Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.88/09-10-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 29-09-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2008

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna Daniela Popa și domnul Valeriu Tabără, secretari.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschise lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 326 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 171. Sunt absenți 155, din care 14 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 29, și marți, 30 septembrie 2008; programul de lucru pentru perioada 29 septembrie - 4 octombrie 2008; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 22-29 septembrie 2008 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I; modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei.

 
Informări privind: - demisia domnului Constantin Faina din Grupul parlamentar al PC și afilierea la Grupul parlamentar al PNL; demisia doamnei Florina Ruxandra Jipa din grupul parlamentar al PRM și afilierea la Grupul parlamentar al PSD.  

Înainte de a intra în ordinea de zi, vă anunț că, potrivit art.19 alin.(2) din regulament, domnul Faina Constantin, deputat în legislatura 2004-2008 în Circumscripția electorală nr.8 Brașov, își anunță demisia din Grupul parlamentar al Partidului Conservator și din funcția de secretar al acestuia, urmând să-și desfășoare activitatea ca membru al P.N.L. în Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Dacă domnul Faina dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Doamna Jipa Florina Ruxandra, de asemenea, are de făcut un anunț personal.

   

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Țin să anunț plenul Camerei că, începând cu data de 26 septembrie, am înțeles să-mi dau demisia din Grupul parlamentar al P.R.M. și activez ca atare în Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente.  

Domnul Eugen Nicolicea:

Trecem la pct.2 de pe ordinea de zi - modificări în componența nominală a unor comisii permanente.

Grupul parlamentar al P.S.D. propune desemnarea domnului deputat Coclici Radu Eugeniu în calitate de membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și desemnarea domnului Bălan Doru Geany în calitate de membru al Comisiei pentru sănătate și familie.

Există obiecții? Nu există.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, modificarea nominală a Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost realizată.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre pentru prelungirea termenului prevăzut la art.6 alin.(1) din Hotărârea Camerei Deputaților nr.18/2008 pentru încuviințarea efectuării de către Comisia pentru industrii și servicii a unei anchete privind analiza problemelor din sectorul energetic.  

Proiectul de Hotărâre pentru prelungirea termenului prevăzut de art.6 alin.(1) din Hotărârea Camerei Deputaților nr.18/2008.

Dau citire hotărârii: "Hotărâre pentru prelungirea termenului prevăzut la art.6 alin.(1) din Hotărârea Camerei Deputaților nr.18/2008 pentru încuviințarea efectuării de către Comisia pentru industrii și servicii a unei anchete privind analiza problemelor din sectorul energetic.

În temeiul prevederilor art.77 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre: "Articol unic. Termenul prevăzut la art.6 alin.(1) din Hotărârea Camerei Deputaților nr.18/2008 pentru încuviințarea efectuării de către Comisia pentru industrii și servicii a unei anchete privind analiza problemelor din sectorul energetic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.475 din 27 iunie 2008, se prelungește până la data de 10 noiembrie 2008".

Supun la vot hotărârea împreună cu articolul unic.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, hotărârea a fost adoptată.

Am rugăminte la inițiatori, precum și la reprezentanții comisiilor de specialitate să-și limiteze expunerile pe care le fac, întrucât avem o ordine de zi foarte încărcată.

Inițiatorii să înțeleagă că este mai important ca proiectul de lege să treacă decât a se înscrie și a vorbi suplimentar. ținând cont de această rugăminte, rog și ministerele să facă același lucru. Deci, intervențiile să fie cât mai scurte și, dacă este posibil, doar atunci când există păreri contrare.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (rămasă pentru vot final).  

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Dacă din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

două vorbe, pentru că aș dori să fiu foarte scurt. Se știe problema cadrelor didactice, aspecte legate de aceasta, și anume faptul că de fiecare dată s-au ridicat întrebări: de unde bani pentru salarii? Dar facilități se pot face pentru cadrele didactice? Deci, inițiatorii, mergând pe ideea că dacă nu se poate realiza, în clipa de față, o creștere substanțială sau poate se va realiza la punctul următor de pe ordinea de zi, a salariului, am încercat, în acest fel, să facem o facilitare, iar facilitarea pe care v-am propus-o dumneavoastră și pe care v-o propun prin această inițiativă parlamentară este ca la ieșirea la pensie a cadrelor didactice să se acorde o indemnizație de 7 salarii, în felul acesta, undeva, să se compenseze ulterior munca pe care au prestat-o timp de 30-40 de ani la catedră.

Sper ca o asemenea propunere care a fost primită favorabil de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, să fie acceptată și de dumneavoastră.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă mai sunt alți doritori să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond?

 
   

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că personalul din învățământ să beneficieze gratuit de asistență medicală, medicamente, ochelari de vedere, proteze, acces în casele de odihnă și în bazele de tratament ale cadrelor didactice și la pensionare să beneficieze de o indemnizație egală cu de 7 ori câștigul brut lunar obținut în ultima lună de activitate didactică.

Pentru întocmirea raportului, comisia a analizat avizul primit de la Comisia pentru muncă și protecție socială, avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

În urma dezbaterii în ședința din 9 septembrie 2008, comisia a propus, cu unanimitate voturilor celor prezenți, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele din anexă.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă, în legătură cu titlul și articolele de la poziția 1 la poziția 5, are cineva ceva de obiectat? Nu există obiecții.

Se consideră adoptată.

Legea rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se acorda în anul 2008 personalului din învățământ (rămas pentru vot final).  

Poziția 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 pentru personalul din învățământ.

Dacă, din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiilor sesizate în fond?

   

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare creșterile salariale ce se vor acorda în 2008 personalului din învățământ, prevăzând creșterea valorii coeficientului de multiplicare în trei tranșe: între în perioada 1 ianuarie-31 martie 2008, 1 aprilie-30 septembrie 2008 și 1 octombrie-31 decembrie 2008.

De asemenea, pentru funcțiile didactice de predare cu gradele 2, definitiv și debutant, pentru cele cu studii de nivel liceal, fără pregătire de specialitate, precum și pentru funcțiile didactice auxiliare, coeficienții de multiplicare sunt majorați cu 10% de la 1 ianuarie 2008, față de nivelul avut la 31 decembrie 2007.

Cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea cu amendamente a proiectului de lege.

Amendamentele propuse de comisiile reunite, având la bază realizările în plan economic, vizează necesitatea creșterii atractivității și stabilității personalului didactic, precum și necesitatea recunoașterii importanței sociale a profesiei de cadru didactic.

De asemenea, prin modificările propuse, sunt create condițiile pentru renunțarea la inițiativele legislative privind acordarea unui ajutor financiar cadrelor didactice din învățământul preuniversitar acreditat, de stat și privat, în vederea achiziționării de haine și alte inițiative legislative cu caracter social apreciate de membrii comisiilor ca fiind rezolvate în fond.

La întocmirea prezentului raport, în conformitate cu prevederile art.68 alin.(1) și (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, de care s-a ținut cont în totalitate, precum și avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului adoptarea, cu amendamente, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului didactic din învățământ, după cum urmează ... Și sunt aici amendamentele pe care urmează să le dezbatem la discuții generale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Ne aflăm astăzi, după începutul anului școlar, aș putea spune la un moment cu adevărat istoric. Istoric, prin intenția Guvernului de a da o ordonanță și a mări cu circa 6% salariile personalului didactic, sau, în cazul în care condițiile sociale, economice vor permite, cu circa 9%.

Dumneavoastră, prin reprezentanții dumneavoastră în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru muncă și protecție socială, prin analiza indicatorilor economici cu distinșii noștri colegi din Comisia pentru buget, finanțe și bănci, s-a ajuns la concluzia că o doleanță mai veche a cadrelor didactice, aceea de a avea un salariu decent, poate fi adusă la îndeplinire prin votul majorității parlamentare.

Dacă majoritatea guvernamentală putem spune că este relativă, suntem convinși că cea parlamentară pe acest proiect și inițiativă legislativă, va fi covârșitoare. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va susține această ordonanță, cu amendamentele care sunt și, în speță, la timpul respectiv, se va preciza o creștere a indicelui de referință 1 până la 4 milioane.

Acestea vor aduce, evident, nu bunăstare în învățământ, nu vor aduce ceea ce trebuie, consfințirea articolului din lege, "învățământul este o prioritate națională", dar vor pune un prim pilon spre redresarea României de mâine, prin învestirea în cunoaștere, în educație și în viitorul acestei țări.

Sper, stimați colegi, că veți pune umărul, alături de noi, la această primă acțiune de a atrage în învățământ pe tinerii performanți ai României.

Vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră favorabil. (Aplauze ale asistenței de la balcon.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., vă rog.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt în totalitate de acord cu expresia domnului Stanciu, că ne aflăm într-un moment istoric. Personal, aștept acest moment din momentul adoptării Legii învățământului, din anul 1995, fiindcă art.2 al acestei legi stipulează cât se poate de clar că, în România, învățământul este prioritate națională.

Și, cu toate că am înțeles mesajul acestui articol, guvernele de fapt nu au încercat cu toată seriozitatea de a aplica în practică acest principiu. Desigur, Guvernul actual a alocat sume fantastice nebănuite în sistemul de învățământ, dar, în mod paradoxal, ce am constatat? Că calitatea procesului instructiv-educativ în loc să se îmbunătățească paralel cu alocarea sumelor, e pe un trend de scădere. Și oare din ce cauză? Datorită faptului că în urma multor discuții politice, noi am ajuns la concluzia că este nevoie de o reformă comprehensivă a sistemului de învățământ, cu alte cuvinte e nevoie de reforma structurii învățământului, de reforma conținutului, a managementului, a finanțării și nu în ultimul rând de pregătirea și perfecționarea cadrelor didactice.

Noi, în urma dezbaterilor politice, am ajuns la concluzia că ar fi nevoie de un pact național privind sistemul educațional, și toate partidele politice parlamentare au semnat acest pact, pe baza căruia va trebui să elaborăm o strategie națională a învățământului, iar această strategie care va fi elaborată va sta la baza pachetului de legi care va reglementa sistemul de învățământ.

Concret, mă refer la Legea învățământului preuniversitar, la Legea universităților și la Statutul cadrelor didactice.

Ei, teoretic, toate sunt bune și frumoase. Dar am uitat de un singur lucru. Pentru a implementa o asemenea reformă comprehensivă, nu este nevoie doar de modernizarea infrastructurii învățământului. În primul rând, succesul reformei învățământului depinde de motivația de participarea activă a personalului didactic, a acelora care lucrează în sistem.

Eu sper cu toată tăria că prin votul dat azi vom face un pas serios în ceea ce privește ridicarea calității învățământului românesc.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea asistenței de la balcon.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Partidului Național Liberal, domnul Ghișe. Urmează domnul Bîrsan, din partea Partidului Democrat-Liberal.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne și stimați domni colegi deputați,

Stimați invitați,

Întâi de toate, precizez că Grupul deputaților Partidului Național Liberal va vota pentru Ordonanța nr.15 din 2008, cu amendamentele propuse pentru mărirea salariilor cadrelor didactice la nivelul prevăzut în amendamente - 45%. (Aplauze din partea asistenței de la balcon.)

A doua chestiune care trebuie însă precizată este următoarea. În cadrul Grupului deputaților liberali, noi am avut dezbateri serioase datorită faptului că ordonanța, în forma promovată în luna ianuarie, a avut prevederi diferite față de ceea ce astăzi se discută. Și asta, de ce? E bine să cunoască ceea ce spun acum mai ales aceia care din afara Parlamentului nu au citit prevederile constituționale.

Guvernul execută un buget aprobat de Parlament. Voința Parlamentului se exprimă în privința alocărilor de salarii în sectorul bugetar prin Legea bugetului de stat.

Or, aici, spunând lucrurilor pe nume, trebuie să precizăm că anul trecut, cam pe vremea asta, începea o mică păcăleală față de cadrele didactice. În ce consta ea? Înainte cu 10 zile de depunerea proiectului de buget de către Guvern la Parlament, un grup de colegi au inițiat un proiect de lege pentru mărirea cu 50% a salariilor cadrelor didactice. Acest demers, în principiu, este foarte bun și este în concordanță cu recunoașterea importanței sociale a muncii pe care dascălii o fac în România.

Care-i problema de politicianism? Problema constă în aceea că la dezbaterile din comisiile parlamentare (Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și respectiv Comisia pentru buget, finanțe și bănci) pentru bugetul anului 2008, anul trecut, pe vremea aceasta, nu s-a făcut un amendament în sensul măririi salariilor cadrelor didactice cu 50% în anul 2008. Pe cale de consecință, bugetul aprobat de Parlament a urmat ca Guvernul să-l execute și, în mod eșalonat, s-au stabilit aceste tranșe de mărire de salarii conform Ordonanței nr.15 din 2008.

Precizez că, deși depus în octombrie 2007, proiectul de buget inițiat de o serie de colegi de la P.S.D. a zăcut în Senat până în decembrie 2007, când a fost distribuit comisiilor parlamentare. Deci, odată ce bugetul pe 2008 a intrat în derulare, în paralel, în comisiile Senatului, se dezbătea proiectul de buget.

În aprilie 2008, Senatul a aprobat acest proiect de lege. Din aprilie, până în prezent, din nou n-a intrat în dezbaterile comisiilor decât în urmă cu câteva săptămâni și așa ne trezim că exact în preajmă de campanie electorală, apare această propunere, bună pe fond, care însă putea fi aprobată încă din urmă cu un an de zile. Faptul că se exploatează două situații, pe de o parte, nevoia de salarii mai mari ale cadrelor didactice, care trebuie împlinită, iar, pe de altă parte, faptul că s-a făcut această bombă cu efect întârziat care să explodeze exact acum, în preajmă de alegeri, asta deja este o abordare neprincipială.

Închei, prin a vă spune următoarele: creșterea economică și eforturile pe care Guvernul Partidului Național Liberal, împreună cu U.D.M.R., le-a făcut, are ca și obiectiv creșterea de venituri și respectiv pensii pentru toate categoriile de cetățeni și în mod special pentru bugetari.

Noi susținem acest proiect de lege, dar am ținut să precizăm că ceea ce a făcut P.S.D., prin inițiativa sa și modul cum în paralel cu execuția bugetului mergea cu un proiect de lege, nu a fost altceva decât o abordare politicianistă și demagogică.

Evident că această decizie pe care o vom da "pentru" va crea o presiune inflaționistă greu de depășit. Însă veți vedea că se vor face eforturi și vor veni propuneri de la Guvern, pentru ca acest lucru să devină un fapt împlinit, și anume dascălii din România să aibă salarii mai bune, spre decență, astfel încât să le fie recunoscută importanța socială a muncii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

(Aplauze din partea asistenței de la balcon.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului Partidului Democrat-Liberal, domnul Bîrsan.

 
   

Domnul Iulian-Gabriel Bîrsan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

De la început, pot să spun că vom susține acest proiect de lege prin care ordonanța va trece prin Parlament. Dar trebuie să facem câteva observații. Să nu uităm că această ordonanță, în forma în care este, am vrut s-o votăm în luna iunie. Cei care s-au opus au fost cei de la Partidului Național Liberal, care au tergiversat în ultima ședință ca să nu intre pe ordinea de zi. Trebuie să mai facem o observație. Este adevărat că Partidul Social Democrat a inițiat această lege. Se pare, însă, că cei din media nu au aflat că astăzi noi votăm Ordonanța nr.15 de modificare a salariilor și nu inițiativa parlamentară a Partidului Social Democrat.

În final, vreau să spunem că vom susține și vom fi alături de cadrele didactice, astfel încât prin creșterea acestor salarii să stabilizăm forța de muncă din învățământ și poate să-i atragem și pe tineri în acest domeniu de activitate.

Vă mulțumesc.

Îmi pare rău că din partea ministerului nu este nimeni la pupitru. (Aplauze din partea asistenței de la balcon.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Partidului România Mare, domnul Paul Magheru.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Mă bucur să aud că la majoritatea parlamentară sigură de astăzi se va adăuga și votul grupurilor parlamentare ale minorității guvernamentale.

Aș vrea să vă spun ceea ce deja se cunoaște. Prin tradiție și algoritm politic, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport avea în frunte un președinte P.R.M. Aș vrea acum, indiferent, că ia cuvântul din partea altui partid, cel care a făcut demersuri foarte serioase în legătură cu acest lucru a fost profesorul Anghel Stanciu care s-a considerat întotdeauna, înainte de a fi PRM-ist sau PSD-ist, un om al școlii, încât astăzi triumfă, dacă doriți, un demers foarte lung al unui partid al școlii, unde nu putea să lipsească niciun grup parlamentar. Aici nu este vorba de politicianism, nu este vorba de demagogie. Aici este vorba de o reparație strict necesară. Altminteri, rămânem fără ceea ce constituie o retribuție echitabilă decentă a profesorilor.

La fel, a venit Olguța Vasilescu, a venit astăzi și vă prezintă Petru Popeangă, iar eu, ca membru al Partidului România Mare, am susținut întotdeauna, alături de foarte mulți colegi, tot felul de proiecte, tot felul de propuneri legislative, ca să încercăm să cârpocim legea. Iată că de data aceasta s-a făcut dreptate. de data aceasta, profesorii vor avea o salarizare decentă fără acest lucru și este una dintre marile realizări ale Parlamentului României că a avut în vedere o chestiune strict necesară, echitabilă.

Toți vorbim că este investiția cea mai importantă. Cunosc că s-au făcut demersuri până acum la președinții țării, la prim-miniștrii, la miniștrii de finanțe. Iată că, finalmente, bine că s-a impus mintea românului cea din urmă. în afara salarizării corespunzătoare, decente, a salariilor profesorilor, fără alte amendamente de umilire a profesorilor, prin această creștere, deci a salariilor, într-adevăr deschiderea anului școlar, și cea care va urma poimâine, universitar, poate să spune că a pornit sub auspiciile respectului Parlamentului României față de una din categoriile cele mai importante pentru viitorul României.

Vă mulțumesc și sunt sigur de votul unanim al Parlamentului României la acest proiect de lege. (Aplauze din partea asistenței de la balcon.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Partidului Conservator, domnul Mircea Costache.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este regretabil că a fost adusă pe ordinea de zi atât de târziu și în conjuncturi preelectorale o lege de mare importanță pentru viața societății românești. Din cauza asta, și discursurile par întotdeauna conjuncturale, convenționale și minate de elementul esențial al credibilității.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că este importantă investiția în infrastructura școlară, căreia i s-a acordat o importanță majoră până în momentul acesta, este importantă investiția în spații de învățământ, în săli de sport, în clădiri, dar cea mai importantă trebuie să fie investiția în resursa umană, pentru a reda demnitatea profesorilor. (Aplauze din partea asistenței de la balcon.)

Vă mulțumesc.

Investiția în resursa umană este garanția, pe termen lung, a perpetuării valorii în societatea românească.

Reașezarea pe temeiuri corecte a salarizării personalului din învățământ este și o garanție a scăderii gradului de infracționalitate, pentru că numai redând demnitatea profesorilor striviți adesea, ofensați de opulența parveniților perioadei pe care o trăim, nu-și mai îndeplinesc menirea cu care au fost învestiți.

Vă mulțumim și mulțumim tuturor celor care reușesc să treacă de la pasiuni personale, de la semnarea unor pacte pe educație, mai mult sau mai puțin formale, la actul legislativ care se finalizează cu reașezarea, în temeiul legalității și normalității, a unei categorii de cea mai mare importanță pentru redresarea și pentru reintrarea în normalitate a societății românești.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea asistenței de la balcon.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu mai sunt înscriși. Da, vă rog. Deci, la dezbateri generale. Scuzați-mă, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

O secundă, te rog.

La dezbateri generale, fiecare partid a avut un reprezentant.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Este un drept la replică, domnule președinte. Drept la replică, pentru ca distinșii și respectabilii noștri profesori care sunt prezenți astăzi și cărora le purtăm considerație...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu am constatat că vi s-a pronunțat numele și nu aveți dreptul la replică.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului minorităților naționale.

 
   

Domnul Mihai Radan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Radan Mihai și sunt secretarul Comisiei pentru învățământ.

Orice măsură pozitivă, stimați colegi, care duce la un progres social și, mai ales ceea ce s-a accentuat aici, la asigurarea resurselor umane vor afecta pozitiv și minoritățile naționale.

De aceea, vom susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea asistenței de la balcon.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci nu am limitat dreptul... ați cerut... Atenție, ați solicitat dreptul la replică și nu aveți dreptul la replică!

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Deci spuneam ca distinșii noștri profesori să nu fie induși în eroare...

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

A vorbit!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Stați să ne lămurim problema de Regulament. Ați solicitat cuvântul în baza dreptului la replică. Nu aveți dreptul la replică.

Aveți o altă solicitare acum?

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Spun punctul de vedere al Grupului Partidului Național Liberal despre problema aceasta, pentru că cei de la PD-L au spus că nu au avut ocazia în iunie s-o introducă pe ordinea de zi. Eu știu că și colegii noștri de la PSD au inclus pe ordinea de zi, pentru că noi, Partidul Național Liberal, eram în inferioritate, aveam numai 18% în Parlament și putea să fie aprobată pe ordinea de zi din luna iulie, deci nu are dreptate colegul nostru de la PD-L.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Președintele Comisiei pentru muncă, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și doamnelor colegi,

Stimați invitați,

După cum știți, cu această ordonanță au fost sesizate, pe fond, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă și protecție socială.

Aș vrea să fac doar o simplă corectură, sau un lucru care nu s-a spus aici. Deputați din cele două comisii, aparținând Grupului PSD și Grupului PD-L, sunt autorii acestui amendament de modificare și creștere a valorii de referință.

Vă mulțumesc.

Și aș vrea să se rețină acest lucru, pentru că nu s-a pronunțat.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Mai există vreo intervenție?

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să nu se facă o confuzie, pentru că, aici, un coleg de-al nostru a venit și a spus că există un alt proiect de lege al PSD-ului, cu mărire de 54% și că aceasta este o ordonanță de urgență a Guvernului, care n-are legătură cu proiectul de lege al PSD-ului.

Ca să nu fie niciun fel de confuzie, este vorba de o ordonanță de urgență care a fost amendată în cadrul Comisiei pentru învățământ de la Senat de către colegii noștri de la PSD. Au fost formulate amendamente, a trecut în această formă, amendată de către PSD la Senat și la Camera Deputaților și este, dacă vreți, mai mult o inițiativă sau o lege care a ieșit a PSD-ului decât ceea ce rezulta din ordonanța de Guvern.

Nu mai există un alt proiect de lege, acesta este singurul. Ne batem pentru el începând din luna aprilie. Spun colegii noștri că ar fi fost blocat inclusiv de noi. Vreau să vă aduc aminte câte luări de cuvânt am avut în Parlament pentru a aduce pe ordinea de zi cât mai aproape acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea asistenței de la balcon.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Trebuie să încunoștințez pe cei care au comentat că, în faza dezbaterilor generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt a reprezentantului nu poate depăși cinci minute. Deci, incidentele de procedură ne-au făcut ca să întârziem adoptarea legii, se tot solicită diferite intervenții.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Cu privire la titlu, în cadrul articolului unic, este vorba poz. 1-16, inclusiv anexele. Dacă există obiecții sau observații, inclusiv din partea ministerului?

Nu există niciun fel de obiecții. Se consideră adoptate. Rămâne pentru votul final. (Aplauze din partea asistenței de la balcon.)

Da, vă rog.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dragi invitați,

Cred că este chiar un moment emoționat astăzi, în Parlamentul României.

Vreau să vă mulțumesc sincer pentru modul în care Parlamentul României s-a aplecat spre problemele școlii.

Vreau să mulțumesc și Senatului, care a trecut întâi această lege și vreau să vă mulțumesc dumneavoastră, tuturor, pentru că astăzi, de aici, de la acest microfon, într-adevăr, ați dovedit că școala este o prioritate națională.

Ea așa trebuie să rămână, pentru că nu se poate înălța țara fără școală. Este un act de dreptate pe care-l facem astăzi profesorilor. Nu este un pas foarte mare, dar este o ameliorare și o încercare de a remotiva profesorii.

Sunt convinsă că toți dascălii noștri vor ține seama de calitatea învățământului în mai mare măsură decât până acum, pentru că, în mod categoric, trebuie să întoarcem spre societate ceea ce societatea, astăzi, trimite spre personalul didactic.

Vă mulțumesc încă o dată sincer și sper ca mâine, toți deopotrivă, indiferent din ce grup parlamentar facem parte, să dăm votul pe această lege extrem de importantă pentru școala românească.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD și din partea invitaților.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Partidului Național Liberal.

Având în vedere importanța acestui proiect, fiecare grup va avea câte un vorbitor și, bineînțeles, domnul ministru va avea ultimul cuvânt.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Mulțumesc și invitaților prezenți aici,

Desigur, cu toții avem emoții atunci când vorbim în fața dascălilor noștri. Se întâmplă asta de la grădiniță, în clasele primare. Să știți că se întâmplă asta și aici, în Parlament.

Acum, în ceea ce privește lacrimile, îmi cer scuze, am mai văzut lacrimi la oamenii politici. Nu de fiecare dată ele curg cu adevărat.

Ceea ce vreau să vă spun, stimați profesori, pentru că nu am fost, nu sunt și nu voi fi niciodată un populist: mă bucur enorm că, în actuala guvernare, se reușește ca salariile dumneavoastră să crească cu un procent motivant. (Se răspunde cu aplauze din partea unor invitați și cu proteste din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Mulțumesc pentru aplauze.

Mi-aș fi dorit ca și în guvernările anterioare, oameni care acum au susținut aceste măriri de salarii să le fi susținut când erau miniștri, când erau majoritari la guvernare, dar când, trebuie să recunoască, nu aveau performanța economică necesară pentru a putea cu adevărat să vă mărească aceste salarii.

Eu repet, mă bucur, s-au mărit salariile profesorilor, cu siguranță Parlamentul va vota această mărire, dar rog cu tărie parlamentarii României să aibă responsabilitatea ca legile pe care le vom vota în continuare, să fie făcute în așa fel, încât să nu ne facem de râs față de oamenii aceștia. Că, dacă niște oameni vor mai promite că le dau 20 de mii de euro sau 25 de mii de euro celor care se întorc de la muncă, din străinătate, stimați profesori, vreau să vă spun că totul nu a fost decât o păcăleală.

Vă mulțumesc. (Proteste din partea Grupului parlamentar al PSD. Aplauze din partea asistenței de la balcon.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc, dar scopul luării de cuvânt a fost cu totul altul.

Dacă mai există, din partea celorlalte grupuri, intervenții? Mulțumesc.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt nu indignat, sunt de-a dreptul umilit eu, ca parlamentar, pentru că domnul Fenechiu, șeful domnului ministru Adomniței, a venit aici și, în mod jalnic, domnule coleg, vă văd și la televizor, să fiți sănătos, dar, de la tribuna Parlamentului, pot să vă dau replică.

Sunteți un politician jalnic. Dumneavoastră ați venit aici să vă legați de o doamnă, colegă de-a noastră, care n-a plâns ca un alt prieten de-al dumneavoastră de atunci, pe care acum îl înjurați, conform tradiției dumneavoastră PNL-iste, care a venit și, plină de emoție, a vorbit despre un proiect pentru care s-a bătut cu noi, chiar, cu cei din partidul nostru, pentru ca să adopte. Și dumneavoastră, pe această doamnă, o asimilați acelei persoane care vi l-a adus pe Stolojan în vârful partidului, vi l-a scos din vârful partidului și v-a adus acolo unde sunteți și trebuie să fiți: în cartea de istorie.

Dragi colegi PSD-iști, prea mult i-am ajutat pe acești oameni, nu merită dacă ne tratează așa. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc. V-aș ruga ca, în luările dumneavoastră de cuvânt, să nu mai generați dreptul la replică.

Vă rog frumos, procedură.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Vă solicit să depășim momentul acesta de demagogie ieftină. Am văzut, cei care ați vorbit, v-au văzut profesorii, v-au aplaudat.

Vă fac o propunere, domnule președinte, haideți să facem alegeri parlamentare din trei în trei luni, ca să mărim salariile până la nivel occidental. Problema este dacă ne țin curelele până atunci. Dar, haideți să trecem la punctul următor, pentru că până aici mi-a ajuns demagogia unora dintre noi.

Dacă nu erau alegerile parlamentare acum, domnilor profesori, cu toate că aveți perfectă dreptate, nu cred că vedeați mărirea de salariu.

Haideți să facem, încă o dată, din trei în trei luni alegeri și mărim salariile occidental.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Partidului Democrat-Liberal, vă rog, domnul Barbu.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Doamnelor și domnilor,

Cred că se cuvine să facem câteva precizări.

În ultimii patru ani, pe o grilă de ierarhizare a salariilor din România, în mod constant, salariile din învățământ au crescut mai mult decât au crescut la celelalte categorii de bugetari. (Proteste.)

Vreau să spun următorul lucru: acest lucru s-a demarat în anul 2006, iar astăzi, când vorbim de o majorare substanțială, nu se face altceva decât se acordă cadrelor didactice statutul pe care-l merită mai accelerat, mai repede decât poate altor categorii profesionale bugetare și, cu siguranță, toate celelalte, fie că sunt din sănătate, fie că sunt funcționari publici, vor urma să se așeze prin majorări acolo unde le este locul.

De aceea, cred că această lege nu mai trebuie discutată mult, trebuie aprobată și pusă în aplicare, pentru că, peste două zile, intră în vigoare ultima majorare pe acest an.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

O secundă, dacă din partea altor grupuri parlamentare mai există vorbitori? Din partea PRM-ului a vorbit domnul Tudor. Vă rog. Deci, pentru celelalte intervenții la sfârșit.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Distinsă asistență,

Dascălul este lumânarea care se arde pe sine ca să lumineze pe alții. (Comentarii, murmure în sală.)

Și dacă dumneavoastră oftați când se aude vorba de lumânare, poate că o puteți aprinde de acum, cei care murmurați în sală.

Trebuie să vă gândiți puțin că dascălii v-au luat de mânuță la grădiniță și v-au purtat până ați ajuns pe băncile Parlamentului, numai că ați uitat să fiți recunoscători față de ei de multe ori. (Aplauze.)

Întotdeauna când s-a pus problema salarizării dascălilor s-a votat împotrivă prin comandă politică. De această dată, pentru că se apropie alegerile, sigur că s-a venit cu această ofertă.

Nu uitați, stimați dascăli, ce vi s-a promis în 2004 și ați rămas cu un gust amar. N-ați mai trăit bine după 2004 și ați trăit cum ați putut. Gândiți-vă că majorările de astăzi vă vor lovi la buzunar din ianuarie în colo, pentru că acest Guvern acum face orice ca să mai rețină la putere, dar inflația și creșterea prețurilor va lovi rău de tot pe dumneavoastră și pe întreaga societate românească.

Eu mă bucur, împreună cu Partidul România Mare, că se rezolvă momentan această problemă, dar aș vrea să fiți fericiți și bucuroși de azi înainte; aș vrea, de azi înainte, să nu văd dascăli, profesori universitari cerșind bani pe trotuar că nu au cu ce să cumpere medicamente.

Vrem să vedem: problema pensiilor s-a dus până la dascălul de la catedră? S-a dus până la dascălul care nu are cu ce să intre în farmacie, să nu spun și în alte locuri?

Mă bucur că distinsa doamnă ex-ministru a vorbit atât de frumos de aici. Și mă bucur, mai mult de orice, că rămâne în cursa pentru acest minister, că o altă doamnă care se lăuda că va ajunge s-a pierdut printr-un microbuz.

Mergem mai departe însă și vom spune adevărul: este prea puțin pentru profesori cât se dă astăzi.

Justiția, cel puțin, ar trebui să ridice o statuie fostului ministru Valeriu Stoica, care, atâta vreme cât a fost ministru la justiție, a știut să facă retribuții.

Oare câți dascăli au fost miniștri la învățământ de ce n-au reușit să vină cu astfel de inițiativă?

Spunea colega noastră, Lia Olguța Vasilescu că, în repetate rânduri, a fost scoasă de pe ordinea de zi problema dascălilor.

Astăzi, totuși, se va rezolva prin votul dumneavoastră și vă rog cu toții să fim de acord să dăm un merit prea mic celor care ne-au făcut astăzi să fim aici.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

O chestiune de procedură, doamna Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

De la microfonul Camerei, doresc să-mi exprim nemulțumirea față de colegul nostru de la PNL, deputatul Fenechiu, care, prin atitudinea lui, astăzi a jignit nu doar pe Cati Andronescu, ci toate femeile din Parlament și, în general, femeile din România.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamna Andronescu, vă rog.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc.

Eu vreau să vă spun că nu sunt supărată pe domnul Fenechiu, cu o condiție: mâine să voteze această lege. Și vreau să-i spun domnului Fenechiu că știu, de câte ori este nevoie, să fiu "bărbată".

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Fenechiu are dreptul la replică.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Nu este vorba neapărat de un drept la replică, este vorba de scuze.

Dacă doamna Andronescu consideră că am jignit-o, îmi cer scuze public, în fața tuturor. (Aplauze.)

Nu știu dacă nu ar fi cazul să-și mai ceară cineva de aici scuze, dar unii o fac, alții nu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog.

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș fi vrut să fiu la fel de fericit ca dumneavoastră într-o asemenea zi.

Aș fi vrut să aveți atâta responsabilitate, încât să aveți răbdare cinci minute ca ministrul să ajungă și să putem discuta așa cum ați promis că sunteți interesați să o faceți, la moțiuni.

Din păcate, ca o clasă de copii mici, v-ați bucurat tare că n-a venit încă domnul profesor și ați votat foarte repede. (Rumoare; Comentarii.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog liniște!

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Când încheiați, continuăm.

Orișicum, vă felicit pentru votul pe care l-ați dat, este cel mai democratic și mai corect lucru care se putea întâmpla, dar iarăși vă grăbiți să vă manifestați înainte de a afla ce am de spus, mai ales cei tineri.

O voce din sală:

Nu ne interesează!

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Dacă nu vă interesează, puteți să aveți alte opțiuni de făcut.

Aș fi vrut să aveți mai multă responsabilitate și nu doar lacrimi, să cercetați, așa cum ați avut curiozitatea la cele două moțiuni, și ce se întâmplă cu bugetul Ministerului Educației. Pentru că să nu cumva să aveți credința că eu sau vreun predecesor de-al meu puteam să facem mai mult, dar n-am vrut.

Niciodată, creșterile n-au fost limitate de rea-credință sau rea- voință, întotdeauna și nu numai în cazul meu, ci și în cazul celorlalți miniștri, o parte din ei fiind aici, creșterile au fost limitate doar de puterea de a le susține a bugetului României, respectiv a bugetului național.

Îmi vine greu să mă manifest nepopulist în fața unei asemenea adunări, dar vă spun că în nicio țară democratică și sănătoasă, cu economie cel puțin ca a noastră, dacă nu așezată, creșteri de asemenea nivel într-un singur an, când inflația cumulată pe ultimii patru nu atinge nici măcar jumătatea acestui procent, nu sunt sustenabile.

Vă declar public, ca ministru și parlamentar, nu că mă voi lupta cu această atitudine și cu acest vot, ci voi merge la Guvern și la mine la buget să văd de unde putem să facem rost de bani.

Vă mai amintesc o dată că orice leu dat într-un loc, spre exemplu creșteri de salarii la dascăli, înseamnă un leu în minus din alt loc, din același buget al Ministerului Educației. Deci vă reamintesc, în măsura în care nu țineți minte, o parte nici măcar nu știți, că un leu în plus la salarii vine în minus din altă parte tot de la dascăli, părinți, copii, din sistemul de educație și nu din altă parte.

Am rugămintea să reflectați până la ziua de mâine, deși nu știu ce mai puteți descoperi în plus, ca să sprijiniți Ministerul Educației și voi fi foarte atent mâine la luările de cuvânt pe care le veți avea, nu cele cu lacrimi și de fericire și de mulțumire, de unde găsim acel leu ca să-l dăm în plus aici.

O voce din sală:

Din firmele lui Fenechiu!

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Aș prefera minima decență s-o aveți.

Deci sunt total de acord cu dumneavoastră, dar, la final, în afara acestui exercițiu democratic, sunt dezamăgit de faptul că nu ați avut răbdare să dialogați cu ministerul sau cu mine, ca și coleg al vostru, cum noi am avut toată răbdarea și dorința să dialogăm la moțiuni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Pentru a nu mai da ocazia unor drepturi la replică, în calitate de președinte de ședință, vă invederez, domnule ministru, că ședința a început cu un sfert de oră întârziere. Proiectul de lege era la poz. 5. În calitate de deputat, ar fi trebuit să-mi spuneți și mie care era modalitatea de a amâna proiectul respectiv până veneați dumneavoastră.

În ceea ce privește votul colegilor, vă reamintesc că, conform art. 122, nu s-a dat niciun vot pentru că nu a existat niciun fel de obiecțiune la textele respective și, prin urmare, au fost considerate adoptate. Deci, nimeni nu s-a grăbit să voteze, ci pur și simplu a trecut timpul și dumneavoastră n-ați reușit să ajungeți la timp.

Mai fac o singură precizare. În ceea ce privește anexele, la Anexa nr. 2 există o corecție, și anume coeficientul de multiplicare pentru funcția de profesor definitiv cu vechime de 10-14 ani în învățământ este de 4,374 și nu de 4,734, cum apare în raportul comisiei. Fac această precizare pentru stenogramă.

De asemenea, la aceeași anexă, coeficientul de multiplicare pentru funcția de institutor II, cu grad didactic II și cu vechimea în învățământ de 2-6 ani, este de 3,459 și nu de 3,145, cum apare în raportul comisiei.

La Anexa nr.3, valoarea minimă a coeficientului de multiplicare prevăzut la nr. curent 68 este de 2,325 și nu de 2,235, cum apare în raportul comisiei.

Deci am făcut această precizare pentru stenogramă. Aceasta apare și în raportul suplimentar al comisiei, pentru că în ședința din data de 09.09 s-a luat act de existența acestor erori materiale, la care s-au aprobat corecturile necesare.

Deci legea rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (rămas pentru vot final).  

Pct.6, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

     

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Au plecat profesorii, nu mai vorbesc!

 
   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiatorii sunt colegi de-ai dumneavoastră sau de-ai noștri, deci nu este vorba de inițiativă guvernamentală.

Sigur, proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.571/2003 a Codului fiscal cu modificările și completările ulterioare, astfel încât să fie exceptate de la plata accizelor producția de țuică și rachiu de fructe, destinată consumului propriu în gospodăriile individuale.

Mai concret, comisia noastră a adoptat creșterea de la 100 de litri la 250 de litri de alcool pur neaccizat. Asta echivalează cu 500 de litri de pălincă și circa 750 de litri de țuică.

La lucrările comisiei au participat 27 de deputați din totalul de 28 de membri ai comisiei, care au votat în unanimitate propunerea prezentată mai sus.

În urma dezbaterii proiectului de Lege pentru modificarea Codului fiscal, în ședința din 9 septembrie 2008, comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea acesteia cu amendamentele prevăzute în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvânt în cadrul dezbaterilor generale? Nu dorește.

Domnul Valeriu Tabără, mă scuzați.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un proiect de lege care a parcurs rapid filiera de la depunerea proiectului și până, iată, a sosit la noi.

Din păcate, mai sunt încă câteva astfel de inițiative. Cred că o îmbinare a lor ar fi fost cea mai fericită și ar fi dat într-adevăr soluțiile cele mai bune pentru un sector, la prima vedere, secundar. Dar el este de mare importanță pentru multe din zonele țării.

Și vreau să fac precizarea, totuși, domnule președinte al comisiei că, aici, cei 250 de litri de alcool se referă la 100 de litri de alcool pur, dacă vă uitați la amendament. Însă sunt mai multe probleme care ar fi trebuit să fie rezolvate aici și care nu sunt rezolvate: chestiunea aprobării cazanelor cu care se lucrează pentru producția acestui alcool ș.a.m.d.

Însă, stimați colegi, eu sper ca cealaltă inițiativă care vine să completeze această chestiune și, din păcate sau din fericire, să fie un început pentru ceea ce înseamnă aprobarea altor proceduri de acest tip pentru realizarea produselor tradiționale.

Aș vrea însă să completez ceva, pentru că a fost, după părerea mea, o afirmație absolut nelalocul ei aici. Stimați colegi, cei care ați afirmat că inflația vine din Parlament. Nu. Vine din slăbiciunile Guvernului și din neputința de a gestiona un proiect făcut pe proiecte și care, din păcate, este astăzi anulat de modul cum este gestionat acest proiect.

Nu inițiativele parlamentarilor vă aduc inflație, ci slăbiciunea unui Guvern care nu este în stare să-și apere propriul program.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt alte intervenții?

Din partea Partidului Național Liberal, domnul Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Într-adevăr, la reușita acestui proiect de lege și noi, Partidul Național Liberal, am avut o contribuție serioasă, în sensul că noi am făcut propunerea, sigur, și în urma unui amendament venit de la Comisia de agricultură, și anume 250 de litri alcool pur să nu mai fie accizați, pentru ceea ce se produce în gospodăria proprie și care sunt folosiți pentru consum propriu.

Eu am spus-o dintotdeauna și vreau să amintesc aici și colegilor mei, dacă vreți, că marea evaziune fiscală sau marea corupție, dacă vreți să vorbim, nu se află în această zonă a micilor proprietari, a micilor producători de țuică, pentru că, de fapt, pentru ei acest produs reprezintă un mijloc de subzistență, niște venituri modeste, cu care ei trăiesc zi de zi, mai ales cei din zona de munte, cum este zona Munților Apuseni din jud. Alba sau zona de deal.

Oricum, noi trebuie să valorificăm toate fructele acestea care, datorită unor restricții și a unor tratate de aderare care s-au încheiat la vremea respectivă, au trebuit la un moment dat aruncate, pentru că toate cazanele de țuică, 30.000 de cazane de țuică pe care le avem la nivelul României, au trebuit sigilate și funcționează la ora actuală doar 150 de cazane de țuică.

Iată că prin acest proiect de lege, inițiat de PSD, și prin contribuția noastră, a tuturor, iată că venim și înlăturăm aceste restricții, le dăm posibilitatea acestor oameni să trăiască decent.

Eu, în numele Grupului Partidului Național Liberal, vă spun că vom susține acest proiect de lege, pentru că el este necesar. Trebuia mult mai demult să venim în sprijinul micilor producători, pentru că avem nevoie de ei, cum și ei au nevoie de noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai există intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, din partea Guvernului.

Vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanțelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar pentru stenogramă. Ministerul Economiei și Finanțelor, în numele Guvernului, își menține punctul negativ de vedere referitor la acest proiect de act normativ, atrăgând încă o dată atenția asupra pericolului ca și Comisia Europeană să declanșeze o procedură de infringement împotriva României, având în vedere că acest proiect de act normativ poate fi considerat ca încălcând directiva europeană în domeniul accizelor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Cu privire la titlu și la articolul unic există obiecții? Nu există.

Se consideră adoptate. Rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale. (rămas pentru vot final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei raportoare? Vă rog.

V-aș ruga să propuneți și timpul afectat dezbaterii, după aceea.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă propun 5 minute; câte un minut pentru fiecare intervenție.

Raportul suplimentar a fost distribuit și de Comisia juridică.

Senatul l-a adoptat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia de administrație a avizat, de asemenea, favorabil.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise pe care le aveți, stimați colegi, prezente în anexa la raportul suplimentar.

Face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Supun aprobării Camerei timpul propus de către președintele comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat timpul.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Trecem la dezbaterea titlului și continuăm cu articolele.

Dacă la pozițiile 1 până la poziția 22, inclusiv anexele, există vreo obiecție, cu amendamentele adoptate? Nu există.

Adoptate.

De la poziția 23 până la poziția 27, dacă există vreo obiecție? Nu există.

Se consideră adoptate.

Rămâne pentru votul final.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (retrimisă comisiei).  

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Am înțeles că aici există o eroare materială.

Vă rog să o prezentați, domnule președinte.

   

Domnul Florin Iordache:

Este vorba, stimați colegi, de raportul asupra cererii de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.10 din 9 februarie 2001.

Am fost sesizați cu reexaminarea.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În Comisia juridică s-a adoptat cererea de reexaminare, cu modificările și completările pe care le vedeți prezentate în anexă.

Face parte din categoria legilor organice.

O singură precizare: o greșeală de dactilografiere, la art.46 la alin.(4): "poate fi formulată sau continuată împotriva titularilor". Deci, această precizare pentru stenogramă.

În rest, amendamentele adoptate în comisie le aveți prezente, stimați colegi, în raport.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Adam:

La dezbateri generale.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

La dezbateri generale. Aveți cuvântul la dezbateri generale.

 
   

Domnul Ioan Adam:

Se impune să procedăm la retușurile care au fost aduse acestei legi, pentru că ea a fost adoptată în condițiile în care a fost adoptată. Nu a fost o lege perfectă, dar perfectibilă.

Nu am făcut altceva acum, în demersul pe care l-am întreprins, decât să facem această lege să fie cât mai perfectibilă și se impune să treacă, să ne dăm acordul să treacă această lege, generat de faptul că în practică s-au pronunțat soluții monstruoase. S-a lăsat loc interpretărilor abuzive și nu e nicio exagerare când vă spun că acele lacune din lege au dus la nașterea monștrilor. Când mă refer la monștri, mă refer la multe soluții absolut aberante pronunțate în practica judiciară, soluții care au ignorat existența Legii nr.112/1995.

Or, nu putem să ignorăm existența acestei legi, raporturile juridice care s-au născut sub această lege, motiv pentru care, prin îmbunătățirile pe care le-am adus acestei legi, nu am făcut altceva decât să eliminăm echivocul și să eradicăm posibilitatea pronunțării unor astfel de aberații juridice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale mai dorește cineva să ia cuvântul?

Mulțumesc. Din partea Partidului Național Liberal, domnul Gabor.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu consider că această lege este necesar să fie retrimisă la comisie pentru a rezolva și acele inadvertențe despre care a făcut vorbire domnul vicepreședinte al Comisiei juridice, Florin Iordache, ca și pentru a cizela, a reglementa în mod corespunzător anumite dispoziții ale acesteia.

Astfel, la art.7 alin.(4), unde spune că se introduce un nou alineat, alin.(5), se spune așa: "Nu se restituie în natură terenurile necesare exploatării imobilelor înstrăinate cu respectarea prevederilor legii". Și apoi se vorbește de "terenuri aferente acestor imobile".

Păi, eu cred că legea trebuie să fie simplă și clară. Care sunt terenurile necesare exploatării imobilelor construite? Și terenul este imobil. Și construcția este imobil. Păi, vorbim despre două imobile diferite, atâta timp cât imobil este și construcția și terenul. Și atunci eu spun că la comisie va trebui să reglementăm în mod corespunzător acest aspect.

Apoi, tot în cuprinsul acestei legi, noi am scăpat un element de neconstituționalitate evident. La pct.15, marginal 15, art.46, se spune după alin.(3): "Se introduce un nou alineat, alin.(4) cu următorul cuprins: Odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi nicio acțiune de drept comun în revendicare sau de altă natură juridică având ca obiect imobilele preluate de stat nu mai poate fi formulată împotriva titularilor drepturilor".

Păi, în felul acesta se încalcă accesul la justiție al cetățeanului. Nu se încalcă dispoziția constituțională, care spune că orice cetățean al țării noastre are dreptul de a apela la justiție? Că este garantat accesul la justiție? Și noi, parlamentarii, împiedicăm acest drept al cetățenilor.

Cred că trebuie să revedem textul, să-l facem constituțional.

De aceea, eu propun, în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, retrimiterea la comisie a legii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Nu mai dorește nimeni.

Cu privire la propunerea de retrimitere la comisie, da?

 
   

Domnul Ioan Adam:

Domnule președinte,

Se pare că este într-o confuzie totală colegul nostru. Trebuie să facem distincția între terenul aferent și terenul necesar.

Dacă n-am avea această prevedere în lege, s-ar crea un monstru juridic de maniera că i s-ar atribui omului mai puțin teren decât cel pe care se află casa. Or, dacă casa se află pe 300 mp și am merge pe teza dânsului cu terenul aferent, ne-am trezi în situația în care 250 metri s-ar atribui, iar restul ar rămâne la vechiul proprietar. Asta este rațiunea pentru care s-a inserat acest text de lege.

În ce privește chestiunea cealaltă, nu poate fi primită, domnilor, pentru că avem o referire concretă și nu este vorba de îngrădirea accesului la justiție, generat de faptul că din textul legii rezultă că numai cei care n-au formulat notificarea, în condițiile art.22, nu au acces.

Deci, să fim foarte atenți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, să înțeleg că dumneavoastră susțineți să nu fie adoptată propunerea de retrimitere.

Din partea Grupului UDMR, domnul Máte.

Scuzați-mă, vă rog, totodată, să pregătiți cartelele, pentru că se va supune la vot cu vot electronic propunerea colegului.

 
   

Domnul Máté András-Levente:

Foarte pe scurt, domnule președinte.

Atât colegul Adam, cât și colegul Ghiță Gabor și subsemnatul facem parte din aceeași comisie, așa că rezultă din discuția aceasta generală deja că n-am înțeles despre ce este vorba, atunci când vorbim de terenul aferent sau necesar exploatării.

Aceste probleme le putem clarifica regulamentar doar și doar în comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă nu mai există alte intervenții pe această temă, vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Se supune la vot propunerea colegului Gabor ca legea să fie trimisă la comisie pentru a se clarifica problema pe care a ridicat-o, și anume aceea cu terenul. Motivele le-ați expus deja.

Deci, vă rog să votați.

Cu 57 de voturi pentru și 35 împotrivă, proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru clarificările respective cu privire la teren.

Termen, până săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea și modificarea OUG 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere cu modificările și completările aduse de Legea 280/2003 (rămasă pentru vot final).  

Propunerea legislativă privind completarea și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere cu modificările și completările aduse de Legea nr.280/2003.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei, dacă dorește să ia cuvântul domnul președinte al comisiei? Nu dorește.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea Partidului Social Democrat, domnul Mazăre.

   

Domnul Alexandru Mazăre:

Ca inițiator.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Ca inițiator.

Vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Mazăre:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am gândit un proiect de modificare a Ordonanței de urgență nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, cu modificările și completările aduse de Legea nr.280/2003, în doar două puncte.

Vrem să dăm posibilitatea, prin lege, ca autoritățile locale să poată construi acea celebră șosea de coastă între stațiunea Mamaia și Centrul istoric al municipiului Constanța, după ce se obțin toate avizele necesare din partea Comitetul Național al Zonei Costiere. Practic, este autoritatea supremă, dacă o putem numi așa, în ceea ce privește reglementarea zonei costiere.

Pe de altă parte, vreau să vă informez că viceprimarul Constanței a obținut finanțare nerambursabilă europeană pentru acest proiect.

Nu ne rămâne decât să ne dăm votul pe acest proiect de lege și putem ca acest vis al nostru, de a avea o șosea de coastă și ca orașul Constanța să intre în rând cu toate orașele de la malul mării din lume, să devină realitate.

Un alt punct pe care l-am prevăzut în acest proiect de lege ne dă posibilitatea de a construi noi porturi turistice de agrement pe litoral. În momentul de față, această posibilitate este blocată de actuala prevedere legislativă. Spre exemplu, în stațiunea Costinești, primarul de acolo, autoritățile de acolo au un proiect de a investi într-un port turistic. Există, la fel, finanțare europeană. Nu trebuie decât să modificăm acest punct din lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă există intervenții?

Vă rog.

 
   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Urmează două propuneri legislative pe care grupul nostru parlamentar le va susține. Sunt propuneri legislative cu siguranță benefice pentru dezvoltarea economică a județului Constanța, în special în zona turismului. Astfel, sunt aduse reglementări necesare legislației actuale.

Ca reprezentant în Parlament al județului Constanța, voi vota pentru adoptarea celor două proiecte legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Guvernului, vă rog.

 
   

Doamna Lucia Ana Varga ( secretar de stat, ministerul Mediului și DezvoltăriiDurabile) :

Domnilor deputați,

Guvernul nu susține modificarea legislativă, pentru că se instituie, de fapt, o excepție de la interdicția de construire de noi șosele în banda litorală.

Construirea unei șosele ar afecta zona prin distrugerea de suprafețe de plajă, creșterea eroziunii în zona coastei, creșterea poluării, datorită traficului în zonele în care vor mai rămâne plaje, creșterea riscului de poluare datorită traficului.

Prin urmare, Guvernul nu susține inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

Dacă mai există intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog.

 
   

Domnul Laurențiu Mironescu:

Domnule președinte,

Mă număr printre inițiatorii acestei inițiative legislative și, în ciuda unor inadvertențe vizavi de specularea turistică a noilor porturi maritime aparent blocate până acum, noi considerăm benefice pentru zonă, pentru dezvoltarea ulterioară, amendamentele care reglementează și fac posibilă construirea noii șosele de coastă, drept pentru care vom vota pentru.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

Vă rog.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În genere, noi toți cei care ne desfășurăm activitatea în București și mai ales vorbesc despre Executiv, suntem obișnuiți cu blocajele în trafic.

Noi, constănțenii, suntem mai puțin obișnuiți cu blocajele în trafic și de aceea dorim ca această șosea de coastă să devină realitate pentru că, pe zi ce trece, traficul în municipiul Constanța devine din ce în ce mai greu și cred că l-ați resimțit cu toții, mai ales când veniți în vacanță pe litoral.

Odată cu extinderea municipiului Constanța - și vorbesc aici de zona metropolitană - dezvoltarea către est, către coastă a municipiului Constanța și a zonei costiere este imperios necesară.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va sprijini această inițiativă, pe care o considerăm că este benefică pentru a restabili, să zicem așa, ordinea în zona costieră, pentru că această șosea va rezolva, pe de o parte, și consolidarea și eliminarea eroziunii falezei în acea zonă, va putea să permită intervenția autorităților în caz de dezastre, de naufragii pe zona costieră și, de asemenea, va fi benefică pentru curățenia în zonă, igienizarea zonei costiere.

De aceea, noi susținem și vă rugăm să susțineți și dumneavoastră pentru Constanța acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

Nu mai există intervenții.

Trecem la dezbaterea propriu-zisă.

Cu privire la titlu și la articolul unic există obiecții sau observații? Nu există.

Se consideră adoptate.

Rămâne pentru vot final.

 
Dezbaterea asupra Propunerii legislative privind regimul juridic al falezelor și plajelor Mării Negre.  

Propunere legislativă privind regimul juridic al falezelor și plajelor Mării Negre.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule Mazăre, vă rog.

   

Domnul Alexandru Mazăre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi-aș dori ca și pe acest proiect legislativ să obținem consensul politic pe care l-am văzut exprimat de la această tribună.

Avem un proiect de lege care prevede trecerea plajelor în administrarea autorităților locale. Pentru intravilan, vor veni consiliile locale și preiau administrarea. Pentru extravilan, consiliul județean. Repet, trecem numai administrarea. Proprietarul rămâne în continuare statul.

Vreau să fac precizarea că nu se schimbă nicio virgulă, niciun cuvânt în tot ceea ce înseamnă reglementare pe probleme de mediu. Să nu-și imagineze cineva că, dacă ajung autoritățile locale să administreze plajele, se va putea construi orice și oricum pe plaje.

Rămâne în continuare valabil tot ceea ce prevede legea, respectiv Ordonanța nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

De ce este necesar acest proiect de lege? S-a văzut că experimentul pe care l-am încercat începând cu ministeriatul doamnei Sulfina Barbu a fost un eșec total. Sunt hotelieri care plătesc de 5 ori mai mult pentru plaja din fața hotelului decât o făceau în momentul în care aveau contractul direct cu Apele Române.

Vrem ca plajele să vină la hotelieri. Cei cu hoteluri și cu obiective pe plaje să administreze și plaja aferentă. Urmărim să creștem standardele turistice, urmărim ca hotelierii, agenții economici să poată oferi servicii turistice complete turiștilor, pentru că suntem într-o competiție deschisă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Raportul suplimentar este de adoptare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Aveți raportul suplimentar de adoptare, stimați colegi, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Guvernului, vă rog.

 
   

Doamna Lucia Ana Varga:

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă din mai multe motive.

În Ordonanța de urgență nr.202 din 2002, zona costieră cuprinde plaje, faleze și marea teritorială.

În actuala propunere legislativă nu se face referire decât la plaje și la faleză. Acesta este un motiv.

Al doilea motiv este că, potrivit Legii administrației publice locale nr.215 din 2001, republicată, consiliile județene administrează bunuri în domeniul public și privat al județului, iar consiliile locale pe cele în domeniul public și privat al comunei.

Prin urmare, autoritățile administrației publice locale nu au competență legală să administreze bunurile din domeniul public al statului, așa cum sunt plajele și falezele Mării Negre.

Însă cel mai important motiv este acela că întreaga faleză și plajă trebuie gestionată și administrată în mod unitar. Nu se poate separa administrarea mării teritoriale cu plaja submersă și a lucrărilor hidrotehnice necesare protejării plajelor împotriva eroziunii de administrarea plajelor și falezelor.

În ultimii 35 de ani, plaja românească a pierdut peste 2.400 ha și Guvernul României, prin sprijinul Guvernului Japoniei, a realizat un studiu pentru un management integrat al acestor plaje. S-a finalizat acest studiu și pentru lucrări de reabilitare și conservare a plajelor trebuie cheltuite 400 milioane de euro în anii următori.

Deja Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile a pregătit proiecte pentru a începe aceste lucrări. Mai mult, se pot vedea și lucrări de consolidare a falezelor pe litoralul românesc.

Ca să putem continua aceste lucrări, susținem în continuare că aceste plaje și faleze ar trebui să rămână în administrarea Apelor Române și, prin urmare, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule Lificiu, vă rog.

 
   

Domnul Petru Lificiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am analizat această propunere legislativă și practic unicul element de noutate este schimbarea titularului de administrare a plajelor și falezelor.

Eu am discutat și cu colegii, a trecut pe la comisie, însă trecerea, schimbarea titularului dreptului de administrare nu cred că aduce efecte deosebit de spectaculoase. E adevărat că țelurile sunt nobile în declarație, dar ca și efecte nu văd.

De aceea, eu propun, pe scurt, întrucât am auzit și argumentele guvernului și există proiecte începute la această oră, s-ar produce o nelămurire acolo, aș propune, domnule președinte, dacă sunteți de acord, să retrimitem la comisie această lege, să sperăm pentru ultima oară, pentru a clarifica exact cum stau lucrurile și în Europa, pentru a solicita ministerului să ne aducă și un studiu comparativ cu țările din Europa și să vedem care e cea mai bună soluție. Pentru că, consider că e nevoie să o mai analizăm o dată.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Adam:

Nu cred că e viabilă teza colegului meu. Dacă se studia cu atenție se observa că prin intermediul acestei legi se realizează o mai bună administrare a plajelor. Guvernul ce vrea? Să păstreze plajele, să trimită niște acoliți de București cărora să li se concesioneze plajele, iar acoliții aceia să subconcesioneze la tot felul de nepricepuți. Se urmărește prin acest proiect de lege să se responsabilizeze autoritățile locale.

În ce privește administrarea plajelor, vă rog să mă credeți că este o greșeală gravă pe care a comis-o colegul meu, pentru că nu se trece și dreptul de dispoziție juridică la unitățile administrativ- teritoriale. Se trece numai posesia și folosința. Deci dacă Guvernul dorește să inițieze programe de dezvoltare, nimeni nu-l poate opri pe guvern, pentru că statul rămâne titularul dreptului de proprietate, și închei arătând că prin lege se pot deroga de la regula enunțată de doamna secretar de stat, deci se pot trece în administrare bunuri, dacă voința legiuitorului este în acest sens. Altfel că, susțin acest proiect de lege. Cred că am câștiga mult mai mult dacă plajele ar fi în administrarea autorităților locale care vor avea interes să le gospodărească mai bine. Că, de fapt, drept de administrare înseamnă dreptul de a le gospodări și de a le pune în valoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu:

Domnule președinte,

Vreau să vă aduc la cunoștință, stimați colegi, faptul că un astfel de proiect care are o scară chiar regională pune în discuție existența unui studiu de impact care se face pe cel puțin doi ani de zile. Vă spun asta în cunoștință de cauză.

Marea Neagră are un avantaj și un dezavantaj pentru plajele românești. Avantajul cel mare este că, curentul aduce nisipul de pe plajele rusești pe plajele românești și apoi spre plajele bulgărești.

Din cauza unor lucrări care au avut loc în perioadele precedente, deja acest lucru nu s-a mai realizat, acest curent nu mai poate aduce o cantitate de nisip suficientă și de aceea și eroziunea este mai accentuată.

Studiile existente la nivelul Guvernului arată că experiența japoneză evocată, poate chiar și aici sau poate chiar în comisie, nu știu exact acest lucru, spune că lucrarea într-un singur punct face ca celelalte trei puncte importante de lucru să sufere modificări, pentru că Marea Neagră e un ecosistem viu sau, respectiv, dacă vreți, în ea funcționează acest curent care lucrează ținând cont de digurile care s-au realizat în România în perioada precedentă.

Ca urmare, având în vedere importanța substanțială a unui astfel de proiect, care este pe de o parte importantă ca posibilitate de dezvoltare, dar și mai importantă ca să fie luată în considerare din punct de vedere al evoluției ecosistemului, în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, vă solicit, stimați colegi, să retrimitem la comisie acest document, acest proiect de lege, pentru că este de o importanță vitală ca toți să fie de acord cu o astfel de inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Domnul Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Eu vă mărturisesc că nu de prea multe ori am fost în ultimii ani la mare, dar am avut ocazia, la intervale de câțiva ani, să văd zona de la Eforie și câteva locuri de la Venus-Mangalia.

Și mie mi se pare că și primul proiect de lege care a trecut aici trebuie privit cu multă responsabilitate, pentru că nu este vorba acolo de o simplă șosea costieră. Sunt lucrări mult mai profunde și mai importante de făcut pentru consolidarea falezelor etc., altfel o să ajungem să cădem cu șoseaua respectivă în mare.

Pe de altă parte, nici gestionarea pe care o face ministerul la această dată, a ceea ce înseamnă plajă și apa marină accesibilă de pe plajă, nu este una dintre cele mai corecte, și eu vă reamintesc, doamna secretar de stat, proiectul care a fost implementat la Venus în golf, într-unul din golfuri, cu acei saci care trebuiau puși undeva mai în larg ca să protejeze, să determine creșterea plajei. Din păcate, nu s-a făcut așa, deci proiectele nu se urmăresc, și atunci cred că ceea ce au cerut colegii mei - retrimiterea la comisie a acestui proiect, este bine-venit, pentru a gândi foarte bine și să putem lua cele mai bune măsuri, astfel încât acolo să nu se întâmple ceea ce se întâmplă, pentru că, din păcate, nici administrația locală la un moment dat n-a rezolvat problemele și repet, încă o dată, a se vedea cazurile de la Eforie; nu știu dacă s-au văzut acum, cu acele prăbușiri de faleză etc., dar nici ceea ce a făcut Guvernul în gestionarea apei nu este corect.

Pe de altă parte, acolo sunt investitori de care trebuie să se țină seama până la un anumit loc.

Și cred că o retrimitere la comisie este bine-venită, așa cum spunea și domnul ministru Lificiu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Lucian Băluț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea în discuție face referire numai la administrarea plajelor. Deci, repet, e vorba numai de administrarea plajelor: curățenie, repartiție, aprins bec, stins bec... tot ce spune Guvernul poate fi făcut în continuare. Legea nu interzice. Legea a fost trimisă la comisie de două ori. Deci a făcut acest lucru.

Vreau să vă spun, ca element de noutate, bănuiesc că nu știți, pe 1 mai am vrut să deschidem sezonul în Constanța. S-a întâmplat astfel: hotelierii au pregătit hotelurile, dar cei care aveau plaja în administrare n-au pregătit plaja. Bulgarii au pregătit plaja, plaja noastră era murdară. N-am putut deschide cum trebuie sezonul.

Din această cauză, consider că această lege ne permite să intrăm în normalitate. Cred că nimeni din țara asta nu crede că orașul Constanța, care este oraș-port, nu are portul în administrare, iar orașul Constanța, care are plajă, nu are plajă în administrare.

Normal este ca în administrarea acestor chestiuni să fie implicate comunitățile locale.

Închei prin a vă solicita să dați drumul acestei legi. S-a întors de două ori și, repet, vom intra în normalitate. Până în 1995 nici nu s-a pus problema, și a fost perioada comunistă, a fost administrată local plaja. Revenim la normalitate.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Adam:

În antiteză cu propunerile de restituire la comisie, aș vrea să se înțeleagă că nu se lezează dreptul de dispoziție al statului. Statul va putea desfășura programele. Domnul coleg Tabără spune așa, că nici ministerul nu se ocupă, nici alte persoane juridice îndreptățite și nici autoritățile locale. Noi vrem să responsabilizăm autoritățile locale, autoritățile administrative de maniera să nu ne mai trezim cu situațiile acestea create prin faptul că plajele au fost concesionate unor nepricepuți, unor șmecheri care la rândul lor le-au subconcesionat. Noi vrem să responsabilizăm autoritățile administrative care vor putea să răspundă în ce privește doar administrarea acestor plaje. Programele macro ale proprietarului, adică ale statului se pot derula. Deci, nu vedem care ar fi impedimentul care să facă ca autoritățile locale să nu se poată ocupa responsabil de administrarea plajelor. Este păcat să nu facem pe cineva responsabil și să lăsăm la general lucrurile, așa cum sunt acum, și să ne trezim și la anul că administrarea pică pe mâna unor nepricepuți, unor concesionari și subconcesionari care nu investesc și nu se ocupă nici elementar de administrarea acestora.

De aceea, noi ne opunem la restituire, trimitere.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Eu o să fiu foarte scurt. N-are rost să mergem la comisie. Toată lumea este conștientă că nu suntem de ieri de azi în Parlamentul României, suntem cel puțin de 4 ani, că e o problemă de cum se abordează această situație. Sunt unii care vor să mențină în administrarea statului, pentru că proprietatea nu se schimbă cu nimic, pentru că așa li se pare normal, și sunt alții care cred în descentralizare. Și, aici, dacă ne uităm în programele tuturor partidelor, constatăm că toată lumea este pentru descentralizare. Or, este exemplul cel mai elocvent al unei astfel de decizii care să permită transferul către ceea ce noi spunem cu toții - că administrația locală este capabilă să administreze mai bine dreptul de subsidiaritate, atât de disputat și discutat în Uniunea Europeană și așa mai departe. Deci nu avem ce să trimitem. Aceste discuții au fost făcute în Comisia juridică, de disciplină și imunități. Nu e nimic nou sub soare. Este vorba de două concepții și atunci o să le tranșăm prin vot.

Asta este maniera democratică de a alege între cei care vor progresul, cei care vor descentralizare, cei care vor modernizarea vieții economice în România și a administrației în România și cei care vor să rămână la statutul de centralizare. Asta este simplu ca bună ziua. Ce să mai discutăm în comisie? Ceea ce am discutat de foarte multe ori până acum?

Vă rog, domnule președinte, față de aceste considerente să ne exprimăm prin vot.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Potrivit art. 70, "Proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond, dacă în urma dezbaterilor în plen se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conținutul său". Îi rog pe cei care au făcut propunerea de retrimitere la comisie, pentru stenogramă, să precizeze la care articole se referă sau la integralitatea legii și motivul solicitării, după care voi supune la vot.

Deci, a fost făcută o solicitare de retrimitere la comisie. Argumentele inițiale care s-au dat mai degrabă erau în favoarea respingerii legii, nu retrimiterii și, de aceea, vreau să faceți precizarea exactă, la care articole doriți retrimiterea sau dacă doriți retrimiterea întregii legi și motivele.

 
   

Domnul Petru Lificiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am solicitat retrimiterea la comisie pentru următorul motiv: să vedem un studiu comparativ cum stau lucrurile în Europa, pentru că nu este o simplă descentralizare. Este un lucru deosebit de precis, este administrarea plajelor și falezelor, iar eroziunea costieră nu lucrează pe județe și pe orașe, ea lucrează pe toată Marea Neagră și pe toate apele planetare. Deci, eu trebuie să o văd centralizat. Din acest punct de vedere am solicitat. Acesta este argumentul pe care îl spun eu.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun. Argumentul dumneavoastră în rezumat este pentru o mai bună documentare, ceea ce trebuia făcut până la plen.

Da. Vă rog, domnule deputat. Bun. Asupra acestei... păi, haideți o dată, vă rog frumos!

 
   

Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu:

Motivația pentru care solicităm întoarcerea la comisie este parțial dată și de domnul deputat Lificiu și, în plus, faptul că modificarea regimului proprietății pare a fi favorabilă dezvoltării proiectelor, acest lucru în momentul în care există... (Vociferări în sală.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, domnule deputat, nu dialogați cu sala.

 
   

Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu:

Da. Motivez prin aceea că, așa cum s-a mai spus, un studiu de impact asupra unui proiect important, care revine în urma acestui proiect de lege, face ca în momentul acesta proiectul respectiv să fie în pericol să nu fie realizat.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați, motivația aceasta este mai mult pentru respingere decât pentru retrimitere.

Bun. Am înțeles.

Doamna Aura Vasile și după aceea tranșăm prin vot.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Pentru mine este clar, cei doi colegi deputați care au luat cuvântul și au solicitat retrimiterea la comisie o retrimit pentru alte interese decât ceea ce este trecut și ceea ce au justificat din punct de vedere al administrării sau al proprietății.

Argumentele ridicate de domnul deputat Lificiu și de colegul de la PNL nu s-au referit la nici un articol, la nici un alineat din proiectul legii, deci nu sunt îndeplinite condițiile pentru a supune la vot retrimiterea proiectului la comisie. Deci vă rog să începeți dezbaterea generală și să purcedem la ordinea de zi.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea ministerului, vă rog.

 
   

Doamna Lucia Ana Varga:

Aș vrea să subliniez încă două probleme.

În primul rând, știți cu toții când vă duceți la mare că este, din păcate, prezentă o situație, aceea a construcțiilor abuzive pe plajă. Dacă această inițiativă legislativă va trece, înseamnă că pe plajele din România care încă nu sunt delimitate de domeniul public al autorității locale, nu va mai fi nici un fel de control și se vor putea face aceste construcții ilegale.

O altă precizare pe care vreau să o fac este aceea că ceea ce ați spus dumneavoastră se referă la un alt act normativ, acela al Legii privind utilizarea potențialului turistic al Mării Negre. Este un cu totul alt act normativ. Acea lege..., dacă se dorea să fie preluată în administrare de către autoritatea locală trebuia modificată acea lege, nu Legea privind administrarea plajelor. În momentul în care actul normativ trece, din fondurile de la Guvern, prin Ministerul Mediului nu se mai poate face nici un fel de investiție pentru stoparea eroziunii costiere sau pentru consolidarea falezelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați, să înțeleg din partea ministerului că dumneavoastră doriți respingerea legii, și nu retrimiterea la comisie?

Doamna Aura Vasile ați vorbit pe acest subiect.... Nu, îmi pare rău...

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Deci, domnule președinte,

Privesc și nu-mi vine să cred ca un reprezentant al Guvernului Liberal să spun asemenea enormități de la microfonul Camerei. Ceea ce doamna a spus nu are nici o legătură, dacă vreți, cu ceea ce este pus în dezbatere. Iar dovada că s-au construit tot felul de maghernițe o avem din momentul în care plaja a trecut în administrarea Direcției Apelor și cum Dumnezeu se mai numește...

Spun încă o dată, argumentele pentru retrimiterea la comisie nu sunt îndeplinite, deci vă rog să treceți la dezbaterea proiectului de lege.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Să mai spună cineva că Parlamentul e plin de misogini. Doamna Aura a luat cuvântul de vreo patru ori și eu niciodată și țin mâna de o jumătate de oră... că mă durea deja.

Da, eu zic că o mai multă înțelepciune nu strică. Aceasta este o problemă foarte importantă. Aici sunt și niște interese foarte mari, în special al administrațiilor locale, care au interes să facă demersuri pentru a câștiga bani oficial, normal, pentru dezvoltarea plajelor, dezvoltarea serviciilor pe plajă și curățenia lor și așa mai departe, dar și pe alături, unde se așteaptă această felie zdravănă de cașcaval pentru îmbogățirea unora care la Constanța au dovedit că foarte ușor se face bogăție din administrarea plajelor.

De aceea, eu zic, în primul rând argumentul, domnul președinte a spus că trebuie argumentate și una și alta dintre propuneri. Argumentul dat, că statul român este un administrator prost, pe care l-am auzit de la revoluție încoace până ne-am săturat cu toții de această marotă, dar s-a dovedit că și mai prost, infinit mai prost, sunt particularii care au pus mâna pe bogățiile statului, nu cumva argumentul că administrarea proastă a statului, pentru că el subînchiriază plajele la niște particulari puși pe îmbogățire, poate fi același și pentru administrațiile locale pe care nu le oprește nimeni să subînchirieze și ele, ba, mai mult, acolo, în jocurile lor de interese fac mult mai ușor o astfel de operație acuzabilă statului, dar imposibilă administrațiilor locale. Ce să spun? Păi numai cu asta se ocupă administrațiile locale, cu șmecherele de astea. Dar, pentru că nu vreau să fiu părtinitor și interesul în ce mă privește, și al partidului nostru, este ca această problemă să fie tranșată foarte bine pentru oamenii normali care merg la plajă, pentru interesul ca să se poată face o investiție acolo, pentru mult mai multe probleme decât interesul local, pe sub mână foarte important pentru mafia locală, de aceea, se fac asemenea presiuni asupra noastră. Pentru ca să nu cădem într-o capcană sau în alta eu spun că domnul Petru Lificiu are dreptate și că nu strică să știm cum fac și alții, pentru că dacă știam cum au făcut bulgarii cu nemții și făceam și noi așa, nu trăiam rușinea asta pe care o trăim în ultimii ani, la plajele românești din România, în comparație cu alte plaje, perfect întreținute, iar ale noastre într-o mizerie de nedescris. Dacă știam așa, înseamnă că și acum, dacă vom ști mai multe despre cum fac alții nu dăunează. Ce e graba asta într-o disperare, pentru că mai e până la vară...

Deci, propunerea de retrimitere la comisie este foarte pertinentă. Și mai stopează puțin dorința de îmbogățire a unor "mazăriciu sau măzăriciu" sau cum s-o mai numi ăștia.

Sănătate! (Se adresează unui domn deputat care a strănutat.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor, domnul Marton Arpad, vă anunț că timpul afectat ședinței noastre a expirat. După cuvântul domnului Marton Arpad trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Probabil această problemă va fi dezbătută de altcineva, dacă s-a terminat timpul, totuși mi se pare puțin deplasat ca dezbătând o retrimitere sau neretrimitere a unui proiect de lege să auzim de la acest microfon reprezentanți ai unor partide, reprezentanți ai unui minister vorbind despre poate inexistența sau necesitatea ca să se desființeze autoritățile publice locale, că acolo, acele autorități publice locale acolo nu sunt oameni de încredere, încrederea trebuie s-o avem într-o conducere centralizată, și asta în România din 2008, care este membră a Uniunii Europene. Și aș ruga ca cel care va conduce în continuare această dezbatere să revină la acest proiect de lege, că am trecut dincolo.

Suntem în Uniunea Europeană, autoritățile publice locale își au rolul lor, alegătorii și-au adus, sper că au ales oamenii în care au avut încredere și să le lăsăm cât mai mult în administrare și în decizia lor proprie, că asta am promis cu toții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne în dezbatere pentru mâine.

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului: Alecsandru Știucă

Trecem la ședința consacrată la răspunsurile orale la interpelări.

Răspunsul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului la interpelarea formulată de domnul Alecsandru Știucă, din partea Partidului Social Democrat, cu privire la școlile cu predare în limba română din Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Macedonia, Albania și Serbia.

Răspunde doamna Gabriella Pasztor, secretar de stat.

   

Doamna Pasztor Gabriella (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului):

Domnule președinte,

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat, înaintată ministerului, vă informăm următoarele: Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului nu deține informații complete cu privire la întreaga rețea școlară cu limba de predare română din țările menționate în interpelare. Informații despre situația unor școli sau solicitări de sprijinire a acestora le primim exclusiv prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, iar acțiunile de susținere a acestora se realizează prin Ministerul Afacerilor Externe.

De altfel, în cadrul acestei instituții funcționează Departamentul pentru românii de pretutindeni care asigură sprijinul financiar pentru proiecte derulate de asociații ale comunității românești sau alte instituții, în vederea susținerii învățământului în limba română.

În ceea ce privește măsurile întreprinse de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului pentru susținerea unor școli cu predare în limba română în anul școlar 2007-2008, putem aminti următoarele acțiuni: alocarea de fonduri de la buget pentru reabilitarea școlii cu predare în limba română din Batania, Ungaria; trimiterea de material didactic și beletristică unor școli din rețeaua școlară a Republicii Moldova, participarea la programe de formare a cadrelor didactice a profesorilor care predau în limba română din Ucraina, Ungaria, Serbia, Republica Moldova; susținerea participării unor copii, elevi la aceste școli, la tabere de vară organizate în România, ca de exemplu cu elevi din Ungaria. Următoarea acțiune, susținerea participării la cursuri de vară, de limbă, cultură și civilizație românească pentru profesori din Ucraina, Serbia, Macedonia, Bulgaria, Ungaria și nu în ultimul rând oferirea de burse de studii pentru continuarea școlarizării în România la toate nivelurile de studii pentru etnici români din aceste țări, inclusiv oferindu-se locuri separate pentru elevii care au finalizat studiile liceale în unitățile școlare cu predare în limba română din Transnistria.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse la interpelarea domnului deputat Petru Călian, din partea Partidului Democrat - Liberal, cu privire la cazuri de abuz al asistenților maternali, răspunde doamna Denisa Oana Pătrașcu, secretar de stat. Am înțeles că doamna Denisa Oana Pătrașcu a răspuns în scris.

 
  Mircia Giurgiu

Din partea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, la interpelarea domnului Mircia Giurgiu cu privire la punctul de vedere al ministerului cu privire la o situație înregistrată în Cluj-Napoca, răspunde domnul Marin Pătuleanu, secretar de stat.

   

Domnul Marian Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor și Reformei Administrative):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților, prin care supuneți analizei Ministerului Internelor și Reformei Administrative cazul unei persoane care s-a aflat la volanul unui autovehicul și a fost înregistrat cu o viteză în afara limitelor legale de către două aparate radar fixe din județul Cluj, respectiv în localitățile Tureni și Mărtinești, instalate la o distanță de aproximativ 4 kilometri unul de celălalt, ale căror ceasuri nu erau sincronizate la momentul constatării contravențiilor de referință, vă comunicăm următoarele.

cinemometrele care constituie parte integrantă a sistemului de înregistrare și urmărire a traficului rutier realizat pe tronsonul Cluj-Napoca-Turda, sunt omologate de Biroul Român de Metrologie Legală, prin Certificatul nr.190 din 18.XII.2006, atestându-se astfel conformitatea acestui model cu cerințele prevăzute de norma de metrologie legală, aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor, aprobată prin Ordinul directorului general nr.3001/2005 și sunt verificate metrologic de către laboratorul Institutului Național de Metrologie Acustică, Mărimi Cinematice din cadrul Biroului Român de Metrologie Legală aflat în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor.

Având în vedere dispozițiile art.109 alin.(2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: "constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției."

Și alin.(3): "În cazurile prevăzute de alin.(2), procesul-verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului după stabilirea identității conducătorului de vehicul, menționându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori, precum și starea de fapt și de drept relativă la cinemometrele menționate, sancțiunile contravenționale constatate cu acest tip de aparate radar se subscriu cerințelor legale imperative în materie."

În ceea ce privește unele apărări invocate de petiționari în fața instanțelor de judecată, pe calea plângerii contravenționale referitoare la nesincronizarea ceasurilor, blocurilor de prelucrare și afișare, acestea au fost respinse de instanță ca neîntemeiate, având în vedere atât împrejurarea că legea nu impune ca aparatele radar fixe amplasate pe un anumit traseu să aibă setată aceeași oră, până la identitate de minut și secundă, cât și prevederile punctului 346 din Norma metrologiei legale, aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor, conform cărora mersul zilnic al ceasornicului blocului de prelucrare și afișare trebuie să fie de cel mult două minute distanță, marjă în care înregistrările efectuate cu aparatele radar se încadrează.

Cu deosebit respect, semnează Ministrul Internelor și Reformei Administrative, Cristian David.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Tot n-am înțeles dacă e în regulă ce s-a întâmplat acolo și dacă n-ar fi bine ca ceasurile să fie fixate la aceeași oră și dacă este legal ceea ce s-a întâmplat, fiindcă diferența este destul de mare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Îl anunț pe domnul deputat Mircea Giurgiu că pentru răspuns Ministerul Transporturilor solicită amânare pentru interpelarea pe care ați solicitat-o. Și de asemenea și pentru interpelarea domnului Alexandru Mocanu din partea Partidului Democrat-Liberal.

 
  Adrian Moisoiu

Din partea Ministerului Culturii și Cultelor, la interpelarea domnului Adrian Moisoiu, cu privire la strategia eficientă de reabilitare și renovare a clădirii Teatrului Național din Târgu-Mureș.

Nu este nimeni din partea ministerului aici.

Pentru domnul Adrian Moisoiu, din partea Ministerului Sănătății Publice, răspunde la interpelarea cu privire la situația dramatică a sistemului sanitar românesc prin confruntarea cu lipsa acută de personal medical calificat, domnul Szekely Ervin Zoltan.

   

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătății Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am predat domnului deputat Moisoiu un răspuns mai detaliat, ca să mă încadrez în timp, prezint doar în sinteză acele măsuri pe care le-a luat ministerul pentru a opri acest exod al personalului calificat medical.

Prin Ordonanța Guvernului nr.17 din 2008, s-au majorat substanțial salariile personalului medical și dacă cumulăm această majorare care este în jur de 30 de procente, dacă calculăm și salariile și sporurile acordate, cumulând cu cele de anul trecut, este o majorare de 45% a veniturilor personalului medical. Și dacă comparăm sau cumulăm aceste majorări cu majorările salariale anterioare din 2005 până în 2008, salariile personalului medical au crescut de 2,6 ori.

În ceea ce privește respectul față de munca depusă, am instituit rezidențiatul pe post prin care am înlesnit posibilitatea medicilor tineri de a opta pentru un post în spitalele unde doresc. Și, de asemenea, am mărit accesibilitatea medicilor de a obține a doua calificare.

Sigur, suntem conștienți că, cu toate aceste majorări de salarii și acordare de sporuri, salariile în sistemul sanitar românesc încă nu sunt comparabile cu salariile date în alte țări ale Uniunii Europene, dar în continuare dorim ca să concentrăm efortul financiar pe această direcție, având în vedere că într-adevăr situația semnalată de domnul deputat Moisoiu ne îngrijorează și este periculos și din punctul de vedere al bolnavilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte. Și mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care mi l-a dat.

Spun cinstit că așteptam, față de dânsul am o deosebită considerație, dar așteptam ca astă-seară să vină aici, dată fiind problematica pe care o dezbatem, însăși domnul ministru. Probabil însă că domnul ministru trebuie să fie pe undeva pe sticlă, pe la vreun televizor, motiv pentru care neglijează răspunsul, pentru că întrebarea de bază cu care s-a terminat această interpelare a mea spunea: "nu apreciați că acordarea Ministerului Sănătății Publice, prin Legea bugetului pe anul 2009, a unui buget de cel puțin 7% din p.i.b. ar rezolva atât problemele legate de dotări cu aparatură de investigare modernă, cât și probleme care să modifice încurajator salarizarea întregului personal sanitar?".

Deci la această întrebare de bază n-am auzit răspunsul. Răspunsul și ceea ce am primit în scris este clar ce s-a făcut până acum. Dar ce s-a făcut până acum, în momentul când ne lăudăm că unui medic specialist maximum cât i se poate acorda este 1.700 de lei. 1700 de lei nu reprezintă nici 500 de euro, iar el merge afară pentru 5000 de euro. Păi, atunci este normal ca tânărul medic sau medicul care nu este chiar așa de tânăr, un medic de 40 de ani, în puterea vârstei și a experienței pe care o are, să plece în exterior. Și în felul ăsta medicii noștri sunt afară, iar bolnavii rămân aici în țară, domnule secretar de stat.

Asta vă rog să-i aduceți la cunoștință domnului Nicolăescu. Bolnavii noștri rămân în țară, în timp ce dânsul e pe la televizor și medicii sunt plecați în exterior. Ăsta este adevărul. Și atunci care este măsura pe care ați găsit-o? Păi, sigur că da, o să aducem medici din Republica Moldova și o să aducem medici chinezi sau medici arabi și se vor bucura și pentru cei 500 de euro cu care puteți să-i plătiți dumneavoastră.

Ăsta este un răspuns? Asta este o modalitate de a rezolva problema sănătății? Mă îndoiesc. Adică, nu mă îndoiesc, este clar că este pur și simplu formală și este pur și simplu o copilărie, pentru că, cazurile de malpraxis care în clipa de față se tot amintesc prin mass-media sunt de fapt o dovadă a faptului că oamenii nu sunt cointeresați din toate punctele de vedere.

Unde este timpul când la admitere în facultățile de medicină erau câte 7-8-10 pe un loc? Astăzi, la admiterea în universitățile de medicină știți foarte bine că dacă se realizează unu pe loc, 1,2, 1,3 candidați pentru un loc. De fapt, aceasta vine și dovedește încă ceva, adică completează aici.

Iar un răspuns de genul dat de domnul ministru la un moment dat că în Apus n-o să plece mai mult de 2000, cei care au plecat, pentru că ceilalți nu știu limba. E un răspuns pur și simplu de râsul lumii. Pentru că întrebarea vine și în felul următor: dar acești medici chinezi, acești medici moldoveni, acești medici arabi care vin încoace, care vor veni în țară vor fi în stare să vorbească limba, să înțeleagă ei durerile și problemele pe care le au, simptomele pe care le vor prezenta pacienții români?

Așa că îmi pare rău, și încă o dată voi spune și cu această ocazie, s-au făcut niște pași într-adevăr, dar suntem, vorba lui Ecaterina Oproiu "mai e mult până departe".

Și am impresia că domnul ministru...noroc că se termină mandatul, pentru că altfel de mult era în plus.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
   

Domnule secretar de stat Szekely Ervin Zoltan, mai aveți de formulat un răspuns pentru domnul Petru Călian. Îl va lăsa în scris, pentru că domnul deputat nu este aici. Mulțumesc.

De asemenea, domnul Marian Pătuleanu, secretar de stat, mai are două răspunsuri la interpelări, la domnul Petru Călian și la domnul Cristian Stănescu, P.R.M.

Vă rog să le lăsați scrise. Vă mulțumim pentru prezență.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnul Mihai Gheorghiu, secretar de stat, cu privire la răspunsul domnului Alecsandru Știucă, cu privire la implicarea Ministerului Afacerilor Externe în sprijinirea organizării Congresului Național al Învățătorilor din România și al învățătorilor români de peste hotare, este rugat să lase răspunsul scris, pentru că domnul Alecsandru Știucă nu este prezent. Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru domnul Aurel Vlădoiu, din partea Partidului Social Democrat, dacă există domnul Istvan Toke. Am înțeles că dânsul solicită amânarea răspunsului pentru că încă nu a sosit. Domnul deputat este prezent. Vă mulțumim.

De la Ministerul Justiției mai avem un răspuns pentru domnul Ioan Aurel Rus, din partea Partidului România Mare. Vă rog să lăsați răspunsul în scris. Este prezent domnul secretar de stat Teodor Cătălin Nicolescu. Vă mulțumim pentru prezență.

Având în vedere că s-a epuizat lista consacrată răspunsurilor orale la interpelări, declar ședința închisă.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,25.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 20 noiembrie 2019, 15:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro