Plen
Ședința Senatului din 10 septembrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.78/19-09-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 10-09-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 10 septembrie 2008

12. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților (L405/2006); Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor (continuarea dezbaterilor). (L575/2006); Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. (L758/2006); Propunerii legislative pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. (L807/2007) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți, 16 septembrie a.c.)
 
consultă fișa PL nr. L405/2006 L575/2006 L758/2006 L807/2007

Doamna Norica Nicolai:

................................................

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul magistraților.

Doamna senator Verginia Vedinaș, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport suplimentar de admitere a propunerii legislative care se regăsește identificată prin L405/26.04.2006. Fac această precizare pentru a sublinia faptul că, la nivelul comisiei, s-au înregistrat mai multe propuneri de modificare a Legii nr. 303/2004 privind Statutul magistraților, astfel încât trebuie să înțelegem că numai această inițiativă legislativă a primit un raport suplimentar de admitere cu anexele care fac parte integrantă din raport și pe care le aveți și dumneavoastră.

Țin să precizez numai câteva lucruri, pentru că deja s-au făcut foarte multe comentarii, a curs suficientă cerneală de când noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am adoptat acest raport și vreau să reiterez încă o dată faptul că este o soluție prin care nu am făcut altceva decât să punem în stare de constituționalitate procedurile de desemnare, de numire a șefilor din cadrul instituțiilor care formează Ministerul Public, a procurorilor generali din cadrul Parchetului General, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism etcetera, asta pentru a elimina, din start, perspectiva de a aborda această soluție a comisiei noastre ca fiind în considerațiunea unor persoane, indiferent care este statutul acestor persoane.

După cum vă este cunoscut, Constituția noastră nu conferă președintelui României decât atributul de a numi judecătorii și procurorii, cu excepția celor stagiari, iar, prin Decretul de numire a președintelui, aceștia capătă inamovibilitate. Numirea în funcții administrative nu este o prerogativă a președintelui, ea nu poate fi decât o prerogativă a autorității publice care are sarcina să asigure independența justiției, iar această autoritate publică se numește Consiliul Superior al Magistraturii.

Soluția vă este deja cunoscută, ministrul justiției este cel care propune, Secția de procurori din cadrul CSM-ului formulează un aviz consultativ, iar cel care are dreptul de a numi în funcțiile respective este CSM-ul. Este o lege care face parte din categoria legilor organice, urmând a fi adoptată cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituție.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu doamna senator.

Ministerul Justiției, microfonul 9. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Înțeleg că prezența mea astăzi, aici, este una pur simbolică sau care privește cadrul procedural. Eu am să-mi expun punctul de vedere cu privire la punctul 9 din ordinea de zi.

Din punct de vedere al oportunității am mandat să precizez faptul că, dată fiind stabilitatea cadrului legal, nu este oportună o astfel de propunere legislativă. Spun acest lucru întrucât sistemul de accedere la funcțiile de conducere, în prezent, este bine apreciat atât pe plan intern, cât și pe plan internațional și, în acest sens, vreau să aduc un singur argument: Raportul Comisiei Europene adresat României, unde este apreciat modul în care, în prezent, sunt stabilite propunerile pentru posturile de conducere din cadrul Parchetelor Generale, DNA, și așa mai departe.

În ceea ce privește textul în sine aș mai aduce un singur amendament: modificarea propusă ar trebui să se coreleze cu prevederile art. 40 lit. h din Legea nr. 317/2004 privind atribuțiile CSM. Mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Ați încheiat, domnule secretar de stat? Vă anunț că nu sunteți o prezență simbolică, procedurile parlamentare obligă Guvernul să fie prezent la dezbateri prin reprezentanții săi.

Declar deschise dezbaterile generale. Înscrieri la cuvânt.

Dau cuvântul doamnelor, doamna senator Stănoiu a ridicat prima mâna, urmează domnul senator Gheorghe Constantin, domnul senator Șerban Nicolae și, după aceea, cu voia dumneavoastră, eu. De asemenea, s-a înscris la cuvânt și domnul senator Hașotti.

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Doamna președinte, eu, de obicei, nu primesc asemenea privilegii doar pentru că sunt doamnă.

Doamna Norica Nicolai:

Doamna senator Stănoiu...

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

De data aceasta, am să fac o excepție.

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog s-o primiți, a fost între noi.

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Nu, am să fac și o excepție, pentru că sunt inițiatorul acestei propuneri, unul dintre inițiatori, la momentul acela, împreună cu un coleg din Grupul parlamentar al PSD, astăzi, când vorbesc, sigur, exprim și punctul de vedere al Partidului Conservator.

În primul rând, așa cum a precizat distinsa reprezentantă a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări sunt mai multe propuneri. O parte din propunerile respective sunt deja incluse, pe calea unor amendamente, în această propunere legislativă, așa încât sunt inițiator, dar și ceilalți colegi se pot considera coautori ai acestei propuneri legislative, pentru că, v-am spus, propunerile sunt cuprinse acolo și sunt binevenite.

La momentul respectiv, propunerea legislativă avea o altă formă și ea ținea cont de ceea ce, timp de patru ani, Comisia Europeană și chiar unii reprezentanți ai unor partide politice au susținut vehement: din procedurile respective să fie exclus ministrul justiției.

Sigur, aveam și o experiență în această materie și o experiență împărtășită, într-un fel, și de predecesorii mei la Ministerul Justiției. Situația ministrului justiției era destul de complicată și atunci, este destul de complicată și acum în raport cu procurorul general, pentru că statutul juridic și reglementările pe care le avem nu sunt foarte clare în acest domeniu. Lăsând întotdeauna ministrului justiției posibilitatea de a face această propunere, ea devine, prin forța lucrurilor, o propunere venită din partea unui om politic care poate nu întotdeauna, subliniez, nu întotdeauna, este autorul acestei propuneri. Iar procurorul general, deși în Constituție avem acea prevedere în legătură cu raporturile dintre ministrul justiției și procurorul general, dat fiind faptul că, prin ultimele modificări, i-am dat și dreptul de a fi membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii - ceea ce este o situație puțin inedită, ca două persoane aflate în raport de subordonare, să fie pe picior de egalitate într-un organism reprezentativ și trebuie neapărat să reflectăm asupra acestui lucru - am spus că este bine, până la urmă, să respectăm ceea ce Comisia Europeană a vrut și să scoatem ministrul din ecuație, rămânând această chestiune în atribuțiile Consiliul Superior al Magistraturii și ale președintelui țării, dar în viziunea mea de atunci - pentru că vedeți de când este propunerea - președintele țării era chemat numai să dea greutate acestor funcții, din poziția înaltei demnități pe care o deține să ofere greutatea necesară acestor funcții importante în stat. Sigur că, de atunci, lucrurile au evoluat sau involuat, depinde cum le privim. Între timp, au apărut manifestări de un anumit fel, prerogative exercitate într-un anumit fel sau în altul, lucru care a făcut Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să regândească într-un alt mod, prin amendamentele care au venit, această situație.

Este foarte bine, subliniez, că s-a revenit la ceea ce a fost proiectul inițial în legătură cu cariera magistraților - și pe care eu așa îl lăsasem la minister - ca ea să fie acordată plenului CSM. Este foarte bine că decide plenul CSM-ului asupra acestor numiri. Este binevenit acest amendament.

De asemenea, este foarte bine că s-au introdus criterii, precum vechimea și toate celelalte, care însoțesc acele condiții pe care trebuie să le îndeplinească acele funcții.

În concluzie, deși propunerea a suferit pe parcurs modificări se menține în continuare prerogativa ministrului de a face propunerea. În măsura în care ministrul va fi o personalitate puternică și va impune, prin calitățile profesionale și forța lui, prezența lui în CSM, va avea succes cu propunerile. În măsura în care nu va fi o asemenea persoană, CSM va rămâne unicul stăpân al acestor chestiuni.

Aici mă opresc cu considerațiile, pentru că am unele rezerve personale, dar, în numele Partidului Conservator, în numele inițiatorului și al colegului meu de la PSD, susținem raportul comisiei.

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Constantin Gheorghe, Grupul parlamentar la PD-L sau liberal-democrat. Cum sunteți? Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamna președinte. Veți constata dumneavoastră cum suntem după alegerile din luna noiembrie. (Discuții, râsete)

Stimați colegi, este un moment delicat, acesta în care iau cuvântul, pentru că a fost ca la emisiunea "Surprize-Surprize" în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. De ce spun lucrul acesta? Pentru că, restabilind adevărul, și sper că doamna președinte nu mă va contrazice, vreau să fac un scurt istoric al acestei inițiative.

Această inițiativă a fost depusă prin luna aprilie 2006. Odată cu această inițiativă au mai fost depuse, în aprilie și mai, încă două inițiative. Una era a domnului senator Frunda György, alta a domnului senator Vasilescu și nu mai știu a cărui distins coleg senator. Această inițiativă a domnului deputat Iordache și a doamnei senator Stănoiu a fost dezbătută în Senat și, finalmente, a fost retrimisă la comisie pentru raport suplimentar. Acest lucru se întâmpla în luna martie 2007, stimați colegi, acum un an și jumătate. Iar miercuri, 3 septembrie 2008, deci la un an și jumătate, apare la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări o cerere a președintelui CSM, doamna Lidia Bărbulescu, o cerere care, din punctul meu de vedere, a fost total inoportună. De ce? În raportul inițial al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări se specifică, stimați colegi, ca să vedeți cum s-a încălcat procedura, - "La dezbateri a participat domnul deputat Florin Iordache, care a fost de acord cu amendamentele adoptate de comisie, ținând seama și de avizul CSM, dat în temeiul art.38 alin.3 din Legea nr.317/2004." Deci punctul de vedere al CSM-ului a fost dat la acea dată când s-a întocmit acest raport din 2006.

De data aceasta comisia nu a solicitat CSM-ului niciun fel de punct de vedere, niciun fel de aviz. CSM-ul, din proprie inițiativă sau stimulat de cineva, prin președinte, a trimis o cerere de modificare a art.54 din Legea nr.303/2004. Pur și simplu peste noapte.

Stimați colegi, să nu-mi spună mie cineva că nu e o chestiune politică. O stimez pe colega Vedinaș. Dumneaei spune că nu este constituțional ca președintele să facă aceste numiri. Ba este constituțional. Art.94 lit.c) prevede că, printre alte atribuții, președintele "numește în funcții publice în condițiile prevăzute de lege", iar legea îi poate da acest drept, cum i l-a dat și până acum. Numirea care o făcea președintele, până acum, era constituțională, nu a fost atacată de nimeni, niciodată. Dar președintele numește în condițiile legii!

De aceea, stimați colegi, am rămas extrem de surprins când această cerere a doamnei Bărbulescu, prin care i se adresa direct doamnei președinte Norica Nicolai cu niște cereri de modificare, nu a venit ca urmare a unei proceduri legislative. Nu are niciun drept CSM-ul să vină să ne ceară nouă să modificăm legi. CSM poate să ne dea un aviz la cererea noastră. Nu vine CSM-ul să ne ceară nouă să modificăm legi. Din punct de vedere procedural a fost încălcat grav statutul nostru de parlamentari.

În urma acestui demers al CSM-ului, am luat cuvântul în comisie și am spus că, procedural, nu avem de ce să discutăm această cerere. Imediat "s-a soluționat" problema și au apărut, a doua zi, joi, trei inițiative "scoase de la sertar". S-a supus la vot, de către domnul senator Șerban Nicolae, să luăm în discuție inițiativa doamnei senator Rodica Stănoiu. S-a votat. Bineînțeles că nu am nici un cuvânt de spus eu și colegul Eckstein Kovacs Peter, suntem minoritari, dumnealui este și prin lege minoritar - (Discuții, râsete) - eu doar în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. S-a stabilit să discutăm pe inițiativa doamnei Rodica Stănoiu așa, peste noapte. Nu era trecut în ordinea de zi, nu s-a spus, înainte de a primi de la CSM această solicitare, că vom discuta un raport suplimentar în urma retrimiterii la comisie a inițiativei doamnei senator Stănoiu și a domnului deputat Iordache. Deci totul este cusut cu ață albă.

Iar când a fost vorba de a nu exista imixtiunea politicului, stimată doamnă colegă Vedinaș, președintele României - și nu vorbim despre domnul Traian Băsescu, noi facem legi de principiu, nu le facem pentru X sau pentru Y -, conform Constituției, este apolitic. (Discuții, râsete)

Ministrul justiției, care propune, doamna senator Vedinaș, este membru al unui guvern politic. (Discuții) Eu vorbesc de principii. Probabil că România va intra într-o stare de normalitate în viitor. Dar niciodată un ministru nu poate să nu fie politic, pentru că guvernul este eminamente politic.

Atunci, îmi pun întrebarea: de ce această rapiditate de a lua în discuție acest proiect-inițiativă? Nici inițiatorii nu cred că mai sperau vreodată să ajungă la o dezbatere în plen, cu un raport suplimentar și așa mai departe. Și, nu uitați, nu era una, ci trei inițiative legislative care stăteau bine mersi "la sertar", la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și nimeni nu avea nevoie de ele.

Aș vrea să întreb de ce s-a pus problema oportunității în acest moment când în Raportul Comisiei Europene privind justiția aprecierile au fost încurajatoare? Absolut în niciun punct sau subpunct al raportului nu se vorbea de faptul că numirile făcute de președintele României impietează asupra actului de justiție și blochează reforma justiției, stimați colegi. Însăși reprezentanul Guvernului consideră ca inoportună această modificare. Atâta timp cât lucrurile funcționează bine, de ce nu suntem de acord cu această formulă?

Știți ce spune Raportul Comisiei Europene? Spune că lipsurile noastre majore sunt funcționarea ANI, a DNA-ului și lipsa celor două coduri - Codul penal și Codul de procedură penală. Acestea sunt problemele care trebuie să preocupe, nu numirea în funcțiile prevăzute în această modificare. De aceea apreciez sinceritatea reprezentantului Guvernului care a spus că are un rol decorativ și că i se pare inoportună această modificare.

Nu vreau să mai insist asupra acestui subiect. V-am vorbit despre cronologia faptelor, am făcut și un scurt istoric și vreau să vă spun că grupul nostru nu va vota acest raport de admitere, date fiind argumentele pe care le-am adus în fața dumneavoastră.

Vreau să fiți conștienți că, atunci când am spus că în spatele acestei mutări rapide și surprinzătoare este un act politic, îmi asum răspunderea celor spuse, deoarece este inadmisibil să încălcăm toate procedurile parlamentare pentru a servi o cauză. Iar cei care mă ascultă, unii dintre ei, cred că știu mai bine și au înțeles. Vă mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, dați-mi voie să iau cuvântul în calitate de președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Doamnelor și domnilor colegi, este pentru prima dată când, în plenul Parlamentului României, ni se reproșează că nu ținem actele normative "la sertar".

Da, stimați colegi, această comisie nu înțelege să țină nici un act normativ "la sertar", pentru că nu-și dispută chestiuni de oportunitate politică. În viziunea membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, indiferent din ce partid ar face aceștia parte, suntem juriști și ne onorăm, în primul rând, această profesie și, în al doilea rând, mandatul pe care l-am primit de la electorat.

Nu înțeleg să se facă un proces de intenție acestei comisii, pentru că nu "a ținut un act la sertar".

Aș vrea să vă redau, în scurte cuvinte, cronologia respectului față de Regulament în ceea ce privește această inițiativă legislativă.

Da, stimați colegi, când am preluat această calitate de președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări foarte multe inițiative legislative erau "ținute la sertar". Am decis, în acord cu dumneavoastră, că nimic nu ne dă dreptul să clarificăm noi ce este sau ce nu este important pentru procesul de legiferare și că fiecare inițiativă legislativă merită dezbătută și supusă votului dumneavoastră.

Aceste inițiative legislative erau, cum spunea domnul senator Constantin Gheorghe, pe bună dreptate, "ținute la sertar" de foarte multă vreme. Conform procedurilor parlamentare și conform Regulamentului Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în această vară, a lucrat în nenumărate perioade de timp: și în prima și în a doua parte a vacanței parlamentare.

Stimați colegi, am fost sesizați de plenul Senatului în legătură cu un raport suplimentar și, ca atare, procedura ne obliga să cerem un punct de vedere Consiliului Superior al Magistraturii, este o procedură obligatorie prevăzută de lege.

Modul în care își formulează CSM-ul avizele nu poate fi cenzurat de Parlamentul României. Nu ne-a interesat faptul că acest Consiliu Superior al Magistraturii are un anumit tip de viziune, noi suntem obligați, ca parlamentari, să apreciem punctele de vedere ale celorlalte autorități, după care să decidem conform interesului public și propriilor noastre conștiințe.

Din păcate, stimatul nostru coleg, din rațiuni subiective care țin de dumnealui, nu a fost prezent la această ședință pentru a verifica dacă procedura parlamentară a fost îndeplinită. Este o chestiune care nu cred că este onorant să o invocăm: că nimeni nu se poate prevala nicăieri de propria lui culpă, iar obligația noastră, ca parlamentari, este să fim prezenți la lucrările Senatului: fie în plen, fie în comisii.

Ca atare, această chestiune care încearcă să pună sub semnul întrebării decizia Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este una care, iertați-mă, nu ar trebui să facă parte din limbajul Parlamentului.

Nu înțeleg de ce o comisie să fie acuzată pentru că și-a permis să dezbată un proiect de lege, indiferent care ar fi el, indiferent ce obiect ar avea și, cu siguranță, stimați colegi, până la finalizarea acestui mandat, ne vom permite să dezbatem toate proiectele de lege care se află pe agenda Senatului.

Aceasta a fost precizarea pe care o fac în calitate de președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

(Doamna vicepreședinte Norica Nicolai revine la masa prezidiului.)

Mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti. După aceea, domnul senator Șerban Nicolae.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu nu voi ține un discurs în favoarea unei atitudini sau a alteia. Eu vin și vă spun dumneavoastră doar atât: verba volant, scripta manent.

Eu am aici stenograma ședinței plenului Senatului din data de 2 martie 2006 și vă voi spicui din această stenogramă, ca să vedeți ce am hotărât noi atunci. Bineînțeles, doamna Monica Macovei ne onora pentru a doua oară cu prezența Domniei Sale în Senat.

Știți că au fost dezbateri ample exact pe aceeași temă. Și am să spicuiesc.

După cuvântul doamnei Monica Macovei, domnul senator Mircea Geoană - și vă voi da citate -: "De aceea, poziția partidului nostru este consecventă cu ceea ce am stabilit la consultările de la Palatul Cotroceni. Un singur punct a rămas nesoluționat din punct de vedere metodă: desemnarea procurorilor de către CSM. Poziția PSD-ului la consultările de la Controceni a fost că ar fi bine să putem să rezolvăm acest subiect în cadrul actualului proiect și, în acest scop, avem pregătit un amendament pe direcția respectivă." Nu mai insist.

Domnul senator Frunda György - citez -: "Ne bucură, de asemenea, faptul că președintele țării a luat în considerare toate punctele de vedere pe care delegația UDMR le-a prezentat la Palatul Cotroceni. Noi, acolo, am susținut, printre altele, și necesitatea ca procurorul general al republicii, ca directorii direcțiilor din PNA" - DNA mai nou - "să fie propuși spre numire de către CSM. Așa credem și acum." Am încheiat citatul.

Au fost dezbateri și domnul senator Dan Voiculescu - la vremea aceea -, în conformitate cu Regulamentul Senatului, art. 18, solicită o pauză de consultări. Domnul președinte Văcăroiu a dat pauza de consultări.

După pauza de consultări, cel care a cerut pauza, domnul Dan Voiculescu, din nou, spune... Și nu l-am auzit atunci pe distinsul nostru coleg, pe domnul senator Constantin Gheorghe, să aibă o altă opinie decât fostul președinte al Domniei Sale. Nu a zis nimic, dar, sigur, în România, opiniile se schimbă repede și drastic.

Domnul Dan Voiculescu - citez -: "Domnule președinte, stimați colegi, am bucuria să vă aduc la cunoștință că, urmare a consultărilor, fiecare lider de grup parlamentar își va exprima punctul de vedere, dar ce este foarte important este că s-a ajuns la un consens. Parlamentul României - Senatul României - a dovedit maturitate. Grupul Partidului Social Democrat își va retrage amendamentul" ; doamna ministru Macovei a argumentat de ce și s-a hotărât - citez în continuare - "ca în termen rezonabil, rapid, să se elaboreze o propunere legislativă de către grupurile parlamentare". Nu s-a elaborat această propunere legislativă.

Subsemnatul: "Într-adevăr, domnule președinte, din fericire, liderii grupurilor parlamentare au ajuns la o soluție consensuală. S-a convenit să se desemneze specialiști și o comisie să elaboreze o propunere legislativă, iar dezbaterea să se concretizeze într-un proiect de lege, într-o inițiativă parlamentară" - ceea ce discutăm noi astăzi - "de natură să rezolve toate problemele litigioase ridicate în acest an referitor la CSM."

Domnul senator Mihai Ungheanu - citez -: "Grupul PRM va vota această lege. Discuția care a avut loc și înțelegerea au dus la retragerea amendamentului în condițiile în care se va elabora o lege specială." Am încheiat citatul.

Domnul senator Attila Verestoy - citez -: "Noi am decis ca, pe marginea celor prezentate de domnul senator Frunda György, care a spus că, într-adevăr, e de dorit reglementarea în acest domeniu, ceilalți colegi din grupurile parlamentare, în frunte cu domnul Frunda, să înceapă de pe acum elaborarea acestei legi."

Domnul senator Ion Iliescu - citez -: "Am discutat de atâta vreme rolul care revine Consiliului Superior al Magistraturii, care nu este subordonat forțelor politice și celor care sunt la guvernare" - orice s-ar spune, acolo sunt judecători care nu au făcut politică și nu fac politică; președintele țării a făcut și mai face politică din când în când, arareori - "și, așa cum s-a consacrat, acest principiu pentru desemnarea judecătorilor, la propunerea CSM-ului și, apoi, prin decret, numirea de către președinte ... și așa mai departe." Deci foarte interesant.

Domnul senator Mircea Geoană arată și Domnia Sa agrementul și că se va elabora un proiect de lege.

Dar este foarte interesant ce spune domnul Berceanu, la vremea aceea, liderul colegilor democrați din Senat. Citez: "Am căzut de acord cu toți liderii să se facă un proiect de modificare a legii, care vorbește despre numiri, și acolo să rezolvăm această problemă." Am încheiat citatul.

Regretatul nostru coleg, domnul senator Antonie Iorgovan: "Prin urmare, achiesăm la înțelegere și pe această idee, și anume a rolului CSM-ului în numirea celor care au funcții de conducere. Vom participa la viitoarea comisie."

Asta au spus liderii tuturor grupurilor parlamentare în ședința plenului Senatului din 2 martie 2006.

Domnule senator Constantin Gheorghe, au spus că trebuie să se elaboreze o lege referitoare la numirea celor în cauză.

Dar să vă mai dau un citat extrem de interesant, ca să vedeți cum a acționat doamna Monica Macovei.

Cum bine știți, au fost și alte proiecte pe această temă. Noi suntem Cameră decizională și, pe un astfel de proiect și o astfel de propunere legislativă, în ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2006, la trei luni de la cele citate înainte, doamna Monica Macovei spune în plenul Camerei Deputaților - uitând că a participat la consultările cu liderii grupurilor parlamentare și și-a luat angajamentul că va susține ceea ce discutăm noi astăzi -: "DNA lucrează foarte bine și e foarte important să se evite schimbarea regulilor precum revocarea sau numirea procurorilor."

Este incredibil, domnule!

Mai departe: "În Senat, au existat încercări de schimbare a procedurilor de numire și revocare a procurorilor cu funcții de conducere. E vorba de propunerea doamnei Stănoiu. Aceasta ar fi subminat responsabilitatea sistemului și ar fi scăzut capacitatea operațională a DNA."

La două luni și jumătate după ce, în prezența Domniei Sale, toți liderii grupurilor parlamentare au convenit că este nevoie de o nouă lege!

Vă mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. E foarte bine că ne mai aducem aminte de pozițiile și de consecvența politică.

Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul 3... Dumneavoastră alegeți microfonul, domnule senator, și, sigur, cred că microfonul central e o opțiune mai bună, nu?

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, doamna președinte.

Cu scuzele de rigoare pentru ținută, am ținut să iau cuvântul de la tribuna centrală, pentru că mie mi se pare că ducem discuția într-o zonă care nu ne face cinste.

Mai întâi, aș vrea să fac o precizare - și în calitate de vicelider de grup - pentru domnul secretar de stat Tănăsescu de la Ministerul Justiției, căruia aș vrea să-i atrag atenția, cu tot respectul, dar și cu toată fermitatea, că aici este în calitate de reprezentant al Guvernului, că prezența reprezentanților Guvernului este obligatorie, că aceștia au statut de invitați, iar țâfnele personale, mai ales la adresa Senatului, nu sunt admisibile sub nicio formă.

Am fost ministru delegat pentru relația cu Parlamentul și așa ceva nu am tolerat nici atunci. Atunci când eu am greșit, m-am dus în fața Camerei Deputaților și mi-am cerut scuze, și sunt colegi care pot confirma.

A doua chestiune. Am dus foarte mult discuția - cu tot respectul pentru domnul coleg Constantin Gheorghe - într-o zonă care nu are nicio legătură cu realitatea. În loc să discutăm despre fondul propunerii, am discutat despre chestiuni procedurale, unele din ele, de asemenea, cu tot respectul spun, neadevărate, pentru că se uită niște lucruri importante.

La Cotroceni - de aceea mi-am și permis gluma, când i-a sunat telefonul, să spun că poate e telefonul de la Cotroceni -, Președintele României, în prezența reprezentanților partidelor politice parlamentare, ne-a solicitat, ne-a rugat chiar - chiar așa a și spus: "Vă rog eu, de data asta." - să acceptăm ca numirea șefilor din Parchetul General, DNA și DIICOT să se facă în formula propusă de doamna ministru Macovei, respectiv de către Președintele României la propunerea ministrului justiției, cu caracter temporar, ceea ce a confirmat și domnul senator Hașotti citând din stenograma ședinței respective. De altfel, domnul Dan Voiculescu știa ce se discutase la Cotroceni și nu inventa o procedură nouă.

Eu vă mărturisesc faptul că am fost împotriva acelui aranjament, de aceea nici nu am luat cuvântul la acea dezbatere, după ce liderii grupurilor parlamentare au făcut acea convenție, pentru că am fost împotriva cecului în alb dat ministrului justiției de la acea vreme. Știam foarte bine că argumentele pe care le ivocă nu au legătură cu un caracter temporar al propunerii, nu au legătură cu o soluție de moment, ci vizează, pe termen lung, un control strict al șefilor din Parchet - atât la nivelul Pachetului General, cât și la nivelul DNA și DIICOT, care sunt structuri în cadrul Parchetului General, dar cu un statut distinct -, legarea de comanda politică a ministrului justiției și a Președintelui României.

Acum, aș vrea să revin însă la problemele de fond, pentru că ceea ce am făcut noi, într-adevăr, pare nou, pare cu caracter de inedit, dar am pornit de la textul constituțional. Ne-am permis - poate e o greșeală - să evoluăm în gândire, în perspectivă, în abordarea acestor chestiuni, să nu rămânem prizonierii anului 2004.

În Constituție, avem următoarele texte:

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției."

"Președintele României numește în funcție judecătorii și procurorii propuși de CSM" - și am să fac o precizare, pentru că am fost trimiși să citim Constituția - "cu excepția celor stagiari".

Acest text, invocat deja și anunțat ca o posibilă armă la un atac la Curtea Constituțională, arată că, de fapt, sunt oameni care - în funcții înalte în statul român - încă nu citesc sau încă nu înțeleg Constituția.

Această mențiune - "cu excepția celor stagiari" - arată în mod cert că e vorba de numirea în funcția de judecător sau de procuror, în funcția profesională - nu în funcția administrativă, funcția de conducere -, de la instanțe și parchete. Că este așa, o dovedește faptul că la ora actuală doar șefii din Parchetul General și șefii de la DNA și DIICOT sunt numiți pe procedura prevăzută de lege în momentul de față, respectiv de Președintele României la propunerea ministrului justiției.

Dacă am interpreta textul constituțional în sensul că Președintele României numește în funcții atât profesional, cât și administrativ - de conducere - pe toți judecătorii și procurorii, atunci eu vă spun că inclusiv adjunctul primului procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari - ca să dau un exemplu - ar trebui numit în funcție de Președintele României. Acest lucru nu se întâmplă și nu suntem într-o stare de neconstituționalitate.

Repet: mențiunea "cu excepția celor stagiari" arată că e vorba de judecători și procurori definitivi în profesie, iar cei care profesează în domeniul dreptului știu ce înseamnă procuror și judecător definitiv, avocat definitiv și așa mai departe. Este valabil și la notari, și la consilierii juridici.

De aceea, am propus ca ministrul justiției să rămână în această procedură, în cadrul acestor competențe legate, cu Consiliul Superior al Magistraturii, la numirea în funcție și revocarea procurorului general al României, a adjuncților acestuia, a procurorului general DNA, a procurorului general DIICOT, a adjuncților acestora și a șefilor de secție din Parchetul General, pentru că mai avem un articol care spune: "Procurorii își desfășoară activitatea (...) sub autoritatea ministrului justiției."

La momentul anului 2004, sub presiunea Societății Civile din care, la vremea respectivă, făcea parte, cu vehemență și cu proeminență, doamna Monica Macovei, se spunea că ministrul justiției ar da un caracter de politizare activității Parchetului.

Atunci am fost de acord - era și opinia experților de la Comisia Europeană - că trebuie să scoatem ministrul justiției din zona de competențe legate, să-l lăsăm doar în zona de propunere, dar astăzi trebuie să respectăm textul Constituției și să ajungem la concluzia că cel care nu are ce căuta în această procedură este Președintele României.

Și fac o precizare. Propunerea pe care am făcut-o astăzi, pe care v-o supunem atenției și aprobării dumneavoastră, nu are legătură cu persoanele aflate în funcție în acest moment. Este o propunere valabilă pe termen lung, indiferent cine ar fi președintele României, indiferent cine ar fi ministrul justiției, indiferent cine vor fi cei care vor face parte din Consiliul Superior al Magistraturii.

De altfel, un argument în plus pe care nu-l aveam, să zicem, acum o săptămână sau două sau trei, referitor la faptul că procedura în forma actuală nu este una care să ne dea siguranța independenței justiției, este cel legat de faptul că o propunere a ministrului justiției a fost avizată negativ de secția de procurori a CSM, dar se poate merge mai departe.

Cu alte cuvinte, Consiliul Superior al Magistraturii, gestionarul carierei procurorilor și garantul independenței justiției, își dă cu părerea în calitate de chibiț. Stă pe margine și are opinie. Putem să ținem cont sau să nu ținem cont de părerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Or, această instituție este una prevăzută de Constituție. Are un caracter fundamental și, dacă vorbim de puterea legislativă - și ne referim la Parlament -, de puterea executivă - și ne referim la Guvern și la șeful statului -, avem și puterea judecătorească, avem autoritatea judecătorească, cu instituții care să-i garanteze independența și să-i garanteze gestiunea activității.

La Consiliul Superior al Magistraturii, indiferent ce ar face o putere politică, vom avea întotdeauna un echilibru de forțe, vom avea întotdeauna oameni care vin din profesie, cel puțin cei 9 judecători și 5 procurori, care nu au legătură cu partidele politice și nu pot avea o legătură directă cu partidele politice. Nu neg ipoteza în care unii ar putea să fie influențați, dar principiul rămâne valabil și prezumția este cea a independenței Consiliului Superior al Magistraturii față de interesele politice.

De aceea, am ajuns la această soluție și vă rog să credeți că este una judicios și temeinic studiată și argumentată și, chiar dacă nu am reușit noi să fim foarte convingători în toate argumentele, ducând-ne în zona de proceduri, ducându-ne în zona de istorie sau de citate din ședințe anterioare, nu a fost niciun fel de scamatorie.

Am așteptat ca Ministerul Justiției sau Guvernul - cu doamna Macovei, fără doamna Macovei -, succesorii Domniei Sale să vină cu propunerea la care se angajaseră și în legătură cu care chiar Președintele României se constituise în garant, în anul 2006, iar, când am văzut că aceste lucruri nu se întâmplă, am procedat la punerea pe rol a proiectelor de lege. Erau trei care așteptau. Cel mai vechi este cel inițiat de doamna senator Stănoiu și domnul deputat Florin Iordache. De aceea, procedural, celelalte două vor fi considerate respinse, așa cum s-a întâmplat și în alte situații, inclusiv la taxa auto, și vă rog să fiți de acord că este o lege necesară, că ea poate intra în vigoare și că mandatele, așa cum sunt ele acum, continuă.

Am evitat să dăm o normă tranzitorie care să intervină asupra mandatelor aflate în desfășurare, tocmai pentru că nu am vrut să facem din asta un instrument fie în mâna ministrului justiției, fie în mâna altor persoane interesate de a proceda imediat la revocări și la noi numiri, în funcție de alte interese.

Cei care sunt actualmente numiți pe funcții și sunt în exercitarea unui mandat de procuror general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de adjunct, de șef de secție, șef la DNA sau DIICOT și adjuncții acestora rămân în exercitarea mandatului până la terminarea acestuia și vă rog să fiți de acord că este o soluție echilibrată și corectă care nu aduce niciun beneficiu politic celor care au făcut această propunere și niciun dezavantaj politic celor care s-au simțit vizați în mod indirect de această propunere.

Vă mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Eckstein, vă rog.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, vreau să confirm cele spuse de doamna senator Norica Nicolai. Aceste trei proiecte care sunt, într-adevăr, vechi nu au fost dosite la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Domnul coleg Constantin a venit mai târziu la această comisie și, poate, nu are toate informațiile.

Aceste proiecte au fost inițiate și, după aceea - și la insistențele, printre altele, ale colegului meuFrunda György -, urma să le punem pe ordinea de zi în plenul Senatului. Executivul, prin glasul ministrului sau al secretarului de stat de la justiție, ne-a solicitat întotdeauna să amânăm acest lucru, întrucât aveam semnale foarte clare de la Comisia Europeană că nu era agreat, nu era de dorit să schimbăm regulile jocului în acel moment.

Acesta este motivul pentru care propunerile legislative au o vârstă venerabilă pentru o inițiativă legislativă.

Revenind pe fond, aici sunt trei inițiative legislative. Prima inițiativă vine din partea PSD, din partea a doi colegi de la PSD, doamna senator Stănoiu era încă membru PSD; a doua aparține colegului Frunda György, iar a treia este a colegilor de la PC.

Toate trei au, practic, același conținut și doresc același lucru. Inițiatorii ne-au solicitat nouă, Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, și, după aceea, plenului Senatului să-l schimbăm pe titularul celui care are posibilitatea să propună șefii, liderii parchetelor.

Cele trei spun să luăm această competență de la ministrul justiției și să o dăm CSM-ului - și sunt argumente, de altfel, în Constituția României pentru această soluție; Grupul parlamentar al UDMR susține, desigur, inițiativa inițială a colegului nostru Frunda György -, iar numirea o face președintele, pentru că așa scrie în Constituție; este art.134, la capitolul consacrat Consiliului Superior al Magistraturii, în care scrie negru pe alb că "președintele numește în funcție pe procurori, la propunerea CSM".

Acum, noi putem să adăugăm la lege, dar este total neconstituțional. Unde Constituția nu distinge între funcție administrativă și intrarea, practic, în funcția de magistrat, noi, ca Parlament, nu putem să facem acest lucru decât prin modificarea Constituției.

Ca atare - și aici a venit elementul pomenit de colegul meu Gheorghe Constantin -, surprize, surprize.

Erau trei inițiative cu același conținut și noi, comisia, am întors-o, nu cu 180o, cu 90o. Nu am luat ministrului justiției competența de a propune pe acești lideri, dar am schimbat titularul.

Eu m-am așteptat ca inițiatorii să protesteze vehement. Este de fapt o deraiere, o deviere a voinței lor ca parlamentari care ne-au cerut un lucru, și noi am hotărât taman altceva.

Aici este clar că forma propusă prin raport, din punct de vedere juridic, este neconstituțională, iar acest lucru se va constata și, cum să zic, nu ne face mare plăcere și onoare ca să propunem ceva neconstituțional.

Și, dacă vreți, mai este și latura politică. Aici, domnul ministru al justiției, pe care eu îl stimez foarte sincer pentru competență, pentru eleganță, pentru diplomație, a fost întrebat de vreo două sau trei ori: " Bine, domnule ministru, dumneata ții la această capacitate de a face propunerile pentru că este în ograda dumitale, dar ce părere ai că numirea se face de Consiliul Superior al Magistraturii și i se ia această jucărie președintelui jucător?"

La această întrebare, iarăși foarte elegant și diplomat, domnul ministru nu a dat un răspuns, pentru că domnul ministru însuși este în relație cu Comisia Europeană, el este cel care citește raportul în care Comisia Europeană ne cere expressis verbis ca în privința justiției să nu schimbăm regulile numirilor în timpul jocului.

Reacția a venit imediat și mie mi se pare că, aici, un grup politic, mai multe grupuri politice vor să scoată niște castane din foc cu mâna noastră, a parlamentarilor.

Desigur, Executivul nu-și permite să susțină o astfel de inițiativă și este absolut de înțeles.

În opinia mea, nu ar fi normal ca noi să susținem acest raport și această soluție care - după cum am spus cu toții, și antevorbitorii mei, noi ne gândim numai pentru viitor, nu ne gândim la persoane - are un singur scop. Eu nu sunt de acord să facem legi pentru un singur om.

Mandatul șefului DNA a expirat, iar președintele, dacă face bine, dacă ar face bine, dacă se gândește într-un fel, are o posibilitate legală de a stopa numirea unei alte persoane, iar această, cum să zic, competență constituțională încercăm să o luăm din mâna Domniei Sale pentru un singur om.

Ca atare, eu personal am votat împotriva acestui raport, susțin că acest raport este păgubos pentru relațiile noastre internaționale, este păgubos pentru stabilitatea din fruntea unor instituții ale statului și solicit să o respingeți prin vot.

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ofer cuvântul doamnei senator Norica Nicolai, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi,

Am vorbit, în calitate de președinte, pe chestiuni procedurale, acum vorbesc în numele Grupului parlamentar al PNL.

Domnul senator Hașotti a prezentat stenograma, eu voi prezenta poziția partidului.

Am o certitudine, stimați colegi, și certitudinea am avut-o aseară, la Televiziunea Română, când un om foarte important în viața publică românească vorbea despre un biet domn Morar care a arestat și el pe un membru PD-L odată... Și ce dacă? Pentru asta trebuie să punem în discuție mandatul dumnealui!? Pentru asta trebuie să avem atâtea discuții în legătură cu procedurile constituționale!?

Citând cu jumătăți de măsură din Constituția României, în realitate, suntem într-un joc politic pe care nu vrem să-l recunoaștem. Jocul politic, stimați colegi, a început după 2004.

Am analizat la comisie foarte atent Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. În anexa nr. 9 din Tratatul de aderare, punctele 2, 3, 4 și 5 vorbesc despre aceste instituții și legile care le reglementează și precizează că opțiunile Parlamentului României de la acea dată sunt cele solicitate și agreate de Comisia Europeană, deci cele promovate de ministrul vremii - nu știu dacă era doamna Stănoiu sau domnul Diaconescu.

Venim în 2005, adoptăm Legea nr. 247/2005 prin evitarea dezbaterilor în Parlament și, atunci, Comisia Europeană agreează o poziție promovată de un ministru al vremii. La vremea respectivă, argumentul dirimant în legiferare, în România, era viziunea Uniunii Europene, obligatoriu a fi respectată, pentru că ea prejudiciază interesele de politică externă ale României, așa cum spunea domnul senator Eckstein.

Stimați colegi, sper că nu am uitat că, totuși, din ianuarie 2007, România este țară membră a Uniunii Europene. I se aplică aceleași reguli ca tuturor țărilor comunitare, nu este o țară de periferie, nu este o țară de frontieră, este o țară care, dacă respectă legislația comunitară, tratatul constitutiv - Tratatul de la Roma -, cere să-i fie respectate drepturile și suveranitatea națională în egală măsură.

Vorbim despre stabilitate legislativă și toți evităm cu eleganță să spunem că stabilitatea legislativă vizează stabilitatea unei persoane în fruntea unei instituții. Cred că Parlamentul României nu face legi pentru persoane. Face legi pentru principii.

Au reamintit colegii mei o lungă serie de dezbateri politice pe această chestiune, o întâlnire pe care am avut-o cu toții la Palatul Cotroceni, când Președintele României a acceptat devierea constituțională a prevederilor legale de la acel moment. Nu facem decât să respectăm strict Constituția. Justiția se înfăptuiește în numele legii, stimați colegi, nu se înfăptuiește în numele intereselor persoanelor, indiferent care ar fi ele.

În lectura clară și cu bună-credință, nu trunchiată, a textelor constituționale, avem câteva certitudini. Președintele numește în funcție, în carieră, judecătorii și procurorii. Este dreptul lui pentru că, în conformitate cu art. 1 din Constituția României, puterile se controlează într-un echilibru. Acest echilibru îl asigură Președintele României, prin numirea în funcția profesională a judecătorilor și procurorilor, pentru că, altfel, legiuitorul constituant nu ar fi adăugat mențiunea "cu excepția celor stagiari".

Este o onoare pentru persoanele care sunt eligibile a îndeplini această funcție să fie numite în funcție de Președintele României, prin decret acordându-se și inamovibilitate.

Dar am creat o instituție care se numește Consiliul Superior al Magistraturii, care are niște reguli de funcționare, reprezintă o comunitate profesională și este garantul independenței în justiție.

Să înțeleg, în anumite viziuni, că un singur om, în România, este garantul independenței justiției, și nu o comunitate profesională, căreia îi dăm atribuția să-și aleagă pe cel care, managerial, îi poate crește audiența publică, respectul public, eficiența profesională și o poate transforma într-un serviciu public acceptat de toată lumea?

Sau putem să admitem, așa cum admitem în discursul unora, că numai o singură persoană, care a renunțat, pentru un mandat de cinci ani, la a face politică, reprezintă garanția independenței unui sistem în România?

Nu, stimați colegi. Omenește vorbind, niciodată nu putem pretinde, dacă suntem logici, că numai unul dintre noi are dreptate. Poate, aici, în dezbateri, vom dovedi, respectându-ne unul pe celălalt, că avem dreptate cu toții.

Ca atare, nu trebuie să vă temeți că ceea ce am făcut în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și ceea ce vă propunem să votați astăzi este în afara Constituției. Este strict în prevederile constituționale și, dacă vreți, ca decizie politică, eu cred că trebuie să renunțăm cu toții la orice formă de a controla justiția, iar acest lucru nu se poate realiza decât dând competențe și atribuții corpului profesional, recte Consiliului Superior al Magistraturii care, într-un gest pe care eu îl salut, a cenzurat o propunere recentă a ministrului justiției, lucru pe care îl cunoaștem cu toții.

Aș vrea să înțelegem un singur lucru: atunci când nu ești capabil să dezvolți o viziune, atunci când nu ai un proiect politic care să democratizeze o națiune, atunci te duci la autoritatea publică, te duci la forța publică, te duci la poliție, te duci la procurori, te duci la judecători.

Eu sper că acest demers, care este public astăzi, să fie ultima rămășiță a unei tentații totalitare care îi bântuie pe liderii politici, iar gestul nostru din Senatul României, Cameră decizională, să fie un pilon la o stabilitate democratică de care România are nevoie.

Grupului parlamentar al PNL va vota această propunere legislativă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Din sală: Aș dori dreptul la replică.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin. În primul rând, aș vrea să epuizăm intervențiile în numele grupurilor parlamentare.

Doamna Verginia Vedinaș:

Aș dori să intervin în numele Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da. Ofer cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaș. Dacă nu mai sunt grupuri parlamentare care doresc să intervină, vom da un drept la replică sau dreptul la intervenții din partea colegilor independenți.

Aveți cuvântul, doamna senator Vedinaș.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Țin să spun, de la început, că și eu îl stimez în egală măsură pe colegul Constantin Gheorghe - oricum o să aibă un drept la replică -, dar, după ce urci așa o Golgotă ca să îți construiești o carieră universitară, este cam greu să accepți să fii contrazis sau să primești lecții ale specializării în care trudești de amar de vreme.

Spun asta pentru că, pentru mine, este o experiență foarte interesantă să asculți ce interpretări se dau legii noastre fundamentale și cum, pentru a ne apăra niște opinii care, în mod fundamental, sunt de natură politică, o stâlcim, ne jucăm cu ea ca și când am fi un copil care se joacă așa cu o minge sau cu un "hopa Mitică".

Nu, dragii mei. Vreau să vă rog, cum am mai făcut-o și cu alte prilejuri, să mă detașați de dimensiunea mea politică și să vă spun că ceea ce susțin în fața dumneavoastră mă reprezintă, în mod categoric, ca specialist în dreptul public.

Încep să comentez pe rând.

S-a invocat art. 94 alin. (1) care recunoaște atribuția președintelui de a numi în funcții publice și faptul că acesta ar fi unul din textele care ne-ar permite să menținem în continuare soluția de numire de către președinte a șefilor parchetelor, Parchetului General etc.

Dragii mei, acea atribuție prin care Constituția trimite la alte legi care pot lărgi palierul de atribuții ale președintelui în niciun caz nu poate fi interpretată într-un mod care să infirme alte prevederi constituționale care consacră reguli și principii esențiale pentru statul de drept. Am în vedere prevederea constituțională care consacră independența justiției ca una dintre valorile supreme și garantate și ca o limită de revizuire a Constituției, și anume art. 152 alin. (1) din Constituție. Am în vedere prevederea care proclamă independența justiției, și anume art. 124 alin. (3).

Deci este categoric că, atunci când trebuie să recunoaștem posibilitatea de a numi în alte funcții publice, trebuie să avem în vedere până unde se întinde această posibilitate. Poate ea să se întindă până acolo încât să infirme rolul CSM-ului de garant al independenței justiției, care a fost până acum citat și de colegii care au vorbit? În niciun caz nu poate să facă lucrul acesta.

S-a susținut, de asemenea, că, de fapt, prin soluția noastră, noi am modificat Constituția și că în Constituție nu se face diferență între profesiune și funcția administrativă. Se face. Colegul care a avut această susținere a citat trunchiat textul constituțional și mă refer la art. 134 alin. (1) care spune: "Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii." Tocmai acea excepție care-i vizează pe cei stagiari ne determină pe noi să înțelegem că, de fapt, se are în vedere funcția profesională, și nu funcția administrativă.

Noi nu inovăm nimic, dragii mei.

Am o veste proastă pentru cei care au făcut astfel de susțineri: din anul 2004, șefii de instanțe și de parchete, cu excepția celor care fac obiectul discuției de astăzi, sunt numiți de CSM. Și atunci, cum într-un caz regula funcționează, și în altul nu?

Deci Consiliul Superior al Magistraturii poate să numească șeful unui parchet din nu știu ce județ, poate să facă alte numiri care înseamnă tot funcții de conducere de la instanțe și de la parchete, dar, hodoronc-tronc, i-am scos această prerogativă. Pe ce criterii? Pe ce filozofie a Constituției?

Ar fi multe de spus, dragii mei.

Invocarea caracterului apolitic al președintelui, ca șef de stat, este o chestiune, o glumă bună, pentru că noi știm că cel puțin șefii de stat pe care i-am avut până acum au avut o apartenență politică de care, până la urmă, omenește, nu s-au putut debarasa. Că unii nu au putut să se debaraseze deloc - și asta este o chestiune pe care o putem discuta - este altă problemă, dar, în momentul în care vom avea un președinte care să fie un independent, o persoană neutră politic și să promoveze într-o astfel de funcție, putem să reluăm discuția.

Noi nu facem legi, dragii mei, în considerațiunea unor oameni, nu ne interesează că unul a fost și altul nu mai este om politic sau se pretinde că nu mai este om politic. Noi facem legi în considerațiunea principiilor care trebuie să guverneze statul de drept pe care-l proclamă primul articol din Constituție, ne place, nu ne place.

Pentru multe alte considerente pe care le-au invocat colegii mei și pe care aș putea să le mai adaug și eu, dar mă opresc aici pentru că timpul nostru este prețios, susțin încă o dată că soluția noastră este una care să așeze funcționarea Ministerului Public pe niște făgașe care să excludă, să elimine în viitor influența politică.

Îmi exprim mirarea față de poziția reprezentantului Ministerului Justiției care este contrară, dragii mei. Mulți dintre dumneavoastră, pentru că nu sunteți membri, nu ați fost la ședința Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar citez, și sper că nu mă înșală memoria, ceea ce domnul ministru, căruia i-am cerut punctul de vedere pe soluția noastră, a spus textual: "Atâta vreme cât ministrul justiției nu este exclus din ecuație și cât timp el face propunerea, evident că suntem de acord cu această soluție."

Acum, reprezentantul Ministerului Justiției spune altceva. Dumnezeu să mai înțeleagă! Probabil se vor lămuri între Domniile Lor.

Noi vă rugăm să susțineți această soluție pe care noi am promovat-o și vă asigurăm, în final, că nu slujește anumite interese, nu este nici pentru, nici contra unor persoane, ci pentru binele justiției și al statului de drept în ansamblul său.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții în numele grupurilor parlamentare, ofer cuvântul, bănuiesc că dreptul la replică, domnului senator Gheorghe Constantin. Aveți cuvântul, domnule senator. (Discuții în sală)

Dar nu trebuie să vă mirați, doamna senator, pentru că domnul secretar de stat se găsește într-o dilemă: calitatea de secretar de stat și aceea de magistrat.

Din sală: Aici vine ca secretar de stat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să încep prin a-mi cere scuze față de doamna președinte a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și cred că este o neînțelegere. Dacă s-a interpretat în sensul în care am criticat comisia, îmi cer scuze. Pe de altă parte, aș vrea să-i mulțumesc pentru faptul că s-a supărat, pentru că nu face altceva decât să-mi dea dreptate, deși nu mi-a dat-o.

Stimați colegi,

Eu am făcut referire la anumite chestiuni procedurale, care nu au nicio legătură cu procesul legislativ. Aș fi așteptat de la doamna președinte să-mi dea dreptate măcar pe această temă.

Dacă vreți să continuăm discuția, putem solicita la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări stenograma ședinței din data de 3 septembrie 2008 și o să vedeți că eu am pus problema: Pe ce discutăm o modificare de lege? Pe nimic, pe o cerere?

Consiliul Superior al Magistraturii ne-a cerut imperativ să modificăm o lege, nu ne-a trimis un punct de vedere, nu ne-a trimis un aviz. Nu se scrie: "În urma solicitării dumneavoastră, vă trimitem punctul nostru de vedere" sau "Aviz privind modificarea cutare, cutare...", ci se scrie: "Stimată doamnă președinte, vă rugăm să modificați art. 54 alin. (1) din... după cum urmează..." și ne dă textul. Ne transmite textul, stimați colegi.

La această chestiune, doamna președinte nu mai poate să mă contrazică. Este un text pe care ni-l propune Consiliul Superior al Magistraturii și nu face referire la nicio inițiativă legislativă: nici a doamnei Stănoiu, nici a domnului Vasilescu, nici a domnului Frunda György. Cu tot respectul cuvenit, aș fi vrut, măcar parțial, să-mi dea dreptate.

Iar, în ceea ce privește cele spuse de colegul Șerban Nicolae și de doamna Vedinaș, referitor la aspectul politic, cu toții știm că, indiferent de modul cum se vor face numirile, suspiciuni legate de implicarea politică, într-un fel sau altul, vor exista.

Și, finalmente, legat de anumite interpretări, poate, personale - și ale mele, și ale domnului Eckstein - din cele prevăzute în Constituție, aș vrea să-i citesc și eu stimatei colege un pasaj, iar, după aceea, o să poată să înțeleagă și să nu mă mai condamne:

"Art. 30 - Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel (...) sunt inviolabile".

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție în cadrul dreptului la replică, dar vă reamintesc că doamna senator Verginia Vedinaș a precizat că, deși vorbește în numele Grupului parlamentar al PRM, vorbește ca specialist în drept public.

Deci să considerăm dezbaterile încheiate.

Adresez o ultimă întrebare reprezentantului Ministerului Justiției, și anume dacă dorește să facă comentarii în urma intervențiilor colegilor senatori, intervenții făcute în numele grupurilor parlamentare.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

O singură precizare aș vrea să fac. În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, când a fost prezent și domnul ministru, dumnealui a spus la început că, din punct de vedere al oportunității, nu consideră necesară această inițiativă legislativă. Atât am vrut să spun.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă reamintesc și reamintesc colegilor, întrucât eram prezent, precizarea făcută de ministrul justiției, în sensul că orice variantă este acceptată de minister, cu condiția să nu fie scos din joc - chiar aceasta a fost exprimarea -, din jocul numirii. (Discuții în sală)

Stimați colegi,

Declar încheiate dezbaterile generale. Vom proceda la vot.

Vă consult în legătură cu propunerea legislativă înscrisă în ordinea de zi la punctul 10.

Practic, dezbaterile generale vizau și propunerile următoare: punctul 10, punctul 11 și punctul 12, și anume:

Punctul 10 - Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Punctul 11 - Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Punctul 12 - Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Vă consult dacă sunt intervenții suplimentare. Constat că nu sunt.

În condițiile în care nu sunt intervenții suplimentare, vom da vot pe rapoartele de respingere întocmite la cele trei propuneri legislative de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, rapoarte de respingere, pe considerentul că o parte din propuneri au fost preluate în dezbaterea și în raportul stabilit la prima propunere legislativă, cea la care ați intervenit. (Discuții în sală)

Există o solicitare din partea reprezentantului Ministerului Economiei și Finanțelor pentru a lua în dezbatere cu prioritate proiectele de la punctele 14 și 15 din ordinea de zi.

Adresez rugămintea colegilor senatori să vină în sala de ședință, întrucât la ora 12.00 vom da vot final pe proiectele de lege dezbătute.

................................................

Doamna Norica Nicolai:

................................................

Stimați colegi, aș dori să revenim la punctul 12 din ordinea de zi, punct pus în dezbatere de colegul nostru, domnul senator Doru Ioan Tărăcilă - Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

Doamna senator Vedinaș, vă rog. Aveți cuvântul, microfonul 7.

Doamna Verginia Vedinaș:

Care punct din ordinea de zi?

Doamna Norica Nicolai:

Punctul 12, doamna senator - Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât, în ședința din data de 4 septembrie 2008, să adopte un raport de respingere a formei care a fost adoptată de Camera Deputaților, ceea ce înseamnă admiterea, fără amendamente, a propunerii legislative. Ea are ca obiect Statutul judecătorilor și procurorilor, mai ales anumite articole, 30 și 46, care prevăd că au prioritate pentru ocuparea posturilor vacante din circumscripțiile instanțelor și parchetelor, unde minoritățile naționale au o pondere de cel puțin 50%, candidații cunoscători ai limbii minorității respective. Am avut în vedere, în adoptarea acestui raport, prevederile constituționale, în speță art. 128 alin. (1), care dispune că procedura judiciară se desfășoară în limba română, și alin. 3, care prevede că modalitățile de exercitare a acestui drept, inclusiv pentru minorități, se stabilesc prin lege și ele propun interpreți și traducători, astfel încât nu este nevoie de o reglementare care, astfel cum se regăsește, în forma actuală, în lege, în opinia noastră, are caracter discriminator și nu poate să fie menținută.

Pentru aceste considerente, în baza art. 76 alin. (1), care impune majoritatea absolută pentru legile organice, vă supunem aprobării dumneavoastră raportul de admitere a propunerii legislative și de respingere a formei adoptate de Camera Deputaților și vă mulțumesc, doamna președinte și dragi colegi.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Aveți cuvântul, microfonul 9.

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Vreau să precizez că dispoziția prevăzută la art.30 alin.(6) a fost introdusă în Legea nr. 303/2004 ca un criteriu suplimentar de departajare a candidaților care au obținut medii egale la examenul de capacitate și, din practică, aceste situații sunt extrem de rare. Nici nu știu dacă a fost un asemenea caz până în prezent.

Criteriul de departajare, prevăzut de art. 30 alin. (6), se coroborează cu dispozițiile constituționale, în speță art. 128 din Constituție, și cu dispozițiile legale, în speță art. 14 din Legea nr. 304/2004. Astfel, art.128 din Constituție precizează că "cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice", iar legea organică precizează că "cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii".

Față de aceste prevederi, considerăm că nu poate fi considerat discriminatoriu criteriul de departajare a candidaților prevăzut la art. 30 alin. (6).

Mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Cine dintre inițiatori dorește să ia cuvântul? Sunt mai mulți inițiatori senatori și deputați aparținând mai multor partide politice. Domnule deputat Moisoiu, aveți cuvântul, microfonul 10. Vă rog, pe scurt.

Domnul Adrian Moisoiu - deputat:

Mulțumesc, doamna președinte.

Am să fiu foarte scurt. Am o simplă completare, care nu se cunoaște. În cursul săptămânii trecute, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a luat în discuție exact solicitarea noastră, pentru a se pronunța în acest sens și, cu majoritate de voturi - în clipa de față soluția se redactează - a votat favorabil. Deci articolele respective reprezintă discriminare.

Vă mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Declar deschise dezbaterile generale, intervenții pe marginea proiectului de lege. Vă rog, domnule senator Funar, microfonul 2.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, permiteți-mi să formulez o întrebare distinsului reprezentant al Ministerului Justiției, dacă, eventual, și colegul nostru, domnul deputat Moisoiu, dorește să asculte întrebarea. Întrebarea este următoarea: În ipoteza în care domnul secretar de stat candidează pentru funcția de președinte - să spunem al Tribunalului din Miercurea Ciuc - are medie egală cu un candidat cunoscător al limbii maghiare, aveți medii egale, pierde concursul, pentru că este român în România, va fi mulțumit sau nemulțumit? Este sau nu o discriminare?

Până când pregătiți răspunsul la această întrebare, permiteți-mi să salut această decizie înțeleaptă a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, condus de către un reprezentant al UDMR care a ajuns la concluzia că este discriminare în actualul text al legii.

Grupul parlamentar al PRM susține raportul comisiei și această propunere legislativă care vizează eliminarea discriminării pentru români în România.

Mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnul senator Eckstein, aveți cuvântul, microfonul 2.

Domnul Eckstein Kóvacs Peter:

Mulțumesc, doamna președinte.

Sunt în fața unei situații nemaiîntâlnite în ultimii 10 ani. Ni se propune să revenim asupra unui text legal care, în momentul de față, face parte din corpul Legii nr. 303/2004. Este un drept câștigat, dacă vreți, și este prima dată când Parlamentul, adică Senatul - pentru că, pe bună dreptate, Camera Deputaților a respins această inițiativă legislativă - dorește să știrbească din drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. În speță, mie mi se pare firesc și la discutarea Legii nr. 303/2004 Grupul parlamentar al UDMR a propus ca în acele circumscripții judecătorești unde există un procent semnificativ al unei minorități, judecătorii să cunoască limba majorității locale. Mi se pare o soluție bună. Aici nu este vorba că este român, neamț, este faptul că, tu judecător, care comunici cu justițiabilii, să cunoști limba justițiabilului. În acest caz nu mai trebuie traducător. Dreptul de a vorbi - a fost menționat de domnul secretar de stat - este un drept constituțional. Soluția propusă de Grupul parlamentar al UDMR nu a fost agreată și, până la urmă, s-a adoptat o soluție, dacă vreți, de compromis, ca, în cazul locurilor vacante, în situația egală să primească un bonus cel care cunoaște limba populației majoritare locale. Pe de o parte, situațiile sunt deosebit de puține în practică, pe de altă parte, bunul Dumnezeu să mă ajute! Tu, ca și angajator, dacă spui că un angajat care vrea să lucreze în Ministerul Afacerilor Externe trebuie să cunoască limba engleză, atunci tu discriminezi pe cei care nu cunosc limba engleză și doresc să facă o carieră în Ministerul Afacerilor Externe? Sunt mii de astfel de exemple în care se cere vechime, se cere aptitudine, se cere cunoștința unei limbi. Aici nici măcar nu se cere cunoașterea limbii majorității populației, ci pur și simplu în situații de egalitate în care nu poți face ceva este un criteriu de departajare. Ca atare, eu consider că inițiativa Grupului parlamentar al PRM ar lua un drept câștigat. Nu este motivat. Cum a decis Consiliul pentru Combaterea Discriminării, este o chestiune administrativă, s-a luat cu majoritate de voturi, poate fi atacată în instanță, dar îi rog pe stimații mei colegi ca să adopte punctul de vedere al Ministerului Justiției și să voteze împotriva acestui raport de admitere.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc domnule senator.

Vă consult dacă mai sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege. Vă rog, doamna senator Verginia Vedinaș. Aveți cuvântul.

Doamna Verginia Vedinaș:

Voi avea o intervenție foarte scurtă doamna președinte.

Dragi colegi, nu trebuie să confundăm o condiție pentru participarea la un concurs în vederea ocupării unei funcții publice în Ministerul Afacerilor Externe sau în altă parte, care este recunoscută de Legea privind funcționarul public, cu introducerea unui criteriu de prioritate în considerațiunea apartenenței la o minoritate națională și cunoașterea limbii minorității. De altfel, din punctul meu de vedere, în forma actuală, legea este lipsită de eficiență, deoarece art. 128 alin. (6) din Constituția României statuează că procedura judiciară se desfășoară în limba română. Aceasta este limba oficială în stat, și cea mai simplă definiție a unei limbi oficiale, enunțându-se așa: este limba în care vorbesc, limba în care se exprimă și scriu autoritățile publice. Puterea judecătorească este o autoritate publică. Nimeni nu interzice cetățenilor care aparțin unei minorități să folosească - cum spuneam, și Constituția României le permite - interpreți, traducători etc. Dar, de aici până la soluția care există în prezent este o mare diferență. Hotărârea pe care a dat-o Consiliul Pentru Combaterea Discriminării confirmă faptul că ceea ce este în prezent este neconstituțional, este discriminatoriu și noi vă rugăm să susțineți această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt intervenții declar închise dezbaterile generale.

Stimați colegi, am epuizat ordinea de zi. Conform înțelegerii pe care am realizat-o la începutul dezbaterilor parlamentare, urma să supunem votului dumneavoastră toate proiectele le lege cu caracter organic și proiectele de lege cu caracter ordinar pe care le-am dezbătut în această ședință și urmează a fi adoptate.

Consult grupurile politice dacă agreează soluția ca toate aceste proiecte de lege rămase în procedura finală a acordării votului, fie pe caracterul organic, fie pe caracterul ordinar al legilor, să le reportăm pentru marți, când vom dezbate moțiunea simplă, după care vom proceda la acordarea votului pentru proiectele de lege rămase astăzi în procedura de vot final. Din păcate, foarte mulți colegi au participat la dezbateri, iar în momentul de față ... Consult Grupurile parlamentare dacă doresc să i-a cuvântul. Domnul senator Constantin Gheorghe.

Domnul Constantin Gheorghe:

Doamna președinte de ședință,

Singura observație pe care o am este aceea că proiectele de lege susceptibile de aprobare tacită trebuie rezolvate, dacă este cazul.

Doamna Norica Nicolai:

De acord. În momentul de față nu suntem în situația de a adopta tacit un proiect de lege. Vă mulțumesc. Vă urez sfârșit de săptămână plăcut. Urmează să ne vedem marți, 16 septembrie, la ora 15.00 când începem dezbaterea moțiunii simple cu privire la agricultură. Urmează comisiile de specialitate. Rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să ne întrunim. Aceeași rugăminte am și pentru Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru că avem de dezbătut o chestiune care vizează Legea Curții de Conturi. Stimați colegi din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă aștept la dezbateri pentru a epuiza ordinea de zi.

Ședința s-a încheiat la ora 12.30.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 septembrie 2020, 19:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro