Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.96/17-10-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-06-2019
18-06-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 08-10-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2008

6. Supunerea la votul final:  
  6.10 Raportul Comisiei juridice asupra cererii Președintelui României, de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (respins raportului comisiei; legea se trimite la promulgare în forma inițială);
 
consultă fișa PL nr. 891/2007

 

Domnul Eugen Nicolicea:

  ................................................

Înțeleg că este o intervenție pe procedură.

Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Da, domnule președinte.

Pentru următoarea reexaminare, Grupul P.S.D. solicită vot nominal prin strigarea catalogului.

Domnul Eugen Nicolicea:

Supun la vot propunerea Grupului P.S.D. ca următorul punct de pe ordinea de zi să fie votat prin strigarea catalogului.

Vă rog să votați.

Cu 90 de voturi pentru, 91 împotrivă și 41 de abțineri, propunerea nu a fost adoptată.

Dacă mai există alte propuneri?

Nu mai există.

Deci, continuăm să votăm tot prin votul electronic.

10. Raportul Comisiei juridice asupra cererii Președintelui României de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Este lege organică. (Aplauze prelungite din partea invitaților de la balcon)

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Dacă nu s-a aprobat ca fiecare să voteze la vedere acest proiect de lege, vă solicit să ne dați după aceea la grupurile parlamentare toate hârtiile nominal, cu cine a votat, pentru că noi le vom afișa la consiliul județean și la toate colegiile, ca să vadă cei care au susținut interesele marii majorități a populației, față de mica minoritate de mafioți apărată de un partid sau altul, care se raliază la ei.

Mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, domnule Antonescu.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să protestez cu regret în fața unei asemenea intervenții.

Bineînțeles că, votând electronic, ne asumăm nominal răspunderea votului. Bineînțeles că după vot, în numele Grupului parlamentar liberal se va spune ce am votat și vom asuma politic asta.

Dar amenințarea, domnule deputat, că faceți niște liste și le dați pe la consiliu, pe la nu știu unde, e nedemnă de instituția în care suntem. Cine nu-i capabil să voteze, indiferent de gălăgia tribunelor, n-are ce căuta aici.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Márton Árpád.

Vă rog.

 

Domnul Marcu Tudor:

Am drept la replică!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Iar facem foarte mult caz și dezbatem ca să ne arătăm frumoși pe o procedură în care se votează, așa cum vi s-a explicat, cu totul altceva. Adică, votul împotriva raportului înseamnă că se trimite promulgării președintelui legea în forma inițială, pe care n-a acceptat-o președintele României.

Votul împotriva acestui raport înseamnă că este legea inițială. Votul pentru înseamnă că se acceptă acele propuneri de modificare a legii inițiale, care s-au făcut de către comisie.

Deci, legea, indiferent de votul pe care-l dăm noi, aici, pleacă la promulgare. Numai forma legii va fi diferită.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dreptul la replică se dă ultima oară.

Vă rog frumos.

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu știu dacă a fost bine sau nu să se amenințe cu publicarea acelui vot, dar, oricum, fiecare dintre dumneavoastră care doriți să verificați cum au votat cei pe care i-ați ales sau vreți să-i alegeți puteți să accesați site-ul Camerei și acolo veți avea votul pe fiecare parlamentar în parte.

În rest, o veste bună, legea oricum trece, indiferent de rezultatul acestui vot, cu sau fără modificările din raport.

Mulțumesc. (Aplauze din partea invitaților de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Bogdan Niculescu-Duvăz. O intervenție de procedură.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte și stimați colegi,

Mă simt nevoit să revin la explicația procedurală pe care am mai dat-o. Deci, votul este pentru ca legea să rămână așa cum a fost trimisă la promulgare. În cazul în care raportul cere respingerea, pentru raport, în cazul în care acesta acceptă modificările, atunci este împotriva raportului. Deci, în ambele cazuri legea rămâne așa cum a fost trimisă la promulgare.

Nu vreau să existe această confuzie. Un coleg de-al nostru a susținut din nou teza că votul pentru raport înseamnă modificare și automat și că împotriva raportului înseamnă legea așa cum este.

Aș vrea însă să știe toată lumea - și mai ales că există acest public direct interesat - că votul acesta este un vot deschis, chiar dacă nu se face prin ridicare în picioare, e un vot deschis, pentru că este un vot electronic care consemnează fiecare cu numele ce a votat.

Mulțumesc. (Aplauze din partea invitaților de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Dreptul la replică. Domnul Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Eu l-am admirat și încă îl admir pe domnul Crin Antonescu, până la limita în care nu se face "preș" în fața unui ordin primit de la șefii lui. Pentru că, domnule Antonescu, m-ați acuzat că nu sunt demn să fac parte din Parlament, eu, care am peste 900 de intervenții în Parlament, nu știu câte propuneri legislative, triplu decât aveți dumneavoastră, și nu știu câte activități parlamentare, față de trei sferturi din partidul dumneavoastră, care nu au nici măcar o intervenție și au venit și dorm aici, în Parlament, și iau banii degeaba și-i semnăm noi, în lipsă. Aceia sunt nedemni, domnule Crin Antonescu! Și de multe ori și dumneavoastră ați fost în situația asta. Ați fost lipsă și ați fost dat prezent și ați fost mai mult lipsă decât prezent.

Deci, această calificare - eu nu vă zic că sunteți nedemn să stați în Parlament -, am reliefat o situație de fapt. Dar faptul că mi-a zis mie că sunt nedemn să stau în Parlament, după ce trei legislaturi m-am zbătut cât am putut pentru interesele unui popor și nu ale mafiei, care-și trimite reprezentanți aici, să doarmă în Parlament sau să lipsească...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați intervenția!

Domnul Marcu Tudor:

Am înțeles, imediat termin.

Eu sunt mai demn decât acea mafie, domnule Crin Antonescu!

Al doilea, oarecum pe procedură. Sigur că se poate vedea cine și cum a votat, iar faptul că noi afișăm în județe modul în care se comportă în Parlament unii, așa cum afișează presa că dorm unii, nu-i o amenințare, domnule Crin Antonescu! E o realitate. Adică, ce, dacă zic "Crin Antonescu a votat pentru" e amenințare? Dar ce judecată aveți, măi, fraților de la PNL? Nu vă amenință nimeni, dar vă amenințați singuri.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Marcu Tudor:

Al treilea și ultimul.

Trecând peste asemenea judecăți absolut imposibil de acceptat ale domnului Crin Antonescu, eu îmi declar mirarea: cum e posibil să se voteze pe articole toată această lege, nimeni să nu protesteze și acum, în final, pentru că s-au lezat niște interese ale unor proprietari cu mari moșii, cu mari proprietăți, să spună că nu e corect...

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Marcu, vă rog frumos, nu transformați aceste dezbateri...

Domnul Marcu Tudor:

...să spună că nu e corect, că n-am votat bine și votăm invers la votul final.

Cine să vă mai înțeleagă, domnilor de la guvernare? Vă înțelege poporul ăsta, care abia așteaptă să vă dăm jos, până la alegeri!

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun. Vă mulțumesc.

Mă scuzați, vreau să fac și eu o intervenție.

Astfel de intervenții nu ajută cu nimic la adoptarea legii, ci tărăgănează și creează o atmosferă care nu este o atmosferă de lucru. Și vă anunț că avem foarte multe legi pe ordinea de zi și să limităm intervențiile de procedură la procedură, nu la dezbateri generale.

Vă mulțumesc.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Da, domnule președinte.

Scopul revenirii mele aici este unul procedural. Nu doresc să alimentez o polemică. Să-i spun domnului deputat doar că n-am afirmat că domnia sa nu e demn, mai demn sau mai nedemn decât mafia. Asta știți dumneavoastră. Eu am spus că nu e demn cine nu-i capabil să voteze conform conștiinței sale politice, în funcție de ambianță.

Doi. "Preș" nu m-am făcut niciodată și nu m-aș face în fața șefului de partid nici dacă ar fi frate-meu.

Și, procedural, vă solicit, domnule președinte, o pauză de consultări, în numele Grupului parlamentar Liberal.

Domnul Eugen Nicolicea:

Cu îngăduința de a da cuvântul și domnului Cezar Preda, după care pauza este obligatorie, iată la ce duce o polemică de acest gen.

Pauza de consultări este de 10 minute, după intervenția domnului Cezar Preda.

Domnul Cezar Florin Preda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

E important poate pentru unii, poate pentru unele partide ca din orice activitate a noastră de aici să obțină cineva individual sau colectiv un avantaj electoral.

Mă uit la fiecare din această sală și noi, deputații, trebuie să spunem oamenilor care vin aici, aduși sau vin din proprie inițiativă, că această lege pentru care votăm un raport a fost votată de Parlamentul României și, dacă vă interesa cine este pentru legea aceasta, trebuia să luați listele celor care au votat această lege. Deci, legea este deja votată.

Acum, este un simplu raport, care are pe observațiile domnului președinte al României anumite chestiuni care nu schimbă cu nimic fondul acestei legi. Deci, nimeni, indiferent că votează pentru, că votează împotrivă la acest raport, sunt numai elemente juridice, care nu schimbă legea. Legea este deja votată. Legea deja va trece. Nu încercăm să obținem un beneficiu electoral, să dăm cu huo! sau să aplaudăm, funcție de cum este votul, împotrivă sau pentru.

Aceasta este rugămintea mea, să înțelegeți că legea există și ea este votată și va ieși. Nu încercăm să obținem beneficiu electoral și nu e corect să facem acest lucru, ajungând chiar să ne jignim.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

Pauză de consultări, 10 minute.

 

- după pauză -

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să vă ocupați locurile în bănci.

Facem o verificare a cvorumului.

Vă rog să vă marcați prezența.

Fac apel la liderii de grupuri să invite colegii în sală.

Înainte de vot, fac următoarele precizări: în raportul Comisiei juridice se propune adoptarea legii, cu amendamente făcute la sugestia cererii de reexaminare.

Dacă se adoptă raportul Comisiei juridice, legea deja adoptată se modifică, cu modificările cuprinse în raport.

Dacă raportul comisiei este respins, atunci legea rămâne în forma votată inițial și trimisă la promulgare.

Fiind lege organică, sunt dator să mai explic ce se întâmplă în cazul în care nu se întrunește numărul suficient de voturi pentru o lege organică pentru adoptarea raportului.

În cazul în care nu se întrunește numărul necesar de voturi adoptării raportului cu privire la adoptarea în totalitate sau în parte a cererii de reexaminare, legea se retrimite președintelui pentru promulgare, în forma adoptată inițial de către Parlamentul României.

Am făcut această precizare și pentru stenogramă.

Recitesc: Raportul Comisiei juridice asupra cererii Președintelui României de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Lege organică.

Se votează raportul Comisiei juridice asupra cererii președintelui.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 227 deputați prezenți, 117 voturi pentru, 79 împotrivă, 28 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

Cu 117 voturi pentru, 70 voturi împotrivă, 28 abțineri, raportul Comisiei juridice, care presupune adoptarea legii cu amendamente, nu a fost adoptat, ceea ce înseamnă că legea se retrimite președintelui pentru promulgare, în forma adoptată inițial de către Parlamentul României. (Aplauze din partea invitaților de la balcon.)

Domnul Cristian Rădulescu, din partea Partidului Democrat-Liberal.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Au fost oportune intervențiile repetate ale colegilor înainte cu un sfert de oră, pentru a explica din punct de vedere procedural care este situația.

Legea, o dată trecută prin această Cameră decizională și trimisă către promulgare, este adoptată.

Apreciez efortul și interesul celor care sunt aici, în tribune, dar poate nu li s-a explicat bine din nicio parte, repet, legea era deja - și a fost și cu votul nostru - adoptată.

Ce a vrut președintele, retrimițând-o înapoi, a fost o formă mai bună a acestei legi.

Raportul care s-a făcut pentru acest mesaj prezidențial nu ne satisface întru-totul și de aceea am votat împotriva lui.

Această lege are un merit mare. Încearcă și, în bună parte, reușește să pună capăt unei situații confuze, cu sute de mii de procese, ca urmare a unei legislații inconstante și care a variat după regimul politic, situație care durează de aproape 20 de ani. În bună parte această lege - și sub o formă modificată și în forma inițială - reușește să o facă.

Am fi vrut însă ca, în afară de situațiile proprietarilor, pe care în mod specific și predominant această lege le reglementează, prin raportul comisiei să se reglementeze și problemele proprietarilor, care sunt trimiși către despăgubiri, nu mai li se dă în natură, dar nu zice nimeni acolo dacă nu cumva, ca și în alte cazuri, va veni după aceea Guvernul cu o hotărâre peste un an și va zice: "Anul acesta și peste 2 și peste încă 15 ani nu prea avem bani" sau "Limităm la un anumit plafon modul de compensare a pierderii dumneavoastră, până când poate mai dispăreți dintre cei care ați avut o dată proprietăți". Și știm bine că echitatea socială în această țară presupune reglementarea echilibrată și pentru o parte și pentru cealaltă.

Încă o dată spun, această lege reușește în bună măsură să pună capăt unor confuzii din acest domeniu, al proprietății, dar s-ar fi putut ceva mai bine.

Mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

Din partea Partidului Conservator.

Vă rog.

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

Vreau doar să fac câteva precizări.

Sunt convins că, mai mult luați de patima politică, mulți dintre noi nu au citit cu atenție tot textul legii și ne-am exprimat, așa, mai mult visceral, pătimaș, politic.

Legea cred că este singura formulă de a rezolva problema tuturor. Pe de o parte, a chiriașului, pe Legea nr.112, care a cumpărat pe bună-credință de la stat, în baza unei legi în vigoare, imobilul în care locuia și, pe de altă parte, și proprietarul care revendică pe bună dreptate un imobil și care de multe ori se află în situația de a primi în natură un imobil plin de chiriași pentru care ar trebui să se lupte în instanță foarte multă vreme.

În toată această situație, unii singuri câștigă, așa-numiții de dumneavoastră mafioți imobiliari, care vin, cumpără drepturi litigioase și rezolvă ca prin minune problema în două zile.

Se rezolvă prin această lege problema chiriașului, care nu mai este evacuat. Și vreau să vă gândiți că acești chiriași, în marea lor majoritate, sunt oameni în vârstă, care nu au nici pensii care să le dea posibilitatea să închirieze de pe piața liberă, în cazul în care sunt evacuați, nici să cumpere de pe piața liberă, în cazul în care sunt evacuați. Și se rezolvă și problema celui care revendică pentru că, dacă imobilul este liber, primește imobilul în natură, dacă imobilul este deja vândut de stat, în baza unei legi în vigoare, va primi compensații bănești, bineînțeles, la valoarea de piață.

În opinia noastră, legea, așa cum este ea croită, este singura variantă de a împărți și a rezolva interesele tuturor, mai puțin ale mafiei imobiliare și, dacă propunerile președintelui erau atât de bune, poate ar fi fost interesant să votați acel raport, ca propunerile președintelui să fie adoptate.

Vă mulțumim foarte mult. (Aplauze din partea invitaților de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul Partidului Social Democrat, împreună cu Partidul Conservator, a militat și a muncit pentru a ajunge astăzi, în acest moment, cu această inițiativă legislativă.

Această inițiativă legislativă face corecție atât pentru chiriași, cât și pentru proprietari. Am spus și cu altă ocazie că a existat un moment când legile care au fost adoptate nu au mulțumit nici chiriașii și nici proprietarii. Este un prim pas înainte pentru o echitate, în condițiile în care cei care au cumpărat, cu bună credință, în baza Legii nr.112, o lege aprobată de Parlamentul României, în consonanță cu Constituția și drepturile pe care în acel moment le avea statul față de această prioritate, nu sunt vinovați.

Cei 4 milioane de cetățeni care locuiesc în acest moment în casele care sunt în proces la nivelul României -1.000.250 de procese - cred eu că, prin amendamentele care au fost aduse, se va ușura într-un anume mod rezolvarea acestei probleme, echitabil atât pentru foștii proprietari, cât și pentru chiriași.

Trebuie să spunem că ne surprinde de ce două grupuri parlamentare astăzi nu au votat raportul așa cum a ieșit adoptat de la Comisia juridică, pentru că erau amendamente care au ținut cont de ceea ce președintele României sugera că ar trebui să revedem.

Dar, nici o problemă, o să mergem mai departe, în condițiile în care, cred eu că în etapa următoare va trebui să mai facem și alte corecții. Cetățenii care locuiesc în aceste case nu sunt cetățeni bătrâni, ci sunt cetățeni ai României, cetățeni care își plătesc taxele și birurile la fel ca și alții. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Partidului Național Liberal, vă rog.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că inițiatorii acestei legi au avut cele mai bune intenții. Nu întotdeauna însă bunele intenții se materializează în mod corect. Eu cred că, pe lângă bunele intenții, nu ar trebui să înveninăm relațiile dintre proprietari și chiriași, pentru că și unii și alții sunt cetățeni ai acestei țări. Și chiriașii și proprietarii ne-au votat pe mulți dintre noi, de aceea noi trebuie să apărăm interesele tuturor. Cred însă că legea, așa cum a fost adoptată, are elemente de neconstituționalitate. Pentru că se încearcă împiedicarea accesului la Justiție. Cu acest lucru nu am fost noi de acord. Noi dorim să protejăm atât interesele proprietarilor, cât și interesele chiriașilor. Pentru că toți sunt, așa cum am spus mai înainte, cetățeni români și le reprezentăm interesele în acest parlament.

De aceea, Grupul Parlamentar al PNL a votat împotriva raportului. Cred însă că se pot aduce îmbunătățiri, dacă legea va fi atacată la Curtea Constituțională, și sunt convins că așa va fi, pentru a se înlătura elementele de neconstituționalitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea Partidului România Mare domnul Marcu Tudor, urmează reprezentantul Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că noi în Senat am avut patru inițiative legislative pe această temă, cu aproape tot ce se cuprinde aici, respinse toate pe rând, pentru că erau de la PRM. Noi nu am căzut în plasa asta și am căzut toți de acord să susținem acest proiect de lege de la PC. Deci pe noi nu ne interesează atât de mult condiția în care se află cel care face legea și în ce partid intră, mai ales că trece fiecare de la un partid la altul într-o veselie, ci ne interesează ca acea lege să fie benefică pentru toți oamenii.

Din acest raport, am înțeles că au fost adoptate ca fiind votate anterior trimiterii către promulgare și amendamentele care fac referire la chiriașii care rămân în locuințele pe care le-au cumpărat de bună-credință, iar proprietarii vor primi despăgubiri. Pentru că, acestea sunt amendamente introduse în plus față de cele de la Senat.

Dacă este așa, și așa este legal, acest vot, indiferent cum era, plus sau minus, dacă era plus erau acceptate și condițiile președintelui, dacă era minus rămânea în forma cu amendamentele comisiei, care au fost votate în ultima ședință.

Vreau să rămână clar, pentru că există și printre noi divergențe de păreri, și să nu fie interpretat eronat. Iar faptul că s-a votat într-un fel sau altul, fără să se știe bine în ce mod s-a votat de către unii, dar păstrând ideea de a fi alături de mafia proprietății, indică pentru noi ceea ce de opt ani încoace sau chiar mai bine, de 12 ani, două partide sau măcar unul, sunt de mult relevate în publicul larg. Și, ca atare, noi ne vom duce amenințarea, dacă vreți, scriu cu litere mari "amenințarea" în județele noastre și vom arăta pe cei care se aliază cu mafia caselor naționalizate.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Marton Arpad-Francisc.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Trebuie să vă spun că nu mă miră, este o consecvență onorabilă "mândria proletară", cum este declarată proprietatea a fi ceva definitoriu pentru mafie.

UDMR-ul, da, are puține proprietăți, dar cetățenii români aparținând comunității maghiare au proprietăți, așa cum au și alți cetățeni ai României, și noi nu facem diferențieri între acești cetățeni în funcție de proprietate.

Sunt oameni bogați și săraci, la fel pot fi ei cinstiți și necinstiți, deci faptul că cineva are o proprietate sau a avut cândva o proprietate nu este definitoriu pentru a aparține sau nu mafiei.

Acestea fiind spuse, și noi suntem consecvenți. Acest proiect de lege, într-adevăr, vrea să rezolve o problemă reală, însă n-a reușit nici prima formă și nici aceasta, prin raportul dat.

Ca atare, atât în comisie, cât și acum, în plen, grupul nostru, reprezentanții grupului nostru ne-am abținut. Și, probabil, probabil că acest text de lege, ori în acele cinci zile cât va sta la Secretariatul general, ori după, dacă nu facem această intervenție noi parlamentarii, va fi contestat, pentru că există câteva elemente de neconstituționalitate, poate în justiție, acele elemente de neconstituționalitate, probabil vor fi contestate și, evident, după ce Curtea Constituțională va decide, doar atunci va intra în vigoare legea, fără acele elemente care sunt neconstituționale. Și, trebuie să mai spunem un lucru, că în România legile dispun numai pentru viitor. Deci, oricine crede că o lege având elemente retroactive va retroactiva, greșește și dezinformează populația.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă nu mai există intervenții, trecem mai departe.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 25 iunie 2019, 23:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro