punct de vedere metodă: desemnarea procurorilor de către CSM. Poziția PSD-ului la consultările de la Controceni a fost că ar fi bine să putem să rezolvăm acest subiect în cadrul actualului proiect și, în acest scop, avem pregătit un amendament pe direcția respectivă." Nu mai insist.

Domnul senator Frunda György - citez -: "Ne bucură, de asemenea, faptul că președintele țării a luat în considerare toate punctele de vedere pe care delegația UDMR le-a prezentat la Palatul Cotroceni. Noi, acolo, am susținut, printre altele, și necesitatea ca procurorul general al republicii, ca directorii direcțiilor din PNA" - DNA mai nou - "să fie propuși spre numire de către CSM. Așa credem și acum." Am încheiat citatul.

Au fost dezbateri și domnul senator Dan Voiculescu - la vremea aceea -, în conformitate cu Regulamentul Senatului, art. 18, solicită o pauză de consultări. Domnul președinte Văcăroiu a dat pauza de consultări.

După pauza de consultări, cel care a cerut pauza, domnul Dan Voiculescu, din nou, spune... Și nu l-am auzit atunci pe distinsul nostru coleg, pe domnul senator Constantin Gheorghe, să aibă o altă opinie decât fostul președinte al Domniei Sale. Nu a zis nimic, dar, sigur, în România, opiniile se schimbă repede și drastic.

Domnul Dan Voiculescu - citez -: "Domnule președinte, stimați colegi, am bucuria să vă aduc la cunoștință că, urmare a consultărilor, fiecare lider de grup parlamentar își va exprima punctul de vedere, dar ce este foarte important este că s-a ajuns la un consens. Parlamentul României - Senatul României - a dovedit maturitate. Grupul Partidului Social Democrat își va retrage amendamentul" ; doamna ministru Macovei a argumentat de ce și s-a hotărât - citez în continuare - "ca în termen rezonabil, rapid, să se elaboreze o propunere legislativă de către grupurile parlamentare". Nu s-a elaborat această propunere legislativă.

Subsemnatul: "Într-adevăr, domnule președinte, din fericire, liderii grupurilor parlamentare au ajuns la o soluție consensuală. S-a convenit să se desemneze specialiști și o comisie să elaboreze o propunere legislativă, iar dezbaterea să se concretizeze într-un proiect de lege, într-o inițiativă parlamentară" - ceea ce discutăm noi astăzi - "de natură să rezolve toate problemele litigioase ridicate în acest an referitor la CSM."

Domnul senator Mihai Ungheanu - citez -: "Grupul PRM va vota această lege. Discuția care a avut loc și înțelegerea au dus la retragerea amendamentului în condițiile în care se va elabora o lege specială." Am încheiat citatul.

Domnul senator Attila Verestoy - citez -: "Noi am decis ca, pe marginea celor prezentate de domnul senator Frunda György, care a spus că, într-adevăr, e de dorit reglementarea în acest domeniu, ceilalți colegi din grupurile parlamentare, în frunte cu domnul Frunda, să înceapă de pe acum elaborarea acestei legi."

Domnul senator Ion Iliescu - citez -: "Am discutat de atâta vreme rolul care revine Consiliului Superior al Magistraturii, care nu este subordonat forțelor politice și celor care sunt la guvernare" - orice s-ar spune, acolo sunt judecători care nu au făcut politică și nu fac politică; președintele țării a făcut și mai face politică din când în când, arareori - "și, așa cum s-a consacrat, acest principiu pentru desemnarea judecătorilor, la propunerea CSM-ului și, apoi, prin decret, numirea de către președinte ... și așa mai departe." Deci foarte interesant.

Domnul senator Mircea Geoană arată și Domnia Sa agrementul și că se va elabora un proiect de lege.

Dar este foarte interesant ce spune domnul Berceanu, la vremea aceea, liderul colegilor democrați din Senat. Citez: "Am căzut de acord cu toți liderii să se facă un proiect de modificare a legii, care vorbește despre numiri, și acolo să rezolvăm această problemă." Am încheiat citatul.

Regretatul nostru coleg, domnul senator Antonie Iorgovan: "Prin urmare, achiesăm la înțelegere și pe această idee, și anume a rolului CSM-ului în numirea celor care au funcții de conducere. Vom participa la viitoarea comisie."

Asta au spus liderii tuturor grupurilor parlamentare în ședința plenului Senatului din 2 martie 2006.

Domnule senator Constantin Gheorghe, au spus că trebuie să se elaboreze o lege referitoare la numirea celor în cauză.

Dar să vă mai dau un citat extrem de interesant, ca să vedeți cum a acționat doamna Monica Macovei.

Cum bine știți, au fost și alte proiecte pe această temă. Noi suntem Cameră decizională și, pe un astfel de proiect și o astfel de propunere legislativă, în ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2006, la trei luni de la cele citate înainte, doamna Monica Macovei spune în plenul Camerei Deputaților - uitând că a participat la consultările cu liderii grupurilor parlamentare și și-a luat angajamentul că va susține ceea ce discutăm noi astăzi -: "DNA lucrează foarte bine și e foarte important să se evite schimbarea regulilor precum revocarea sau numirea procurorilor."

Este incredibil, domnule!

Mai departe: "În Senat, au existat încercări de schimbare a procedurilor de numire și revocare a procurorilor cu funcții de conducere. E vorba de propunerea doamnei Stănoiu. Aceasta ar fi subminat responsabilitatea sistemului și ar fi scăzut capacitatea operațională a DNA."

La două luni și jumătate după ce, în prezența Domniei Sale, toți liderii grupurilor parlamentare au convenit că este nevoie de o nouă lege!

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. E foarte bine că ne mai aducem aminte de pozițiile și de consecvența politică.

Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul 3... Dumneavoastră alegeți microfonul, domnule senator, și, sigur, cred că microfonul central e o opțiune mai bună, nu?

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, doamna președinte.

Cu scuzele de rigoare pentru ținută, am ținut să iau cuvântul de la tribuna centrală, pentru că mie mi se pare că ducem discuția într-o zonă care nu ne face cinste.

Mai întâi, aș vrea să fac o precizare - și în calitate de vicelider de grup - pentru domnul secretar de stat Tănăsescu de la Ministerul Justiției, căruia aș vrea să-i atrag atenția, cu tot respectul, dar și cu toată fermitatea, că aici este în calitate de reprezentant al Guvernului, că prezența reprezentanților Guvernului este obligatorie, că aceștia au statut de invitați, iar țâfnele personale, mai ales la adresa Senatului, nu sunt admisibile sub nicio formă.

Am fost ministru delegat pentru relația cu Parlamentul și așa ceva nu am tolerat nici atunci. Atunci când eu am greșit, m-am dus în fața Camerei Deputaților și mi-am cerut scuze, și sunt colegi care pot confirma.

A doua chestiune. Am dus foarte mult discuția - cu tot respectul pentru domnul coleg Constantin Gheorghe - într-o zonă care nu are nicio legătură cu realitatea. În loc să discutăm despre fondul propunerii, am discutat despre chestiuni procedurale, unele din ele, de asemenea, cu tot respectul spun, neadevărate, pentru că se uită niște lucruri importante.

La Cotroceni - de aceea mi-am și permis gluma, când i-a sunat telefonul, să spun că poate e telefonul de la Cotroceni -, Președintele României, în prezența reprezentanților partidelor politice parlamentare, ne-a solicitat, ne-a rugat chiar - chiar așa a și spus: "Vă rog eu, de data asta." - să acceptăm ca numirea șefilor din Parchetul General, DNA și DIICOT să se facă în formula propusă de doamna ministru Macovei, respectiv de către Președintele României la propunerea ministrului justiției, cu caracter temporar, ceea ce a confirmat și domnul senator Hașotti citând din stenograma ședinței respective. De altfel, domnul Dan Voiculescu știa ce se discutase la Cotroceni și nu inventa o procedură nouă.

Eu vă mărturisesc faptul că am fost împotriva acelui aranjament, de aceea nici nu am luat cuvântul la acea dezbatere, după ce liderii grupurilor parlamentare au făcut acea convenție, pentru că am fost împotriva cecului în alb dat ministrului justiției de la acea vreme. Știam foarte bine că argumentele pe care le ivocă nu au legătură cu un caracter temporar al propunerii, nu au legătură cu o soluție de moment, ci vizează, pe termen lung, un control strict al șefilor din Parchet - atât la nivelul Pachetului General, cât și la nivelul DNA și DIICOT, care sunt structuri în cadrul Parchetului General, dar cu un statut distinct -, legarea de comanda politică a ministrului justiției și a Președintelui României.

Acum, aș vrea să revin însă la problemele de fond, pentru că ceea ce am făcut noi, într-adevăr, pare nou, pare cu caracter de inedit, dar am pornit de la textul constituțional. Ne-am permis - poate e o greșeală - să evoluăm în gândire, în perspectivă, în abordarea acestor chestiuni, să nu rămânem prizonierii anului 2004.

În Constituție, avem următoarele texte:

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției."

"Președintele României numește în funcție judecătorii și procurorii propuși de CSM" - și am să fac o precizare, pentru că am fost trimiși să citim Constituția - "cu excepția celor stagiari".

Acest text, invocat deja și anunțat ca o posibilă armă la un atac la Curtea Constituțională, arată că, de fapt, sunt oameni care - în funcții înalte în statul român - încă nu citesc sau încă nu înțeleg Constituția.

Această mențiune - "cu excepția celor stagiari" - arată în mod cert că e vorba de numirea în funcția de judecător sau de procuror, în funcția profesională - nu în funcția administrativă, funcția de conducere -, de la instanțe și parchete. Că este așa, o dovedește faptul că la ora actuală doar șefii din Parchetul General și șefii de la DNA și DIICOT sunt numiți pe procedura prevăzută de lege în momentul de față, respectiv de Președintele României la propunerea ministrului justiției.

Dacă am interpreta textul constituțional în sensul că Președintele României numește în funcții atât profesional, cât și administrativ - de conducere - pe toți judecătorii și procurorii, atunci eu vă spun că inclusiv adjunctul primului procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari - ca să dau un exemplu - ar trebui numit în funcție de Președintele României. Acest lucru nu se întâmplă și nu suntem într-o stare de neconstituționalitate.

Repet: mențiunea "cu excepția celor stagiari" arată că e vorba de judecători și procurori definitivi în profesie, iar cei care profesează în domeniul dreptului știu ce înseamnă procuror și judecător definitiv, avocat definitiv și așa mai departe. Este valabil și la notari, și la consilierii juridici.

De aceea, am propus ca ministrul justiției să rămână în această procedură, în cadrul acestor competențe legate, cu Consiliul Superior al Magistraturii, la numirea în funcție și revocarea procurorului general al României, a adjuncților acestuia, a procurorului general DNA, a procurorului general DIICOT, a adjuncților acestora și a șefilor de secție din Parchetul General, pentru că mai avem un articol care spune: "Procurorii își desfășoară activitatea (...) sub autoritatea ministrului justiției."

La momentul anului 2004, sub presiunea Societății Civile din care, la vremea respectivă, făcea parte, cu vehemență și cu proeminență, doamna Monica Macovei, se spunea că ministrul justiției ar da un caracter de politizare activității Parchetului.

Atunci am fost de acord - era și opinia experților de la Comisia Europeană - că trebuie să scoatem ministrul justiției din zona de competențe legate, să-l lăsăm doar în zona de propunere, dar astăzi trebuie să respectăm textul Constituției și să ajungem la concluzia că cel care nu are ce căuta în această procedură este Președintele României.

Și fac o precizare. Propunerea pe care am făcut-o astăzi, pe care v-o supunem atenției și aprobării dumneavoastră, nu are legătură cu persoanele aflate în funcție în acest moment. Este o propunere valabilă pe termen lung, indiferent cine ar fi președintele României, indiferent cine ar fi ministrul justiției, indiferent cine vor fi cei care vor face parte din Consiliul Superior al Magistraturii.

De altfel, un argument în plus pe care nu-l aveam, să zicem, acum o săptămână sau două sau trei, referitor la faptul că procedura în forma actuală nu este una care să ne dea siguranța independenței justiției, este cel legat de faptul că o propunere a ministrului justiției a fost avizată negativ de secția de procurori a CSM, dar se poate merge mai departe.

Cu alte cuvinte, Consiliul Superior al Magistraturii, gestionarul carierei procurorilor și garantul independenței justiției, își dă cu părerea în calitate de chibiț. Stă pe margine și are opinie. Putem să ținem cont sau să nu ținem cont de părerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Or, această instituție este una prevăzută de Constituție. Are un caracter fundamental și, dacă vorbim de puterea legislativă - și ne referim la Parlament -, de puterea executivă - și ne referim la Guvern și la șeful statului -, avem și puterea judecătorească, avem autoritatea judecătorească, cu instituții care să-i garanteze independența și să-i garanteze gestiunea activității.

La Consiliul Superior al Magistraturii, indiferent ce ar face o putere politică, vom avea întotdeauna un echilibru de forțe, vom avea întotdeauna oameni care vin din profesie, cel puțin cei 9 judecători și 5 procurori, care nu au legătură cu partidele politice și nu pot avea o legătură directă cu partidele politice. Nu neg ipoteza în care unii ar putea să fie influențați, dar principiul rămâne valabil și prezumția este cea a independenței Consiliului Superior al Magistraturii față de interesele politice.

De aceea, am ajuns la această soluție și vă rog să credeți că este una judicios și temeinic studiată și argumentată și, chiar dacă nu am reușit noi să fim foarte convingători în toate argumentele, ducând-ne în zona de proceduri, ducându-ne în zona de istorie sau de citate din ședințe anterioare, nu a fost niciun fel de scamatorie.

Am așteptat ca Ministerul Justiției sau Guvernul - cu doamna Macovei, fără doamna Macovei -, succesorii Domniei Sale să vină cu propunerea la care se angajaseră și în legătură cu care chiar Președintele României se constituise în garant, în anul 2006, iar, când am văzut că aceste lucruri nu se întâmplă, am procedat la punerea pe rol a proiectelor de lege. Erau trei care așteptau. Cel mai vechi este cel inițiat de doamna senator Stănoiu și domnul deputat Florin Iordache. De aceea, procedural, celelalte două vor fi considerate respinse, așa cum s-a întâmplat și în alte situații, inclusiv la taxa auto, și vă rog să fiți de acord că este o lege necesară, că ea poate intra în vigoare și că mandatele, așa cum sunt ele acum, continuă.

Am evitat să dăm o normă tranzitorie care să intervină asupra mandatelor aflate în desfășurare, tocmai pentru că nu am vrut să facem din asta un instrument fie în mâna ministrului justiției, fie în mâna altor persoane interesate de a proceda imediat la revocări și la noi numiri, în funcție de alte interese.

Cei care sunt actualmente numiți pe funcții și sunt în exercitarea unui mandat de procuror general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de adjunct, de șef de secție, șef la DNA sau DIICOT și adjuncții acestora rămân în exercitarea mandatului până la terminarea acestuia și vă rog să fiți de acord că este o soluție echilibrată și corectă care nu aduce niciun beneficiu politic celor care au făcut această propunere și niciun dezavantaj politic celor care s-au simțit vizați în mod indirect de această propunere.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Eckstein, vă rog.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, vreau să confirm cele spuse de doamna senator Norica Nicolai. Aceste trei proiecte care sunt, într-adevăr, vechi nu au fost dosite la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Domnul coleg Constantin a venit mai târziu la această comisie și, poate, nu are toate informațiile.

Aceste proiecte au fost inițiate și, după aceea - și la insistențele, printre altele, ale colegului meuFrunda György -, urma să le punem pe ordinea de zi în plenul Senatului. Executivul, prin glasul ministrului sau al secretarului de stat de la justiție, ne-a solicitat întotdeauna să amânăm acest lucru, întrucât aveam semnale foarte clare de la Comisia Europeană că nu era agreat, nu era de dorit să schimbăm regulile jocului în acel moment.

Acesta este motivul pentru care propunerile legislative au o vârstă venerabilă pentru o inițiativă legislativă.

Revenind pe fond, aici sunt trei inițiative legislative. Prima inițiativă vine din partea PSD, din partea a doi colegi de la PSD, doamna senator Stănoiu era încă membru PSD; a doua aparține colegului Frunda György, iar a treia este a colegilor de la PC.

Toate trei au, practic, același conținut și doresc același lucru. Inițiatorii ne-au solicitat nouă, Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, și, după aceea, plenului Senatului să-l schimbăm pe titularul celui care are posibilitatea să propună șefii, liderii parchetelor.

Cele trei spun să luăm această competență de la ministrul justiției și să o dăm CSM-ului - și sunt argumente, de altfel, în Constituția României pentru această soluție; Grupul parlamentar al UDMR susține, desigur, inițiativa inițială a colegului nostru Frunda György -, iar numirea o face președintele, pentru că așa scrie în Constituție; este art.134, la capitolul consacrat Consiliului Superior al Magistraturii, în care scrie negru pe alb că "președintele numește în funcție pe procurori, la propunerea CSM".

Acum, noi putem să adăugăm la lege, dar este total neconstituțional. Unde Constituția nu distinge între funcție administrativă și intrarea, practic, în funcția de magistrat, noi, ca Parlament, nu putem să facem acest lucru decât prin modificarea Constituției.

Ca atare - și aici a venit elementul pomenit de colegul meu Gheorghe Constantin -, surprize, surprize.

Erau trei inițiative cu același conținut și noi, comisia, am întors-o, nu cu 180o, cu 90o. Nu am luat ministrului justiției competența de a propune pe acești lideri, dar am schimbat titularul.

Eu m-am așteptat ca inițiatorii să protesteze vehement. Este de fapt o deraiere, o deviere a voinței lor ca parlamentari care ne-au cerut un lucru, și noi am hotărât taman altceva.

Aici este clar că forma propusă prin raport, din punct de vedere juridic, este neconstituțională, iar acest lucru se va constata și, cum să zic, nu ne face mare plăcere și onoare ca să propunem ceva neconstituțional.

Și, dacă vreți, mai este și latura politică. Aici, domnul ministru al justiției, pe care eu îl stimez foarte sincer pentru competență, pentru eleganță, pentru diplomație, a fost întrebat de vreo două sau trei ori: " Bine, domnule ministru, dumneata ții la această capacitate de a face propunerile pentru că este în ograda dumitale, dar ce părere ai că numirea se face de Consiliul Superior al Magistraturii și i se ia această jucărie președintelui jucător?"

La această întrebare, iarăși foarte elegant și diplomat, domnul ministru nu a dat un răspuns, pentru că domnul ministru însuși este în relație cu Comisia Europeană, el este cel care citește raportul în care Comisia Europeană ne cere expressis verbis ca în privința justiției să nu schimbăm regulile numirilor în timpul jocului.

Reacția a venit imediat și mie mi se pare că, aici, un grup politic, mai multe grupuri politice vor să scoată niște castane din foc cu mâna noastră, a parlamentarilor.

Desigur, Executivul nu-și permite să susțină o astfel de inițiativă și este absolut de înțeles.

În opinia mea, nu ar fi normal ca noi să susținem acest raport și această soluție care - după cum am spus cu toții, și antevorbitorii mei, noi ne gândim numai pentru viitor, nu ne gândim la persoane - are un singur scop. Eu nu sunt de acord să facem legi pentru un singur om.

Mandatul șefului DNA a expirat, iar președintele, dacă face bine, dacă ar face bine, dacă se gândește într-un fel, are o posibilitate legală de a stopa numirea unei alte persoane, iar această, cum să zic, competență constituțională încercăm să o luăm din mâna Domniei Sale pentru un singur om.

Ca atare, eu personal am votat împotriva acestui raport, susțin că acest raport este păgubos pentru relațiile noastre internaționale, este păgubos pentru stabilitatea din fruntea unor instituții ale statului și solicit să o respingeți prin vot.

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ofer cuvântul doamnei senator Norica Nicolai, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi,

Am vorbit, în calitate de președinte, pe chestiuni procedurale, acum vorbesc în numele Grupului parlamentar al PNL.

Domnul senator Hașotti a prezentat stenograma, eu voi prezenta poziția partidului.

Am o certitudine, stimați colegi, și certitudinea am avut-o aseară, la Televiziunea Română, când un om foarte important în viața publică românească vorbea despre un biet domn Morar care a arestat și el pe un membru PD-L odată... Și ce dacă? Pentru asta trebuie să punem în discuție mandatul dumnealui!? Pentru asta trebuie să avem atâtea discuții în legătură cu procedurile constituționale!?

Citând cu jumătăți de măsură din Constituția României, în realitate, suntem într-un joc politic pe care nu vrem să-l recunoaștem. Jocul politic, stimați colegi, a început după 2004.

Am analizat la comisie foarte atent Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. În anexa nr. 9 din Tratatul de aderare, punctele 2, 3, 4 și 5 vorbesc despre aceste instituții și legile care le reglementează și precizează că opțiunile Parlamentului României de la acea dată sunt cele solicitate și agreate de Comisia Europeană, deci cele promovate de ministrul vremii - nu știu dacă era doamna Stănoiu sau domnul Diaconescu.

Venim în 2005, adoptăm Legea nr. 247/2005 prin evitarea dezbaterilor în Parlament și, atunci, Comisia Europeană agreează o poziție promovată de un ministru al vremii. La vremea respectivă, argumentul dirimant în legiferare, în România, era viziunea Uniunii Europene, obligatoriu a fi respectată, pentru că ea prejudiciază interesele de politică externă ale României, așa cum spunea domnul senator Eckstein.

Stimați colegi, sper că nu am uitat că, totuși, din ianuarie 2007, România este țară membră a Uniunii Europene. I se aplică aceleași reguli ca tuturor țărilor comunitare, nu este o țară de periferie, nu este o țară de frontieră, este o țară care, dacă respectă legislația comunitară, tratatul constitutiv - Tratatul de la Roma -, cere să-i fie respectate drepturile și suveranitatea națională în egală măsură.

Vorbim despre stabilitate legislativă și toți evităm cu eleganță să spunem că stabilitatea legislativă vizează stabilitatea unei persoane în fruntea unei instituții. Cred că Parlamentul României nu face legi pentru persoane. Face legi pentru principii.

Au reamintit colegii mei o lungă serie de dezbateri politice pe această chestiune, o întâlnire pe care am avut-o cu toții la Palatul Cotroceni, când Președintele României a acceptat devierea constituțională a prevederilor legale de la acel moment. Nu facem decât să respectăm strict Constituția. Justiția se înfăptuiește în numele legii, stimați colegi, nu se înfăptuiește în numele intereselor persoanelor, indiferent care ar fi ele.

În lectura clară și cu bună-credință, nu trunchiată, a textelor constituționale, avem câteva certitudini. Președintele numește în funcție, în carieră, judecătorii și procurorii. Este dreptul lui pentru că, în conformitate cu art. 1 din Constituția României, puterile se controlează într-un echilibru. Acest echilibru îl asigură Președintele României, prin numirea în funcția profesională a judecătorilor și procurorilor, pentru că, altfel, legiuitorul constituant nu ar fi adăugat mențiunea "cu excepția celor stagiari".

Este o onoare pentru persoanele care sunt eligibile a îndeplini această funcție să fie numite în funcție de Președintele României, prin decret acordându-se și inamovibilitate.

Dar am creat o instituție care se numește Consiliul Superior al Magistraturii, care are niște reguli de funcționare, reprezintă o comunitate profesională și este garantul independenței în justiție.

Să înțeleg, în anumite viziuni, că un singur om, în România, este garantul independenței justiției, și nu o comunitate profesională, căreia îi dăm atribuția să-și aleagă pe cel care, managerial, îi poate crește audiența publică, respectul public, eficiența profesională și o poate transforma într-un serviciu public acceptat de toată lumea?

Sau putem să admitem, așa cum admitem în discursul unora, că numai o singură persoană, care a renunțat, pentru un mandat de cinci ani, la a face politică, reprezintă garanția independenței unui sistem în România?

Nu, stimați colegi. Omenește vorbind, niciodată nu putem pretinde, dacă suntem logici, că numai unul dintre noi are dreptate. Poate, aici, în dezbateri, vom dovedi, respectându-ne unul pe celălalt, că avem dreptate cu toții.

Ca atare, nu trebuie să vă temeți că ceea ce am făcut în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și ceea ce vă propunem să votați astăzi este în afara Constituției. Este strict în prevederile constituționale și, dacă vreți, ca decizie politică, eu cred că trebuie să renunțăm cu toții la orice formă de a controla justiția, iar acest lucru nu se poate realiza decât dând competențe și atribuții corpului profesional, recte Consiliului Superior al Magistraturii care, într-un gest pe care eu îl salut, a cenzurat o propunere recentă a ministrului justiției, lucru pe care îl cunoaștem cu toții.

Aș vrea să înțelegem un singur lucru: atunci când nu ești capabil să dezvolți o viziune, atunci când nu ai un proiect politic care să democratizeze o națiune, atunci te duci la autoritatea publică, te duci la forța publică, te duci la poliție, te duci la procurori, te duci la judecători.

Eu sper că acest demers, care este public astăzi, să fie ultima rămășiță a unei tentații totalitare care îi bântuie pe liderii politici, iar gestul nostru din Senatul României, Cameră decizională, să fie un pilon la o stabilitate democratică de care România are nevoie.

Grupului parlamentar al PNL va vota această propunere legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Din sală: Aș dori dreptul la replică.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin. În primul rând, aș vrea să epuizăm intervențiile în numele grupurilor parlamentare.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Aș dori să intervin în numele Grupului parlamentar al PRM.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da. Ofer cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaș. Dacă nu mai sunt grupuri parlamentare care doresc să intervină, vom da un drept la replică sau dreptul la intervenții din partea colegilor independenți.

Aveți cuvântul, doamna senator Vedinaș.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Țin să spun, de la început, că și eu îl stimez în egală măsură pe colegul Constantin Gheorghe - oricum o să aibă un drept la replică -, dar, după ce urci așa o Golgotă ca să îți construiești o carieră universitară, este cam greu să accepți să fii contrazis sau să primești lecții ale specializării în care trudești de amar de vreme.

Spun asta pentru că, pentru mine, este o experiență foarte interesantă să asculți ce interpretări se dau legii noastre fundamentale și cum, pentru a ne apăra niște opinii care, în mod fundamental, sunt de natură politică, o stâlcim, ne jucăm cu ea ca și când am fi un copil care se joacă așa cu o minge sau cu un "hopa Mitică".

Nu, dragii mei. Vreau să vă rog, cum am mai făcut-o și cu alte prilejuri, să mă detașați de dimensiunea mea politică și să vă spun că ceea ce susțin în fața dumneavoastră mă reprezintă, în mod categoric, ca specialist în dreptul public.

Încep să comentez pe rând.

S-a invocat art. 94 alin. (1) care recunoaște atribuția președintelui de a numi în funcții publice și faptul că acesta ar fi unul din textele care ne-ar permite să menținem în continuare soluția de numire de către președinte a șefilor parchetelor, Parchetului General etc.

Dragii mei, acea atribuție prin care Constituția trimite la alte legi care pot lărgi palierul de atribuții ale președintelui în niciun caz nu poate fi interpretată într-un mod care să infirme alte prevederi constituționale care consacră reguli și principii esențiale pentru statul de drept. Am în vedere prevederea constituțională care consacră independența justiției ca una dintre valorile supreme și garantate și ca o limită de revizuire a Constituției, și anume art. 152 alin. (1) din Constituție. Am în vedere prevederea care proclamă independența justiției, și anume art. 124 alin. (3).

Deci este categoric că, atunci când trebuie să recunoaștem posibilitatea de a numi în alte funcții publice, trebuie să avem în vedere până unde se întinde această posibilitate. Poate ea să se întindă până acolo încât să infirme rolul CSM-ului de garant al independenței justiției, care a fost până acum citat și de colegii care au vorbit? În niciun caz nu poate să facă lucrul acesta.

S-a susținut, de asemenea, că, de fapt, prin soluția noastră, noi am modificat Constituția și că în Constituție nu se face diferență între profesiune și funcția administrativă. Se face. Colegul care a avut această susținere a citat trunchiat textul constituțional și mă refer la art. 134 alin. (1) care spune: "Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii." Tocmai acea excepție care-i vizează pe cei stagiari ne determină pe noi să înțelegem că, de fapt, se are în vedere funcția profesională, și nu funcția administrativă.

Noi nu inovăm nimic, dragii mei.

Am o veste proastă pentru cei care au făcut astfel de susțineri: din anul 2004, șefii de instanțe și de parchete, cu excepția celor care fac obiectul discuției de astăzi, sunt numiți de CSM. Și atunci, cum într-un caz regula funcționează, și în altul nu?

Deci Consiliul Superior al Magistraturii poate să numească șeful unui parchet din nu știu ce județ, poate să facă alte numiri care înseamnă tot funcții de conducere de la instanțe și de la parchete, dar, hodoronc-tronc, i-am scos această prerogativă. Pe ce criterii? Pe ce filozofie a Constituției?

Ar fi multe de spus, dragii mei.

Invocarea caracterului apolitic al președintelui, ca șef de stat, este o chestiune, o glumă bună, pentru că noi știm că cel puțin șefii de stat pe care i-am avut până acum au avut o apartenență politică de care, până la urmă, omenește, nu s-au putut debarasa. Că unii nu au putut să se debaraseze deloc - și asta este o chestiune pe care o putem discuta - este altă problemă, dar, în momentul în care vom avea un președinte care să fie un independent, o persoană neutră politic și să promoveze într-o astfel de funcție, putem să reluăm discuția.

Noi nu facem legi, dragii mei, în considerațiunea unor oameni, nu ne interesează că unul a fost și altul nu mai este om politic sau se pretinde că nu mai este om politic. Noi facem legi în considerațiunea principiilor care trebuie să guverneze statul de drept pe care-l proclamă primul articol din Constituție, ne place, nu ne place.

Pentru multe alte considerente pe care le-au invocat colegii mei și pe care aș putea să le mai adaug și eu, dar mă opresc aici pentru că timpul nostru este prețios, susțin încă o dată că soluția noastră este una care să așeze funcționarea Ministerului Public pe niște făgașe care să excludă, să elimine în viitor influența politică.

Îmi exprim mirarea față de poziția reprezentantului Ministerului Justiției care este contrară, dragii mei. Mulți dintre dumneavoastră, pentru că nu sunteți membri, nu ați fost la ședința Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar citez, și sper că nu mă înșală memoria, ceea ce domnul ministru, căruia i-am cerut punctul de vedere pe soluția noastră, a spus textual: "Atâta vreme cât ministrul justiției nu este exclus din ecuație și cât timp el face propunerea, evident că suntem de acord cu această soluție."

Acum, reprezentantul Ministerului Justiției spune altceva. Dumnezeu să mai înțeleagă! Probabil se vor lămuri între Domniile Lor.

Noi vă rugăm să susțineți această soluție pe care noi am promovat-o și vă asigurăm, în final, că nu slujește anumite interese, nu este nici pentru, nici contra unor persoane, ci pentru binele justiției și al statului de drept în ansamblul său.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții în numele grupurilor parlamentare, ofer cuvântul, bănuiesc că dreptul la replică, domnului senator Gheorghe Constantin. Aveți cuvântul, domnule senator. (Discuții în sală)

Dar nu trebuie să vă mirați, doamna senator, pentru că domnul secretar de stat se găsește într-o dilemă: calitatea de secretar de stat și aceea de magistrat.

Din sală: Aici vine ca secretar de stat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să încep prin a-mi cere scuze față de doamna președinte a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și cred că este o neînțelegere. Dacă s-a interpretat în sensul în care am criticat comisia, îmi cer scuze. Pe de altă parte, aș vrea să-i mulțumesc pentru faptul că s-a supărat, pentru că nu face altceva decât să-mi dea dreptate, deși nu mi-a dat-o.

Stimați colegi,

Eu am făcut referire la anumite chestiuni procedurale, care nu au nicio legătură cu procesul legislativ. Aș fi așteptat de la doamna președinte să-mi dea dreptate măcar pe această temă.

Dacă vreți să continuăm discuția, putem solicita la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări stenograma ședinței din data de 3 septembrie 2008 și o să vedeți că eu am pus problema: Pe ce discutăm o modificare de lege? Pe nimic, pe o cerere?

Consiliul Superior al Magistraturii ne-a cerut imperativ să modificăm o lege, nu ne-a trimis un punct de vedere, nu ne-a trimis un aviz. Nu se scrie: "În urma solicitării dumneavoastră, vă trimitem punctul nostru de vedere" sau "Aviz privind modificarea cutare, cutare...", ci se scrie: "Stimată doamnă președinte, vă rugăm să modificați art. 54 alin. (1) din... după cum urmează..." și ne dă textul. Ne transmite textul, stimați colegi.

La această chestiune, doamna președinte nu mai poate să mă contrazică. Este un text pe care ni-l propune Consiliul Superior al Magistraturii și nu face referire la nicio inițiativă legislativă: nici a doamnei Stănoiu, nici a domnului Vasilescu, nici a domnului Frunda György. Cu tot respectul cuvenit, aș fi vrut, măcar parțial, să-mi dea dreptate.

Iar, în ceea ce privește cele spuse de colegul Șerban Nicolae și de doamna Vedinaș, referitor la aspectul politic, cu toții știm că, indiferent de modul cum se vor face numirile, suspiciuni legate de implicarea politică, într-un fel sau altul, vor exista.

Și, finalmente, legat de anumite interpretări, poate, personale - și ale mele, și ale domnului Eckstein - din cele prevăzute în Constituție, aș vrea să-i citesc și eu stimatei colege un pasaj, iar, după aceea, o să poată să înțeleagă și să nu mă mai condamne:

"Art. 30 - Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel (...) sunt inviolabile".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție în cadrul dreptului la replică, dar vă reamintesc că doamna senator Verginia Vedinaș a precizat că, deși vorbește în numele Grupului parlamentar al PRM, vorbește ca specialist în drept public.

Deci să considerăm dezbaterile încheiate.

Adresez o ultimă întrebare reprezentantului Ministerului Justiției, și anume dacă dorește să facă comentarii în urma intervențiilor colegilor senatori, intervenții făcute în numele grupurilor parlamentare.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

 
 

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

O singură precizare aș vrea să fac. În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, când a fost prezent și domnul ministru, dumnealui a spus la început că, din punct de vedere al oportunității, nu consideră necesară această inițiativă legislativă. Atât am vrut să spun.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă reamintesc și reamintesc colegilor, întrucât eram prezent, precizarea făcută de ministrul justiției, în sensul că orice variantă este acceptată de minister, cu condiția să nu fie scos din joc - chiar aceasta a fost exprimarea -, din jocul numirii. (Discuții în sală)

Stimați colegi,

Declar încheiate dezbaterile generale. Vom proceda la vot.

Vă consult în legătură cu propunerea legislativă înscrisă în ordinea de zi la punctul 10.

Practic, dezbaterile generale vizau și propunerile următoare: punctul 10, punctul 11 și punctul 12, și anume:

Punctul 10 - Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Punctul 11 - Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Punctul 12 - Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Vă consult dacă sunt intervenții suplimentare. Constat că nu sunt.

În condițiile în care nu sunt intervenții suplimentare, vom da vot pe rapoartele de respingere întocmite la cele trei propuneri legislative de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, rapoarte de respingere, pe considerentul că o parte din propuneri au fost preluate în dezbaterea și în raportul stabilit la prima propunere legislativă, cea la care ați intervenit. (Discuții în sală)

Există o solicitare din partea reprezentantului Ministerului Economiei și Finanțelor pentru a lua în dezbatere cu prioritate proiectele de la punctele 14 și 15 din ordinea de zi.

Adresez rugămintea colegilor senatori să vină în sala de ședință, întrucât la ora 12.00 vom da vot final pe proiectele de lege dezbătute.

 
Continuarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni - CEC depozite pe livrete de economii cu dobândă și câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri.(L285/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți, 16 septembrie a.c.)

La punctul 14 avem Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni - CEC, depozite pe livrete de economii cu dobândă și câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri.

Dacă este prezent în sală domnul inițiator, îl invit la pupitru.

Nu este prezent.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8, vă rog.

 

Domnul Eugen Teodorovici - secretat de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Economiei și Finanțelor respinge propunerea legislativă referitoare la acordarea de despăgubiri bănești pentru depunerile CEC pe livrete de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme din următoarele considerente: depunerile bănești ale populației la CEC au caracter voluntar și se fac cu respectarea liberului consimțământ al depunătorului, păstrarea sumelor depuse pentru anumite perioade de timp, precum și alegerea instrumentelor de economisire sunt opțiuni liber consimțite ale depunătorului.

CEC și băncile în general, nu actualizează și nu indexează depunerile bănești, ci acordă dobânzi la depuneri, conform legii.

Despăgubirea de către stat a persoanelor care dețin astfel de instrumente nu are temei, întrucât accesul la sumele depuse nu a fost niciodată îngrădit deponenților.

Pe de altă parte, despăgubirea reprezintă repararea unui prejudiciu suferit efectiv.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, ofer cuvântul domnului vicepreședinte Viorel Ștefan.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Comisia noastră, reanalizând raportul inițial de respingere, supune spre dezbatere și adoptare plenului un raport suplimentar, prin care ne menținem punctul de vedere, adică cel de respingere a propunerii legislative.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții la dezbaterile generale?

Vă rog, aveți cuvântul la punctul 14 din ordinea de zi.

Microfonul 10, vă rog.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu - deputat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Fac parte dintre inițiatorii acestei propuneri legislative și aș dori ca în câteva cuvinte să vă prezint un aspect care a scăpat sau pe care Guvernul, nu am înțeles de ce, nu-l ia în considerație.

Cetățenii acestei țări, în anumite momente, acum 20-30 de ani, s-au înscris să cumpere o mașină. Cumpărarea unei mașini se putea face sub diverse forme, una dintre ele era cea cu carnete CEC de 5.000 lei și cu tragere la sorți, tragere la sorți care avea loc trimestrial și în urma căreia aveau această posibilitate, să primească ca premiu o mașină.

Aceste carnete CEC cu dobândă în câștiguri nu beneficiau de altă dobândă. Dobânda lor era că cineva, să presupunem cineva din această sală, poate ar câștiga ceva la sfârșitul acestui trimestru, o mașină... Sau poate că nu... Aceasta a implicat un risc și riscul era asumat sub forma acestei dobânzi pe care o lua numai o singură persoană dintre toți deponenții.

Iată că a trecut timpul, CEC-ul nu a plătit dobânzi, CEC-ul i-a uitat pe acești cetățeni care și-au depus banii în acest sens și în clipa de față le spune: "ce sumă ați avut dumneavoastră depusă?" "5.000 de lei." "Păi, poftiți, atunci, veniți la noi la CEC și vă restituim suma depusă în valoare de 50 de bani".

Găsesc că acest mod de a proceda este o sfidare, este o jignire care se aduce acestor oameni, acesta este subiectul acestei inițiative parlamentare.

Noi am dorit ca această sumă să poată să fie corelată și adusă la valoarea actuală și nu propunem să se restituie nominal, ci propunem să fie restituită sub formă de titluri de stat. Măcar în felul acesta să poată să fie restituită suma respectivă.

De asemenea, tot în această inițiativă parlamentară este prevăzut că trebuie rezolvată problema acelor oameni, acelor români care și-au procurat, la momentul respectiv, au achiziționat atunci de la Casa de Economii și Consemnațiuni, obligațiuni de 200 de lei, obligațiuni de 100 de lei, de 50 de lei, valorile de la momentul respectiv care se bucurau, de asemenea, de a premiu prin tragere la sorți și nu prin dobândă efectiv de creștere a valorii de 200 de la o lună la alta, ci sub forma, acestei, hai să spunem, loterii.

Iată însă că loteria a mers mai departe și, în 20 de ani, loteria nu a mai tras nimic, eu cred că este de fapt o păcăleală din acest punct de vedere.

Deci, acesta este subiectul acestei inițiative parlamentare, acesta este subiectul pe care vi-l prezentăm dumneavoastră astăzi cu rugămintea de a vă apleca cu atenție asupra acestei probleme și a lua în considerare faptul că se solicită să se acorde contravaloarea sumei corespunzătoare acesteia după 20 de ani...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc și eu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, la dezbateri generale, dacă doriți să interveniți?

Domnul senator Gheorghe Fuanr, aveți cuvântul la microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Probabil că marea majoritate dintre membrii Senatului României au fost abordați la cabinele parlamentare sau în întâlnirile cu cetățenii de către acei români care se află în această situație la care s-a referit și distinsul nostru coleg, domnul deputat Adrian Moisoiu, respectiv cei care până în 1990 au avut, și mai au și astăzi probabil, încredere în CEC. Au constituit depozite pe livrete de economii cu dobândă și câștiguri și obligațiuni CEC, dar care, spre deosebire de alți depunători la CEC, cum este cazul celor care și-au depus bani pentru câștigarea de autoturisme DACIA și pentru care, în sfârșit, Parlamentul României, împreună cu Guvernul, a găsit o soluție de rezolvare a problemei. În cazul acestor categorii de depunători s-a instituit o discriminare.

Este necesar să găsim împreună soluția potrivită să rezolvăm această solicitare îndreptățită a cetățenilor, susținută de către parlamentari ai PSD, PC, PNL, PD-L și PRM, care sunt inițiatorii acestei propuneri legislative.

În ceea ce privește rezolvarea problemei prin acordarea titlurilor de stat, nu este o dificultate pentru Guvern.

Vă reamintesc, în încheiere, stimați colegi, faptul că la începutul anului 2005, Guvernul, prin excepție de la Legea nr. 10/2001, a vrut să fure 30 milioane de euro și să-i dea ex-regelui Mihai, prin derogare de la lege, după ce a dobândit o mulțime de proprietăți, acestea i-au fost restituite, nu i-au ajuns numeroasele miliarde pe care le-a dobândit de la poporul român, au vrut nesătuii să mai beneficieze de încă 30 milioane de euro, care ne-au astupat această hoție pusă la cale de guvernanți.

Acum însă, vă solicităm să votați cu multă responsabilitate pentru un act de dreptate.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbaterile generale, dați-mi voie să anunț că legea are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de respingere.

Mulțumesc domnului deputat Adrian Moisoiu.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de comisie.

Vă rog să votați. (Rumoare)

Am impresia că am dereglat eu sistemul.

Resupun votului dumneavoastră, stimați colegi, raportul de respingere întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog să votați. (Discuții la masa prezidiului.)

Adaug, dar o adaug degeaba, întrucât nu suntem în cvorum și nu s-au pronunțat decât 23 de colegi pentru, 14 voturi împotrivă și 11 voturi abțineri. Amânăm votul.

Invit colegii senatori în sală.

Vom relua votul, inclusiv la această propunere legislativă.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Gheorghe Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o propunere pe procedură. În situații similare, luni sau în alte dăți, atunci când s-a defectat instalația votului electronic, s-a recurs la vot prin ridicare de mână, pornind de la numărul de semnături și procedând la operațiunea de scădere. V-aș ruga să acceptați același procedeu de vot.

(Conducerea ședinței este preluată de doamna senator Norica Nicolai.)

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Doru Ioan Tărăcilă dorește să ia cuvântul, vă rog. Eu voiam să vă propun să luăm decizia de a epuiza dezbaterile pe proiectele de lege și apoi să ne pronunțăm cu privire la vot.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, aceasta era propunerea, doamna președinte.

Eu am greșit, întrucât în momentul în care domnul deputat Moisoiu a venit lângă mine spunând să reluăm în dezbatere propunerea legislativă la punctul 12, ca să pot vorbi cu dânsul am apăsat și am întrerupt colectarea voturilor, de aceea am și resupus votului.

Din sală: Adică este respins.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nici nu a trecut, nici nu a căzut. Am avut o problemă, deci trebuie să reluăm votul.

Din sală: A fost defectă instalația.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu a fost defectă instalația, deci eu am apăsat și am întrerupt colectarea votului. Mulțumesc.

Rugămintea este să resupuneți la vot, sigur, după dezbaterea și a celorlalte proiecte de lege.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 7 din 2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural. (L283/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți, 16 septembrie a.c.)

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi,

La punctul 15 pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 7 din 2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural.

Domnul președinte Carol Dina, vă rog.

Inițiatorul, vă rog, aveți cuvântul. Aveți cuvântul, domnule Carol Dina, în calitate de inițiator.

 

Domnul Viorel Ștefan:

Inițiator sunt eu.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Microfonul 7, vă rog.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Programul de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural, instituit prin Ordonanța Guvernului nr. 7 din 2006 s-a constituit printr-o oportunitate deosebită care a fost valorificată prin depunerea de aproape 2000 de proiecte de către autoritățile Administrației Publice Locale din România.

Urmare a acestor solicitări, Guvernul României a finanțat realizarea a peste 1.700 de proiecte vizând lucrări în infrastructura din mediul rural.

Prin Legea nr. 71/2007 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7 din 2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural, suma destinată finanțării acestor proiecte a crescut de la 1 miliard lei la 3 miliarde lei, iar aplicarea programului a fost extinsă până în anul 2009.

Analiza sumelor solicitate, urmare a proiectelor realizate a condus la aprobarea a 1.168 de proiecte, restul rămânând în așteptare sau putând fi direcționate către alte tipuri de finanțare.

Având în vedere faptul că aceste proiecte au parcurs o anumită procedură, inclusiv de evaluare din partea comisiei desemnate de lege, considerăm că suplimentarea sumei alocate programului până la nivelul a 4 miliarde și extinderea programului până în anul 2010 face posibilă realizarea tuturor proiectelor ca o acțiune benefică pentru comunitățile locale respective.

În sensul celor prezentate mai sus, depunem propunerea legislativă de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 7 din 2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural.

Fac precizarea că propunerea noastră a întrunit vot favorabil la comisiile de specialitate, fapt pentru care adresez membrilor plenului de a vota favorabil această propunere. Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. aveți cuvântul la microfonul 8, vă rog.

 
 

Domnul Eugen Teodorovici - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul României nu susține promovarea propunerii legislative din următoarele considerente: Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 a fost inițiată datorită acestor epuizări a fondurilor destinate infrastructurii rurale în cadrul Programului SAPARD. De asemenea, trebuie să menționăm faptul că, începând cu acest an, se va implementa Programul național de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013, în cadrul căruia există deja alocări importante de fonduri pentru infrastructura din mediul rural.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnul senator Carol Dina, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei de specialitate. Vă rog, microfonul 6.

 
 

Domnul Carol Dina:

De fapt, este un raport comun al celor două comisii, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și, respectiv, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, care au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din Anexa nr. 1. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative?

 
 

Domnul Viorel Ștefan (din sală):

Doamna președinte, vă rog să-mi acordați cuvântul.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Da, vă rog, domnule senator, de la microfonul central.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, sigur, nu este prima oară când, la discuțiile tehnice din cadrul comisiilor de specialitate, reprezentanții Guvernului acceptă punctul de vedere al comisiilor, dar avem surpriza ca în plen să vină alt reprezentant al Guvernului, care dă citire punctului de vedere exprimat inițial de Guvern.

Eu l-aș ruga pe reprezentantul Executivului să-și actualizeze acest punct de vedere, pentru că, după dezbaterile din comisie, am căzut de acord că propunerea legislativă este oportună și, mai mult decât atât, este necesară.

Stimați colegi, discutăm despre o soluție de finanțare a unor proiecte aprobate, nu discutăm despre altceva. Păi, scuzați-mă, aș putea să fiu mai răutăcios și să spun că s-au finanțat primele 1168 de proiecte promovate de reprezentanți ai Partidului Național Liberal din administrația publică locală, au fost lăsate la urmă proiectele până la 1700, cele promovate de primari sau reprezentanți din administrația locală de altă culoare politică, iar Guvernul vine în fața noastră și ne spune că - sâc! - nu mai avem bani și pentru voi.

Deci asupra necesității și oportunității implementării acestor proiecte, Guvernul s-a pronunțat favorabil aprobând dosarele. Astăzi, când noi venim și spunem să se suplimenteze suma și perioada ca să poată fi finanțate și aceste dosare, zice: "Uite, nu mai vrem, ne-am răzgândit, căutați alte instrumente de finanțare!"

Nu se poate așa ceva, iar față de acest punct de vedere, pe care îl expun în fața dumneavoastră, în dezbaterile de la comisiile de specialitate, reprezentanții Guvernului n-au avut argumente, ci și-au însușit punctul de vedere al inițiatorului și al comisiilor de specialitate.

De aceea v-aș ruga să luați în serios ceea ce spun, pentru că toți suntem conectați la realitățile din mediul rural, știm câtă nevoie de infrastructură este acolo. Nu putem spune: "Da, ai avut un proiect foarte bun, dosarul s-a aprobat acum doi ani de zile, dar Guvernul nu vrea să mai dea bani".

Nu se poate așa ceva, o luăm de la început cu dosarele.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mai sunt intervenții pe marginea propunerii legislative?

Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă bucur că domnul senator Ștefan Viorel a adus în discuție o problemă de principiu și cred că ar trebui să reflectăm asupra ei și poate, în modificările aduse Regulamentului Senatului și în relația dintre Parlament și Guvern, să se găsească o soluție pentru a nu se mai repeta situația întâlnită și expusă astăzi, aici.

Inițiatorii, cu toate că nu sunt și de la Partidul România Mare, au căutat să sprijine, practic, realizarea Programului de guvernare. Noi nu ne-am numărat printre inițiatorii acestei propuneri legislative, dar - în dezbaterile interesante de la cele două comisii de specialitate, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului - personal am făcut un amendament care a fost agreat de membrii celor două comisii și, subliniez, de reprezentanții Guvernului. Ei au acceptat cu toții, pornind de la situația existentă, de la numărul mare de proiecte depuse de către aleșii locali și, ținând cont de mandatul de patru ani al celor aleși acum, în iunie 2008, s-a acceptat amendamentul pe care l-am propus, ca perioada pentru care să se aloce bani să fie din 2008 până în 2012. De asemenea, pentru a se realiza acest program de dezvoltare al infrastructurii în spațiul rural, s-a acceptat de către reprezentanții Guvernului să nu se depășească suma de 6 miliarde de lei pe care am propus-o.

Deci a existat acordul Guvernului în comisii. Regretabil este faptul că se procedează, după părerea mea, anacronic, vine un reprezentant al Guvernului, de regulă, un secretar de stat, care ne citește punctul de vedere al Guvernului din urmă cu mai multe luni, punct de vedere adoptat pe forma inițială a propunerii legislative.

Doamnelor și domnilor senatori, fac apel la dumneavoastră să acceptați această propunere legislativă, care este benefică pentru românii din toată țara. Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenții? Cu siguranță, weekend-ul va fi un sfetnic bun și vă propun ca votul pe raport să-l dăm în ședința de marți, 16 septembrie a.c., imediat după moțiunea simplă.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în locuințe sociale, pentru tineret, locuințe pentru chiriașii evacuați din casele naționalizate, școli și grădinițe. (L321/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți, 16 septembrie a.c.)

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în locuințe sociale, pentru tineret, în locuințe pentru chiriașii evacuați din casele naționalizate, școli și grădinițe.

Inițiatorii?

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, vă rog, microfonul 7.

 

Domnul Carol Dina:

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a analizat propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, raport de respingere, cu motivări semnificative care invocă domeniul public și privat al statului din administrarea Ministerului Apărării. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, doamna secretar de stat Georgeta Elisabeta Ionescu, microfonul 10.

 
 

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu: - secretar de stat, șef al Departamentului pentru relația cu Parlamentul și informare publică din Ministerul Apărării

Doamna președinte, doamnelor și domnilor senatori,

Și în prezent, și în continuare se poate face trecerea acestor imobile din administrarea Ministerului Apărării către organele administrației publice locale, în condițiile Legii nr. 213 din 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, prin analizarea însă a fiecărui caz în parte, deoarece trebuie să ținem cont și de faptul că nu toate aceste cazărmi disponibile se află în zone urbane sau în comunități cu studenți sau în apropierea centrelor universitare. În plus, nu toate se pretează la asemenea transformări și, nu în ultimul rând, trebuie ținut cont de impactul financiar, pentru că administrația publică locală trebuie să vrea, să dorească, să poată și să aibă resurse pentru a produce aceste transformări.

În virtutea acestor considerente, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Nu sunt. Mulțumesc.

Votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți.

 
Continuarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative privind susținerea învățământului preșcolar. (L421/2007) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți, 16 septembrie a.c.)

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind susținerea învățământului preșcolar.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, un raport suplimentar. (Discuții)

Domnule senator Cutaș, nu v-am dat cuvântul pentru că propunerea legislativă a fost dezbătută, este un raport suplimentar...

În continuare, să vedem punctul de vedere al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, poate vă pronunțați asupra lui dacă vă mulțumește.

Domnul senator Dan Sabău, aveți cuvântul, microfonul 7.

 

Domnul Dan Sabău:

Mulțumesc, doamna președinte.

Este vorba de o propunere legislativă privind învățământul preșcolar, practic, este vorba de grădinițe. Propunerea legislativă este respinsă de Camera Deputaților, cu toate că a avut raport de admitere la nivelul Camerei Deputaților.

Senatul este Cameră decizională.

Raportul comisiei este de admitere cu amendamente.

Aș vrea să îndrept o eroare materială: printre inițiatorii amendamentelor este și subsemnatul, pentru stenogramă spun aceasta. Toate amendamentele au fost susținute de autori, domnii senatori: Ivan Cismaru, Aurel Ardelean, Ion Solcanu, Angel Tîlvăr, Nemeth Csaba și Dan Sabău.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Cutaș, vă rog, punctul de vedere față de raportul suplimentar.

 
 

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, doamna președinte.

Într-adevăr, așa cum ați spus, propunerea legislativă a mai fost dezbătută și, de altfel, a fost susținută de toate grupurile parlamentare. Am avut o singură observație, la vremea respectivă, din partea liderului unui grup, care a încercat și a stipulat totuși să găsim o limită la numărul minim de angajați, pentru care să mergem cu aceste facilități. Drept urmare, am rugat Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport să fie de acord cu acest amendament, care se regăsește actualmente și numărul minim este de 200 de angajați.

Eu sper că, prin această lege, așa cum am spus și data trecută, încercăm să deblocăm un pic situația care este la nivel național. Știți foarte bine problemele cu care se confruntă părinții cu copii și cred eu că vine și stimulează înființarea de grădinițe.

V-aș ruga - sigur, când vom vota, pentru că este lege organică, probabil, săptămâna viitoare - să votați această propunere legislativă. Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, aveți cuvântul, microfonul 8.

 
 

Doamna Gabriella Pásztor - secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului:

Mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative deoarece, în art. 18, din Legea învățământului nr. 84/1995, avem stabilită posibilitatea înființării de grădinițe care este atribuția inspectoratelor școlare, dar și agenții economici, alte persoane juridice, precum și persoane fizice pot înființa și finanța grădinițe cu acordul inspectoratelor școlare. Prin urmare, nu mai este nevoie de altă lege.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

În continuarea dezbaterilor generale mai sunt intervenții?

Domnul senator Dan Sabău, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan Sabău:

Mulțumesc, doamna președinte.

Este vorba de o lege care vine cursiv cu susținerea familiei. Am avut grijă ca să susținem mama și copilul în niște variante, după părerea mea, insuficiente și reglementabile în continuare, dar nu am ținut cont că, la un moment dat, copilul depășește vârsta de doi ani, împlinește trei ani și intră, cumva, în învățământul preșcolar, care, după părerea mea, în momentul acesta, este extrem de nepregătit pentru a susține un punct de vedere cu implicații demografice semnificative.

Vorbesc în calitate de președinte al subcomisiei de populație și dezvoltare, deci de demografie și vreau să atrag atenția că suntem în fața unei probleme de securitate națională atunci când vorbim de demografie. În demersul general care presupune creșterea demografică a poporului român, în mod evident, se găsește un capitol care înseamnă grădinița.

Punctul nostru de vedere - punctul de vedere al comisiei, punctul de vedere al subcomisiei și punctul de vedere al membrilor, în general, ai acestei comisii, cu o întârziere de un an, pentru că acum a ajuns să fie rediscutată, ea vine de undeva, din toamna anului 2007 - este de susținere a grădinițelor pentru copii în orice fel de formulă rațională. Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Ivan Cismaru, aveți cuvântul, microfonul 2.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu este pentru prima dată când Guvernul vine și este împotriva unor propuneri legislative, mai ales atunci când ele vin în interesul guvernării, pentru că știm cu toții că această criză a grădinițelor în România presupune înființarea și construirea a cel puțin 10.000 de grădinițe în toată țara.

Faptul că, prin această propunere legislativă, se dă dreptul și se susține ca și capitalul particular să poată interveni pentru construcție. Nouă ni s-a părut că este, într-adevăr, de actualitate și de bun-simț, mai ales atunci când societățile comerciale cu peste 200 de angajați sunt dispuse să investească în acest domeniu. Mi se pare, iarăși, de bun-simț faptul că limita de 200 de persoane poate asigura funcționarea acestei grădinițe. Nu o poate transfera în zona afacerilor, pentru că trebuie să știm cu toții faptul că o grădiniță consumă, și mai puțin produce și, în plus, cele 200 de persoane care sunt angajate - să presupunem 200 de familii - înseamnă asigurarea și numerică a grădiniței printr-un număr de minim 20 de copii.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Tîlvăr, aveți cuvântul, microfonul 3.

 
 

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Aș vrea să-mi permiteți să adresez o întrebare reprezentantului Guvernului, cu îngăduința dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Aș vrea s-o întreb pe doamna secretar de stat, ținând seama de faptul că a invocat o lege care permite înființarea unor astfel de grădinițe, câte grădinițe au fost înființate în ultimii patru ani sau în ultimul an, în maniera pe care Domnia-Sa o invoca? A doua întrebare: Care este cererea de locuri în grădinițe, la nivel național, pentru această toamnă, pentru a vedea dacă această lege are o importanță mare sau mică. Grupul parlamentar al PSD va susține această lege. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc. Ați pus o întrebare ... Într-adevăr, grădinițele sunt o mare problemă. Vă rog, domnule senator Funar, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Aveți perfectă dreptate. Lipsa lor este o mare problemă. Foarte multe dintre clădirile în care au funcționat creșe și grădinițe au fost restituite foștilor proprietari, să le zicem, și în toată țara este o criză mare de asemenea clădiri cu destinația de creșe și grădinițe.

Ieri, am dezbătut la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului o propunere legislativă a parlamentarilor PRM vizând construirea de creșe și grădinițe în parteneriat, autoritățile locale cu Guvernul României. Punctul de vedere al Guvernului a fost ferm, categoric, și ieri, ca și cel de astăzi. Guvernul este împotriva rezolvării acestei probleme și împotriva construirii de creșe și grădinițe în parteneriat public privat, este împotriva realizării unor asemenea grădinițe de către societățile comerciale.

Este regretabilă această poziție a Guvernului, mai ales în condițiile în care am aflat că premierul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu are un copil, dar poate că nu-l dă la grădiniță, pentru că nu are unde!

Grupul parlamentar al PRM susține această propunere legislativă.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna secretar de stat, vă rog să răspundeți pe scurt domnului senator Tîlvăr, după care vă propun să închidem dezbaterile.

 
 

Doamna Gabriella Pasztor:

Doamna președinte, cifrele pe care ni le-a cerut domnul senator Tîlvăr nu le pot spune exact, dar problema grădinițelor stă în atenția ministerului. Inspectoratele școlare se preocupă. Pot să dau exemplul Inspectoratului Școlar București, unde s-au identificat peste 50 de sedii pentru grădinițe, la parterul școlilor. S-au făcut niște modificări în cursul verii. Aceasta este preocuparea întregii țării. În acest moment se desfășoară întâlnirea cu inspectorii școlari la Deva. După această întâlnire, vom avea cifrele exacte.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Stimați colegi, închidem dezbaterile pe acest subiect și vă propun să luăm o decizie cu privire la votul pe aceste proiecte de lege, după ce vom epuiza și ultimul punct din ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995, republicată. (L434/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți, 16 septembrie a.c.)

La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995, republicată.

Îl invit pe domnul senator Sabău să prezinte raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Aveți cuvântul, microfonul 7.

 

Domnul Dan Sabău:

Mulțumesc, doamna președinte.

Este vorba de un Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995, care are în vedere posibilitatea modificării programei la începutul anului academic, și nu la începutul unui ciclu de patru ani, ceea ce ar da un grad de suplețe programei, un grad de adaptabilitate, inclusiv europeană.

Comisia, în dorința de a nu bulversa sistemul de învățământ, a dat un raport de respingere cu 7 voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc mult.

Doamna secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, microfonul 8.

 
 

Doamna Gabriella Pasztor:

Doamnă președinte,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, deoarece modificările propuse ar perturba procesul de învățământ pe perioade unui ciclu universitar.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții? Aveți cuvântul, domnule senator Cismaru. Vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În modalitatea managerială de a structura pregătirea unui student pe un ciclu de învățământ, respectiv pentru cinci ani, patru ani sau trei ani de zile, studentul, la intrare în facultate, semnează un contract. În cadrul acestui contract, este prezentat planul lui de învățământ pe toată perioada de școlarizare a ciclului respectiv. În momentul în care venim și schimbăm în fiecare an, se poate ajunge în situația în care studenții vor fi plini de "diferențe", de examene de diferență, și nu de examenele care au fost programate și pe care el și le-a structurat, le-a citit și le-a preluat în momentul în care a dat admitere.

Din acest punct de vedere, vreau să vă spun că ar crea o situație atât de bulversantă într-o facultate, într-o evidență a examenelor pe care le-a dat și le mai are de dat pentru a putea să-și acopere pregătirea pentru un ciclu de studii, încât nu cred că va putea fi ținută această evidență, dar, cu atât mai mult, de a putea fi ținută evidența pe fiecare student în parte. De aceea, noi, comisia, am găsit de cuviință că este o eroare - probabil propunerea a fost făcută de cineva care nu cunoaște sistemul - funcționalitatea și managementul în învățământul superior.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții? Nu sunt. Declar închise dezbaterile generale.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților (L405/2006); Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor (continuarea dezbaterilor). (L575/2006); Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. (L758/2006); Propunerii legislative pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. (L807/2007) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți, 16 septembrie a.c.)

Stimați colegi, aș dori să revenim la punctul 12 din ordinea de zi, punct pus în dezbatere de colegul nostru, domnul senator Doru Ioan Tărăcilă - Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

Doamna senator Vedinaș, vă rog. Aveți cuvântul, microfonul 7.

 

Doamna Verginia Vedinaș:

Care punct din ordinea de zi?

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Punctul 12, doamna senator - Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât, în ședința din data de 4 septembrie 2008, să adopte un raport de respingere a formei care a fost adoptată de Camera Deputaților, ceea ce înseamnă admiterea, fără amendamente, a propunerii legislative. Ea are ca obiect Statutul judecătorilor și procurorilor, mai ales anumite articole, 30 și 46, care prevăd că au prioritate pentru ocuparea posturilor vacante din circumscripțiile instanțelor și parchetelor, unde minoritățile naționale au o pondere de cel puțin 50%, candidații cunoscători ai limbii minorității respective. Am avut în vedere, în adoptarea acestui raport, prevederile constituționale, în speță art. 128 alin. (1), care dispune că procedura judiciară se desfășoară în limba română, și alin. 3, care prevede că modalitățile de exercitare a acestui drept, inclusiv pentru minorități, se stabilesc prin lege și ele propun interpreți și traducători, astfel încât nu este nevoie de o reglementare care, astfel cum se regăsește, în forma actuală, în lege, în opinia noastră, are caracter discriminator și nu poate să fie menținută.

Pentru aceste considerente, în baza art. 76 alin. (1), care impune majoritatea absolută pentru legile organice, vă supunem aprobării dumneavoastră raportul de admitere a propunerii legislative și de respingere a formei adoptate de Camera Deputaților și vă mulțumesc, doamna președinte și dragi colegi.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Aveți cuvântul, microfonul 9.

 
 

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Vreau să precizez că dispoziția prevăzută la art.30 alin.(6) a fost introdusă în Legea nr. 303/2004 ca un criteriu suplimentar de departajare a candidaților care au obținut medii egale la examenul de capacitate și, din practică, aceste situații sunt extrem de rare. Nici nu știu dacă a fost un asemenea caz până în prezent.

Criteriul de departajare, prevăzut de art. 30 alin. (6), se coroborează cu dispozițiile constituționale, în speță art. 128 din Constituție, și cu dispozițiile legale, în speță art. 14 din Legea nr. 304/2004. Astfel, art.128 din Constituție precizează că "cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice", iar legea organică precizează că "cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii".

Față de aceste prevederi, considerăm că nu poate fi considerat discriminatoriu criteriul de departajare a candidaților prevăzut la art. 30 alin. (6).

Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Cine dintre inițiatori dorește să ia cuvântul? Sunt mai mulți inițiatori senatori și deputați aparținând mai multor partide politice. Domnule deputat Moisoiu, aveți cuvântul, microfonul 10. Vă rog, pe scurt.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu - deputat:

Mulțumesc, doamna președinte.

Am să fiu foarte scurt. Am o simplă completare, care nu se cunoaște. În cursul săptămânii trecute, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a luat în discuție exact solicitarea noastră, pentru a se pronunța în acest sens și, cu majoritate de voturi - în clipa de față soluția se redactează - a votat favorabil. Deci articolele respective reprezintă discriminare.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Declar deschise dezbaterile generale, intervenții pe marginea proiectului de lege. Vă rog, domnule senator Funar, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, permiteți-mi să formulez o întrebare distinsului reprezentant al Ministerului Justiției, dacă, eventual, și colegul nostru, domnul deputat Moisoiu, dorește să asculte întrebarea. Întrebarea este următoarea: În ipoteza în care domnul secretar de stat candidează pentru funcția de președinte - să spunem al Tribunalului din Miercurea Ciuc - are medie egală cu un candidat cunoscător al limbii maghiare, aveți medii egale, pierde concursul, pentru că este român în România, va fi mulțumit sau nemulțumit? Este sau nu o discriminare?

Până când pregătiți răspunsul la această întrebare, permiteți-mi să salut această decizie înțeleaptă a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, condus de către un reprezentant al UDMR care a ajuns la concluzia că este discriminare în actualul text al legii.

Grupul parlamentar al PRM susține raportul comisiei și această propunere legislativă care vizează eliminarea discriminării pentru români în România.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnul senator Eckstein, aveți cuvântul, microfonul 2.

 
 

Domnul Eckstein Kóvacs Peter:

Mulțumesc, doamna președinte.

Sunt în fața unei situații nemaiîntâlnite în ultimii 10 ani. Ni se propune să revenim asupra unui text legal care, în momentul de față, face parte din corpul Legii nr. 303/2004. Este un drept câștigat, dacă vreți, și este prima dată când Parlamentul, adică Senatul - pentru că, pe bună dreptate, Camera Deputaților a respins această inițiativă legislativă - dorește să știrbească din drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. În speță, mie mi se pare firesc și la discutarea Legii nr. 303/2004 Grupul parlamentar al UDMR a propus ca în acele circumscripții judecătorești unde există un procent semnificativ al unei minorități, judecătorii să cunoască limba majorității locale. Mi se pare o soluție bună. Aici nu este vorba că este român, neamț, este faptul că, tu judecător, care comunici cu justițiabilii, să cunoști limba justițiabilului. În acest caz nu mai trebuie traducător. Dreptul de a vorbi - a fost menționat de domnul secretar de stat - este un drept constituțional. Soluția propusă de Grupul parlamentar al UDMR nu a fost agreată și, până la urmă, s-a adoptat o soluție, dacă vreți, de compromis, ca, în cazul locurilor vacante, în situația egală să primească un bonus cel care cunoaște limba populației majoritare locale. Pe de o parte, situațiile sunt deosebit de puține în practică, pe de altă parte, bunul Dumnezeu să mă ajute! Tu, ca și angajator, dacă spui că un angajat care vrea să lucreze în Ministerul Afacerilor Externe trebuie să cunoască limba engleză, atunci tu discriminezi pe cei care nu cunosc limba engleză și doresc să facă o carieră în Ministerul Afacerilor Externe? Sunt mii de astfel de exemple în care se cere vechime, se cere aptitudine, se cere cunoștința unei limbi. Aici nici măcar nu se cere cunoașterea limbii majorității populației, ci pur și simplu în situații de egalitate în care nu poți face ceva este un criteriu de departajare. Ca atare, eu consider că inițiativa Grupului parlamentar al PRM ar lua un drept câștigat. Nu este motivat. Cum a decis Consiliul pentru Combaterea Discriminării, este o chestiune administrativă, s-a luat cu majoritate de voturi, poate fi atacată în instanță, dar îi rog pe stimații mei colegi ca să adopte punctul de vedere al Ministerului Justiției și să voteze împotriva acestui raport de admitere.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc domnule senator.

Vă consult dacă mai sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege. Vă rog, doamna senator Verginia Vedinaș. Aveți cuvântul.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Voi avea o intervenție foarte scurtă doamna președinte.

Dragi colegi, nu trebuie să confundăm o condiție pentru participarea la un concurs în vederea ocupării unei funcții publice în Ministerul Afacerilor Externe sau în altă parte, care este recunoscută de Legea privind funcționarul public, cu introducerea unui criteriu de prioritate în considerațiunea apartenenței la o minoritate națională și cunoașterea limbii minorității. De altfel, din punctul meu de vedere, în forma actuală, legea este lipsită de eficiență, deoarece art. 128 alin. (6) din Constituția României statuează că procedura judiciară se desfășoară în limba română. Aceasta este limba oficială în stat, și cea mai simplă definiție a unei limbi oficiale, enunțându-se așa: este limba în care vorbesc, limba în care se exprimă și scriu autoritățile publice. Puterea judecătorească este o autoritate publică. Nimeni nu interzice cetățenilor care aparțin unei minorități să folosească - cum spuneam, și Constituția României le permite - interpreți, traducători etc. Dar, de aici până la soluția care există în prezent este o mare diferență. Hotărârea pe care a dat-o Consiliul Pentru Combaterea Discriminării confirmă faptul că ceea ce este în prezent este neconstituțional, este discriminatoriu și noi vă rugăm să susțineți această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt intervenții declar închise dezbaterile generale.

Stimați colegi, am epuizat ordinea de zi. Conform înțelegerii pe care am realizat-o la începutul dezbaterilor parlamentare, urma să supunem votului dumneavoastră toate proiectele le lege cu caracter organic și proiectele de lege cu caracter ordinar pe care le-am dezbătut în această ședință și urmează a fi adoptate.

Consult grupurile politice dacă agreează soluția ca toate aceste proiecte de lege rămase în procedura finală a acordării votului, fie pe caracterul organic, fie pe caracterul ordinar al legilor, să le reportăm pentru marți, când vom dezbate moțiunea simplă, după care vom proceda la acordarea votului pentru proiectele de lege rămase astăzi în procedura de vot final. Din păcate, foarte mulți colegi au participat la dezbateri, iar în momentul de față ... Consult Grupurile parlamentare dacă doresc să i-a cuvântul. Domnul senator Constantin Gheorghe.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Doamna președinte de ședință,

Singura observație pe care o am este aceea că proiectele de lege susceptibile de aprobare tacită trebuie rezolvate, dacă este cazul.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

De acord. În momentul de față nu suntem în situația de a adopta tacit un proiect de lege. Vă mulțumesc. Vă urez sfârșit de săptămână plăcut. Urmează să ne vedem marți, 16 septembrie, la ora 15.00 când începem dezbaterea moțiunii simple cu privire la agricultură. Urmează comisiile de specialitate. Rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să ne întrunim. Aceeași rugăminte am și pentru Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru că avem de dezbătut o chestiune care vizează Legea Curții de Conturi. Stimați colegi din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă aștept la dezbateri pentru a epuiza ordinea de zi.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 12.30.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 22 janvier 2020, 23:03
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro