Plen
Ședința Senatului din 22 septembrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.84/02-10-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 22-09-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 22 septembrie 2008

Domnul senator Aurel Ardelean anunță demisia sa din Grupul parlamentar al PRM, urmând să activeze ca senator independent, afiliat Grupului parlamentar al PD-L  

Ședința a început la ora 15.40.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Ivan Cismaru și Pete Ștefan, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 22 septembrie 2008, ședința fiind condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Ivan Cismaru și Ștefan Pete, secretari ai Biroului permanent al Senatului.

În programul de lucru avem înscrise declarații politice, dezbaterea unor proiecte de lege, iar în partea finală întrebări, interpelări și răspunsuri din partea Executivului.

Vă propun să intrăm în primul punct al ordinii de zi:

declarații politice.

Sigur, avem și chestiuni organizatorice.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Aurel Ardelean.

Aveți cuvântul.

Microfonul central.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Așa cum am înștiințat Biroul permanent pe data de 8 septembrie 2008, doresc să anunț și plenul Senatului că demisionez din Grupul parlamentar al PRM și voi funcționa în calitate de senator independent, afiliat Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim.

Doamna senator Vedinaș, ați solicitat cuvântul?

Doar ne-ați salutat cu prietenie.

Mulțumim.

Aveam nevoie pentru începutul ședinței.

 
Declarații politice prezentate de domnii senatori: Ioan Chelaru (PSD) - declarație politică având ca titlu Bilanț melancolic;

Stimați colegi,

Din Grupul parlamentar al PSD s-au înscris la declarații politice doi colegi.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ioan Chelaru, pentru declarație politică, nu pentru altceva, domnule senator.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte, Dragi colegi, Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Bilanț

melancolic" și este, cred, prima parte a acestui "bilanț".

Varianta adoptată pentru aplicarea votului uninominal, cu regula redistribuirii, nu mi s-a părut a fi, nici mie, cea mai fericită, dar legea a trecut de Camere, a fost promulgată și publicată, are și hotărâre de guvern și ordonanță ajutătoare și, ca atare, este lege.

Experiența acestor alegeri care urmează ne va determina poate, pentru viitor, să operăm modificări sau ajustări necesare pentru anul 2012.

Am trecut și eu printr-un moment de derută atunci când am realizat, cu luciditate, în ce manieră a trebuit să abordez campania electorală a acestui an, în condițiile actualei reglementări, dar m-am resemnat.

În definitiv, trebuie să ne asumăm ceea ce avem de întâmpinat.

Vă spun cu sinceritate că acum chiar îmi place ideea de a bate cu pasul drumurile Moldovei, drumurile copilăriei și adolescenței mele, de a întâlni acele chipuri complezente și calde din satele și orașele noastre, de a strânge mâini, de a fi printre oameni.

Se pare însă că pentru unii o asemenea posibilitate înseamnă o cădere din rang, o abolire de la stare și statut, altfel nu pricep de ce se întristează atât.

Sunt aceia pentru care politica nu este decât "pasul mic" între victoria partidului propriu și înflorirea averii proprii, iar interesul național se confundă pentru dumnealor cu puterea proprie și a celor din cercul restrâns din apropierea lor. Țara nu este pentru ei decât, citez: "țara mea, a dumitale, care ești cu mine, și alor noștri".

Supărați pe uninominal sunt aceia care, din frică de a nu fi cumva răsturnați din scaun și învinși în competiție, au devenit bănuitori și vicleni, intriganți și perfizi, lacomi și brutali, farisei ai discursului înverșunat și părtinitor.

Și, ca s-o spun pe șleau, stimați colegi senatori, mă refer cu deosebire la domnul președinte Băsescu și la "trompeta Carpaților", domnul Emil Boc, purtător de cuvânt și de stindard, primar, președinte și cu alte calități, mereu aruncat în față și mereu pălmuit pe din dos, amândoi sunt subiecți inepuizabili atât pentru zeflemea și ironie, cât și, în mod special, pentru un discurs serios.

Cu ceva timp în urmă îmi puneam la modul cel mai grav problema că, nefiind încă stins în conștiința publică acel cult al autoritarismului din vremea comunistă, domnul Băsescu este pasibil de o formă a grandomaniei paranoică.

Ar fi fost grav pentru el însuși, dar mai ales pentru instituțiile statului și pentru România, ca țară europeană.

Încă de când capitaliza masiv simpatia electorală, președintele părea de neînfrânt, lipsit de orice respect pentru celelalte autorități de stat, pentru lege și legalitate.

Acum nu mai am niciun frison de îngrijorare, domnul Băsescu și-a dorit atât de mult puterea încât și-a sabotat temeinic și temerar autoritatea.

Deși pare un tip spontan, la dânsul nimic nu este spontan și, ca atare, a încercat să aranjeze totul, să ajute întâmplarea spre propriul folos și să se camufleze într-o sumedenie de adaosuri, a intenționat să fie decis și precis, dar a reușit să rămână patetic, de exemplu: bate palma cu Grupul parlamentar al PRM, și se duce acum să-i bată pe spate, prietenește, pe secui și maghiari în Harghita și Covasna, asta după ce a pozat vizibil iritat de asocierea cu un partid, de altfel, onorabil.

A vrut să se comporte sportiv și militărește, dar a fost apucat și de alte jubilații jucăușe, conspirații, învoieli de pahar, aranjamente de culise.

Fatalmente, nu i-a ieșit nimic pe niciun plan, dar e rezistent, inamovibil, statuar.

În varii momente dă dovadă de duioasă omenie, pentru că sub mina prezidențială zace un suflet cald, atât de cald încât în săptămânalele vizite, însoțit de fiecare dată, în mod obligatoriu, de viitorii candidați ai Grupului parlamentar al PD-L, pe care le face în zonele inundate și sinistrate, încearcă să usuce mlaștinile create cu simpla prezență și... doar atât.

Holocaustul îi umezește ochii, măreția și momentele încrucișării de destin îl zguduie de plâns...

Bine că nu are paranoia, deși îmi închipui că pacostea uninominalului îl înnebunește de cap.

Încă un lucru care pare să nu-i fi ieșit la socoteli.

Stimați colegi, În data de 5 septembrie 2008 domnul Emil Boc anunța public o conspirație grandisimă, de blocare a votului uninominal.

Artizanii acestui plan eram, ca de obicei, vinovatul de serviciu, noi, PSD-ul, și partidul de la guvernare, PNL.

Complici la tărășenie, nimeni altul decât PRM.

Argumentația teoriei este elucubrantă și, tocmai de aceea, pentru adepții scenariilor, se crede, credibilă.

În urma negocierilor dintre PSD, PNL și PRM s-ar fi aranjat blocarea uninominalului, citez: "în două trepte".

Nu vă reproduc toate "dezvăluirile de taină" ale avocatului Boc, închipuitele dovezi de mâna a doua, nici nu are rost, dar trebuie să recunosc în acest moment că PD-L este cel mai expus în fața uninominalului, pentru că are criză de oameni în teritoriu.

Apropo, întrebați-l pe celebrul lider Pinalti cât l-a costat racolarea unor potențiali candidați PD-L de pe lista nesfârșită a neocomuniștilor PSD-iști. Și nu este pregătit, s-ar părea, pentru o înfrângere, mai ales că în joc este vorba de orgoliul lui Băzeus.

PD-L este cel care dorește votul pe listă, nu noi.

PSD este un partid trecut prin viață, acuși, acuși partid istoric, cu greu am mai putea fi maziliți de pe scena politică.

Știți ce mă uimește la unii lideri de vârf ai PD-L? Vă mărturisesc că printre alte treburi îl urmăream astăzi, din nou, pe domnul Boc, cu unicameralul.

Ei bine, au un fel ciudat de a se lua în serios când se mișcă printre realități neînsemnate și trecătoare, sunt mici.

Primarul Clujului, de exemplu, face cu emfază o declarație.

La câteva zile sau ore afirmă contrariul, iar în loc să se pardoneze rezonabil pentru eroare ne face pe toți surzi, cu alte cuvinte, voi ați înțeles prost, eu am spus bine...

Urmează, evident, tirade stridente ale unui vorbitor versat, logoreic, dar tot în clasele primare.

Șmecheria asta merge, dar nu de fiecare dată.

O doamnă blondă tricotează în direct pe un post TV, ca să facă dovada că este o femeie normală, cu o viață normală, care gătește, tricotează, merge la biserică sau în alte locuri omenești.

Stimată doamnă Elena U, femeile obișnuite nu tricotează sâmbătă seara, noaptea târziu sau duminica nici măcar fulare pentru înfrigurata campanie electorală ce urmează.

Lăsați, vă rog, nu trebuie neapărat să păreți drăguță, s-ar putea să nu aveți șanse la vot.

Stimați colegi, Cine se teme să piardă pierde!

Cândva, Alexandru Macedon a fost înștiințat că Filip, cel mai drag doctor al său, a fost plătit să-l otrăvească, dar Alexandru nu a ezitat să soarbă cupa întinsă de doctorul său, fiind mai dispus să moară decât să trăiască urgia de a fi trădat de prieteni, și nu a greșit, a rămas în istorie nu doar pentru cuceririle lui, ci și pentru reala sa disponibilitate pentru dialog și pentru considerația care mergea până la prețuire pentru adversarii săi politici și militari.

De asta adversarii îl prețuiau, la rândul lor.

N-am dat această pildă întâmplător, deși este la fel de adevărat că nu sunt aici să dau sfaturi unor lideri sau partide...

Nimic nu mă oprește însă să dezvălui public pierderile pentru țară, care s-au produs pentru că un președinte se vrea singur contra tuturor, pentru că a intenționat să sporească pârghiile de putere, pentru că Parlamentul a fost decredibilizat sistematic, pentru că în zona politicii portocalii se ivesc tot mai smintite și mai populiste idei pragmatice de reformă constituțională, reforme ale sistemului politic, guvernamental, judiciar.

Am pierdut cu toții pentru că ați pierdut dumneavoastră măsura și ați căpătat un sindrom al siguranței nemăsurate de sine odată cu alegerile din 2004.

Nu ați negociat nimic, nu ați avut considerație și reverență pentru opoziție și pentru oponenți.

Dumneavoastră sunteți perdanții pe termen lung de data asta, confirmarea va veni la nenumăratele alegeri care ne așteaptă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu (PRM) - declarație politică având ca titlu Defectele votului uninominal;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul.

Se pregătește domnul senator Dan Sabău.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată: "Defectele votului uninominal".

De la început, Partidul România Mare s-a pronunțat împotriva alegerilor prin sistemul votului uninominal.

În prezent, după aprecierea noastră, circa 90%, dacă nu 95%

din populația țării nu are cunoștință despre modul de organizare a unor asemenea alegeri, și nici despre semnificația lor.

Intrarea în vigoare a Legii nr. 35/2008 s-a vrut a fi materializarea voinței exprimate de popor în urma referendumului din 2007.

Rezultatul adevărat al referendumului a fost acela că cetățenii nu s-au arătat interesați de tema supusă atenției populare și, prin absenteism, au dat un vot de blam pentru alegerile în sistemul uninominal.

Rezultatul alegerilor și-a găsit perfecta reprezentare într-o lege trunchiată ce s-a vrut a reglementa alegerile din 30 noiembrie 2008.

Toate acestea se petrec într-o țară în care nici partidele politice, dar nici condițiile generale nu reprezintă un fundament solid pentru o schimbare radicală a sistemului de vot.

Carențele noului sistem hibrid sunt de două categorii.

Într-o primă categorie, în mod artificial, se apreciază că sistemul ar fi unul uninominal de vreme ce voturile acordate partidelor în mod indirect, prin validarea unui anume candidat, vor favoriza lista din spatele candidatului de pe prima poziție.

Procedând așa, nici măcar o parte din spiritul ce animă această schimbare nu este atins, pentru că nici voința celor care doreau în continuare votul pe liste, dar nici a celor ce doreau un vot nominal clasic nu este respectată.

O a doua categorie de carențe se datorează situației că, din goana după cât mai multe voturi pentru candidatul plasat pe prima poziție, se va descompune de multe ori competența profesională, lăsând loc astfel senzaționalului, care, de cele mai multe ori, va permite accesul în Parlament unor persoane care se vor regăsi într-un mediu neconfortabil, iar forma și aplicabilitatea legilor pe care le vor vota vor avea serios de suferit.

Toate acestea vor genera un Parlament cu componente vădit eterogene, imprevizibile și, poate, neprofesionale.

Fiecare dintre noi a observat cu stupoare colegiile din județele noastre, colegii care au forme dintre cele mai ciudate, ce desfigurează geografic cele 43 de unități administrativ-teritoriale.

Mai mult decât atât, aceste colegii au lăsat numeroase străzi și cartiere pe dinafară și s-au compus colegii ce nu reprezintă întotdeauna o suprafață unitară, ci sunt compuse din mai multe zone de interes pentru cei ce le-au desemnat.

Chiar dacă, în mod absurd, ar fi fost introdus sistemul uninominal clasic, acesta nu ar fi putut reprezenta o soluție bună pentru România.

Imaginați-vă cât de oneroase vor fi negocierile pentru crearea unei majorități care să investească un guvern când în componența Parlamentului se vor regăsi numeroși independenți cu interese dintre cele mai diferite.

Fiecare dintre noi știm cât de greu se creează majorități pentru parcurgerea cu celeritate a etapelor pentru aprobarea unui act normativ și imaginați-vă cât de greu se vor putea întruni acestea când forțele din Parlament vor fi dispersate și, pe cale de consecință, greu conciliabile.

Nu vreau să cobor în derizoriu exemplificând ce fel de personaje vor avea acces la laboratoarele legislative ale comisiilor, unde fiecare virgulă sau cuvânt trecute ușor cu vederea din lipsă de profesionalism vor declanșa situații inimaginabile la nivelul întregii țări.

Un simplu exemplu în sensul celor menționate mai sus îl veți regăsi dacă veți analiza ce candidați sunt deja vehiculați în colegii, când aceștia vor trasa destinele prezentului și viitorului țării noastre.

Efectele votului uninominal se vor regăsi în situații dintre cele mai diverse și de neînțeles.

Societatea noastră va trebui să suporte legi care vor corespunde scopului urmărit în diversele domenii de activitate.

Legislația, în general, va fi lipsită de acele acte normative care să reglementeze diversitatea situațiilor concrete ce vor apărea, a conflictelor de interpretare și de aplicare a legii.

Am considerat necesar ca prin această luare de cuvânt să atrag atenția, cât nu este prea târziu, asupra necesității amânării votului prin sistem uninominal, eventual prin mijloacele procedurale legislative, și a revenirii votului pe liste, ca fiind cel mai reprezentativ mod de exprimare a voinței populare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dan Sabău (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) - declarație politică având ca titlu Unde sunt banii, domnule ministru?;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Dan Sabău, se pregătește domnul senator Németh Csaba.

   

Domnul Dan Sabău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are ca titlu: "Unde sunt banii, domnule ministru?", evident, nu banii personali, ci este vorba de banul public, și se adresează domnului ministru Cristian Adomniței, în special.

În anul universitar care începe în această toamnă 40.000 de studenți ai facultăților de stat nu vor avea locuri în cămine, asta înseamnă o înrăutățire dramatică a situației, de vreme ce anul trecut erau doar 35.000 de studenți în această situație.

"Criza locurilor în cămine și bursele mici sunt cauzele principale ale stării proaste a educației universitare", a declarat președintele Uniunii Studenților din România, George Păduraru.

El crede că problemele încep din anul I, când la marea majoritate a universităților studenții nu primesc cămin, se văd nevoiți să se angajeze și școala cade astfel pe locul doi.

Studenții învață când apucă, nu mai iau note mari, ceea ce face să nu aibă locuri în cămine, și intră forțat, din neglijența autorităților, într-un cerc vicios.

Pe de altă parte, potrivit organizațiilor studențești, criza de locuri în cămine va duce la corupție atât în rândul universitarilor care rețin așa-numitele "locuri de protocol", în rândul administratorilor de cămin care păstrează camere fără a le raporta la redistribuiri, cât și în rândul studenților care fie plătesc sume importante pentru a sta în cămin, fie fac rost de bani vânzându-și locurile.

Vorbim despre lipsa de bază materială pentru desfășurarea cursurilor în condiții acceptabile și, în plus, despre lipsa de reparații la sediile școlilor.

La asta adăugăm penuria acută de cadre didactice din pricina salarizării sub limita acceptabilă pentru un dascăl. Și, atunci, cum de vin reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu domnul ministru Adomniței în frunte, să ne vorbească despre cât de mult a investit Guvernul Tăriceanu pentru instruirea tinerilor noștri? Nici nu mai este cazul să vorbim despre restructurarea domeniului pentru a-l racorda la cerințele unei societăți moderne în care accentul nu se pune pe memorarea de informații, ci pe deprinderea unor abilități care să permită absolvenților integrarea rapidă în societate.

Avem același învățământ șchiop, structurat în funcție de ceea ce pot să predea cadrele didactice care nu și-au găsit locul în mediul privat, nu în funcție de nevoile societății.

Toate societățile comerciale mari au în vedere organizarea propriilor cursuri pentru instruirea personalului ca o necesitate, de vreme ce programele de învățământ nu sunt compatibile cu nevoile acestora.

Ca urmare, dacă banii cei mulți despre care vorbesc membrii Cabinetului Tăriceanu nu se duc nici în clădiri, nici în cămine, nici pentru salarizarea sau restructurarea sistemului de educație, unde sunt, domnule ministru Adomniței? În memory-stick-uri pentru elevi care nu au geamuri la ferestrele de la clasă? În computere? Sau în firma distribuitoare conform licitației contestate?

Ce direcție iau acești bani dacă nici utilitățile unora dintre clădirile destinate școlilor nu sunt plătite?

Poate găsim bani în colegiul dumneavoastră, poate în campania dumneavoastră electorală, poate și în campaniile acoliților dumneavoastră.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Németh Csaba (UDMR) - declarație politică având ca titlu Legi și inițiative legislative din 1848;

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Németh Csaba, se pregătește domnul senator Nicolae Iorga.

   

Domnul Németh Csaba:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Despre anul revoluționar 1848 s-a vorbit mult și în Senat.

În această declarație politică, ce poate fi intitulată "Legi și inițiative legislative din 1848", printre altele mă voi referi și la unele aspecte despre care s-a vorbit mai puțin sau deloc.

Primul document programatic al revoluției maghiare, apărut la 15 martie 1848, "Cele 12 puncte", cuprindea revendicări ca: libertatea presei, exercitarea puterii legislative, executive și judecătorești, egalitatea față de lege sub aspect civic și confesional, impozit general și proporțional, desființarea servituților feudale și controversatul punct, ultimul, unirea cu Ardealul, adică desființarea autonomiei acestei provincii.

Adunarea Țării, Parlamentul Ungariei, în mai puțin de două săptămâni a adoptat 31 de legi, printre care și cele referitoare la desființarea privilegiilor nobiliare și eliberarea iobagilor.

În urma aplicării acestora, mai târziu, în Transilvania țărănimea română a intrat în proprietatea a 1.600.000 iugăre de pământ, fără despăgubire.

Aceste dispozițiuni legale din timpul revoluției au rămas definitive, ele fiind consfințite apoi și de patentele imperiale din 1853 și 1854.

În problema unirii Transilvaniei cu Ungaria, la început, poziția românilor și sașilor nu a fost unitară.

Episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Timotei Cipariu, Alexandru Șterca, preot vicar din Șimleu Silvaniei, Gheorghe Barițiu au considerat că aceasta este posibilă cu anumite condiții.

Gruparea radicală în frunte cu Simion Bărnuțiu și din care au mai făcut parte, printre alții, și Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian și Ioan Buteanu s-a ridicat de la început împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria.

Episcopul ortodox Andrei Șaguna nu s-a pronunțat relativ mult timp în această problemă, sașii din Brașov și Sighișoara s-au pronunțat pentru, iar cei din Sibiu împotriva acestei uniri.

Fac o paranteză și precizez că statutul politico-juridic constituțional al Transilvaniei existent la 15 martie 1848 a fost reglementat prin Diploma leopoldiană din 1691 și prin sancțiunea pragmatică din 1722.

Potrivit acestora, Transilvania istorică a fost administrată separat de Ungaria, în același timp făcând parte din Regatul Ungar.

După adoptarea la 30 mai 1848 a Hotărârii Dietei din Cluj privind această unire, la Pesta s-a întrunit Comisia de unificare, constituită din 24 de membri.

În termenii de astăzi, această comisie s-a ocupat cu armonizarea legislativă.

La lucrările ei au participat ca invitați 5 delegați ai românilor ardeleni, printre care cei mai cunoscuți sunt:

Timotei Cipariu, canonic greco-catolic, profesor lingvist, și Andrei Șaguna, episcop ortodox de Sibiu și apoi mitropolit.

Membrii delegației române, prin vocea lui Andrei Șaguna și a lui Alexandru Bohățiel, au cerut ca drepturile românilor să fie garantate printr-o lege de sine stătătoare.

A fost elaborat de comisie un proiect de lege intitulat "Legea privind asigurarea drepturilor națiunii române în baza egalității".

Delegații români nu au fost mulțumiți cu acest proiect.

În ședințele din 23 și 27 septembrie 1848, acum 160 de ani, comisia a definitivat și adoptat, cu mici modificări, acest proiect de lege în forma elaborată și propusă de delegații români.

La propunerea lui Timotei Cipariu, titlul a fost schimbat în "Legea privind românii din Ardeal".

Acest proiect de lege cuprindea cinci capitole:

  • Capitolul 1 - Despre naționalitate și limbă;
  • Capitolul 2 - Despre administrație și justiție;
  • Capitolul 3 - Despre educație;
  • Capitolul 4 - Despre religie;
  • Capitolul 5 - Despre alegerea reprezentanților.

În urma evenimentelor de la Pesta din ziua următoare, 28 septembrie 1848, a hotărârilor Celei de-a treia Adunări Naționale de la Blaj și a Acordului încheiat la Sibiu între comandamentul trupelor imperiale din Transilvania și Comitetul Național Român, membrii delegației române au părăsit capitala ungară.

Evenimentele au luat alt curs.

În luna următoare, în octombrie, a început tragedia anilor 1848-1849 din Ardeal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Corneliu Vadim Tudor (PRM) - replică la declarația politică a domnului senator Németh Csaba;

Domnul senator Nicolae Iorga s-a retras.

Ofer cuvântul domnului senator Corneliu Vadim Tudor.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte de ședință, Onorați colegi, Eram hotărât să nu iau cuvântul astăzi, dar domnul de la UDMR - al cărui nume, din păcate, nu l-am reținut - a făcut o provocare față de care eu nu pot să tac din gură.

Nu știu ce profesie are dumnealui, însă eu sunt doctor în istorie și am studiat chiar la Viena.

Ce spuneți dumneavoastră, stimate coleg, nu există în istorie.

Sunt fabulații! Nu știu cine v-a îndoctrinat să spuneți că o parte dintre fruntașii români pașoptiști au cerut unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Am auzit eu bine?! Este posibil să spuneți așa ceva în Senatul României, domnule?!

Întâmplarea face că eu mi-am dat doctoratul chiar pe tema aceasta și am scris sute de pagini despre "Pronunciamentul de la Blaj", am scris sute de pagini despre tratativele dintre fruntașii români și fruntașii maghiari, am ajutat la tipărirea în 1982 a cărții "1848 la români", de Cornelia Bodea, care trăiește, are 93 sau 94 de ani și este fosta asistentă a marelui istoric Gheorghe Brătianu.

Ani de zile nu i s-a tipărit acea carte din cauza faptului că nu renunța la două documente.

Nu a vrut să renunțe la "Scrisoarea lui Gheorghe Magheru către Lajos Kossuth" și nu a vrut să renunțe la "Doleanțele Partidei Naționale din Moldova", a lui Mihail Kogălniceanu.

Una era împotriva șovinismului maghiar, alta era împotriva panslavismului, a regulamentelor organice, a încăpățânării trupelor țariste de a nu mai pleca din Principatele Române.

Din cauza asta nu s-a tipărit acea carte.

Eu am trăit acea epocă, probabil că erați ceva mai tânăr.

Dacă nu eram eu și Eugen Barbu, nu apărea acea carte.

Mulțumită bunului Dumnezeu a venit secretar al CC al PCR un om, Petru Enache, pe care colegul Adrian Păunescu îl știe și care a ajutat mult cultura națională, a trecut peste orice protest al Ambasadei URSS, peste orice protest al Ambasadei Ungariei și a publicat acea colecție de documente, acea crestomație.

Ați vorbit de Diploma "leopoldiană".

Probabil că e o greșeală de corectură - Diploma leopoldină!

Nici acolo nu se spune că Transilvania a fost parte componentă a Ungariei.

De ce Dumnezeu falsificați istoria, domnule?

Domnule, înțeleg că vreți să falsificați geografia, dar nu vă permitem să falsificați și istoria României.

Vă rog, fiți mai prudent în astfel de declarații.

Pe lângă faptul că noi cunoaștem că instituția numită "declarație politică" este chiar declarație politică, dumneavoastră veniți și vorbiți despre evenimente de la 1699, de la 1700, de la 1848, ca să pregătiți ce?

Referendumul pe care vreți să-l organizați în 30 noiembrie, când Guvernul Tăriceanu, de fapt Guvernul româno-maghiar, în mod iresponsabil, spun eu, sau poate responsabil, dar împotriva intereselor naționale, în mod deliberat, a fixat alegerile. Și în timpul respectiv, în acea zi, veți face și voi referendum pentru așa-zisa autonomie sau independență a așa-numitului Ținut Secuiesc, pe care o veți proclama când?

De Ziua Națională a României, pe 1 Decembrie, care nu e orice sărbătoare națională a României, ci e jubileul a 90 de ani de la Unirea cea Mare de la Alba Iulia.

Domnilor, nu ne credeți proști! Dacă noi nu am mai venit la microfon, n-am mai bătut cu pumnul în prezidiul acesta, n-am mai făcut mitinguri și demonstrații, nu înseamnă că s-a atrofiat nervul demnității naționale.

Ce Dumnezeu? Sunt aici, în sală, oameni care au făcut pușcărie pentru idealul național, pentru Transilvania românească.

Întrebați-l pe venerabilul nostru coleg Radu Câmpeanu ce înseamnă sentimentul național la generația lui.

Acum vă aliați dumneavoastră cu PNL-ul domnului Tăriceanu, domn Tăriceanu care dimineață face o declarație pentru care m-a și sunat cineva de la agenția unde am lucrat mai bine de 15 ani, "Agerpres", să mă întrebe ce părere am despre faptul că a spus domnul Tăriceanu că PRM și PD-L

formează "alianța rușinii", că nu vor votul uninominal.

Dar ce părere are domnul Tăriceanu de alianța rușinii PNL-UDMR, care girează referendumul pentru autonomia teritorială a inimii Transilvaniei românești? Aia nu e alianța rușinii?

Eu cred că s-a depășit orice măsură și, dacă veți forța nota, eu vă spun că veți căpăta ceea ce căutați cu lumânarea. "Cine seamănă vânt culege furtună."

Îmi pare rău că nu e domnul Markó Béla aici, șeful dumneavoastră.

Cum e posibil să se ducă el vineri sau sâmbătă în așa-zisa secuime și să spună că scopul dumneavoastră, al celor de la UDMR, este autonomia teritorială și că aveți deviza "Împreună pentru Transilvania!"?

E ca și cum filialele celorlalte partide din Oltenia, Moldova, Banat ar avea ca deviză "Împreună pentru Oltenia!", respectiv "Împreună pentru Moldova!", "Împreună pentru Banat!".

Nu vă lăudați că aveați reprezentanți în toate județele țării? Numai Transilvania vă privește pe dumneavoastră? Ați făcut o fixație?

Nu pricepeți că atâta timp cât e generația mea în putere nu se va clinti niciun fir de iarbă din pământul Ardealului? Nu ne mai provocați, domnilor, că veți avea riposte pe măsură!

Nu vă place aici? Mergeți în Ungaria! E ultima oară când vă spunem cu frumosul.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ivan Cismaru (PD-L) - declarație politică având ca titlu Alegerile vor avea loc la sfârșitul lunii noiembrie; între timp, a început școala;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ivan Cismaru, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Se pregătește domnul senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Ivan Cismaru:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Alocuțiunea mea am intitulat-o "Alegerile vor avea loc la sfârșitul lunii noiembrie; între timp, a început școala."

Cred că nu vă spun o noutate, și anume a început școala, dar, de fapt, a început a doua săptămână de școală, un început groaznic pentru unii dintre cei care pășesc pentru prima dată pe treptele școlilor, trepte care, de fapt, în unele locuri nici nu există, pentru că vara și vacanța au fost mult prea scurte pentru a se putea repara, reabilita sau pune în funcțiune școlile.

Iată că acest an școlar văzut din București, de la minister, este excelent, mult mai bun ca în anii anteriori, promițător de evolutiv.

Copiii au fost mutați prin biserici sau pe coridoarele unor instituții publice, unde să învețe să scrie pe genunchi, și asta pentru că atunci când noi am votat bugetul învățământului, de 6% din PIB, toată lumea a sperat că multe vor fi altfel, inclusiv mai-marii ministerului de resort, pentru că numai așa pot să definesc acest minister: minister de resort.

O să vedeți mai târziu de ce l-am definit așa.

Cred că e mai bine definit așa, pentru că face foarte multe lucruri într-o elasticitate greu de anticipat.

Acești mari ai ministerului de resort au dat semnalul la începutul vacanței, și anume: directori de școli și inspectori județeni, lucrați, lucrați! Și ei au lucrat.

Nu toți, dar unii au lucrat cu adevărat. Și care este rezultatul? Au realizat lucrări conform proiectelor aprobate de ministerul de resort, minister elastic ca un resort chiar și la buget, cu garanția că vor fi atâția bani - așa cum li s-a spus, de altfel - că nu vor putea fi cheltuiți.

Au ajuns acum să aibă situații de lucrări - cei care au lucrat toată vara asta mare - care nu pot fi plătite pentru că nu mai sunt bani.

Mare va fi surpriza că la sfârșitul acestui an iarăși vom fi în situația în care banii nu vor fi cheltuiți.

De ce oare nu sunt bani să se plătească integral lucrările acolo unde s-a lucrat? Probabil că în acel procent de 6% din PIB, pe care noi l-am aprobat, au fost incluse și veniturile proprii ale primăriilor.

Așa o fi oare? Dacă e așa, e foarte grav.

Oricum, cred că noi, Parlamentul, am dat banii pe mâna unora care nu știu să-i managerieze.

Dacă există și oameni interesați pentru ca școlile să arate bine, atunci aceștia trebuie susținuți, nu amăgiți și amânați numai pentru că banii trebuie cheltuiți și de cei care nu sunt interesați.

Sper că s-a înțeles exact ce am vrut să spun.

În plus, iată că ministerul de resort ajunge să țină cu americanii și să susțină criza mondială, participând direct la decapitalizarea firmelor de construcții naționale care au creditat acest minister de resort până, probabil, la anul.

Cred că ministerul de resort a întins arcul prea mult și există riscul ca valoarea pe care o are de plătit acum să se dubleze anul viitor sau...

Cine știe? Nu aduce anul ce aduce criza.

Județul Brașov are - apropo de cele spuse până acum -

un gol de peste 180 de miliarde de lei pentru lucrări executate și neplătite.

Așteptăm următoarea rectificare de buget? Când va fi oare?

Acum vine iarna și cu ea alegerile și, în mod sigur, mai-marii din ministerul de resort se vor deplasa în teritoriu nu pentru a vedea ce este cu școlile, ci pentru a arăta ce mult s-a făcut pentru școli. Și, atenție!, vor începe și universitățile anul universitar.

Ce surprize ne mai așteaptă oare?

Vom trăi și vom spera.

Cam acesta este sloganul în unitățile de învățământ manageriate de un minister de resort capabil să întindă promisiunile și să comprime finanțările într-un ritm încă necalificat științific și neanticipativ. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - declarație politică referitoare la: declarația politică susținută de domnul senator Németh Csaba; emigrarea medicilor români; situația din învățământul românesc; afirmațiile făcute de europarlamentarul László Tőkés; declarațiile noului ambasador al Republicii Ungaria la București; atitudinea oficială americană în legătură cu Biserica Ortodoxă Română

Îl invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Nici eu, domnilor colegi, n-aș fi vorbit despre Ardeal dacă un senator al României, un maghiar, n-ar fi făcut aici, într-un mod penibil, elogiul ocupației ungare a Ardealului.

Pentru că despre asta e vorba!

Am văzut că-l preocupă pe dumnealui tot felul de date istorice, tot ce a zis, într-o pauză, un prelat român, tot ce crede dumnealui că ar fi zis fruntașii politicii ardelene în istorie și are tot felul de amănunte pe care le invocă aici de parcă ar fi chiar așa.

O singură chestiune: am văzut că se oprește înainte de 1 decembrie 1918 - e greu de înțeles de ce - și se oprește și înainte de revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan, și se oprește și înainte de ceea ce, cu adevărat, a spus Avram Iancu pe Câmpul Libertății de la Blaj: "Noi vrem să ne unim cu țara!".

Sau poate n-am înțeles noi bine ce zicea Iancu și e vorba de unirea cu Slovacia sau cu Ungaria, sau cu Ucraina?!

În orice caz, trăim timpuri mari.

Niciodată atâta nerușinare nu s-a îmbrăcat în atâta ipocrizie.

Să vii în Senatul României și să pregătești, cu puterile tale modeste, e drept, dar care participă la adunarea tuturor puterilor modeste, să încerci să contribui la spargerea României, la crearea de autonomii teritoriale și la o nouă zâzanie, la o nouă conflagrație la care, încă o dată spun, nu dumneata te duci să-ți dai sângele, ci îi trimiți pe amărâți, că așa se fac, în genere, războaiele de acest fel: unii le proclamă și alții mor, spre nerușinarea celor ce le proclamă și le provoacă.

E, într-adevăr, în aparență, o pierdere de vreme să tot vorbim despre asta, dar nici nu putem să tăcem în fața acestei monstruozități.

Într-adevăr, nici eu nu știu cine e dânsul.

Ceea ce spunea semăna cu proclamația unuia de la...

Nu știu...

Un bolșevic...

Nu mai țin minte cum îl cheamă.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Béla Kun!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Béla Kun, da.

Semăna foarte bine cu ideile acelea din proclamația lui Béla Kun.

Și, încă o dată spun, ce e mai trist este lipsa noastră de reacție.

Au început în Ardeal, din nou, pregătirile pentru un referendum, un referendum ilegal pe care, după ce se desfășoară, prefectul are dreptul să-l respingă.

Dar de ce trebuie să creăm acest surplus de tensiuni?

De ce trebuie să acceptăm ca, sub pavăza liberalismului prost înțeles al guvernării actuale și sub pavăza tuturor guvernărilor de până azi din România postrevoluționară, să se petreacă toate aceste monstruozități?

De ce trebuie să avem mereu poziție defensivă?

De ce trebuie să jucăm cu negrele și să-i lăsăm pe unii să joace cu roșiile, albele și verzile?

De unde și până unde au ei acest drept?

Sunt prevederi constituționale care nu trebuie chiar încălcate.

Unii le mai evită, dar chiar să călcăm în picioare Constituția când vrem, să ne facem chiar că nu știm care sunt prevederile constituționale privind statul național unitar român și să creăm, conform unei așa-zise libertăți de exprimare, probleme pe care istoria le-a soluționat?

Am mai spus-o în câteva rânduri și am spus-o și în partidul meu atunci când s-au acceptat, cu prea mare larghețe, niște privilegii pentru cetățenii români de altă naționalitate: ceea ce s-a câștigat cu sânge nu se negociază cu cerneală!

Problemele la zi sunt multe.

Iată un lucru pe care l-am spus în fața dumneavoastră în toți acești ani, și anume că ne pierdem marii specialiști și că lucrul acesta se va vedea, mai cu seamă, în sănătatea publică.

Se întâmplă.

Am început, de curând, să-i invocăm pe oamenii noștri care au plecat în alte țări să trăiască normal și să-și facă meseria normal să se întoarcă.

E bine să-i invocăm, dar cel mai bun leac ar fi să audă ei și să vadă ei că în România se trăiește mai bine.

Degeaba declarăm în conferințe, în congrese și în plenare că e mai bine.

Nu e mai bine! Și nu e mai bine pentru că majoritatea nu trăiește mai bine, iar oamenii de specialitate, de mare specialitate, medicii României sunt în străinătate.

Bolnavii României rămân aici și vom avea foarte multe de înfruntat dacă vom încăpea pe mâna felcerilor consultativi.

Însă vorbim degeaba.

Vreau să fac precizarea că, odată cu respingerea soluției noastre de a se lua în seamă și declarațiile politice și de a se răspunde la ele, s-a ajuns la situația ca nimeni din Executiv să nu țină seama de ceea ce se spune de la acest microfon în toate declarațiile politice.

Poate că unele lucruri sunt aberante, poate că altele sunt nedrepte, sunt însă și foarte multe lucruri care ar trebui să-și găsească un răspuns pozitiv.

Se acumulează nenorociri și ne vom mira de ce există explozii populare, de ce există scârbă la adresa politicii, de ce există depresie la nivel național și de ce oamenii nu mai cred în politicieni.

Țineți minte extraordinara poveste cu Niță, care striga "Lupii!" și se juca de-a lupii, și când au venit lupii degeaba a strigat "Lupii!", că nu au mai venit oamenii să-l ajute, fiindcă îi obișnuise să-i păcălească. Și lupii l-au mâncat.

Noi devenim un fel de Niță, multiplicat.

Vorbim degeaba.

Iată, un coleg a criticat aici situația învățământului.

Suntem asigurați de ministrul învățământului, care e "un comic vestit al Executivului", că totul este în regulă, că totul merge bine.

Cum bine, dacă sunt 40-50.000 de studenți care nu vor avea locuri în cămine, dacă sunt căzute școlile, dacă fenomenele meteorologice sunt lăsate să cadă direct asupra oamenilor, ca și când asta ar studia ei, ploile, zăpezile, vânturile prin tavanele prăbușite, prin ferestrele sparte? Ce e bine?

Dacă profesorii au plecat să-și caute alte meserii, jenați de situația financiară în care se află și în care se adâncesc, aș vrea să știu ce e bine? Ce soluții s-au găsit?

Repet, eu nu fac aici cazuistică partinică.

Acum e cel mai rău, dar nici în perioadele trecute nu s-au rezolvat toate problemele așa cum trebuia să se rezolve.

Totuși, au existat măcar vindecări momentane, au existat vindecări locale, măcar s-a mers înainte, chiar dacă nu cu viteza cu care trebuia să se meargă, dar acum când, în plin marșarier, mai venim și mai și spunem "totul e-n regulă", "nu știm ce au ăștia cu noi", "stânga va prăbuși țara"...

Eu știu că...

Mă rog, am cunoscut pe cineva în viața mea care s-a prăbușit cu motocicletă cu tot fără să-l ajute stânga.

Cred că el nu a făcut bine dreapta!

Ataci pe toată lumea, nu ai niciun cuvânt de autocritică la adresa a ceea ce ai făcut în acești ani? Eu nu spun că oamenii domnului Tăriceanu au făcut singuri ceea ce au făcut.

Au fost și ajutați, și nici noi nu am fost suficient de fermi, de teamă de a nu lăsa loc unui rău și mai mare. Și nici partidul cu care se aliaseră, Partidul Democrat, nu a făcut cine știe ce minuni, dimpotrivă, dar hai să ne reconsiderăm puțin privirea asupra viitorului.

Ce ne așteaptă? Tot această șovăială, tot această apă călduță pe cale de a face țurțuri?

Am publicat o carte acum câțiva ani.

Nu s-a sesizat nimeni, pentru că nimeni nu mai crede că este vorba despre el.

O carte cu un titlu oarecum clar: "Suntem pe mâna unor nebuni".

O s-o mai public de câteva ori și o să tot insist.

Trebuie să ne tratăm, pentru că mâna în care suntem e și a noastră.

Și îmi fac reproșuri că nu avem suficientă forță de convingere ca să ne luăm aliat electoratul și să terminăm odată cu această șovăială și cu această minciună că este în regulă.

Cum o să fie în regulă?

Avem aici mai multe lucruri de spus.

Ni se anunță că sunt tot mai mulți toxicomani, asta în vreme ce se cheltuiesc tot mai mulți bani împotriva drogurilor.

Cum e posibil așa ceva?

Probabil că au apărut și acele ființe ciudate care, pe măsură ce consumă o anumită otravă, devin tot mai puternice și emană otravă, și consumă banii inutil.

Avem, iată, un anunț al domnului episcop și deputat europarlamentar din România, László Tőkés, "Câtă vreme vor exista persoane care provin din regimul trecut, societatea este subminată."

Singura chestie care lipsește este soluția.

Cum dorește Tőkés să ne termine? La zid, în ștreang sau prin adaptare la ceea ce se întâmplă în România în fiecare zi?

Așadar, Tőkés s-a născut, după cum se știe, în 1990, pe un deal pe care, cum scria cândva clasicul pamfletului românesc, Corneliu Vadim Tudor, el urmărea o fetiță pe un deal să-i spună povești sexuale.

Atunci s-a născut Tőkés și, deci, el nu este din regimul trecut.

El nu a colaborat cu Securitatea, cum au dovedit-o, din nefericire pentru el, chiar ai lui.

Nu. El este din regimul viitor! El este încă în eprubetă.

Nenorocitul! Deci trebuie să se termine cu persoanele din regimul trecut, nu cu persoanele care au făcut rău în regimul trecut.

Pur și simplu, cu toate persoanele! Acest Tőkés e în stare să împuște și pe cel ce va coborî din maimuță într-o perioadă istoricește determinată și să explice: "Da, domnule, pentru că maimuța a trăit în regimul trecut".

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Adrian, întreabă cum a ajuns el în Parlamentul European?

L-au votat atâtea zeci de mii de oameni...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

L-a fătat o maimuță...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Dacă l-a adoptat un serviciu secret cu un anumit scop?

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Asta, Cornele, nu o știu, știu doar că treaba asta, că trebuie să se termine cu persoanele din regimul trecut, este una dintre numeroasele încercări de așa-zisă purificare, de data aceasta politică.

Până acum, cei de tipul Tőkés au cerut purificări etnice, provocări care ne vin din partea acestui cetățean care reprezintă România în Europa, spre rușinea noastră.

Mai este ceva de spus aici.

Noul ambasador al Ungariei la București a declarat azi-dimineață, la Cluj, că există mai multe forme de autonomie care se pretează pentru Ținutul Secuiesc.

De când are un ambasador al unei țări străine dreptul de a discuta și de a propune și, eventual, de a decide asupra hărții României? Cine este acest ambasador?

În mod normal, un guvern demn îl cheamă mâine-dimineață și-i spune "Domnule, get up înapoi în copac"... sau "gheraide", cum zice sufleurul destinului meu, Vadim... Și se așteaptă scuze de la Guvernul țării lui.

Cum o să ne spună ambasadorul ce autonomie, cum să ne îmbrăcăm, ce să facem în Ardeal? Astea sunt provocări absolut ordinare, cum bine zicea, la un moment dat, liderul PD-L, Emil Boc.

Mi-a plăcut cum a apăsat cuvântul:

or-di-nare.

Ordinare sunt aceste intruziuni, ca să nu le spun măgării.

Așa că eu cer Guvernului să ia notă și să-l poftească pe recentul ambasador care a făcut această declarație să se întoarcă la Budapesta pentru precizări.

Poate că există un Ținut Secuiesc în mijlocul orașului respectiv.

Ultima chestiune, care este și cea mai tristă, se referă la o declarație care a apărut tot acum, cu privire la atitudinea oficială americană în legătură cu Biserica Ortodoxă Română.

Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii critică Biserica Ortodoxă Română în raportul privind libertatea religioasă pe anul 2008.

Eu nu am să insist asupra detaliilor.

Am să spun că este un lucru nedrept, că este un lucru nedelicat și că nu acest tip de relații l-au dorit românii atunci când au sperat la ajutorul american.

Nu la așa ceva s-a gândit tata când a fost condamnat la 15 ani de pușcărie politică pentru că îi aștepta pe americani și clama libertatea de tip american.

Este o mare tristețe, este o mare rușine, este o nedreptate umilitoare.

Și, în această situație, eu cer Ministerului Afacerilor Externe să ia atitudine.

Nu se discută așa cu Biserica Ortodoxă Română.

Nu se discută așa cu un stat suveran.

Nu se discută așa cu un stat membru al Uniunii Europene.

Nu se discută așa cu un stat prieten.

A nu se uita că militarii români mor pe câmpurile de bătaie din Afganistan și Irak, pentru că România politică, despre ea putem vorbi, România profundă, nu știu, a optat pentru această alianță cu Statele Unite ale Americii și cu Uniunea Europeană.

Ceea ce a făcut acum Departamentul de Stat, stârnind mormonii, stârnind baptiștii, stârnind, de fapt încercând să stârnească mormonii, baptiștii, greco-catolicii împotriva ortodocșilor, este intolerabil.

Nu spun că nu există, că nu pot exista abuzuri de la un caz la altul, dar nu acesta e tratamentul.

Ministerul Afacerilor Externe român încă nu a făcut nicio declarație cu privire la abuzurile locale dintr-un oraș american sau dintr-un stat american.

Dacă, însă, lumea s-a construit, între timp, pe verticală, și noi suntem jos de tot și ne calcă în picioare exact acela care dorește, atunci îmi cer iertare eu de la stăpânii lumii.

Câtă vreme, însă, mai am în inima mea sânge, în creierul meu gânduri și în viața mea speranță, eu cred că trebuie să ne apărăm demnitatea, care se pare că este ultimul lucru care ne-a rămas, ultima noastră avere.

Biserica Ortodoxă Română nu poate fi tratată așa, ea a mai fost tratată așa, dar de ocupanți fără Dumnezeu.

Cine are Dumnezeu va respecta și Dumnezeul celorlalți. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Am încheiat lista vorbitorilor.

 
  Corneliu Vadim Tudor (PRM) - replică la declarația politică a domnului senator Németh Csaba;

Ofer cuvântul domnului senator Németh Csaba, pentru un drept la replică.

Vă rog.

Două minute.

   

Domnul Németh Csaba:

Domnule președinte,

Nu este vorba de dreptul la replică.

Intenția mea a fost una, rezultatul a fost altul.

Am vrut să evoc un episod mai puțin violent al raporturilor românomaghiare de la 1848.

Aceasta a fost singura mea intenție.

M-am referit la acel proiect de lege care a rămas proiect de lege până astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Mulțumesc.

Domnule senator Corneliu Vadim Tudor, vă rog.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Aș fi vrut să nu escaladăm această discuție, pentru că e jenantă, din punctul de vedere al colegilor de la UDMR.

Am priceput foarte bine ce ați vrut dumneavoastră, nu să evocați un moment istoric mai puțin violent.

Ce au făcut maghiarii la 1848-1849 a fost de o violență extraordinară.

Oamenii lui Kossuth au omorât peste 40 de mii de români și au trecut prin foc și sabie circa 300 de localități românești.

L-au omorât pe pastorul german Stefan Ludwig Roth pentru că a zis că "cea dintâi limbă din Transilvania este limba română".

Pentru limba română l-au omorât!

Nu am fi deschis acele cicatrici ale istoriei, dar dumneavoastră le-ați evocat.

Sub ce formă, stimate coleg?

Németh am înțeles că vă numiți.

Vă rog să mă iertați că nu v-am reținut numele, dar acum fiți convins că veți intra în istoria vieții parlamentare alături de noi, pentru că ne cunoaștem și ne privim față în față.

Nu am nimic cu dumneavoastră, dar vă rog mult gândiți-vă că aveți și profesioniști aici, istorici, și istorici care au albit pe cartea de istorie.

Dumneavoastră ați făcut un preambul pentru a justifica, probabil - nu vă fac proces de intenție -, o eventuală unire a Transilvaniei cu Ungaria.

Ați amintit numele lui Andrei Șaguna.

Eu am documente originale de-ale lui Andrei Șaguna, l-am studiat pe Andrei Șaguna, născut, dacă nu mă înșel, în 1809, mort în 1873.

Dumneavoastră ați spus la un moment dat că el nu s-ar fi pronunțat cu privire la unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Cum să nu se pronunțe? S-a pronunțat împotrivă.

Nu a fost cineva mai violent împotriva acestei uniri decât păstorul românilor ardeleni.

Dumneavoastră ați spus că Alexandru Șterca Șuluțiu, dacă am reținut bine, Alexandru Papiu Ilarian, care avea să devină, ulterior, consilier al lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite, s-ar fi pronunțat pentru unire. Câteva nume ați dat.

Niciun român nu s-a pronunțat pentru unirea Transilvaniei cu Ungaria, ce Dumnezeu! Au vrut o desfacere totală.

Din cauza aceasta a refuzat Avram Iancu decorațiile pe care i le dăduse tânărul împărat Franz Josef în vârstă de 18 ani.

Acesta era născut la 1830 și la 1848 a vrut să-l decoreze, iar Iancu, în demnitatea lui de avocat, de fruntaș al românilor, al aristocrației ardelene, a spus: "Nu ne-am bătut pentru jucării!"

Vă rog mult, nu mai pronunțați cuvântul "unire". Nu a fost vorba atunci despre asta.

Poate că au vrut unii și alții să consfințească unirea și, de aceea, s-au ridicat românii la luptă și au preferat colaborarea sau asuprirea ceva mai suportabilă a unei civilizații superioare, care era civilizația austriacă sub habsburgii, civilizației biciului și opresiunii, care era opresiunea maghiară.

Vă rog mult, nu ne jigniți! Au trecut 160 de ani, suntem perfect de acord să fie concordie, să fie pace, asta este calea de urmat, dar cine agită stindardul autonomiei? Cine pune la punct acum un referendum pentru autonomie sau independență teritorială pentru a strica Ziua Națională a României?

Nu sunteți dumneavoastră problema.

Dumneavoastră vă urmați programul, probabil genetic, pe care-l au unii dintre voi.

Problema este Tăriceanu.

Cum poate el să se proclame urmaș al marilor Brătieni, al marelui Kogălniceanu?

Poate lumea nu știe, dar Kogălniceanu când a zis la 1877: "Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare!", din ce Guvern făcea parte? Din Guvernul liberal, din Guvernul bătrânului Ion C. Brătianu. Era și el liberal.

Cum poate domnul Tăriceanu să se pozeze cu marii Brătieni în spate, pe perete, și să facă, iată, concesii teritoriale? Pentru că asta face domnul Tăriceanu, și dacă va insista pe linia aceasta numele lui va rămâne blestemat în istoria României.

L-am ajutat cât am putut, dar, când am văzut că drumurile noastre se despart și că dorește a se eterniza la putere într-un stil de a rezista cum numai bizantinismul îl are, am zis: "Lasă-ne, domnule, în pace, că ni se răsucesc morții în morminte!" Asta este precizarea mea.

Iertați-mă, nu vă dau lecții, dar fiecare aduce în politică, stimate coleg, câte ceva din experiența profesiei sale.

Sunt aici juriști eminenți și avocați străluciți, sunt aici profesori universitari, dascăli de limba română, dascăli de economie politică.

Eu vă repet: sunt sociolog și istoric și, atunci când atingeți chestiuni de genul acesta, parcă mă doare sufletul, pentru că istoria nu a fost așa, și niciun român nu a vrut unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Asta o vreți dumneavoastră, vă privește, dar mai suntem și noi în arena de joc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Stimați colegi,

Am încheiat această primă parte a dezbaterilor ședinței noastre de astăzi, și anume declarațiile politice.

Mai avem două chestiuni pentru ziua de astăzi, înscrise în ordinea de zi și propuse de Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare, respectiv dezbaterea a cincisprezece inițiative legislative, iar în partea finală a ședinței - întrebări, interpelări și răspunsuri din partea Executivului.

Vă anunț că la ședința noastră și-au înregistrat prezența, prin semnătură, 78 de colegi senatori.

Absentează motivat de la lucrările Senatului 17 senatori:

4 senatori sunt membri ai Guvernului, 12 colegi senatori sunt plecați în delegație, iar un coleg este învoit.

Cvorumul de lucru de ședință pentru ziua de astăzi este de 69 de parlamentari.

Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun lucrări în plen până la ora 19.30.

Vă consult dacă aveți observații legate de programul de lucru.

Nu sunt.

Vă rog să vă pronunțați prin vot electronic.

Vă rog să votați.

Programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului cu 52 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri.

În legătură cu ordinea de zi, vă consult dacă aveți observații.

Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative pentru abrogarea alineatului (2) al articolului 79 din Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000, Legea educației fizice și sportului (L289/2008)  

Înțeleg că pentru punctul 2, Propunerea legislativă pentru abrogarea alineatului (2) al articolului 79 din Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000, Legea educației fizice și sportului, există o solicitare din partea Grupului parlamentar al PSD - dacă vreți s-o susțineți -, în sensul ca această propunere să fie rediscutată în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. (Discuții la masa prezidiului.)

Domnule senator Mărășescu, aveți cuvântul.

Microfonul 3, vă rog.

   

Domnul Nicolae Mărășescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Chestiunea legată de punctul 2 din ordinea de zi este mai complexă și mai gravă decât ar părea la prima vedere.

Este vorba de schimbarea destinației bazelor sportive pe care Legea nr. 69/2000 o prevede expres că se poate face numai prin hotărâre de guvern și numai prin construirea altor baze în loc.

Senatul trebuie să știe că din 2000 până astăzi nu există nicio hotărâre de guvern prin care să se accepte schimbarea destinației unei baze sportive.

În același timp, în ultimii ani dispar în fiecare săptămână baze sportive fără să se construiască nimic în loc.

Pericolul este cu atât mai mare cu cât, așa cum toată lumea poate să constate, sportul a intrat în comă, bugetul scade, numărul de sportivi scade, numărul de antrenori a scăzut cu două treimi, rămânând o treime din numărul de 11.900 de antrenori, câți erau în anul 1990.

Toate aceste date sunt datele oficiale publicate de Agenția Națională pentru Sport și, sigur, totul pleacă de la bazele sportive.

Nu poți să faci selecție, nu poți să aduci tineri, nu poți să crești, nu poți să faci performanțe. Și iată și rezultatele olimpice care, la ultimele olimpiade, au scăzut din ce în ce mai mult.

În 2012 probabil că o să ajungem numai să participăm, nu să mai și luăm medalii.

De aceea, ceea ce se cere aici, numai în paragraful doi, eu cred că nu este bine, pentru că trebuie, în primul rând, rediscutat articolul 79, pentru ca el să capete ceva concret.

Nu știu, nu am să dau soluții acum, pentru că nu este momentul, dar vreau să știți că numai în București în ultimii douăzeci de ani au dispărut 49 de stadioane și baze sportive și nu s-a construit un centimetru de bază sportivă.

Vreau să știți că o serie întreagă de întreprinderi - care au avut baze sportive și care și le-au căpătat - au desființat bazele sportive.

Întreprinderea ICSIM, care și-a cumpărat drepturile litigioase, avea și 8 hectare de baze sportive. Au dispărut.

Întreprinderea "Electroaparataj", tot în București, avea două terenuri de fotbal. Au căpătat altă destinație.

Acolo unde era baza sportivă din strada Buzești s-a făcut bloc în locul ei.

Pot să continui să dau zeci de asemenea exemple.

De aceea, propun retrimiterea la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, să se rediscute în sensul de a se găsi o soluție.

Probabil că soluția cea mai bună ar fi ca Agenția Națională pentru Sport să stabilească exact care sunt bazele de interes național și să le declare de interes național și de utilitate publică.

Ar fi o primă măsură urgentă, pentru că, altfel, ceea ce v-am spus înainte rămâne valabil.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci susțineți cererea, în numele Grupului parlamentar al PSD, ca această propunere legislativă să fie retrimisă Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport pentru o nouă dezbatere.

Vă rog, domnule președinte Dan Sabău, aveți cuvântul.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Domnule președinte,

Domnule senator,

Această dispariție a sportului în România este o problemă de interes național și, dacă-mi permiteți, de securitate națională.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a decis, o dată în iunie 2008 și a doua oară săptămâna trecută, să respingem această inițiativă legislativă, respingem acest punct, iar raportul este de respingere, dar implicațiile sunt mult mai largi, pentru că în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport problema educației unei generații cu un bagaj sportiv, deci cu o anumită stare de sănătate, cu un anumit patrimoniu biologic stimulat, este o problemă care ne preocupă și consider că desființarea acestor baze este una ilegală și trebuia să intre sub incidența legii.

În același timp, vreau să vă spun că această lege s-a returnat pentru că așteptam de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări un punct de vedere apropo de reglementările pe care le prevede.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci sunteți de acord sau nu sunteți de acord cu retrimiterea la comisie?

 
   

Domnul Dan Sabău:

Raport de respingere, iertați-mă.

Se bucură de un raport de respingere.

Ar fi a treia întoarcere la comisie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci nu sunteți de acord, întrucât ați întocmit raport de respingere.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Vă propun să acceptați să fie scos din ordinea de zi punctul 13, un punct cu ghinion pentru UDMR.

Permiteți-mi să vă reamintesc faptul că în ședința din 16 septembrie 2008 se spunea: "La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Lege organică."

Spunea președintele Senatului: "Avem, stimați colegi, un raport favorabil, fără amendamente, al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Cine este pentru?

Vă rog să votați, stimați colegi.

Voturi împotrivă?

70 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă.

Abțineri?

O abținere."

Spunea președintele Senatului: "Cu 69 de voturi pentru, raportul și propunerea legislativă au fost adoptate."

S-a votat, domnule președinte de ședință.

În urma unor intervenții la microfon ale mai multor senatori de la UDMR, s-a ajuns la următoarea concluzie a domnului președinte Nicolae Văcăroiu: "Am înțeles, faceți contestație scrisă la Biroul permanent."

Îmi pun o întrebare și, dacă îmi îngăduiți, nu știu dacă este procedural, domnule președinte, să întreb, dar, din câte știu, UDMR nu a făcut nicio intervenție la Biroul permanent.

Ca atare, votul a fost exprimat în plen, s-au numărat voturile, președintele Senatului a stabilit: "Propunerea legislativă a fost adoptată."

S-a mai făcut o tentativă, trebuie să fiu corect: s-au întrunit liderii de grupuri, s-a solicitat de către UDMR

retrimiterea la comisie, s-a supus votului și s-a respins și această solicitare.

Ca atare, s-a votat o dată.

Nu cred că este cazul astăzi, domnule președinte, stimate și stimați colegi, când nu avem cvorum, să ajungem să adoptăm o hotărâre contrară Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care a stabilit, prin decizie, că este o discriminare această modificare adusă legii în urma șantajului UDMR.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Sunt alte intervenții? (Discuții în sală.)

În primul rând, supun votului dumneavoastră retragerea din ordinea de zi a propunerii legislative de la punctul 2, propunere susținută de Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Din sală:

Retrimiterea la comisie!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pentru retrimiterea la comisie.

Vă rog să votați.

29 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 7 abțineri.

Deci 29 la 29.

Este clar, va rămâne pe ordinea de zi.

Supun votului dumneavoastră să fie scoasă de pe ordinea de zi propunerea legislativă de la punctul 13, solicitare cerută de domnul senator Gheorghe Funar.

Cu 35 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 5 abțineri, solicitarea a fost aprobată, propunerea legislativă nu este inclusă pe ordinea de zi a ședinței de astăzi.

Celelalte probleme pe care le-ați evocat o să le discutăm mai târziu.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, care cuprinde 14 inițiative legislative.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Ordinea de zi a fost aprobată de plenul Senatului cu 59 de voturi pentru și 2 voturi împotrivă.

 
Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative pentru abrogarea alineatului (2) al articolului 79 din Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000, Legea educației fizice și sportului (L289/2008)  

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru abrogarea alineatului (2) al articolului 79 din Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000, Legea educației fizice și sportului.

Întreb reprezentanții Guvernului dacă pentru prezentarea punctului de vedere a venit cineva.

Vă rog să luați măsuri ca cineva să fie prezent, pentru că propunerea legislativă este înscrisă în ordinea de zi.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt.

Este vorba, de un raport suplimentar, chiar dacă nu sunt.

Ofer cuvântul domnului senator Dan Sabău.

Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Dan Sabău:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu această lege asupra căreia Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport s-a exprimat și în luna iunie, noi ne-am menținut, după o dezbatere relativ succintă și fără probleme, punctul de vedere.

Considerăm că, mai degrabă, dezastrul în care se află sportul în România justifică integral menținerea bazelor sportive și crearea unor baze sportive noi, și nu distrugerea lor.

După părerea noastră, punctul 79 din prezenta lege răspunde acestui deziderat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, Vă consult dacă doriți să interveniți pe baza raportului suplimentar.

Nu sunt intervenții.

Din partea Executivului nu este prezent nimeni pentru a oferi o intervenție pertinentă în legătură cu acest domeniu?

Din sală:

Nu este nimeni prezent!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

În această situație, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, precizând că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului de respingere întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă rog să votați.

Raportul este adoptat de plenul Senatului cu 38 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și o abținere și, pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

Vă rog să dați o listă a votului grupurilor parlamentare.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind trecerea în proprietatea consiliilor locale a locuințelor de serviciu aflate în proprietatea statului și administrate de către universitățile cu profil agricol și medicină veterinară (L237/2008) (retrimitere pentru raport suplimentar la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului)  

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind trecerea în proprietatea consiliilor locale a locuințelor de serviciu aflate în proprietatea statului și administrate de către universitățile cu profil agricol și medicină veterinară.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Dan Cârlan este prezent.

Este prezent și domnul deputat Petru Călian, în calitate de inițiator.

Îi ofer cuvântul pentru a prezenta propunerea legislativă.

Aveți cuvântul la microfonul 10, vă rog.

   

Domnul Petru Călian - deputat:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi, Este o inițiativă legislativă extrem de importantă și, încă de la începutul cuvântului meu, țin să mulțumesc foarte mult tuturor partidelor politice parlamentare care au susținut în comisie această inițiativă legislativă.

Ea vizează, practic, trecerea în domeniul public al unei localități a unor imobile care, efectiv, sunt în pragul dezastrului.

Este vorba despre o serie de imobile din vestita comună Jucu, care sunt în administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, însă, în ultimii 30 de ani, acolo nu s-a făcut nicio investiție. Și astăzi aici trăiesc peste 340 de persoane în condiții total improprii.

De asemenea, fac precizarea că tot în aceste imobile mai sunt peste 80, mai precis 84 de copii care, efectiv, își duc viața în condiții excesive de mizerie.

Este jenant și cred eu că, prin raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, raport cu amendamente, această problemă se rezolvă și, în încheiere, țin să mulțumesc în mod deosebit membrilor comisiei, pentru că, prin amendamentele pe care le-au adus la această inițiativă legislativă, au rezolvat în mod elegant problema și, efectiv, cred eu că se poate vota.

În final, mai fac precizarea că majoritatea obiecțiunilor sesizate de Guvern au fost rezolvate, mai precis s-a pus la dispoziție hotărârea consiliului local, s-au prezentat actele care dovedesc identificarea acestor imobile și, nu în ultimul rând, punctul de vedere al Universității Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Dan Cârlan, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a analizat, a dezbătut și luat o decizie în legătură cu propunerea legislativă.

Am adoptat un raport favorabil cu nouă amendamente admise, după consultarea prealabilă a tuturor universităților de științe agricole și medicină veterinară din țară, cele vizate aici, precum și după consultarea structurilor asociative din administrația locală.

Am ajuns la concluzia că, pentru situația punctuală de la Jucu, propunerea legislativă este absolut necesară și oportună, în timp existând și acordul tuturor autorităților consultate cu privire la adoptarea acestei propuneri legislative.

Din cauză că există poziții divergente pentru celelalte situații, am recurs la cele 9 amendamente prin care, dintr-o lege cu caracter general, vă propunem o lege cu caracter punctual, strict pentru situația de la Jucu, care chiar trebuie rezolvată, și aceasta este soluția pe care noi o propunem aici.

Așadar, am întocmit un raport de admitere cu 9 amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Ofer cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaș.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte și dragi colegi.

Eu nu am nimic cu problema pusă, în principiu cu faptul că există construcții și imobile în care copiii trăiesc în condiții excesiv de grele, cum a spus colegul nostru, însă soluția juridică propusă prin această inițiativă legislativă nu se susține, domnule președinte și dragi colegi, pentru câteva considerente pe care, cu tot respectul pentru colegii mei de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, care, de altfel, au depus o muncă laborioasă, nu le-au luat în seama, le-au trecut cu vederea.

Este vorba despre art. 2 din această lege, care și în forma modificată prin amendament prevede că "... odată cu trecerea în proprietate etc., locuințele respective își schimbă destinația în locuințe sociale", deci ele devin locuințe sociale, pentru ca din art. 9 să aflăm că se fac demersurile necesare pentru vânzarea acestor locuințe.

Dar esența regimului juridic al locuințelor sociale care se regăsește și în Legea locuinței este că ele nu pot fi vândute.

Două din una, ori le facem locuințe sociale și, atunci, nu le vindem, ori nu le facem locuințe sociale și le trecem numai în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale și, atunci, le vindem.

Cele 9 amendamente la care au muncit, și prețuiesc activitatea colegilor mei din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, nu rezolvă această problemă, iar procedura parlamentară nu ne permite să facem amendamente în plen.

Pentru aceste considerente, apreciez că singura soluție pe care o putem adopta este să retrimitem la comisie această lege, să se facă corectura necesară, cu privire la regimul juridic al acestor locuințe, după care să se vină în plen ca să o susținem și noi, că nu avem nimic împotriva legii, dar nu în această formă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Avem o problemă însă, termenul de adoptare tacită al acestei propuneri legislative este 24 septembrie.

Nu mai este timp.

Este miercuri.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș (din sală):

Avem timp mâine la comisie până miercuri!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Gheorghe David.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să amintesc colegilor care au lucrat la această propunere legislativă, care au analizat-o și care au întocmit inclusiv raportul, că mai există o universitate cu profil agricol, foarte importantă în această țară, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara.

De ce am spus acest lucru? Pentru că, dacă rămânea doar ceea ce apare în titlul acestei propuneri legislative, intra sub incidența acestei propuneri legislative și această universitate pe care o cunosc foarte bine de vreo 27 de ani și care are un cămin, un bloc de locuințe sociale.

Însă acesta nu poate să fie nimănui dat, întrucât în acel bloc are acces numai Universitatea și căminul nu are cum să intre sub incidența acestei legi.

În al doilea rând, apreciez faptul că, prin modificările aduse la ceea ce se dorea de către inițiator, s-a rezolvat această problemă, iar, cu acordul celor implicați, și această problemă, cred, din punctul meu de vedere, poate să fie soluționată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnule senator Viorel Ștefan, aveți cuvântul din partea Grupului parlamentar al PSD.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu cred că trebuie reexaminată această propunere și trebuie clarificate problemele de ordin juridic, pentru că nu putem vorbi despre locuințe sociale care vor fi date cu chirie angajaților de la un operator comercial.

Sunt noțiuni total diferite.

Dacă este angajat, eventual, poate să beneficieze de locuință de serviciu, care se face prin efortul financiar al angajatorului, locuința are un cu totul și cu totul alt regim.

Dacă este locuință socială, atunci trebuie să fie un instrument la îndemâna administrației locale cu care să vină în sprijinul categoriilor de persoane defavorizate.

Ce ne propune aici inițiatorul este un amestec care nu lămurește aceste lucruri, probabil că acesta a fost și motivul restrângerii ariei de aplicabilitate de la toate universitățile agricole la una singură, pentru că este o chestiune punctuală, dar și o chestiune punctuală, chiar dacă a întrunit acordul părților, nu poate fi tranșată în afara cadrului constituțional sau legal.

Se impune neapărat o reexaminare a acestei propuneri privind regimul juridic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dan Cârlan. Microfonul 6, vă rog.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiecțiunea doamnei senator Verginia Vedinaș este perfect întemeiată și vă propun, dat fiind faptul că suntem în fața termenului de adoptare tacită, să rezolvăm pe loc, în plen, această chestiune, fiind vorba de o corecție de natură tehnică la amendamentul nr. 3.

Formula pe care v-o propun este următoarea: să completăm enunțul amendamentului, care să sune așa: textul vechi: "odată cu trecerea în domeniul public al comunei Jucu, locuințele de serviciu administrate de Universitatea de Științe Agricole etc. își schimbă destinația în locuințe sociale...", și aici să continuăm "sau convenabile, după caz, prin hotărârea Consiliului Local Jucu."

Adică, în această situație, rămânem cu fondul legii, se transferă în domeniul public al comunei Jucu locuințele respective, lăsând la aprecierea autorităților locale să analizeze care dintre actualii locatari sunt în situația de a avea dreptul să cumpere.

Noi avem o documentație întreagă aici, inclusiv hotărârea Consiliului Local Jucu.

Sunt 6 blocuri de locuințe, cu oameni care au rămas între scaune din cauza regimului juridic incert.

Sunt unii care ar avea dreptul să cumpere, sunt alții care nu au dreptul, și o parte dintre aceste locuințe va rămâne în domeniul public al comunei Jucu, urmând a li se atribui calitatea de locuințe sociale și a se repartiza potrivit legislației în vigoare.

O altă parte reprezintă locuințe în care actualii locatari au dreptul la continuitate și dreptul de a le cumpăra.

Formula pe care v-o propun acoperă ambele situații, lăsând la latitudinea autorității locale a comunei Jucu să facă analiza pentru toate locuințele pe care le primește în proprietate și să stabilească - așa cum prevede și Legea locuinței, autoritatea locală este cea care stabilește natura locuinței respective - locuință socială, locuință de necesitate sau locuință convenabilă.

Așadar, propunerea, repet, este de a completa.

Dacă acum propunerea este de a-și schimba destinația în locuințe sociale, amendamentul modificat, corectat din punct de vedere tehnic, să spună "își schimbă destinația în locuințe sociale sau convenabile, după caz, prin hotărârea Consiliului Local Jucu."

Și, atunci, cele care îndeplinesc condițiile pentru a fi vândute actualilor locatari vor fi locuințe convenabile, adică pot fi vândute, iar celelalte rămân ca locuințe sociale în proprietatea publică a comunei Jucu și urmează regimul acestui tip de locuințe.

Putem rezolva acum această chestiune.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți o problemă interesantă și cu art. 4.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Ia să vedem...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

"Locuințele sociale se repartizează de către consiliul local", dar ele sunt repartizate astăzi "pe baza contractelor de închiriere", care bănuiesc că sunt în vigoare.

Vă rog, doamna senator Vedinaș.

Cred că soluția cea mai bună este, totuși, cea propusă de dânsa.

Am rugămintea însă ca mâine să încercați să găsiți soluții, pentru ca miercuri să luăm legea în dezbatere.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Aparent.

Este o problemă aparentă tocmai prin ceea ce spuneam, că regimul juridic al acestor locuințe, în acest moment, este în aer.

Sunt locatari care stau cu fișă de calcul, pentru că nu mai pot fi locuințe de serviciu, nu mai sunt salariați acolo unde erau, dar locuiesc...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord cu dumneavoastră, dar reverificați textul: "se repartizează".

Vreți să le repartizați pe viitor și spuneți "pe baza contractelor de închiriere", care bănuiesc că sunt expirate sau nu mai există.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Da, dar în momentul de față contractele de închiriere sunt pentru locuințe de serviciu.

După ce intră legea în vigoare, ele vor deveni, după caz, locuințe convenabile și sunt primite ca atare, prin actul administrativ al repartiției, și urmează traseul lor - locuințe convenabile scoase la vânzare către locatari, potrivit legii.

Cealaltă categorie sunt locuințele care au rămas sociale și urmează a fi repartizate pe această procedură administrativă a locuințelor...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ofer cuvântul doamnei senator Vedinaș.

 
   

Domnul Verginia Vedinaș:

Domnule președinte, Să-mi păstrez simțul umorului.

Dacă până acum regimul juridic era în aer, cu legea aceasta se suie pe Marte sau nu știu unde în galaxie.

Vreau să mă raportez și la titlu.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului schimbă titlul și spune că se trece din domeniul public al statului în domeniul public al comunei Jucu.

Dragi colegi, Dacă se află în domeniul public, este inalienabilă.

Din domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale fac parte bunurile proprietate publică, iar art. 136 din Constituție spune că astfel de bunuri sunt inalienabile.

Deci ați făcut o struțo-cămilă aici, care, în practică, va produce foarte multe confuzii.

Deci legea trebuie reluată, regândită.

Puteți să o faceți mâine la comisie.

Cred că este singura soluție, pe care o și solicit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Există soluție de rezolvare.

Noi am înțeles.

Dar este așa:

se trec în domeniul public, din domeniul public se trec în domeniul privat prin hotărârea consiliului local, care se uită cu mai multă sau mai puțină atenție în contractele de închiriere care sunt expirate.

Pentru unii se aprobă cumpărarea, pentru alții nu se aprobă cumpărarea, iar problema se rezolvă.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, cu precizarea că miercuri va fi înscrisă din nou în ordinea de zi.

De fapt, supun votului doar solicitarea să se efectueze un raport suplimentar, pentru că propunerea legislativă va fi înscrisă miercuri în ordinea de zi, din nou.

Vă rog.

Cine este pentru?

Solicitarea de a retrimite propunerea legislativă la comisie pentru a i se întocmi un raport suplimentar a fost aprobată de plen cu 51 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (L346/20008)  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

Raportoare, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Nu știu dacă sunt prezenți inițiatorii.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

   

Domnul Dan Cârlan:

Propunerea legislativă a fost prezentată în plen săptămâna trecută.

A rămas pentru vot final.

Dar, în esență, avem raport de respingere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Raport de respingere.

Suntem la vot final.

Nu este înscrisă așa în ordinea de zi.

Vă consult dacă doriți să mai interveniți.

Dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Îi rog pe colegii senatori prezenți să voteze.

Îi invit pe domnii senatori în sală.

Insuficient...

În favoarea raportului s-au pronunțat doar 41 de senatori, 6 voturi au fost împotrivă.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu, precizând caracterul acesteia, de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată. (Pe tabela electronică apar 20 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și 2 abțineri.)

Rog colegii senatori să voteze.

Reluăm votul.

Vă rog să vă pronunțați... (Discuții în sală.)

Vă rog să mă iertați.

Având caracter de lege ordinară, iar plenul Senatului a adoptat raportul de respingere prin votul exprimat, pe cale de consecință propunerea legislativă este respinsă.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind înființarea satului Păcălești, prin reorganizarea comunei Drăgănești, județul Bihor (L242/2008)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea satului Păcălești, prin reorganizarea comunei Drăgănești, județul Bihor.

Legea este organică.

Inițiatorii, mai mulți colegi deputați.

Sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Ofer cuvântul domnului secretar de stat Pătuleanu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Marin Pătuleanu -secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect de lege.

Motivele sunt prevăzute expres în punctul de vedere aflat la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport favorabil în unanimitate.

Este vorba de înființarea unui sat în cadrul comunei, fără modificarea structurii limitelor administrativ-teritoriale ale comunei respective.

Deci avem raport favorabil cu unanimitate de voturi.

Aș adresa rugămintea, fiind vorba de lege organică, să o supunem votului într-un moment în care sunt șanse să fie adoptată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți.

Doamna senator Vedinaș.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Domnule președinte și dragi colegi,

În calitate de senator de Bihor, deși nu m-am aflat printre cei care au semnat, ceilalți colegi parlamentari nu mi-au făcut onoarea să mă invite să le fiu alături, le sunt însă prin ceea ce vă spun acum.

Este vorba despre un soi de patriotism local, de demnitate locală a celor care formează acest sat Păcălești, cu un nume foarte interesant.

Ei vor să le fie recunoscută această calitate, pentru că satul, demult, a avut o asemenea denumire.

Nu există niciun fel de cheltuială suplimentară.

Mă mir că Guvernul a exprimat un punct de vedere negativ, pentru că sunt municipii care au fost înființate, și nu sunt nici condițiile din comune, sunt înființate orașe care arată ca niște sate prăpădite.

Haideți să dăm vot favorabil acestei inițiative și vă mulțumesc anticipat pentru el.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnule senator Iorga, a vorbit doamna Vedinaș în numele grupului parlamentar.

O lege atât de importantă...

Vă rog, domnule senator Athanasiu.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

Și liderul de grup n-are voie?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu v-ați rezolvat problema în grupul parlamentar.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

E o problemă de procedură, domnule președinte!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La pauză discutăm problemele de procedură.

Acum ofer cuvântul domnului senator Athanasiu.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte,

Mă alătur colegei mele de circumscripție electorală, doamna profesor Verginia Vedinaș, și în aceeași calitate - reiterând-o - de senator de Bihor, și cu aceleași argumente, și îndrăznesc, ceea ce nu se face îndeobște într-o procedură parlamentară, dar pe baza unui agrement, sper eu, implicit al Grupului parlamentar al PSD, să votez în favoarea acestei propuneri legislative pentru toate considerentele menționate mai înainte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

Procedură, domnule președinte!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Nu, n-avem probleme de procedură deocamdată, domnule senator.

Suntem în dezbateri parlamentare.

Când am să le încalc, atunci am să vă ofer cuvântul.

Domnule senator Cârlan, vă rog.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Este adevărat că Guvernul a avut un punct de vedere negativ, care a fost argumentat doar prin faptul că în satul Păcălești nu există un magazin nealimentar, respectiv un punct sanitar.

Din fișa satului, în schimb, rezultă că sunt 372 de locuitori, au școală, au grădiniță, au biserică, cămin cultural, magazin alimentar.

Poate, dacă le dăm voie să vândă și produse nealimentare, se rezolvă problema și, poate, Guvernul, în loc să spună nu acestei solicitări pentru care locuitorii din satul Păcălești au făcut chiar și un referendum local, mai bine ar lua măsuri să le înființeze un punct sanitar, pentru că aceasta ține de structura descentralizată a Ministerului Sănătății Publice.

Haideți să aprobăm acest lucru pentru acești oameni, pentru că nu se întâmplă nimic altceva decât să punem două pancarte la intrarea și la ieșirea din sat și să îi recunoaștem existența ca subdiviziune administrativă a comunei Drăgănești.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De fapt, marea problemă aceasta este, să punem cele două pancarte.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

Vă rog să-mi dați cuvântul!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da, cum să nu? Este o chestiune atât de fundamentală pentru țară?!

Vă rog.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vorbiți-ne despre Păcălești.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al PRM va susține acest proiect, va vota pentru.

Eu voiam însă altceva să spun.

Am apelat la un subterfugiu ca să vă determin pe dumneavoastră să-mi dați cuvântul.

Sunt în Senat - nu e un mare merit al meu, ci al alegătorilor - de 8 ani, și de 8 ani a existat un consens în Senatul României. Știu toate grupurile parlamentare.

Când a fost vorba de înființarea unui sat, comună, oraș, municipiu, nu au fost niciun fel de discuții, așa că nu cred că este un capăt de țară și nu știu de ce ar constitui o excepție chiar comuna Păcălești.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator Nicolae Iorga.

Ofer cuvântul domnului senator Adrian Păunescu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte, Eu am o singură propunere de adăugat, și anume ca, după ce se adoptă această lege, să dăm numele acesta și orașului nostru și, poate, având în vedere toate cele pe care le spunem și la care nu se face nimic, să numim și țara "Republica Păcălești".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă mai păcălește...

Pardon, dacă mai dorește să vorbească cineva?

Nu. Vă mulțumesc.

Fiind o chestiune atât de importantă, vă dați seama că nu pot să risc să fie respinsă la vot.

Voi aștepta o zi în care, într-adevăr, senatorii să uite de circumscripțiile electorale, să uite de alegeri și să fie prezenți.

Din sală: Să votăm prin ridicarea mâinii!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pentru Păcălești e insuficient chiar și prin ridicarea mâinii.

Poate reprezentantul Guvernului și-a schimbat poziția după intervențiile multiple din plen.

Numai puțin.

Ce faceți cu mâna sus, că-l speriați pe domnul secretar de stat.

Vă rog.

Domnule secretar de stat Pătuleanu, v-ați mai gândit?

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Domnule președinte, eu am un punct de vedere scris pe care trebuie să-l respect și să-l susțin.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci înseamnă că dumneavoastră, reprezentanții Guvernului, niciodată când sunteți în plenul Senatului nu veți susține decât ceea ce aveți scris în fața dumneavoastră, da?

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun.

Asta înseamnă că, având și noi în față ceea ce aveți dumneavoastră, pentru că este aprobat în ședința de guvern, și citind, pot să nu vă mai ofer cuvântul.

Mulțumesc.

Domnul senator Dan Cârlan.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte,

Am învățat în Senat, încă din prima zi de când ne-am constituit, că funcționează cu succes cutumele. Și am acceptat acest lucru.

Cerându-vă scuze că renunț la adresarea politicoasă la persoana a II-a plural, o să o folosesc pe cea de la singular, așadar, domnule președinte, te rog să ne păcălești și să mergem pe formula votului cu mâna...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt de acord cu dumneavoastră într-o singură situație:

dacă cereți în numele Grupului parlamentar al PD-L.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Și vă fac această propunere, să ne păcălești să votăm cu mâna și să vedem: dacă nimeni nu este împotrivă înseamnă că, în cvorum fiind, această lege va fi adoptată ca lege organică.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră modalitatea de vot, prin ridicare de mână, propusă de Grupul parlamentar al PD-L.

Cine este pentru?

Vă rog să votați electronic pentru această lege.

Vă rog să votați.

Mulțumesc.

Solicitarea Grupului parlamentar al PD-L a fost aprobată de plenul Senatului cu 38 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, la Proiectul de lege privind înființarea satului Păcălești, prin reorganizarea comunei Drăgănești, județul Bihor.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Este cineva împotrivă?

8 voturi împotrivă.

Se abține cineva?

O abținere.

Cu 69 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere, raportul favorabil a fost adoptat.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion Iliescu:

Ceea ce am votat noi a fost o măsură organizatoricadministrativă, constituirea satului, dar, aprobând acest lucru, să facem recomandarea autorităților locale să-i schimbe numele, să-i dea un nume normal și onorabil.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este istoric, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cu 69 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere, plenul Senatului a adoptat raportul fără amendamente întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Pe cale de consecință, a adoptat propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vreau să reamintesc colegilor care au făcut propunerea de a vota această lege organică prin ridicare de mână, mâine să susțină același lucru în Biroul permanent, atunci când vom discuta despre Legea nr. 303/2004.

Vizează exact aceeași chestiune.

De aceea am și supus votului.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 10 din Legea nr. 340/2004 privind instituția prefectului (L320/2008)  

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Legea nr. 340/2004 privind instituția prefectului.

Raportul este de respingere, întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Inițiator: domnul deputat Marian Florian Săniuță.

Nu este prezent.

Îl invit pe domnul președinte Dan Cârlan să prezinte raportul.

   

Domnul Dan Cârlan:

Această propunere legislativă a fost dezbătută în comisie și a primit un raport de respingere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt intervenții?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Cu 52 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul de respingere nu a fost admis, legea având caracter organic.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată (L344/2008)  

Propunerea legislativă este respinsă cu 11 voturi pentru, 43 de voturi împotrivă și 3 abțineri.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată.

Legea este organică.

Raportul este de respingere, întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Nu știu dacă s-au făcut dezbateri.

   

Domnul Dan Cârlan:

Nu. Aici nu s-au făcut dezbateri.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune plenului un raport de respingere, adoptat în comisie cu majoritate de voturi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Pătuleanu.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru aceleași considerente, nu susținem adoptarea acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doriți să interveniți la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului negativ întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă rog să votați.

Raportul negativ al comisiei a fost respins de plen cu 55 de voturi pentru.

Legea este însă organică.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votați.

Cu 10 voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și 4 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 31 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române (L369/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 24 septembrie a.c.)  

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 31 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului - raport favorabil cu amendamente.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului vă propune un raport favorabil pentru admiterea propunerii legislative, cu două amendamente prezentate în anexă, în condițiile în care propunerea legislativă întrunește și susținerea Guvernului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Pătuleanu.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

De acord, inclusiv cu amendamentele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți în dezbateri.

Nu sunt intervenții.

Înțeleg că toate grupurile parlamentare au susținut sau susțin...

Iertați-mă.

Domnul senator Gheorghe Funar, apoi, domnul senator Constantin Gheorghe.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

La precedentul proiect de lege reprezentantul Guvernului, același ca persoană, susținea în mod ferm că nu poate să schimbe poziția scrisă a Guvernului.

La Proiectul de lege privind înființarea satului Păcălești, prin reorganizarea comunei Drăgănești, județul Bihor, Guvernul nu a susținut adoptarea proiectului de lege.

La Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 31 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cea pe care o avem în față, Guvernul, sub semnătura premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, nu susține adoptarea propunerii legislative.

Întrebare pentru domnul secretar de stat: este dânsul mai mare, mai puternic și a schimbat poziția Guvernului?

Respectiv, când s-a schimbat poziția Guvernului?

Noi, Grupul parlamentar al PRM, susținem această propunere legislativă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci noi avem un punct de vedere, domnule senator Funar, în care se prevede expres că Guvernul susține propunerea legislativă.

Vă rog, domnule secretar de stat Pătuleanu.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Cred că este o greșeală.

Noi susținem propunerea legislativă cu cele două amendamente, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, Guvernul susține această propunere legislativă.

Raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport favorabil, cu două amendamente.

Legea însă are caracter de lege organică.

Supun votului dumneavoastră cele două amendamente.

Vă rog să votați.

Amendamentele au fost adoptate de plen cu 54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

Domnul senator Constantin Gheorghe.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte, vă mulțumesc pentru că mi-ați acordat cuvântul.

Având în vedere că este o lege consensuală pentru toate grupurile parlamentare și ținând cont că nu este periclitată de un termen foarte apropiat de adoptare tacită, aș propune să ne gândim, să ne mobilizăm pentru miercuri să-i dăm votul, iar liderii de grup să-și mobilizeze colegii, în așa fel încât acel minimum de 69 să se realizeze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Să știți că și acum suntem în cvorum, sunt 78 de colegi prezenți în sală.

Există însă riscul ca, știu eu?, având în vedere poziția unora dintre noi, o lege să fie respinsă.

De aceea, nu supun votului dumneavoastră raportul, am adoptat doar amendamentele, și nici legea în final.

Deci, vă rog, la punctul 8, vot pe raport și vot final pe lege miercuri.

M-am adresat staff-ului prezent.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar (L546/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 24 septembrie a.c.)  

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Vă rog.

Raportul este întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Îl invit la cuvânt pe domnul președinte Prodan.

   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat, Propunerea legislativă aparține unui coleg deputat, domnul Relu Fenechiu, și are ca obiect de reglementare instituirea funcției de reprezentant permanent al Senatului pe lângă Parlamentul European.

Camera Deputaților a reglementat acest aspect prin Legea nr. 120 din 2007, iar pentru noi este necesar să facem același lucru.

După aceea, în această propunere legislativă se prevăd și modificările atribuțiilor secretarilor generali și ale secretarilor generali adjuncți din cele două Camere, și este vorba de simplificarea procedurilor administrative de actualizare a pensiilor de serviciu ale funcționarilor parlamentari în vederea eliminării discriminărilor dintre pensionari.

Pe cale de consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport de admitere, la care avem amendamentele cuprinse în anexă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu amendamentele pe care le-am transmis comisiei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Au fost agreate.

Doriți să interveniți la dezbateri generale?

Vă rog, doamna senator Verginia Vedinaș.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ni s-a prezentat și de către președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială... (Discuții la prezidiu.)

Dacă mă urmăriți, continui, dacă nu mă urmăriți, mă opresc, domnule președinte, pentru că este o problemă de principiu pe care vreau s-o pun și nu este chiar lipsită de importanță...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Scuzați-mă, dar nu am știut să mă împart cum trebuia.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Oricum, nu pot să concurez cu doamna senator Nicolai, așa că...

De-asta m-am oprit... (În continuare lucrările ședinței sunt conduse de doamna Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Gata. Nu mai este nevoie de concurență, puteți continua.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Voiam să spun următorul lucru: aparent, este vorba despre o lege prin care se înființează funcția de reprezentant al Senatului la Parlamentul European.

În aceste condiții, și eu, și cred că și colegii mei nu am fi avut niciun fel de - cum să spun? - discuție sau de obiecție cu privire la această lege.

Analizând-o însă, constatăm că ea, pentru a nu știu câta oară de la votarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, vine și mai aduce niște modificări și niște completări în ceea ce privește drepturile acestei instituții, pentru că a devenit o foarte importantă instituție care este funcționarul parlamentar, respectiv un funcționar public cu statut special.

Constatăm că regăsim reglementări privind secretarii generali și adjuncții, care au nu știu ce beneficii, reglementări privind modalitățile de promovare și altele asemenea.

Îmi amintesc câte discuții s-au făcut în țară, nu numai în Parlament, atunci când s-a votat statutul parlamentarului, s-au introdus niște prevederi care, în opinia unora, au fost calificate ca nu știu ce privilegii.

Deci mie mi s-ar fi părut normal și de bun-simț, și mă opresc aici.

Votul meu se va regăsi în modul în care voi vota și nu-l exprim de la tribuna Parlamentului, dar mi s-ar fi părut normal ca această lege să fie una numai pentru înființarea funcției de reprezentant, restul aspectelor care privesc drepturi sau alte prevederi care vizează funcția publică parlamentară, care este o funcție cu statut special, să facă obiectul unei alte reglementări.

A le amesteca însă pe considerentul că trebuie neapărat să votăm legea ca să înființăm această funcție mi se pare o chestiune cu care nu pot să fiu, principial, de acord.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Am o întrebare pentru reprezentantul Guvernului sau, eventual, colegii din PNL ai inițiatorului dacă ne pot răspunde la întrebare:

Cu cât va fi mai mare pensia unui funcționar public parlamentar decât pensia unui senator sau deputat?

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Comisiile, vă rog să dați un răspuns întemeiat. (Discuții la tribună.)

Nu știu dacă Guvernul știe.

Vă rog. Microfonul 9.

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Să răspundă cineva din partea comisiilor.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Cine are un răspuns?

Ați făcut cumva vreo modulare, stimați colegi?

Vă rog, domnule senator Prodan. Microfonul 7.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnule senator Funar,

Pensiile funcționarilor publici parlamentari nu se modifică.

Problema este că ele au rămas în urmă și nu au fost reactualizate.

Este vorba să venim puțin pe lege.

Noi facem o corecție, pur și simplu, nu mărim pensiile.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș (din sală):

Ce înseamnă reactualizare?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mai sunt și alte intervenții?

În buna tradiție românească, ne sesizăm cu una și finalizăm cu alta... (Discuții în sală.)

Dacă nu mai sunt intervenții, declar închise dezbaterile generale.

Votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 24 septembrie anul curent.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 209/2005 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății (L363/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 24 septembrie a.c.)  

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2005 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Inițiatori, colegii deputați: doamna Cornelia Ardelean și domnul Constantin Faina.

Îl invit pe domnul senator Cârlan să prezinte raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

   

Domnul Dan Cârlan:

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport de respingere, având în vedere că sporurile de dificultate propuse aici nu-și găsesc suportul la nivel de oportunitate.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Microfonul 8.

 
   

Doamna Ingrid Popa Mocanu - vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților:

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, pentru că, pe de o parte, nu sunt prevăzute sursele de finanțare pentru acordarea acestor sporuri și, pe de altă parte, din punct de vedere al oportunității, cei care ar beneficia de aceste sporuri ar fi mai degrabă stimulați să tergiverseze soluționarea notificărilor de pe Legea nr. 10/2001 decât să încheie procedura de reconstituire, în conformitate cu acest act special.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative?

Nu sunt.

Votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 24 septembrie anul curent.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 851 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L349/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 24 septembrie a.c.)  

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 851 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia pentru sănătate publică a întocmit raportul.

Inițiatorii... Domnul doctor Paveliu lipsește.

Domnule senator Strătilă, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog. Microfonul 7.

   

Domnul Șerban Cezar Strătilă:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia a dezbătut această propunere legislativă și a adoptat raport de respingere.

Menționez că are aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

De asemenea, punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat Székely, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog. Microfonul 10.

 
   

Domnul Székely Ervin Zoltán -secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, având în vedere că atât recomandarea, cât și practica Uniunii Europene sunt ca prețul medicamentelor să fie stabilit de către o singură autoritate, și anume aceea care are cele mai multe informații privind valoarea muncii umane și materiale a medicamentelor.

Această instituție în majoritatea țărilor Uniunii Europene este Ministerul Sănătății.

Aceasta este și în România și nu dorim să renunțăm la această practică.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă consult dacă sunt intervenții pe marginea propunerii legislative.

Nu sunt.

Votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 24 septembrie anul curent.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Ar trebui să dăm vot, dar vă propun ca și această propunere legislativă să primească votul pe raport și votul final în ședința de miercuri, 24 septembrie anul curent.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Este aceeași situație ca la punctul 12 din ordinea de zi.

Deci va primi vot final miercuri, 24 septembrie 2008.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind susținerea învățământului preșcolar.

Votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 24 septembrie anul curent.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995, republicată.

Vot pe raport și vot final miercuri, 24 septembrie 2008.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2

din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale.

Vot final miercuri, 24 septembrie 2008.

Stimați colegi, am epuizat această parte a ordinii de zi.

Declar închisă ședința.

La ora 18.10 trecem la punctul 17 din ordinea de zi:

întrebări, interpelări și răspunsuri.

Îi rog pe colegii senatori să fie prezenți la ora fixată, pentru că lucrările se vor transmite radiofonic.

Vă mulțumesc pentru eficiență.

 
   

- PAUZĂ -

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către domnii senatori:  

- DUPĂ PAUZĂ -

Lucrările ședinței de plen au fost reluate la ora 18.10. Conducerea ședinței a fost preluată de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședintele Senatului României.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Vă propun să trecem la ultima parte a ședinței noastre de astăzi: întrebări și interpelări adresate reprezentanților Executivului și sperăm ca aceștia - sigur, cei care sunt prezenți - să ne ofere și răspunsuri.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru întrebări, s-a înscris domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu.

Vă invit la microfonul 3, domnule senator.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Domnul senator Ungureanu are două întrebări adresate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerului Transporturilor.

Aveți cuvântul, domnule senator Ungureanu.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Programele guvernamentale din domeniul zootehniei impun participarea medicului veterinar de circumscripție, al cărui rol în aceste acțiuni nu poate fi contestat.

Dacă acesta își face datoria, ca parte a programelor, nu același lucru se poate spune despre instituția pe care o conduceți.

Astfel, în deplasările mele în județ, medicii veterinari au reclamat faptul că nu sunt plătiți din luna aprilie anul curent pentru serviciile prestate și mi-au solicitat sprijin în rezolvarea acestei anomalii.

Vă întreb, domnule ministru, dacă aveți cunoștință de această situație și dacă veți dispune măsurile necesare pentru efectuarea plăților către medicii veterinari participanți la programele guvernamentale din domeniul zootehniei.

Vă rog să-mi permiteți, domnule președinte, să adresez și a doua întrebare domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Registrul Auto Român se confruntă, de ani de zile, cu o situație deosebită în privința accesului mașinilor în instituție, cât și a locurilor de parcare pentru mașinile aflate în așteptarea efectuării omologării și a verificărilor tehnice.

Accesul pe DN Arad-Nădlac, cât și fluxul mare de autovehicule impun amenajarea unei noi căi de acces.

Faptul că nu s-au întâmplat evenimente deosebite este o întâmplare.

Prin adresa nr. 615/1.900/2007, RAR Arad a solicitat CFR - SA, Direcția de patrimoniu, un transfer de circa 3.600 metri pătrați, contra cost, suprafață ce ar permite deblocarea drumului național și fluidizarea accesului în incinta RAR Arad, dar nu s-a primit niciun răspuns.

Vă întreb, domnule ministru, dacă aveți cunoștință de situația de la RAR Arad și ce măsuri veți dispune pentru deblocarea situației actuale, astfel ca arădenii să poată beneficia în siguranță de serviciile instituției menționate.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al PRM, are două întrebări adresate domnului prim-ministru.

O primă întrebare este legată de situația juridică a domnului Radu Duda.

A doua întrebare privește discrepanțele existente în sistemul de pensii.

Aveți cuvântul, domnule senator Funar.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Cele două întrebări sunt adresate premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Dacă doriți, domnule președinte, începem cu cel care este "înțărcat" - Radu Duda.

În urma demersurilor pe care le-am făcut, nu mai are șansa "să sugă" din bugetul statului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să înțelegem că vă recunoașteți contribuția.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Decisiv, domnule președinte.

Este vorba, stimați ascultători, de propunerea mea legislativă prin care am solicitat - și Senatul României a aprobat - ca ginerele ex-regelui Mihai, numitul Radu Duda, să nu mai primească din banii contribuabililor alte multe miliarde de lei pe an.

Permiteți-mi să prezint întrebarea.

În sfârșit, în ziua de 17 septembrie 2008 l-ați eliberat, domnule prim-ministru, la cerere, din funcția de Reprezentant special al Guvernului pentru aderarea la NATO și la Uniunea Europeană pe cetățeanul Radu Duda, ginerele ex-regelui Mihai.

În perioada 2002-2007, Guvernul Năstase și, apoi, Guvernul Tăriceanu i-au acordat lui Radu Duda peste 42 de miliarde de lei din bani publici, pe care să-i cheltuiască după bunul plac.

Anul trecut și în acest an, cetățeanul Radu Duda a primit, cu sprijinul Guvernului Tăriceanu, 12,2 miliarde de lei, respectiv circa 500 de milioane de lei, să cheltuiască pe lună fără să dea socoteală nimănui.

Adevărul este că, în urma propunerii legislative pe care am inițiat-o și care a fost aprobată de Senatul României, urmând să fie aprobată și de Camera Deputaților, numitul Radu Duda a fost sfătuit să demisioneze din funcția pe care i-ați încredințat-o.

Scopul acestui demers, al dumneavoastră și al domnului Radu Duda, a urmărit păcălirea electoratului, respectiv cetățenii români să nu afle că din banii lor a fost plătit, timp de șapte ani, numitul Radu Duda cu peste 1 milion de euro din bani publici.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce ați continuat, în ultimii patru ani, să-i dați circa 25 de miliarde de lei numitului Radu Duda, pe care să-i cheltuiască cum vrea și fără nicio justificare.

Cea de-a doua întrebare se referă la majorarea pensiilor.

După anul 1989, s-a ajuns la o discrepanță uriașă privind cuantumul pensiilor.

Acum, există în România pensionari cu o pensie de o sută de lei, dar și pensionari cu pensii de 20 de mii de lei și de peste 30 de mii de lei.

În urma șantajului politic și a înțelegerii dintre PNL, UDMR, PSD și PC, ați decis ca de la data de 1 octombrie 2008 pensiile să se majoreze cu 20%.

Astfel, inechitățile dintre pensionari se vor majora.

Pensionarii cu o pensie de 500 de lei primesc o majorare de 100 de lei și ajung la o pensie de 600 de lei pe lună, pensionarii cu o pensie de 20 de mii de lei beneficiază de o creștere de patru mii de lei și vor primi o pensie de 24 de mii de lei, adică, în lei vechi, o pensie de 240 de milioane de lei.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. De ce admiteți asemenea discriminări și umiliri pentru peste trei milioane de pensionari care au pensii de până la cinci sute de lei pe lună?
  2. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați lista cu pensionarii care au peste zece mii de lei pe lună, cu precizarea domeniului în care au lucrat înainte de pensionare.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al PRM.

Domnul senator Dumitrescu are două întrebări adresate, de asemenea, domnului prim-ministru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Călin Anton Popescu-Tăriceanu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Constantin!

 
   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Și Constantin...

În Statele Unite ale Americii au dat faliment mari bănci.

Unele dintre băncile americane care au dat faliment ar fi trebuit să plătească pensii private.

La noi în țară tinerii până la vârsta de 35 de ani au fost obligați să facă depuneri la unele bănci pentru a beneficia la bătrânețe de pensii private.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce garanții au tinerii români că băncile la care cotizează acum nu vor da faliment.

Ce garanții le oferă Guvernul tinerilor că vor avea la bătrânețe pensii private?

A doua întrebare este adresată, de asemenea, domnului prim-ministru Călin Anton Popescu-Tăriceanu.

Ca urmare a privatizării Băncii Comerciale Române, s-au încasat 2.250.000.000 de euro.

La data privatizării BCR, ați anunțat public, împreună cu ministrul economiei și finanțelor, că suma va fi folosită pentru majorarea pensiilor și salariilor.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care au fost destinațiile și sumele aferente pentru banii rezultați după privatizarea BCR.

Și, în fine, interpelarea adresată, de asemenea, prim-ministrului.

În fiecare an, mai ales în timpul inundațiilor, se vorbește despre cauzele acestora și, în special, despre suprafețele mari de păduri care au fost defrișate în perioada 1990-2008.

În acest context, vă solicit, domnule prim-ministru, să îmi comunicați următoarele:

  1. Care este suprafața pădurilor defrișate ilegal în perioada 1990-2008, la nivel național și pe fiecare județ în parte?
  2. Câți cetățeni au fost condamnați pentru tăierile ilegale de păduri și în care județe?

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri în scris și verbale.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David

Îi invit la tribuna Senatului pe reprezentanții Grupului parlamentar al PD-L. Domnul senator Gheorghe David va adresa o întrebare Ministerului Transporturilor, domnului ministru Ludovic Orban.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este următoarea:

Întrucât lucrările la centura ocolitoare a municipiului Timișoara se desfășoară foarte lent, motiv pentru care traficul greu din oraș creează mari probleme, vă rog, domnule ministru, să îmi comunicați care sunt măsurile pe care le luați și le-ați luat pentru a finaliza aceste lucrări.

Tot în acest context, vă rog să îmi comunicați care este stadiul de execuție a lucrărilor pe DN6 Timișoara-Lugoj, lucrări care, de asemenea, se desfășoară foarte lent.

Mulțumesc. Solicit răspuns în scris.

 
  Alexandru Pereș

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș, tot Grupul parlamentar al PD-L.

Domnul senator adresează două întrebări: ministrului transporturilor și ministrului mediului și dezvoltării durabile. Microfonul 2.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Attila Korodi.

Cu toate schimbările recente la conducerea Gărzii de Mediu, temerile cetățenilor din Municipiul Sebeș, cu privire la eliminarea oricărei suspiciuni de poluare cu formaldehidă, au rămas nerezolvate.

Nici filtrele de captare promise de investitori, dar nici analizoarele de emisii promise de ani de zile de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile nu au sosit la Sebeș.

Mai nou, toți cei care aveau responsabilitatea derulării programului de conformare pentru mediu curat și sănătos sunt candidați pentru o funcție de parlamentar, poate chiar și dumneavoastră, domnule ministru.

Poate știți dumneavoastră ce se va întâmpla, în perioada următoare, cu cetățenii din Municipiul Sebeș și cu presupusa, dar nedovedita poluare.

Vă rog, în numele cetățenilor din Sebeș, dar nu numai, să luați măsurile organizatorice necesare, Garda de Mediu să își intre în atribuțiile conferite de lege, iar investițiile promise să fie cât mai rapid executate.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

O mare parte din Ardealul de nord este legat de restul țării și chiar de Capitală printr-un pod cu două benzi care traversează râul Mureș și care face parte din DN1.

Podul este într-o stare groaznică și nu mai corespunde nici perioadei, și nici traficului la care este supus zi de zi și oră de oră.

Vă întreb, domnule ministru, ce măsuri s-au luat și ce măsuri trebuie luate de Ministerul Transporturilor pentru a evita o posibilă catastrofă sau întreruperea temporară a circulației între Ardealul de nord și sudul țării.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Aurel Ardelean

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Aurel Ardelean, pentru a adresa o întrebare Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru László Borbély, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor.

Domnule ministru, Conform Programului privind îndiguirea râului Mureș, derulat de Apele Române, respectiv Direcția Apelor Mureș, pentru zona localității Bodrogul Vechi, județul Arad, se prevăd 2,14 kilometri de îndiguire și 1 km de consolidare de mal.

Vă rog să îmi comunicați care este stadiul actual al lucrării.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Interpelarea este adresată domnului ministru Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul apărării.

Domnule ministru, În județul Arad, în cadrul Școlii cu clasele I-IV "Atanasie Marinescu", din Lipova, inaugurată în fosta unitate militară în cursul anului trecut, există o situație deosebită, având în vedere faptul că echipamente militare dezafectate sunt încă depozitate în curtea acestei instituții.

Elevii școlii nu au posibilitatea de a se juca decât printre tancuri, curtea școlii fiind comună cu parcul fostei unități militare.

Cei 220 de elevi ai școlii nu au o curte proprie pentru recreere.

Domnule ministru, Vă rog să îmi comunicați care sunt măsurile pe care urmează să le adoptați în vederea remedierii acestei situații.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Viorel Aurelian Moldoveanu

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Viorel Moldoveanu, pentru a adresa o interpelare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Viorel Aurelian Moldoveanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale Dacian Cioloș.

Legea nr. 268/2001 prevede ca investitorilor care au cumpărat active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinația agricolă să li se atribuie direct în concesiune acel teren.

Legea nr. 268/2001 a fost modificată prin Legea nr. 249/2003 și prevedea ca numai investitorilor care au cumpărat active sau acțiuni la societățile comerciale ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinație agricolă să li se atribuie direct în concesiune acel teren, inclusiv dacă acel teren face parte din categoria teren sub luciu de apă.

În anul 2005 Hotărârea Guvernului nr. 626/2001 este modificată de Hotărârea Guvernului nr. 354/2005, iar concesionarea terenurilor de sub luciul de apă prin atribuirea directă nu mai este reglementată de această hotărâre de guvern, deoarece toate terenurile de sub luciul de apă fuseseră predate Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol și la vremea respectivă exista Legea nr. 192/2001.

Această omisiune a Guvernului trebuie reglementată printr-o hotărâre de guvern de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 354/2005.

Nepromovarea acestei modificări va duce la imposibilitatea atribuirii direct în concesiune a acelor terenuri multor persoane fizice și juridice care au cumpărat active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinația agricolă, categoria luciu de apă, ei neputând accesa fonduri europene.

Aceste persoane sunt discriminate de această omisiune a Guvernului și de tergiversarea emiterii acestui act normativ.

Domnule ministru, Vă rog să îmi comunicați care sunt măsurile pe care ministerul dumneavoastră intenționează să le adopte pentru remedierea situației existente.

Doresc răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Funar, pentru a prezenta interpelarea adresată domnului prim-ministru, având ca temă necesitatea creșterii salariilor cadrelor didactice.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat, Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

La început de an școlar, din nou, cadrele didactice sunt nevoite să recurgă la diferite forme de protest pentru a obține o creștere justificată a salariilor cu 50%.

Guvernul acceptă o creștere a salariilor cadrelor didactice doar de 9%.

Același Guvern PNL-UDMR, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008, a eșalonat plata, pentru a doua oară, pe timp de 18 luni a unui spor de 50% din salariu pentru angajații Ministerului Justiției și ai Ministerului Public, un spor pentru risc și condiții neuropsihice nefavorabile în sălile de judecată.

Acest spor de 50% din salariu se acordă retroactiv pe ultimii 8 ani, în baza unor hotărâri judecătorești irevocabile.

Sumele ce revin fiecărui angajat din cele două ministere sunt cuprinse între 100.000 și 1.500.000 lei, respectiv 1-15 miliarde lei vechi/persoană.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să îmi comunicați de ce refuzați ca printr-o ordonanță de urgență să asigurați creșterea cu 50% a salariilor cadrelor didactice, în condițiile în care pentru judecători și procurori ați găsit fondurile necesare pentru a plăti, de două ori, același spor de 50% din salariu.

La apropiata rectificare de buget se vor aloca mulți bani pentru a plăti aceste drepturi bănești cuvenite angajaților Ministerului Justiției și Ministerului Public.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Mai erau înscriși trei colegi pentru a susține întrebările și interpelările.

Acestea au fost depuse în scris, fiind înaintate miniștrilor și ministerelor vizate pentru a putea primi răspunsuri.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri: Ion Florescu - de la Denisa Oana Pătrașcu, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse;

Dați-mi voie ca, din partea Executivului, să ofer cuvântul doamnei secretar de stat Denisa Pătrașcu.

Cărora dintre colegi aveți de oferit răspunsuri?

   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse:

Domnului senator Ion Florescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În ce domeniu?

 
   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu:

Privind situația de la Casa Județeană de Pensii Gorj.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este singurul răspuns?

 
   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu:

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să îl prezentați.

 
   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu:

Referitor la întrebarea domnului senator Ion Florescu, doresc să îi comunic faptul că obiectivul de investiții la care face referire, mai exact sediul Casei Județene de Pensii Gorj, este promovat de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, iar studiul de fezabilitate al acestei investiții a fost avizat favorabil de Consiliul tehnico-economic al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse în ședința din 13 martie 2008 și a fost aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 417/2008.

Investiția în valoare de 12.920,045 mii lei a fost cuprinsă în bugetul asigurărilor de stat la rectificare, iar, ulterior, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale va aloca fondurile necesare execuției obiectivului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și noi vă mulțumim pentru răspuns.

 
  Daniel Savu - de la Marin Pătuleanu, secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

Domnul secretar de stat Marin Pătuleanu.

   

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi oferi răspunsul la interpelarea domnului senator Daniel Savu, având ca temă "modul defectuos și reaua-credință manifestate de conducerea Poliției Municipiului Ploiești în cunoașterea și aplicarea actelor normative referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor locale din iunie 2008."

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pentru că tot ne apropiem de alegeri, vă rog să prezentați acest răspuns.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, vă fac cunoscute următoarele:

În aplicarea Legii nr. 67/2004, a ordinelor ministrului internelor și reformei administrative și a dispozițiilor secretarului de stat din minister cu responsabilități în materie de ordine publică, atât la nivel național, cât și la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, a fost desfășurată de către polițiști în timpul campaniei electorale și în perioada scrutinului electoral pentru alegerile locale din acest an o gamă diversă de activități specifice.

Pentru asigurarea unui climat de ordine și legalitate a procesului electoral, la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova s-a întocmit un plan de măsuri propriu ce a vizat atât perioada premergătoare campaniei electorale, cât și procesul de votare.

De asemenea, a fost întocmit, împreună cu celelalte structuri ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative angrenate în această activitate, un plan de pază a secțiilor de votare ce a fost aprobat de prefectul județului Prahova.

Instruirea personalului implicat în asigurarea bunei desfășurări a campaniei electorale, cu privire la sarcinile specifice și măsurile necesare a fi puse în aplicare pentru prevenirea actelor de tulburare a ordinii și liniștii publice, a fost realizată la nivelul tuturor subunităților de poliție și a avut în vedere întregul cadru legislativ existent.

Pe timpul campaniei electorale și al celor două tururi de scrutin, lucrătorii de poliție s-au implicat activ în soluționarea operativă și legală a tuturor sesizărilor și reclamațiilor primite.

La nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova au fost sesizate și înregistrate un număr de 14 fapte cu caracter penal, ce au vizat nerespectarea prevederilor Legii nr. 67/2004, precum și infracțiuni de lovire și insultă.

Toate aceste sesizări au fost soluționate potrivit dispozițiilor procedurale, sub directa îndrumare a procurorului de caz.

Ca reclamanți în aceste sesizări se regăsesc persoane aparținând întregului spectru politic angrenat în cursa electorală de pe raza județului Prahova.

De asemenea, a fost aplicat un număr de 44 de amenzi contravenționale, în valoare de 11.050 lei, pentru încălcarea dispozițiilor Legii nr. 67/2004, Legii nr. 61/1991, Legii nr. 60/1991 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002.

Datorită măsurilor întreprinse, dar și datorită asigurării unei prezențe active a efectivelor de poliție în zonele de organizare a manifestărilor electorale, nu au fost înregistrate evenimente negative de natură să afecteze buna desfășurare a procesului electoral.

În ceea ce privește răspunsul ce v-a fost trimis de Poliția Municipiului Ploiești, prin care vi s-a comunicat faptul că "infracțiunea de calomnie nu mai este incriminată", facem precizarea că, din punctul de vedere al instituției noastre, acest document a fost întocmit cu respectarea legii.

De asemenea, menționăm că, în conformitate cu dispozițiile art. 219 din Codul de procedură penală, organele ierarhic superioare ale organelor de cercetare ale poliției judiciare nu pot da acestora îndrumări sau dispoziții privind cercetarea penală, procurorul fiind singurul competent în acest sens.

Totodată, precizăm că împotriva actelor efectuate de polițiști se poate face plângere, în condițiile stabilite de Codul de procedură penală.

În continuare, sunt enumerate câteva dintre atribuțiile Ministerului Internelor și Reformei Administrative în acest domeniu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Vă mulțumim.

Acelea nu sunt pentru noi, trebuie să le cunoască domnul ministru și, eventual, personalul lucrător din minister.

Pe noi ne-ar interesa dacă cele 60 de fapte, ați spus 16 cu caracter penal și 44 de natură contravențională, au fost de natură să influențeze alegerile din județul Prahova.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Domnule președinte, din constatările efectuate, nu au influențat negativ procesul electoral, și nici rezultatul votului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Înseamnă că cele 60 de persoane mâine au dreptul să facă contestație în instanță, pentru că, dacă nu au avut niciun fel de consecințe, i-ați amendat degeaba.

În condițiile în care le-ați făcut și dosare penale, bănuiesc că i-ați trimis în judecată și i-ați trimis în judecată în mod abuziv.

Sigur, nu dumneavoastră, dumneavoastră ne-ați oferit doar un răspuns. Mulțumesc.

Celelalte răspunsuri, pentru colegii care nu sunt prezenți, vă rog să le distribuiți acestora în scris.

Domnule secretar de stat István Tőke, v-aș ruga să prezentați răspunsul referitor la sprijinul financiar comunitar pentru producătorii din sectorul legume și fructe...

 
  Gheorghe Funar - de la Marin Pătuleanu, secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

Domnul Marin Pătuleanu:

Mai am un răspuns pentru domnul senator Funar.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pentru domnul senator Funar? Vă rog. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator, În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care semnalați că în data de 30 noiembrie 2008 Consiliul Național Secuiesc intenționează să organizeze în Ținutul Secuiesc referendumuri locale pentru autonomie teritorială pe criterii etnice și, totodată, solicitați ministrului internelor și reformei administrative să vă comunice când, unde și pe baza cărui document s-a înregistrat ca persoană juridică Consiliul Național Secuiesc, care este temeiul legal al acțiunilor Consiliului Național Secuiesc, inclusiv al celei pregătite pentru 30 noiembrie 2008, și ce au întreprins Ministerul Internelor și Reformei Administrative și prefecții județelor Covasna, Harghita și Mureș pentru respectarea prevederilor legale și stoparea acțiunilor ilegale ale Consiliului Național Secuiesc, vă comunicăm următoarele:

  1. potrivit datelor pe care le deținem, Consiliul Național Secuiesc nu este înregistrat ca persoană juridică;
  2. pentru fundamentarea acțiunilor sale privind organizarea unor referendumuri locale pentru autonomie teritorială pe criterii etnice în județele Covasna, Harghita și Mureș, Consiliul Național Secuiesc invocă dispozițiile art. 22 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și pe cele ale art. 13 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare;
  3. asigurarea climatului de normalitate civică, de ordine și siguranță publică reprezintă o prioritate pentru Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Prin structurile sale specializate, instituția noastră va căuta să identifice, inclusiv în ceea ce privește cazul supus de dumneavoastră analizei, cele mai eficiente forme și modalități de realizare a acestui obiectiv.

Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 218/2002, Poliția Română este instituția specializată a statului care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice în condițiile legii.

Situația specifică de la nivelul județelor Covasna, Harghita și Mureș, la care faceți referire în această întrebare, se află în atenția și va fi monitorizată de structurile specializate ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative, cărora le revin atribuții cu privire la respectarea legii, ordinii și siguranței publice.

De asemenea, întrucât, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată, prefectul este garantul respectării legii și ordinii publice la nivel local, în calitate de reprezentant al Guvernului, având ca principală atribuție asigurarea - la nivelul județului - aplicării și respectării Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice, prefecții din județele Covasna, Harghita și Mureș vor veghea la respectarea ordinii constituționale, inclusiv prin atacarea în contencios administrativ a eventualelor hotărâri ale consiliilor locale privind organizarea unui referendum vizând autonomia teritorială pe criterii etnice în aceste județe.

Totodată, în vederea identificării aspectelor privind săvârșirea unor eventuale fapte de încălcare a legii și a soluțiilor de combatere a acestora, va fi analizată, la nivelul instituției noastre, aplicabilitatea, în legătură cu situațiile de fapt create, a dispozițiilor legale care să le califice din punct de vedere juridic și, după caz, să le incrimineze.

În ipoteza în care vor fi identificate, raportat la situația concretă, elemente obiective suficiente care să justifice aplicarea unor măsuri sancționatorii, Ministerul Internelor și Reformei Administrative va întreprinde, cu respectarea competențelor specifice, demersurile ce se impun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Îl consult pe domnul senator Funar dacă este de acord cu răspunsul primit.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat, Sunt doar parțial mulțumit de răspunsul primit.

Țin să subliniez precizarea pe care a făcut-o reprezentantul Ministerului Internelor și Reformei Administrative:

Consiliul Național Secuiesc nu există în România, nu este înregistrat ca persoană juridică și, atunci, îmi pun întrebarea - și cred că radioascultătorii se întreabă -

de ce în mass-media românească se vorbește despre o persoană juridică inexistentă, de ce Președintele României nu a fost informat și s-a întâlnit cu reprezentanții Consiliului Național Secuiesc, de fapt ai UDMR?

Acesta este fondul problemei: nu există ca persoană juridică nici Consiliul Național Secuiesc, nici Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, este vorba de UDMR, care pregătește aceste referendumuri locale ilegale pentru 30 noiembrie anul curent și la 1 decembrie anul acesta, de Ziua Națională a României, când se împlinesc 90 de ani de la marea Unire de la Alba Iulia, udemeriștii, împreună cu Ungaria și iredentismul maghiar, vor să declare autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc.

Aș vrea să-i fac cunoscut domnului secretar de stat -

cunoscându-i ceva mai bine pe udemeriști, care, așa cum spunea regretatul președinte al Uniunii Vatra Românească, domnul Radu Ciontea, "nu culche niciodată" - că hotărârile de consiliu local vor fi adoptate în jurul datei de 20 noiembrie anul curent, vor fi trimise cu melcul către prefecți, vor ajunge după 1 decembrie 2008, după ce va fi proclamată autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc.

Ca atare, cred că ministerul din conducerea căruia faceți parte, împreună cu celelalte instituții ale statului român trebuie să găsească alte soluții practice pentru respectarea și aplicarea legii, pentru că nu este vorba de modificarea limitelor teritoriale ale unor localități din aceste județe, ci de repetarea scenariului din Kosovo pe pământ românesc.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc pentru intervenție.

 
  Doina Silistru - Tőke István, de la secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Ofer cuvântul domnului secretar de stat István Tőke, pentru a prezenta unul dintre cele șase răspunsuri pe care le are.

   

Domnul Tőke István - secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

Mulțumesc, domnule președinte.

Răspunsul la interpelarea doamnei senator Doina Silistru, legată de sprijinirea producătorilor de fructe și legume.

Pentru informarea corectă a producătorilor agricoli, vă comunicăm că Hotărârea privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar și organizațiilor de producători în sectorul fructe și legume a fost promovată în ședința de guvern din data de 3 septembrie 2008.

Întrucât sprijinul financiar comunitar acoperă cheltuielile realizate de către un grup de producători timp de un an de zile, ca urmare a implementării activităților din planul de recunoaștere, România a recunoscut în lunile ianuarie și februarie 2008 primele grupuri de producători, iar sprijinul financiar comunitar, conform organizării comune de piață, poate fi plătit la timp.

Procedura de acordare a sprijinului financiar comunitar cu privire la grupuri și organizații de producători în sectorul fructe și legume asigură plata sprijinului comunitar și pentru formele de organizare a marketingului recunoscute în anul 2007 de MADR.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog să oferiți celelalte răspunsuri pe care le aveți la dumneavoastră în scris colegilor care au formulat întrebări și interpelări.

Mulțumesc colegilor care au rezistat până în acest moment la dezbateri.

Dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului de astăzi.

Le mulțumesc domnilor secretari.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18.50.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 22 ianuarie 2020, 6:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro