Plen
Sittings of the Senate of October 6, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.93/16-10-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 06-10-2008 Printable version

Sittings of the Senate of October 6, 2008

10. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției (L403/2008)
 
see bill no. L403/2008

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției.

Legea are caracter de lege ordinară, pentru a nu mai greși aici.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Microfonul 9.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este aici.

Domnul Gabriel Tănăsescu - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Plata sumelor rezultate din titlurile executorii, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiției, presupune pentru bugetul de stat un efort deosebit.

Din acest motiv, se propune reglementarea unei proceduri care să permită eșalonarea plăților rezultate din titlurile executorii.

Proiectul de lege propune, de asemenea, o nouă competență de soluționare a cererilor având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, astfel încât competența de soluționare, în primă instanță, să revină curților de apel, iar recursurile să se soluționeze de Înalta Curte de Casație și Justiție, ideea fiind aceea a organizării unei practici unitare.

În al treilea rând, proiectul de lege propune, totodată, eliminarea din competența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a posibilității de apreciere a existenței unor cazuri de discriminare în cazul măsurilor legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare.

În sfârșit, proiectul de lege stabilește, de asemenea, și unele resurse financiare suplimentare pentru îmbunătățirea capacității administrative a instanțelor și parchetelor, precum și pentru asigurarea în cele mai bune condiții a pregătirii profesionale a personalului din sistemul justiției.

Așa fiind, din sumele provenind din taxele judiciare de timbru, impozitele din onorariile avocaților și ale notarilor publici, precum și ale executorilor judecătorești Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vor asigura resurse necesare pentru cheltuieli de investiții, cheltuieli curente și de capital.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna președinte Norica Nicolai ne prezintă raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 reglementează o serie de măsuri financiare necesare în sistemul justiției.

Raportul comisiei este unul de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri care să permită soluționarea unor aspecte financiare în sistemul de justiție și să permită eșalonarea plăților rezultate din titlurile executorii într-un termen de 18 luni, eliminarea din competența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a posibilităților de apreciere a existenței unor cauze de discriminare în cazul măsurilor legislative adoptate, vizând salarizarea personalului din sistemul bugetar.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a aprobat acest proiect de lege, a solicitat și avizul Consiliului Superior al Magistraturii, care se regăsește în analiza Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Reprezentantul Guvernului este de acord cu amendamentele admise?

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Guvernul nu a fost de acord nici în cadrul comisiei și nu suntem de acord nici acum cu amendamentele comisiei.

Am considerat că termenul de 18 luni este acela de a...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Amendamentele admise am spus.

Sunteți de acord cu cele trei amendamente admise?

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Nu.

Nu suntem de acord.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați fost la comisie când s-a dezbătut?

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Sigur.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun.

Dezbateri generale, luări de cuvânt?

Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Am câteva întrebări pentru distinsul reprezentant al Ministerului Justiției.

O primă întrebare:

Este adevărat sau nu că s-a ajuns la plata acestor drepturi bănești, reprezentând sporuri de 50% la salariu, retroactiv pe ultimii opt ani de zile?

Este adevărat că s-a ajuns la acest spor printr-o decizie irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție din luna martie 2008?

A doua întrebare, corelată cu prima întrebare:

Este adevărat sau nu că după adoptarea deciziei respective - prin care s-a creat un precedent extrem de periculos pentru Parlamentul României -, respectiv prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost anulată o lege votată în anul 2000? Dar trec peste acest aspect care este extrem de important.

Este adevărat sau nu că s-au adresat judecătorii și procurorii la executorii judecătorești care au pus poprire pe conturile instanțelor și, respectiv, sechestru pe sediile instanțelor din România și, ulterior, s-a ajuns la această ordonanță?

A treia întrebare:

Cât este suma care se va plăti angajaților din Ministerul Justiției și Ministerul Public în urma deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție? Din informațiile pe care le am, se apropie de 500-600 de milioane de euro, cel puțin.

Următoarea întrebare:

Această sumă are sau nu implicații asupra inflației din acest an și din anul viitor?

O altă întrebare:

În aplicarea acestei decizii, deficitul bugetar al României va crește cu un procent în acest an sau nu?

Și o ultimă întrebare, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Funar, puneți întrebări legate de lege.

Domnul Gheorghe Funar:

Este legea, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu vă răspunde Domnia Sa la deficit.

Vă rog foarte mult, în legătură cu legea și atât.

Vă răspund eu în legătură cu deficitul. Vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă rog, domnule președinte, și aștept cu foarte mult interes.

O ultimă întrebare, ținând seama de rugămintea indirectă a președintelui nostru:

S-a consultat premierul cu ministrul finanțelor și economiei, cu ministrul justiției și cu Guvernatorul Băncii Naționale a României asupra consecințelor aplicării acelei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau nu? Dacă nu, de ce?

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Vă mulțumesc pentru că mi-ați dat posibilitatea să răspund la întrebări.

În măsura în care țin de Ministerul Justiției, o să încerc să răspund la ele.

În primul rând, au fost cereri de executare înaintate Ministerului Justiției, dar la cunoștința mea nu există măsuri de executare de genul popririlor nici la judecători, nici la procurori.

Într-adevăr, din câte cunosc eu, suma este de 500-600 de milioane de euro.

Cam aceasta ar fi suma, estimativ.

Cred că este retoric sau tardiv să vorbim despre o hotărâre judecătorească care a intrat în autoritatea lucrului judecat.

Ordonanța de urgență tocmai asta urmărește, să soluționeze acele măsuri financiare care ar greva foarte mult bugetul statului.

Cu privire la deficitul bugetar, la consecințele aplicării acestor hotărâri, nu știu, nu este de competența mea.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Cât este influența, domnule secretar de stat?

Domnul Gabriel Tănăsescu:

500-600 de milioane.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Euro?

Domnul Gabriel Tănăsescu:

De RON.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De RON?

Domnul Gabriel Tănăsescu:

De RON.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte Corneliu Vadim Tudor, vă rog.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte, Onorați colegi, Este inexplicabil cum domnul prim-ministru Tăriceanu are un dublu comportament.

Nu am văzut la un om politic din istoria României o asemenea dedublare a personalității cum are domnul Tăriceanu.

Ceea ce nu propune Domnia Sa nu e valabil, ceea ce nu semnează Domnia Sa este antisocial, grevează bugetul de stat și periclitează viitorul României.

Am aici expunerea de motive pe care o semnează domnul Tăriceanu.

În Secțiunea a III-a spune așa: "Impact macroeconomic al acestei ordonanțe de urgență:

Proiectul nu are un astfel de impact".

Doamnelor și domnilor, Dar propunerea de mărire a salariilor cadrelor didactice are impact în viziunea domnului prim-ministru.

Propunerea de mărire a altor salarii la alte categorii socioprofesionale are impact în mintea domnului Tăriceanu.

Merg mai departe. "Impact social: Proiectul nu are un astfel de impact", scrie, sub semnătură proprie, domnul prim-ministru Tăriceanu.

O mărire atât de mare a salariilor - de fapt, plăți compensatorii sau cum poți să spui - nu are impact social, dar mărirea salariilor cadrelor didactice are impact social?!

Iată un dublu standard care, din păcate, caracterizează această guvernare.

Merg mai departe. "Impact financiar asupra bugetului general consolidat".

Domnul Tăriceanu stabilește cu de la sine putere: "Proiectul nu are un astfel de impact".

Probabil că, atunci când a scris și a semnat această expunere de motive, domnul prim-ministru Tăriceanu se gândea că economia funcționează și că motoarele sale duduie.

Nici până acum eu nu știu care anume sector din economia națională funcționează atât de plenar încât să-i permită domnului Tăriceanu să spună că proiectul nu are un astfel de impact.

Dar, atunci, mărirea salariilor la profesori și învățători de ce are un astfel de impact?

Vreau să reflectăm aici - dincolo de aspectul cifric - la problema moralității în politică, la comportamentul domnului Tăriceanu, care este în stare să aducă în fața Curții Constituționale propriii miniștri.

Cel puțin trei miniștri au fost în sală când s-a votat acea mărire salarială despre care se face vorbire.

Era ministrul învățământului, era ministrul pentru relația cu Parlamentul și era ministrul sănătății publice.

Este, de asemenea, fără precedent în istoria politică a României - cel puțin de la 1870 - când un prim-ministru și un șef de partid își aduce în fața magistraturii supreme, la Curtea Constituțională, subordonații și pe linie ministerială, și pe linie politică.

Iată de ce vă spun - indiferent cum va vota Senatul României acum -, trebuie să ne gândim foarte serios dacă acest Guvern merită să termine meciul în picioare.

Iată de ce încă o dată cer - repet, dincolo de substanța acestui vot - plecarea de la guvernare a acestui Executiv care pe ce pune mâna se alege praful.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Vă consult dacă mai sunt intervenții.

Doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi, Nu este vorba de o majorare salarială.

În materie de salarizare, în justiție au intervenit o serie de legi care vizau și acordarea salariului de bază, și acordarea unor sporuri.

La un moment dat, în această succesiune, prin Legea bugetului, o serie de sporuri sunt anulate.

Ca urmare a acestei chestiuni, o serie de magistrați au dat în judecată Guvernul și au obținut hotărâri judecătorești care le acordau aceste sporuri.

Deși această lege a fost abrogată expres, o parte dintre sporuri au fost abrogate expres, au continuat să apară hotărâri judecătorești care acordă magistraților sporuri salariale.

În cadrul unui recurs în interesul legii magistrații au primit un spor de suprasolicitare neuropsihică egal cu 50% din veniturile brute.

În aceste condiții, printr-o succesiune de hotărâri judecătorești s-a ajuns ca o serie de magistrați din România, judecători și procurori, să beneficieze într-un cuantum total de circa 600 de milioane, drepturi salariale care sunt restante.

În aceste condiții, dată fiind situația bugetului Ministerului Justiției, Guvernul ne propune o posibilitate de reeșalonare a acordării acestor drepturi, pentru că ele izvorăsc din hotărâri judecătorești definitive, care este necesar a fi respectate.

Pentru acest lucru, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a propus încă două amendamente, sunt amendamentele colegilor mei Doru Ioan Tărăcilă și Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, care vizează o serie de chestiuni care țin de distribuția fondurilor.

Deci, practic, nu este o majorare salarială, ci o încercare a statului de a face față acestor creanțe pe care judecătorii le dețin în baza hotărârilor judecătorești pentru salarii, o parte întemeiată, marea majoritate însă neîntemeiate.

Aceasta este chestiunea.

În absența unei legi unitare de salarizare, și poate că trebuie să ne gândim foarte serios la această chestiune, justiția este o putere în stat, poate ar trebui să găsim aceeași formulă de salarizare pentru toate puterile, inclusiv pentru Parlament și Guvern, dar, în absența unei viziuni coerente și unitare despre sistemul de salarizare, această lege nu face decât să tempereze excesele și să dea posibilitatea realizării unor hotărâri judecătorești.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Stimați colegi, Într-adevăr, lucrurile stau așa cum a spus doamna senator Norica Nicolai.

Aici este un viciu de fond legat de faptul că de-a lungul timpului, pentru a stimula diferite categorii socio-profesionale, s-a tot venit cu legi speciale și s-a încălcat o scală normală de salarizare existentă în toată lumea.

În multe situații s-a depășit măsura și sporurile acordate depășesc, așa cum nu se întâmplă în alte țări, 50%

din salariul de bază.

Așa apar niște salarii enorme.

Nu vreau să dau exemple aici, că v-ați speria, dar asta este situația la ora actuală și, într-adevăr, va trebui găsită o formulă pentru o lege de salarizare unitară pentru aparatul public pentru viitor.

Aici suntem în fața unui fapt împlinit, legat de faptul că în domeniul salarizării se consideră drepturi câștigate, după aceea s-au anulat...

Este o întreagă poveste și pot să vă spun, cu sinceritate, că această treabă nu a plecat de la Guvernul Tăriceanu.

Noi am dat legile cu acordarea acelor sporuri, prin buget nu le-am mai recunoscut, după care dânșii au mers în instanță și instanța le-a recunoscut.

Norocul este că suma nu este atât de mare - vorba vine -, dar este vorba de 140 de milioane de euro, eșalonați pe doi ani de zile, ar veni circa 70 de milioane de euro pe an, care ar trebui suportate în timp.

Așa am înțeles, că ar fi vorba de 570 de milioane de RON, da?

Domnul Gabriel Tănăsescu:

700 de milioane.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din ce mi s-a spus, nu am calcule la îndemână, dar asta este suma globală care mi s-a dat.

Aceasta este situația. (Rumoare în sală.)

Poftim?

Cine dorește să ia cuvântul?

Da, domnule senator Frunda.

După ce s-au încheiat dezbaterile?

Vă rog.

V-am văzut cu mâna pe sus, v-am întrebat, nu ați vrut să reveniți.

Microfonul 2.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

M-ați inspirat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este un lucru bun.

Domnul Frunda György:

Profit de acest lucru și vă mulțumesc că îmi dați cuvântul.

Domnule președinte, Tot ce a spus doamna senator Norica Nicolai, și ați spus și dumneavoastră, este foarte întemeiat.

Adevărul este că nu avem ce face, dar se pun o serie de probleme pentru ca în viitor să nu se repete aceleași greșeli.

În primul rând, nu este neconstituțional, nu este ilegal, dar, din punctul meu de vedere, este profund imoral ca judecătorii să hotărască contestațiile salariale ale judecătorilor.

Cred că de la tribuna Parlamentului, pe baza egalității puterilor în stat, trebuie spus acest lucru.

Doamna senator Norica Nicolai are dreptate.

Atunci când am adoptat Constituția din 1991, suntem câțiva dintre aceia în sală, și am stabilit principiul egalității puterilor în stat, am spus că președintele Senatului și Camerei Deputaților, prim-ministrul, președintele țării și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, fostă Curte Supremă, trebuie să aibă același salariu, pentru că așa suntem egali.

Ce vedem astăzi? Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție are salariul cam de patru ori cât salariul președintelui Senatului.

Este acest lucru constituțional și moral? După părerea mea nu este.

Oare noi nu am făcut o greșeală profundă când am acceptat să adoptăm majorarea salariilor pe categorii socio-profesionale? Fiecare stat pe cine, scuzați-mi expresia, metafora, gâdilă financiar? Pe judecătorii, procurorii, polițiștii, finanțiștii de care are nevoie?

Nu este oare normal să adoptăm o lege de salarizare a funcționarului public, a judecătorului și polițistului în care să aducem pe toată lumea la același nivel?

Nu este oare - haideți să fim onești cu noi înșine - o declarație populistă și demagogică să cer acum mărirea cu 50% a salariului profesorilor? De ce a profesorilor, și nu a bicicliștilor, parafrazând pe cineva? De ce nu pentru administrația publică centrală? De ce nu egal 10% pentru toată lumea?

La mine au venit foarte mulți oameni, sâmbătă și duminică, care au fost revoltați.

Niciunul nu a fost profesor, dar au fost funcționari de primării care au spus că ies în stradă, medici și asistente medicale care spun că ies în stradă.

De ce cu o lună înainte de alegeri mărim cu 50% salariile profesorilor și nu ne gândim la alții?

Domnilor, haideți să fim onești, campania electorală este campanie electorală, dar minima morală politică ne spune ca promisiunea electorală se fie atât cât se poate face.

Însă, legat de această ordonanță, eu am două întrebări și în sinea mea nu pot vota cu deschidere și cu convingere.

Facem o procedură specială, pentru că au greșit judecătorii, spunem să nu mai meargă la tribunal și la curtea de apel, dar spunem să se meargă la curtea de apel și la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Facem o procedură nouă.

Nu este bine - și pot spune toți juriștii din sală - să facem proceduri speciale pentru cauze punctuale.

Nu cred că în viitor acest lucru va fi bun.

Creăm un precedent periculos și vom reveni cu proceduri speciale și la alte legi.

Nu este normal ca în primă instanță să judecăm la curtea de apel și pe urmă la Înalta Curte de Casație și Justiție.

A doua observație.

Domnule președinte, Nu cred că este normal să modificăm legea privind această Agenție pentru Combaterea Discriminării.

Avem o lege-cadru, o lege organică care stabilește atribuțiile acestei agenții.

Să venim acum și să îi tăiem din atribuții, să nu se implice în salarizarea lor printr-o ordonanță, iarăși nu este potrivit.

Această agenție a lucrat bine până acum, nu a intervenit intempestiv, nu a intervenit acolo unde nu este cazul.

Eu cred că această prevedere ar trebui să lipsească din ordonanță.

Vă mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da.

Domnule senator Nicolae Iorga, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte, Stimați colegi, O primă problemă pe care doresc să o ridic în fața dumneavoastră este aceea că la dezbaterea bugetului de stat pentru anul 2008, când lucram în comisii, cu simț de răspundere, nu m-am putut abține să nu îi întreb pe niște reprezentanți ai unor ministere, printre care și reprezentanții Ministerului Justiției, de ce este prevăzută - și aici îmi permit să o contrazic pe distinsa mea colegă Norica Nicolai - în bugetul de stat la ministerul respectiv, pot fi verificat, o sumă exorbitantă pentru - și îmi permit să citez din memorie -

"plata unor sume de bani obținute de magistrați conform unor hotărâri judecătorești rămase definitive, referitoare la plata unor drepturi, sporuri neacordate".

Am întrebat atunci: bine, dacă oamenii au câștigat în instanță, ceea ce este perfect legal, au câștigat pentru că aveau dreptate, cineva le-a făcut o nedreptate, atunci de ce să luăm noi din banii tuturor contribuabililor români și să astupăm aceste găuri, și nu se iau acești bani de la cei care, miniștri, secretari de stat, directori, contabili-șefi și așa mai departe...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și parlamentari, domnule senator Iorga.

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte, vedeți?, avea dreptate domnul președinte Corneliu Vadim Tudor, și parlamentari.

Sunt de acord cu dumneavoastră, dar de ce nu s-au imputat acele sume celor vinovați? Deci există la bugetul de stat - nu puteam lăsa țara fără buget, nu este așa? -, la ministerul respectiv și la alte ministere sume tocmai pentru acest lucru.

Acum voi trece la a doua problemă și, dezvoltând raționamentul distinsului coleg, domnul Frunda György, care se întreba de ce li s-au mărit salariile profesorilor, și nu bicicliștilor, pe mine mă duce gândul, iertați-mă, puțin mai departe.

Păi cum să nu le dăm magistraților? Cine sunt președinții birourilor electorale județene și la secțiile de votare în majoritate? Nu cumva, întreb și eu, așa, retoric, această sumă mare de bani se dă pentru ca domnul Puiu Hașotti să aibă dreptate când îi spunea, adineauri, domnului senator Corneliu Vadim Tudor că îi va fi dor de noi în Parlament?

Nu îți va fi dor de noi, domnule Hașotti, stai liniștit!

Este o problemă pe care o ridic, repet, ducând mai departe raționamentul, excelent de altfel, distinsului meu coleg, domnul Frunda György.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, haideți să nu deplasăm subiectul. (Discuții în sală.)

Doresc să vă spun că v-a lăudat, nu înțeleg de ce v-ați ridicat de pe scaun. (Domnul senator Corneliu Vadim Tudor cere drept la replică.)

Aveți...

Vă dau cuvântul la sfârșit.

Haideți să nu trecem la proiectul de lege cu profesorii.

Lucrurile nu stau chiar așa cum spuneți dumneavoastră.

Majorarea salariilor profesorilor cu 50% a fost propusă acum un an și jumătate... (Intervenție a domnului senator Corneliu Vadim Tudor.)...pentru că un an și jumătate a zăcut în Parlament.

Domnule senator Alexandru Athanasiu, vă rog. Microfonul 3.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte, Distins Senat, Privind cu luciditate chestiunea în dezbatere, aici nu este vorba de a discuta despre sistemul de indemnizare al magistraților, ci despre modul în care, pe baza unor hotărâri judecătorești a căror deficiențe de fond le voi releva, sper eu, convingător și succint, se pune problema calendarului de plăți către judecătorii beneficiari ai unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Ce este de discutat aici?

Îmi pare bine că domnul senator Frunda este încă prezent, pentru că, fiind și dânsul jurist, va înțelege, ca de altfel toată lumea, ceea ce vreau să spun.

Nouă nu ne trebuie o lege unitară de salarizare, doamnelor și domnilor.

Asta ar dovedi, dacă o susținem atât de tare, o profundă ignoranță a acestui Senat.

Există o asemenea lege - când aud că se cere o lege unitară de salarizare, ca profesor de dreptul muncii și ca om care predau de vreo 20 de ani această disciplină, mă umflă râsul -, există Legea nr. 154/1998, care a stabilit pe categorii de demnități publice indemnizații pentru puterea legislativă, pentru cea executivă și pentru cea judecătorească.

Ce s-a întâmplat? Ministrul justiției din acea vreme a introdus o perversiune în acel sistem care stabilea că pentru autoritățile publice salarizarea se face pe bază de indemnizații fără sporuri, de aceea banii care se iau de către parlamentari astăzi sunt sub forma unei sume fixe, numită indemnizație.

Așa erau indemnizați și magistrații.

Ministrul acelor vremuri, coleg cu mine de catedră, domnul Valeriu Stoica, pentru a îmbuna magistrații..., pentru a îmbuna magistrații nu știm pentru ce scopuri, a introdus la magistrați sporuri salariale, pe lângă indemnizație, ca și cum la parlamentari, de pildă, s-ar introduce sporuri de vechime, de stres psihic și așa mai departe. (Discuții.)

De aici a apărut, ca să știm etiologia fenomenului, că altfel vorbim pe deasupra, de aici a apărut acest proces judiciar multiplicat cu toți magistrații care au dat în judecată Guvernul, care prin legi ale bugetului succesive a suspendat plata acestor sporuri.

Acum că știm fotografia lucrurilor - că este bine să știm! -, iată situația exactă de unde au apărut aceste salarii mari ale magistraților: prin introducerea nelegală a unor sporuri într-un sistem de remunerare din care, prin ipoteză, le eliminase pe ideea că trebuie indemnizați cu sume fixe.

De aici cavalcada de procese, de plăți și, acum, discuția noastră de etapizare a restituirii banilor cuveniți judecătorilor în viziunea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Domnule președinte, Distins Senat, Avem de-a face cu o situație extrem de paradoxală, dacă nu chiar rizibilă.

Noi aici trebuie să rezolvăm o ordonanță care nu mai poate crea, la rândul ei, discriminare, pentru că unii au fost satisfăcuți de aceste drepturi.

Nu putem să ne opunem acestei ordonanțe, pentru că a ne opune ordonanței ar însemna că cei mai iuți de picior pe hotărâre judecătorească au fost serviți, au primit banii, iar ceilalți nu-i mai primesc.

Abia acum am discriminat la puterea a doua.

Ceea ce însă trebuie să rămână în atenția noastră, ca for nu numai legislativ, dar și politic, este că Guvernul nu a făcut nimic pentru a ataca nelegalitatea acelei hotărâri, a acelei legi de salarizare specială a magistraților, și iată cât de ironic este timpul, cum se răzbună el mult mai târziu împotriva aceluiași Guvern delăsător.

Deci el nu a luat măsuri pentru a pune la punct salarizarea remunerării demnitarilor care au fost "discriminați" prin faptul că, iată, parlamentarii nu primesc sporuri, magistrații primesc sporuri, ceea ce este absolut aberant și caraghios într-un stat de drept.

Acum însă a venit nota de plată, factura, s-a dat drumul la gaz și lumea vrea banii, pentru că s-au lăsat ani întregi fără o intervenție legislativă.

Este datoria, așadar, a Parlamentului, pentru că de Guvern ne-am lămurit.

Domnul prim-ministru, ca de obicei și mai ales în ultima vreme, invoca salariile mari ale magistraților, neobservând că supărarea dumnealui nu trebuie să fie una doar de ordin moral, nu doar din viscerele sensibile ale dânsului se trezește un sentiment de revoltă, ci trebuia să se uite că este nelegală acea lege de salarizare a magistraților și că intra în misiunea sa instituțională să facă îndreptările cuvenite, așa cum zilnic ne bombardează cu ordonanțe de urgență, România fiind, nu știu, "un azil de noapte" gorkian sau, eu știu?, o cantină socială în care urgenta nevoie este prezentă zilnic în viața noastră.

Păi să mai lase ordonanțele de urgență, care oricum sunt o delegare legislativă de sorginte excepțională, și să se ocupe să îndrepte legislația care astăzi, cu mâna Parlamentului, trebuie să fie îndreptată neexistând soluția alternativă.

Deci legea salarizării magistraților trebuie îndreptată, pentru că este nelegală, iar noi, ca Parlament, ca organ legislativ, să cumpănim cu acuratețe atunci când vrând să-i favorizăm pe unii îi defavorizăm pe alții.

Și aș mai spune ceva colegului Frunda...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Haideți să ne oprim, stimate coleg, vă rog.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu, nu, mai trebuie totuși spus ceva, pentru că...

Nu...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte, Pentru că domnul senator Frunda a avut pitorescul și eleganța derapajului în alte domenii, permiteți-mi să-i răspund și eu că a pune velocipedul și asociația posesorilor de velocipede alături de profesori mi se pare o îndrăzneață metaforă sau comparație, ca să fiu corect cu figurile de stil literare, iar, pe de altă parte, dacă se scoate din competența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării chestiunea salarizării, nu ar fi nimic greșit, deoarece discriminarea în materie de salarizare - așa cum o spune și Organizația Internațională a Muncii printr-o convenție pe care o pot pune la dispoziție colegului Frunda - se referă la aceeași muncă desfășurată în aceleași condiții.

Aici este vorba despre pronunțarea asupra drepturilor salariale din punctul de vedere al organismului judiciar - cum este cazul nostru, în speță - care se pronunță cu privire la drepturile magistraților.

Deci este o cu totul altă problemă decât principiul nondiscriminării în materia salarizării.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Haideți să ne oprim aici. (Rumoare, discuții.)

Domnul Frunda György (din sală):

Nu.

Nu, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, altfel începem să...

Nu suntem la niște dezbateri politice.

Doamna Verginia Vedinaș (din sală):

Este o chestiune de fond!

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

Vă rog.

Insist! (Rumoare, discuții.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să înțelegeți foarte bine...

Imediat vă dau cuvântul.

Aveți drept la replică.

Nu am renunțat să vă dau cuvântul. (Rumoare, discuții.)

Vă rog.

Numai o secundă...

Vreau să vă spun că sunt de acord cu punctele de vedere exprimate aici, în general, însă haideți să nu dăm la o parte vina Parlamentului.

Toate aceste sporuri au fost aprobate de Par-la-ment, să fie foarte clar! Deci haideți să nu ne dăm la o parte de la răspunderea pe care o avem, indiferent că am fost sau nu am fost pe timpuri...

Asta-i viața!

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

Domnule președinte, tot noi suntem de vină!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Puteam să spunem că nu suntem de acord.

Sigur, a fost majoritatea parlamentară, nu că au votat toți, dar Parlamentul a dat votul.

Bun.

Vă rog să ne oprim aici.

Domnule senator Frunda, mai doriți să spuneți ceva?

Aveți un drept la replică două minute.

Vă rog, domnule senator.

Drept la replică două minute, domnule Frunda.

Vă rog să nu mai pomeniți nume, că pe urmă nu mai terminăm până la 7 diseară.

Domnul Frunda György:

Domnule președinte, pomenesc numele domnului senator Athanasiu... (Rumoare, discuții.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi pare rău că v-am dat cuvântul, vă rog să mă credeți.

Domnul Frunda György:

Nu.

Domnule președinte...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi pare rău că v-am dat cuvântul.

Altădată nu mai fac greșeala asta.

Vă rog, vorbiți. (Discuții.)

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, nu înțeleg vehemența cu care am fost atacat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ei! Comparați bicicliștii cu profesorii, din cauza asta ați fost atacat.

Domnul Frunda György:

Și eu știu că există o lege care reglementează veniturile, care este unică, știu că se acordă indemnizații diferite, dar, dacă pe o singură bază legislativă permitem ca indemnizațiile în diferite sectoare să fie diferite, înseamnă că nu mai am o măsură unitară, ci că am o măsură discriminatorie.

Este adevărat că a existat întotdeauna principiul remunerării egale la muncă egală și îmi aduc aminte de acesta. Știu că acum Convenția Europeană vorbește despre remunerarea egală pentru aceeași muncă în aceleași condiții, dar să nu uităm că această Comisie pentru Combaterea Discriminării a intervenit la cererea grefierilor de ședință, care au spus că nu este corect ca, atunci când judecătorilor le cresc salariile, grefierilor, care fac aceeași muncă în paralel, la alt nivel, să nu le crească salariile. Și mi se pare normal ca în asemenea cazuri să existe un consiliu independent, din afară, autonom, care să poată interveni și să ceară reglementarea în justiție.

Și, dacă este vorba de o problemă politică, domnule președinte, ați avut dreptate.

Este adevărat că UDMR în perioada 2000-2004 a susținut Guvernul PSD atunci când s-au votat multe dintre aceste lucruri... (Discuții.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu "ați susținut", erați la guvernare.

Domnul Frunda György:

Am susținut din Parlament, nu am fost la guvernare, din păcate, domnule președinte, dar poate aveți ocazia, din noiembrie, să vă reparați greșeala și să ne chemați la guvernare.

Nu este nicio problemă, dar atunci am greșit și noi când am votat împreună cu PSD-ul, dar cred că domnul senator, care a fost atunci coleg de guvern cu domnul Athanasiu și era ministru în același guvern, și cum acesta a fost un proiect de lege elaborat și înaintat de Guvern Parlamentului, dacă avea această atitudine morală corectă, trebuia să o facă atunci în Guvern și să se opună unei asemenea reglementări.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu era atunci în Guvern. (Rumoare, discuții.)

Domnul Frunda György:

A te opune la 6 sau 8 ani după aceea...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Frunda, vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Frunda György ...mi se pare că este deplasat..., susținut teoretic...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, mulțumesc foarte mult. (Rumoare, discuții.)

Domnule Frunda!

Domnul Alexandru Athanasiu (din sală):

În 2000 nu eram la guvernare! (Rumoare, discuții.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Athanasiu, vă întâlniți cu domnul Frunda și discutați pe urmă.

Un minut, domnul senator Hașotti, drept la replică.

Microfonul 2.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă voi face pe plac, nu voi pronunța un nume.

Mi s-a pronunțat numele, dreptul la replică este următorul:

Nicolae Iorga a ținut un discurs istoric.

Cât privește observația domnului senator Frunda față de un alt coleg senator, era membru al Guvernului și știu că deciziile în Guvern se iau prin consens.

Atunci nu a avut o astfel de atitudine, dar sunt de acord cu unele dintre chestiunile remarcate aici cu multă elocvență de un coleg senator, nu-i pronunț numele, așa cum ați cerut. (Rumoare, discuții.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Ne oprim aici.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu.

Vă rog.

Jumătate de minut...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Microfonul 3.

Un minut drept la replică.

V-a pomenit domnul Frunda.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Amintind niște vorbe care s-au spus tot sub o aulă parlamentară românească, dar undeva lângă Mitropolie, în care A.C.

Cuza spunea cuiva că frumusețea nu scuză prostituția, așa nici eu nu pot primi cu deplină liniște - eu știu? - lauda domnului președinte de grup, apropo de elocvență mea, dar, în același timp, lipsa de caracter.

Adică este cu multă elocvență spus, împărtășesc, dar, fiind într-un anumit Guvern, după 8 ani până și unele crime se prescriu, așa că nu mai poți dumneata să le invoci ca un mod de a te apăra.

Fac o singură precizare, acel act normativ de care vă vorbesc s-a adoptat în anul 2000.

Verificați componența Guvernului în anul 2000, dacă veți găsi numele meu între membrii Guvernului care au promovat acea lege care a fost votată de Parlament...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu.

Ca să punem lucrurile în adevărul lor istoric, știind că este chiar o profesie a președintelui Grupului parlamentar liberal.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, haideți să ne oprim aici.

Intrăm într-o polemică și se transformă în discursuri politice.

Sunt multe lucruri de spus aici.

Fiecare are dreptatea lui.

Cert este un lucru, că sistemul de salarizare, cu toată această cavalcadă de sporuri, a scăpat din mână și va trebui să gândim noi, Parlamentul, dacă nu noi Parlamentul viitor, o formulă la început de an pentru a reglementa situația.

Eu vă spun că sunt și primari care au dat în judecată statul și au câștigat, pe lângă indemnizație, sporul de vechime, ca să vă dau un exemplu. Și au apărut hotărâri definitive, și oamenii și-au primit banii.

Ca să fie foarte clar.

Cine a introdus indemnizațiile, haideți să nu descoperim acum.

Vă spun eu că lucrurile sunt ceva mai delicate.

Supun votului dumneavoastră... (Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.)

Domnule senator Funar, Știu că aveți amendamente, toate sunt ale dumneavoastră.

Luați loc.

Și cele trei amendamente admise tot ale dumneavoastră sunt, o să le discutăm, dar vreau să rețineți un lucru, vreau să înțelegeți.

Vreți, nu vreți, statul tot plătește, numai că aici este vorba de o eșalonare.

Sunt hotărâri definitive.

Până vom găsi o formulă ca instanța să nu judece, că e incompatibilitate, e vorba de propriile interese...

Vom vedea la Constituție cine poate să judece un litigiu în astfel de situații.

Avem trei amendamente admise, stimați colegi.

Reprezentantul Guvernului, de acord cu ele?

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Nu suntem de acord.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu.

O luăm de la capăt.

Prevenirea și sancționarea formelor de discriminare...

O luăm de la capăt.

Art. 1.Să vedem ce are Guvernul împotrivă.

Deci art.V, amendament propus de domnul senator Gheorghe Funar, respectiv abrogarea acestui articol.

Amendamentul este acceptat de comisie.

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Ideea era să facem pe 18 luni eșalonarea acestor sume de bani pentru a degreva Guvernul.

Înțeleg că amendamentul este pe 12 luni.

Acesta era motivul nostru la primul amendament al comisiei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să vă spun că la articolul acesta la care fac eu referire nu este vorba de 18 luni.

Eu v-am întrebat de cele trei amendamente admise. 18 luni este la amendamente respinse, unde domnul senator Funar vrea 36 de luni și dumneavoastră propuneți 18 luni.

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Mă scuzați, nu am înțeles întrebarea.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Deci sunteți de acord cu amendamentele admise.

Trecem la amendamentele respinse.

Domnule senator Funar, vă rog - microfonul 2 -, dar foarte rapid.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, În mod corect, nu ar trebui să existe niciun termen pentru a pune în aplicare aceste hotărâri judecătorești irevocabile.

Și aici sunt de acord cu dumneavoastră, domnule președinte al Senatului României.

Noi, Parlamentul, riscăm să creăm un alt precedent, să încălcăm din nou regula, să dăm un termen de punere în aplicare a unor hotărâri judecătorești.

Ținând seama de dificultatea în care se află Guvernul, cu toate că fac parte dintr-un partid de opoziție, dar pentru a ajuta și profesorii, și medicii, și funcționarii publici să aibă bani pentru majorarea cu 50% a drepturilor bănești, am propus eșalonarea pe 36 de luni, de la 18 luni la 36 de luni.

Logic și practic, nu ar trebui să existe niciun termen de eșalonare, Guvernul să plătească imediat cele 500-600 de milioane de euro.

Atâta este suma.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți niște informații de la servicii? Aruncați niște cifre...

De unde ați luat 500-600 de milioane de euro?

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte al Senatului, Răspunzând la întrebarea dumneavoastră, cifra este și mai mare.

Am fost destul de rezervat.

Numai la rectificarea de buget de zilele trecute s-au alocat, după plățile făcute mai devreme, peste vară, încă 700 de milioane de lei.

Asta înseamnă circa 200 de milioane de euro și rămân de plată, în continuare, alte sume.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, Aruncați niște sume care mie îmi sparg timpanele.

Dumneavoastră știți ce înseamnă 700 de milioane de euro? Cum puteți arunca așa asemenea cifre, domnule?!

Este aproape 1% din PIB.

Dacă vreți o cifră exactă, 0,8%.

Cum spuneți că acordurile acestea duceau la 700 de milioane de euro?!

Cât este, domnule secretar de stat?

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Nu știu, domnule președinte, să vă spun exact, în acest moment, cât este. Știu că este în jur de 700 de milioane de lei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

700 de milioane de lei înseamnă 200 de milioane de euro, nu 700 de milioane de euro.

E o sumă incredibilă, domnule Funar.

Jonglăm cu niște cifre...

Auzeam și pe la televiziuni, referitor la salariile profesorilor, 3-4 miliarde...

Nu sunt, domnule.

Sunt 900 de milioane de euro la nivelul unui an întreg, dar se aruncă cifre așa, în disperare.

Deci propuneți 36 de luni în loc de 18 luni.

Guvernul vrea să păstreze 18 luni.

Când a apărut ordonanța aceasta, stimate coleg? Are vreo 6 luni, nu?

Domnul Gabriel Tănăsescu:

18 luni propusese Guvernul și atât era...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Când a intrat în vigoare ordonanța? E o ordonanță aici.

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Da. A intrat în vigoare ordonanța și noi...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Când?

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Pe 20 iunie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

20 iunie. Deci au trecut deja 3 luni.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul senator Funar, cu 36 de luni în loc de 18 luni, cât era în textul ordonanței.

Vă rog să votați.

19 voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, 7 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul nr. 2.

Domnule senator Funar, vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Sper ca acest amendament să fie aprobat.

Am propus eliminarea art.IV, în care inițiatorii le-au făcut cunoscut ordonatorilor de credite că au obligația să respecte legea.

Nu cred că este cazul să acceptăm ca în textul de lege să se scrie așa ceva, și anume că ordonatorii trebuie să respecte legea.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Comisia a respins acest amendament.

Vreau să vă spun că pe fond domnul Funar are dreptate.

Aici avem Legea finanțelor publice, care spune acest lucru pentru toți ordonatorii de credite - principali, secundari sau terțiari.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Funar de eliminare a textului. (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Adică nici nu face rău, dar nici nu ajută, pentru că avem reglementare generală.

32 de voturi pentru, 12 împotrivă, 3 abțineri.

Nu este concludent.

Reluăm votul.

Supun votului dumneavoastră...

Rog toată lumea să voteze.

Am pierdut o oră și jumătate cu acest proiect de lege.

Vă rog să votați.

Deci a propus eliminarea unui text care se găsește în Legea finanțelor publice.

42 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 5 abțineri.

S-a acceptat eliminarea articolului.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

47 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, o abținere.

S-a adoptat raportul.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

46 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 4 abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Din sală:

Listă, vă rugăm!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Listă pentru PRM.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 8 décembre 2019, 0:26
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro