Ivan Cismaru
Ivan Cismaru
Ședința Senatului din 20 octombrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.102/30-10-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 20-10-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 20 octombrie 2008

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.2 Ivan Cismaru (PD-L) - declarație politică având ca titlu "Va mai fi sau nu va mai fi?";

Doamna Norica Nicolai:

................................................

Domnul senator Cismaru. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Ivan Cismaru:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Va mai fi sau nu va mai fi?".

Până la apariția și dezvoltarea rapidă a științei și industriei informaticii, știința și industria aeronauticii erau componente de vârf ale economiei țărilor puternice. Și România din acest punct de vedere putem spune că intrase în rândul țărilor puternice prin fabrici care începuseră să fie cunoscute în lume și care reprezentau regiuni importante ale țării, ca: Brașov, Craiova, București.

În județul Brașov, Întreprinderea de Construcții Aeronautice din orașul Ghimbav - ICA Ghimbav - s-a specializat în construcția, întreținerea și repararea elicopterelor militare, civile, utilitare. ICA Ghimbav s-a lansat puternic și a devenit o emblemă locală și chiar națională.

A venit revoluția. A început goana după averi. A început privatizarea ca sursă de averi și iată că ICA Ghimbav a scăpat până acum de mâinile rapace ale indivizilor, mai mult sau mai puțin certați cu legea sau cu bunele moravuri și cu bunele intenții. A fost o mireasă curtată de indivizi de marcă: americani, francezi și alții.

Din 1997-1998 i s-a propus să intre într-o asociere cu firma VOLVO pentru a dezvolta în două hale, disponibile pe atunci, producția de autobuze VOLVO cu caroserie din aluminiu pentru producția internă și - de ce nu? - pentru export. Trebuie menționat că autobuzele VOLVO cu caroserie din aluminiu sunt garantate pentru minimum 1000 km în condiții de folosire pe timp de iarnă pe drumuri pe care se aruncă sare.

Atunci, Consiliul Județean Brașov s-a angajat să cumpere 25 de astfel de autobuze produse la ICA Ghimbav și să le lanseze în traficul județean. Totul era gândit ca producția să înceapă cu organizarea tehnologică a unei linii de montaj, urmând ca imediat să se înceapă și lansarea în orizontală a industriei brașovene și din alte județe a producției indigene de componente - ce vis frumos! - mai ales că fabrica de elicoptere nu era afectată cu nimic.

De ce nu s-a înfăptuit? Din cauza altui vis frumos, al managerilor de atunci și anume că vor face un joint venture cu PUMA, EUROCOPTER sau cu mai știu eu cine.

Ambele visuri s-au năruit și acum mireasa nu mai este curtată, ci este scoasă la vânzare și va fi cumpărată. Care va fi prețul, vom afla, dar care va fi soarta miresei este greu de spus.

Pentru ca totul să meargă ca pe roate la vânzare și pentru ca prețul să fie minim, s-au luat toate măsurile pentru a se demonstra că fabrica se confruntă cu probleme financiare deosebite, că nu-și poate plăti nici măcar salariile celor 900 de angajați - rețineți: 900 de angajați! -, oameni cu calificare de invidiat și care vor pleca din țară, în scurt timp, pentru a se angaja în industria Uniunii Europene, fiindcă noi, în mod sigur, nu vom mai produce elicoptere în România, niciodată.

Trebuie știut că armata română nu cumpără elicoptere de la ICA Ghimbav, pentru că "sunt prea scumpe", cu toate că sunt mult mai performante decât cele pe care le achiziționează ei acum. Probabil că fiind jucate la prețuri mai mici, se poate ca fiecare elicopter cumpărat să fie însoțit de o sumă pentru interese personale. Sigur că ICA Ghimbav nu poate vinde elicoptere armatei române în aceleași condiții, fiind firmă cu capital majoritar de stat. Cred că n-ar fi nicio surpriză să se mai descopere vreun dosar cu aventurile achizițiilor armatei, așa cum a fost cu aventurile achizițiilor Poliției Române. Rămâne să se sesizeze Președintele României, pentru că văd că alții nu fac acest lucru.

Revenind la ICA Ghimbav, trebuie să vă mai spun că în 3 noiembrie i se va hotărî soarta. Atunci, probabil, va fi cumpărată de EUROCOPTER. Acum, ICA Ghimbav are o comandă de 30 de elicoptere noi și de reparat 40, lucrări care nu vor mai putea fi finalizate până în data de 3 noiembrie și, probabil, niciodată, având în vedere vânzarea și condițiile în care se vor face aceste documente.

Trebuie avut în vedere că intenția cumpărării nu este de a dezvolta producția la Ghimbav, ci de a-l elimina pe concurentul romând de pe piață, mai ales acum, în derularea crizei economico-financiare în care am intrat și noi. Cu ce se va alege statul român? Cu un preț de nimic, stabilit prin jocurile perfide și crearea de tensiuni artificiale la nivelul salariaților, joc în care au căzut actualii manageri și stăpânul AVAS, cu 900 de familii care vor gusta amarul șomajului, cu pierderi considerabile din cauza încetării producției.

Stau și mă întreb cine a dorit și dorește dispariția Întreprinderii de Construcții Aeronautice Ghimbav. Directorii foști și actuali? AVAS-ul? Ministerul Economiei și Finanțelor? Guvernul României? Sau poate va fi găsit din nou vinovat Parlamentul României. N-ar fi exclus.

Trag, cu această ocazie, un semnal de alarmă pentru Guvernul României, Ministerul Economiei și Finanțelor și AVAS, prin care îi chem să reanalizeze condițiile impuse în documentația de vânzare, așa încât să se vizeze un element de mare importanță, și anume: uzina să-și poată continua activitatea în domeniul de activitate actual, în condițiile în care, iată, are și comenzi, rezolvând astfel și situația existențială a celor 900 de angajați. Este păcat să pierdem și această șansă care, probabil, va fi ultima.

Sesizez, cu această ocazie, și Comisia economică, industrii și servicii a Senatului României, pe domnul președinte Carol Dina, pentru a efectua și dumnealor o analiză a documentației de vânzare. Poate că atunci când gândim mai mulți se greșește mai puțin. Oricum, până acum, această maximă nu a funcționat.

Să ascultăm și glasul disperării celor 900 de familii ai căror membri vor fi trimiși în șomaj, acum, în prag de criză mondială, când șansa găsirii unui nou loc de muncă este mai nesigură ca oricând.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 9 decembrie 2019, 2:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro