Plen
Sittings of the Senate of September 22, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.84/02-10-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 22-09-2008 Printable version

Sittings of the Senate of September 22, 2008

2. Declarații politice prezentate de domnii senatori:
  2.4 Németh Csaba (UDMR) - declarație politică având ca titlu "Legi și inițiative legislative din 1848";

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Németh Csaba, se pregătește domnul senator Nicolae Iorga.

Domnul Németh Csaba:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Despre anul revoluționar 1848 s-a vorbit mult și în Senat.

În această declarație politică, ce poate fi intitulată "Legi și inițiative legislative din 1848", printre altele mă voi referi și la unele aspecte despre care s-a vorbit mai puțin sau deloc.

Primul document programatic al revoluției maghiare, apărut la 15 martie 1848, "Cele 12 puncte", cuprindea revendicări ca: libertatea presei, exercitarea puterii legislative, executive și judecătorești, egalitatea față de lege sub aspect civic și confesional, impozit general și proporțional, desființarea servituților feudale și controversatul punct, ultimul, unirea cu Ardealul, adică desființarea autonomiei acestei provincii.

Adunarea Țării, Parlamentul Ungariei, în mai puțin de două săptămâni a adoptat 31 de legi, printre care și cele referitoare la desființarea privilegiilor nobiliare și eliberarea iobagilor.

În urma aplicării acestora, mai târziu, în Transilvania țărănimea română a intrat în proprietatea a 1.600.000 iugăre de pământ, fără despăgubire.

Aceste dispozițiuni legale din timpul revoluției au rămas definitive, ele fiind consfințite apoi și de patentele imperiale din 1853 și 1854.

În problema unirii Transilvaniei cu Ungaria, la început, poziția românilor și sașilor nu a fost unitară.

Episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Timotei Cipariu, Alexandru Șterca, preot vicar din Șimleu Silvaniei, Gheorghe Barițiu au considerat că aceasta este posibilă cu anumite condiții.

Gruparea radicală în frunte cu Simion Bărnuțiu și din care au mai făcut parte, printre alții, și Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian și Ioan Buteanu s-a ridicat de la început împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria.

Episcopul ortodox Andrei Șaguna nu s-a pronunțat relativ mult timp în această problemă, sașii din Brașov și Sighișoara s-au pronunțat pentru, iar cei din Sibiu împotriva acestei uniri.

Fac o paranteză și precizez că statutul politico-juridic constituțional al Transilvaniei existent la 15 martie 1848 a fost reglementat prin Diploma leopoldiană din 1691 și prin sancțiunea pragmatică din 1722.

Potrivit acestora, Transilvania istorică a fost administrată separat de Ungaria, în același timp făcând parte din Regatul Ungar.

După adoptarea la 30 mai 1848 a Hotărârii Dietei din Cluj privind această unire, la Pesta s-a întrunit Comisia de unificare, constituită din 24 de membri.

În termenii de astăzi, această comisie s-a ocupat cu armonizarea legislativă.

La lucrările ei au participat ca invitați 5 delegați ai românilor ardeleni, printre care cei mai cunoscuți sunt:

Timotei Cipariu, canonic greco-catolic, profesor lingvist, și Andrei Șaguna, episcop ortodox de Sibiu și apoi mitropolit.

Membrii delegației române, prin vocea lui Andrei Șaguna și a lui Alexandru Bohățiel, au cerut ca drepturile românilor să fie garantate printr-o lege de sine stătătoare.

A fost elaborat de comisie un proiect de lege intitulat "Legea privind asigurarea drepturilor națiunii române în baza egalității".

Delegații români nu au fost mulțumiți cu acest proiect.

În ședințele din 23 și 27 septembrie 1848, acum 160 de ani, comisia a definitivat și adoptat, cu mici modificări, acest proiect de lege în forma elaborată și propusă de delegații români.

La propunerea lui Timotei Cipariu, titlul a fost schimbat în "Legea privind românii din Ardeal".

Acest proiect de lege cuprindea cinci capitole:

  • Capitolul 1 - Despre naționalitate și limbă;
  • Capitolul 2 - Despre administrație și justiție;
  • Capitolul 3 - Despre educație;
  • Capitolul 4 - Despre religie;
  • Capitolul 5 - Despre alegerea reprezentanților.

În urma evenimentelor de la Pesta din ziua următoare, 28 septembrie 1848, a hotărârilor Celei de-a treia Adunări Naționale de la Blaj și a Acordului încheiat la Sibiu între comandamentul trupelor imperiale din Transilvania și Comitetul Național Român, membrii delegației române au părăsit capitala ungară.

Evenimentele au luat alt curs.

În luna următoare, în octombrie, a început tragedia anilor 1848-1849 din Ardeal.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 20 février 2020, 14:02
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro