Gheorghe Funar
Gheorghe Funar
Sittings of the Senate of October 20, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.102/30-10-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 20-10-2008 Printable version

Sittings of the Senate of October 20, 2008

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.7 Gheorghe Funar (PRM) - declarație politică având ca subiect "Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc";

Doamna Norica Nicolai:

................................................

Domnule senator Funar, aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

În aceste zile, mass-media românească este păcălită de către liderul UDMR, care s-a pronunțat cu privire la faptul că se gândesc să inițieze un proiect de lege prin care copiii românilor din Ardeal să fie obligați să învețe limba maghiară.

Această diversiune a liderului UDMR urmărește altceva, și anume ca opinia publică românească să nu abordeze și să nu dezbată în aceste zile "Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc", ca românii să nu fie înștiințați de către autoritățile statului nostru cu privire la demersurile care s-au făcut și se fac în aceste zile de către consiliile locale din județele Covasna, Harghita și, parțial, din Mureș, consilii ale căror hotărâri vizează organizarea de referendumuri locale pentru ziua de 30 noiembrie 2008, simultan cu alegerile parlamentare decise de Guvernul româno-maghiar, referendumuri locale în cadrul cărora locuitorii din cele trei județe să se pronunțe pentru autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc.

Și, de asemenea, așa cum cunoașteți și cum președintele PRM a repetat de la aceste microfoane, pentru 1 decembrie 2008, de Ziua Națională a României, la 90 de ani de la Marea Unire, UDMR-iștii pregătesc să-i înștiințeze pe românii din țară și din străinătate despre repetarea scenariului Kosovo pe ținuturi românești, cu așa-zisul Ținut Secuiesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi să vă aduc la cunoștință doar câteva dintre prevederile unui proiect de lege inițiat de către UDMR-iști cu privire la "Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc":

Autonomia teritorială - se spune în acest "Statut de autonomie al Ținutului Secuiesc" - reprezintă un aranjament aplicat în interiorul statelor suverane, prin care locuitorii unor regiuni obțin competențe, respectiv puteri mărite, care reflectă situația lor geografică specifică.

Autonomia Ținutului Secuiesc se bazează pe dreptul la autodeterminare internă al comunităților.

În scopul și pentru asigurarea protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă.

Ordinea administrativă a Ținutului Secuiesc se bazează pe dezideratul istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei.

Aspirația locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv sprijinirea și ocrotirea realizării intereselor teritoriale.

Autonomia comunității reprezintă dreptul ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de ordin statal.

Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.

Este de dorit transferarea în competența regiunii și a unor sarcini care aparțin unor competențe naționale.

Teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș, care aparține județului Mureș.

Consiliul de Autoadministrare - de fapt, Parlamentul - este instituția prin care ia ființă Ținutul Secuiesc.

Atribuțiile acestui consiliu sunt stabilite de prezentul Statut de autonomie și de către locuitorii Ținutului Secuiesc.

În Ținutul Secuiesc, limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului.

Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ținutului Secuiesc.

Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului și a simbolului fiecărui scaun secuiesc.

Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor națiunii maghiare.

Statutul de regiune autonomă al Ținutului Secuiesc se poate desființa numai prin referendum organizat în Ținutul Secuiesc.

Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc se aprobă prin referendum de către cetățenii Ținutului Secuiesc.

Autoadministrarea Ținutului Secuiesc și statutul său de autonomie pot fi desființate numai prin referendum organizat în Ținutul Secuiesc.

Autoritățile Ținutului Secuiesc sunt următoarele:

Autoritățile regiunii autonome:

  • Consiliul de Autoadministrare - de fapt, Parlamentul;
  • Comisia de Autoadministrare - Guvernul;
  • Președintele Ținutului Secuiesc.

Urmează "Autoritățile scaunelor" și "Autoritățile locale".

Consiliul de Autoadministrare al Ținutului Secuiesc - respectiv Parlamentul - are 77 de consilieri.

Simultan cu alegerea consilierilor în Consiliul de Autoadministrare are loc și alegerea consilierilor în consiliile scaunelor, în consiliile locale, alegerea președintelui Ținutului Secuiesc, a președinților scaunelor și a primarilor.

Competențele administrativ-decizionale ale Consiliului de Autoadministrare se referă la:

  • organizarea instituțiilor proprii;
  • cultura;
  • învățământul;
  • folosirea limbii materne maghiare;
  • introducerea taxelor și a impozitelor regionale;
  • autonomia financiară a Ținutului Secuiesc;
  • reprezentarea Ținutului Secuiesc etc.

Deciziile acestui consiliu se emit în mai multe domenii, dintre care citez: stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale ale regiunii, înființarea de noi comune, exproprierea de interes public și administrarea cărții funciare.

Consiliul de Autoadministrare are putere decizională pe întreg teritoriul Ținutului Secuiesc.

Urmează Comisia de Autoadministrare a Ținutului Secuiesc - de fapt, Guvernul - care este organul executiv al regiunii.

Președintele comisiei este numit de către președintele Ținutului Secuiesc. Membrii acestui Guvern sunt numiți în funcție de același președinte al Ținutului Secuiesc.

Între competențele executive ale Comisiei de Autoadministrare se menționează:

  • înființarea, respectiv desființarea instituțiilor publice ale regiunii;
  • supravegherea și controlul activității poliției comunitare;
  • încheierea contractelor internaționale referitoare la regiune;
  • garantarea folosii libere a limbilor cu statut egal în regiune;
  • funcționarea sistemului de învățământ de stat și, în cadrul acestuia, a sistemului de învățământ în limba maghiară etc.

Comisia de Autoadministrare poate dispune, înființa și susține posturi proprii de televiziune și de radio, orice mijloc de comunicare în masă care contribuie la realizarea obiectivelor sale.

Comisia de Autoadministrare are în competența sa numirea funcționarilor publici în funcții de conducere.

Funcționarii publici din Ținutul Secuiesc trebuie să cunoască, pe lângă limba oficială a statului, și limba maghiară.

Președintele Ținutului Secuiesc reprezintă regiunea. Acesta este ales de către cetățenii acestui ținut pe o perioadă de patru ani.

În ceea ce privește scaunele și competențele consiliilor scaunale, ele se referă la mai multe domenii:

  • aprobarea în limbile română și maghiară a denumirilor de localități, a indicatoarelor de străzi și de circulație, a celor comerciale și a reclamelor;
  • modificarea limitelor administrative locale, la inițiativa autorităților locale;
  • apărarea ordinii publice;
  • exproprierea de interes public, în folosul public al scaunului, cu despăgubiri juste.

Consiliul Scaunal poate adopta hotărâri cu privire la înființarea poliției proprii. În termen de cel mult trei ani de zile, fiecare membru al corpului polițienesc trebuie să cunoască limba maghiară. Compoziția corpului polițienesc trebuie să reflecte compoziția națională a regiunii pe care o deservește.

Autoritățile administrației publice locale din Ținutul Secuiesc au un statut special.

Pe teritoriul administrației publice locale, limba maternă a comunității naționale maghiare are același statut ca și limba română.

Dintre principiile de bază ale autoadministrării locale, am să fac referire la cel care precizează că "autoritățile locale dispun de prerogative discreționare în exercitarea competențelor transferate", iar aceste competențe conferă un statut special autorităților publice locale în mai multe domenii, dintre care citez:

  • învățământul în limba maternă, în limba maghiară;
  • cultura în limba maternă;
  • informarea în masă în limba maghiară;
  • folosirea neîngrădită a limbii maghiare în instituțiile publice și în justiție;
  • împiedicarea tendințelor de modificare forțată a componenței naționale a localităților;
  • împiedicarea tendințelor de modificare forțată a limitelor administrațiilor publice locale;
  • stabilirea denumirilor localităților și a modului de folosire a simbolurilor, a distincțiilor locale;
  • stabilirea și organizarea sărbătorilor naționale ale comunităților locale.

În acest proiect de act normativ se precizează că "modificarea forțată a raportului etnic al localității este interzisă".

Limba de școlarizare a minorilor este hotărâtă de părinții sau de tutorele legal al acestora.

În instituțiile de învățământ și educație în limba maternă a cetățenilor Ținutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităților naționale, a istoriei, a geografiei și a etnografiei națiunii-mamă, a Ungariei.

Nu există niciun cuvânt cu referire la România.

În Ținutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantată.

În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administrația publică locală și regională, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunităților naționale, respectând raportul dintre naționalități rezultat în urma ultimului recensământ.

Acestea sunt, doamnelor și domnilor senatori, câteva dintre prevederile acestui proiect de act normativ.

Am să închei cu o referire la activitatea dumneavoastră, a parlamentarilor: la art.119, se precizează că "legile și ordonanțele, precum și alte acte normative emise de către Parlamentul României și de către Guvernul României, care au reglementări valabile și în Ținutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de două treimi a membrilor, Consiliul de Autoadministrare își poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză".

Și închei, doamnelor și domnilor senatori, cu ultimul articol, art. 127, care precizează că "pe data intrării în vigoare a acestui statut de autonomie, orice alte prevederi contrare se abrogă".

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi,

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 13 décembre 2019, 0:08
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro