Viorel Senior Duca
Viorel Senior Duca
Ședința Senatului din 20 octombrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.102/30-10-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 20-10-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 20 octombrie 2008

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.3 Viorel Duca Sr. (independent) - declarație politică având ca temă reprezentarea în Parlament a românilor din diaspora;

Doamna Norica Nicolai:

................................................

Dau cuvântul domnului senator Viorel Duca Sr., pentru a prezenta declarația politică.

Vă rog, domnule senator. Aveți două minute. (Domnul senator Gheorghe Funar se deplasează la masa prezidiului și discută cu doamna vicepreședinte Norica Nicolai.)

Domnul Eugen Mihăescu (din sală):

Am anunțat.

Doamna Norica Nicolai:

Știu că ați anunțat, însă, conform înțelegerii dintre domnul senator și Grupul parlamentar al PSD, are mai mult de două minute. Are cinci minute.

Urmați dumneavoastră, domnule senator Mihăescu, și, după aceea, domnul senator Funar.

Domnul Viorel Duca Sr.:

Doamna președinte,

Onorat Senat,

Dați-mi voie, vă rog, doamna președinte, să vă mulțumesc, în primul rând, pentru privilegiul ce mi-l acordați de a-mi prezenta declarația politică de astăzi, o declarație al cărei subiect este asemănător celor prezentate în ultima perioadă și al cărei preț plătit față de "stăpânii de până ieri" a fost pierderea candidaturii de senator pentru diaspora, declarație care se referă, în exclusivitate, la peisajul sinistru și lamentabil al unei imagini reale de ignorare și sfidare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor români ce trăiesc în diaspora, acel drept de vot și drept de a alege propriii lor deputați și senatori, despre valoarea cărora, se poate spune că ar reflecta cel mai bine interesele lor, ale tuturor celor ce trăiesc în afara granițelor României.

Cu tot respectul și cinstea ce se cuvin față de acest loc sfânt și prețuit tuturor, nouă, celor care locuim aici, sau celor care, din motive obiective sau subiective au ales să trăiască departe de acest loc numit România, pentru binele și năzuințele multor visuri zămislite de generațiile trecute, prezente și cele ce vor veni după noi, știm cu certitudine faptul că, pentru binele și prosperitatea acestei națiuni, s-a plătit un preț... Ne întrebăm: Cât de mare să fi fost prețul acestei libertăți? A meritat, oare, sacrificiul făcut? Continuăm noi, astăzi, oare, aceleași năzuințe și idealuri pentru noi, copiii noștri, confrații noștri de departe, semenii noștri?

Oricât de multe asemenea întrebări retorice am avea, atât de multe răspunsuri s-ar găsi. Sper să fim pragmatici. Priviți, vă rog, în jurul nostru, chiar aici, în aula acestui Senat. Oare nu s-ar cuveni să ni se plece fruntea în fața acestor onorabili colegi pentru care tortura și temnițele comuniste, cu asprimea lor, n-au putut sugruma și stopa drumul spre noua eră a libertății și democrației, atât de dragă fiecăruia dintre noi? Mă refer aici, în mod exclusiv, la distinsul nostru senator Radu Câmpeanu.

Oare idealul lor, plătit atunci, uneori, chiar cu preț de sânge, n-ar trebui să fie recunoștința faptică a generației noastre de astăzi? La cele văzute și întâmplate sub ochii noștri, în viața politică contemporană, cu precădere, în România pot să afirm cu certitudine existența unei ipocrizii și imaturități politice greu de explicat. Să fie, oare, lipsa de modele? Nu cred. Să fie, oare, aroganța și prostia îngemănate? Probabil. Oare să nu existe voința de schimbare? Oare frica de semeni e o competitivitate a unui fairplay echitabil? Oare prevalarea dreptății și binelui să fie explicația scoaterii la iveală a acestui comportament politic deviant? Oare România este singura țară din Europa zilelor noastre în care cetățenii stabiliți în afara granițelor ei sunt tratați ca cetățeni de second class? Oare ei, compatrioții noștri ce își trăiesc viața departe de țară sunt buni doar atunci când, din câștigurile lor, și acelea dobândite cu trudă, susțin familiile lor rămase în țară? Când lună după lună, mii și milioane de euro sunt depuși în băncile din România, atunci se pot găsi cuvinte elogioase la adresa lor, dar când este vorba să li se recunoască cel puțin dreptul fundamental de a-și exercita obligațiile cetățenești față de țară și semeni, acest drept le este încălcat fără scrupule?

Este adevărat că trebuie plătit un preț pentru orice lucru și faptă. Dacă însă prețul injust-ului față de diaspora este arătat prin îngrădirea și limitarea dreptului de vot impus prin restricționarea unor ordonanțe de urgență ce fac obiectul acestor îngrădiri, atunci, domnilor, este fair și drept ca toți cetățenii români ce trăiesc în diaspora să plătească polița electorală cu aceeași măsură și aceeași monedă, ba chiar cu vârf și îndesat, partidului și guvernării ce-și asumă responsabilitatea și atitudinea ingrată față de diaspora.

Mă simt onorat și privilegiat, în același timp, de a fi fost unul din cei incluși în diaspora română ce a trăit mai mult de 24 de ani departe de casă. Știu foarte bine cu ce probleme și situații conflictuale s-a confruntat și se mai confruntă încă semenii noștri din diaspora când vine vorba de exercitarea drepturilor lor în sediile diplomatice din mai toate țările lumii. Este interesant însă faptul că atenționarea repetată, prin declarațiile politice recente pe tema restituirii dreptului de vot al tuturor cetățenilor români din diaspora, chiar și al celor ale căror pașapoarte românești sunt expirate și recomandarea constituirii centrelor de votare din străinătate în centrele culturale sau locașurile de cult românești au constituit suficiente motive, puerile, de altfel, ale Partidului Național Liberal, de a-mi retrage susținerea politică, pe considerente că aș fi fost, prin cele declarate, împotriva guvernării Tăriceanu. Este mai mult decât un cadou electoral. Este chiar cireașa de pe torul candidaturii mele, dacă aceasta se va întâmpla acum sau în alegerile viitoare.

M-am întrebat retoric: Oare asemenea declarații politice care, în esența lor, au fost, mai degrabă, recomandări de corijare a unei lacune legislative, prin care se observă, fără echivoc, limitarea și îngrădirea drepturilor fundamentale ale concetățenilor români din diaspora, să fi fost chiar atât de necugetate, iar eu să fi făcut greșeli grave încât acestea să motiveze Biroul politic permanent al PNL să invalideze decizia unei Delegații permanente, fără să-mi dea măcar dreptul la apărare sau motivare în acest sens? No comment.

Și totuși, dacă intr-o declarație politică sunt suficiente probe pentru ca autoritatea unei singure persoane, fie ea și liderul unui grup parlamentar, să decidă retragerea suportului politic pentru așa-zise motive subiective, atunci, doamna președinte, onorat Senat, mă întreb: Care ar fi consecințele unei judecăți coerente, când același lider de grup care zice că susține Guvernul,cel puțin teoretic, și totuși cere grupului parlamentar pe care îl conduce să voteze chiar invers decât ceea ce Guvernul solicită? Dacă asta se mai numește susținere guvernamentală de către grupul său parlamentar, atunci, distinși colegi, dați-mi voie să afirm faptul că trăim într-o țară ale cărei legi și logică legislativă se potrivesc de minune cu imaginea unui stat bananier, nicidecum cu a unui stat de drept european. Țara aceasta poate fi numită, indubitabil, "Țara lu' Papură Vouă". Este, într-adevăr, o comedie, o comedie care ți-ar produce, mai degrabă, compătimire față de actorii serioși ai acestei piese. Ce trist că prea multe somități ale acestui neam sunt, cu voie sau fără voie, personajele acestei drame jalnice.

Nu despre comedia ce se joacă, aproape săptămână de săptămână, aici, în arena Senatului sau a Camerei Deputaților vreau să vorbesc. Tragedia ce face obiectul acestei declarații politice este dată de frustrările și încercările nenumărate ale semenilor noștri de a găsi ecoul propriilor voci și propriului geamăt, aici, undeva, în Parlamentul României.

Am primit nenumărate telefoane, e-mail-uri, fax-uri, în ultima vreme, prin care concetățenii noștri români din diaspora fac eforturi disperate ca cineva de aici, din țara aceasta, să le audă vocea, să acționeze prompt la doleanțele lor, să coreleze ceea ce se spune cu ceea ce se face.

Dați-mi voie, doamna președinte, să prezint succint doar câteva spicuiri din e-mail-urile unor persoane provenite din diaspora română: dr. Petru Cocirteu din Ohio, dr. Petru Costea avocat de profesie, locuiește în Huston, Texas, președintele Asociației Familiilor din România, precum și opiniile unui candidat român independent, domnul Doru Crăciun din Michigan.

Iată opiniile Domniilor Lor:

Citez: "Datele din recensământ (census) din Canada și Statele Unite, trebuie folosite pentru stabilirea cifrei de reprezentare. Exemplificarea are ca sursă numere provenite din datele oficiale ale anilor 2000-2001. Numerele reale, actuale, sunt mult mai ridicate. Referitor la Statele Unite, populația diasporei este estimată de surse neoficiale ca fiind de circa 3 ori mai mare.

Guvernul trebuie să asigure, conform art. 5 alin. (2) și art. 5 alin. (3) din Legea nr. 35/2008, cel puțin aceleași drepturi de reprezentare cetățenilor în România sau în străinătate.

Astfel, Canada, cu o emigrație oficială de 60.520 de cetățeni români, în anul 2000, trebuie să beneficieze, conform normei de repartizare, de un deputat, de asemenea, trebuie asigurat un colegiu uninominal pentru Senat.

Statele Unite ale Americii, cu o emigrație oficială de 367.278 de cetățeni români, în anul 2000, trebuie să beneficieze, conform normei de repartizare, de patru deputați și doi senatori.

Guvernul este obligat să asigure mijloacele materiale și logistice pentru crearea de noi centre de votare. Guvernul este obligat să asigure informarea operativă a cetățeanului, pentru a garanta accesul la procesul de votare, eliminând astfel carențele demonstrate permanent în trecut.

Cetățeanul nu trebuie privat de drepturi. Procesul de pedepsire a vinovaților, ulterior înfăptuirii faptei, este o inutilă scuză a incompetenței.

Iată ce spune doctorul Costea: "Recent am primit vești din România: diferite partide politice refuză să valideze candidatura unor posibili candidați din diaspora, pentru că nu îndeplinesc condițiile din art. 16 alin. (3) din Constituția României care spune că doar cetățenii români cu domiciliul în România pot deține funcții și demnități publice în România. Asta înseamnă că cei trei milioane de români din diaspora vor fi reprezentați în Parlamentul României de români care locuiesc în România, nu dintre noi. Asta este o violare a dreptului de a fi ales al cetățeanului român, consfințit în art. 37 din Constituție și a principiului democrației reprezentative prin care parlamentarul trebuie să fie domiciliat în circumscripția electorală pe care o reprezintă".

Doamna președinte, distinși colegi,

Este vremea unui nou început. Sunt vocile compatrioților noștri, sunt frustrările lor, frustrări ce trebuie nu numai auzite, dar și înfăptuite.

Doamna președinte,

Doresc să închei această declarație politică prin atenționarea tuturor candidaților diasporei care vor fi aleși în Parlamentul României că, potrivit legilor în vigoare, legi de-a dreptul ofensive și derogatorii la adresa cetățenilor români din diaspora, deoarece sunt de așa natură conturate încât, potrivit formelor și modelului de interpretate, doar cetățenilor români ce posedă cetățenia și domiciliul în România li se oferă dreptul de a candida, inclusiv pentru diaspora.

În cazul în care vreunul dintre dumneavoastră, distinși candidați din partea diasporei, independenți sau pe listele vreunui partid din România nu aveți buletine emise de către Direcția Generala de Evidență a Persoanelor din România, candidaturile Domniilor Voastre sunt anulate din start. Este un eșec total al acestei guvernări, în ceea ce privește apărarea drepturilor cetățenilor români din diaspora, un joc murdar al unor cercuri de interese care includ și exclud, la propria-i discreție, piesele ce fac obiectul jocului politic.

Toată reforma politică, prin actul votului uninominal, dacă acesta vreodată se va realiza, va primeni clasa politică românească.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 12 decembrie 2019, 20:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro