Plen
Ședința Senatului din 20 octombrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.102/30-10-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 20-10-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 20 octombrie 2008

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15.45.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna senator Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii senatori Ivan Cismaru și Daniel Ilușcă, secretari ai Senatului.

  Viorica Georgeta Pompilia Moisuc (PRM) - declarație politică având ca titlu Ce este și ce face Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului?;

Doamna Norica Nicolai:

Doamnelor și domnilor senatori, în prima parte avem declarații politice.

O invit pe doamna senator Viorica Moisuc să-și prezinte declarația politică. Vă rog, doamna senator.

   

Doamna Georgeta Pompilia Viorica Moisuc:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează: "Ce este și ce face Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului?"

Dintre zecile de instituții-sinecure apărute în ultimii patru ani pe lângă Guvern, Președinție, ministere etc, îmi opresc atenția în cele de mai jos asupra Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, cu adresa în București, strada General Praporgescu, nr. 33.

De ce această alegere? Pentru motivul că instituția amintită s-a crezut îndreptățită să aducă pe piață și așa supra-saturată de tot felul de manuale de istorie - unul mai prost decât altul - un așa-zis manual pentru licee, intitulat "O istorie a comunismului din România", editura POLIROM, București, 2008 (189 de pagini).

Înainte de a mă referi, foarte scurt, la acest așa-zis manual, care ar trebui retras de pe piață cât mai repede cu putință, voi da câteva date extrase de pe internet despre institutul sus-menționat.

Înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 1727/21.12.2005, institutul are în prezent 19 cercetători și un mare număr de colaboratori externi. Comitetul director, numit de prim-ministrul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, este alcătuit din: președinte, în persoana unui "istoric" despre existența căruia am aflat de la televizor, anume Marius Oprea, director general - din aceeași categorie - Stejărel Olaru și secretar general, ziarista Lucia Hossu-Longin. Există și un consiliu format - citim în prezentarea institutului de pe internet - din "11 personalități ale societății civile, numite tot de prim-ministru.

Cine sunt "personalitățile"? Iată-le: Petre Mihai Băcanu, Ștefan Bianu, Doina Cornea, Dennis Deletant, Constantin Ticu Dumitrescu, Radu Filipescu, Radu Ioanid, Gabriel Liiceanu, Marius Oprea, Cristian Pârvulescu, Andrei Pleșu. Este momentul să ne reamintim că personalitățile din conducerea institutului, cercetători și colaboratori ai acestuia, autorii așa-zisului manual fac parte și din Comisia Prezidențială Consultativă pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, condusă de Vladimir Tismăneanu, personaj mai mult decât controversat, semnatar al Declarației de la Budapesta din 16 iunie 1989, document de o gravitate fără precedent care neagă conceptul de stat național-unitar, suveran și indivizibil al României, susținând, printre altele, "reprezentarea politică autonomă" a Transilvaniei.

Consider, de altfel, că sintagma "societate civilă" ar trebui o dată și o dată supusă unei largi dezbateri publice pentru a se pune capăt acestui abuz impardonabil săvârșit de un grup de oameni care, în numele unor principii pe care, de fapt, nu le au, și-au arogat dreptul de a judeca, de a da sentințe, de a formula concluzii definitive asupra unor fapte și fenomene care privesc întreaga națiune română.

Ceea ce ridică multe semne de întrebare este existența Serviciului de investigații speciale al acestui institut, serviciu condus de Stejărel Olaru care lucrează în cooperare cu Parchetul General. În 2007, această cooperare s-a materializat în investigații în cimitirele de la Sighetul Marmației, în Insula Mare a Brăilei, la Bistrița-Năsăud, la Hunedoara, în sute de sesizări făcute la Parchet privitor la cercetarea unor presupuse acte teroriste sau asasinate săvârșite de Securitate. Institutul mai cooperează, pe lângă Parchetul General, cu Fundația "Memoria", cu "Academia Civică", cu Administrația Națională a Penitenciarelor și cu Grupul pentru Dialog Social. Producția "științifică" rezultată din această intensă cercetare s-a materializat în câteva lucrări despre elitele comuniste înainte și după 1989, despre necesitatea condamnării comunismului, despre formele de represiune comuniste, experiențe carcerale etc.

Singurul buget adus la cunoștință prin internet societății "necivile" de către elitiștii institutului este cel pe anul 2006, aprobat prin Hotărârea Guvernului din 16 martie 2006, în valoare de 60 de miliarde de lei vechi. Mai mult decât atât nu trebuie să știm.

Mai aflăm că s-au cheltuit, tot în 2006, 25.000 de lei noi pe salarii, 29.000 de lei pe delegații, 15.000 de lei pe sporuri de vechime, 1000 de lei pe salarii de merit, 16.000 de lei pe indemnizații de conducere. De asemenea, o mare sumă de bani s-a cheltuit pe mături și materiale de curățenie. Dar până la 6.000.000 de lei noi ce s-o fi făcut cu banii? Așadar, cifre care nu spun mai nimic despre cheltuielile reale. De altminteri, despre bugetele pentru anii 2007 și 2008 nu ni se dă nicio informație.

Pentru ca să-mi fac o idee despre mărimea bugetului acestui institut, am încercat o comparație cu cifrele publicate pe internet de un alt institut asemănător; Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989. Acestuia i-a fost repartizat, în 2005, un buget de 2,4 milioane de lei noi, în 2006 - 3,4 milioane de lei, în 2007 - 2,6 milioane de lei, în 2008 - 1,8 milioane de lei, numărul de salariați fiind de 27. Singura concluzie care se degajă din cele expuse mai sus este aceea că se impune de urgență un control amănunțit al instituțiilor specializate pe această moșie a "societății civile", ținută cu bani grei de poporul român.

Așa cum spuneam, tipăritura zisă "manual" - cu numele de "O istorie a comunismului din România", aprobată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului prin Ordinul nr. 37444/4 august 2008 al ministrului Adomniței - are ca autori pe următorii: Mihai Stamatescu - profesor de istorie la Liceul "Traian Lalescu" din Orșova, Raluca Grosescu - coordonator al Departamentului documentare și cercetare al sus-menționatului institut, Dorin Dobrincu - coordonator al Comisiei Prezidențiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Andrei Muraru - cercetător al aceluiași institut, Liviu Pleșa - cercetător la CNSAS și membru al Comisiei Prezidențiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Sorin Andreescu - profesor de istorie la Școala Generală Nr.165 din București. Tipăritura este prefațată de Marius Oprea și are drept carte de vizită însoțitoarele referate "științifice" ale lui Dennis Deletant, - diletant în ale istoriei adevărate, dar meșter în "istoria la modă" -, Stelian Tănase, priceput la toate - și Daniela Zaharia, cunoscută ca arheolog.

O discuție pe marginea acestei tipărituri nu este posibilă în spațiul de timp ce mi se acordă. Mă voi rezuma la unele considerații cu caracter general.

  1. Toată cartea este dominată de concepția despre istorie a anilor '50, mistificând sau eludând adevărul istoric.
  2. Titlul "O istorie a comunismului din România" anunță scoaterea din contextul firesc al istoriei românilor și a istoriei universale a perioadei regimului comunist. Este ceea ce se și face în această carte.
  3. Cauzalitatea fenomenului comunismului din România, de la începuturi și până astăzi, este eludată. Se ocolește, cu grijă, rolul Rusiei sovietice, al URSS, al armatei sovietice, al Cominternului în subminarea statului național, unitar român, al tratativelor secrete tripartite din anii celui de al Doilea Război Mondial de împărțire a teritoriilor și sferelor de influență între cele trei mari Puteri.
  4. Relațiile româno-sovietice în această perioadă, cu specificul lor legat direct și indirect de fenomenul comunismului, nu sunt abordate deloc.
  5. Se mistifică deliberat titlul partidului comunist, eliminând cuvântul "din" PCR (în loc de Partidul Comunist din România, secțiune a Internaționalei a III-a, mențiune ce apare o singură dată într-un context vag).
  6. Întreaga perioadă de la 1944 la 1989 este prezentată global și strict negativist pe toate planurile, cu îngroșări fanteziste în domeniul artei, culturii, științei ce dovedesc ori ignoranță - ceea ce, personal, nu cred - ori o antestabilită teză dictată de vreun cabinet interesat în prezentarea poporului român ca ieșind complet îndobitocit din dictatura ceaușistă. Ideea este formulată ca atare chiar în prefață de către Marius Oprea.
  7. Există o confuzie totală între conceptele de: rezistență, exil, disidență, refugiu, opoziție.
  8. Este inexistent calvarul românilor din Basarabia, Nordul Bucovinei, Ținutul Herța în diferitele perioade de ocupație sovietică, precum și sub ocupația ucraineană.
  9. Textul este plin de contraziceri, chiar de la o pagină la alta.
  10. Limba română folosită, distorsionată, cu termeni improprii, îți dă impresia că avem de a face cu o traducere din altă limbă.
  11. Bibliografia oferită eludează lucrări fundamentale ale istoriografiei românești dinainte și după 1989.

La cele de mai sus s-ar putea spune foarte multe alte lucruri. Ce se impune însă cu cea mai mare urgență?

  • Scoaterea de îndată de pe piață a acestei tipărituri care face un deserviciu imens elevilor în ceea ce privește cunoașterea fenomenului comunismului în toată complexitatea lui;
  • Verificarea minuțioasă a activității așa-zis "științifice" a acestei instituții neprofesioniste și parazitare;
  • Verificarea modului în care s-au cheltuit banii publici alocați de Guvern acestei instituții de la înființarea ei și până în prezent.

Pe baza tuturor acestor verificări, Comisiile de specialitate ale Parlamentului României - Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport - să aprecieze activitatea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și să decidă asupra necesității existenței sale în viitor. (Aplauze la Grupul parlamentar al PRM)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Ivan Cismaru (PD-L) - declarație politică având ca titlu Va mai fi sau nu va mai fi?;

Domnul senator Cismaru. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ivan Cismaru:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Va mai fi sau nu va mai fi?".

Până la apariția și dezvoltarea rapidă a științei și industriei informaticii, știința și industria aeronauticii erau componente de vârf ale economiei țărilor puternice. Și România din acest punct de vedere putem spune că intrase în rândul țărilor puternice prin fabrici care începuseră să fie cunoscute în lume și care reprezentau regiuni importante ale țării, ca: Brașov, Craiova, București.

În județul Brașov, Întreprinderea de Construcții Aeronautice din orașul Ghimbav - ICA Ghimbav - s-a specializat în construcția, întreținerea și repararea elicopterelor militare, civile, utilitare. ICA Ghimbav s-a lansat puternic și a devenit o emblemă locală și chiar națională.

A venit revoluția. A început goana după averi. A început privatizarea ca sursă de averi și iată că ICA Ghimbav a scăpat până acum de mâinile rapace ale indivizilor, mai mult sau mai puțin certați cu legea sau cu bunele moravuri și cu bunele intenții. A fost o mireasă curtată de indivizi de marcă: americani, francezi și alții.

Din 1997-1998 i s-a propus să intre într-o asociere cu firma VOLVO pentru a dezvolta în două hale, disponibile pe atunci, producția de autobuze VOLVO cu caroserie din aluminiu pentru producția internă și - de ce nu? - pentru export. Trebuie menționat că autobuzele VOLVO cu caroserie din aluminiu sunt garantate pentru minimum 1000 km în condiții de folosire pe timp de iarnă pe drumuri pe care se aruncă sare.

Atunci, Consiliul Județean Brașov s-a angajat să cumpere 25 de astfel de autobuze produse la ICA Ghimbav și să le lanseze în traficul județean. Totul era gândit ca producția să înceapă cu organizarea tehnologică a unei linii de montaj, urmând ca imediat să se înceapă și lansarea în orizontală a industriei brașovene și din alte județe a producției indigene de componente - ce vis frumos! - mai ales că fabrica de elicoptere nu era afectată cu nimic.

De ce nu s-a înfăptuit? Din cauza altui vis frumos, al managerilor de atunci și anume că vor face un joint venture cu PUMA, EUROCOPTER sau cu mai știu eu cine.

Ambele visuri s-au năruit și acum mireasa nu mai este curtată, ci este scoasă la vânzare și va fi cumpărată. Care va fi prețul, vom afla, dar care va fi soarta miresei este greu de spus.

Pentru ca totul să meargă ca pe roate la vânzare și pentru ca prețul să fie minim, s-au luat toate măsurile pentru a se demonstra că fabrica se confruntă cu probleme financiare deosebite, că nu-și poate plăti nici măcar salariile celor 900 de angajați - rețineți: 900 de angajați! -, oameni cu calificare de invidiat și care vor pleca din țară, în scurt timp, pentru a se angaja în industria Uniunii Europene, fiindcă noi, în mod sigur, nu vom mai produce elicoptere în România, niciodată.

Trebuie știut că armata română nu cumpără elicoptere de la ICA Ghimbav, pentru că "sunt prea scumpe", cu toate că sunt mult mai performante decât cele pe care le achiziționează ei acum. Probabil că fiind jucate la prețuri mai mici, se poate ca fiecare elicopter cumpărat să fie însoțit de o sumă pentru interese personale. Sigur că ICA Ghimbav nu poate vinde elicoptere armatei române în aceleași condiții, fiind firmă cu capital majoritar de stat. Cred că n-ar fi nicio surpriză să se mai descopere vreun dosar cu aventurile achizițiilor armatei, așa cum a fost cu aventurile achizițiilor Poliției Române. Rămâne să se sesizeze Președintele României, pentru că văd că alții nu fac acest lucru.

Revenind la ICA Ghimbav, trebuie să vă mai spun că în 3 noiembrie i se va hotărî soarta. Atunci, probabil, va fi cumpărată de EUROCOPTER. Acum, ICA Ghimbav are o comandă de 30 de elicoptere noi și de reparat 40, lucrări care nu vor mai putea fi finalizate până în data de 3 noiembrie și, probabil, niciodată, având în vedere vânzarea și condițiile în care se vor face aceste documente.

Trebuie avut în vedere că intenția cumpărării nu este de a dezvolta producția la Ghimbav, ci de a-l elimina pe concurentul romând de pe piață, mai ales acum, în derularea crizei economico-financiare în care am intrat și noi. Cu ce se va alege statul român? Cu un preț de nimic, stabilit prin jocurile perfide și crearea de tensiuni artificiale la nivelul salariaților, joc în care au căzut actualii manageri și stăpânul AVAS, cu 900 de familii care vor gusta amarul șomajului, cu pierderi considerabile din cauza încetării producției.

Stau și mă întreb cine a dorit și dorește dispariția Întreprinderii de Construcții Aeronautice Ghimbav. Directorii foști și actuali? AVAS-ul? Ministerul Economiei și Finanțelor? Guvernul României? Sau poate va fi găsit din nou vinovat Parlamentul României. N-ar fi exclus.

Trag, cu această ocazie, un semnal de alarmă pentru Guvernul României, Ministerul Economiei și Finanțelor și AVAS, prin care îi chem să reanalizeze condițiile impuse în documentația de vânzare, așa încât să se vizeze un element de mare importanță, și anume: uzina să-și poată continua activitatea în domeniul de activitate actual, în condițiile în care, iată, are și comenzi, rezolvând astfel și situația existențială a celor 900 de angajați. Este păcat să pierdem și această șansă care, probabil, va fi ultima.

Sesizez, cu această ocazie, și Comisia economică, industrii și servicii a Senatului României, pe domnul președinte Carol Dina, pentru a efectua și dumnealor o analiză a documentației de vânzare. Poate că atunci când gândim mai mulți se greșește mai puțin. Oricum, până acum, această maximă nu a funcționat.

Să ascultăm și glasul disperării celor 900 de familii ai căror membri vor fi trimiși în șomaj, acum, în prag de criză mondială, când șansa găsirii unui nou loc de muncă este mai nesigură ca oricând.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Duca Sr. (independent) - declarație politică având ca temă reprezentarea în Parlament a românilor din diaspora;

Dau cuvântul domnului senator Viorel Duca Sr., pentru a prezenta declarația politică.

Vă rog, domnule senator. Aveți două minute. (Domnul senator Gheorghe Funar se deplasează la masa prezidiului și discută cu doamna vicepreședinte Norica Nicolai.)

   

Domnul Eugen Mihăescu (din sală):

Am anunțat.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Știu că ați anunțat, însă, conform înțelegerii dintre domnul senator și Grupul parlamentar al PSD, are mai mult de două minute. Are cinci minute.

Urmați dumneavoastră, domnule senator Mihăescu, și, după aceea, domnul senator Funar.

 
   

Domnul Viorel Duca Sr.:

Doamna președinte,

Onorat Senat,

Dați-mi voie, vă rog, doamna președinte, să vă mulțumesc, în primul rând, pentru privilegiul ce mi-l acordați de a-mi prezenta declarația politică de astăzi, o declarație al cărei subiect este asemănător celor prezentate în ultima perioadă și al cărei preț plătit față de "stăpânii de până ieri" a fost pierderea candidaturii de senator pentru diaspora, declarație care se referă, în exclusivitate, la peisajul sinistru și lamentabil al unei imagini reale de ignorare și sfidare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor români ce trăiesc în diaspora, acel drept de vot și drept de a alege propriii lor deputați și senatori, despre valoarea cărora, se poate spune că ar reflecta cel mai bine interesele lor, ale tuturor celor ce trăiesc în afara granițelor României.

Cu tot respectul și cinstea ce se cuvin față de acest loc sfânt și prețuit tuturor, nouă, celor care locuim aici, sau celor care, din motive obiective sau subiective au ales să trăiască departe de acest loc numit România, pentru binele și năzuințele multor visuri zămislite de generațiile trecute, prezente și cele ce vor veni după noi, știm cu certitudine faptul că, pentru binele și prosperitatea acestei națiuni, s-a plătit un preț... Ne întrebăm: Cât de mare să fi fost prețul acestei libertăți? A meritat, oare, sacrificiul făcut? Continuăm noi, astăzi, oare, aceleași năzuințe și idealuri pentru noi, copiii noștri, confrații noștri de departe, semenii noștri?

Oricât de multe asemenea întrebări retorice am avea, atât de multe răspunsuri s-ar găsi. Sper să fim pragmatici. Priviți, vă rog, în jurul nostru, chiar aici, în aula acestui Senat. Oare nu s-ar cuveni să ni se plece fruntea în fața acestor onorabili colegi pentru care tortura și temnițele comuniste, cu asprimea lor, n-au putut sugruma și stopa drumul spre noua eră a libertății și democrației, atât de dragă fiecăruia dintre noi? Mă refer aici, în mod exclusiv, la distinsul nostru senator Radu Câmpeanu.

Oare idealul lor, plătit atunci, uneori, chiar cu preț de sânge, n-ar trebui să fie recunoștința faptică a generației noastre de astăzi? La cele văzute și întâmplate sub ochii noștri, în viața politică contemporană, cu precădere, în România pot să afirm cu certitudine existența unei ipocrizii și imaturități politice greu de explicat. Să fie, oare, lipsa de modele? Nu cred. Să fie, oare, aroganța și prostia îngemănate? Probabil. Oare să nu existe voința de schimbare? Oare frica de semeni e o competitivitate a unui fairplay echitabil? Oare prevalarea dreptății și binelui să fie explicația scoaterii la iveală a acestui comportament politic deviant? Oare România este singura țară din Europa zilelor noastre în care cetățenii stabiliți în afara granițelor ei sunt tratați ca cetățeni de second class? Oare ei, compatrioții noștri ce își trăiesc viața departe de țară sunt buni doar atunci când, din câștigurile lor, și acelea dobândite cu trudă, susțin familiile lor rămase în țară? Când lună după lună, mii și milioane de euro sunt depuși în băncile din România, atunci se pot găsi cuvinte elogioase la adresa lor, dar când este vorba să li se recunoască cel puțin dreptul fundamental de a-și exercita obligațiile cetățenești față de țară și semeni, acest drept le este încălcat fără scrupule?

Este adevărat că trebuie plătit un preț pentru orice lucru și faptă. Dacă însă prețul injust-ului față de diaspora este arătat prin îngrădirea și limitarea dreptului de vot impus prin restricționarea unor ordonanțe de urgență ce fac obiectul acestor îngrădiri, atunci, domnilor, este fair și drept ca toți cetățenii români ce trăiesc în diaspora să plătească polița electorală cu aceeași măsură și aceeași monedă, ba chiar cu vârf și îndesat, partidului și guvernării ce-și asumă responsabilitatea și atitudinea ingrată față de diaspora.

Mă simt onorat și privilegiat, în același timp, de a fi fost unul din cei incluși în diaspora română ce a trăit mai mult de 24 de ani departe de casă. Știu foarte bine cu ce probleme și situații conflictuale s-a confruntat și se mai confruntă încă semenii noștri din diaspora când vine vorba de exercitarea drepturilor lor în sediile diplomatice din mai toate țările lumii. Este interesant însă faptul că atenționarea repetată, prin declarațiile politice recente pe tema restituirii dreptului de vot al tuturor cetățenilor români din diaspora, chiar și al celor ale căror pașapoarte românești sunt expirate și recomandarea constituirii centrelor de votare din străinătate în centrele culturale sau locașurile de cult românești au constituit suficiente motive, puerile, de altfel, ale Partidului Național Liberal, de a-mi retrage susținerea politică, pe considerente că aș fi fost, prin cele declarate, împotriva guvernării Tăriceanu. Este mai mult decât un cadou electoral. Este chiar cireașa de pe torul candidaturii mele, dacă aceasta se va întâmpla acum sau în alegerile viitoare.

M-am întrebat retoric: Oare asemenea declarații politice care, în esența lor, au fost, mai degrabă, recomandări de corijare a unei lacune legislative, prin care se observă, fără echivoc, limitarea și îngrădirea drepturilor fundamentale ale concetățenilor români din diaspora, să fi fost chiar atât de necugetate, iar eu să fi făcut greșeli grave încât acestea să motiveze Biroul politic permanent al PNL să invalideze decizia unei Delegații permanente, fără să-mi dea măcar dreptul la apărare sau motivare în acest sens? No comment.

Și totuși, dacă intr-o declarație politică sunt suficiente probe pentru ca autoritatea unei singure persoane, fie ea și liderul unui grup parlamentar, să decidă retragerea suportului politic pentru așa-zise motive subiective, atunci, doamna președinte, onorat Senat, mă întreb: Care ar fi consecințele unei judecăți coerente, când același lider de grup care zice că susține Guvernul,cel puțin teoretic, și totuși cere grupului parlamentar pe care îl conduce să voteze chiar invers decât ceea ce Guvernul solicită? Dacă asta se mai numește susținere guvernamentală de către grupul său parlamentar, atunci, distinși colegi, dați-mi voie să afirm faptul că trăim într-o țară ale cărei legi și logică legislativă se potrivesc de minune cu imaginea unui stat bananier, nicidecum cu a unui stat de drept european. Țara aceasta poate fi numită, indubitabil, "Țara lu' Papură Vouă". Este, într-adevăr, o comedie, o comedie care ți-ar produce, mai degrabă, compătimire față de actorii serioși ai acestei piese. Ce trist că prea multe somități ale acestui neam sunt, cu voie sau fără voie, personajele acestei drame jalnice.

Nu despre comedia ce se joacă, aproape săptămână de săptămână, aici, în arena Senatului sau a Camerei Deputaților vreau să vorbesc. Tragedia ce face obiectul acestei declarații politice este dată de frustrările și încercările nenumărate ale semenilor noștri de a găsi ecoul propriilor voci și propriului geamăt, aici, undeva, în Parlamentul României.

Am primit nenumărate telefoane, e-mail-uri, fax-uri, în ultima vreme, prin care concetățenii noștri români din diaspora fac eforturi disperate ca cineva de aici, din țara aceasta, să le audă vocea, să acționeze prompt la doleanțele lor, să coreleze ceea ce se spune cu ceea ce se face.

Dați-mi voie, doamna președinte, să prezint succint doar câteva spicuiri din e-mail-urile unor persoane provenite din diaspora română: dr. Petru Cocirteu din Ohio, dr. Petru Costea avocat de profesie, locuiește în Huston, Texas, președintele Asociației Familiilor din România, precum și opiniile unui candidat român independent, domnul Doru Crăciun din Michigan.

Iată opiniile Domniilor Lor:

Citez: "Datele din recensământ (census) din Canada și Statele Unite, trebuie folosite pentru stabilirea cifrei de reprezentare. Exemplificarea are ca sursă numere provenite din datele oficiale ale anilor 2000-2001. Numerele reale, actuale, sunt mult mai ridicate. Referitor la Statele Unite, populația diasporei este estimată de surse neoficiale ca fiind de circa 3 ori mai mare.

Guvernul trebuie să asigure, conform art. 5 alin. (2) și art. 5 alin. (3) din Legea nr. 35/2008, cel puțin aceleași drepturi de reprezentare cetățenilor în România sau în străinătate.

Astfel, Canada, cu o emigrație oficială de 60.520 de cetățeni români, în anul 2000, trebuie să beneficieze, conform normei de repartizare, de un deputat, de asemenea, trebuie asigurat un colegiu uninominal pentru Senat.

Statele Unite ale Americii, cu o emigrație oficială de 367.278 de cetățeni români, în anul 2000, trebuie să beneficieze, conform normei de repartizare, de patru deputați și doi senatori.

Guvernul este obligat să asigure mijloacele materiale și logistice pentru crearea de noi centre de votare. Guvernul este obligat să asigure informarea operativă a cetățeanului, pentru a garanta accesul la procesul de votare, eliminând astfel carențele demonstrate permanent în trecut.

Cetățeanul nu trebuie privat de drepturi. Procesul de pedepsire a vinovaților, ulterior înfăptuirii faptei, este o inutilă scuză a incompetenței.

Iată ce spune doctorul Costea: "Recent am primit vești din România: diferite partide politice refuză să valideze candidatura unor posibili candidați din diaspora, pentru că nu îndeplinesc condițiile din art. 16 alin. (3) din Constituția României care spune că doar cetățenii români cu domiciliul în România pot deține funcții și demnități publice în România. Asta înseamnă că cei trei milioane de români din diaspora vor fi reprezentați în Parlamentul României de români care locuiesc în România, nu dintre noi. Asta este o violare a dreptului de a fi ales al cetățeanului român, consfințit în art. 37 din Constituție și a principiului democrației reprezentative prin care parlamentarul trebuie să fie domiciliat în circumscripția electorală pe care o reprezintă".

Doamna președinte, distinși colegi,

Este vremea unui nou început. Sunt vocile compatrioților noștri, sunt frustrările lor, frustrări ce trebuie nu numai auzite, dar și înfăptuite.

Doamna președinte,

Doresc să închei această declarație politică prin atenționarea tuturor candidaților diasporei care vor fi aleși în Parlamentul României că, potrivit legilor în vigoare, legi de-a dreptul ofensive și derogatorii la adresa cetățenilor români din diaspora, deoarece sunt de așa natură conturate încât, potrivit formelor și modelului de interpretate, doar cetățenilor români ce posedă cetățenia și domiciliul în România li se oferă dreptul de a candida, inclusiv pentru diaspora.

În cazul în care vreunul dintre dumneavoastră, distinși candidați din partea diasporei, independenți sau pe listele vreunui partid din România nu aveți buletine emise de către Direcția Generala de Evidență a Persoanelor din România, candidaturile Domniilor Voastre sunt anulate din start. Este un eșec total al acestei guvernări, în ceea ce privește apărarea drepturilor cetățenilor români din diaspora, un joc murdar al unor cercuri de interese care includ și exclud, la propria-i discreție, piesele ce fac obiectul jocului politic.

Toată reforma politică, prin actul votului uninominal, dacă acesta vreodată se va realiza, va primeni clasa politică românească.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

 
  Eugen Mihăescu (PRM) - declarație politică având ca subiect condamnarea definitivă la 15 ani de închisoare a generalului Victor Atanasie Stănculescu;

Dau cuvântul domnului senator Eugen Mihăescu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Eugen Mihăescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Acesta este destinul acestei nații care se lipsește de eroi și nu are demnitate!

După ce l-au adunat și ridicat în slăvi pe tiranul Ceaușescu, l-au împușcat ca pe un câine, l-au aruncat în groapa de gunoi, cei 40 de hoți care au pus la cale asasinatul, au înhățat comoara și de 20 de ani se chinuie să-și ascundă urmele. Acum, nu mai au loc unii de alții și sper să se "măcelărească" între ei, încercând să apuce ce a mai rămas din cașcavalul țării și, mai ales, din cel al Europei.

Cei care l-au trimis la pușcărie pe generalul Stănculescu își vor primi răsplata mai curând decât se așteaptă, dar nu va fi aceea la care speră. L-am vizitat astăzi de dimineață pe general. Mi-a spus că are nervii tari, așa cum i-a avut și în decembrie 1989. Ca general al Armatei Române însă ar fi preferat să fie condamnat la moarte prin împușcare - deși este complet nevinovat - decât să fie umilit de niște nevolnici.

Domnilor senatori, nu am fi fost astăzi pe băncile Senatului, dacă generalul Stănculescu nu ar fi dat ordin pe 22 decembrie 1989, la ora prânzului, ca trupele să se retragă în cazărmi, deși, unii dintre noi, poate, ar fi fost astăzi și pe lângă Ceaușescu să-i lingă tălpile.

"Armata e cu noi!" s-a strigat acum 20 de ani. "Marii ostași nu mor niciodată, spunea Eisenhower. Ei doar se sting".

Vă mulțumesc. (Domnul senator arată spre sală o pagina de ziar)

Așa a fost atunci în toată presa mondială.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Cornelia Cazacu (PD-L) - declarație politică având ca titlu 18 octombrie - Ziua europeană a luptei împotriva traficului de persoane;

Are cuvântul doamna senator Cornelia Cazacu, pentru a-și prezenta declarația politică.

   

Doamna Cornelia Cazacu:

Vă mulțumesc, doamna președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se referă la ziua de 18 octombrie, "Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane".

Cu ocazia sărbătoririi zilei europene de luptă împotriva traficului de persoane, am participat vineri la conferința "Traficul de persoane intern, prezent și viitor", organizată de Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane.

În cadrul acestei conferințe, agenția a lansat campania națională "Banii tăi îmbogățesc pe traficanți, banii tăi ucid suflete", care se va desfășura în perioada octombrie 2008 - iunie 2009.

Scopul campaniei îl reprezintă sensibilizarea opiniei publice asupra consecințelor exploatării sexuale, exploatării prin muncă, cerșetoriei forțate, cunoașterea și respectarea prevederilor legale care sancționează traficul de persoane în toate formele sale. Cu alte cuvinte, campania și-a propus o cruciadă împotriva clienților, consumatorilor de servicii.

Aceasta este prima campanie axată pe clienții traficanților, pentru a-i convinge pe aceștia să nu mai creeze cerere pe piața neagră. Așa cum știm, dacă nu ar exista cerere, nu ar exista ofertă. Odată cu reducerea cererii pentru traficul de persoane, se va reduce, pe cale de consecință, și numărul victimelor acestui fenomen. Un semnal de susținere a campaniei a fost dat de semnarea Protocolului trilateral de colaborare în vederea reducerii traficului de persoane între cei trei mari actori - Guvernul prin Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, sindicatele prin Confederația Națională Sindicală "Cartel Alfa" și patronatele.

Doamnelor și domnilor,

Traficul de persoane reprezintă o încălcare gravă a demnității și libertății drepturilor omului în secolul XXI. Deși pare desprins din scenariile unor filme de groază, traficul de persoane este un fenomen complex al zilelor noastre, un fenomen subteran, cu dimensiuni globale, vinovat de producerea a milioane de drame omenești. Ne-o spun statisticile, dar, uneori, și mărturiile celor care au trecut printr-o astfel de experiență.

La ora actuală, nu se cunoaște numărul exact al persoanelor care au căzut în capcana traficului de persoane, însă statisticile alarmante ale organismelor internaționale arată că persoane traficate sunt în majoritate femei și copii. Traficul de ființe umane a ajuns să fie una dintre cele mai profitabile infracțiuni, pe al treilea loc în lume după traficul de arme și cel de droguri.

Organizația Națiunilor Unite estimează că aproximativ patru milioane de indivizi, majoritatea fete și femei, sunt transportate anual în și între țări, în scop de trafic.

De asemenea, în fiecare an, peste 500.000 de femei sunt victimele traficului în Uniunea Europeană. Traficul uman este un subiect tabu în cele mai multe țări, printre care se numără și România.

Din păcate, însă, mulți neagă existența problemelor de acest gen. Nu există țară care să nu fie afectată de acest fenomen, fie că este vorba de o țară de origine, de tranzit sau de destinație sau chiar a tuturor celor trei forme, după cum este cazul României.

Cu îngrijorare, constatăm că și țara noastră se confruntă cu acest fenomen care a luat amploare, deși cifrele referitoare la numărul de persoane traficate diferă uneori, mult, de la o sursă la alta, ele confirmă o realitate extrem de îngrijorătoare. Traficul de persoane înseamnă înainte de orice multe, prea multe tragedii umane, vieți distruse pentru profitul traficanților.

În ciuda faptului că dimensiunile fenomenului traficului de persoane, așa cum reiese din datele oficiale, se păstrează la cote îngrijorătoare, în raportul prezentat de agenție se arată că este în scădere, cu 1.780 de victime identificate în 2007, față de 2.285 în 2006, iar în primele nouă luni ale anului 2008 au fost înregistrate 114 cazuri de victime. Dintre acestea, 69% au fost minori, 80% femei, iar 61% au fost traficate în mediul intern.

Numărul victimelor cu vârste peste 25 de ani a crescut față de anii trecuți, acestea fiind supuse mai ales la muncă forțată. Majoritatea acelora aflați în astfel de situații sunt bărbați.

Totodată, exploatarea sexuală a scăzut în amploare fiind sub nivelul muncii forțate. Conform datelor statistice, femeile par să reprezinte în continuare categoria cea mai vulnerabilă la traficare, chiar dacă numărul victimelor de gen feminin, identificate în anul 2007, a scăzut, comparativ cu anii anteriori. Ele au fost îndeosebi victime ale exploatării sexuale, dar prezintă ponderi importante și în cadrul altor forme de exploatare.

În România, au fost identificate aproximativ 50 de victime în fiecare județ, acestea fiind trimise mai ales în Italia și Spania, dar și Cehia, unde s-a înregistrat o explozie a muncii forțate, Grecia și Germania, în special, pentru cerșetorie.

Țara noastră ocupă locul 4, după Spania, Italia și Grecia, la capitolul exploatării persoanelor, devenind nu numai țară de origine a traficului, ci a ajuns să dezvolte și un trafic intern, potrivit raportului agenției. Traficul de persoane este un pericol social, cu urmări deosebit de grave, care lovește în demnitatea persoanei, degradează societatea umană, depersonalizează omul, îl distruge fizic și spiritual și îl transformă în sclav, într-o marfă, care nu mai are valoare ca persoană, ci ca producător de profit.

Traficul de ființe umane reprezintă o activitate ilegală, dar, pentru care există totuși și cerere, și ofertă. O țară cu o cerere semnificativă joacă un rol la fel de mare în traficul de persoane, ca și țara de origine. Traficul produce dezechilibre grave în valorile societăților noastre. Păstrând vechi inegalități, femeile și copiii, sunt văzuți ca bunuri comerciale. Banii obținuți prin traficul de ființe umane subminează credința în valoarea reală a muncii. Traficul, în scopul exploatării sexuale, mai are și un anumit procent de consens din partea victimelor.

De aceea este necesar să recunoaștem că există un anumit număr de femei care sunt conștiente de alegerea făcută și de condițiile în care vor trăi și vor lucra.

Există și situații când victimele sunt răpite de pe stradă sau din spații publice de distracție și urcate forțat într-o mașină. În aceste cazuri extreme, recrutorii vizează tinere cu o condiție materială modestă sau despre care au informații că provin din familii dezorganizate, contând pe faptul că nimeni nu se va interesa de dispariția lor.

Dar și mai îngrijorătoare este situația copiilor care ajung victime și suferă abuzuri de toate felurile, ceea ce poate fi considerată o crimă împotriva viitorului umanității.

Doamnelor și domnilor colegi,

Venind în întâmpinarea victimelor și familiilor acestora, trebuie să le oferim nu doar sfaturi bune, sprijin moral și asistență socială, medicală, juridică, ci trebuie să ne implicăm activ în această campanie.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Emil Răzvan Theodorescu (PSD) - declarație politică având ca temă diminuarea salariilor membrilor Filarmonicii George Enescu din București;

Dau cuvântul domnului senator Răzvan Theodorescu pentru a prezenta declarația politică.

   

Domnul Emil Răzvan Theodorescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

De câteva zile, sub cupola celui mai emblematic monument al Bucureștiului, Ateneul Român, cea mai importantă filarmonică din România cântă cu banderole albe în semn de protest față de o anumită măsură a Guvernului.

În anul 2004, la inițiativa lui Adrian Năstase, îndrăznesc să spun, și a mea, ca ministru al culturii, am făcut să apară Legea nr. 102/2004, care-i recunoștea Filarmonicii "George Enescu" unicitatea ca ansamblu artistic în România, pentru valoarea de excepție pe care o are pe plan național și internațional.

Ei bine, aflăm că în aceste zile, în care nebunia creșterilor salariale este cea care este, acestei echipe de excepție din România i s-a diminuat salariul cu 55%.

Este absolut impardonabil ceea ce a făcut, eu nu voi spune Guvernul Tăriceanu, ci voi spune ministrul culturii și cultelor.

Nu m-ați auzit niciodată, în patru ani, spunând ceva despre cel care mi-a fost succesor, dar în fața unei asemenea măsuri... Practic, la inițiativa sa, a fost abrogată această lege a noastră din 2004. Bun, avea dreptul s-o facă, dar această abrogare s-a tradus într-un conflict mare cu sindicatele artistice și în diminuarea cu 55%, repet, a salariilor unei echipe artistice excepționale. Rezultatul? Sub conducerea unor mari dirijor - a lui Mazel, de pildă -, zilele trecute, Filarmonica "George Enescu" din București a cântat cu banderolă albă în semn de protest.

Sigur, în pragul campaniei electorale, dacă aș fi cinic, aș spune că salut o asemenea situație care-i așază pe adversarii noștri liberali într-o poziție atât de incomodă. Mă gândesc însă că am scos o lege acum patru ani, lege care a fost salutată de toată lumea.

De ce primul-ministru îl lasă pe onorabilul compozitor și poet, care este ministrul culturii și cultelor pentru încă vreo câteva săptămâni, să-și facă de cap cu abrogarea unei legi atât de importante?

Rezultatul îl vedem acum și este absolut rușinos. Mă doare sufletul să văd prima filarmonică a țării cântând cu banderole albe în semn de protest.

Apelul meu este către primul-ministru în legătură cu această situație absolut de negândit în România de astăzi.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar (PRM) - declarație politică având ca subiect Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc;

Domnule senator Funar, aveți cuvântul, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

În aceste zile, mass-media românească este păcălită de către liderul UDMR, care s-a pronunțat cu privire la faptul că se gândesc să inițieze un proiect de lege prin care copiii românilor din Ardeal să fie obligați să învețe limba maghiară.

Această diversiune a liderului UDMR urmărește altceva, și anume ca opinia publică românească să nu abordeze și să nu dezbată în aceste zile "Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc", ca românii să nu fie înștiințați de către autoritățile statului nostru cu privire la demersurile care s-au făcut și se fac în aceste zile de către consiliile locale din județele Covasna, Harghita și, parțial, din Mureș, consilii ale căror hotărâri vizează organizarea de referendumuri locale pentru ziua de 30 noiembrie 2008, simultan cu alegerile parlamentare decise de Guvernul româno-maghiar, referendumuri locale în cadrul cărora locuitorii din cele trei județe să se pronunțe pentru autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc.

Și, de asemenea, așa cum cunoașteți și cum președintele PRM a repetat de la aceste microfoane, pentru 1 decembrie 2008, de Ziua Națională a României, la 90 de ani de la Marea Unire, UDMR-iștii pregătesc să-i înștiințeze pe românii din țară și din străinătate despre repetarea scenariului Kosovo pe ținuturi românești, cu așa-zisul Ținut Secuiesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi să vă aduc la cunoștință doar câteva dintre prevederile unui proiect de lege inițiat de către UDMR-iști cu privire la "Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc":

Autonomia teritorială - se spune în acest "Statut de autonomie al Ținutului Secuiesc" - reprezintă un aranjament aplicat în interiorul statelor suverane, prin care locuitorii unor regiuni obțin competențe, respectiv puteri mărite, care reflectă situația lor geografică specifică.

Autonomia Ținutului Secuiesc se bazează pe dreptul la autodeterminare internă al comunităților.

În scopul și pentru asigurarea protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă.

Ordinea administrativă a Ținutului Secuiesc se bazează pe dezideratul istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei.

Aspirația locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv sprijinirea și ocrotirea realizării intereselor teritoriale.

Autonomia comunității reprezintă dreptul ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de ordin statal.

Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.

Este de dorit transferarea în competența regiunii și a unor sarcini care aparțin unor competențe naționale.

Teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș, care aparține județului Mureș.

Consiliul de Autoadministrare - de fapt, Parlamentul - este instituția prin care ia ființă Ținutul Secuiesc.

Atribuțiile acestui consiliu sunt stabilite de prezentul Statut de autonomie și de către locuitorii Ținutului Secuiesc.

În Ținutul Secuiesc, limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului.

Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ținutului Secuiesc.

Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului și a simbolului fiecărui scaun secuiesc.

Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor națiunii maghiare.

Statutul de regiune autonomă al Ținutului Secuiesc se poate desființa numai prin referendum organizat în Ținutul Secuiesc.

Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc se aprobă prin referendum de către cetățenii Ținutului Secuiesc.

Autoadministrarea Ținutului Secuiesc și statutul său de autonomie pot fi desființate numai prin referendum organizat în Ținutul Secuiesc.

Autoritățile Ținutului Secuiesc sunt următoarele:

Autoritățile regiunii autonome:

  • Consiliul de Autoadministrare - de fapt, Parlamentul;
  • Comisia de Autoadministrare - Guvernul;
  • Președintele Ținutului Secuiesc.

Urmează "Autoritățile scaunelor" și "Autoritățile locale".

Consiliul de Autoadministrare al Ținutului Secuiesc - respectiv Parlamentul - are 77 de consilieri.

Simultan cu alegerea consilierilor în Consiliul de Autoadministrare are loc și alegerea consilierilor în consiliile scaunelor, în consiliile locale, alegerea președintelui Ținutului Secuiesc, a președinților scaunelor și a primarilor.

Competențele administrativ-decizionale ale Consiliului de Autoadministrare se referă la:

  • organizarea instituțiilor proprii;
  • cultura;
  • învățământul;
  • folosirea limbii materne maghiare;
  • introducerea taxelor și a impozitelor regionale;
  • autonomia financiară a Ținutului Secuiesc;
  • reprezentarea Ținutului Secuiesc etc.

Deciziile acestui consiliu se emit în mai multe domenii, dintre care citez: stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale ale regiunii, înființarea de noi comune, exproprierea de interes public și administrarea cărții funciare.

Consiliul de Autoadministrare are putere decizională pe întreg teritoriul Ținutului Secuiesc.

Urmează Comisia de Autoadministrare a Ținutului Secuiesc - de fapt, Guvernul - care este organul executiv al regiunii.

Președintele comisiei este numit de către președintele Ținutului Secuiesc. Membrii acestui Guvern sunt numiți în funcție de același președinte al Ținutului Secuiesc.

Între competențele executive ale Comisiei de Autoadministrare se menționează:

  • înființarea, respectiv desființarea instituțiilor publice ale regiunii;
  • supravegherea și controlul activității poliției comunitare;
  • încheierea contractelor internaționale referitoare la regiune;
  • garantarea folosii libere a limbilor cu statut egal în regiune;
  • funcționarea sistemului de învățământ de stat și, în cadrul acestuia, a sistemului de învățământ în limba maghiară etc.

Comisia de Autoadministrare poate dispune, înființa și susține posturi proprii de televiziune și de radio, orice mijloc de comunicare în masă care contribuie la realizarea obiectivelor sale.

Comisia de Autoadministrare are în competența sa numirea funcționarilor publici în funcții de conducere.

Funcționarii publici din Ținutul Secuiesc trebuie să cunoască, pe lângă limba oficială a statului, și limba maghiară.

Președintele Ținutului Secuiesc reprezintă regiunea. Acesta este ales de către cetățenii acestui ținut pe o perioadă de patru ani.

În ceea ce privește scaunele și competențele consiliilor scaunale, ele se referă la mai multe domenii:

  • aprobarea în limbile română și maghiară a denumirilor de localități, a indicatoarelor de străzi și de circulație, a celor comerciale și a reclamelor;
  • modificarea limitelor administrative locale, la inițiativa autorităților locale;
  • apărarea ordinii publice;
  • exproprierea de interes public, în folosul public al scaunului, cu despăgubiri juste.

Consiliul Scaunal poate adopta hotărâri cu privire la înființarea poliției proprii. În termen de cel mult trei ani de zile, fiecare membru al corpului polițienesc trebuie să cunoască limba maghiară. Compoziția corpului polițienesc trebuie să reflecte compoziția națională a regiunii pe care o deservește.

Autoritățile administrației publice locale din Ținutul Secuiesc au un statut special.

Pe teritoriul administrației publice locale, limba maternă a comunității naționale maghiare are același statut ca și limba română.

Dintre principiile de bază ale autoadministrării locale, am să fac referire la cel care precizează că "autoritățile locale dispun de prerogative discreționare în exercitarea competențelor transferate", iar aceste competențe conferă un statut special autorităților publice locale în mai multe domenii, dintre care citez:

  • învățământul în limba maternă, în limba maghiară;
  • cultura în limba maternă;
  • informarea în masă în limba maghiară;
  • folosirea neîngrădită a limbii maghiare în instituțiile publice și în justiție;
  • împiedicarea tendințelor de modificare forțată a componenței naționale a localităților;
  • împiedicarea tendințelor de modificare forțată a limitelor administrațiilor publice locale;
  • stabilirea denumirilor localităților și a modului de folosire a simbolurilor, a distincțiilor locale;
  • stabilirea și organizarea sărbătorilor naționale ale comunităților locale.

În acest proiect de act normativ se precizează că "modificarea forțată a raportului etnic al localității este interzisă".

Limba de școlarizare a minorilor este hotărâtă de părinții sau de tutorele legal al acestora.

În instituțiile de învățământ și educație în limba maternă a cetățenilor Ținutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităților naționale, a istoriei, a geografiei și a etnografiei națiunii-mamă, a Ungariei.

Nu există niciun cuvânt cu referire la România.

În Ținutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantată.

În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administrația publică locală și regională, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunităților naționale, respectând raportul dintre naționalități rezultat în urma ultimului recensământ.

Acestea sunt, doamnelor și domnilor senatori, câteva dintre prevederile acestui proiect de act normativ.

Am să închei cu o referire la activitatea dumneavoastră, a parlamentarilor: la art.119, se precizează că "legile și ordonanțele, precum și alte acte normative emise de către Parlamentul României și de către Guvernul României, care au reglementări valabile și în Ținutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de două treimi a membrilor, Consiliul de Autoadministrare își poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză".

Și închei, doamnelor și domnilor senatori, cu ultimul articol, art. 127, care precizează că "pe data intrării în vigoare a acestui statut de autonomie, orice alte prevederi contrare se abrogă".

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi,

 
  Adrian Păunescu (PSD) - declarație politică referitoare la: personalitatea și activitatea de senator a domnului Nicolae Văcăroiu; dezastrul politicianismului și șovinismului maghiar.

Conform programului de lucru care v-a fost prezentat, noi ar fi trebuit să încheiem declarațiile politice la ora 16.30, pentru că avem de adoptat un număr semnificativ de inițiative legislative.

În aceste condiții, domnule senator Adrian Păunescu - pentru că noi v-am așteptat în timpul alocat declarațiilor politice, iar din partea Grupului parlamentar al PSD nu a fost prezent nimeni -, rugămintea mea este să vă rezumați la 10 minute, ca la ora 17.00 să încheiem și să putem trece la ordinea de zi, fiind astăzi și transmisiune radio pentru întrebări și interpelări și având foarte multe probleme organizatorice.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Constat că, pentru a multa oară, am nefericita ocazie de a fi ultimul și de a fi obligat să-mi limitez declarația. Mă rog, asta este situația!

Aș vrea, înainte de a trece la declarația propriu-zisă să spun câteva cuvinte despre un om care pleacă în aceste zile din Senatul României, despre cel care a fost timp de 8 ani președintele acestui Senat și a avut, după opinia mea, un rol important în echilibrul și stabilitatea Camerei superioare a Parlamentului. Îi mulțumesc lui Nicolae Văcăroiu pentru acești ani petrecuți împreună.

Nu am niciun motiv să mă bucur că pleacă, asta chiar în situația în care dumnealui spune că merge să-și fac meseria. Este vorba de un om care a știut și când să ezite, l-am văzut în ședințele noastre căutând soluția, e un om care nu și-a lăsat psihicul la garderobă sau în biroul pe care l-a ocupat atâta vreme.

E un om care a arătat în multe ocazii că este, realmente, viu, că este realmente preocupat de problemele Senatului și de marile probleme ale țării. (Discuții în sală.)

V-aș ruga, mai încet, domnule senator Tănăsescu, aici vorbește un om.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu îl rog pe domnul senator Claudiu Tănăsescu să vorbească mai încet la telefon.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Așa că, în orice condiții, Senatul României va rămâne marcat de prezența și de activitatea, în acești ani, a unui om excepțional, a unui om care deși nu a fost și nu e un maestru al cuvântului, a fost un maestru al faptei și al echilibrului.Îi mulțumesc și, împreună cu dumneavoastră, îmi permit să îl aplaud. (Aplauze puternice)

Pe scurt, ceea ce voiam să vă spun în declarația politică.

Forumul civic al românilor din județele Harghita și Covasna acuză pe liderii maghiarilor organizați, de acțiuni provocatoare care destabilizează buna conviețuire interetnică și împiedică dezvoltarea zonei.

E datoria mea de intelectual român, de fiu al acestei țări, de senator al Partidului Social Democrat, să mai fac câteva precizări, să vedeți ce anume simt oamenii din zonă că li se întâmplă.

I-a stupefiat recenta declarație a liderului UDMR, Marko Bela, conform căreia copiii români din zonele în care trăiesc maghiari trebuie să învețe ungurește.Mai bine s-ar ocupa domnul senator Markó Béla de copii maghiarilor care trebuie să învețe limba oficială a țării în care trăiesc, dar, așa cum spun oamenii din Forumul Civic al Românilor din aceste județe, este exact la prigoana hortistă, din vremea ocupării Ardealului de Nord. Acestea erau trebuințele.

Trebuie să învățați ungurește pentru că altfel pățiți ce au pățit ăia la Ip, de la Trăznea, de la Moisei, de la Mureșenii de Câmpie, de la Sucutard și anume, li s-a băgat baioneta în piept, ca să fie cu toată convingerea ungurizați.

Așa ceva nu mai putem permite și cred că, măcar în penultima lună a Senatului României, ar trebui să luăm o atitudine hotărâtă față de acestea toate.

La cursurile extensiei din Sfântul Gheorghe, ale Universității Babes-Bolyai și ale Liceului de Artă din Miercurea Ciuc, discursurile au fost rostite exclusiv în limba maghiară, într-un dispreț total față de Ministerul Educației și Cercetării din România și față de studenții români prezenți la eveniment.Și față de România.

Acestea nu mai sunt semne de civilizație și de europenizare, ci semne de batjocură și batjocura aceasta există și pentru că noi, ca autorități suntem slabi, ne comportăm ca și când ne-ar fi frică, parcă am fi ilegitimi în propria noastră țară.

Consiliul Județean Covasna a dat aprobare pentru cheltuirea a 2 miliarde 800 milioane de lei din bani publici pentru reamplasarea la intrarea în localitatea Chichiș, la granița dintre Covasna și Harghita, a unui panou, menit să marcheze hotarul așa-zisului Ținut Secuiesc. Sfidare pe față, batjocură pe față!Primăria Municipiului Sf. Gheorghe a declanșat dezbaterile politice pe tema proiectului de hotărâre inițiat de PC Maghiar ce vizează organizarea pe 30 noiembrie, în ajunul Zilei Naționale a României, în ziua alegerilor și la a 90 aniversare a Marii Uniri, a referendumului pentru autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc și postarea pe site a Statutului privind autonomia Ținutului Secuiesc.

Colegul nostru, domnul senator Gheorghe Funar, care este un bun cunoscător al problemei acesteia în genere, ne-a arătat aici ce conține acest statut și noi îl știam de la Statutul autonomiei culturale, când tot ce nu părea de îngăduit, legal, era trecut la domeniul cultural. Acum, se merge pe față. Copiii români trebuie să învețe ungurește. E curioasă intenția președintelui Ungariei, Sólyom Laszló, de a vizita în particular, Harghita și Covasna (în particular, cum adică? Vin numai pantofii?).

Cum poate un președinte să meargă particular într-o țară vecină? Merg ciorapii domnului Sólyom Laszló, pe căi lăturalnice? Nu!Iată ce vrea dânsul! Să viziteze județele Covasna, Harghita și Mureș pentru comemorarea Revoluției maghiare din 1956.

De ce în România? De ce se dorește asta? De ce dorește el? De ce dorește dânsul? De ce dorește Excelența-sa această provocare?Văd că dânsul nu are cuvânt în țara dânsului, dar vrea să aibă cuvânt în țara noastră.

Sigur că există, din fotbal, și un anumit de șut, într-un anumit loc al organismului, el poate fi reinventat, dar trebuie să fie cineva cu mână forte care să știe ce este democrația și ce este batjocura la adresa democrației și această avaritate trebuie să fie la București.

În fine, dumnealui vrea să se întâlnească și cu reprezentanții Asociației Ceangăilor Maghiari din Moldova și cu reprezentanții Consiliului Național Secuiesc, organizații pe care dânsul e foarte doritor să le aducă la un numitor comun.

Toate acestea ne fac să credem că marile noastre probleme economice și sociale nu-i interesează pe acești lideri etnici, ei vor pur și simplu să-și electrizeze, mă tem să nu-și electrocuteze electoratul, cu aceste nebunii. Sigur că nu se poate face nimic, așa cum vor ei! Eu am aici istoricul tuturor încercărilor și provocărilor lor, la toate autoritățile internaționale, în grup, câte unul, grămadă, au vrut, au cerut, nu au avut niciun spor, însă ei doresc pe de-o parte să creeze un învăț al dezastrului, să ne obișnuim și să facă pași mici către ceea ce îi interesează, au și făcut, sub ochii noștri, dar pe de altă parte, îi interesează foarte mult să-și narcotizeze electoratul, pentru care nu au făcut nimic, sub aspect economic și social. Atunci când Președintele României a fost în zonă, oamenii asta îi spuneau, că nu sunt locuri de muncă și că au un nivel de viață scăzut.

De altfel, problema aceasta ar trebuie să ne preocupe și pe noi, ca majoritari, și să nu lăsăm pe nimeni, pe fondul acestei nemulțumiri, să injecteze eroare în vinele acestor oameni sărmani și care de foarte multă vreme sunt mințiți și asmuțiți împotriva altor sărmani, românii, de care văd că ne interesăm mai ales la alegeri.

În această vreme se întâmplă toate, dar ele ne demonstrează cât de mincinoase au fost promisiunile făcute chiar aici în acest Senat de lideri ai UDMR care ne spuneau că îi interesează doar autonomia culturală. Nu e destul că au tot ce le trebuie, că au dreptul la propria cultură, că au dreptul la propria cultură, la propria limbă, că e prevăzut în Constituție dreptul de a merge în justiție și a se apăra în limba lor. Dacă nu erau unii dintre noi, și mă bucur să fi fost printre aceia, acel drept devenea o lipsă de drepturi pentru români pentru că nu se intenționa traducerea acestor apărări în justiție.

Nu-i satură faptul că sunt, de ani și ani de zile, la guvernare, la București, nu la Budapesta, nu-i interesează pe problema pe care o pun dânșii contravine drumului european al tuturor țărilor din această zonă, drumului către o compatibilizare a popoarelor și a statelor.

Ei și cei ca ei au făcut prăpăd pe unde au lucrat și în fosta Iugoslavie, și în fosta Cehoslovacie și văd că vor să facă și în ceea ce cred ei că va fi fosta Românie.

Nu știu de câte ori ne vom mai putea vedea și nu știu dacă vom mai putea vorbi despre acestea toate. Sunt foarte multe lucruri neplăcute, triste, dureroase de spus, dar cred că aceasta era o urgență.

Este urgent să depășim acest dezastru al politicianismului și șovinismului antiromânesc, și să facem o politică înțeleaptă și de compatibilitate, cu toți frații noștri, indiferent de nația lor, de sângele care le curge în vine.

Închei spunându-vă ceea ce scriam în urmă cu 16 ani:

"De-ar fi să n-avem soră și nici frate,
De-ar fi să fim doar fuga unui cal,
Fără crâcnire le-am răbda pe toate,
Dar nu putem trăi fără Ardeal". (Aplauze puternice.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 20 - 25 octombrie a.c.  

Stimați colegi, la punctul 2 din ordinea de zi sunt înscrise probleme organizatorice.

Aveți în mapele dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru perioada 20 - 25 octombrie 2008.

Luni și marți - lucrări în plenul Senatului; tot marți, ora 13.00 - ședința Biroului permanent, iar de la ora 15.00 - lucrări în comisii; miercuri, joi, vineri și sâmbătă - activități în circumscripții.

Înțeleg de la dumneavoastră că va trebui să decidem, la problemele organizatorice, ca mâine, la ora 9.00, să avem ședința Biroului permanent.

Sunt observații la programul de lucru pentru această săptămână ? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru perioada 20 - 25 octombrie 2008.

Vă rog să votați.

Cu mâna ridicată, ca să nu mai avem nicio problemă.

Este cineva împotrivă ?

Se abține cineva ?

Cu unanimitate de voturi, programul de lucru pentru perioada 20 - 25 octombrie 2008 a fost aprobat.

Fac un apel la grupurile parlamentare, rugându-i pe colegii noștri senatori să fie prezenți în sală.

Demisia domnului Nicolae Văcăroiu din calitatea de senator și din funcția de președinte al Senatului, în urma numirii sale ca președinte al Curții de Conturi.  

Tot la probleme organizatorice sunt înscrise în ordinea de zi o serie de cereri care vizează demisia din funcția de senator.

Dau cuvântul domnului președinte Nicolae Văcăroiu.

Domnule Eckstein, doriți să demisionați și dumneavoastră? Văd că v-ați apropiat de microfon.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulțumesc foarte mult.

Stimată doamnă președinte de ședință,

Stimate colege și stimați colegi,

Cu mari emoții și cu un pic de tristețe - de ce să vă ascund acest lucru -, vin la tribună pentru a vă anunța demisia mea din funcția de președinte al Senatului, din cea de senator și, separat, din Partidul Social Democrat.

N-am crezut că va fi așa de greu, iar ieri-alaltăieri, acasă, cu specificul acestei perioade pe care o trăiesc - poate zilele cele mai grele din viața mea -, după ce am luat decizia, împreună cu colegii de partid, de a candida la funcția de președinte al Curții de Conturi, cu alte cuvinte, realizând o reîntoarcere la profesia mea de bază... Stând acasă - observați că este pentru prima oară când sunt fără insigna de senator -, mi-am scos din toate costumele această insignă. Toate costumele mele aveau insigna de senator. Indiferent unde mă duceam, era nelipsită, pentru că am purtat-o cu mândrie, cu gândul că, în calitatea pe care o am, aceea de senator al României, contribui cu o mică părticică la tot ce înseamnă o legislație modernă în folosul cetățenilor, în folosul oamenilor.

A fost foarte greu și este enorm de greu - mulți dintre dumneavoastră cunoașteți acest sentiment - atunci când te desparți și pleci la alt loc de muncă, lăsând în urmă colective de oameni, colegi, aparat tehnic și așa mai departe.

De ce ? Pentru că un sfert din viață - dacă ar fi să socotesc vechimea mea profesională -, cam 25-30% am petrecut în Senatul României, adică 12 ani.

Cu mulți dintre dumneavoastră am colaborat de-a lungul acestei perioade, cu unii de 6 ani, cu alții de 4 ani, și este foarte greu când sosesc astfel de momente în viața ta.

Sincer, vreau, în primul rând, să vă mulțumesc pentru toți acești ani. Am avut împreună o colaborare, aș spune, excelentă. Am încercat să respect ceea ce am promis, și anume să fiu un președinte al tuturor senatorilor.

Dacă în tot acest interval de timp și mai ales în ultimii 8 ani am supărat pe cineva, îmi cer iertare. Se mai poate întâmpla și așa ceva, dar vreau să știți că am ținut la dumneavoastră și țin la dumneavoastră.

Mă leagă de dumneavoastră enorm de multe amintiri plăcute, dar și disputele pe care le-am avut de-a lungul perioadei, dispute care sunt normale, sunt firești.

Totul este să mergem înainte, să facem un pas cât de mic, dar să-l facem, în marea responsabilitate pe care am primit-o din partea cetățenilor de a veni în Parlament și a scoate legi de calitate.

Vreau să mulțumesc colegilor cu care am lucrat de-a lungul timpului, a celor 8 ani, aș spune a celor 10 ani în Biroul permanent al Senatului, liderilor de grup parlamentar, președinților de comisii, tuturor colegelor și colegilor pentru modul în care am reușit să nu ne certăm, ci, din contră, să discutăm cu calm, chiar dacă am avut puncte de vedere diferite și, în cele din urmă, să ajungem cât de cât la un numitor comun.

Vreau, de asemenea, să vă mulțumesc cu toată sinceritatea pentru votul de încredere pe care mi l-ați dat și mie, și colegilor mei care vin cu mine la Curtea de Conturi, pentru a primi această învestire.

E adevărat, iau cu mine încă trei colegi senatori: pe domnul senator Aron Popa, pe doamna senator Verginia Vedinaș, pe domnul senator Ștefan Pete. Să aveți convingerea că vom face acolo o echipă unită, sudată, fără culoare politică, dar care să acționeze pentru ca această instituție fundamentală a statului să-și îndeplinească cu adevărat îndatoririle pe care le are, și anume acelea de a supraveghea ca banul public să fie cheltuit în conformitate cu legea și, bineînțeles, cu maximă eficiență, eficacitate.

Vom depune eforturi în această direcție, împreună cu toți ceilalți consilieri de conturi pe care dumneavoastră i-ați votat recent în plenul celor două Camere.

Sunt convins că vom avea o colaborare excelentă - mă refer la viitorul Senat și la Curtea de Conturi -, pentru că suntem obligați, periodic, să prezentăm rapoarte de activitate, rapoarte publice, în plenul celor două Camere, dar și, la solicitarea dumneavoastră, să derulăm unele controale pe diferite tematici pe care le sugerați.

Mă refer la dumneavoastră pentru că sunt convins că majoritatea dintre cei care sunteți astăzi aici veți fi și senatorii de mâine. Este o bătălie grea. Intrăm pentru prima oară pe noua formulă electorală, pe acest vot uninominal. Nu este ușor, dar așa cum vă cunosc, calitățile deosebite pe care le aveți, sunt convins, vă vor da câștig de cauză. Sunt convins că electoratul va fi de partea dumneavoastră.

Vreau sincer să vă spun, stimați colegi, că avem în spatele nostru o echipă care înseamnă serviciile de specialitate ale Senatului, aparatul tehnic, foarte multe colege, foarte mulți colegi de care trebuie să avem grijă, pentru că sunt oameni deosebiți.

Chiar dacă au mai fost unele probleme uneori, muncesc de dimineață până seara pentru ca noi să avem totul la dispoziție pentru a ne face treaba în comisii, în munca de zi cu zi sau cu prilejul unor delegații reprezentând România în diferite organisme internaționale. E o întreagă bucătărie care nu este ușoară.

Am avut norocul, în cei opt ani de zile cât am fost președinte al Senatului, eu și colegii mei din Biroul permanent, să avem cu adevărat o echipă excelentă. O parte dintre dânșii sunt aici, în sală. Vreau să le mulțumesc sincer pentru eforturile pe care le-au făcut ca instituția Senatului să funcționeze cât mai aproape de normalitate, pe cât se poate, la parametrii pe care ni-i dorim și pe care îi numim "parametri optimi".

E greu de atins parametrul optim, dar, în orice caz, s-a lucrat la un nivel, la un standard destul de ridicat.

Aici și-au făcut, cu prisosință, datoria și secretarul general al Senatului, și șefii de departamente, directorii tuturor direcțiilor, funcționarii publici parlamentari, până la ultimul salariat. Contează enorm să ai la bază un aparat experimentat, bine pregătit, care știe ce are de făcut. Vreau să le mulțumesc sincer.

Doresc să mulțumesc foarte mult colegilor din presă.

Au fost permanent alături de noi și alături de mine în această perioadă. Critica, cred, ne-a prins bine și ne-a permis să luăm o serie de măsuri, chiar dacă n-am făcut așa tam-tam, să spunem, dar am fost în permanență atenți cum să facem ca anumite greșeli, erori să fie corectate din mers, ca lucrurile să meargă bine în Senatul României.

Nu este ușor, în fiecare zi, să fii prezent aici, să te informezi, să vezi ce se mai întâmplă la o comisie, la alta, să dai cât mai multe știri și, dacă se poate, cât mai corecte, astfel încât opinia publică, cetățenii României să fie informați.

Stimați colegi, foarte pe scurt, doresc să vă spun câteva lucruri. O să vă prezint un material, o sinteză foarte scurtă, un material pe care o să vi-l dau și dumneavoastră pentru a putea răspunde, în legătură cu ce am făcut în Parlamentul României, la întrebările care, probabil, vi se vor pune atunci când veți merge în campania electorală.

În legislatura 2000-2004 - mulți dintre dumneavoastră au fost și atunci împreună cu mine -, Senatul a dezbătut un număr de 2142 de proiecte de lege primite de la Guvern și 724 de propuneri legislative, adoptând, în acest interval de patru ani, 2500 de legi. Nu am pus la socoteală proiectele de lege care au fost respinse de către Senat, ci numai pe cele pe care le-am amendat, adoptat și propus președintelui României spre promulgare.

Ei bine, în perioada 2004-2008, până astăzi, Senatul a dezbătut 1435 de proiecte de lege. Mai puține, e adevărat, dar în schimb am avut 2178 de inițiative legislative ale colegilor senatori și deputați, față de 724 în perioada 2000-2004.

Am adoptat, până la ora actuală, 1800 de proiecte de lege care privesc domenii diverse, cum ar fi: fiscal, financiar, juridic, probleme de mediu, economie, sănătate, învățământ, cultură... Deci putem spune că, la propunerea Guvernului sau prin inițiative legislative, am acoperit toată gama de probleme și am reușit să dăm societății legi care nu aș spune că sunt perfecte, dar sunt legi bune în contextul în care ar fi respectate cu adevărat.

Sigur că la acestea se adaugă proiectele de lege complexe, mă refer la coduri de tot felul, fiscale, penale, civile, pe unele dintre ele le-am votat, acum le reluăm, poate că vor fi mai bune, mă refer la întregul proces complex de revizuire a Constituției din 2003. Un lucru este cert, și anume că munca noastră nevăzută din comisiile permanente, acolo unde ne place să spunem că este laboratorul în emiterea avizelor și în elaborarea rapoartelor, ne permite de multe ori ca în dezbaterile din plen să luăm decizii foarte rapide atunci când o lucrare este bine făcută, iar un raport are argumente suficiente.

Controlul parlamentar a fost și el la înălțime, aș putea spune că s-a ridicat la un nivel superior față de legislatura 2000-2004. Iată, de pildă, dacă în 2000-2004 s-au adresat 896 de întrebări și 718 interpelări, în legislatura actuală s-au adresat 2260 de întrebări și 1418 interpelări, de două ori și jumătate mai mult decât în legislatura anterioară. Să știți că tot spectrul politic din Senat a avut o activitate intensă, cu toții am simțit acest lucru, eu, în calitate de președinte de ședință, și colegii mei vicepreședinți, care au exercitat funcția de președinte de ședință.

De asemenea, dacă în 2000-2004 au fost dezbătute 15 moțiuni simple și 2 moțiuni de cenzură, până în prezent, în actuala legislatură, am avut în Senat 12 moțiuni simple și 5 moțiuni de cenzură, din care, 2 moțiuni simple, au și fost adoptate.

Activitatea politică a colegilor senatori, de asemenea, prezintă un plus în această legislatură, față de legislatura anterioară. Au fost 1264 de declarații politice, până la ora actuală, fără cele de azi. Deci, iată, dacă le adăugăm și pe cele de azi, 1270, față de 1234 de declarații politice în legislatura 2000-2004.

Aș adăuga, stimați colegi, activitatea de diplomație parlamentară a Senatului, care a fost una intensă prin delegațiile care ne reprezintă în plan internațional, în diferite organisme internaționale. Putem spune, fără să greșim, că România a avut o contribuție activă, mă refer la Consiliul Europei, OSCE, Inițiativa Central Europeană, CEFTA, NATO, Uniunea Europeană. Parlamentarii români sunt respectați pentru calitatea luărilor de cuvânt, pentru opiniile pe care le exprimă pe diverse probleme deosebit de complexe cu care se confruntă astăzi omenirea. Nu intru acum în detaliu pentru că ar însemna să vă fac o prezentare de două, trei ore, iar eu vreau să închei. Cert este însă că preocuparea a fost de a dezvolta parteneriate cu toate parlamentele, nu numai din statele vecine, dar în mod deosebit cu cele din țările membre ale Uniunii Europene, cu țările din imediata noastră vecinătate. Faptul că astăzi, mai mult ca oricând, parlamentele naționale au un rol tot mai important, prevăzut chiar prin statutul constituțional al Uniunii Europene, prin tratatul constituțional, spune mult. Sigur că, în viitor, această activitate externă se va regăsi cu și mai mare intensitate, inclusiv la nivelul Senatului României.

Stimați colegi, aș reaminti că anul 2004, un an extrem de important, a fost anul în care am marcat 140 de ani de la atestarea documentară a Senatului României, prilej cu care, cunoașteți foarte bine, au avut loc o serie de manifestări, au apărut o serie de lucrări de amploare, pe care le aveți la dumneavoastră în bibliotecă, legate de istoria Senatului României, cu discursuri ținute în cei 140 de ani, cele mai importante, desigur, de către cei care au fost, de-a lungul timpului, senatori ai României.

De asemenea, a fost o perioadă foarte bună, anul trecut și anul acesta, pentru că am derulat acele proiecte complexe care au dus la creșterea capacității administrative a Senatului României. Am reușit împreună să adoptăm și o nouă formulă, o nouă structură organizatorică a Senatului, pe care ați votat-o recent. Credem noi că această formulă va permite, în viitor, o puternică îmbunătățire a aparatului tehnic al Senatului, astfel încât munca colegilor senatori să fie mult ușurată.

Închei aici, pentru că deja am răpit foarte mult timp și doamna senator Norica Nicolai intră în criză de timp pentru dezbaterea proiectelor de lege.

Vă prezint scuze pentru această expunere ceva mai largă. Am vrut doar să vă spun, stimate colege și stimați colegi, că, efectiv, nu mă despart de Senat, plec într-o altă muncă, voi avea o legătură permanentă cu Senatul, cu dumneavoastră, cu dumneavoastră în calitate de viitori senatori.

Vreau din toată inima să știți că vă doresc, în primul rând, să aveți parte de sănătate, dumneavoastră și familiile dumneavoastră.

Vă doresc să reușiți în toate demersurile pe care le faceți, indiferent că ele se regăsesc în domeniul politic, în domeniul profesional sau în alte sectoare. Dar mai presus de toate, să fiți sănătoși și să nu uitați că lumea așteaptă în continuare, românii așteaptă în continuare foarte mult de la noi.

Vă doresc sănătate și numai bine. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte Nicolae Văcăroiu...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Iertați-mă, cred că am spus de la început că mi-am prezentat demisia din calitatea de senator și demisia din funcția de președinte al Senatului, pentru ca acestea să poată fi declarate vacante. Mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Nicolae Văcăroiu,

Domnule președinte Nicolae Văcăroiu,

Sunteți și rămâneți senator în sufletul nostru și sper că sunt în asentimentul colegilor mei. Aș vrea să vă mărturisesc, în numele tuturor senatorilor, că ați fost președintele Senatului timp de opt ani, un președinte al echilibrului, al eleganței, al diplomației și, mai ales, ați fost și veți rămâne, domnule Nicolae Văcăroiu, un om de mare caracter. Sunteți un talent în politica românească și ceea ce ați făcut pentru România ne onorează pe noi, colegii dumneavoastră, și vă obligă pe dumneavoastră să continuați pe acest drum și în calitatea de președinte al Curții de Conturi.

Vreau să vă mărturisesc că acești ani, petrecuți împreună în Senat, au fost ani de echilibru, de preocupare profesională și de responsabilitate politică pentru toți membrii acestei instituții, fiecare în plenul Senatului, în comisiile în care am activat, am încercat să dăm acestei țări legi mai bune. Cât am reușit, cât de semnificativi vor fi fost pașii pe care i-am făcut, asta va aprecia electoratul, vor aprecia oamenii care ne-au trimis aici și care, probabil, ne vor chema acasă, dacă nu vor fi mulțumiți de ceea ce am făcut pentru ei și pentru această țară.

Domnule președinte, vă mulțumim că ați existat ca președinte în istoria acestui Senat. Sunt convinsă că veți fi președintele despre care se va vorbi și sunt convinsă că, în inimile noastre ale tuturor, veți rămâne același om pe care noi l-am stimat și l-am prețuit, veți rămâne în continuare Nicolae Văcăroiu în politica românească, pentru că mulți, dacă nu toți, ne vom raporta la ceea ce ați construit și consolidat dumneavoastră.

Vă urăm succes în noua activitate. Vreau să vă mărturisesc că nu ne vom despărți niciodată. Veți rămâne în sufletul nostru acolo unde vom fi noi, aici, în Senatul României sau în alte locuri, iar dumneavoastră la Curtea de Conturi. (Aplauze)

Mulțumesc.

 
Demisia doamnei Verginia Vedinaș din calitatea de senator, în urma numirii sale ca membru al Curții de Conturi.  

Stimați colegi, la probleme organizatorice înțeleg că mai avem...

Doamna senator Verginia Vedinaș.

Doamnele, mai întâi, domnule Pete.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Dragi colegi, după ce ne-a sensibilizat pe toți momentul care a avut loc anterior, mă rog la Dumnezeu să am putere și să vă pot spune și eu câteva cuvinte, pentru că și pentru mine este un moment de despărțire. Alegerea mea ca membru al Curții de Conturi mă determină, datorită stării de incompatibilitate, să-mi prezint demisia dintr-o autoritate pe care m-am străduit să o slujesc în aproape patru ani cu demnitate, cu profesionalism, să-mi valorific, prin activitatea mea, ceea ce am acumulat, de-a lungul timpului, ca specialist în dreptul public, ca om de catedră, ca om care nu se poate despărți în două, nu se poate rupe de ceea ce reprezintă într-un anumit moment al existenței sale profesionale și ceea ce reprezintă într-un alt moment al existenței sale profesionale.

Pentru mine, funcția de senator nu a fost o demnitate publică, a fost o servitute publică și - pentru că am avut onoarea să am un asemenea statut - vreau să mulțumesc, în primul rând, electoratului, care m-a trimis în Senatul României și pe care m-am străduit să nu-l dezamăgesc, să-i mulțumesc partidului pe listele căruia am candidat și pe care, de asemenea, m-am străduit să nu-l dezamăgesc.

Vreau să vă mulțumesc dumneavoastră, domnilor colegi, pentru modul în care am colaborat în acești ani. Cum spunea și domnul președinte Văcăroiu, nimeni nu este perfect. Probabil, la un moment dat, v-am supărat pe unii dintre dumneavoastră, dar, dacă am făcut-o, vă rog să mă scuzați, să mă iertați, și vă asigur că, în calitatea pe care o am, mă voi strădui să slujesc aceleași valori pe care le slujesc de când mă știu, de când am pășit pe tărâmul vieții profesionale și al celei publice: interesul național, interesul public, pentru că misiunea Curții de Conturi este aceea de a veghea ca banul public să se cheltuiască într-un mod legal și în interesul general.

Vă mulțumesc, domnilor colegi. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Doamna senator Verginia Vedinaș și-a depus demisia în scris. Vă urez succes, acolo, unde veți lucra în continuare.

 
Demisia domnului Pete Ștefan din calitatea de senator și din funcția de secretar al Biroului Permanent al Senatului, în urma numirii sale ca membru al Curții de Conturi.  

Domnule senator Pete Ștefan, vă rog.

   

Domnul Pete Ștefan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Onorat Senat, stimați colegi,

Am cerut și eu cuvântul, tot pentru a vă anunța, de la acest microfon, că demisionez din funcția de secretar al Biroului permanent al Senatului, din calitatea de senator și din Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.

Fac acest lucru pentru că și eu am considerat că este benefic să mă întorc la profesia mea de bază, de economist, iar cu învestirea dumneavoastră am ajuns consilier de conturi la Curtea de Conturi.

Țin să vă mulțumesc cu această ocazie tuturor care m-ați votat pentru această funcție și, nu în ultima instanță, tuturor colegilor cu care am lucrat, patru ani sau opt ani de zile, aici, în Senat, unde am dezbătut multe proiecte de lege. Câteodată, poate, nu am fost de acord, dar, în principiu, totdeauna, am căutat să găsim soluții împreună, fără să ne supărăm, ca persoane, unul pe celălalt.

Eu vă doresc, celor care veți candida, succes în alegeri și să aveți un Senat mai bun. În opinia mea, acesta a fost un Senat care a lucrat bine, care a dezbătut legile la nivelul la care trebuiau dezbătute în Camera superioară a Parlamentului.

Vă doresc sănătate și mulțumiri pentru colaborare. Succes în alegeri. Vă mulțumesc mult. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc mult, domnule senator Pete Ștefan, și vă urăm succes la Curtea de Conturi.

Stimați colegi, aveți în mapele dumneavoastră ordinea de zi a ședinței. Sunt observații? Vă rog, domnule senator Tărăcilă. Aveți cuvântul, microfonul 3.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă bucurați, nu-mi prezint demisia, pentru că nu plec nici la Curtea de Conturi, nici în altă parte. Rămân alături de dumneavoastră. (Aplauze)

Voiam, doamna președinte, să vă adresez rugămintea să constatați, în urma celor trei demisii, Senatul să ia act și să declarați locurile vacante, pentru că altfel nu putem trece la validarea colegilor care sunt propuși de grupurile parlamentare decât după publicarea în Monitorul Oficial al României.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Făceam lucrul acesta, domnule senator Tărăcilă. Mă gândeam că-i mai păstrăm puțin între noi. Senatul a luat act de demisiile celor trei colegi și declarăm locurile vacante.

Sunt observații la ordinea de zi? Vă rog, domnule senator Verestoy, microfonul 3.

 
   

Domnul Verestoy Attila:

Doamna președinte,

Onorat Senat,

Întrucât ați pronunțat deja vacantarea locului de senator, urmează ca grupul nostru parlamentar să solicite validarea mandatului de senator al domnului Miklosi Zoltan Lajos pentru locul rămas vacant, în urma demisiei domnului Pete Ștefan. Menționăm că actele s-au trimis la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator. Și eu doresc să vă anunț că mâine, la ora 9.00, colegii noștri - cei trei colegi care urmează să fie validați - sunt invitați la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

La ordinea de zi, vă rog, domnule senator Eckstein.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, doamna președinte.

Am observații la punctul 11 din ordinea de zi, care este o cerere de reexaminare a Legii privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești". Figurează pe ordinea noastră de zi cu un raport din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Eu v-aș atrage atenția că sunt două motive ale cererii de reexaminare, cu caracter de legislație și, aici, noi am fost sesizați pentru un aviz, dar colegii, se pare, s-au grăbit și nu beneficiază de avizul nostru. Ca atare, eu propun ca Senatul să fie de acord - e o cerere de reexaminare, nu este afectată de termen - să fie retrimis pentru aviz sau chiar pentru un raport comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Cealaltă solicitare privește punctul 13 din ordinea de zi, unde, de asemenea, aș solicita retrimiterea la cele două comisii. Aici este termen de adoptare tacită, dar, dacă mâine luăm în discuția comisiilor reunite, respectiv: Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, solicitate pentru raport comun, săptămâna viitoare am fi încă în termen. Am înțeles că vom lucra săptămâna viitoare.

Este o lege foarte importantă privind activitatea Ordinului geodezilor și al funcției de geodez în România, iar acest ordin, care reprezintă o categorie socială importantă, nu a participat la dezbateri - cred că au dreptul să-și expună punctul de vedere. Nu au fost ascultați.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnule senator, trebuie să vă dau un răspuns. În ceea ce privește cererea de reexaminare, aceasta trebuie să urmeze și procedura adoptării. Ca atare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu a fost comisie de raport, ci Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări dă un aviz. Vrem să evităm un nou atac la Curtea Constituțională.

În ceea ce privește punctul 13 din ordinea de zi, vreau să vă informez că această propunere legislativă a fost adoptată de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, din păcate, în absența Domniei Voastre.

Mai sunt luări de cuvânt la ordinea de zi?

Vă rog, domnule senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al PRM vă propune să acceptați o permutare pe ordinea de zi. Respectiv: punctele 24, 25 și 26, care au termen de aprobare tacită 23 octombrie 2008, să fie aduse după punctul 12 din ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi .... Domnule senator Eckstein, vorbiți în numele Grupului parlamentar al UDMR? Da? Eu v-am dat o explicație. Vă rog, vă mai ofer cuvântul o dată.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, doamna președinte.

Nu am invocat faptul că am fost prezent sau nu la discuția privind Legea geodezilor. Nu au fost prezenți cei care reprezintă breasla și acesta este motivul pentru care am solicitat o retrimitere.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mărturisesc faptul că au fost prezenți de câteva ori cei care reprezintă breasla.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Pe de altă parte, doamna președinte, dacă se face o cerere de retrimitere, atunci, dumneavoastră sunteți obligată s-o supuneți votului.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

O s-o supun. Nu puteți face cerere de retrimitere în momentul de față, ci de scoatere din ordinea de zi.

Doamna senator Vedinaș, nu mai aveți calitatea de senator, dar, mă rog.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Doamna președinte,

Încă sunt senator. Astăzi mi-am dat demisia începând cu data de mâine, așa că, dați-mi voie să-mi exercit acest atribut și, în calitate de secretar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări - încă - să vă solicit retrimiterea la comisie a punctului 3 din ordinea de zi. Am fost sesizată de staff că sunt unele neclarități acolo, în sensul că și-a dat demisia numai titularul și supleantul nu și-a dat demisia, ceea ce înseamnă că trebuie să clarificăm. Deci, vă rog amânarea pentru mâine a punctului 3 din ordinea de zi, ca să nu facem o eroare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Da, domnule senator Szabo. Tot în numele Grupului parlamentar al UDMR, doriți să luați cuvântul? Sunteți foarte activi astăzi.

 
   

Domnul Szabó Károlly Ferenc:

Doamnă președinte,

Onorați colegi,

Senatul a luat act de faptul că cele trei mandate sunt vacante. Începând din clipa în care a luat act de acest lucru, mai ales că sunt juriști eminenți, ar trebui să nu-și mai exercite un drept pe care tocmai - de bună-voie și nesilit de nimeni - și l-au pus la dispoziția acestui for. Deci vă rog să constatați că antevorbitoarea a vorbit, dar nu a vorbit ca și senator. Eu o felicit pentru noua postură a Domniei Sale, dar să ne respectăm măcar noi, cu precădere noi, regulile pe care noi, înșine, le-am stabilit.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

*

Stimați colegi, vă propun scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 35, întrucât, din eroare, au fost trecute două proiecte de lege care au același obiect, cea de-a doua fiind o inițiativă legislativă care deja a fost retrasă de Guvern.

*

Grupul parlamentar al UDMR propune scoaterea din ordinea de zi a punctelor 11 și 13. Vă rog să votați cine este pentru.

Din sală: Separat.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Cine este pentru scoaterea din ordinea de zi a punctului 11? Vă rog să numărați, domnii secretari de ședință. Se votează cu mâna sus, pentru că nu a mers sistemul.

Câte voturi sunt pentru retragerea din ordinea de zi a punctului 11?

Sunt 19 voturi pentru scoaterea din ordinea de zi.

Câte voturi sunt împotrivă? Sunt 37 de voturi împotrivă.

Punctul 11 rămâne în ordinea de zi.

*

În legătură cu punctul 13 din ordinea de zi, Grupul parlamentar al UDMR a solicitat retragerea din ordinea de zi.

Cine este pentru? Sunt 20 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Sunt 38 de voturi împotrivă.

Și punctul 13 rămâne în ordinea de zi.

*

Am propus plenului să fie de acord cu scoaterea din ordinea de zi a punctului 35 - Proiect de lege privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" în domeniul public al comunei Crasna și în administrarea Consiliului local al comunei Crasna, județul Sălaj, trecut din eroare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Cu unanimitate de voturi s-a aprobat scoaterea din ordinea de zi a punctului 35.

*

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi și programul de lucru. Cine este pentru? Aprobate în unanimitate. Vă mulțumesc.

*

Grupul parlamentar al PRM, la ce număr de ordine doriți?

Din sală: La 13, 14, 15. După 12.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Grupul parlamentar al PRM solicită ca punctele 24, 25 și 26 să devină 13, 14 și 15, urmând să se renumeroteze.

Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al PRM.

Cine este pentru? (Rumoare în sală)

Stimați colegi, cine este pentru ca punctele: 24, 25 și 26 din ordinea de zi să devină punctele: 13, 14, 15.

Din sală: 13, 14, 15!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

13,14,15, îmi cer scuze!

33 de voturi pentru. Cine este împotrivă ?

 
   

Domnul Frunda György (din sală):

Nu au fost 33 de voturi pentru!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator Frunda, nu am comentarii de făcut. Vă rog să contestați numărătoarea făcută de domnii secretari. Atâtea voturi au numărat, atâtea voturi au fost - 33 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Nimeni nu este împotrivă.

Cine se abține? Sunt 4 abțineri.

 
Dezbateri asupra validării unui membru titular și a unui membru supleant ai Consiliului Național de Integritate. (retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru raport suplimentar).  

La punctul 3 din ordinea de zi, validarea unui membru titular și a unui membru supleant ai Consiliului Național de Integritate.

Rog unul dintre colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să prezinte raportul. Aveți cuvântul, domnule senator Eckstein Kovács Péter

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc.

Raport cu privire la validarea candidaților propuși de Grupul parlamentar al PD-L, pentru funcțiile de membru titular și membru supleant în Consiliului Național de Integritate.

În ședința din 8 octombrie 2008, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat propunerile Grupului parlamentar al PD-L privind candidatura domnului Ștefăniță Prisăcaru, pentru funcția de membru titular și candidatura domnului Ion Cupă, pentru funcția de membru supleant. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări i-a audiat pe cei doi și a hotărât avizarea favorabilă a acestora în vederea validării de către plenul Senatului, potrivit art.34 din Legea nr. 144/2007.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator, înțeleg că sunt o serie de discuții în legătură cu Grupul parlamentar al PD-L care, deși avea un membru supleant, ne-a propus să mai aprobăm încă un post. Solicitați să retrimitem la comisie pentru a putea clarifica...

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Reiterez cererea fostei noastre colege Verginia Vedinaș.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Corect.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

... de a revedea, în cursul zilei de mâine, acest raport.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Pentru a verifica care este situația demisiilor.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Corect.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie a punctului 3 din ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este împotrivă? Mulțumesc.

Cine se abține? Mulțumesc.

Cu unanimitate de voturi, plenul Senatului a aprobat retrimiterea la comisie a punctului 3 din ordinea de zi.

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

La punctul 4 din ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

  • Proiectul de lege privind înființarea comunei Târgșoru Nou, județul Prahova, prin reorganizarea comunei Ariceștii Rahtivani.
  • Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali.
  • Proiectul de lege pentru completarea Legii nr.215/2001 a administrației publice locale.

Vă consult dacă sunt observații cu privire la aceste proiecte de lege. Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență pentru aceste inițiative legislative.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Se abține cineva? Mulțumesc.

Cu unanimitate de voturi, plenul Senatului a aprobat dezbaterea în procedura de urgență a celor 3 inițiative legislative "

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Albania la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 9 iulie 2008. (L620/2008)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Albania la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 9 iulie 2008.

Comisia raportoare este Comisia pentru politică externă.

Vă rog, domnule secretar de stat, să prezentați proiectul de lege.

   

Domnul Iulian Buga - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Doamna președinte,

Stimați senatori,

Îmi voi permite ca remarcile pe care le fac aici și argumentele aduse să vizeze ambele proiecte de lege, respectiv atât pe cel referitor la Republica Albania, cât și pe cel cu privire la Republica Croația, care se găsește la punctul 6 din ordinea de zi, având în vedere că argumentele, implicațiile, importanța sunt similare.

Decizia privind adresarea invitației de aderare la NATO pentru Republica Albania și Republica Croația a reprezentat unul din obiectivele prioritare urmărite de România la Summitul desfășurat la București și constituie una dintre deciziile de importanță majoră ale Summitului care a avut loc în aprilie 2008.

Admiterea Republicii Albania și a Republicii Croația ca membri cu drepturi depline ai Alianței Nord-Atlantice va consolida securitatea și stabilitatea întregului spațiu euro-atlantic și, în mod special, a spațiului din Europa de Sud-Est, consolidând flancul sudic al NATO. Această extindere are totodată un potențial pozitiv pentru securitatea și stabilitatea regiunii Balcanilor de Vest, regiune aflată în vecinătatea României.

Ratificarea Protocoalelor de aderare la NATO a Republicii Albania și a Republicii Croația, de către Parlamentele statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice, este un proces în plină desfășurare. Până în prezent, au încheiat procedura de ratificare Ungaria și Lituania. De asemenea, Senatul Statelor Unite ale Americii a aprobat ratificarea protocoalelor la data de 25 septembrie 2008.

Acceptarea Republicii Albania și a Republicii Croația în rândul statelor membre NATO se înscrie în procesul de extindere promovat de Alianța Nord-Atlantică. Fiecare etapă a acestui proces, care s-a dovedit a fi una dintre politicile de succes ale organizației, a contribuit semnificativ la consolidarea ariei euro-atlantice de securitate și stabilitate și la o promovare mai eficientă a obiectivelor NATO în raport cu regiunile din vecinătatea sa.

Prin parcurgerea cu responsabilitate și determinare, timp de mai mulți ani, a planurilor de acțiune pentru aderare și prin contribuția cu trupe la operațiile militare ale NATO, Republica Albania și Republica Croația au demonstrat că îndeplinesc criteriile tehnice necesare asumării statutului de membru cu drepturi depline al NATO.

Cele două țări au prezentat calendare pentru finalizarea reformelor, calendare naționale consolidate care indică menținerea în continuare a aceleiași atitudini responsabile în toate domeniile fundamentale.

Ratificarea, într-un orizont scurt de timp, a Protocoalelor de aderare la NATO a celor două țări, de către România, va contribui la întărirea relațiilor bilaterale româno-albaneze, respectiv, româno-croate, în spiritul acordurilor de cooperare în domeniul integrării europene și euro-atlantice dintre România și cele două state. În același timp, printr-o finalizare rapidă, în cursul acestei sesiuni legislative, a procedurilor interne de ratificare vom demonstra consecvență în poziția noastră principială de susținere a procesului de extindere a NATO și de promovare a securității și stabilității Balcanilor de Vest. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Mihăilescu, aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Eugen Mihăescu:

Vorbiți de mine?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da, nu am înțeles exact cine...

 
   

Domnul Eugen Mihăescu:

Mă numesc Mihăescu.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Îmi cer scuze domnule senator Mihăescu.

 
   

Domnul Eugen Mihăescu:

Vreau să vă spun, dragi colegi, că, pentru prima dată, sunt de acord 100% cu reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe. Nu vreau să mai repet ce a spus dumnealui. Comisia pentru politică externă are același punct de vedere.

Vă spun numai că s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și, în urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 16 octombrie 2008, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere atât în cazul Republicii Croația, cât și în cazul Republicii Albania. Comisia recomandă plenului Senatului să voteze favorabil.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale și vă consult dacă doriți să interveniți pe marginea proiectului de lege înscris la punctul 5 în ordinea de zi. Constat că nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră atât raportul de admitere fără amendamente, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cine se abține? Mulțumesc.

Cu unanimitate de voturi, plenul Senatului a adoptat raportul fără amendamente și proiectul de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Croația la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 9 iulie 2008. (L621/2008)  

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Croația la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 9 iulie 2008.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere fără amendamente și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cine se abține? Mulțumesc.

Cu unanimitate de voturi, plenul Senatului a adoptat raportul fără amendamente și proiectul de lege înscris la punctul 6 în ordinea de zi.

Demisia domnului Aron Ioan Popa din calitatea de senator, în urma numirii sale ca membru al Curții de Conturi.  

Domnule senator Aron Ioan Popa, vă rog, aveți cuvântul. Sunt chestiuni organizatorice. Cred că ați ajuns mai târziu.

   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi senatori,

Vreau să vă informez că, începând de astăzi, așa cum au făcut și colegii mei, îmi voi da demisia din funcția de senator, din funcția de președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și demisia din PNL, ca urmare a alegerii mele în funcția de consilier de conturi și președinte al Autorității de Audit de pe lângă Curtea de Conturi.

Țin să vă mulțumesc tuturor celor care, alături de mine și alături de întregul plen al Senatului, ați abordat cu foarte multă seriozitate toate inițiativele legislative, proiectele de lege și propunerile legislative, și vă asigur că, și de acum înainte, voi fi alături de toți cei care vor dori să continuăm colaborarea umană, colaborarea între foști colegi. Vă mulțumesc tuturor!

Celor ce vor candida pe data de 30 noiembrie 2008 le urez mult succes și le doresc să facă parte dintr-un Parlament mult mai activ și mult mai eficient. Mii de mulțumiri.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumim și noi și vă urăm succes în noua activitate și demnitate. Senatul a luat act de demisie și, ca atare, postul de senator în Circumscripția Bacău este declarat vacant.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte, semnat la Podgorica la 15 octombrie 2007. (L578/2008)  

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte, semnat la Podgorica, la 15 octombrie 2007.

Domnule secretar de stat aveți cuvântul.

   

Domnul Iulian Buga:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați domni senatori,

Odată cu adoptarea proiectului de lege în plenul Senatului Acordul de stabilizare și asociere cu Muntenegru va deveni primul Acord încheiat de Uniunea Europeană cu statele din procesul de stabilizare și asociere, ratificat de Parlamentul României. România va deveni, astfel, al 9-lea stat membru al Uniunii Europene care ratifică Acordul de solidaritate și asociere cu Muntenegru. Celelalte state din Uniunea Europeană care au ratificat acest Acord au fost Estonia, Ungaria, Slovenia, Austria, Bulgaria, Danemarca, Portugalia și Slovacia.

După votul din Camera Deputaților, din 30 septembrie a.c., și după avizarea de către Comisia economică, industrii și servicii a Senatului, din 14 octombrie a.c., aprobarea în plenul Senatului a proiectului de lege ar constitui un pas ferm în direcția reconfirmării interesului puterii legislative pentru susținerea de facto a apropierii de Uniunea Europeană a statelor din Balcanii de Vest.

De asemenea, este demn de remarcat faptul că în contextul vizitei premierului muntenegrean la București, în data de 23 octombrie a.c., peste numai 2 zile, discutarea acestui Acord în Parlamentul României ar demonstra și demonstrează importanța acordată instrumentelor care contribuie în mod clar la apropierea acestui stat de Uniunea Europeană.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Eugen Mihăescu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Comisiei pentru politică externă. Microfonul 7.

 
   

Domnul Eugen Mihăescu:

Stimată doamnă președinte de ședință,

Vreau să vă spun că această țară formidabilă, Muntenegru, s-a integrat singură, într-un fel, în Europa. Spre surpriza mea, mergând acum un an de zile pe urmele lui Nichita Stănescu - prietenul meu - am descoperit că în Muntenegru euro circulă ca valută națională. În afară de aceasta, este extraordinar, cred că, de fapt, este o birocrație ce facem noi, pentru că ei sunt de mult în Europa.

În fine, sigur că România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, este întru totul de acord. S-au primit avize favorabile din partea Comisiei economice, industrie și servicii și de la Consiliul Legislativ.

Comisia recomandă să se ratifice, să se voteze acest Acord de stabilizare și asociere.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale și vă consult dacă doriți să interveniți pe marginea proiectului de lege. Constat că nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, fără amendamente, și proiectul de lege.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc.

În unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru denunțarea Acordului de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind aplicațiile pașnice ale energiei nucleare, semnat la Washington la 15 iulie 1998. (L583/2008)  

La punctul 8 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru denunțarea Acordului de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind aplicațiile pașnice ale energiei nucleare, semnat la Washington, la 15 iulie 1998.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați proiectul de lege, pe scurt. Microfonul 9.

   

Domnul Florin Tătar - director al Direcției Tehnice și de Securitate Nucleară din cadrul Societății Naționale Nuclearelectrica S.A.:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Îmi permit să vă rețin atenția, foarte pe scurt, cu câteva aspecte legate de acest proiect de lege. Există un Acord între România și SUA care a fost semnat în 1998 și se referă la transferul de informații privind dezvoltarea, proiectarea, construirea, funcționarea reactorilor nucleari. Acest acord se referă, de asemenea, la transferul de materiale, echipamente, componente nucleare, la protecția fizică, la aplicarea sistemului de garanții al Agenției Internaționale pentru Energia Atomică cu sediul la Viena.

Acest acord există, dar, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, automat, România a devenit membră a EURATOM - Comunitatea Europeană pentru Energia Atomică și, în consecință, a devenit parte la Acordul încheiat între Guvernul SUA și EURATOM. Acest Acord se referă, de asemenea, la cooperarea în domeniul folosirii pașnice a energiei nucleare.

Pentru evitarea paralelismului, noi propunem inițierea procedurii de denunțare a Acordului între SUA și România.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Mihăescu, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Eugen Mihăescu:

Ce voiam să vă spun? A fost prezentat atât de bine de reprezentantul Guvernului încât nu am nimic de adăugat.

S-a explicat că, la ora actuală, fiind membri ai Uniunii Europene avem un avantaj mult mai mare decât cel prevăzut în Acordul pe care îl aveam direct cu americanii.

Prin urmare, s-au primit avize favorabile de la Comisia economică, industrie și servicii și din partea Consiliul Legislativ, iar, în urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 16 octombrie a.c., comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport favorabil.

Față de cele de mai sus, supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale și vă consult dacă doriți să interveniți pe marginea proiectului de lege.

Domnul senator Szabo.

 
   

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Doamna președinte,

Onorați colegi,

În legătură cu acest demers legislativ se impune - nu pentru că așa vreau eu! - o întrebare concretă. Denunțarea acestui acord face sau a făcut deja obiectul unui demers similar în Congresul SUA? Dacă da, atunci când? Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule director, puteți oferi un răspuns? Microfonul 9.

 
   

Domnul Florin Tătar:

Nu știu exact dacă au făcut acest demers, dar, cu siguranță, noi avem înțelegeri reciproce cu Departamentul de Stat pentru Energie Nucleară al SUA.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mai concret, ați demarat anterior procedurile de denunțare...

 
   

Domnul Florin Tătar:

De rigoare.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Tătar:

Nu știu dacă au ajuns în Congres.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Declar închise dezbaterile generale și supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi și acest proiect de lege a fost adoptat.

Stimați colegi, la ora 18.10 începe transmisia radio a sesiunii de întrebări și interpelări. Va trebui să întrerupem ședința aici. Proiectele de lege înscrise la punctele următoare le vom reporta, le vom lua în discuție în ședința plenului Senatului de mâine, 21 octombrie 2008, și, tot mâine, urmează să dăm votul final.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Permiteți-mi să citesc nota privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2007 pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.486/2006;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea unor măsuri financiar-bugetare pe anul 2007;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.40/2007 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2007 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, aprobat prin Legea nr.487/2006;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2007 cu privire la rectificarea bugetului stat pe anul 2007;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar;
  • Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de execuție a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general anual al datoriei publice, aferente anului 2005;
  • Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2005;
  • Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2006;
  • Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de execuție a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general anual al datoriei publice, aferente anului 2006;
  • Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind controlul integrat al poluării cu nutrienți) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și a Acordului de asistență financiară nerambursabilă acordată din Fondul Global de Mediu (Proiect privind controlul integrat al poluării cu nutrienți) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnate la București, la 28 decembrie 2007;
  • Lege pentru modificarea și completarea art.29 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997;
  • Lege privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum și pentru efectuarea recepției în fază unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții;
  • Legea farmaciei;
  • Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea utilizării spectrului radio în banda de frecvențe 3600-3800 MHz;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2008 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2008 pentru modificarea alin.(3) al art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbție a fondurilor alocate pentru agricultură;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2008 pentru modificarea art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.-S.A. în vederea achiziționării de autoturisme;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.-S.A., în vederea achiziționării de autoturisme;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, și pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat";
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar-veterinar;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale;
  • Lege pentru modificarea alin.(5) și (6) ale art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat;
  • Lege privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor;
  • Lege pentru modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice;
  • Lege pentru modificarea alin.(1) al art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului;
  • Lege pentru completarea art.5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului;
  • Lege privind auditul de siguranță rutieră;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate;
  • Lege pentru modificarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A.

La acestea se adaugă și proiectele de lege adoptate astăzi de Senat, în calitate de Cameră decizională, care au fost depuse la secretarul general al Senatului în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Este vorba despre:

  • Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Albania la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 9 iulie 2008;
  • Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Croația la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 9 iulie 2008
  • Lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte, semnat la Podgorica, la 15 octombrie 2007.
  • Lege pentru denunțarea Acordului de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind aplicațiile pașnice ale energiei nucleare, semnat la Washington, la 15 iulie 1998;

Vă mulțumesc.

La ora 18.15 începem sesiunea de întrebări și interpelări în transmisiune directă la radio.

- PAUZĂ -

Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii:  

Doamna Norica Nicolai:

Doamnelor și domnilor senatori, deschid sesiunea de întrebări și interpelări din data de 20 octombrie 2008.

Domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu nu este prezent. Doamna senator Virginia Șerbănescu ? Lipsește.

  Carol Dina

Domnul senator Carol Dina. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Carol Dina:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vă rog să-mi permiteți să mă adresez domnului Călin Popescu-Tăriceanu, primul-ministru al României.

În ultimele săptămâni presa a dezvăluit câștigurile lunare foarte mari obținute de conducătorii instituțiilor subordonate sau aflate în coordonarea primului-ministru sau a Guvernului. Aceste drepturi bănești au fost stabilite de către consiliile de administrație, fără aprobarea autorităților superioare.

Zilele trecute, ministrul economiei și finanțelor, domnul Varujan Vosganian, a emis un ordin prin care a stabilit că membrii consiliului de administrație nu au obligația să participe la ședințele lunare având numai dreptul să încaseze zeci de milioane de lei pe lună pentru activitatea prestată.

În acest context, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, pentru fiecare instituție centrală din subordinea dumneavoastră sau a Guvernului, care sunt membrii consiliilor de administrație și ce indemnizații lunare au primit aceștia în decursul anului 2008.

A doua întrebare este adresată tot domnului Călin Popescu- Tăriceanu, primul-ministru al României.

În timpul Guvernelor Tăriceanu 1 și 2 nu a fost rezolvată problema unei legi a salarizării pentru cei plătiți din bani publici, precum și a unei singure legi a pensiilor. La sfârșitul mandatului dumneavoastră ați aflat din presă că sunt angajați plătiți din bani publici cu 540 de lei pe lună, dar și cu 50.000 de lei și chiar 100.000 de lei pe lună. Evident, este vorba despre lei grei, RON.

Totodată, sunt și pensionari cu 3 până la 100 de lei pe lună, dar și alții cu 20.000 și 30.000 de lei pe lună.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. Cine a împiedicat Guvernul ca, timp de patru ani, să prezinte Parlamentului proiecte de lege privind salarizarea celor plătiți din bani publici, precum și pentru eliminarea discrepanțelor uriașe dintre pensii?
  2. De ce ați fost împotriva propunerilor legislative ale PRM ce vizau eliminarea confidențialității cu privire la câștigurile bugetarilor, precum și privind acordarea pensiei de supraviețuire de 500 de lei?
  3. De ce, abia după patru ani de zile, v-ați decis să reduceți cu circa 10.000 de lei pe lună câștigurile unor persoane ce se presupune că sunt în grupul clientelei politice, persoane care sunt păstrate în continuare în conducerea instituțiilor publice subordonate Guvernului?

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe-Viorel Dumitrescu

Dau cuvântul domnului senator Viorel Dumitrescu. Microfonul 2. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe-Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea este adresată domnului Călin Popescu-Tăriceanu, primul-ministru al României.

Românii au aflat din presă și de la televiziune despre jaful din banii publici din cauza salariilor și pensiilor uriașe acordate în timpul mandatului dumneavoastră clientelei politice. Pe lângă subordonații din ministere, de la diverse agenții și autorități naționale cu salarii de sute de milioane de lei pe lună, mai există alți privilegiați, respectiv consilierii străini ai dumneavoastră și ai Guvernului.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. Cine sunt consilierii străini angajați de Guvern și care este câștigul lor lunar?
  2. Ce câștiguri lunare au conducătorii autorităților, agențiilor și companiilor naționale din subordinea primului-ministru sau a Guvernului, precum și care au fost primele încasate de aceștia pentru anul 2007?

A doua întrebare.

În mandatul dumneavoastră 2005-2008, au fost achiziționate, din bani publici, cele mai multe și mai luxoase autoturisme pentru Guvern.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, cu referire la perioada 2005-2008, ce tipuri de autoturisme au fost achiziționate, care este numărul și valoarea lor, separat pe fiecare minister, instituție subordonată premierului sau Guvernului, pentru fiecare prefectură și instituții aflate în subordinea prefectului.

V-aș ruga să-mi permiteți și o interpelare, adresată tot domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Foarte mulți cetățeni sunt nemulțumiți de faptul că, în timpul mandatului dumneavoastră, se aplică cu mare greutate și cu mare întârziere prevederile legale.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce se tergiversează acordarea despăgubirilor către beneficiarii Legii nr. 247/2005 și de ce nu este dat publicității calendarul despăgubirilor.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri scrise și verbale.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Nasleu

Domnule senator Nasleu, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Nasleu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Am o întrebare adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

Având în vedere tensiunile sociale existente, referitoare la salarizarea personalului din sistemul bugetar, vă solicit, domnule prim-ministru, să mă informați în ce stadiu este Legea privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, deoarece această lege a fost acceptată atât de către sindicate, cât și de către Guvern. Când va fi înaintată Parlamentului spre dezbatere și adoptare?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Dacă-mi permiteți, doamna președinte, mai am și o interpelare.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog!

 
   

Domnul Ioan Nasleu:

Interpelarea este adresată ministrului internelor și reformei administrative, domnul Cristian David.

Având în vedere faptul că termenele pentru programare la Registrul Auto Român au fost prelungite și, concomitent cu aceste termene, persoanele care solicită numere provizorii de înmatriculare sunt tot mai multe, generând, astfel, un blocaj la birourile de înmatriculare din toate județele, vă solicit, domnule ministru, să analizați situația și să dispuneți ca acele termene, de cel mult 90 de zile, pentru prelungirea numerelor roșii, să poată fi date în funcție de solicitarea clientului, 30, 60 sau 90 de zile la prima solicitare, iar prețurile să fie diferențiate pe termene, pentru evitarea blocajelor, cunoscându-se faptul că cele mai multe solicitări sunt pentru prelungirea termenului. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ion Toma

Domnule senator Toma, aveți cuvântul. Microfonul 4.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea este adresată primului-ministru al României, domnul Călin Popescu Tăriceanu.

Activitatea de cercetare a cunoscut, după anul 1989, un regres accentuat, ale cărui efecte impietează grav asupra progresului economic al României. Foarte multe institute de cercetare s-au desființat ca efect al subfinanțării ori al retrocedării terenurilor pe care acestea le aveau în folosință. Într-o situație similară se află astăzi și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Șimnic, care funcționează în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești".

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Șimnic, înființată încă din 1957, este integrată în rețeauna națională de cercetare agricolă, reprezentând zona Olteniei. Activitatea sa este finanțată integral din venituri proprii și efectuează cercetări în domeniul producerii de material semincer adoptat condițiilor pedoclimatice din România, în domeniul lucrărilor solului și tratamentelor cu îngrășăminte chimice, rezultatele sale conferindu-i recunoașterea națională și internațională de care se bucură.

Este una din cele mai importante unități care produc sămânță de grâu de soiuri autohtone, deosebit de valoroasă prin productivitate, rezistență la secetă și frig. Comparativ, stațiuni cu asemenea tradiție mai există în țări precum Olanda, Danemarca, Anglia, Germania și Franța, unde beneficiază de un suport adecvat din partea statului. Cu toate acestea, astăzi, prestigioasa Stațiune de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Șimnic se confruntă cu pericolul desființării prin retrocedarea terenurilor pe care aceasta le are în administrare, riscându-se, astfel, pierderea rezultatelor remarcabile obținute în cei peste 50 de ani de activitate. Peste 1900 de hectare din terenurile pe care le administrează sunt deja validate în favoarea vechilor proprietari și peste 1000 de hectare urmează să aibă aceeași soartă.

În acest context, vă întreb, domnule prim-ministru, ce măsuri veți adopta pentru ca suprafețele de teren în cauză să rămână în domeniul public al statului și în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Șimnic, pentru ca aceasta să-și poată desfășura în continuare activitatea de importanță covârșitoare în realizarea unei agriculturi performante.

Aștept răspuns scris și verbal.

Senator de Olt, Ion Toma.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnule senator Funar, vă rog!

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am două întrebări și o interpelare, toate adresate domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, primul-ministru al României.

Prima întrebare:

Se știe că UDMR, cu sprijinul Ungariei și cu complicitatea PNL, inclusiv cu susținerea dumneavoastră, organizează, în ziua de 30 noiembrie a.c., referendumuri locale în județele Covasna, Harghita și Mureș vizând autonomia teritorială pe criterii etnice. La 1 decembrie 2008, de ziua noastră națională, UDMR și Ungaria s-au pregătit să declare independența așa-zisului Ținut Secuiesc, care să aibă președinte, parlament, guvern, steag propriu și limba oficială, limba maghiară.

Având în vedere această perspectivă, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. De ce nu ați solicitat discutarea acestei probleme în Consiliul Suprem de Apărare a Țării?
  2. De ce, până acum, ați refuzat să vă prezentați în Parlament și să solicitați sprijinul aleșilor poporului român pentru a zădărnici această acțiune antiromânească și antieuropeană a Ungariei și a UDMR?
  3. De ce vă încăpățânați și refuzați să interziceți, printr-o ordonanță de urgență, referendumurile locale ilegale organizate de către UDMR pentru 30 noiembrie 2008, în județele Covasna, Harghita și Mureș?

Cea de-a doua întrebare:

După cum știți, domnule prim-ministru, judecătorii și procurorii au obținut, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, din luna martie 2008, o creștere cu 50% a salariilor, care se plătește și retroactiv, pe ultimii 8 ani. Pentru cei care au câștiguri lunare de 5000 până la 30.000 de lei, respectiv judecători și procurori, Guvernul a găsit bani să le plătească creșterea cu 50% a salariilor, fără a mediatiza acest lucru. În cazul cadrelor didactice, Guvernul PNL-UDMR, în loc să aplice legea votată în Parlament privind creșterea salariilor, a recurs la toate modalitățile pentru a bloca acordarea acestor drepturi bănești.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce ați refuzat să aplicați legea, să materializați sloganul electoral "Să trăiți bine!", respectiv sunteți pentru unii "mumă", iar pentru alții, "ciumă".

Interpelarea este adresată tot premierului Tăriceanu.

În mandatul dumneavoastră a crescut de trei ori datoria externă a României, ajungând la circa 60 de miliarde de euro. În perioada 2005 - 2008, s-au scurs în afara țării, pentru plata datoriei externe, inclusiv pentru dobânzi, mai multe zeci de miliarde de euro.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. Care a fost datoria externă a României la sfârșitul anilor 2004, 2005, 2006, 2007 și la cât va ajunge la sfârșitul anului 2008 ?
  2. Ce sume s-au achitat anual, în perioada 2005-2008, pentru plata datoriei externe, din care, separat, cât au însemnat cele pentru dobânzi.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Ilie Stoica

Are cuvântul domnul senator Ilie Stoica.

   

Domnul Ilie Stoica:

Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Domnule ministru,

În iunie 2006 a început reabilitarea DN1 Sibiu - Brașov, cu finanțare externă și internă, etapa a IV-a, lucrare proiectată de S.C. Consilier Construct S.R.L. și executată pe trei tronsoane.

Interpelarea mea vizează limita Brașov-Vestem, județul Sibiu, km 261+130 - km 296+293, executată de firma S.C. COLAS S.A.

Lucrările sunt foarte avansate, dar prin implementarea acestui proiect s-au produs și se produc în continuare prejudicii enorme pentru cetățenii care au locuințe în preajma drumului național, pentru că li se îngrădește ieșirea spre acest drum. Primarii din aceste localități au amenințat cu blocarea drumului.

De asemenea, la intersecțiile cu drumul comunal Săcădate, cu drumul județean Porumbacu de Jos, drumul comunal Glămboaca și altele de pe acest tronson, au apărut, peste noapte, în mijlocul drumului, niște "insule" din beton, care sunt un real pericol pentru participanții la trafic.

Domnule ministru,

Vă rog să verificați dacă proiectul se adaptează situației reale din teren și să dispuneți o anchetă la fața locului, dacă nu, să dispuneți modificarea acestui proiect prin dispoziție de șantier.

Senator PNL de Sibiu, Ilie Stoica.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnilor secretari de stat, vă rog să depuneți la secretariatul ședinței răspunsurile pe care le aveați de transmis domnilor senatori.

Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 20 octombrie 2008.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18.30.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 26 august 2019, 3:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro