Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 17 februarie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/27-02-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 17-02-2009 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 17 februarie 2009

6. Dezbateri asupra Legii bugetului de stat pe anul 2009 (dezbateri generale - anexa nr.3/15, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței).  
 
consultă fișa PL nr. 44/2009 L15/2009

 

Domnul Alexandru Pereș:

  ................................................

Trecem la punctul 3 al ordinii de zi: Proiectul Legii bugetului de stat pe 2009.

Pentru dezbaterea generală a acestui proiect de lege, Birourile permanente ale celor două Camere propun următoarele: Guvernului să i se rezerve 60 de minute, pe care să le utilizeze la începutul și la încheierea dezbaterilor generale; a doua propunere: grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senatului, împreună, să li se aloce timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pe fiecare parlamentar; a treia propunere: deputații și senatorii care nu fac parte din grupurile parlamentare, să aibă la dispoziție, de asemenea, câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între acești parlamentari sau la grupurile parlamentare.

Potrivit acestei repartizări a timpului maxim de dezbatere, grupurile parlamentare, deputații și senatorii deveniți independenți au la dispoziție timp maxim pentru participa la dezbateri, după cum urmează:

  • Partidul Democrat Liberal - 166 deputați și senatori - 55 minute;
  • Alianța politică PSD+PC - 163 senatori și deputați - 54 minute;
  • Partidul Național Liberal - 93 parlamentari - 31 de minute;
  • Uniunea Democrată a Maghiarilor din România - 31 parlamentari - 10 minute;
  • Minoritățile naționale - 18 parlamentari - 6 minute.

Dacă sunt comentarii cu privire la această repartizare? Vă mulțumesc.

Supun votului această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu 412 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, această propunere a fost aprobată.

Pentru prezentarea proiectului de lege a bugetului de stat, îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Emil Boc.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Emil Boc (prim-ministrul României):

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Domnule vicepreședinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

În primul rând, în numele Guvernului, vreau să vă mulțumesc pentru efortul pe care l-ați făcut în vederea analizării în comisii a proiectului cu privire la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale, cu mulțumiri speciale comisiilor reunite de buget finanțe, care au lucrat tot weekend-ul pentru ca astăzi să avem proiectul analizat în comisii, în vederea dezbaterii celor două Camere ale Parlamentului. Vă mulțumesc pentru acest spirit de solidaritate față de proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009.

Guvernul vine astăzi în fața dumneavoastră și vă solicită sprijinul și votul dumneavoastră pentru a adopta două proiecte de legi, extrem de importante pentru ceea ce înseamnă destinul românilor și relansarea economică a României. Este vorba de proiectul Legii bugetului de stat și proiectul Legii privind bugetul asigurărilor sociale de stat.

Proiectul de buget pe anul 2009 răspunde obiectivului pe care guvernul și l-a asumat în fața dumneavoastră, în fața Parlamentului, și anume obiectivul de a asigura stabilitatea țării, printr-o guvernare responsabilă în această perioadă dificilă de criză. De fapt, acest obiectiv este și obiectivul parteneriatului pentru România, semnat între PSD și PD-L.

De fiecare dată, dezbaterea cu privire la proiectul Legii bugetului de stat a fost o dezbatere aprinsă, o dezbatere complexă, de cele mai multe ori greu de înțeles de către oamenii obișnuiți, întrucât dezbaterile erau concentrate pe foarte multe cifre, pe foarte multe comparații și mai puțin pe lucruri extrem de concrete. De data aceasta, dezbaterea va fi una pe înțelesul tuturor. banii trebuie cheltuiți cu răspundere, locurile de muncă trebuie menținute și înmulțite, iar categoriile sociale cele mai vulnerabile din societatea românească trebuie să fie protejate. Cu alte cuvinte, avem nevoie de un buget care să asigure un echilibru între componenta dezvoltării economice a României și componenta socială. Aici mă refer, în special, la nevoia de protecție a categoriilor sociale cele mai dezavantajate de criza economică.

Guvernul vă prezintă un buget care luptă cu criza. Bugetul pe care vi-l prezentăm dumneavoastră astăzi este exigent cu prezentul, dar corect cu viitorul României și al românilor. Bugetul pe anul 2009 exprimă viziunea unui Guvern care vrea să lase în urmă o economie stabilizată și nu o țară datoare. Bugetul pe anul 2009 elimină risipa și nepăsarea iresponsabilă a guvernării anterioare.

Acest buget, pe care vi-l prezentăm, are și este în contextul a două constrângeri majore: o constrângere externă și una constrângere internă. Constrângerea externă este legată de criza economică globală, de fapt cea mai dură criză economică din ultimii 60 de ani. În Statele Unite, deși au fost alocate sute de miliarde de dolari, economia încă n-a răspuns adecvat. De asemenea, Uniunea Europeană a pompat sute de miliarde de euro, iar creșterea economică este încă foarte scăzută. În acest context apare cea de-a doua constrângere în care a fost elaborat proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009: constrângerea internă.

Dincolo de ceea ce avem în plan extern, această criză economică pe care am descris-o, avem implicațiile acesteia în România, la care se mai adaugă risipa și nepăsarea iresponsabilă a guvernării anterioare. Am avut, în anul 2008, poate cea mai mare creștere economică de după 1989. Și se pune întrebarea: Ce au făcut vechii guvernanți cu această creștere economică?

Voci din partea Grupului parlamentar al PNL:

Am mărit salariile și pensiile!

Domnul Emil Boc:

Această creștere economică fără precedent ne-a lăsat un incredibil deficit bugetar de 5,3%. Această guvernare anterioară, când avea șansele să facă din creșterea economică a României șansa modernizării țării și a dezvoltării infrastructurii a compromis modernizarea țării. Deficitul bugetar de 5,3% ne pune astăzi în situația de a fi în fața declanșării procedurilor europene cu privire la deficitul bugetar excesiv. Tratatul de la Maastricht spune foarte clar că orice țară membră a Uniunii Europene trebuie să rămână în deficitul bugetar de maxim 3%.

Guvernarea anterioară ne-a dus, însă, la 5,3% - și, repet, în contextul în care am avut o creștere economică de 7,8%. Ce înseamnă asta pe înțelesul fiecărui român? Înseamnă că la fiecare 100 de lei produși de români, Guvernul a cheltuit 105 fără să investească nimic pentru ziua de mâine, fără să investească nimic, practic, în infrastructură. Din păcate, banii au fost dați pe consumul de bunuri de lux și pentru susținerea aparatului guvernamental, care s-a îngrășat masiv și a ajuns la obezitate birocratică. (Aplauze.)

Am să vă ofer, doamnelor și domnilor, câteva date în acest sens. în anul 2008 au fost realizate cheltuieli suplimentare peste nivelul resurselor disponibile, care nu au fost canalizate către activități productive. Astfel, cheltuielile curente au înregistrat, în anul 2008, o creștere de 30% față de anul 2007. Cheltuielile de personal au crescut cu 29% față de anul 2007 și au ajuns la 11,8 miliarde de euro, adică 8,4% din p.i.b.

Dinamica cea mai mare au înregistrat-o cheltuielile cu bunurile și serviciile care au crescut 32% comparabil cu anul 2007, având cea mai mare dinamică de creștere a ultimilor ani, ajungând la valoarea de 9 miliarde de euro, 6,5% din pib, și asta, în contextul în care tragerile din fondurile structurale și de coeziune au fost în valoarea de 178 milioane de euro. În condițiile în care alocările Uniunii Europene au fost de 3,1 miliarde de euro, cumulate pentru anii 2007 și 2008, s-au tras, practic, 6% din volumul alocat.

Cheltuielile bugetului general consolidat în trimestrul IV al anului 2008 au crescut cu 30% față de trimestrul anterior, în timp ce încasările bugetare au scăzut cu 2,6%. Deficitul bugetar înregistrat doar în ultimul trimestru al anului 2008 a atins nivelul de 16 miliarde lei, față de un nivel de 2 miliarde înregistrat în trimestrul anterior.

Vechea guvernare a reușit extraordinara performanță de a cheltui în octombrie - noiembrie 4 miliarde de euro, bani care nu s-au dus în investiții, ci s-au dus în bunuri și servicii, în cheltuieli de personal, adică tocmai în acele cheltuieli care au sporit deficitul bugetar al României la 5,3%.

Aceasta este poza zilei cu privire la ceea ce a fost, din punct de vedere economic, anul 2008: o guvernare iresponsabilă, care a irosit această șansă extraordinară pe care a avut-o România, cu o creștere economică de 7,8%, și în loc să transforme această șansă într-o oportunitate a atârnat plumb în dezvoltarea economică a României și, practic, a blocat modernizarea țării. În aceste condiții, provocarea în fața noului proiect de buget pe anul 2009 este dublă: pe de o parte, să lupte cu efectele crizei economice, iar, pe de altă parte, să instaureze ordinea și stabilitatea finanțelor publice.

Cele mai importante răspunsuri pe care Legea bugetului de stat pe anul 2009 le oferă în contextul actualei situații economice a țării sunt următoarele:

1. Investiția publică masivă în infrastructură. 20% din banii bugetului merg pentru lucrări de investiții, pentru investițiile din infrastructura din această țară. Este cel mai mare buget de după 1989 alocat investițiilor și aceasta, repet, într-un context în care nu avem o creștere economică, cum a avut guvernarea anterioară, de 7,8%, ci avem o creștere prognozată de 2,5%, nu avem un deficit bugetar de 5,2%, cum a avut guvernarea anterioară, ci avem un deficit bugetar de 2%.

Deci, iată, din start, ce constrângeri important are acest buget, pentru a recupera ceea ce făcut guvernarea anterioară și de a da șansa acestei economii românești să se relanseze. facem ceea ce fac toate țările din lume în acest moment, care doresc să scoată țara lor din criză, adică să realizeze o investiție publică masivă în infrastructură.

De departe, această investiție în lucrări publice, pe care Guvernul o realizează, este cea mai bună măsură anticriză, este cea mai bună măsură pentru menținerea și crearea de noi locuri de muncă. În esență, banii cheltuiți cu crearea și menținerea unui loc de muncă trimit banii înapoi la buget și de acolo spre pensii și salarii și alte componente sociale.

În același timp, investițiile publice sunt esențiale pentru înviorarea economiei și sănătatea sistemului financiar. Unde sunt direcționate aceste investiții publice? Prioritățile investiționale ale bugetului din acest an sunt: infrastructura, pe de o parte, eficiența energetică, pe de altă parte. Haideți să vedem unde merg acești bani în materie de infrastructură și eficiență energetică?

Investițiile publice vor fi orientate majoritar spre lucrări de infrastructură, din transport, din mediu, din educație, din sănătate, din agricultură, din reabilitarea termică a blocurilor de locuit, adică spre acele obiective care pot genera efecte multiplicatoare în economie. Investițiile în infrastructură nu sunt niciodată izolate. Lucrările la o șosea sau la o rețea de apă pun în mișcare ramuri industriale din alte regiuni și dau de lucru unor oameni aflați la mare distanță de șantierul în care se lucrează, sau pentru care se lucrează.

Iată câteva exemple în domeniul infrastructurii. Banii vor merge la autostrada "Transilvania" pentru sectorul Câmpia Turzii - Gilău; vor merge la autostrada București-Ploiești, la autostrada Cernavodă - Constanța, pentru centura ocolitoare Constanța, pentru autostrada Arad-Timișoara, pentru lărgirea la 4 benzi a centurii Bucureștiului, pentru lărgirea la 4 benzi a centurii Vest - Ploiești, pentru pasajul subteran Băneasa și, nu în ultimul rând, lucrările din domeniul feroviar, dintre care amintesc reabilitarea cale ferată București-Constanța.

Pentru programul de reabilitare termică, 22.000 de apartamente sunt prevăzute a fi izolate termic în anul 2009, cu fonduri de la bugetul de stat și, de asemenea, încă 28.000 de apartamente în baza celor 200 de milioane credit angajat. Acest proiect are câștiguri imediate: pe de o parte, vom da comenzi economiei românești, pe de altă parte, vom menține și crea locuri de muncă și, nu în ultimul rând, factura la energia termică a cetățeanului va avea de câștigat, în sensul că acele costuri vor fi diminuate cu cel puțin 30%.

La capitolul programe de construcții de locuințe vom începe construcția a 18.703 apartamente, din care circa 6.000 vor fi finalizate anul acesta. Pentru reabilitarea, modernizarea și asfaltarea drumurilor de interes local, finanțarea va fi de 5,63 ori mai mare decât în 2008. Pentru refacerea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare a stațiilor de tratare a apei potabile și a stațiilor de epurare în 59 de localități, am alocat fonduri de 4,6 ori mai mari față de anul trecut.

În domeniul infrastructurii din educație, să mai iau un alt exemplu, cele 360 milioane de euro alocate spre infrastructura din educație, vor fi orientate spre campusuri școlare, grădinițe noi, cămine pentru studenți, spații pentru învățământul superior, reabilitarea școlilor și a spațiului din învățământul superior, informatizarea școlilor, microbuze școlare pentru școlile din mediul rural.

Iată, deci, că cei 10,2 miliarde de euro, 20% din buget, pe care îi propunem, vor asigura banii necesari economiei pentru ca ea să fie relansată, iar locurile de muncă să fie menținute și, acolo unde este posibil, să creăm noi locuri de muncă.

  1. Și strâns legat de prima măsură: vom achita toate datoriile restante ale guvernării anterioare. Este vorba de 2,1 miliarde de euro, bani care deja în proporție de 40% au fost achitați, deci datorii achitate în proporție de 40%, astfel încât statul să nu fie un element care să conducă la blocaje în economie, ci să fie un factor care să conducă la dezvoltare economică și la asigurarea resurselor financiare economiei românești.
  2. În al treilea rând, este vorba de menținerea cotei unice de impozitare de 16%.
  3. În al patrulea rând, este vorba de neimpozitarea profitului reinvestit, începând cu trimestrul II al anului 2009, tot ca o măsură pentru sprijinirea mediului de afaceri, în vederea menținerii și creării de noi locuri de muncă.
  4. Absorbția fondurilor comunitare. Contraperformanța guvernării anterioare în materie de atragere de fonduri europene trebuie să fie înlocuită cu un management performant, prin care banii europeni să ajungă în România. Din nefericire, guvernarea anterioară n-a avut nici măcar capacitatea să auditeze sistemele de management și control din cadrul programelor operațional-sectoriale, pentru ca banii europeni să ajungă în România. Un singur program operațional sectorial a fost auditat înainte de 22 dec.2008. Deci, atâta grijă a avut vechea guvernare de banii europeni, încât nici măcar nu a acordat importanță pregătirii documentațiilor ca acești bani să poată fi acceptați. De aceea, România are restanțe majore în absorbția fondurilor comunitare. De aceea, avem doar 178 de milioane de euro aduși în doi ani de zile de către guvernarea anterioară. De aceea am înființat un comitet interministerial, sub coordonarea premierului și a vicepremierului, care monitorizează săptămânal graficul de absorbție și de contractare a fondurilor comunitare pentru România.
  5. În al șaselea rând, este vorba de capitalizarea CEC și EXIMBANK, capitalizare necesară pentru susținerea mediului de afaceri sau întreprinderilor mici și mijlocii.
  6. În al șaptelea rând, este vorba de continuarea și extinderea Programului "Rabla". Intrarea în program a mașinilor mai vechi de 10 ani, cu 2 ani mai tinere decât cele admise până anul trecut, precum și majorarea sumei acordate de la 3.000 la 3.800 lei, precum și finanțarea în limita a 60.000 de vehicule, față de 40.000 din anul 2008.
  7. În al optulea rând: este vorba de raționalizarea fondului de garantare a creditelor pentru IMM-uri și înființarea fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii.
  8. În al noulea rând, este vorba de alocarea, prin bugetul de stat, a cel puțin aceluiași volum de fonduri alocat pentru promovarea exportului ca și în anul 2008.
  9. În al 10-lea rând, este vorba de includerea în bugetul general-consolidat a veniturilor proprii ale instituțiilor și agențiilor guvernamentale.
  10. În al unsprezecelea rând, este vorba de compensarea t.v.a.-ului de recuperat cu t.v.a.-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat și în unele ulterioare lunii în care s-a depus cererea de restituire, precum și după expirarea termenului legal de 45 de zile.

Acestea sunt câteva dintre măsurile importante pe care le-am extras din proiectul Legii bugetului pe anul 2009 și, evident, dumneavoastră aveți întregul proiect la îndemână spre dezbatere și analiză. Am selectat doar acele măsuri care vin să răspundă nevoilor urgente ale economiei românești și a necesității de a crea locuri de muncă, de a le menține pe cele existente și de a putea oferi economiei șansa să meargă mai departe.

Așa cum am spus, orice proiect de buget, și cu atât mai mult un proiect de buget în vreme de criză economică, are și o componentă socială. Am spus-o încă de la momentul votului de învestitură. Criza economică nu trebuie să fie un pretext pentru a-i uita pe cei care se află în nevoi, pe cei care sunt cu salarii și pensii mici, adică acele categorii sociale care sunt vulnerabile în vremuri de criză. De aceea, ceea ce vă propunem spre dezbatere și analiză este alocarea unei importante sume de bani, este vorba de 197 milioane de euro, pentru a institui în România pensia socială minimă, astfel încât niciun pensionar din această țară, în acest an, să nu aibă o pensie mai mică de 350 lei, adică de 3.500.000 lei vechi. Este, în primul rând, un act de dreptate și un act de solidaritate, în același timp, pentru cei care, practic, astăzi primesc o pensie cu care pot să-și cumpere doar o pâine, două sau trei. De aceea, am propus ca, începând cu 1 aprilie, toate pensiile care sunt sub 300 lei să fie ridicate la 300 lei, iar, începând cu 1 noiembrie, practic, toate pensiile din România mai mici de 350 lei să ajungă la nivelul de 350 lei. Tot în acest sens, propunem compensarea cu 90% din prețul de referință pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la 600 lei.

În același timp, în vederea sprijinirii șomerilor, am extins perioada de acordare a ajutorului de șomaj cu 3 luni pentru anul 2009, iar persoanele aflate în șomaj tehnic vor avea un sprijin din partea statului, pentru că nici companiile și nici persoanele aflate în această situație nu vor achita impozitele și contribuțiile sociale pentru o perioadă de maximum 3 luni de zile, iar ca măsură activă susținem cu 50% costurile cu privire la formarea profesională continuă pentru angajați și șomeri. Încă o intervenție activă a statului, pentru că acele persoane care vor fi nevoite, datorită constrângerilor economice, să ajungă în stare de șomaj sau șomaj tehnic, să poată beneficia de sprijin pentru formarea profesională în vederea găsirii unui nou loc de muncă.

Am convenit cu partenerii sociali ca, după 15 aprilie, să declanșăm mecanismul de consultare în vederea creșterilor salariale pentru anul 2009. Acest proces va ține cont de performanța economiei românești în primul trimestru și de prognoza pentru trimestrele următoare. Cu alte cuvinte, vrem să vedem în ce măsură economia românească va putea asigura creșteri salariale și în ce procent.

Obiectul nostru este să păstrăm puterea de cumpărare a oamenilor, adică să păstrăm valoarea reală a salariilor ca oamenii să-și păstreze puterea de cumpărare raportată la prețurile care există astăzi în România. De aceea, am propus ca, în privința demnitarilor, anul 2009 să însemne o înghețare a salariilor la nivelul anului 2008. Este vorba de aproximativ 7 mii de demnitari din această țară și persoane asimilate, care vor avea înghețate salariile la nivelul anului 2008.

Dacă economia ne va permite, celelalte categorii de bugetari, pornind cu cei care au salarii mai mici și continuând cu ceilalți, vor putea beneficia, în funcție de performanța economică a țării, de creșteri salariale și pe care le vom discuta cu partenerii sociali după 15 aprilie. Același element îl avem în vedere și în privința creșterii pensiilor, cu 5% în două tranșe, începând cu luna aprilie, începând cu pensiile mai mici și continuând după aceea cu pensiile mai mari, dând dovadă de solidaritate deplină într-un an, repet, care se anunță dificil, dar nu imposibil de surmontat.

Putem să depășim acest moment dificil, în primul rând printr-un proiect de buget orientat spre investiții și locuri de muncă și, în același timp, cu solidaritatea tuturor, începând de la demnitari și continuând cu ceilalți cetățeni ai României. și nu în ultimul rând, chiar dacă este un buget de relativă austeritate, este un buget care este corect cu viitorul României.

Solicitarea noastră este ca, în cadrul dezbaterilor, mulțumindu-vă încă o dată pentru contribuția pe care deja ați adus-o, să aveți în vedere aceste exigențe ale economiei românești din anul 2009, ale necesității de a da în continuare stabilitate României, de a putea recupera deficitul pe care-l avem și, în acest sens, faptul că România are probleme legate de finanțarea externă datorită faptului că, în perioada guvernării anterioare, România a suferit de degradări de rating din cauza deficitului excesiv, avem acum șansa ca, printr-un proiect de buget care este în limita unui deficit de 2%, să asigurăm, pe de o parte, posibilitatea ca România să-și păstreze indicatorii macroeconomici de stabilitate și, în același timp, să ofere speranțe românilor.

Vreau, de asemenea, să spun că și în privința administrațiilor locale, în privința sumelor alocate pentru județe, ceea ce proiectul de buget propune înseamnă o creștere față de ceea ce proiectul de buget al anului anterior a aprobat. Dacă în proiectul de buget și aprobat pentru anul 2008 din sumele defalcate din t.v.a. pentru județe aveam 13,6 miliarde de lei, în actualul proiect de buget pe anul 2009 avem prevăzute 16,67 miliarde de lei din sumele defalcate din t.v.a. pentru județe, deci o creștere de 22%. Știu că aceste sume încă nu sunt suficiente. Știu, pentru că vin din administrația locală, dar Guvernul nu a neglijat această componentă a administrației locale și, evident, în măsura în care resursele financiare ale țării ne vor permite, vom aloca resurse suplimentare și în perioada următoare.

Închei, mulțumindu-vă pentru atenția pe care ne-ați acordat-o și, cu sprijinul dumneavoastră, putem avea în România cel mai puternic instrument de relansare economică, instrumentul legii bugetului de stat care, din momentul acesta, vă aparține dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc și eu, domnule prim-ministru.

Ați folosit 36 de minute. Guvernul mai are la dispoziție 24 de minute din cele 60 aprobate de plenul Camerei Deputaților și al Senatului.

În continuare, are cuvântul domnul deputat Viorel Ștefan, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, pentru a prezenta raportul comun al comisiilor.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Viorel Ștefan:

Doamna președinte,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor invitați,

Comisiile pentru buget, finanțe și bănci din cele două Camere, luând în dezbatere Proiectul Legii bugetului pe 2009, au întocmit un raport favorabil, cu doar 8 voturi împotrivă, și vă supun dumneavoastră spre dezbatere și aprobare proiectul de buget, împreună cu amendamentele pe care le veți regăsi în Anexele nr.1 și nr.2 de la respectivul raport.

Mai fac precizarea că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trecem la dezbateri generale și dau cuvântul domnului senator Ovidiu Marian, din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal.

Se pregătește domnul deputat Viorel Ștefan, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Ovidiu Marian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamna președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

A fost o perioadă de muncă intensă perioada în care am luat în calcul toate variantele privitoare la alcătuirea optimă a bugetului pentru anul 2009. Avem, în sfârșit, în fața noastră un buget care răspunde perfect exigențelor unui an de criză. Prin transpunerea sa în practică, putem fi siguri că problemele prioritare ale României vor fi rezolvate.

Intenționez să punctez în față dumneavoastră câteva din elementele importante ale acestui buget. În primul rând, să vorbim despre locurile de muncă. În actualul context al crizei economice, în care nu ne mai putem permite măriri constante de salarii, principala preocupare a Guvernului a devenit problema locurilor de muncă.

Prin proiectul de lege supus astăzi aprobării dumneavoastră, Guvernul vine să aloce fonduri substanțiale destinate investițiilor publice. Aceasta este, de fapt, și modalitatea optimă pentru crearea de noi locuri de muncă și pentru menținerea, pe cât se poate, a locurilor de muncă din sectoarele active ale economiei.

În ceea ce privește investițiile publice, Guvernul Boc a alocat 20% din bugetul pe 2009 pentru masive investiții publice, investiții în infrastructura rutieră, feroviară, de mediu, din energie, educație și sănătate, pentru reabilitarea termică a blocurilor. Valoarea sumei alocate pentru investiții este de aproximativ 10 miliarde euro. Acest nivel este de departe superior celui alocat de Guvernul Tăriceanu pentru investiții publice în condițiile mult mai favorabile ale unei creșteri economice de aproape 8%. Acest nivel al investițiilor publice este nemaiîntâlnit, cel puțin din '89 și până astăzi.

Dealtfel, investițiile publice sunt arma principală de combatere a crizei economice, soluția de a face economia să funcționeze pe mai departe, să creeze locuri de muncă și venituri la bugetul de stat. În acest context, orice companie cu capital majoritar sau integral de stat trebuie să-și maximizeze investițiile de capital în acest an. Orice leu disponibil trebuie să meargă la investiții și nu pe cheltuieli cu telefoanele, cu mobilierul, cu mașinile, cu plasmele etc.

Cât despre protecția pensionarilor, putem spune că Guvernul Boc va proteja un milion de pensionari cu pensii mici. Mulți dintre ei sunt pensionari c.a.p. Aceștia vor primi pentru prima oară în viața lor o pensie decentă. Asta se va rezolva prin pensia socială minimă în valoare de 3 milioane lei vechi. Astfel, vor dispărea pensiile ridicole de 5 lei, 6 lei, 25 lei, 100 lei, despre care presa a scris adesea. În sfârșit, se face reparația unei nedreptăți istorice comise față de pensionarii cooperatori, simple victime ale fostului sistem care nu au fost o prioritate pentru niciun Guvern de până acum.

Ca să ne referim la puterea de cumpărare a populației, trebuie să menționăm că administrația Boc păstrează puterea de cumpărare a populației. Pensiile și salariile vor fi indexate cu 5% în două tranșe. Efortul făcut în acest sens este cu atât mai semnificativ, în condițiile actuale de criză economică.

Apoi, vorbim despre educație. Chiar și în condițiile unui an de criză economică, Guvernul Boc a dovedit că-și ține promisiunea într-un domeniu-cheie: educația, alocând 6% din p.i.b. pentru aceasta.

În plus, în alcătuirea bugetului, Guvernul Boc a pus accentul pe urgentarea și simplificarea procedurilor de atragere a fondurilor europene. Aici trebuie să amintesc că Guvernul Tăriceanu a reușit marea performanță să atragă în 2007 și în 2008 doar 5% din resursele Uniunii, puse la dispoziția societății noastre.

Guvernul Boc a construit un buget responsabil, dictat de constrângerile realității. Bugetul pe 2009 este unul realist și se bazează pe veniturile reale, pe banii reali care să meargă imediat în proiectele de investiții.

De aceea, mă adresez dumneavoastră, stimați colegi, cu rugămintea de a vota bugetul pe anul 2009, având convingerea că, astfel, putem feri România de o lungă perioadă de lipsuri și sărăcie.

Putem realiza acest lucru numai împreună, prin solidaritate, în efort și cumpătare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Ați consumat 8 minute din minutele acordate Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Viorel Ștefan, din partea Alianței PSD+PC.

Se pregătește domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne și stimați domni,

Pentru a curma orice emoție, voi spune la început că noi, grupurile parlamentare din cele două Camere ale Partidului Social Democrat susținem acest buget.

Asta nu înseamnă că ne aflăm în fața unui proiect de buget perfect. Suportă discuții, suportă îmbunătățiri. Noi ne-am străduit, în cadrul dezbaterilor de la comisie, să venim cu o contribuție constructivă să îmbunătățim proiectul. Ne vom strădui în continuare, în cadrul dezbaterilor din plen, să îmbunătățim acest proiect. Și, când spun acest lucru, mă refer în principal la capitolul privind alocările către învățământ și cercetare. La momentul când vom ajunge la aceste anexe, la acești ordonatori de credite, afirmațiile mele vor deveni mult mai concrete.

Aș vrea, în continuare, să prezint în fața dumneavoastră câteva argumente care au stat la baza acestei decizii pe care am luat-o ca să susținem bugetul.

În primul rând, este un proiect de buget ancorat în realitate. Sunt două teorii: unii recunosc indicatorii macro-economici pe baza cărora s-a fundamentat proiectul, alții contestă acești indicatori. Poate au dreptate și unii și alții. Dar eu vreau să vă reamintesc că, atunci când s-a proiectat bugetul, au avut loc consultări cu Banca Națională care și-a însușit parametrii mari, ceea ce ne face să credem că reperele de bază nu sunt viciate de interese politice, politicianiste sau de a salva aparențele. Deci, sunt niște repere care au făcut obiectul consultărilor și inclusiv autoritatea în domeniul politicii monetare confirmă aceste repere.

Este foarte important să plecăm de la o premisă pusă de acord cu Banca Națională, pentru că, din păcate, am constatat în ultimii 4 ani de zile că a lipsit armonia între politica monetară și politicile fiscal-bugetare. De multe ori am fost în situația să constatăm că sunt politici care se derulează în paralel și uneori nu se întâlneau. De această dată, bugetul, așa cum este gândit el, creează premisele coordonării celor două politici, fiind așezat pe un deficit mic, fiind așezat pe o creștere a ponderii cheltuielilor de capital în detrimentul cheltuielilor curente și, mai ales un lucru foarte important pe care-l abordează această proiecție de buget, se referă la modul în care va fi gestionată datoria publică. Și aici este o dezbatere foarte amplă, care nu-și are locul chiar aici. Probabil că, într-un alt context, va avea loc chiar în această aulă.

Un alt argument care a determinat decizia noastră se referă la faptul că acest proiect este construit, în principal, respectându-se principiul solidarității sociale.

Noi am declarat și în campania electorală și o spunem și acum. Nu vrem ca efectele crizei să fie preluate în primul rând de segmentele de populație defavorizată. De aceea, suntem satisfăcuți de faptul că, prin proiectul de buget, s-au prevăzut resursele care să facă posibil ca să se introducă pensia minimă în cele două etape despre care și domnul prim-ministru a făcut vorbire. De asemenea, tot pe această idee se înscrie și măsura privind compensarea medicamentelor pentru pensionarii cu pensii mici, sub 600 lei.

Dar, principiul solidarității sociale se manifestă și legat de modul în care sunt redistribuite resursele către comunitățile locale. Și aici este o chestiune în legătură cu care am avut multe discuții la nivelul comisiilor, cu prietenii și colegii noștri din diverse formațiuni politice. Cei mai mulți reclamă faptul că nu se întorc în teritoriu resursele într-un raport direct proporțional cu modul în care ele vin din teritoriu la centru. Tocmai aceasta este filozofia bugetului. Raportul este invers proporțional. Tocmai în aceasta constă principiul solidarității sociale, pentru că prin redistribuirea resurselor de la centru către teritoriu se încearcă atenuarea dezechilibrelor între unitățile administrativ-teritoriale. Și acest lucru se regăsește în construcția acestui buget și noi suntem pentru și susținem acest lucru.

De asemenea, pe noi ne interesează foarte mult crearea de locuri de muncă și ne interesează crearea de locuri de muncă nu în sisteme birocratice, și mă opresc aici. În raportul de prezentare a bugetului de către Executiv, vom regăsi mai multe informații. Pe noi ne interesează crearea de locuri de muncă în economia reală. Și de aceea credem că alocarea a 7% pentru investiții publice înseamnă, în primul rând creare de locuri de muncă pe șantierele care vor fi deschise, în mod direct; în mod indirect se vor crea locuri de muncă în fabricile care vor trebui să onoreze comenzile lansate de pe aceste șantiere și, de asemenea, în mod indirect vor apărea locuri de muncă și în comunitățile rurale, unde vor fi șantiere care vor dezvolta infrastructura rurală. Și, atunci, acele comunități vor deveni interesante pentru investitori că vor avea partea de infrastructură rezolvată și se vor crea locuri de muncă și acolo, ca o consecință a acestor alocări.

Dar, poate cel mai tare punct al acestui buget, care, recunosc, ține mai puțin de modul în care a fost proiectat bugetul, a fost făcută această construcție și ține foarte mult de modul în care va fi gestionat bugetul în execuție. Se referă la o dorință foarte ambițioasă a Guvernului - aceea de a valorifica cele mai ieftine resurse pe care le avem la îndemână. Și care sunt acestea? Prima și cea mai ieftină, chiar pot să spun că este gratuită, rezidă în raționalizarea cheltuielilor bugetare. Raționalizare nu neapărat prin reducerea numărului de posturi în administrație sau tăierea sporurilor și orelor suplimentare, sau reducerea cheltuielilor de bunuri și personal, măsuri necesare și pe care Guvernul deja le-a atacat, dar mă refer și din perspectiva creșterii eficacității și eficienței cheltuirii banului public.

Proiectul de buget își propune ca tot ce se cheltuiește să se realizeze în strictă concordanță cu strategia, cu obiectivele din strategia ordonatorilor de credite. Dacă vom reuși în derulare, în execuție, să transpunem în fapt această dorință, va fi un câștig extraordinar din punct de vedere al creșterii eficacității cheltuirii banului public.

Din punct de vedere al eficienței banului public, nu este tot una să faci un kilometru de autostradă la un preț de două ori mai mare decât în alte țări, sau să-l faci la un preț egal, cum se întâmplă în alte țări. Că, atunci, din economia realizată, poate mai rezolvi și drumurile pietruite dintr-o comună.

Aceste aspecte de eficiență și eficacitate, legate de cheltuirea banului public, eu cred că în execuție vor face obiectul analizei și evaluării pe care va trebui să o facă Curtea de Conturi a României, care implementează deja auditul de performanță și, probabil, atunci când se va prezenta raportul pe execuție al Curții de Conturi, vom afla de acolo și opinia Curții de Conturi legat de performanța cheltuirii banului public, și nu numai legat de legalitatea cheltuirii banului public. Avem toată nădejdea că, în condițiile noii conduceri a Curții de Conturi, acest lucru se va întâmpla fără doar și poate.

A doua resursă care, iertați-mă, a fost la îndemâna noastră și în anii trecuți, din păcate, nu am folosit-o - fondurile europene. Nu vreau să dezvolt, ne dorim cu toții să crească gradul de absorbție. Ce putea să facă proiecția bugetară în acest sens? Să asigure necesarul de cofinanțare.

Eu cred că necesarul de cofinanțare îl regăsim în proiectul de buget și, mai mult decât atât, o să vă rog să observați că regăsim și o formulă mai flexibilă a gestiunii acestor componente de cofinanțare între ordonatorii de credite. Deci, premisele sunt create. Urmează o execuție care să le pună în valoare.

Sigur, mai este o resursă, despre care, știu eu, nu am făcut vorbire sau se făcea vorbire acum mulți ani, dar, de această dată, parcă am uitat-o: creșterea gradului de colectare.

Stimați colegi,

Dacă ne uităm în statistici, o să vedem că a crescut în mod îngrijorător evaziunea fiscală. Am asistat în ultimii ani la două procese: cel de creștere a impozitelor indirecte - mă refer în principal la accize - și, în paralel, un proces de scădere, sau o creștere mai lentă, a încasărilor din aceste poziții. Deci, este evident că există evaziune fiscală pe indirect.

Ne mai uităm în datele statistice și o să vedem un lucru care este chiar curios: deși s-a adoptat cota unică, având ca țintă principală reducerea muncii la negru, o să vedem că 50% din evaziune se așează pe muncă la negru. Deci, iată resurse care ne stau la îndemână. Ele țin nu de construcția bugetului, ci de execuția bugetului.

Aș vrea să mai amintesc un singur lucru, după care o să închei. Vreau să spun că, în ciuda protestelor, în ciuda discuțiilor pe care le-am avut în contradictoriu cu reprezentanții administrațiilor publice locale, acest buget pune premisa, creează premisa creșterii autonomiei locale. De ce? Stimați colegi, nu putem vorbi de autonomie locală dacă nu vorbim de autonomie financiară. Autonomie locală, cu mâna întinsă la centru să ni se dea resurse din bugetul centralizat, nu există.

Deci, acest buget creează premisele ca, pe impozite și taxe locale, să crească baza de impozitare cu 30%; sigur, pentru valorificarea acestor premise, trebuie să fim foarte atenți cum vom rescrie sau cum vom modifica Codul fiscal. Și, dacă acest lucru se întâmplă, atunci administrația locală va câștiga, într-adevăr, în gradul de autonomie, crescându-i gradul de autonomie financiară. Și, pe de altă parte, în acest buget se rezolvă o chestiune, mă refer la serviciile descentralizate la nivel de județ, unde este pentru prima dată când se lasă libertate autorității administrației publice locale, consiliilor județene, pentru a împărți banii pe destinațiile pentru care au fost direcționate la bugetul de stat.

Deci, nu se mai dă rețeta completă, se dă suma globală și cu libertatea ca, în funcție de necesități constatate la fața locului, autoritatea administrației publice locale să facă defalcarea pe destinații.

Eu mă opresc aici, rugându-vă ca, măcar în parte, să țineți cont de ceea ce am spus și, în final, să fiți de acord ca să votăm acest buget, pentru că toată țara așteaptă bugetul. Bugetul nu este o urgență pentru București. Bugetul este o urgență pentru toate comunitățile locale din România.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.

Se pregătește domnul deputat Lakatos Petru, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Domnule prim-ministru,

Onorați membri ai Guvernului,

Mă bucur foarte mult că astăzi, în sfârșit, Guvernul ne permite să începem o dezbatere generală pe tema bugetului, după ce am înregistrat un record de viteză absolut la dezbaterea bugetului în comisii. Evident, un record nedorit, dar care aș spune că este caracteristic pentru un Guvern care vrea să acorde Parlamentului nu un rol de dezbatere serioasă, profundă, responsabilă, ci un rol mai degrabă figurativ.

Vă spun sincer că am așteptat acest buget mai mult decât de obicei este așteptată mireasa la nuntă și sigur că mi-am pus și speranțe. Din păcate, ceea ce ni se prezintă astăzi este un buget catastrofal, cel mai prost buget al României din anul 1990 până în prezent, și care, din păcate, va avea un efect sigur și garantat, și anume: intrarea economiei românești în recesiune, cu consecințe extrem de grave asupra nivelului de trai, asupra veniturilor cetățenilor și asupra locurilor de muncă.

Ce nu are acest buget? I-am atras atenția domnului prim-ministru că trebuie să-și propună o țintă. Fie vrea ca prin acest buget să stimuleze creșterea economică și menținerea și crearea locurilor de muncă, fie dorește să investească în infrastructură, fie dorește să facă politică socială. Oricare dintre aceste ținte sunt onorabile și sigur că sunt definitorii pentru un anumit Guvern și o anumită majoritate politică.

Problema este că, stimați domni și stimate doamne, toate acestea nu pot fi realizate simultan, din păcate. Și, de aceea, domnul Boc a ales astăzi să vină în fața noastră cu un discurs exclusiv politic, în care, evident, mă așteptam, a pus aceeași placă pe care o turuie - a învățat-o foarte bine - "greaua moștenire".

Și ne-a spus câteva lucruri, formule politice, fără îndoială.

Irosirea iresponsabilă a banilor. Unde, domnule Boc? Că nu spuneți unde.

Risipa și nepăsarea iresponsabilă ale Guvernului anterior - deci epitete; da? "Ne-a lăsat un deficit bugetar." O să vă explic cum este și cu deficitul bugetar imediat.

"S-a compromis modernizarea României". Poate ar trebui, domnule Boc, să vă duceți în țară și să vedeți că nu există localitate din România în care să nu se fi investit în drumuri, în școli, în grădinițe, în policlinici sau în spitale.

Ați spus că "Anul trecut cheltuielile salariale s-au majorat cu 29%", vă citez. Și domnul Boc, care anul trecut, în campania electorală, vorbea de majorarea salariilor la bugetari cu 50%! Păi, atunci ce să înțeleg, domnule Boc? Că n-am făcut destul, nu că am făcut prea mult. Sau vreți să recunoașteți acum că ceea ce ați spus nu era decât o minciună electorală.

Cu banii irosiți, de exemplu, cred că - așa cum spuneți dumneavoastră -, care n-au fost irosiți, au fost cheltuiți în investiții în diverse domenii. Și vă dau un singur exemplu. Cu banii alocați în agricultură, unde s-au făcut investiții masive și s-a făcut modernizarea agriculturii, am reușit, în anul 2008, cea mai importantă producție agricolă a României.

Așadar, aceștia sunt așa-zișii bani irosiți de către Guvernul pe care l-am condus.

În fine, vreau să lămurim totuși o chestiune, nu vreau să vă dau lecții, puteți să-l întrebați pe colegul dumneavoastră, domnul Pogea, cum stă problema cu deficitul bugetar.

Domnule Boc, ar trebui măcar astăzi să aflați următorul lucru: - deficitul bugetar și excedentul bugetar nu se reportează de la un an la altul. Dacă Guvernul anterior ar fi avut un excedent de 1 miliard de euro - să spunem o cifră oarecare - acel miliard nu l-ați fi putut pune în bugetul anul 2009.

Deci bugetul din 2009, ca să fie clar, construcția lui nu are nimic de-a face cu bugetul anterior. Nemaivorbind de faptul că, stimate colege și stimați colegi, trebuie să țineți cont că toată Uniunea Europeană, mă refer la țările vechi au reușit să se refacă după război, să se modernizeze, să-și facă infrastructuri. Cum? Mergând cu deficite bugetare importante, cu alte cuvinte cheltuind bani mulți pentru construcția infrastructurii la care astăzi ne uităm cu jind.

Sigur că între timp regulile s-au schimbat, dar sunt țări care au datorie publică de peste 100% din p.i.b., iar România, în momentul de față, are cea mai scăzută datorie publică din întreaga Uniunea Europeană. Și să știți că nu se moare din deficit bugetar. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

În sfârșit, vreau să fie foarte clar că banii care au fost aprobați prin bugetul anului 2008 și s-au cheltuit au mers pe domenii esențiale de investiții, începând cu sănătatea, cu educația, cu infrastructura de transport, cu agricultura. Prin urmare, acești bani au folosit economiei și vor folosi în continuare.

Sigur că, vreau să recunosc, s-au cheltuit și bani pentru salarii și pensii. Și nu cred că este o rușine, pentru că este normal ca atâta vreme cât avem creștere economică, să putem să transferăm această creștere economică în bunăstare pentru cetățeni.

Totuși, vreau să vă reamintesc că în luna noiembrie am atras atenția că majorări de salarii promise, de genul celor cu 50% pentru salarii la profesori și alți bugetari, nu sunt posibile. Și-mi aduc aminte că la vremea respectivă ați urlat, v-ați văicărit, ne-ați măscărit în tot felul, și acum poate ar trebui să vă fie puțin rușine. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Să vă fie rușine poate nu de noi, liberalii, ci să vă fie rușine față de românii pe care i-ați mințit cu nerușinare în campania electorală. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Vreau însă acum să atrag atenția asupra acelor puncte unde actualul buget minte, unde nu este câtuși de puțin realist, unde vinde iluzii și înșeală așteptările și unde demonstrează că ne duce spre dezastru. Dacă analizăm o serie de cifre, vom vedea imediat.

Însă totuși, pentru început, vreau să vă spun că, dacă n-am putea să analizăm aceste cifre și n-am ști cum să analizăm un buget, din cele spuse de domnul Boc, astăzi ar trebui să considerăm că ne aflăm în fața celei de a opta minune a lumii. Adică cum? Deci domnul Boc ne spune așa: "Domnilor, creșterea economică în 2009 mai mică decât în 2008". În regulă. În aceste condiții în care menținem cheltuielile cu salariile, noi majorăm fondurile alocate investițiilor. Păi de unde le majorați, domnule Boc, dacă sunt veniturile și creșterea economică mai mici decât în anul trecut. Este sigur o ecuație la care nu mi-am propus să găsesc dezlegarea, pentru că nu cred că cineva va putea să ofere această soluție. Și, în condițiile în care în Uniunea Europeană recesiunea se adâncește, vă dați seama că economia românească va fi trasă în jos.

De aceea, veniturile prognozate, care sunt în creștere cu 17,8% față de realizările anului 2008, sunt total nerealiste. La aceasta se adaugă un minus de venituri realizate pe primele luni, pe prima lună și jumătate - și domnul Pogea știe acest lucru - de 10% ceea ce cască gaura la 28% între ceea ce se scontează a se obține și ceea ce se realizează ca venituri bugetare.

De aceea, nu trebuie să vă mire că, în câteva luni, foarte puține, actualul Guvern va veni cu o rectificare bugetară, și această rectificare bugetară se va face în jos. Cu alte cuvinte, cu diminuarea și mai drastică a cheltuielilor.

Vorbiți în buget, domnule prim-ministru, despre - în raportul despre buget sau la buget - despre extinderea economiei subterane - și l-am auzit și pe domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe - despre extinderea economiei subterane între 2005 și 2008, care ar fi crescut de la 14 la 21% din p.i.b., ceea ce pare straniu, având în vedere că cota unică de impozitare, care este și la un nivel foarte scăzut, ar fi trebuit să ducă la diminuarea economiei subterane.

Corolarul la această afirmație ar fi următorul: desființați cota unică, domnule Boc, și majorați impozitele. Nu m-ar mira, pentru că în acest fel ați închide scurta paranteză politică a dumneavoastră, a partidului dumneavoastră pe zona de centru-dreapta și ați reveni acolo de unde ați plecat, adică pe stânga. Este adevărat, o stângă populistă, nu o stângă modernă, cum este social-democrația.

În sfârșit, probabil că o să aveți o mică problemă cu popularii europeni. "Nu vă speriați! Le spuneți: "Domne', noi suntem și socialiști și populari". N-o să înțeleagă nimic, dar nu cred că mai contează. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Și sigur că trebuie, atunci când citim bugetul și ne vindeți aceste iluzii peste tot, să atragem atenția. Și eu vreau să atrag atenția administrațiilor locale. Vă exemplific. Dacă în perioada 2005-2008, fondurile alocate bugetelor locale au crescut de trei ori, în anul 2009 ele nu cresc, ci scad în termeni reali. Așa-zisa creștere în termeni nominali, de care ați vorbit, se bazează pe o creștere a veniturilor proprii, atenție! Cu 24%.

De unde să aibă administrațiile locale venituri în creștere cu 24%, când economia este în scădere? Când întreprinderile își reduc volumul activităților economice? Când oamenii sunt trecuți în șomaj?

Deci acest lucru este, evident, o altă minciună a bugetului.

Și pentru că vorbim de cheltuieli, haideți să vedem ce mai face actualul buget.

Cheltuielile publice pentru investiții, de care vorbiți atât de mult, și care vreau să vă spun că în ultimii patru ani de guvernare liberală au atins cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeană, au o alocare extrem de redusă, de numai 2% din p.i.b. din resurse interne.

Iată o analiză succintă a cheltuielilor pe diferite capitole de acțiuni, care ne arată un tablou absolut jalnic: la învățământ 4,5% din p.i.b., față de 6% în 2008; la sănătate 3% în 2009, față de 3,8% în 2008; transporturi, de la 4,2% din p.i.b. în 2008 la 3,4 în 2009; la cercetare, de la 0,7% din p.i.b. în 2008 la 0,3% în 2009 - vă bateți joc de cercetarea românească, asta este concluzia; la agricultură coborâți la 1,6% din p.i.b. și, în felul acesta, vă spun clar că puneți din nou pe butuci agricultura românească, dar aveți în schimb grijă, evident, să creșteți bugetele la Administrația prezidențială cu 47%; la Secretariatul General al Guvernului cu 43% și Parlamentul, din păcate, nu face nici el excepție, și Camera și Senatul își majorează cheltuielile cu 22 - 23%.

Însă trebuie totuși anumite explicații. Fără îndoială, reduceți bugetul cu 12 % la Ministerul Justiției și vă propuneți totuși - probabil - să continuați lupta împotriva corupției. Stau și mă întreb cum, domnule Boc? Cu angajamentele de fidelitate, nu? Formula nouă, inventată de curând în România.

Totodată, vreau să vă atrag atenția că actualul buget cuprinde un set extrem de palid de măsuri anticriză. Cea mai mare parte, șapte dintre cele pe care le-ați anunțat au fost deja adoptate anul trecut de Guvernul pe care l-am condus. Ceea ce aveți dumneavoastră în prezent sunt măsuri de stimulare a economiei mai degrabă ipotetice și iluzorii. Am să vă dau un exemplu: alocarea prin buget a aceluiași volum de fonduri pentru promovarea exporturilor ca în 2008. Și atunci unde este stimulentul suplimentar?

După ce Partidul Democrat și PSD-ul s-au întrecut cu moțiuni simple și de cenzură pe tema taxei auto, acesta este un alt exemplu, acum acestea promovează Programul pentru prima de casare și îl extind - este vorba de Programul "rabla" și devine un subiect important pentru guvernanți.

O altă măsură anticriză este cea de blocare a salariilor demnitarilor. Foarte bine! De acord cu ea, numai că la aceasta ar trebui, bineînțeles, adăugată și înghețarea salariilor bugetarilor și reducerea în termen real a pensiilor, care trebuie neapărat corelate cu promisiunile pe care le-ați făcut în campania electorală.

Prin urmare, viziunea aceasta despre dezvoltare economică și stimularea piețelor, precum și a economisirii este cu totul și cu totul una originală, ca să nu spun că este una jalnică.

În schimb, v-aș fi sugerat, domnule prim-ministru, dacă ați fi avut curiozitatea să ne consultați înainte de întocmirea bugetului, v-aș fi sugerat câteva măsuri anticriză, cu efect clar și dovedit.

De exemplu, ar fi trebuit să lăsați neschimbate contribuțiile de asigurări sociale, să micșorați - așa cum a fost inițial planificat - cu 2% nivelul acestor contribuții, și să nu le majorați cu 3,2%. Pentru că dumneavoastră cred că vă propuneți, cel puțin la nivel declarativ, să stimulați angajările, să mențineți locurile de muncă și să aduceți așa-zisa economie gri la suprafață.

A doua măsură. Reducerea t.v.a. - ului la 16%, pentru că avem nevoie de stimularea consumului într-o perioadă de contractare economică, avem nevoie de stimularea cetățenilor, consumatorilor să facă cumpărări, să mărească și să stimuleze cererea internă și oferta internă. Sigur că reducerea t.v.a.-ului la 16% ar fi putut să fie compensată de o majorare a t.v.a.-ului la 25% pentru produsele de lux, pentru a nu avea un minim de încasări pe veniturile la buget. V-aș și propus, de asemenea, o a treia măsură, de reducere a t.v.a.-ului la 12% pentru produsele românești, pe o perioadă limitată de timp, pentru stimularea economiei românești.

Știu că o să-mi spuneți că nu se poate, știu că domnul ministru Pogea o să-mi spună că nu se poate. Eu cred că dacă o să vă uitați la ceea ce se întâmplă astăzi în Europa, o să vă dați seama că se poate și trebuie să se poată.

Dacă președintele Franței, Sarkozy, nu are niciun fel de reținere în a spune că investește în industria auto, cu condiția ca să fie păstrate locurile de muncă în Franța; dacă în Marea Britanie se întâmplă același lucru prin infuziile în sistemul bancar pentru repornirea economiei; dacă o să vă uitați ceea ce se întâmplă în Belgia, în Olanda și în alte țări din Europa, o să vedeți că peste tot guvernele adoptă politici proactive pentru ajutorarea economiilor, pentru a grăbi cât mai mult relansarea economică.

Așadar, cred că nu ar fi niciun fel de problemă să ajungeți la Buxelles și să explicați de ce astfel de măsuri sunt necesare și în România.

În fine, cred că programul anticriză pe care l-ați prezentat ar fi trebuit - foarte sumar, de altfel - să conțină o serie de elemente de politici sociale.

Nu ne vorbiți nimic despre cum vor fi tratați românii care se întorc de la muncă din străinătate. Evident, nu prin măsuri de genul celor propuse de domnul Geoană în campania electorală, dar niște ajutoare sociale trebuie să le fie date. De asemenea, ce ajutoare sociale dați pentru oamenii din zonele deprimate economic, care au terminat perioada în care primesc indemnizațiile de șomaj? ș.a.m.d.

Cred că toate aceste lucruri, fără îndoială, v-ar fi dus la un deficit bugetar majorat. Nu este, după părerea mea, cea mai mare tragedie. Cred că orice economie în acest moment are nevoie de injecții solide de oxigen pentru a-și relua ciclul corect de funcționare.

Și uitați-vă ce se întâmplă în alte țări. Uitați-vă în Statele Unite, unde Guvernul american propune acel stimulus plan în valoare de 825 de miliarde de dolari, care, evident, va duce la o majorare consistentă a deficitului bugetar. Și care-i problema? Nu se întâmplă absolut nimic, dar americanii sunt conștienți că trebuie să repună economia pe roate. Deci, cred că astfel de măsuri ar fi fost extrem de necesare și în România, pentru ca să puteți depăși dificultățile care ne pasc.

Constată, însă, din păcate o incapacitate și o lipsă de știință a Guvernului de a elabora un buget pe de o parte realist și pe de altă parte un plan articulat și eficient anticriză.

Din păcate, spuneam, aceste lucruri se constată și mi se pare că sunteți așa, în situația cum așteaptă mielul tăierea, să vă vină Fondul Monetar Internațional peste cap.

Acest buget știți bine că nu ține, și mă întreb de ce vreți să vină FMI-ul? Probabil că vreți să vă facă de râs în văzul întregii lumi. Pentru că o să vă spună exact ce vă spunem și noi. Și anume: că veniturile sunt nerealiste, că sunt umflate și cheltuielile neajustate. Dacă o să cârâiți nițel la FMI, ceea ce se poate, o să vă spună că trebuie micșorat consumul. Și eu știu că n-o să vă lase inima să-l micșorați, pentru că este o chestiune care este esențialmente nepopulară, și atunci o să umblați la investiții și o să faceți o mare greșeală. La venituri o să vă spună: majorați veniturile. Dar nici acest lucru nu este foarte simpatic, pentru că trebuie să majorați taxele și impozitele și sigur că ei vă dau sfaturi de genul acesta, pentru că așa sunt ei, drăguți din firea lor, eu i-am cunoscut foarte bine și le-am mulțumit foarte mult pentru ajutorul pe care vroiau să ni-l dea.

În sfârșit, poate însă vreți să vină FMI-ul pentru a certifica un lucru, și anume să vă de o diplomă de incompetență, pentru că acordul cu FMI-ul nu este decât diploma de incompetență a Guvernului Boc, să știți, altceva nu este. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Îmi pare rău de această situație. Ca atare, recomandarea pe care v-o fac este să vă luați inima în dinți și să înghițiți câteva broaște râioase - că ați mai făcut-o, nu e prima dată - și să luați măsurile economice pe care economia le cere.

Știu că este neplăcut, dumneavoastră probabil că ați dori să fiți și cu - vorba proverbului ardelenesc - și cu buzele unse și cu slănina în pod. Nu se poate, domnule Boc, nu se poate!

Poate doriți să amânați măsurile nepopulare. Eu știu că suntem în an electoral, avem alegeri prezidențiale și s-ar putea ca locatarul de la Cotroceni să nu fie prea încântat, însă vă spun că altfel nu se poate. Și să știți că altă soluție nu aveți, decât, la un moment dat, dacă vreți să scăpați de adoptarea acestor măsuri, să vă dați demisia. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Și asta se poate, însă cred că ar fi mai simplu în momentul de față să faceți un proiect de buget realist, ca să vă faceți de râs ceva mai puțin, vă faceți de râs numai în România, nu vă faceți de râs în toată lumea, cu FMI-ul, și aici știți că trece repede, câteva zile, și după aceea mergem mai departe, dar sigur că avem o șansă să salvăm economia.

Sunteți, după părerea mea, în ceasul al XII-lea, nu este prea târziu. Corectați acest buget absolut catastrofal cât mai este vreme, pentru că altfel, vă spun foarte clar, românii nu vă vor ierta. Nu vă vor ierta, pentru că, după ce i-ați mințit în campania electorală, veniți acum cu un buget care duce economia României spre catastrofă.

Și că o să plătiți dumneavoastră, acesta este un lucru sigur, dar ceea ce este păcat, este că vor plăti toți românii. Și este regretabil.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și ale UDMR.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 22 de minute din cele 31 aprobate pentru Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal.

Pe procedură? Vă rog.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, și-mi cer scuze.

Eu n-am vrut să dau crezare unor zvonuri, dar se pare că lucrurile rulează mult mai repede. Știam că PSD-ul va fi exclus de la guvernare la anul, dar văd că deja a și început această procedură.

A rămas doar domnul ministru Nica. De ce oare tocmai domnul ministru Nica? Rămâne să vedem. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Domnul Alexandru Pereș:

Dau cuvântul domnului deputat Lakatos Petru, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, se pregătește domnul Adrian-Miroslav Merka, deputat din partea minorităților naționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Lakatos Petru:

Stimate doamne și domni senatori și deputați,

Domnule prim-ministru,

Onorați membri ai Guvernului,

Lăsând la o parte lozinca "grelei moșteniri", analiza obiectivă, prin metoda SWAT a bugetului de stat, evidențiază punctele tari și punctele slabe ale acestuia, după cum urmează.

Punctele tari: poartă girul Cotrocenilor; împacă și capra PD-L-ului și varza PSD-ului; are susținere parlamentară de peste 70% și răgaz de un trimestru din partea liderilor de sindicat. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și UDMR.)

Puncte slabe: bugetul de stat este asemănător depozitului de armament de la Ciorogârla. (Râsete.) Din buget lipsesc o serie de arme care ar putea fi folosite în lupta împotriva recesiunii, după cum urmează: lipsește o strategie coerentă, realistă, cu priorități bine definite pentru relansarea și stimularea creșterii economice, altfel spus, o strategie anticriză.

Firavele măsuri de sprijinire a agenților economici sunt ca o frecție la un picior de lemn, eventual în 2010 își vor face efectul.

Lipsește spiritul creativ, necesar mai ales în perioada de criză, pentru găsirea de noi soluții.

Ideea fixă a unui deficit de 2% încorsetează economia, nu se justifică.

Lipsește și strategia fiscală. Guvernul a amânat discutarea Codului fiscal, care ar trebui să stea la baza politicii bugetare, la partea de venituri. Aplicând principiul: mulți văd, puțini pricep, Guvernul încearcă să promoveze prin bugetul de stat o serie de majorări de taxe și impozite, care, ulterior, vor fi concretizate în ordonanțe de urgență, neținând cont de solicitarea mediului economic, de prevederile Uniunii Europene și de practica din țările europene.

Din arsenalul bugetului a dispărut complet reforma Administrației Publice Centrale, combinată cu reala descentralizare. Acestea sunt sacrificate pe altarele celor două alegeri din acest an. Sumele repartizate Consiliilor județene și locale sunt la jumătatea celor primite în 2008, în schimb sunt rezerve ascunse pentru îmbunătățirea tonusului populației în preajma alegerilor; de exemplu: venituri din taxa de primă înmatriculare și altele.

Măsurile de economisire anunțate, aplicate fără discernământ, ca o mașină de tuns iarbă, nu sunt eficiente și nu țin locul unor schimbări structurale de mult necesare.

Lipsește și grija față de sănătatea populației. Prin reducerea cu peste 40% a sumelor alocate, se desființează sistemul, și așa plăpând, al asistenței medicale asigurată de medicii de familie.

Agricultura a ajuns din nou copilul vitreg al bugetului. Guvernul reduce subvențiile cu peste 26% și lasă totul în seama fondurilor Uniunii Europene, în loc să desemneze agricultura și industria alimentară ca priorități strategice. Să nu mai vorbim de faptul că plata sprijinului acordat se face cu întârziere între șase luni și un an, iar subvențiile sunt impozabile. Deci statul ia înapoi 16% din ceea ce a dat. Veniturile bugetare din impozitul pe venituri din activități agricole cresc de 100 de ori în 2009, față de 2008.

Constatând atâtea lipsuri ale bugetului, îmi aduc aminte de acel banc în care, unul din cei doi melci care merg pe marginea drumului, zice: "Ce bine că mergem încet! Ce bine că mergem încet!" La un moment dat, celălalt întreabă: "Dar de ce este bine că mergem încet?" "Pentru că am luat-o în direcție greșită!", vine răspunsul. (Râsete.)

Domnule prim-ministru Boc,

Domnule ministru Pogea,

Ați luat-o în direcție greșită! Ați supradimensionat partea de venituri, bazați totul pe accesarea fondurilor Uniunii Europene, ceea ce dovedește lipsă de realism, ați subevaluat criza și refuzați dialogul cu Opoziția.

Programul de convergență pe care-l pregătiți, dacă va fi bazat pe cifre iluzorii, cum ar fi creștea economică de 2,5%, curs euro de 4 lei, va fi returnat de la Bruxelles cu prima poștă.

Noi vă propunem un dialog constructiv cu Opoziția, pentru stabilirea celor mai adecvate măsuri anticriză, dar nu putem vota acest buget care nu corespunde realităților actuale.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat cinci minute din timpul aprobat pentru Grupurile parlamentare ale UDMR.

Îl rog pe domnul deputat Miroslav Merka să vină la microfon, se pregătește domnul deputat Petru Călian, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ne aflăm în fața dezbaterii uneia dintre legile celei mai așteptate și mai necesare pentru noi toți.

Dincolo de probleme cu caracter strict etnic, trebuie să vă spun că Grupul parlamentar al minorităților naționale consideră măsurile de combatere a crizei economice ca fiind prioritățile esențiale ale anului curent. Pentru că de modul în care România va continua să se dezvolte economic, va depinde și felul în care minoritățile naționale vor fi privite în România de acum înainte.

Este un test deosebit de greu, pe care-l va avea de trecut acest guvern.

Cele trei puncte pe care s-a construit bugetul - inflația, cursul de schimb, creșterea p.i.b.-ului - sunt destul de optimiste.

Adevărata provocare va fi aplicarea de urgență a măsurilor economice de natură să limiteze efectele crizei economice care începe să se resimtă și în România.

Un pas ar fi ca propunerea de scutire de impozit pentru profitul reinvestit să poată fi implementată mai repede decât al doilea semestru al anului 2009, ca o primă măsură de ajutorare a companiilor din România, îndeosebi a firmelor mici și mijlocii. Întârzierea acestei măsuri nu va face altceva decât să îngreuneze și mai mult activitatea agenților economici, care vor fi în situația de a se lupta la limita supraviețuirii. Decizia anunțată de actualul Guvern - de a achita toate datoriile pe care le are față de agenții economici privați, tocmai în sensul de a nu crea dificultăți suplimentare pentru mediul privat în condițiile crizei economice, o considerăm necesară.

În contextul în care efectul crizei economice se resimte deja în România, considerăm că este obligația Guvernului de a demara lucrări de investiții în infrastructură, prin accesarea fondurilor europene care sunt alocate României. Demararea de urgență a acestor investiții este cu atât mai importantă în acest an, cu cât, pe lângă importanța lor pentru economia românească, ele sunt de natură să creeze locuri de muncă suplimentare, fapt ce ar limita efectele negative ale crizei economice la nivelul angajaților. Dar aceasta nu este o măsură nouă anticriză. La aceasta s-ar putea adăuga și sprijinul statului, prin injectarea de lichidități cu ajutorul băncilor proprii, în stimularea IMM-urilor.

În decizia noastră de a vota bugetul țării pe anul 2009 a contat foarte mult și efortul Guvernului de a da valoare componentei sociale. Un pas important a fost făcut prin decizia de introducerea pensiei minime sociale, începând cu 1 aprilie 2009. Ne manifestăm, totuși, speranța că, în ciuda procedurilor administrative greoaie, această măsură va fi aplicată exact cu 1 aprilie 2009, așa cum se prevede în proiectul propus.

Eu sper, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, să reușiți în ceea ce v-ați propus. Este speranța nu doar a noastră, a minorităților din România, care doresc să trăiască într-o țară dezvoltată, ci este speranța tuturor celor care își doresc ca viața lor să se îmbunătățească.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 4 minute din timpul afectat Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Dau cuvântul domnului deputat Petru Călian, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal.

Se pregătește domnul Gheorghe Marcu, senator, din partea Grupurilor parlamentare ale Alianței PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Doresc pentru început să reamintesc domnului deputat Tăriceanu faptul că nu mai suntem în campanie electorală. Dacă domnia sa își începe astăzi în mod oficial campania electorală pentru a avea continuitate la șefia Partidului Național Liberal, îi spun de pe acum faptul că acolo va intra în recesiune. Nu va mai prinde acest post niciodată. De ce? Pentru că tot ceea ce a spus dânsul sunt, până la urmă, cel puțin exagerări.

Concret: anul trecut, Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale s-au dezbătut în comisie tot în două zile, nicidecum într-o perioadă mai îndelungată.

Mai mult de atât, se știa încă de la început faptul că deficitul bugetar prevăzut atunci de circa 2,8% nu era unul normal, era unul artificial, deoarece Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a reuși să treacă de Parlamentul României bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, a încheiat un troc politic, astfel încât a alocat o mulțime de bani fără să aibă acoperire, însă forțând într-un mod excesiv deficitul bugetar, fapt care ne-a adus astăzi, așa cum spuneau antevorbitorii mei, la un deficit excesiv evidențiat și în Comisia Europeană.

Sigur că întreba domnul prim-ministru unde se regăsește deficitul bugetar. Este foarte simplu: se regăsește în mulțimea de facturi pe care nu le-ați achitat anul trecut, pentru că ați intrat într-o criză a lichidităților. Este un lucru cert și vă rog să-l recunoașteți.

Este grav faptul că, încă de pe atunci, ați avut în vedere și erați conștienți de faptul că deficitul de 2,8% va fi depășit cu siguranță, însă, pentru a rămânea agățați la guvernare atunci, ați încheiat acest troc la care am făcut referire.

Din aceste motive, să vă fie rușine, domnule Tăriceanu, și cred eu că era mai bine pentru toți românii ca atunci dumneavoastră să vă fi dat demisia, pentru că nu erați în măsură decât în baza trocului politic să vă treceți bugetul pe anul 2008.

Rectificări bugetare au fost și pe parcursul anului trecut, chiar foarte multe, și vreau să mai evidențiez faptul că 12 legi în vigoare, publicate în Monitorul Oficial, nu au fost puse în aplicare niciodată pentru că nu au avut prevederi bugetare.

Nu are rost să insist și să intru în detalii legate de bugetul pe anul 2009 pentru că, într-adevăr, este un buget realist, este un buget adaptat la condițiile financiare și economice de la nivel european și mondial, însă trebuie ca, uniți, să trecem peste această perioadă grea.

Dacă iluștrii liberali aveau capacitatea și energia să vină și să îmbunătățească actualul proiect de buget, care va fi votat cu siguranță, aveau posibilitatea să o facă în comisie. În comisie s-au grăbit, au tăcut chitic, fiecare, nu au avut argumente și nu au venit cu nici un fel de soluții. Păi, de ce nu ați făcut-o atunci? O faceți astăzi, pentru ca întreaga țară să vă aplaude. Nu este corect, pentru că măsurile trebuiau să le trimiteți în scris, la comisie, și atunci aveam o bază de discuție. (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Voci din partea Grupurilor parlamentare ale PNL:

2000 de amendamente!

Domnul Petru Călian:

Vă rog să nu mă întrerupeți. Vă mulțumesc.

În încheiere, doresc să mulțumesc și eu, în numele Grupului parlamentar al PD-L, membrilor Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, atât din Camera Deputaților, cât și de la Senat, pentru că și-au dat toată silința și cred eu că avem pe masă un buget așa cum trebuie el să fie în aceste condiții.

Vă mulțumesc și vă doresc succes.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 7 minute din timpul afectat grupului parlamentar.

Dau cuvântul domnului Gheorghe Marcu, dacă este în sală. Da, vă rog.

Se pregătește domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea grupurilor parlamentare ale PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Gheorghe Marcu:

Domnule președinte de ședință Alexandru Pereș,

Domnule prim-ministru Emil Boc,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În accepțiunea largă, bugetul unei națiuni reprezintă starea de fapt a economiei respectivei țări, exprimate în cifre, iar structura acesteia este sinteza întregii politici de guvernare.

Bugetul de stat al României pentru anul 2009, prezentat astăzi în plenul Parlamentului, reprezintă acel optim economic și social găsit de formațiunile noastre politice, PSD și PD-L, bazat pe realitățile interne și internaționale.

Evident că analiza și aprobarea bugetului generează opinii diferite, acestea fiind determinate de poziționarea fiecăruia dintre noi, la putere sau în opoziție, pensionar sau salariat, angajat sau angajator, plătitor sau nu de taxe și impozite și lista poate continua.

La preluarea ștafetei de guvernare s-au constatat dezechilibre macroeconomice și mari inechități sociale. Astfel, statul, pe de o parte, iar cetățenii și agenții economici, pe cealaltă parte, se păcăleau reciproc, în loc să fie parteneri într-o relație contractuală având un țel comun, și anume creșterea nivelului de trai al tuturor cetățenilor și dezvoltarea țării.

Am fost confruntați cu excese de impozitare, ne mai știindu-se numărul exact al tuturor taxelor și impozitelor stabilite, controlate subiectiv de hoardele organismelor de control din partea statului și încercări de eschivare ale contribuabililor de la plata acestora. Am ajuns aici ca urmare a incapacității Guvernului anterior de a elabora politici economice și sociale realiste și obiective.

Față de guvernarea anterioară, amintesc doar două exemple edificatoare în acest sens. Primul se referă la sfera economicului și se referă la depășirea deficitului bugetar cu 5,2% din p.i.b. Cel de-al doilea este din sfera politicilor sociale și se referă la existența celui mai mare raport dintre veniturile salariale maxime și minime din sectorul bugetar, de peste 50, iar în cazul pensiilor, acesta fiind de peste 100.

Acum, Guvernul PSD - PD-L a căutat acel optim între sectoarele în care se creează plusvaloarea atât de necesară veniturilor publice, pe de o parte, iar, pe de altă parte, o ierarhizare corectă a priorităților societății, utilizând cât mai eficient banul public.

Bugetul de stat pe care îl dezbatem depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a menține și de a crea locuri de muncă în sfera producției și a serviciilor. Este infinit mai ușor să ceri și apoi să utilizezi banul public decât să produci într-un sistem concurențial și să contribui la formarea acestuia.

Întreaga politică fiscală se va axa pe mărirea arealului sectorului productiv, lărgind astfel baza de impozitare. În opinia noastră, construcția unui buget asigură creșterea economică reală, urmare alocării investițiilor a 7% din p.i.b., contribuie la reducerea deficitului bugetar prin restructurarea cheltuielilor publice și asigură atragerea mult mai bună a fondurilor Uniunii Europene.

În același timp, bugetul cuprinde și o prognozare a evoluțiilor bugetare pe termen mediu, datorită faptului că durata de implementare a multor investiții depășește un an de zile, fiind necesară urmărirea și finalizarea acestora. De asemenea, încearcă să aplatizeze acel raport dintre venitul maxim și minim, care doare și revoltă pe mulți introducând, în acest sens, pensia socială minimă de 350 de lei pe lună.

Am amintit doar câteva repere ce caracterizează acest buget care, urmat de bugetele anilor viitori, vor răspunde în totalitate programului de guvernare.

Stimate colege și stimați colegi parlamentari,

Numai dimensiunea și neutralitatea fiscalității promovate de stat poate duce la un parteneriat necesar și real între contribuabil și autorități, astfel încât primul să-și onoreze obligațiile fiscale, iar al doilea să distribuie banii colectați cât mai eficient în servicii de educație, sănătate, justiție, ordine publică și protecție socială.

Nu cred că retorica populistă, presărată cu ironii ajută la fundamentarea unui buget mai bun.

Închei cu o remarcă care poate fi luată ca o sugestie pe viitor, și anume că timpul alocat analizei bugetului, atât individual cât și în comisii, a fost scurt. În opinia mea, noi, cei din Legislativ, înainte de a fi oameni politici, suntem profesioniști în domeniile în care ne-am educat și ne-am format. Pe de altă parte, prin votul obținut de fiecare dintre noi, reprezentăm întreaga paletă a categoriilor sociale și avem capacitate de analiză și de ierarhizare a priorităților din societatea românească.

Fie ca soluțiile cuprinse în buget să bucure pe cât mai mulți cetățeni ai acestei țări.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenția acordată.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Ați consumat 7 minute din minutele acordate Grupurilor parlamentare PSD+PC. Grupurile parlamentare PSD+PC mai au 30 de minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea grupurilor parlamentare ale PNL.

Se pregătește domnul deputat Erdei Dolóczki István, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi deputați și senatori,

Domnule prim-ministru, când o să fiți în sală,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Intervenția mea este simplă și țintește o direcție foarte clară: bugetul sănătății. Bugetul sănătății este în moarte clinică în 2009. De ce spun asta? Din 2005 până în 2008, an de an au crescut fondurile alocate sănătății de la 3,5% la 4% din produsul intern brut.

În anul 2009, din păcate, ajungem la numai 3,4% din p.i.b., cu consecințe grave asupra întregului sistem de sănătate, evident, cu consecințe asupra pacienților, în special a persoanelor vârstnice, bolnave, cu multiple afecțiuni.

În anii 2007 și 2008, am alocat fonduri pentru medicina de urgență. Și vedeți multe ambulanțe, mașini SMURD, unități de primiri urgențe la peste 60 de spitale din țară. Am achiziționat aparatură de înaltă performanță, computere-tomograf, rezonanță magnetică, laparoscopie, ecografie, dar am continuat și lucrări la spitalele, începute cu peste 10 ani în urmă, de la Fetești, Ineu, Huși, Urziceni.

S-au consolidat și s-au reparat spitale, s-au dezvoltat cabinetele medicilor de familie, s-au realizat, după cum știți, mai multe programe de sănătate, printre care Programul național de evaluare a stării de sănătate a populației, s-au îmbunătățit programele de diabet, cancer, post-transplant, hepatită. Au scăzut prețurile la medicamente cu 24%. Am desființat umilitoarele plafoane la farmacii, am redat demnitatea cetățenilor.

În aceste condiții, ne-am fi așteptat să asistăm la creșterea investițiilor și a fondurilor din sănătate. Din păcate, acest Guvern se comportă cu dispreț față de populație, bugetul fiind croit nu pentru a crește speranța în sistemul românesc de sănătate, ci pentru a distruge și bruma de încredere care mai există.

Astfel, dacă în 2008 pentru investiții se alocau 943,8 mil. lei, față de 755,4 în anul precedent, acum, în 2009, alocăm cu 20% mai puțin. Unde sunt atunci investițiile din sănătate, pe care le clamează Guvernul Boc? Cu alte cuvinte, infrastructura sanitară nu este o prioritate pentru actualul Guvern.

La bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate asistăm la o construcție ciudată, dacă nu cel puțin cinică. Bugetul Casei scade în 2009, față de 2008, iar în loc să se închidă cu deficit, cum ar fi normal, fiind un buget mic, fondul de sănătate este bugetat cu excedent, adică se bugetează la cheltuieli, bani mai puțini decât s-au încasat.

Înainte de 2005, această practică era criticată și de PD și de deputatul, de la vremea respectivă, Emil Boc, și toți o numeam deturnare de fonduri. Dar frăția de astăzi dintre PD și PSD - ce frăție! - introduce acest mecanism din nou și de aceea vedeți cum s-au micșorat fondurile alocate medicinei de familie cu 40%, asistenței medicale spitalicești cu 12,5%, fondurilor pentru serviciile medicale din ambulatoriu cu 34,4% ș.a.m.d. Crește suma alocată serviciilor de dializă cu peste 41%, acolo unde, de fapt, se pot face economii, pentru că tarifele din sectorul privat sunt mai mici cu circa 25% decât în sectorul public. Dar se pare că acest domeniu este un domeniu cu comisioane și șpăgi pentru Guvern. De fapt, așa se comportă actualii guvernanți cu cetățenii.

Atrag atenția că se vor închide cabinete medicale, atât la țară, dar și la orașe. Oamenii vor suferi și nu vor mai obține servicii medicale de la medicii de familie.

Atrag atenția că oamenii nu vor mai face analize și investigații paraclinice, respectiv computere tomograf, RMN pe gratis, ci le vor plăti din buzunar, dacă vor avea bani. Altfel, vor muri cu zile.

Atrag atenția că situația din spitale se va agrava. Banii și mai puțini nu vor ajunge pentru salarii, medicamente, investigații.

La nivelul de astăzi prevăzut în buget, spitalele nu vor avea fonduri decât până la 31 august. După aceea, ce vor face nu pot să vă spun eu, dar nu au decât două căi: ori să lucreze pe datorie, ori să se închidă.

Sunt numai câteva aspecte care vor introduce și mai multe nemulțumiri în rândul oamenilor. De fapt, este un buget care mărește criza din sistemul sanitar românesc.

Stimați colegi din majoritatea parlamentară,

Vă atrag atenția că sunteți responsabili de situația din sistemul sanitar românesc.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mai aveți 2 minute, grupurile parlamentare ale PNL.

Dau cuvântul domnului Erdei Dolóczki István, deputat, Grupul parlamentar al UDMR.

Se pregătește domnul deputat Gheorghe Ialomițianu, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulțumesc mult.

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului, cei care ați mai rămas în sală,

Doamnelor și domnilor,

Pun întrebarea dacă timpul acordat deputaților și senatorilor pentru dezbaterea generală a proiectului de Lege privind bugetul de stat a fost suficient sau nu. După majoritate, da. Conform Regulamentelor și cutumei, nu.

Ministrul finanțelor, la ședința de audiere în comisia de specialitate din decembrie anul trecut promitea bugetul pentru a treia decadă a lunii ianuarie. De fapt, ce s-a întâmplat? Într-o zi de vineri, în data de 6 februarie, ora 11,29, sunt anunțat prin SMS că proiectul Legii bugetului de stat a fost depus la Parlament și postat pe site-ul Camerei. Termenul afectat studiului și depunerii amendamentelor începe să curgă, fără nici un preaviz, de parcă fiecare parlamentar ar fi trebuit să se afle în poziția stand-by.

Termenul de depunere a amendamentelor a fost fixat pentru 10 februarie ora 9,00, miercuri, după ce în ziua de luni, după-masă, ședință în plen, marți, înainte de masă, ședință în plen, după-masă ședință în comisii.

Pe 13 februarie ora 10,00, vineri, ședința comisiilor de buget începe fără să ni se pună la dispoziție un material de sinteză cu amendamente depuse, admise sau respinse în comisiile de specialitate care au discutat bugetul.

Discutăm bugetul de stat, discutăm și votăm articolele fără să avem cunoștință de amendamente, fără să fie prezenți miniștrii de resort și fără să fim luați în seamă.

Trebuie însă să mă corectez. Ministrul finanțelor a fost prezent 15 minute, iar pe parcursul discuțiilor, cu întârziere, au apărut pentru câteva minute și miniștrii culturii și cultelor, respectiv al educației, cercetării și inovării, pentru a obține girul comisiilor de specialitate privind modificarea bugetului propriilor lor ministere. Adică a obține niște suplimentări de bani cu care, probabil, ministrul de finanțe sau altcineva nu a fost de acord. Cred, de fapt sunt convins că procedura aplicată nu este altceva decât umilirea Parlamentului, procedură cu care din 2000, de când sunt deputat, nu m-am mai întâlnit.

Și iar este momentul să-mi cer scuze, pentru că am vorbit în numele colegilor. Personal, eu mă simt umilit, neglijat, nebăgat în seamă. Fără ca noi să știm - pardon!, fără ca eu să o știu - se pregătește o ordonanță de urgență care să transforme Parlamentul României în Marea Adunare Națională care, într-o săptămână să voteze, să ridice la rang de lege toate decretele unui președinte.

Se pare că iarăși am greșit. Așa ceva nu se poate. O ordonanță de urgență nu poate modifica Constituția României. Dar bugetul de stat se poate adopta fără să fie luate în seamă amendamentele parlamentarilor. Dar bugetul de stat se poate discuta fără prezența miniștrilor. Raportul Legii bugetului de stat se poate împărți tardiv și pe CD-uri virusate. Asta se poate.

Doamnelor și domnilor,

Nu am intrat în problemele de fond ale proiectului de Lege privind bugetul de stat. A făcut acest lucru colegul meu, Lakatos Petru, arătând lipsurile, inoportunitățile, inadvertențele, găurile negre ale bugetului.

Oricum, nu avea nici un sens și oricum voi fi întrebat de reprezentanții mass-media din colegiul uninominal care mi-au încredințat mandatul: ce ați făcut pentru județ? Răspunsul meu va fi identic cu răspunsul multora dintre dumneavoastră: nimic! Nimic, pentru că majoritatea de 74% se consideră atât de puternică, încât nu respectă nici prevederile Regulamentului, nici cerințele bunului-simț.

Am mandatul de la grupurile parlamentare ale UDMR-ului ca să vă spun: UDMR nu va vota Proiectul Legii bugetului pe anul 2009.

Mulțumesc mult.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Grupurile parlamentare ale UDMR au epuizat cele 10 minute acordate de către plen.

Pe procedură, da? Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Mă uitam în Regulamentul Camerelor și este clar că, așa cum e făcut Regulamentul, ne obligă să avem prezență în sală, adică să avem cvorum. Mă uit că, din păcate, și deputații și senatorii probabil sunt influențați de slaba prezență a miniștrilor. Dacă miniștrii nu sunt în sală la discutarea celei mai importante legi, care e Legea bugetului, cum să mai stea și parlamentarii în sală?

Eu cred că e de remarcat acest lucru și modul în care tratează Guvernul Parlamentul nu este cel mai potrivit. Eu speram ca astăzi Guvernul chiar să fie aici, în plen, să vadă ce gândesc parlamentarii, să asiste la discursurile care se fac în Parlament, așa cum este normal într-o democrație.

În consecință, luând în considerație art.22, vă rog să verificați cvorumul de ședință.

Domnul Alexandru Pereș:

Da, vă mulțumesc, domnule deputat.

Am să fac apelul de intrare în sală. Secretarii îmi comunică că suntem în cvorum de lucru, așa că o să continuăm. Pe de altă parte, fac și apelul de intrare în sală; bine că mi-ați adus aminte. (Semnal sonor.)

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Ialomițianu, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Se pregătește domnul deputat Ioan Cindrea, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Stimați miniștri,

Stimați colegi,

Dezbaterea și aprobarea proiectului bugetului de stat și a bugetului de asigurări sociale pe 2009 reprezintă o mare responsabilitate a celor două Camere, având în vedere că administrațiile publice locale așteaptă în regim de urgență să-și adopte bugetele pentru a-și planifica cheltuielile, să-și realizeze investițiile.

Și mediul de afaceri așteaptă aprobarea acestui buget, deoarece în 2008, în supraevaluarea veniturilor s-au angajat cheltuieli care n-au avut o finanțare reală. Sunt peste 7.000 de miliarde datorii ale instituțiilor publice.

S-a spus aici că în bugetul de stat pe 2009 nu sunt aceste cheltuieli. Este normal. Au fost angajate pe 2008. Dar, dacă ne uităm în situațiile financiare ale instituțiilor publice, acestea au datorii pe care trebuie să le plătească prin efortul bugetar al anului 2009. Este un calcul foarte simplu și cred că specialiștii finanțiști ai Partidului Național Liberal știu lucrul acesta.

Bugetul pe 2009 se deosebește foarte mult de bugetele din anii precedenți. În primul rând, s-a făcut o fundamentare reală a veniturilor bugetare. Se va evita în 2009 să se angajeze cheltuieli care nu au la bază o finanțare reală.

Bugetul de stat pe 2009 are o nouă filozofie, având în vedere necesitatea utilizării în mod eficient a resurselor și luării unor măsuri anticriză.

Din resursele bugetare, cel puțin 20% merg pe investiții, un lucru necesar în perioadă de criză. Astfel, pe lângă faptul că se vor menține locurile de muncă, se vor crea noi locuri de muncă. Aceste investiții au și un caracter social. Și aici aș vrea să remarc Programul național de izolare termică a locuințelor, ce va asigura crearea de noi locuri de muncă și o reducere a facturii cu încălzirea. Aș dori ca acest program să fie monitorizat la nivelul Guvernului, pentru că foarte mulți oameni așteaptă înfăptuirea acestui program în regim de urgență.

Proiectul bugetului de stat pe 2009 respectă o serie de principii, printre care principiul transparenței. Este pentru prima dată când acest principiu a fost respectat încă din faza de întocmire, de elaborare. Au fost foarte multe discuții cu partenerii sociali, cu mediul de afaceri; un lucru extraordinar, nemaiîntâlnit până acum. Se știe că, în materie de buget, acest principiu se respectă în momentul publicării bugetului.

Considerăm că discuțiile cu partenerii sociali și cu mediul de afaceri a fost un lucru foarte bun și ar trebui menținut și pe măsura execuției bugetului.

Respectarea principiului solidarității, și anume resursele care se transferă de la bugetul de stat spre bugetul de asigurări sociale sunt destinate pentru majorarea pensiilor mici. Trebuie să fim solidari cu cei care sunt lipsiți de resurse sau au resurse reduse, pentru că în perioada de criză aceste persoane trebuie ajutate și este foarte bine că salariile mari vor fi înghețate, iar sporurile și alte stimulente vor fi eliminate. Este normal ca cei care au obținut venituri foarte mari sau exagerate să suporte din efectele crizei. Principiul echilibrării bugetelor locale, și anume respectarea prevederilor Legii finanțelor publice locale. Noi considerăm că respectarea prevederilor acestei legi asigură o repartizare mai echilibrată a cotelor defalcate. Banii vor ajunge acolo unde este nevoie, la acele localități care au resurse reduse.

Referitor la repartizarea cotelor defalcate, noi considerăm că trebuie să se asigure neutralitatea în repartizarea resurselor bugetare la nivel local. Ar fi foarte bine să accentuăm utilizarea principiului eficienței în repartizarea resurselor, să stimulăm în primul rând acele localități care produc resurse. Am motiva aceste localități, ar crea oportunități, ar atrage investiții. Sigur că nu trebuie să uităm principiul solidarității între localități, pentru că trebuie să asigurăm resurse pentru buna funcționare a primăriilor, pentru ca cetățenii să primească aceleași servicii publice.

Sigur că acest buget a fost discutat în Comisiile pentru finanțe-buget, în timp scurt. Dar să știți că s-a discutat punct cu punct toate amendamentele, cele care au avut susținători au fost discutate. Și aici am avut și o bună colaborare cu Ministerul de Finanțe, ceea ce a făcut ca acest buget să intre în dezbatere astăzi.

Sigur că acest buget trebuie aprobat într-un timp foarte scurt, și din cauza aceasta fac apel la o decizie politică a fiecărui grup, să asigure aprobarea bugetului în timpul propus, pentru ca autoritățile locale să poată să-și fundamenteze bugetele pe anul 2009.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați consumat 7 minute. Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal mai au 33 de minute.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Cindrea și se pregătește domnul deputat Pavel Horj, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidul Național Liberal.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Cindrea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Stimați miniștri,

Stimate colege și stimați colegi,

O să încerc să fac câteva aprecieri legate de bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2009.

Înainte de a intra în subiect și cu toată dorința mea de a aborda cât mai profesionist acest buget al asigurărilor sociale, eu cred că dezbaterea bugetului țării este un moment care trebuie să reunească parlamentarii, să-i unească nu să-i dezbine.

Din păcate, asistăm astăzi din nou la un spectacol în care cei din Opoziție văd partea goală a paharului, pesimiștii fiind, iar cei care sunt la Putere văd partea plină a paharului. Oricum am lua-o, optimist sau pesimist, de bună-credință sau nu, ar trebui să ne unească fiindcă paharul are aceeași cantitate, adică bugetul pe care îl produce România în condițiile economice din păcate nefavorabile din această perioadă.

Așa cum am spus, voi face câteva precizări legate de proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul acesta, pe cele trei componente ale sale, asigurări sociale obligatorii, garantate de stat, e vorba de asigurările sociale de pensii, asigurările sociale de șomaj și asigurările sociale pentru accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale.

Așa cum am spus la debutul intervenției mele, condițiile economice, afectate de criza internațională, din păcate impun responsabilitate și prudență atât în stabilirea veniturilor prognozate pentru anul acesta, dar mai cu seamă a cheltuielilor pe care le prognozăm.

În aceste condiții, s-a impus revenirea la cotele de contribuții sociale din octombrie anul trecut. Era o greșeală să se meargă cu cotele diminuate, tocmai pentru a asigura o protecție socială corespunzătoare categoriilor de pensionari, șomeri care sunt prevăzute a fi susținute în această perioadă nu ușoară pentru România. Numai așa se poate majora valoarea punctului de pensie de la valoarea actuală, de 697 de lei, la 732 de lei, în ritmul inflației prognozate de 5% pentru anul viitor, și numai așa se poate menține puterea de cumpărare a pensionarilor, a celor aproape 5 milioane de pensionari din România.

Cel mai important obiectiv al bugetului de asigurări sociale de pensii este tocmai acela de a proteja și a crește mai accelerat veniturile celor cu pensii mici. Introducerea pensiei minime garantate în plată, un obiectiv important al Partidului Social Democrat, iată realizabil în anul acesta, protejează pe cei cu venituri mici. Cred că este marele câștig al acestui buget și faptul că bugetul prezentat de guvern asigură resursele financiare. S-a dat prioritate alocării acestor resurse spre cei cu pensii mai mici de 3 milioane, după data de 1 aprilie, și mai mici de 350 de lei, respectiv după 1 octombrie. Este un lucru important și cred că este marele câștig care trebuie văzut, adică partea plină a paharului, nu partea goală a paharului.

Toate aceste modificări au la bază principiul solidarității sociale, principiu prevăzut în sistemul de asigurări după care se organizează și funcționează sistemul asigurărilor sociale de stat, și a permis pensionarilor și familiilor de pensionari să le crească veniturile, pentru a face față influențelor negative din economie asupra puterii lor de cumpărare.

Prin faptul că după 1 aprilie nu vom mai avea pensionari cu pensii de mizerie sub 300 de lei, nu facem altceva decât să redăm demnitatea acestor oameni, părinții și bunicii noștri, să le redăm demnitatea, nu să-i umilim, așa cum am spus de nenumărate ori de la acest microfon, cu ajutoare sociale și prin dosarele pe care trebuiau să le depună periodic la primării. Cred că este un act de echitate socială, o parte pozitivă a bugetului de pensii.

Legat de bugetul asigurărilor pentru șomaj, este un buget realist, este echilibrat, asigură sumele necesare pentru plata indemnizațiilor de șomaj pentru cei peste 500 de mii de șomeri, prevăzuți și prognozați care vor fi în medie anul acesta în România, în condițiile în care rata șomajului, evident, va crește în România cu cel puțin un punct procentual.

Pe lângă aceste sume de protecție pasivă a persoanelor care sunt fără un loc de muncă sau vor deveni fără un loc de muncă trebuie apreciată creșterea ponderii sumelor alocate din bugetul de șomaj pentru finanțarea măsurilor active pentru șomeri și pentru alte persoane care își caută un loc de muncă, inclusiv pentru cei care revin din străinătate datorită crizei internaționale și au nevoie de acest sprijin. Mă refer aici la banii alocați pentru cursurile de formare profesională pentru șomeri indemnizați, neindemnizați și pentru salariații care sunt la nivelul întreprinderilor, mă refer la finanțarea programelor de ocupare temporară a forței de muncă, în special în lucrări în folosul comunităților, care vor asigura forța e muncă necesară, foarte ieftină, pentru realizarea proiectelor de infrastructură la nivelul localităților mici, mijlocii și chiar mari.

De asemenea, mă refer la sumele alocat pentru împrumuturile care se pot acorda din bugetul de șomaj pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din România care vor încadra șomeri pe jumătate din locurile de muncă vacante. Și mă refer și la sumele care se doresc stimulente pentru încadrarea în muncă a acelor categorii de șomeri cu un acces mai greu pe piața muncii. E vorba de tinerii absolvenți, e vorba de persoanele care au statutul de întreținători unici de familie, e vorba de persoanele peste 45 de ani și persoanele cu handicap.

De asemenea, în bugetul asigurărilor sociale de șomaj sunt prevăzute sume pentru cofinanțarea unor proiecte importante, cu finanțare internațională externă nerambursabilă postaderare, și mă refer la câteva din aceste proiecte extrem de importante pentru piața muncii din România. E vorba de studii și analize și previziuni privind piața forței de muncă din România pe perioade medii și lungi, cooperarea transnațională pentru întoarcerea lucrătorilor români din străinătate și un proiect important pentru sistemul asigurărilor de pensii - introducerea unui sistem informatic pentru casele de pensii, pentru serviciul public de pensii din România, extrem de important, care nu vor face altceva decât să ofere informații Guvernului pentru a lua măsurile legislative și instituționale necesare pentru întărirea capacității administrative a instituțiilor în cauză din România.

Având în vedere toate aceste aspecte pozitive ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009, parlamentarii grupului PSD+PC vor da votul pentru bugetul pe care ne-a fost propus de Guvern, bineînțeles, cu speranța că acea promisiune a noastră de creștere a punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie, în condițiile în care se va tempera criza economică, va fi realizată cât mai repede, ca o datorie față de bunicii și părinții noștri.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Ați consumat încă 9 minute din timpul alocat grupului dumneavoastră, au mai rămas 21 de minute pentru grupurile parlamentare ale Partidului Sociale Democrat.

Urmează să intervină domnul deputat Pavel Horj, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Două minute aveți, domnule deputat, și se pregătește domnul deputat Nicolae Bud, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule deputat, două minute.

Domnul Pavel Horj:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În calitatea pe care o am, de deputat și în egală măsură de inginer silvic, intervenția mea se va axa în mod firesc pe acea componentă a bugetului pentru anul 2009 care vizează Ministerul Agriculturii și în mod nemijlocit domeniul silviculturii.

Așa cum desigur cunoașteți cu toții, în programul de guvernare al coaliției aflate la putere pentru perioada 2009-2012 în domeniul silviculturii, obiectivul principal îl reprezintă creșterea suprafeței fondului forestier național, astfel încât ponderea acestuia să atingă 30% din suprafața țării la finalul anului 2012, ceea ce în cifre absolute înseamnă circa 650 de mii de ha de terenuri împădurite în următorii patru ani. Pentru realizarea acestui obiectiv deosebit de ambițios și pentru asigurarea celorlalte condiții necesare gestionării durabile a pădurilor țării a fost emis și un ordin special al ministrului agriculturii și pădurilor, OM nr.37 din 11.02.2009 pentru aprobarea măsurilor prioritare în domeniul silviculturii pe anul 2009. Ca cetățean al acestei țări și, repet, ca silvicultor de profesie, nu pot decât să salut aceste demersuri și prefigurări de bune intenții.

Întrebarea capitală care se pune însă, și aici este esența intervenției mele, cu ce bani se vor pune în aplicare toate aceste măsuri? Pentru că dacă ar fi să ne luăm după ce ne propune Guvernul și implicit ministerul de resort, pentru care cu tristețe trebuie să o spun, folosind o metaforă agrozootehnică, silvicultura a fost oaia neagră, atâta timp cât s-a aflat în aceeași ogradă cu agricultura. Toate aceste măsuri care presupun cheltuieli de anvergură cu identificarea și constituirea perimetrelor de ameliorare, cu asigurarea materialului săditor, cu acțiuni de plantare propriu-zisă și cu efectuarea lucrărilor de îngrijire, cu asigurarea pazei pădurilor și încă multe asemenea activități de gestionare durabilă a pădurilor, ar trebui să se realizeze cu cei 50 de milioane de lei alocați în proiectul de buget ramurii silviculturii, din totalul de 7,8 miliarde din bugetul total al ministerului.

În mod obiectiv vorbind, o asemenea sumă nu este suficientă nici măcar pentru împădurirea a 2.500 de ha de terenuri degradate, față de cele 175 mii de ha anual, conform programului de guvernare, fără să mai putem vorbi de lucrările de îngrijire, completări și alte asemenea din cele menționate mai sus. Suntem cu toții conștienți desigur că bugetul pe 2009 este unul de criză, chiar dacă Guvernul l-a botezat altfel. Dar cel puțin la fel de conștienți trebuie să fim că în anii următori, fără aur negru vom putea trăi, putând să-l importăm, la nevoie, dar fără aur verde care, atenție, înseamnă pădurea pe picior, și nu în produsul acesteia, lemnul, pădurea pe care nu putem s-o importăm, destinul poporului român va fi unul sumbru.

Iată de ce, stimați colegi parlamentari, vă invit să măsurați de două ori înainte de a tăia, a se înțelege a vota, și să acceptați propunerea mea ca pentru silvicultură în anul 2009 să se aloce cel puțin 150 milioane lei.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal au epuizat cele 31 de minute acordate de plen.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Bud, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, și se pregătește domnul Vasile Bleotu, deputat din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat+Partidul Conservator.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Bud:

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte ale Senatului,

Domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Proiectul bugetului de stat pentru anul 2009 are un mare merit. Nu abdică de la necesitatea de avea un deficit bugetar cât mai mic.

O notă în plus și pentru modul corect, lipsit de tradiționalele trucuri în care se construiesc deseori bugetele. desigur, un buget, oricât de bine ar fi conceput, stârnește critici. Finanțiștii au, de altfel, o vorbă: "dacă nimeni nu strigă, înseamnă că bugetul a fost făcut prost!" De data însă aproape nimeni nu este mulțumit. Trebuie să cădem însă cu toții de acord că țara are nevoie cât mai repede de buget, timp pentru amânări nu mai există. Dacă se vor ivi resurse noi, posibilități noi, vor putea fi făcute rectificări bugetare. Acum însă bugetul trebuie să fie adoptat în forma actuală. Sunt printre cei care consideră că a procedat bine Guvernul începând prin a anunța măsuri menite să dea tonul, să îndemne la economii bugetare, unde acestea se dovedesc posibile, și să ne invite a declina acest cuvânt atât de aspru prin tonalitatea lui: austeritate. Pentru că ne aflăm aici în situația de a gândi totul cu ochii pe fiecare bănuț propus spre cheltuire și cu grija de a consuma cât mai economicos, concomitent cu priceperea de a atrage la bugetul statului venituri cât mai consistente.

Avem datoria să încurajăm Guvernul în preocuparea sa de a ține sub control deficitul bugetar. Stabilirea unei ținte cât mai coborâte reprezintă primul pas în această direcție, dar și o normă de conduită în gestionarea banului public. Previziunile la scara Uniunii Europene sună amenințător în cazul multor state comunitare, și Guvernul nostru dovedește că a înțeles ce are de făcut, câtă vreme începe prin a strânge șurubul.

Austeritatea nu se dovedește confortabilă niciodată și nicăieri, dar este un gest de înțelepciune în asemenea vremuri de criză, să ți-o asumi și să rămâi consecvent cu tine în a-i respecta rigorile. De aceea, mă înscriu între vocile care susțin acceptarea proiectului de buget pentru anul în curs, care și-a consumat deja câteva săptămâni din cele ce trebuie să le acopere fără a avea, din pricini bine-cunoscute, încuviințarea legală.

Nu ne vom atrage simpatii în rândul celor care au așteptat cu încredere anotimpul postelectoral, așa cum nu cred că ne-ar face să ne simțim mai bine dacă am gira cu ochii închiși cheltuirea de bani din puținii pe care-i avem la capitole unde cerințele ne depășesc posibilitățile. Traversăm o perioadă grea, care poate deveni însă și mai grea, dacă nu apelăm la chibzuință, la flexibilitate, la echilibru.

Evident, nu pot să împarți ceea ce nu ai. Așa cum este la fel de adevărat că nu este cazul să faci economie de efort, de imaginație, de proiecții și investigații pentru identificarea de resurse necesare în domenii de însemnătate vitală la nivel național ori în plan teritorial.

Guvernul care ne propune astăzi acest proiect de buget, înțelege de bună seamă că îl credităm cu puterea și capacitatea de a practica politici fiscale și de venituri foarte strânse, capabile să relaxeze politica monetară, conducând prin aceasta la eliminarea deficitelor. Spun asta și observând cât verb se consumă în jurul nostru pentru a desena situația de acum în culori de Apocalipsă, de situație fără ieșire, de coșmar.

Nu este cazul să pretindem nimănui să-și cenzureze vorbele, când e vorba de tristețile existenței, de nesomnul provocat de nesiguranța traiului. Dar să nu ezităm să ne gândim că din orice apă învolburată se iese înotând, iar șansa de a ajunge la mal depinde uneori chiar de existența paiului care își vine la îndemână.

Vreau să spun că trebuie tras la răspundere oricine uită sau se face că uită ce are de făcut, indiferent de rangul conferit de societate. Suntem, la urma urmei, stimați colegi, într-o competiție pentru viitorul acestei țări. În orice competiție, protagoniștii se bucură fie de sprijin, fie de dezaprobarea celor care i-au trimis pe teren. Suportul celor de pe margine, o știm bine, își are un rol semnificativ, uneori decisiv în stabilirea învingătorului.

Noi, cei din această sală, și înțeleg aici în egală măsură parlamentari la putere ori în opoziție, și miniștrii am fost selectați pentru a dobândi victoria într-o întrecere ce se numește prosperitatea României și a cetățenilor săi.

Putem câștiga la scor ori ne putem vedea învinși. Alegerile viitoare vor stabili verdictul. Dar de un lucru nu poate fi convins oricine. Noi, cei de aici, nu am îmbrăcat echipamentul de jucători cu mentalitate de perdanți, de persoane dispuse să piardă vremea, de indivizi care uită de ce au intrat în teren.

Doamnelor și domnilor colegi,

Simt că șansa noastră depinde de priceperea de a cere fiecăruia să dea măsura potențialului de care dispune, în numele devizei care ne-a unit sub cupola parlamentară: Criza nu poate fi învinsă decât prin instrumentul potrivit situațiilor de criză.

Se simte nevoia unui proces de restructurare a fiscalității, avem nevoie de o reformă fiscală profundă, care să stimuleze afacerile și munca performantă, mai întâi fiindcă economia românească are nevoie de acțiuni în forță, prin care să fie blocate motoarele neperformante și în același timp să fie puse în funcțiune toate motoarele performante.

O nouă filozofie fiscală ar împinge lucrurile către un raport normal între venituri și muncă. Ar fi, de fapt, un pas decisiv către legarea veniturilor de competitivitate, țintă imposibil de atins fără o reformă a sistemului de stimulente. Astăzi în România nu putem spera să avem o nouă politică a stimulentelor fără o reformă a fiscalității. Nevoia de stimulente este o cerință obiectivă.

În prezent, dacă în privința cheltuielilor bugetare sunt probleme grele, în ceea ce privește încasările bugetare au apărut probleme și mai grele. Nu de azi de ieri, ci de ani de zile România se confruntă cu dificultăți majore în încasarea veniturilor. Și dacă la Capitolul "Venituri" nu se vor aduna sumele scontate, nu vor putea fi efectuate cofinanțările la proiectele cerute de Uniunea Europeană, în același timp, întreprinderile corecte vor continua să se plângă de o fiscalitate nedreaptă, care încearcă să ia de la cei care plătesc și ce se pierde de la cei ce nu plătesc.

Nu trebuie uitat că în România consumăm cu mult peste ce producem; un deficit reflectat dramatic în balanța comercială a țării, dar și de bugetele întreprinderilor cu pierderi. Creșterea economică, întemeiată acum mai mult pe consum, începe să încetinească pasul. Iar consumul fără o echilibrare cu oferta nu va aduce nici redresarea exporturilor, nici echilibrarea balanței de plăți și nici îmbunătățirea condițiilor de trai a populației. De fapt, în economie funcționează o lege de fier. Dacă salariile cresc fără a fi însoțite de mai multă productivitate și mai multă eficiență, nu se mai poate obține profit decât prin explozia prețurilor; prin inflație deci. Pe o astfel de cale, degeaba se măresc salariile, degeaba se fac indexări, pentru că salariatul va cheltui în piață ce va primi în plus de la casierie, și nu se va alege cu nimic.

Așadar, nu avem de ales, nu avem decât o singură soluție, să votăm bugetul așa cum este. Adică așa cum rezultă din raportul comun al comisiilor de specialitate. Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal vă invită respectuos să procedați în consecință.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 12 minute.

Grupurile parlamentare ale Partidul Democrat Liberal mai au la dispoziție 21 de minute.

Dau cuvântul domnului deputat Vasile Bleotu, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD+PC, și se pregătește domnul deputat Zisopol Dargoș Gabriel, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, pentru 2 minute.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Bugetul de stat pe anul 2009 reflectă în mare starea de fapt a unei națiuni. Dacă peste 70-80% din populație trăiește în condiții dificile, cu venituri insuficiente, tot așa, ca o copie fidelă regăsim și alocarea resurselor unei părți din produsul intern brut către ministerele de resort. În concluzie, bugetul unei țări nu poate fi diferite esențial de realitatea economico-socială.

Astfel, Gabor Hunia, analist la Institutul Internațional pentru analize economice, declară că perspectiva unei creșteri economice de 1% pe care o estimează acum institutul este optimistă, pentru că România este o țară cu risc foarte ridicat în regiune, iar pericolul recesiunii este foarte mare. Perspectiva recesiunii în România a primit și girul fondului Monetar Internațional care, după ce inițial considera posibilă o creștere a produsului intern brut de 1% , acum nu exclude o scădere de până la 1%.

Comisia europeană, în schimb, care a luat în calcul efectele măsurilor sociale promovate de fostul guvern, consideră că România va termina anul 2009 cu o creștere de 1,75%, dar în condițiile unui deficit bugetar de 7,8% din produsul intern brut. România ar putea avea și anul acesta o minimă creștere economică, dacă actualul guvern va alege varianta grea dar corectă de a gestiona strâns banii puțini de care mai dispune.

Dacă autoritățile vor alege să subvenționeze fără logică industriile ce se împotmolesc acum sau să răspundă cerințelor de creșteri salariale fără spor de productivitate a muncii, atunci speranța unei creșteri economice se năruie cu totul. Dacă vom avea bani în plus pentru investiții, tăind în carne vie cheltuielile nejustificate, atunci sunt șanse de redresare economică a țării. S-a observat că încă din anul 2007 duduitul economiei românești nu era sănătos, iar creșterea record a economiei nu era sustenabilă, încât s-a evaporat acum ca un fum, spre deosebire de creșterea economică din anul 2004, de 8,3%, în treacăt fie spus, cea mai mare din istoria postdecembristă a României, care s-a dovedit că a fost sustenabilă, acționând inerțial creșterea economică și din următorii 2-3 ani.

Să nu uităm că în anul 2004 deficitul de cont curent a fost de circa 8%, față de 13,5% în 2007 și de 12,3% în 2008, iar deficitul bugetar a fost de 1,1%, față de 5,2% în prezent. Deficitul de cont exagerat reflectă o lipsă de competitivitate pe plan intern și extern.

Factorii care au destabilizat balanța de plăți externe au fost: ponderea relativ redusă a exporturilor, care reprezintă doar 25-28% din produsul intern brut; creșterea importurilor de bunuri de consum și nu de instalații productive, pe fondul creșterii cererii interne, determinând creșterea consumului din import, mai ales pe credite de angajamente la instituții de credit și la companii; diminuarea competitivității externe a produselor autohtone, calitate scăzută, prețuri ridicate și ineficienta stimulare a exporturilor.

Creșterea economică din România s-a bazat pe trei factori care s-au prăbușit acum. Primul a fost o cerere internă excesivă întreținută de majorările salariale și de creșterea consumului pe credit.

Al doilea a fost cererea pentru export; chiar dacă nu era mare, așa cum spuneam de 25-30% din p.i.b., față de ponderea exportului în p.i.b. din Cehia și Ungaria de 70-80%, dar a constituit în anul 2007-2008 un factor de creștere economică. În prezent, greutățile pe care le întâmpină marile companii care nu-și mai găsesc piețe de export generează dificultăți pentru firmele mici care trăiau în umbra lor.

Al treilea, și aici este ceva grav, a fost faptul că Guvernul Tăriceanu a adăugat la acestea o uriașă cerere guvernamentală provocată de perspectiva alegerilor generale prin faptul că economia a fost forțată să crească anul trecut în mod artificial, nesustenabil.

Vechiul Guvern a decis să majoreze veniturile salariale ale bugetarilor în mod netransparent, ținând cont că la venituri de peste 10 mii de lei ale bugetarilor, salariul reprezintă doar 30%, respectiv 3 mii de lei, restul regăsindu-se în diverse sporuri și stimulente, acordate clientelar și discriminatoriu. Spre deosebire de noi, Spania și-a plătit funcționarii publici cu o cotă din fondurile europene atrase și așa a ajuns să aibă printre cele mai mari rate de absorbție a fondurilor europene.

Eu cred că ar fi bine dacă ne-am îndrepta politica investițională în acești doi ani de criză spre infrastructura rurală mică și spre proiecte mai ușor de administrat și cu efecte rapide care ar permite dinamizarea funcționării IMM-urilor.

Se naște firesc întrebarea: ce s-a întâmplat brusc când România s-a transformat dintr-o pretinsă locomotivă a Europei într-una din cele mai vulnerabile economii din zonă? Unde s-a topit creșterea de 8%? La nivel regional, a venit recesiunea iar ea a fost mult mai puternică decât se anticipase, iar problemele noastre țin de structura ineficientă a economiei.

Cererea externă vine în proporție de 70% din Uniunea Europeană și contează în structura produsului intern brut în proporție de 30% și normal că scade și creșterea economică. Sistemul bancar reprezintă oficial aproape 40% din produsul intern brut, pentru că toate corporațiile mari s-au finanțat din afară, suntem foarte dependenți de finanțările externe. Reducerea fondurilor pe care băncile-mamă sunt dispuse să le aloce pentru susținerea creditării în România se simte puternic.

Dată fiind conjunctura externă, vechiul Guvern a ales cel mai prost moment de realizare a unui deficit bugetar excesiv, de 5,2% din p.i.b.. datorită măsurilor neadecvate luate, ponderea serviciilor în produsul intern brut a scăzut mult în trimestrele III și IV din anul 2008.

Trebuie să avem în vedere și tendința deja manifestată la începutul anului de scădere a veniturilor care se va accentua în 2009. deprecierea leului și inflația amenință să erodeze creșterile salariale și de pensii de anul trecut, întrucât creșterea economică s-a bazat pe sectoare instabile precum cel imobiliar și pe capitaluri străine care s-au retras rapid din economie.

Avem prin acest buget un program anticriză care vizează oprirea derapajului de deficit bugetar și susținerea economiei prin creșterea substanțială a cheltuielilor de capital. În aceste condiții, eu cred că vom ieși din criză și vom începe să ne mișcăm abia după ce vom relua activitățile productive și consumul.

Politica fiscală expansionistă din anii anteriori trebuie susținută acum de cheltuieli publice care trebuie finanțate. Suntem caz unic în Europa, de fapt, în Uniunea Europeană. În anul 2008, având bum economic, creșterea estimată a produsului intern brut de 7,9% și în același timp, derapaj financiar concretizat în deficit bugetar excesiv de peste 5,2% din p.i.b., cel mai mare de după 1989 până în prezent în România.

În acest sens, consider că sunt necesare următoarele măsuri legislative: adoptarea de către Parlament a Ordonanței de urgență a vechiului Guvern care prevedea eliminarea impozitării dobânzii la depozitele populației la bănci care să permită relansarea creditării economiei prin stimularea economisirii la un cost inferior finanțărilor externe; introducerea certificatelor fiscale populației pentru creșterea veniturilor la bugetele locale care să permită o colectare de aproape 100% a impozitelor și taxelor locale, mai ales în acest an de criză, când colectarea pe primele două luni nu va depăși 43-45%.

Sunt unii dintre primari care au exercitat prin intermediul guvernanților vremelnici presiuni să crească ponderea sumelor și cotelor defalcate pentru echilibrare în detrimentul creșterii gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale, întrucât aceștia au tendința de a-i scuti pe contribuabili de la plata taxelor și impozitelor locale pe considerentul că-i vor vota.

O altă măsură ar fi stimularea dezvoltării agriculturii, în condițiile în care Europa, întreaga lume se va confrunta în viitorul apropiat cu o gravă criză alimentară, iar propunerea mea este ca la rectificarea bugetară din acest an să direcționăm o parte din sumele destul de mari alocate unor ministere care, personal, cred că nu vor fi performante pe măsura alocațiilor bugetare.

Solicit aceasta întrucât rectificarea va avea loc înaintea susținerii campaniei agricole din toamna acestui an.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați consumat 12 minute. Grupurile parlamentare ale PSD+PC mai au la dispoziție nouă minute.

Pentru două minute, domnul Zisopol Dragoș Gabriel, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Se pregătește domnul Adrian Gurzău, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Dragi colegi,

Membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota pentru adoptarea proiectului Legii bugetului de stat și a proiectului Legii bugetului asigurărilor de stat pe anul 2009.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Adrian Gurzău, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Se pregătește domnul deputat Victor Surdu, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Adrian Gurzău:

Domnule Tăriceanu,

N-am crezut că puteți fi mai arogant decât domnul Năstase, dar văd că m-am înșelat. Spuneți-mi un sector de activitate din România pe care l-ați făcut să funcționeze. Ați făcut totul de mântuială și acum vă rățoiți la noi pentru că vrem să facem lucrurile temeinic.

Am să mă rog pentru dumneavoastră, domnule Tăriceanu, atunci când veți ajunge la pușcărie, ca s-o suportați mai ușor.

Domnul Alexandru Pereș:

Două minute, domnule deputat.

Grupurile parlamentare ale PDL mai au la dispoziție 19 minute.

Dau cuvântul domnului deputat Victor Surdu, din partea Grupurilor parlamentare PSD+PC.

Aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernelor,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu n-am venit aici să critic bugetul, n-am venit să vă spun că nu voi vota acest buget, am venit totuși să pun câteva întrebări, în numele câtorva ingineri agronomi care au mai rămas prin țara noastră, cam câte unul la 4-5 comune, cu niște salarii de 6-7 milioane de lei pe lună, fără mașină, fără telefon, fără nimic, fără un birou, alungați de la o primărie la alta, ca și cum, în această țară, această meserie nu mai contează.

Am totuși câteva întrebări. Dacă alții se ocupă de agricultură, că tot s-a spus și văd că și în ultima perioadă de când lucrăm la buget, se spune că la agricultură și la fotbal se pricepe toată lumea, ce vom face noi în acest an, pentru că la această dată, când mai sunt cam două săptămâni până va trebui să intrăm la semănat, mai avem de arat 3,5 milioane de hectare. Dacă, din meseria pe care o știm noi, facem un calcul, cam 2000 de kilograme de porumb la hectar e pierderea când arăturile se fac în primăvară și nu în toamnă, vom pierde cam 7 milioane de tone de porumb. Dacă mai adăugăm faptul că, de regulă, cam în ultimii ani au rămas cam două milioane de hectare necultivate, și dacă am socoti că am putea face 5 mii de kilograme de porumb la hectar, ar mai fi vreo 10 milioane de tone de porumb. Dacă astea le-am aduna, sunt vreo 17 milioane de tone înmulțite doar cu 100 de euro pe kilogram și care înseamnă produs intern brut, și care înseamnă mai puțin import, și mai multă producție de cereale, și mai multă producție de carne, faceți dumneavoastră o socoteală cam unde s-ar duce p.i.b.-ul.

Ne punem o întrebare. Știm că Ministerul Agriculturii, cu ajutorul actualului guvern, a început să recupereze din subvențiile neplătite din 2007-2008, dar sunt încă foarte mulți bani neplătiți, sunt bani neplătiți pentru calamitățile naturale și toți banii neplătiți și neîncasați de agricultori împiedică în astea două-trei săptămâni când trebuie să înceapă să iasă la câmp, să se aprovizioneze cu semințe, cu îngrășăminte, cu motorină, să-și repare tractoarele, mașinile agricole. Sunt foarte mulți bani neplătiți din 2008 către Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care țin tot de buget și fără de care avem mari probleme cu combaterea bolilor la animale.

Domnule prim-ministru, vă adresez o rugăminte. Ați promis prin buget că veți activa CEC-ul ca o bancă pentru agricultură, în primul rând, și pentru IMM-uri, în general. Vă rog să acordați o mare atenție acestui aspect pentru că majoritatea agricultorilor nu mai au o bancă la care să acceseze fonduri, să se îngreuneze prin creditare ca să înființeze culturile de primăvară.

Vreau să vă mai informez că o situație foarte grea o au cercetătorii, majoritatea cercetătorilor din agricultură sunt neplătiți, nu și-au luat salariile.

Aș vrea, de asemenea, să vă rog ca în perioada care urmează să acordați măcar, știu eu, o jumătate de oră la începutul fiecărei ședințe de Guvern, problemelor agriculturii, pentru că Ministerul Agriculturii este un minister cât țara.

V-aș ruga, de asemenea, să încercați să mutați liceele agricole de la Ministerul Învățământului la Ministerul Agriculturii și să fie dotate cu cele necesare. Pentru că, astăzi, dacă cineva are o fermă, nu găsește oameni pe care să-i angajeze calificați superior pe o combină, o combină care costă cât o uzină.

V-aș ruga, de asemenea, domnule prim-ministru, să aveți în vedere că pe la țară sunt foarte mulți oameni în vârstă, așa cum am văzut, ne-a impresionat mama dumneavoastră, la televizor, care nu vrea să renunțe la vacă. Dar acești oameni sunt în prezent ajutați și înlocuiți și de oameni tineri. Sunt situații, peste 80 de ferme care se populează acum cu câte 20-30 de vaci, ferme construite cu fonduri din Uniunea Europeană, care n-au cotă de lapte.

Și ultimul aspect pe care aș dori să-l aveți în vedere, domnule prim-ministru și stimați colegi, este acela că oricât de mic ar fi și oricât de sărac ar fi acest buget, ar trebui totuși să aveți în vedere că ceva trebuie făcut pentru agricultură, pentru că agricultura are cel mai mic buget din ultimii 20 de ani de zile. Este un dezastru. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați consumat șase minute din cele nouă rămase. PSD-ul mai are la dispoziție trei minute.

Dau cuvântul domnului deputat, de fapt ultimul vorbitor înscris la cuvânt la dezbateri generale, domnul deputat Frunzulică Doru, din partea PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Doru Claudian Frunzulică:

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi și prieteni,

Aproape toate guvernele României după 1990 încoace au văzut bugetul de stat al României ca pe o pușculiță, în care pe o parte intrau bani și pe partea cealaltă ieșeau, după o anumită aritmetică contabilă.

M-am uitat efectiv la bugetul Uniunii Europene. Bugetul Uniunii Europene se face anual, sunt bugete multianuale, bazat în primul rând pe priorități, pe programe. Ei bine, pentru prima dată putem spune, în istoria României postrevoluționare, actualul guvern vine cu un buget multianual, bazat pe priorități naționale, pe programe naționale, pe coerență și echilibru.

Și de ce spun acestea, pentru că guvernul României actual vine cu un buget în care spune foarte clar: priorități naționale, investiții masive în infrastructură, crearea și menținerea locurilor de muncă, protecție socială pentru categoriile cele mai defavorizate.

Doamnelor și domnilor,

Vorbim de un deficit bugetar pentru exercițiul financiar 2008 de 5,2%. Eu vă garantez că acesta va fi mult mai mare. O să-l vedem după 15 aprilie anul curent, unde el probabil se va duce spre 7% și previziunile Uniunii Europene și ale unor firme recunoscute privind ratingul economic al țării vor fi reale.

Doamnelor și domnilor,

Am văzut în 2008 un buget bazat pe incoerență, patru rectificări bugetare. Cele mai multe rectificări bugetare pe care le-a avut vreodată bugetul național al României. Un număr extrem de mare de posturi noi în administrație. La populația României actuală de 21,5 milioane, ar trebui să avem, vorbesc de cheltuieli, nu neapărat de posturi, cu 25-30% mai puțin ținând cont de media europeană.

Guvernul României vine prin acest buget în aplicarea unor programe foarte clare de creștere a productivității muncii, pentru că productivitatea muncii în România este mult sub media europeană, de creștere a competitivității produselor "made in România", de promovare a exporturilor.

Doamnelor și domnilor,

Un lucru foarte important, Guvernul a început foarte bine cu promovarea din nou a dialogului social. Este momentul să trecem în 2009 de la dialog social la concertare socială și economică în România. Pentru că în continuare avem o mare discrepanță între oraș și sat, între diferitele regiuni ale României, între diferitele categorii sociale.

Avem propus un proiect de buget care, într-o perioadă dificilă și într-o perioadă specifică pe care o traversează România, se bazează pe echilibru și stabilitate. Să sperăm că acest lucru, sau să folosesc un termen diplomatic, îmi exprim încrederea că acest lucru se va întâmpla. Să votăm acest buget realist.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Am epuizat lista vorbitorilor. Au vorbit 18 colegi senatori și deputați din partea tuturor grupurilor parlamentare.

Înainte de încheierea dezbaterilor generale, dau cuvântul domnului prim-ministru Emil Boc, pentru a da câteva răspunsuri la problemele ridicate.

Dau cuvântul acum domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor, pentru a prezenta câteva răspunsuri la lucrurile ridicate de dumneavoastră, stimați colegi.

Domnul Gheorghe Pogea (ministrul finanțelor):

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor parlamentari,

Îi spuneam primului-ministru să-mi permită să răspund, și vreau să mă încadrez în zece minute, la câteva din criticile pe care eu le iau cu mare seriozitate, cele constructive, și la propunerile pe care toți cei care au luat cuvântul în legătură cu bugetul de stat le-au făcut. Și încep prin a adresa mulțumiri tuturor celor care, într-un fel sau altul, ne-au dat o mână de ajutor și n-au fost puțini, la construcția acestui buget pentru anul 2009 și chiar propunerile și amendamentele care nu au putut fi cuprinse în acest proiect de buget, vă asigur de toată disponibilitatea mea și a Ministerului Finanțelor, ca orice lucru care adaugă o valoare acestui buget, să le cuprindem în următoarea rectificare.

Cu permisiunea dumneavoastră, vreau să fac câteva referiri la aprecierile privind construcția bugetară și în special cele care vin din partea Opoziției, fără să intru prea mult în zona politică.

Nu aș fi crezut niciodată că o personalitate de prim rang în stat, un fost prim-ministru, poate să facă aprecieri nefondate, jignitoare, populiste la adresa muncii unui Guvern din care, cu ceva timp în urmă, și eu am făcut parte, când știe foarte bine că tot ce a spus nu poate argumenta.

Spune: "Astăzi, în sfârșit, s-a dezbătut bugetul." Răspunsul meu este următorul: astăzi avem 45 de zile de când suntem în Guvern, iar dumneavoastră ați avut șase luni la dispoziție să faceți un buget consolidat, iar noi, pe 22 decembrie, a trebuit să îl retragem, fiindcă acel buget nici în clin, nici în mânecă nu avea cu realitatea economică.

Al doilea lucru, ne-ați rușinat și nu este rău, dacă aveți și argumente. Ne spuneți că vindem iluzii. Ne spuneți despre un tablou jalnic. Dar ne spuneți în ultimă instanță, și acesta este lucrul care mă face să vorbesc, despre incapacitate și lipsă de știință.

Domnule fost prim-ministru, dacă acest buget este jalnic și nu este real și viața va demonstra acest lucru, atunci îmi asum responsabilitatea pentru el. (Aplauze.)

Eu n-am să jignesc, pentru că nu mi-e felul, dar vreau să vă aduc câteva lucruri la cunoștință care arată din partea criticilor dumneavoastră ori necunoaștere, ori rea-credință, ori lipsa de dorință de a participa constructiv la un buget pe care-l așteaptă o țară întreagă.

Încep cu primul lucru. Ați făcut afirmația spunând că domnul premier Boc ar trebui să știe că deficitul din anul anterior nu are treabă cu deficitul anului următor. Este o lipsă totală de cunoaștere și cred că înțeleg acum mai bine de ce domnul fost ministru Varujan Vosganian nu este prezent în sală. dumnealui, dacă ar fi fost prezent, sunt sigur că n-ar fi făcut aceste afirmații.

Am să spun un lucru foarte exact: deficitul pe care l-ați creat în anul 2008, actualul Guvern îl plătește și ar fi trebuit să cunoașteți o regulă elementară: că orice deficit într-o bună zi este finanțat. Acesta este motivul pentru care actualul Guvern plătește un deficit care nu are nici în clin, nici în mânecă cu realitatea românească, peste 7,7 miliarde în anul 2008.

Al doilea lucru: v-ați arătat surprinși cum este posibil să poziționezi într-un buget cheltuieli de 10 miliarde pentru investiții, cele mai mari, e adevărat, din ultimii ani, atâta timp cât veniturile nu cresc decât cu 17%. V-aș reaminti că orice management public performant din oricare țară civilizată care realizează performanță apelează la singurul instrument cert și sigur pe care-l are la îndemână, numind cheltuiala publică.

Doresc să vă reamintesc că măsurile de ajustare a cheltuielilor publice, fie și ele cu personalul, care au ajuns la un nivel de nedescris, au făcut posibil ca astăzi să punem mai mulți bani pentru dezvoltarea acestei națiuni și pentru asistență socială decât într-un an cu creștere de 7,9, când, în mod practic, nu vezi un lucru în firea lui făcut în România.

Al doilea lucru pe care vreau să vi-l reamintesc și vi-l spun cu toată deschiderea, bugetul acesta nu este un buget de austeritate, ci este un buget care vrea să aducă România în normalitatea ei și pe calea modernizării. Pentru că bugetul unui stat nu reprezintă decât modul de funcționare a economiei.

Cum vă puteți pune întrebarea de ce nu alocăm cheltuieli mai mari pentru educație, pentru agricultură, pentru dezvoltare regională, când toate aceste cheltuieli presupun venituri mai mari, iar economia noastră, după cum bine știți și acceptăm cu toții, își încetinește ritmul de creștere economică de la 7,8 la 2,5. în fiecare zi, vedem firme care se închid, înseamnă că avem bani puțini la buget; în fiecare zi, vedem șomaj, înseamnă că veniturile noastre scad.

Ar trebui să coborâm în realitatea economică și răspunsul meu este următorul: acest buget care este asumat de către Guvern, și vă propun și propun Parlamentului să-l voteze, este un buget care nu vinde iluzii. Dumneavoastră, ani la rând ați vândut iluzii românilor, pentru că dimensiunea politică a fost mai mare decât realitatea românească.

Ați prevăzut venituri bugetare mai mari cu 5 puncte procentuale din produsul intern brut, adică peste 7 miliarde de euro, fără să le puteți acoperi. Și cu această ocazie, vreau să dau și răspuns colegilor care au spus că nu este un buget inovativ. Categoric. Nu este un buget inovativ, noi nu inovăm venituri care n-au sursă de susținere și nu se bazează pe creștere economică.

Alt lucru pe care vreau să-l precizez, eu cred că trebuie să cunoaștem un lucru pe care vreau să-l spun o dată pentru totdeauna clar: orice deficit și eu cred, repet, este dintr-o gravă eroare, trebuie să fie finanțat. Domnul deputat Nicolăescu mi-a spus că în anii care au trecut, bugetul alocat sănătății a fost de 4,5. și eu afirm că aveți dreptate. Cu o precizare: el a fost doar pe hârtie, pentru că dumneavoastră niciodată nu ați asigurat resursele necesare, pentru ca sistemul de sănătate să poată funcționa. Ba, mai mult, aș sugera să renunțăm la acest p.i.b. care astăzi poate fi al României, ca procent exprimat, mâine al Germaniei, sau al Maltei, și să ne uităm la volumul de bani pe care l-ați alocat sănătății, destul de mare, poate cel mai mare din ultimii ani pe care îl cunosc, fără ca, în schimb, rezultatele în ce privește sănătatea, reforma, starea de sănătate a populației să fie pe măsură.

Am propus ca să coborâm cu picioarele pe pământ și acele lucruri populiste despre care dumneavoastră vorbiți în campanie s-au făcut în urmă cu șase luni de zile, când mulți din această sală nu puteau să prevadă criza, dar unele persoane care au făcut parte din Guvernul României, prin poziția pe care au avut-o, au avut informațiile necesare, le-ar fi putut anticipa și n-ar fi permis ca în trimestrul IV al anului 2008 să se consume în plus și să se realizeze un deficit de 4 miliarde de euro, repet, de 4 miliarde de euro.

Ca să închei acest capitol, consolidarea fiscală înseamnă capacitatea de a trece de la un an financiar la altul și să respect o regulă de aur: leagă sacul când e plin. Ați avut creșteri economice de patru ani consecutiv, iar acum România înregistrează una dintre cele mai mari dezechilibre financiare, iar grija pe care noi o avem este pentru a asigura stabilitatea țării. vă spun public, în Parlamentul României, dacă va trebui să ne adresăm și Fondului, ne adresăm și Fondului, pentru că nimic nu este scump atunci când este vorba de stabilitatea economico-financiară a unei națiuni.

Aceasta este o decizie responsabilă și nu ne este teamă de ea și de constrângeri. Ba, dimpotrivă, poate ne ajută ca să intrăm pe un făgaș normal al cheltuirii banului public.

În ce privește răspunsul legat de sănătate, faceți afirmația că este vorba despre un excedent nesemnificativ prevăzut la fondul de sănătate. Eu vreau să vă spun că acest lucru este stabilit prin lege, iar dacă unii propun ca să facem acest lucru prin deficit, rămâne o întrebare: de unde-l finanțăm? Dar aș vrea să vă dau un răspuns mai exact. Dumneavoastră, în intervalul de timp 2005-2008, ați consumat tot excedentul pe care l-ați avut la acest fond de când ați preluat guvernarea.

În legătură cu proiecția bugetară.

Domnule prim-ministru,

Stimați parlamentari,

Vă asigur că acesta este un buget care pentru prima oară în istoria României a fost construit împreună cu partenerii sociali, mediul de afaceri și sindicate. Pentru că, credința acestui guvern este că, în momente de criză, nu putem să realizăm performanță, decât dacă avem alături de noi pe cei care, în ultimă instanță, contribuie și sunt cei care suportă criza.

Aceasta este încrederea pe care noi am primit-o din partea mediului de afaceri - sau care ne-a dat-o - și vă asigur că, în continuare, pe tot parcursul mandatului pe care îl avem, ca Guvern și ca ministru al finanțelor, vom arăta că în România poate fi vorba și despre un dialog real și vom face ca aceste resurse să fie prezentate de o manieră transparentă.

De fapt, toate aceste critici care sunt aduse, eu spun că sunt critici pozitive, iar eu mă oblig, și am luat această sarcină, ca în fiecare lună să prezint Guvernului modul de cheltuire a banului public, și Parlamentului.

România este singura țară din lume care-și permite să nu aibă un control al cheltuirii banului public, pentru că cineva nu a dorit. Vă asigur că voi introduce acest lucru și-l voi supune dezbaterii Parlamentului, pentru că noi nu suntem o țară de lux, în care avem proceduri stabilite și rigoare administrativă. Noi suntem o țară în care, în curțile școlilor se fac, să nu spun, cu 17.000 sau cu 3.000 de euro/mp, se alocă bani la școală, unde sunt 22 de elevi, 17 miliarde, în timp ce alte părți ale țării - de exemplu, Vaslui, unde sunt oameni gospodari și gestionează bine banii, fac o școală întreagă.

Despre aceasta este vorba: una este să aloci resurse și alta este să obții rezultate. Iar marele lucru și sprijinul pe care vi-l cer, și vă rog să ne luați la întrebări, de fiecare dată când cine va cere bani mai mulți, în dreapta trebuie să fie rezultatele pe care le promite și se angajează să le facă.

Cât privește cheltuielile alocate pentru bugetele locale, și cu asta vreau să închei. Orice descentralizare, după cum bine știți, presupune două componente: descentralizare administrativă și financiară. Iar descentralizarea presupune, înainte de toate, o autonomie financiară.

Eu doresc să vă spun că de ani de zile, în România, bugetele locale consumă circa 8,3% din produsul intern brut, iar veniturile lor proprii arareori depășesc 1,7%. Deci, această preocupare de autonomie financiară trebuie să rezide în ultimă instanță și din preocuparea de a pune în valoare potențialul economic, managerial, întărirea capacității administrative, pentru că numai așa vom putea să asigurăm echilibrele.

Eu închei, asigurându-vă de toată disponibilitatea mea, în calitate de ministru al finanțelor publice, împreună cu ministerul pe care-l conduc. Vă spun public, în acest moment important, că vreau să dau o altă dimensiune Ministerului Finanțelor Publice din România, într-adevăr, să fie un minister inovativ, care alocă resursele și urmărește rezultatele, care este responsabil de controlul banului public și care va face de fiecare dată un buget echilibrat între ceea ce înseamnă dezvoltare, asistență socială și, mai mult, va arăta capacitatea de a absorbi fondurile structurale de la Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc pentru înțelegere. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul primului-ministru, Emil Boc.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc, foarte scurt, să răspund în sinteză la câteva dintre criticile pe care distinșii colegi din Parlament le-au formulat, în consonanță cu cele menționate și de ministrul finanțelor.

În primul rând, un mesaj direct către criticii din PNL. Eu cred că cei care au transformat o creștere economică de 8% într-un deficit bugetar de 5%, trebuie să-și transforme acuzele în scuze, în fața românilor (Aplauze.)

Cred că PNL-ul nu are cum să înțeleagă filozofia acestui buget și rigorile lui, pentru că niciodată PNL-ul nu a înțeles ce înseamnă disciplina bugetară.

Credeți, domnule Tăriceanu, că mai este cineva în această țară, care mai este dispus să vă încredințeze, spre păstrare și administrare, un leu sau un metru pătrat din teritoriu, mai ales din cel submarin? Eu am mari îndoieli.

Am încercat să văd de ce PNL-ul este critic, și critica este constructivă într-o societate democratică și ține de esența ei, atâta vreme cât ea se bazează pe susțineri coerente. Dar am putut observa că toate elementele lansate aici sunt doar acuze, fără susținere reală. Și atunci am găsit care, de fapt, sunt resorturile pentru care PNL-ul a formulat aceste critici.

În primul rând, PNL-ul este deranjat de faptul că nu mai avem un buget pentru clienții politici, așa cum era obișnuit în perioada când era la guvernare, ci avem un buget pentru România și pentru relansarea economică a țării. (Aplauze.)

În al doilea rând, PNL-ul este deranjat, și în special domnul Tăriceanu, pentru că nu mai există bugetarii de lux pe care i-a creat. Nu mai există bugetari de lux cu salarii de 30.000 euro, de 40.000 euro pe lună, ci acestora le-au fost plafonate salariile la maxim 48 milioane de lei vechi.

Domnule Tăriceanu, vă înțeleg supărarea, dar s-au schimbat vremurile, iar românii nu mai sunt dispuși să plătească bugetarii de lux ai dumneavoastră. (Aplauze.)

De asemenea, PNL-ul este deranjat de faptul că actualul guvern, Guvern PDL - PSD, realizează cea mai mare investiție, după 1989, în infrastructură. Și e păcat că un guvern PNL nu a putut să-și asume un asemenea lucru, ci a reușit doar o contraperformanță de a lăsa un deficit bugetar de 5,2%.

Performanța investițiilor dumneavoastră va rămâne în istorie: 5km de autostradă. Asta este marca investiției PNL în România!

Am observat cu câtă nonșalanță domnul Tăriceanu spunea: "Și ce dacă am lăsat un deficit bugetar de 5,2%?" Doar există cine să-l plătească, nu? Românii, din buzunarul lor, că nu din buzunarul Partidului Național Liberal.

În al doilea rând, vreau să-i spun fostului prim-ministru că un asemenea deficit bugetar nu numai că are consecințele pe care ministrul Pogea le-a spus, dar mai are și o consecință dăunătoare pentru toți românii: deficit bugetar excesiv, constatat de Uniunea Europeană, și care ne va putea conduce, dacă acest guvern nu face ce trebuie, la pierderea unor importante fonduri europene.

Deci, pentru neglijența dumneavoastră pierd toți românii fonduri europene. Iar acest guvern este obligat, dacă dorește să păstreze credibilitatea în Uniunea Europeană, să rămână într-un deficit bugetar în limitele Tratatului de la Maastricht, pentru ca banii europeni să vină în continuare în România, și ca românii să nu sufere din cauza iresponsabilității vechiului guvern. Aceasta este realitatea crudă, dar ea trebuie spusă.

De asemenea, este deranjat PNL-ul de faptul că acest guvern a început desecretizarea tuturor contractelor care vizează resursele publice ale României, bogățiile solului și subsolului. Știu că vă deranjează, știu că doare, dar o vom face, pentru că nu sunt bogățiile PNL-ului, sunt resursele publice ale României, și vom merge până la capăt. (Aplauze.)

De asemenea, probabil, este deranjat PNL-ul că acest Guvern PSD - PD-L și-a propus o măsură de bun simț: să înghețe salariile demnitarilor pentru anul 2008, ca o primă formă de solidaritate cu toți românii, având în vedere contextul crizei economice.

Știu că vă deranjează, știu că erați obișnuiți cu salarii de lux, cu o birocrație excesivă în aparatul ministerial, știm că suferiți de obezitate birocratică, dar, iarăși, acele vremuri au trecut, sunt în istorie, domnule Tăriceanu, dragi colegi din PNL. (Aplauze.)

Acum venim în fața dumneavoastră cu un buget responsabil, care este aspru cu prezentul și, așa cum am spus, corect cu viitorul României.

Este un buget care ne va permite, sperăm noi, relansarea economică. Nu știm cât va dura criza economică, dar știm că un asemenea buget poate constitui o șansă pentru a scoate România din criză.

Și mai știu, că avem nevoie, colegii care astăzi reprezentăm Guvernul, colegii din PSD și PDL, avem nevoie în continuare de ceea ce am demonstrat și până acum, de când suntem la guvernare, avem nevoie de transparență și solidaritate.

Și, vă asigur că veți avea în Guvernul României același partener, care s-a angajat ca, ceea ce am scris în Parteneriatul pentru România, în fața românilor, să se respecte. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Dezbaterile generale s-au încheiat.

 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Doresc dreptul la replică, deoarece permanent s-a pronunțat numele meu.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte, ascultați-mă puțin. Ați primit răspuns la ceea ce... Nu asta, de fapt, ați...

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Îmi pare foarte rău, am primit răspuns, și am dreptul la replică, așa cum s-a practicat întotdeauna în Parlamentul României.

Domnul Alexandru Pereș:

Un minut!

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor parlamentari, vă mulțumesc. (Aplauze.)

Cred că cei care sunteți mai de curând în Parlament, ar trebui să știți că este o regulă elementară, și anume aceea a dreptului la replică.

Doresc să îi răspund domnului Boc cu câteva lucruri, care mi se par absolut obligatorii: domnia sa este jurist și chiar înțeleg că predă la o facultate de științe juridice.

Deci, domnule Boc, când vorbiți despre încredințarea unui leu sau unui metru de teren, trebuie să țineți cont că în România funcționează legi și legile nu lasă loc la acte discreționare. Legile obligă Executivul să le respecte și să le pună în aplicare. Așa încât, n-am niciun fel de problemă, inclusiv cu ceea ce dumneavoastră doriți să faceți și cred că ar fi un lucru bine-venit: desecretizarea contractelor comerciale care sunt confidențiale, conform legii, dar stă la puterea dumneavoastră să o faceți, și aș dori să o faceți, pentru ca să lămurim această chestiune. Pentru că, altfel, în mod evident, vă veți folosi cu fiecare prilej de a arunca o bombă fumigenă pentru a vă ascunde incapacitatea și incompetența.

Cred că acest lucru trebuie făcut cât mai repede și să vă asumați și consecințele pentru afirmațiile pe care le faceți la adresa mea și la adresa Partidului Național Liberal.

În ceea ce privește bugetul, cred că astăzi, în loc să fi făcut un lung discurs cu acuze la adresa PNL-ului, prin care să vă justificați propria incapacitate, lipsa de imaginație, lipsa de soluții, ar fi trebuit să veniți cu propuneri serioase, solide, care să nu lase economia românească să fie afectată cât mai grav de criza economică mondială.

Așa cum ne-ați obișnuit, ați ținut un discurs politic... Știu că nu vă pricepeți la economie, nu este nicio problemă! Aveți timp să învățați. Puteți să-l lăsați pe ministrul de finanțe să facă ceea ce trebuie în astfel de situații. (Aplauze.)

Cred că România are nevoie nu de discursurile dumneavoastră politice, ci de politici economice, care să salveze locurile de muncă și să nu afecteze nivelul de trai al cetățenilor.

Vă urez mult succes.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Intrăm pe dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Mulțumim, în același timp, domnului prim-ministru și reprezentanților Guvernului pentru prezența în această după-masă în aula Camerei Deputaților.

Începem dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Problemă de procedură, înțeleg, da? Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Doamnelor și domnilor,

Citind cu atenție acest raport, constatăm cu stupoare că raportul nu conține amendamentele, fie ele admise sau respinse, amendamente făcute de către colegii noștri. Și nu este vorba de două, trei amendamente, este vorba de 214 amendamente, care nu sunt cuprinse în acest raport.

Având în vedere cele constatate, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, grupurile reunite cer retragerea spre comisie și completarea, cum este normal, a unui raport.

Vă mulțumesc.

V-aș ruga să supuneți la vot acest lucru. În funcție de ce se hotărăște, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va hotărî dacă va cere sau nu o pauză de consultări.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule deputat, vă reamintesc, atât programul de lucru, cât și ordinea de zi au fost aprobate. Această problemă ați mai ridicat-o. Ați primit răspuns.

Intrăm, deci, pe dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Dacă la titlul proiectului de lege sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atunci titlul proiectului de lege.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 235 de voturi pentru, 15 împotrivă și nicio abținere, titlul proiectului a fost aprobat.

Capitolul I - Dispoziții generale.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atunci Capitolul I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Cu 235 de voturi pentru, 15 împotrivă și o abținere s-a aprobat.

Art.1 - Dispoziții generale.

Dacă sunt observații la art.1, vă rog? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 185 de voturi pentru, 72 voturi împotrivă și nicio abținere art.1 a fost adoptat.

Secțiunea 1 - "Dispoziții referitoare la bugetul de stat pe 2009".

Dacă sunteți de acord cu titlul secțiunii?

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Mulțumesc.

Cu 235 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și două abțineri s-a aprobat titlul Secțiunii 1.

Art.2 alin.(1).

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 205 voturi pentru, 72 împotrivă și nicio abținere, alin.(1) a fost aprobat.

Alin.(2) la art.2.

Dacă sunt observații? Vă rog, domnule deputat Anghel Stanciu, poftiți la microfon.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați și senatori,

Domnilor miniștri,

Vă rog să-mi permiteți ca, în numele colegilor mei din Iași, cel puțin a o parte dintre dânșii, să prezint un amendament care este la poziția nr.1 din amendamentele respinse. Aceasta este de fapt singura schimbare, pe care o simt eu, ca om al puterii. Înainte eram mai la coadă cu acelea respinse, acum sunt primul și mulțumesc.

Domnule ministru Pogea,

Îmi cer scuze că voi vorbi frumos de lucruri la care nu mă pricep, adică deficitul bugetar. Noi am propus la art.2 alin.(2), ca bugetul de stat să se stabilească la venituri în sumă de 75.704, 0 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 94.933,208 milioane lei, cu un deficit de 19.229, 208 milioane lei.

Concret, noi am propus o creștere a deficitului, în ceea ce ne privește, pe cei din Iași, cu circa 150 de milioane lei, deci o creștere a deficitului bugetar. Din cărțile pe care le-am studiat și eu, nu așa de bine ca distinșii noștri miniștri, se spune clar, că deficitul bugetar sau regula deficitului bugetar, regula de aur este că acest deficit să se investească în infrastructuri.

Prietenul meu, oleacă mai bronzat, cum spunea Berlusconi, domnul Obama, la pag.167 se spune următorul lucru, că "prin tradiție, de la Hamilton și Lincoln, putem investi în infrastructură și în oamenii noștri." Oamenii noștri, adică nu al meu și al tău, adică în cei care produc. Și spune mai departe, "în acest moment de criză, acele investiții care pot face America mai competitivă în economia globală sunt: investițiile în educație, știință și tehnologie, și independență economică."

Ca atare, pentru infrastructură, noi am spus puțin mai la vale, 45 de milioane pentru modernizarea și dezvoltarea aeroportului Iași, ca să mai coboare și la noi oficialitățile din Europa, în Moldova; 22,58 pentru drumurile județene, comunale, să mai scoatem poporul din glod; și pentru "oamenii noștri", adică pentru modernizare și continuarea modernizării și reabilitarea școlii, restul, inclusiv salariu. Pentru că, spune domnul Obama, că nu-i niciun pericol să dăm profesorilor 100.000 de dolari pe an.

Ceea ce s-ar putea să ne gândim noi, profesorii, să plecăm oleacă, cam toți, să luăm mai puțin și să ne învețe cei cărora le este frică de școală.

Ca atare, domnule ministru, vă ridic aici o problemă concretă, creșterea deficitului cu aceste sume. Votarea sau nu, domnule președinte de ședință, acum sau mai târziu a acestui alineat, pentru că este posibil ca și alți colegi să ceară să obțină ce obțin și eu, după virgulă: 0,0.

Dar problema, domnule ministru și domnilor colegi, nu am ridicat-o numai să obțin acești bani, dar este o problemă extraordinar de importantă și cred că domnul ministru Pogea va trebui să-și asume, împreună cu noi, toți, această chestiune. Pentru că, vedeți, este aici o carte mare de buget, și are aici o chestiune foarte interesantă, care spune că în perioadă de criză trebuie să creștem deficitul. Și am aici ce spune Uniunea Europeană. (Aplauze.)

Uniunea Europeană spune că limita autorizată pentru deficitul public este de 3%, așa spun. Eu spun că 2% este mic, pentru că am spus lucrul acesta și domnilor liberali, acum patru ani. Domnul ministru Vlădescu a spus că nu mișcă o virgulă, rămânem cu 2% și acum înțeleg că-i 5%. Haideți, mai aplaudați odată, că mă simt bine! (Aplauze.)

De aceea, îl întreb pe domnul ministru: va menține 2% ăsta, sau se va duce? Ungaria are 5, uitați ce spune aici; Franța este într-o chestiune care merge înspre 3,5; mai spune, și nu știu dacă este adevărat, că țările membre zonei euro nu fac obiectul sancțiunilor Bruxelles, numai cele din zona noneuro și numai cele care depășesc 3%.

De aceea, problema care trebuie s-o tranșăm este o dată, dacă acceptăm deficitul pe care îl solicită Iașiul; dar problema mai importantă este dacă acceptăm sau nu acest deficit de 2%, care este mult mai mic decât al Ungariei, în momentul de față, și al altor țări care au aderat împreună cu noi la Uniunea Europeană, și asta ar însemna subdezvoltare sau dăm drumul motor, și închei citind un singur lucru, e drept, cam vechi, care spune: "Abia în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea", bineînțeles că știința aceasta se duce, nu de râpă. Acest lucru poate fi vădit, începe să fie recunoscut de toți.

Iar cel de-al doilea p.i.b. poate declara în Camera Comunelor că vigoarea și chiar independența acestei națiuni sunt clădite pe datoria națională. Și aici avem că România este țara din Uniunea Europeană cu una din cele mai mici datorii naționale.

Astea sunt lucrurile care trebuie să le tranșăm, domnule ministru. Restul, că punem capac la o școală sau acoperiș și mai tragem o țeavă din Marea Neagră, nu știu unde, sunt foarte importante. Dar, de aici trebuie să știm exact cât ne întindem și cât este plapuma, și cum o tragem și cum ne-o asumăm. Pentru că nu-i normal să începem cu 2 și să terminăm cu 5.

Eu cred că un 2,5 ar fi media europeană și ar permite României nici să atingă 3% cât este limita impusă de Bruxelles, dar nici să fie mai catolică decât Papa.

Până veți aproba 2,5%, aprobați cifrele pe care le-am supus noi, iar dacă nu, nu votăm acest alineat până când nu se definitivează celelalte amendamente.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă urez patru ani pe acest scaun, cu 2,5% deficit bugetar. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doriți pe procedură, doamna Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Anghel a vorbit în nume propriu!

Mulțumesc. (Râsete.)

Domnul Alexandru Pereș:

Domnul ministru Gheorghe Pogea, cu un scurt răspuns.

Domnul Gheorghe Pogea:

Domnule deputat,

În legătură cu aceste cărți, viața și ultimele evenimente arată că se pare că arhitectura piețelor financiare internaționale se va schimba.

Deci, răspunsul meu este următorul: un deficit nu este mare sau mic. Este sustenabil sau nesustenabil. Astăzi, deficit mai mare de 2 în România este nesustenabil. Pct.1.

Pct.2. Este adevărat că în perioade de criză trebuie aplicate politici anticiclice - deficite mai mari. Numai că în acea carte scrie de criză economică. Noi suntem într-o criză financiară care a declanșat o criză economică.

Ca atare, propunerea noastră, a Ministerului Finanțelor, este ca acest deficit să rămână în limitele stabilite de 2% din produsul intern brut.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Supun, atunci, votului dumneavoastră amendamentul nr.1 la art.2 alin.(2) din Anexa nr.2, amendamente respinse.

Cine este pentru adoptarea amendamentului? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Deci, cu 201 voturi împotrivă, 88 pentru și 4 abțineri, amendamentul a căzut. (Rumoare, vociferări.)

 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Vă rog să faceți numărătoarea corectă și reluați votul! Nu se poate așa!

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule deputat, vă rog să mă lăsați să conduc ședința! Nu v-am conturbat în timp ce dumneavoastră vorbeați la tribună!

 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Nu ați numărat corect!

Domnul Alexandru Pereș:

Am numărat corect! Am secretari aici și numără dânșii pentru mine, da? Vă rog.

Supun, atunci, votului dumneavoastră alin.(2) al art.2, așa cum este trecut în Proiectul Legii bugetului de stat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 205 voturi pentru, 89 împotrivă, nicio abținere, alin.(2) a fost aprobat în varianta Proiectului de buget.

La alin.(3), dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.(3).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 205 voturi pentru, 89 împotrivă, nicio abținere, alin.(3) a fost aprobat.

Alin.(4).

Avem un amendament respins. Dacă se susține?

Scuzați-mă, alin. (4) nu are amendament.

Alin.(4).

Supun votului dumneavoastră alin.(4) în forma Proiectului de buget.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 205 voturi pentru, 89 împotrivă, nicio abținere, alin.(4) a fost aprobat.

Alin.(5) al art.2.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atunci alin.(5) al art.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 205 voturi pentru, 89 împotrivă, nicio abținere, alin.(5) a fost aprobat.

Art.2, în integralitatea sa.

Supun votului dumneavoastră art.2, cu cele 5 alineate aprobate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 205 voturi pentru, 85 voturi împotrivă și 4 abțineri, art.2 a fost aprobat.

Art.3.

Dacă sunt observații?

Supun votului dumneavoastră art.3.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri, dacă există? Două abțineri.

Cu 205 voturi pentru, 87 de voturi împotrivă și două abțineri, art.3 a fost aprobat.

Secțiunea 1, în integralitatea sa, vă rog.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri, vă rog?

Cu 205 voturi pentru, 88 de voturi împotrivă și o abținere, Secțiunea 1 a fost aprobată.

Secțiunea a 2-a: "Dispoziții referitoare la bugetele locale pe 2009".

Să dăm un vot pe titlul secțiunii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 225 de voturi pentru, 60 împotrivă, nicio abținere, titlul secțiunii a fost aprobat.

Art.4.

Aveți un amendament, da?

 

Domnul Vasile Mustățea (din sală):

Procedură!

Domnul Alexandru Pereș:

Procedură?

Domnul Vasile Mustățea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Alocarea sumei de 17.608,2 milioane lei s-a făcut fără respectarea art.8 alin.(1) din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, în conformitate cu care autoritățile administrației publice centrale vor consulta, înainte de a... (A fost întrerupt microfonul.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog să mă ascultați puțin! Ați spus de procedură.

Domnule deputat, opriți-vă puțin din expunere, vă rog frumos! Domnule deputat, vă rog frumos! Ați spus "problemă de procedură". (În continuare, microfonul este întrerupt.)

Intrați pe fondul articolului, da?

Domnul Vasile Mustățea:

(Fără microfon.) Nu am intrat pe fond, este problemă de procedură. (Rumoare, vociferări.)

Structurile administrației publice locale nu au fost consultate, așa cum prevede art.8 alin.(1) din lege.

Așa cum am consultat partenerii sociali, și a fost foarte bine, mediul de afaceri, trebuia să avem și această consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice. Eu am primit, cel puțin de la o structură, chiar astăzi, confirmarea că nu s-a făcut... Mai mult, în comisiile de specialitate nu s-a discutat absolut nimic, nici nu au fost luată în considerare orice propunere a venit din partea lor.

Din aceste motive, eu consider că este necesar să retransmitem proiectul la comisiile de specialitate, în vederea îndeplinirii procedurii de consultare.

Domnul Alexandru Pereș:

Avem foarte multe structuri în țara asta, domnule senator, vă rog frumos!

Domnul Vasile Mustățea:

Am vorbit despre structurile asociative ale autorităților publice locale.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Nu e, sigur, eu cred că...

Răspundeți, domnule ministru? Da, vă rog.

Domnul ministru Pogea.

Domnul Gheorghe Pogea:

Domnule senator,

În legătură cu problema ridicată de dumneavoastră, doresc să vă informez că am avut întâlniri și discuții cu structurile asociative, inclusiv la București, în timpul elaborării Proiectului de buget.

Categoric că nu am avut cu toate cele la care dumneavoastră faceți referire, dar nu am evitat nici discuțiile cu structurile asociative ale administrației publice locale.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Revenim, atunci...

Tot pe procedură, domnule deputat? Vă rog! La art.4, aveți un amendament. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnilor vicepreședinți,

Domnilor și doamnelor miniștri,

Stimați colegi,

Da, am un amendament, împreună cu alți colegi, senatori și deputați UDMR, legat de art.4.

Acest amendament propune măriri de sume la toate punctele și este o modalitate de împărțire a acestor sume, prin hotărârile consiliilor județene.

A fost respins acest amendament. Mai mult, s-a făcut o trimitere la modul în care au fost mărite aceste sume față de Proiectul de buget de anul trecut. S-a omis, însă, să se facă o trimitere către ceea ce s-a realizat anul trecut și, mai ales, la ceea ce ați făcut multă referire, adică niște datorii care s-au cheltuit, care, de fapt, arată care sunt necesitățile tuturor comunităților locale, indiferent de apartenență politică, atât la nivel județean, cât și la nivel local.

Propunerile noastre mi se par corecte și, domnule ministru Pogea, trebuie să vă mai spun ceva: dumneavoastră ziceți că autoritățile publice locale, de fapt veniturile comunităților locale sunt mici față de ceea ce li se dă din bugetul de stat. Este adevărat. Dar, de ce? Pentru că avem o legislație păcătoasă, centralizată, întortocheată, conform căreia tot ce se adună în județele noastre se aduce la București și se reîmparte prin bugetul de stat.

Ia să facem o descentralizare corectă, pe care o tot promovați. Hai, s-o facem! Și să rămână la consiliile locale, la județe, atât o parte din veniturile aduse ca aport de către diferite instituții, de bugetari, de oameni care iau un salariu de la privați, sau de la stat, tot ceea ce plătesc ca impozit să rămână o parte în județ, și restul să fie redistribuit; ce se ia din t.v.a., să rămână o parte în județ, și restul să fie redistribuit și așa mai departe. Iată, asta este o adevărată autonomie! Da, vorbiți, și s-a vorbit foarte mult despre autonomii teritoriale, locale. În Spania există autonomii teritoriale care trimit către bugetul național doar o parte din ceea ce și-au adunat. Dar, dacă lăsăm la autoritățile publice locale foarte puțin din sursele de venituri, încălcând prevederile pe care le-am ratificat, că trebuie să le alocăm surse de venituri pentru realizarea a ceea ce au de făcut, atunci să fim cinstiți măcar când realocăm aceste sume de acolo colectate către aceste autorități locale.

Mai mult, dacă le-am dat acești bani la județe, la toate cele 41 de județe, inclusiv municipiul București, deci al 42-lea, atunci să le lăsăm posibilitatea ca ei să aibă autoritatea să și-o împartă, nu noi, de aici, să impunem modul cum să împartă, nu deconcentrata de finanțe să fie cea care să supravegheze cum să împartă consiliile județene aceste fonduri. Ce autonomie locală este aceea în care consiliile județene nu pot decide asupra acestor împărțiri? Indiferent dacă este la Constanța, dacă este în Harghita, Covasna, sau la Cluj.

Vă mulțumesc.

Vă rog să votați amendamentul nostru.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Cameră.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ne aflăm în următoarea situație. La textul legii noi nu putem să ne pronunțăm decât pe partea de text. Cifrele inserate în textul legii se formează pe cale de consecință, după ce parcurgem anexele de la lege. Dacă noi acum votăm cifrele din textul de lege, înseamnă că niciun amendament care vizează anexele ordonatorilor nu mai poate fi discutat.

Deci, așa se procedează și v-aș ruga, domnule președinte, să țineți cont și nu mai punem în discuție cifrele din text, nu mai discutăm despre cât de mult se cuprinde în anexă, pentru că urmează să discutăm Anexa nr.4, Anexa nr.5, Anexa nr.6, care vizează defalcarea sumelor pentru administrația publică locală. Și acolo vor fi mult mai multe amendamente decât cele prezentate acum de domnul coleg.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

De procedură? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori să supuneți la vot următoarea propunere pe procedură.

Atunci când se susține un amendament, să ne limităm la maximum 3 minute, pentru a fi mai operativi. Pentru că mulți încearcă efectiv să boicoteze aceste dezbateri și nu mi se pare normal. Propunerea mea este de 3 minute. Dacă sunt alte propuneri, le accept.

Două minute. Reformulez propunerea. Propun două minute pentru un amendament și vă rog să supuneți la vot, în numele Grupului parlamentar al PD-L.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat Călian.

Sigur, puteam să facem din timp, să convenim asupra acestui timp de expunere a amendamentelor. Cred că este pe undeva bine-venită această propunere.

Supun votului dumneavoastră să ne limităm în expunere până la două minute, așa cum a propus domnul deputat Călian.

Cine este pentru? (Rumoare, vociferări.)

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Sau domnilor președinți de ședință,

Grupurile mele parlamentare consideră că nu este corect sau oportun să limităm timpul de dezbatere. Este totuși vorba de bugetul României, în condițiile în care fiecare parlamentar are voie să se exprime. Bineînțeles că avem rugămintea ca cei care vor ieși să susțină amendamentele să respecte ceea ce președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a adus ca argument, nereluându-se lucrurile care deja au fost votate.

Vă mulțumesc.

Deci nu cred, domnule președinte, că trebuie supus la vot.

Domnul Alexandru Pereș:

Doamna lider de grup...

Da? De procedură. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Pentru a nu tensiona lucrările și fiind în principiu de acord cu Grupul parlamentar al PSD de a nu stabili acum un termen în care să discutăm, vă rog să acordați, conform Regulamentului, o pauză de consultări de un sfert de oră pentru liderii grupurilor parlamentare, să stabilească, poate de comun acord, o strategie mai bună.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule deputat, nu pot, dar vă propun altceva: să începem mâine de dimineață... (Rumoare, vociferări.)

Voci din sală:

Pauza este obligatorie, conform Regulamentului!

Domnul Alexandru Pereș:

Bine, o pauză de 10 minute, da? Și vă rog să rămâneți în sală, dacă este posibil. Liderii de grup se pot aduna undeva.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, tot pe procedură? Am dat deja pauza, domnule lider.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnilor președinți de ședință,

Ne-am consultat cu colegii - liderii de grup - și am convenit ca Partidul Democrat Liberal să-și retragă propunerea de restrângere a timpului, sigur, cu observația că fiecare deputat poate să-și susțină amendamentele într-o limită corectă a celor prezentate.

Deci, în aceste condiții, v-aș propune să continuăm dezbaterile.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Reluăm, atunci. Pauza nu mai are motiv. Nu mai are niciun motiv. (Rumoare, vociferări.)

A fost și liderul dumneavoastră la consultări și am hotărât acest lucru, da?

Reluăm discuțiile.

Suntem la... Un moment, domnule deputat! Suntem la pct.3 din amendamente respinse, la art.4, amendamentul Grupului parlamentar al UDMR.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votați!

Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să votați!

Abțineri, dacă sunt? Abțineri nu sunt.

Cu 193 de voturi împotrivă, 52 de voturi pentru, amendamentul a căzut.

Vă mulțumesc.

La pct.2.

Domnul Anghel Stanciu. Nu.

La pct.2. Dacă se susține amendamentul de la pct.2, din amendamente respinse? Este un amendament al parlamentarilor PNL.

Susține cineva? Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat Dobre.

Domnul Dobre Paul Victor:

Domnule președinte de ședință,

Cred că întâi și întâi ar trebui să vă chemați secretarii. Ședința nu este regulamentară. Prezidiul nu există.

Domnul Alexandru Pereș:

Ați cerut cuvântul pe procedură sau să susțineți amendamentul, vă rog frumos?

Domnul Victor Paul Dobre:

Voiam să vă spun. Dacă vreți să conduceți conform Regulamentului.

Domnul Alexandru Pereș:

Susțineți? Lăsăm la aprecierea prezidiului. Vă rog frumos.

Domnul Victor Paul Dobre:

Cred că este la aprecierea Regulamentului, domnule președinte.

Domnul Alexandru Pereș:

Sigur și a Regulamentului. Aveți perfectă dreptate.

Vă rog, atunci, pe amendament.

Domnul Victor Paul Dobre:

După cum știți, una dintre marile probleme ale consiliilor județene este problema finanțării sistemului de protecție a copilului.

Există foarte multe județe care nu contribuie la finanțarea acestei activități decât în proporție de 10-15%.

De aceea, amendamentul nostru la alin. a) din art.4 este așa: "finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor de asistență socială va fi asigurată în proporție de 70% din bugetul de stat pe anul 2009 și în proporție de 30% din bugetele consiliilor județene; 2.022 milioane de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor va fi potrivit Anexei nr.4, restul urmând să fie de la bugetul de stat".

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule Toader, pe ce? Vreți să dați răspuns? Nu sunteți inițiator.

Sunteți inițiator, da? Pe procedură. Vă rog.

Domnul Máté András-Levente:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Pentru a nu face o gafă procedurală, este precedent la Curtea Constituțională. Este obligatoriu să aveți, domnule președinte de ședință, doi secretari. Altfel, riscați să rămâneți fără buget.

Deci, v-aș ruga să respectați Regulamentul, totuși.

Domnul Alexandru Pereș:

Da, vă mulțumesc pentru observație.

Rog secretarii de ședință, sau secretarul de ședință din partea Partidului Național Liberal să poftească la prezidiu. Domnul senator Popa.

Un răspuns din partea comisiei? Domnul președinte Viorel Ștefan.

Domnul Viorel Ștefan:

Desigur, comisia a respins acest amendament, motivat de faptul că sediul materiei nu se regăsește în Legea bugetului. Există lege specială care reglementează chestiunea finanțării acestui serviciu descentralizat la nivel de Guvern.

În ce privește Proiectul de buget, o să vă rog să observați că în anexa la lege vom regăsi suma totală care se dă pentru finanțarea serviciilor descentralizate, fără defalcare pe protecția copilului și așa mai departe.

Mai departe, este problema legii speciale, care să reglementeze cum contribuie bugetul de stat și administrația locală la întregirea sursei.

Deci, amendamentul poate fi constituit într-o inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Supun atunci votului dumneavoastră cine este pentru adoptarea acestui amendament? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să votați.

Abțineri, dacă sunt? Nicio abținere.

Cu 178 de voturi împotrivă, 72 pentru, nicio abținere, amendamentul a căzut.

Tot la art.4, la pct.4 din amendamente respinse, dacă se susține amendamentul de la pct.4?

Da, vă rog.

Domnul Erdei Doloczki Istvan:

Domnilor președinți de ședință,

Am o propunere de modificare a art.4 care sună în felul următor: "Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 17.608,2 milioane lei, sume defalcate pentru bugetele locale, din care - și trecem la pct.d) - 1.983,4 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor prevăzute în Anexa nr.7, care se repartizează pe unități administrativ-teritoriale prin hotărârea consiliului județean, cu derogare de la art.33 alin.(3) până la (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare".

Motivez această propunere pentru faptul că: consiliul județean de autoritate, de coordonare a activității administrativ-teritoriale și a strategiilor de dezvoltare durabile este în măsură să cunoască cel mai bine problemele cu care se confruntă fiecare consiliu local.

De asemenea, experiența anilor precedenți a arătat că aplicarea formulei din Legea finanțelor publice locale a fost greșită și știm foarte bine că la dezbaterile care au avut loc în cadrul comisiilor reunite ale celor două comisii de specialitate am discutat despre această formulă și am primit asigurări din partea Guvernului că se lucrează la modificarea Legii privind finanțele publice locale până în data de 31 martie, când se va discuta și Codul fiscal.

Vă rog frumos să fiți de acord cu derogarea de la această lege, care s-a dovedit a fi un pic greșită.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Cameră. Vă rog.

Domnul Viorel Ștefan:

Doamnelor și domnilor colegi,

Și de această dată avem o problemă în legătură cu acest amendament.

Să nu uităm că Legea bugetului este lege ordinară, iar Legea nr.273 - respectiv art.33 din Legea nr.273 privind finanțele publice - locale, este o lege organică.

De aceea, noi la comisie am respins acest amendament. Nu contestăm oportunitatea unei astfel de modificări, dar nu poate să producă efecte dacă o inserăm într-o lege ordinară. Și ce s-a întâmplat în exercițiul bugetar 2008 confirmă ce spun eu.

În 2008, prin Legea bugetului s-a încercat suspendarea art. 33 din Legea nr.273, în fapt, a prevalat prevederea din Legea nr. 273 ca fiind organică și repartizarea, bineînțeles, administrativ teritorială s-a făcut ținând cont de această prevedere.

Acesta este motivul pentru care, noi, la comisie, am respins și stăruim în această soluție, cu precizarea că, dacă până la 31 decembrie, în Legea nr. 273 se produc modificări printr-o altă lege cu putere de lege organică, acea prevedere va sta la baza împărțirii resurselor către unitățile administrativ teritoriale în cursul exercițiului bugetar. Sau, pe scurt, și în acest caz, nu aici este sediul materiei.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnilor vicepreședinți,

Doamnelor și domnilor,

Îmi pare foarte rău, dar de la acest microfon s-au susținut niște lucruri -văd că zâmbește și colega noastră - cu care niciun jurist nu poate fi de acord.

Deci, orice lege organică poate fi modificată prin orice lege, numai că în momentul în care (este chiar o decizie a Curții Constituționale) se modifică niște prevederi organice din legea organică, atunci și legea respectivă care o modifică va deveni organică. Dacă se modifică niște elemente care nu țin de natura organică, nu va fi organică. Deci nu există nicio astfel de interzicere.

Singurul lucru care se aplică este că de la general se poate deroga prin legea specială. Or, ne aflăm tocmai într-o cauză de lege specială, deci susținerea dumneavoastră, din punct de vedere juridic, nu este acceptabilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule Anghel Stanciu, nu sunteți inițiator, vă rog frumos. Deci, pe acest amendament. Pe procedură?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Este o chestiune de procedură și v-aș ruga să-mi permiteți ca cele două chestiuni de procedură să le grupez.

În Regulamentul Camerei Deputaților, care completează Regulamentul comun, ce a spus doamna deputat Aura Vasile, vicelidera grupului, este corect. Se precizează limita de cinci minute la art.107 alin.(2) și Regulamentul Camerei și al Senatului completează Regulamentul ședințelor comune. Aceasta este durata maximă a luării de cuvânt în susținerea unui amendament; poate fi modificată la propunere, ceea ce am înțeles că nu s-a modificat și rămân cinci minute.

A doua chestiune de procedură.

Domnilor colegi,

Deputații învechiți, printre care mă aflu și eu, au obiceiul să citească. Citind avizul Consiliului Legislativ, acesta precizează, este drept, prima dată citesc și constat citind acest lucru, că legea bugetului de stat, care eu, din tată fiu, de 16 ani, știu că era ordinară, acum scrie că este organică. Scrie aici și o să vă explice domnul președinte. Într-adevăr, așa scrie și eu spun spre președinte ca să stabilim ori că... că... ori... nu știu. Așa scrie aici.

Deci asta este chestiunea de procedură care trebuie stabilită. Și dacă și îmi permiteți, vă și citesc.

Domnule președinte de ședință,

Vă rog să nu-mi permiteți să dialoghez cu sala de acolo. Eu dialoghez cu sala mea.

La avizul referitor la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009, spune așa: "Având în vedere că prin art.9 alin.(5) și art. 26 se instituie derogări la dispozițiile Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, acte normative care au fost adoptate ca legi organice, proiectul face parte din categoria legilor organice, urmând a fi adoptat în ședința comună a celor două Camere, potrivit art.65 alin.(2) lit.b) din Constituția României, republicată."

Deci vedeți că trebuie lămurită treaba aceasta, deoarece în funcție de cum stabilim ce este, este și votul de aprobare. Și ne trezim că o aprobăm ordinară și ea pică ca organică.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule deputat.

Pe procedură? Vă rog.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Vă rog, domnilor președinți, să faceți numărătoarea în sală, pentru că nu avem cvorum. Ne batem joc unii de alții. Deci cvorum nu există și noi facem discuții.

Deci pe voia mea este să se facă apel nominal la modul serios, constatăm că nu suntem destui în sală, mergem acasă, venim dimineață mai odihniți, cu mintea mai limpede.

Vă rog.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Rog secretarii de ședință să facă numărătoarea în sală. Dau drumul și la apelul sonor. Dacă nu suntem în cvorum, o să facem apel nominal.

Suntem la numărul curent 4, art. 4, un amendament al Grupului parlamentar al UDMR din Cameră. Am rugămintea să votăm.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament, vă rog? 80, mulțumesc.

Cine este împotriva amendamentului? Mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 165 de voturi împotrivă, 80 pentru, amendamentul a căzut.

Dacă la art. 4 din cele șase amendamente respinse inițiatorii doresc să le susțină?

Înțeleg că nu se susțin amendamentele de la punctele 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11...

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Poz. 6!

Voci din sală:

A trecut. Gata!

Domnul Alexandru Pereș:

Am întrebat dacă se susțin. Vă rog, poftiți și susțineți amendamentul de la poz. 6.(Proteste.)

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor senatori și deputați,

Domnilor miniștri,

Această sală imensă prin ceea ce conține, dar și prin spațiu, evident că limitează vederea și atunci cei din spate, care vor fi în perspectivă cei din față, nu sunt văzuți. Probabil că insistența mea deranjează. Deranjează și pe colegi și pe adversari. Vă anunț că-s mai cuminte decât anul trecut și decât acum doi ani.

Dar, trebuie să știți, domnilor colegi, că în presa ieșeană, astăzi, parlamentarii PSD de Iași sunt făcuți... foarte bine, că nu susținem proiecte, nu susținem amendamentele. Deci trebuie să le susțin. Și le susțin nu pentru că au spus cei de acolo, ci că în mod corect îl susțin că a spus domnul premier Emil Boc. Că trebuie să investim în infrastructură, că acum vor fi fonduri mai multe pentru infrastructură. Și la alin.(4) lit.c), unde se prevăd 551,8 milioane lei și sunt de acord cu domnul președinte, domnul deputat Viorel Ștefan, că, într-adevăr, cifrele acestea se vor finaliza când vom vota și anexele, dar este clar că ele se vor finaliza prin suplimentări de fonduri.

Deci, noi propunem acum, domnule președinte, cu toată îngăduința, să creștem de la 551,8 milioane lei destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale, prevăzute în anexa 6, să creștem la 571,268 milioane lei. Respingerea este motivată prin faptul că, pentru județul Iași, s-a asigurat în 2009 o creștere de 17 % comparativ cu cea din 2008.

Întra-adevăr, dar între timp au mai fost reajustări și iată că acum, după socotelile noastre, după acele reajustări, suntem sub execuția bugetară finală. Or, drumurile noastre toate care duc la Iași pentru toți cei care au terminat facultatea la Iași, inclusiv pentru colegul meu Munteanu... dacă nu era acolo, nu era dânsul intelectual, trebuie să conțină aceste sume, pentru că este clar că ceea ce vedem noi acum în satele Moldovei, și nu numai acolo, nu este demn de o țară care este intrată cu fruntea sus în Uniunea Europeană. Drumurile, canalizările, aducțiunile de apă sunt elemente ale civilizației.

Și cred că această suplimentare și noi am pus aici, evident, ca să nu ne mai criticați, să luăm din fondul de dezvoltare al Guvernului. Nu este o sumă prea mare, este o diferență - zicem noi - destul de mică, este vorba de în jur de 12 milioane și ceva, care ar suplimenta ceea ce avem și ar face ca și noi să fim apreciați de organele locale, care ne-ar indica, în acest caz, să votăm bugetul.

Noi îi spunem că vom vota, fie că ne veți da fie că nu ne veți da. Dar trebuie clar să cerem, domnule președinte, și dumneavoastră aveți obligația să îi solicitați domnului ministru Pogea să ne mai răspundă și dânsul de ce spunem, pe de o parte, că investim în infrastructură și, pe de altă parte, nu dăm banii.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Pogea:

Deci, domnule deputat, răspunsul nostru este următorul.

Cadrul bugetar s-a făcut pe un deficit de 2%, pe care l-am argumentat că poate fi susținut. Orice altă modificare care presupune sume suplimentare înseamnă să depășim acest cadru bugetar și propunerea noastră și rugămintea pe care v-o adresez este să vedem acest context bugetar: infrastructura și sumele alocate pentru investiție, de peste 10 miliarde de euro, cred că sunt suficiente. Urmează doar ca ele să fie repartizate inclusiv pentru aceste proiecte de care dumneavoastră discutați.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Comunic viceliderului Grupului parlamentar al PNL că suntem în cvorum, suntem 243 de parlamentari în sală. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct. 6.

Cine este pentru amendament?

Împotrivă vă rog? Vă rog să votați.

Abțineri?

Cu 160 de voturi împotrivă, 87 de voturi pentru, nicio abținere.

Voci din sală:

Două abțineri!

Domnul Alexandru Pereș:

Scuzați-mă, cu 158 de voturi împotrivă, două abțineri, amendamentul a căzut.

Pe procedură, da? Domnule lider, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Am rugămintea, când ați trecut și ați solicitat susținerea amendamentelor, nu vă întoarceți, că așa, dacă nu suntem atenți ne întoarcem și cu vreo două ore înapoi.

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Am la pct.7, spun de acum.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Dacă la art. 4... Vă rog, pe procedură, da?

Domnul Relu Fenechiu:

Îmi cer scuze. Am dorit doar să explic votul Grupului parlamentar al PNL, care este solidar cu propunerea domnului deputat PSD de Iași, pentru că, într-adevăr, infrastructura ieșeană are nevoie de investiții.

Le mulțumesc colegilor din PNL pentru aceasta și atrag atenția parlamentarilor de Iași din Partidul Democrat Liberal și din Partidul Social Democrat care au votat împotriva acestui proiect că nu au dreptul să spună că reprezintă colegiile din Iași.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

La pct. 7, art. 4. Domnul deputat Stanciu, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați senatori și deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule ministru Pogea,

Până acum am cerut bani și mi-ați dat sfaturi. Acum cer sfaturi, poate-mi dați bani. (Râsete și aplauze.)

Domnule președinte,

Cu voia dumneavoastră, am să dau citire distinsului amendament.

Art.4 alin. d): "1983,4 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, județelor, prevăzute în Anexa nr.7." Acest text este textul original.

Completarea noastră este următoarea: "Acești bani (nu discutăm de cifră, cum a spus domnul președinte) se repartizează pe unități administrativ-teritoriale prin hotărâre a Consiliului Județean, potrivit unor criterii specifice aprobate prin hotărâre a Consiliului Județean, prin excepție de la prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, după consultarea primarilor și cu asistența tehnică de specialitate a Direcției Generale a Finanțelor Publice Județene". Sper că domnul ministru Oprișan este de acord, dacă mai e în sală.

Deci, aici, este o chestiune de principiu. În anii '90 și ceva, aveam prevăzută o astfel de chestiune. Încet, încet, chestiunea s-a translat... (Rumoare.)

Domnule președinte,

Vă rog, conform Regulamentului, să ne asigurați cele cinci minute...

Domnul Alexandru Pereș:

Am rugămintea să păstrați liniștea în sală.

Domnul Anghel Stanciu:

Cei care vor și au întrebări suplimentare, îi aștept la bufet, după votarea bugetului.

Deci continui, domnule președinte, cu voia dumneavoastră și cu asistența tehnică a celor care mă bruiază, a fost această prevedere în bugetele anterioare. Treptat, treptat, Puterea, indiferent care a fost ea, a dorit să aibă o anumită viziune, prin prisma directorului pe care-l numește prin concurs, director la finanțe.

Acum, eu nu neapărat că susțin și vreau asta, că sunt la Putere, chit că eu iau gaura din cașcaval și alții iau cașcavalul, chestiune de principiu, fiind vot uninominal la președinții Consiliilor județene, așa cum este și la noi, lăsăm aceeași prevedere de administrare, de repartizare a banilor de către Direcția de Finanțe, după formulă, sau implicăm mai mult pe principiul autonomiei, dar nu teritoriale, Consiliile Județene cu președinții aleși uninominal. Asta este chestiunea de principiu.

Deci nu avem decât ca domnul ministru Pogea să ne explice care este filozofia pentru care dorește prin Direcția de Finanțe. Dacă aceia cunosc mai bine realitatea din teren și pot să ia o decizie strict tehnică sau trebuie o anumită decizie, cu un for deliberativ, care este Consiliul județean, cu un președinte ales prin vot uninominal.

Deci nu spun să facă așa, că vrea Stanciu. Nu. Haideți să alegem varianta care este cea mai bună și să ne-o asumăm prin vot și cred că înțelepciunea plenului mă va depăși pe mine, în neînțelepciunea mea.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am rugămintea să stați pe aproape, că mai aveți niște amendamente, dacă doriți să le susțineți, să nu ne luați din timp prea mult.

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Să îmi spuneți și lângă cine să stau!

Domnul Alexandru Pereș:

Unde doriți dumneavoastră, ia uitați acolo, în prima bancă.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct. 7.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Cu 171 de voturi împotrivă, 88 de voturi pentru și o singură abținere, amendamentul a fost respins.

Dacă se mai susțin amendamentele de la pct. 8? Nu. Vă mulțumesc.

Pct. 9? V-am rugat, domnule deputat, să stați mai aproape de microfon.

Vă rog, domnule deputat Anghel Stanciu, aveți cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni senatori și deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule ministru Pogea, (Râsete.)

Îmi cer scuze față de cei pe care, evident, îi împiedic astăzi, dar acum un an, acum doi ani, acum trei ani, când susțineam prin aceeași manieră bugetul, mă aplaudau. (Aplauze.)

Nu știu de ce acum s-a schimbat schimbarea. Eu sunt același și-mi susțin amendamentele din județul meu. Dar nu vă faceți probleme, că mai am 100 și ceva la școli, la Ministerul Învățământului. (Amuzament.)

Aici, domnilor colegi, este o chestiune care doare. Și doare pentru că de 16 ani, de când sunt în Parlamentul României, nu vă faceți probleme, nu cred că mai stau mult, că vin cei care știu treaba cu brelocul: dă-mi bre, locul! Sânge proaspăt! (Amuzament.)

Este chestiunea care doare o întreagă regiune, este vorba de Moldova în ansamblul său, este aeroportul. Dintr-o grabă, care a fost la vremea respectivă, acest aeroport are o pistă scurtă și o geomorfologie care nu permite extinderea pe actualul amplasament.

Ca atare, fostul Guvern a alocat 10 milioane de euro pentru extinderea pistei în vecinătatea celei existente, pentru a-l transforma în aeroport internațional, să mai vină și în zona aceea, unde autostrada ajunge greu, legătură între vest-est cu stație să zicem, sau haltă la Iași. Ca atare, fostul Guvern a dat 10 milioane de euro prin hotărâre de guvern din Fondul Național de Dezvoltare.

Noi, parlamentarii de Iași, am făcut un amendament, în sensul de a se suplimenta bugetul Consiliului Județean datorită transferului care știți că s-a făcut cu 45 de milioane de roni.

Evident, nu suntem nici absurzi și nici obtuzi să credem că vom obține toate cele 45 milioane acum, dar trebuie să existe un gest. Un gest față de cei care au adus PSD-ul prin voturile lor din Moldova cu mai multe voturi decât PD-L-ul.

Acum, domnul Pogea sper să nu fie ranchiunos și să nu ne dea din cauza acelor câtorva voturi, care prin Legea Stanciu s-a transformat în câteva mandate în plus pentru dânsul și să punem mână de la mână și să aprobăm acest amendament și, așa cum spunea domnul președinte, să îl aprobăm în ideea ca, prin HG, din Fondul de Dezvoltare, să se dea această sumă de demarare.

Eu aș fi îngăduitor cu domnul ministru Pogea, în sensul că aș renunța poate la această formă, dacă dânsul își ia angajamentul în plenul Camerelor că vom găsi o soluție pentru a mișca treburile din loc. Pentru că degeaba facem aeroporturi numai în zona Timișoara, Cluj ș.a.m.d., pentru că trebuie să ne extindem și acolo unde avem și alte interese, nu numai economice, dar și geopolitice.

De aceea, domnule ministru, v-aș ruga să ne expuneți clar punctul dumneavoastră de vedere față de acest amendament sau cum vedeți rezolvarea acestei soluții presante, mai ales că domnul președinte Băsescu, de 24 Ianuarie, a promis în public lui Cuza, lui Kogălniceanu, lui Alecsandri și tuturor celor care se uitau la noi din Piața Unirii, că va sprijini acest lucru.

Să sperăm, domnule ministru, că răspunsul dumneavoastră în următoarele minute va fi favorabil și vă vom primi cum se cuvine pe Aeroportul internațional Iași, dacă veți pune și dumneavoastră umărul, că noi o să venim cu hârlețele.

Vă mulțumim.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Îmi pare rău pentru colegul domnul Stanciu. Domnul Stanciu putea să prezinte în comisie amendamentul. Era posibil să găsim o soluție în comisie. Dânsul nu a susținut aceste amendamente. Sigur că noi, comisia, le-am respins, pentru că n-au fost susținute în comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Un moment, vă rog.

Haideți să supun la vot acest amendament de la pct. 9.

Domnule Stanciu, că mai aveți un amendament, o să răspundeți atunci și cu expunerea amendamentului și la drept la replică.

Ba nu, este ultimul amendament al dumneavoastră, scuzați-mă.

30 de secunde, drept la replică.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Domnule ministru Pogea,

Știam că regulamentele sunt făcute să fie încălcate, dar nu știam că sunt făcute să fie încălcate de cel care e garantul respectării regulamentului și care este echidistant atunci când e la prezidiu președinte de ședință.

Dreptul la replică spune un minut. Dacă vreți să schimbăm regulamentul, ne oprim, votăm alt regulament și gata.

Domnul Alexandru Pereș:

Suntem în procedură de urgență!

Domnul Anghel Stanciu:

Acolo nu scrie urgență, domnule președinte. Tot respectul cuvenit!

Și nu uitați un lucru, că eu am văzut mulți coborând acolo, jos, când comentează și e dreptul dumneavoastră. Așa scrie tot la regulament. În rest, luați cuvântul, luați cuvântul...

Domnule președinte, dacă distinsul meu coleg, care este președinte de comisie - eu am fost 10 ani, îi urez și domniei sale - crede că (s-au făcut cinci mii și ceva de amendamente) dacă la cele cinci mii și ceva de amendamente veneau toți inițiatorii să le susțină la Comisia pentru buget, finanțe și le treceau, pe criteriul că au venit să le susțină, eu îmi cer scuze că nu am participat.

Dar cred că nu acesta a fost criteriul de admitere sau de respingere. E o chestiune de oportunitate, este o chestiune de necesitate și a expedia Aeroportul Iași în acest stil nu pot să accept, domnule coleg.

Deci, soluția e una singură. Ori îl acceptăm, ori votați dumneavoastră respingerea și v-o asumați.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului plenului amendamentul de la pct.9.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Da, mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog, votați. Mulțumesc.

Abțineri?

Cu 166 de voturi împotrivă, 93 pentru și 2 abțineri, amendamentul a căzut.

Dacă la art.4 mai sunt colegi care doresc să intervină?

Aveți amendament la pct.14, da?

Deci, amendamentele de la pct.10, 11, 12, 13 nu se susțin.

La pct.14, vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Seres Dénes:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Amendamentul nostru vizează art.4 lit.e) și are un caracter mai mult general și se referă la amendarea sumei care este afectată pentru programul de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, Ordonanța nr.7 din 2006, de la suma de 914 milioane la 1.500 milioane.

Motivația. Unul din programele cele mai acceptate și benefice pentru spațiul rural tocmai a fost instituit prin această ordonanță și are finalizare, o parte din proiecte, tocmai în 2009.

Noi am încercat să amendăm legea. În schimb, Guvernul și majoritatea din Comisia pentru administrație publică au fost împotrivă, în sensul de a extinde durata acestui program.

Având în vedere că sumele prevăzute nu acoperă finalizarea proiectelor pe 2009, dorim mărirea acestor sume, având în vedere că acele autorități locale care vor finaliza proiectele și investitorii care lucrează vor ajunge într-o situație neplăcută la finalizarea proiectelor.

Cred că fiecare din colegii noștri se confruntă cu această situație atât la nivel de județ, cât și la nivel de colegiu. Am rugămintea să sprijinim autoritățile locale din acest punct de vedere.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră atunci amendamentul de la pct.14.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 171 de voturi împotrivă, 89 de voturi pentru, amendamentul a căzut.

Dacă la art.4, la pct.15, 16, 17, 18 sunt intervenții?

La 17, da? Vă rog.

Domnule deputat Márton Árpád, aveți microfonul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnilor vicepreședinți,

Doamnelor și domnilor,

Ni s-a spus de vreo două-trei ori că sediul materiei este altul. Ne-am gândit și noi că s-ar putea să fie mai corect să avem un articol 41, care să spună clar pentru toate aceste sume prevăzute în acest capitol de lege următoarele: "Prin derogare de la prevederile art.32 pct.1 și 2 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, suma de 22% din impozitul pe venit încasat la nivelul unităților administrativ-teritoriale se virează într-un cont distinct, pe seama consiliului județean, la trezoreria reședință de județ, pentru echilibrarea bugetelor municipiilor, orașelor, comunelor și județului și se repartizează pe unități administrativ-teritoriale, prin hotărâre a consiliului județean, pe criterii aprobate de acesta". Aceasta în spiritul autonomiei locale, prevăzută în Constituția României și cred că și domnul deputat Stanciu va fi de acord cu noi și va vota acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.17 din Anexa nr.2.

Cine este pentru, vă rog? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Cu 171 de voturi împotrivă și 89 pentru, amendamentul a căzut.

Pe procedură, domnul deputat Cristian Dumitrescu. Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc foarte mult.

domnilor președinți de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să fiu în asentimentul dumneavoastră că toți dintre noi, iar eu printre primii, doresc să susțin amendamentele pe care le am în legătură cu administrația locală. Sunt convins de necesitatea creșterii sumelor necesare pentru administrația locală.

Am făcut și eu foarte multe amendamente împreună cu colegii mei din județul Vrancea. Vrancea este o zonă mai specială. În ultimii ani a suferit în urma unor inundații catastrofale și este nevoie de bani pentru a continua măcar să reparăm ceea ce s-a stricat la ape.

Dar, de asemenea, eu sunt de acord cu domnul președinte de comisie. Locul unde facem aceste amendamente și ni le susținem este la anexe pentru că, dacă noi votăm acum și închidem unul din articolele acestea, cum să vă spun, generale, riscăm ca atunci când vrem să facem un amendament la anexă și reușim să facem amendament la anexă, să fie articolul votat și închis și amendamentul respectiv să nu mai poată să opereze.

Deci, rugămintea mea este să ținem cont de acest lucru și susținerile pe care și eu vreau să mi le fac pentru amendamentele mele, să le facem acolo unde este locul și așa cum este procedura parlamentară, cum o știu și eu de 16 ani, și anume de a lăsa aceste articole deschise și se votează toate, cu modificări, la anexe - și sunt convins că cel puțin pentru județul Vrancea domnul ministru Pogea va acorda o parte din sumele necesare pentru ca efectele inundațiilor catastrofale din 2005 să fie îndreptate.

Vă mulțumesc pentru apelul pe care l-am făcut pe procedură.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă consult din nou dacă la art.4 mai sunt amendamente și se susțin.

Vă rog, domnule deputat, spuneți-mi poziția.

Tot pe procedură? Vă rog.

Domnul Antal István:

Pe procedură.

Aș dori să susțin propunerea colegului nostru, să nu închidem acest articol și vin și cu argumentație puternică.

După cum de două sau de trei zile toată lumea vede pe la televizoare indicațiile prețioase date de domnul președinte celor din județele Covasna și Harghita și vineri o să aibă loc o discuție mai amănunțită vizavi de modernizarea drumurilor județene de acolo, dacă închidem acum capitolul la art.4 la lit.c), atunci înseamnă că o să pierdem încrederea în toată această deplasare, pentru că nu o să mai aibă de unde să ne dea. Înseamnă că rămâne o promisiune pur și simplu acest lucru și noi am dori de la acest microfon să vă atragem atenția - n-aș dori să devin eu purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale dar, totuși, să vă aplecați cu atenție deosebită asupra acestui fapt, ca să rămână cât de cât ceva rezervă la anexa respectivă, cu drumurile județene, pentru joi, probabil sau miercuri seara, mâine seară, când o să ajungem acolo că, dacă se închide capitolul cu 551, înseamnă că promisiunea respectivă nu poate să fie satisfăcută.

Presupun că domnii colegi din partea Partidului Democrat Liberal o să ne susțină acest demers. Respectuos vă rog, susțineți amendamentul colegului nostru de dinainte, ca să nu închidem art.4 și să rămânem cu închiderea acestui articol la dezbaterile de la anexa respectivă.

Domnul Alexandru Pereș:

Din păcate, domnule deputat, am votat poziția 17 din amendamentele respinse.

Vă consult din nou dacă mai există solicitări pe art.4. Nu sunt. Vă mulțumesc.

(Domnul Horea-Dorin Uioreanu solicită cuvântul)

Da, vă rog, poftiți. Mai vocal, vă rog.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că ați început într-un mod prezentarea acestui buget, votarea amendamentelor pe numărul de criteriu, în ordinea pe care o avem și noi în materiale și acum ați început să săriți, să schimbați regula. Nu înțeleg de ce atâta grabă. Trebuie luate fiecare, fiecare dintre noi avem amendamente, fiecare dintre noi avem interese în județe, nu numai la Iași, nu numai la Vrancea. Mai sunt și alte județe în țara asta. De aceea spun, dați-ne posibilitatea să ne susținem aceste materiale. Nu schimbați regulile în timpul jocului.

La poz.53, Anexa nr. 4, se propune...

O voce din sală:

E pe articole!

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Tocmai aceasta am acuzat și eu, domnule deputat, îmi cer scuze. Am acuzat că s-a luat la un moment dat în ordine, eram la poz.17, sigur, tot la art.4, dar la poz.17 din înșirarea de amendamente respinse pe care o avem cu toții în față. Și acum s-a spus dacă mai avem amendamente la art.4. Da, mai avem amendamente la art.4.

Deci, la poz.53 se propune alocarea din fondurile prevăzute la Anexa nr.5, poz.42, a sumei de 300.000 de lei pentru expertiza tehnică și studiul de fezabilitate necesar consolidării clădirii Teatrului "Masca" din B-dul Bucureștii Noi nr.66, Sector 1, București.

Având în vedere că bugetul așa cum este constituit, așa cum îl vedem cu toții, este foarte sărac în domeniul culturii, având în vedere că Teatrul "Masca", care este condus de un fost coleg de-al nostru, domnul Mihai Mălaimare, un distins om de artă, un distins om de teatru, având în vedere că acest teatru s-a impus în rândul teatrelor care sunt cu audiență, credem că este necesară aprobarea acestui amendament și mai ales că este vorba doar de studii de fezabilitate și expertize tehnice a acestei clădiri care necesită, într-adevăr, o renovare. O renovare, o lucrare temeinică, o lucrare bună nu se poate face fără asemenea studii.

De aceea, vă rog respectuos pe toți colegii, toți care iubim teatrul, să aprobăm acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Da, vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog frumos, poz.23, da?, din amendamente respinse.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Încă o dată, vedeți? Dar n-ați reușit să mă derutați pe mine. Dumneavoastră ați întrebat cine mai are amendamente la art.4, uitând că noi eram la momentul acela la nr.crt.17. Și atunci am venit și v-am spus și vă ajut în continuare. La poz.53! Sigur că este legată de art.4.

 

Doamna Aurelia Vasile:

Foarte bine. Mergem mai departe, de la 53!

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Dacă a luat-o pe sărite, o iau și eu pe sărite. Dar nici o problemă, eu pot să revin din nou, când se ajunge la acest număr.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Bine. Vă mulțumesc mult.

 

Domnul Dan Mihai Marian:

Procedură!

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, dacă e pe procedură, aveți cuvântul.

Domnul Dan Mihai Marian:

Domnule președinte de ședință,

Vin cu o propunere și cred că este în interesul tuturor colegilor, în special din Partidul Național Liberal.

La nr.crt.23 se face vorbire despre amendamentele propuse la art.4 lit.e) și, după cum sesizați și dumneavoastră, în dreptul amendamentelor propuse și la autori este specificat Grupul parlamentar PNL, volumul E, pozițiile... și se enumeră pozițiile ce se regăsesc în acest volum.

V-aș ruga, pentru a nu crea disconfort, știu eu, colegilor, să întrebați poziție cu poziție dacă se susțin amendamentele, pentru a putea fiecare dintre parlamentari să ia cuvântul.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule deputat, îmi pare foarte rău, lăsați-mă pe mine să conduc ședința și cum doresc eu.

La poz.23, sigur, aveți - Grupul parlamentar al PNL - un amendament, susțineți aici și am să supun poz.23 art.4 lit.e).

Vă rog.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Da, într-adevăr, este o greșeală materială. Într-adevăr, poziția la care discutam era poz.22, după care, de bună seamă, urmează poz.23, în ordine normală.

Dar e foarte interesant că, de exemplu, amendamentele respinse de la alte partide au putut fi puse în ordine. La noi, la Partidul Național Liberal, au fost puse în broșuri separate, că de aici încolo, de la 1 la 100, de la nu știu care înseamnă amendamentele PD-L-ului.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Sunteți cei mai productivi din acest punct de vedere, domnule deputat, și probabil că acesta a fost motivul.

Vă rog, tot pe procedură, da? Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnilor președinți de ședință,

Aș dori să nu ducem în derizoriu ceea ce facem aici, să nu ducem în derizoriu munca colegilor noștri și eforturile făcute de fiecare parlamentar pentru amendamentele pe care le-au depus pentru colegiile lor.

De aceea, conform procedurilor și cutumelor, vă rog să mergem mai departe, de la poz.53 după lista de respingeri și în continuare să supuneți la vot art.4.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc pentru sfat.

Totuși, supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.22.

 

Doamna Aurelia Vasile:

De la poz.53!

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog frumos, da?

Cine este pentru amendamentul de la poz.22? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 75 de voturi pentru, 178 de voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.23, susținut de către colegii noștri.

(Domnul Andrei Dominic Gerea se îndreaptă spre tribună.)

Un moment! Vă rog frumos, da? Stați liniștiți în sală, da?

E poz.23. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.23 din amendamente respinse.

Cine este pentru?

Suntem în timpul votului, vă rog frumos, domnule deputat. Nu vă dau cuvântul, vă rog frumos. După vot o să interveniți. Vă rog frumos, luați loc în sală. Vă rog frumos să luați loc în sală, da?

Domnul Alexandru Pereș:

Încă o dată. Cine este pentru?

 

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Am spus procedură, vă rog frumos să-mi dați cuvântul!

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule, sunt în timpul votului. După vot o să vă dau cuvântul pe procedură. Vă rog frumos. Suntem în timpul votului. Vă rog frumos să luați loc în sală, stimați colegi. Luați loc în sală. Amendamentul a fost susținut.

(Domnii Horea-Dorin Uioreanu, Andrei Dominic Gerea și Dan Mihai Marian protestează.)

Vă rog frumos să luați loc în sală. Încă o dată, insist! Insist!

 

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Dar am cerut pe procedură!

Domnul Alexandru Pereș:

Sigur, dar nu în timpul votului, vă rog frumos. Luați regulamentul, domnule deputat. Vă rog mult, da?

 

Domnul Dan Mihai Marian:

Am cerută procedură înainte!

Domnul Alexandru Pereș:

O să vă dau cuvântul pe procedură, dar după vot.

Cine este împotrivă? Vă rog să votați.

Abțineri? 178 de voturi împotrivă și restul colegilor nu s-au pronunțat. Sunt în sală, ia uitați la Grupul liberal. Amendamentul a căzut.

Art.4 în integralitate.

Aveți dreptul la procedură. Vă rog frumos. Dar câte unul, da?

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Este absolut uluitor cum dumneavoastră ați ales să conduceți această ședință. În primul rând că v-am cerut - și vă rog să se consemneze acest lucru și putem urmări și pe înregistrările acestei ședințe -, am cerut cuvântul pe procedură înainte să supuneți dumneavoastră la vot. Sigur că dumneavoastră nu vreți să auziți atunci când nu vă convine, este firesc să puneți la vot ceea ce vă convine.

Nu puteți să interziceți celor care au depus amendamente să susțină amendamentele, fie ele respinse sau nu. Deci, nu aveți dreptul și nimic nu vă dă dumneavoastră dreptul să faceți acest lucru.

Eu aveam aici, să spunem, un număr de amendamente. Sunt în imposibilitatea să-mi justific, să spunem, activitatea față de cei care au votat în județul Argeș, pentru că n-ați vrut dumneavoastră. Este un mod absolut abuziv în care conduceți această ședință.

Eu îmi voi rezerva dreptul să fac o sesizare despre modul în care ați condus această ședință. Rog pe doamna să consemneze acest lucru, că protestez și consider că vreți să ne puneți pumnul în gură în tot ceea ce faceți aici.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc și chiar insist să urmați gândul care vă bântuie.

Supun votului dumneavoastră art.4, așa cum este în proiectul de buget.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

189 de voturi pentru. Restul colegilor nu s-au pronunțat.

 

Domnul Dan Mihai Marian:

Mai e nevoie să votăm noi?!

Domnul Alexandru Pereș:

Suntem în cvorum. Art.4 a fost adoptat.

 

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Procedură!

Domnul Alexandru Pereș:

Un moment! Vă rog frumos, tot procedură are și domnul deputat. Vă rog frumos!

Domnul Borbély László:

Domnilor președinți de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am o anumită experiență în acest Parlament. Din 1990, cu o întrerupere de 4 ani, sunt membru al Parlamentului României.

Vreau să vă spun că ceea ce se întâmplă astăzi nu s-a mai întâmplat în Parlamentul României, asemenea desconsiderare a Regulamentului Camerei Deputaților și a Senatului. Nu mai avem asemenea precedent de 18 ani în Parlamentul României.

Este, de fapt, o jignire adusă deputaților și senatorilor din Parlamentul României care, fiecare, de bună credință, a venit dintr-un colegiu uninominal, reprezintă interesele acelui județ, acelui colegiu.

Acești deputați și senatori, de bună credință, au venit și au depus amendamente. Unele din aceste amendamente au fost acceptate, altele respinse. Așa este în Parlament, da? E o majoritate.

Dar nimeni, nimeni din această sală, nici un președinte de ședință, nici un secretar, nimeni nu poate lua dreptul deputatului să se exprime, dreptul deputatului să primească în timp util aceste cărțulii, să se pregătească.

Deci, eu solicit să se facă o întrunire a liderilor grupurilor parlamentare, pentru că au fost grave omisiuni și aceasta au sesizat și colegii liberali, grave omisiuni. N-am avut timpul să frunzărim până la capăt aceste amendamente respinse, amendamente respinse care nu apar.

Aceste lucruri trebuie puse la punct cu calm, fără nici un fel de alte conotații.

Nu vrem să întârziem votarea bugetului, să fie foarte clar. Cei din UDMR nu vrem să întârziem votarea acestui buget, dar trebuie să respectăm regulamentul, trebuie să dăm posibilitatea deputaților și senatorilor să vină la acest microfon și să-și susțină acele amendamente și atunci, da, stăm aici până când este posibil, să votăm cât mai repede bugetul.

Vă rog foarte mult, domnule președinte de ședință, respectați regulamentul și acele deficiențe grave care au fost, să le corectăm, pentru că altfel ajungem la sesizări și nu vrea nimeni să nu avem un buget al României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Problemă de procedură. Vă rog.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Da, domnule președinte.

Analizăm și noi modul în care dumneavoastră vă comportați la conducerea acestei ședințe. Trebuie, într-adevăr, să ne exprimăm încă o dată uluiala pe care ne-o provocați și modul absolut aberant, dacă pot să mă exprim și așa, la maniera pe care dumneavoastră ați ales-o.

De aceea, noi considerăm că trebuie să avem o discuție în cadrul grupului parlamentar, dacă este cazul să mai asistăm sau nu la această bătaie de joc.

Deci, vă solicităm o pauză de consultări de 30 de minute.

Domnul Alexandru Pereș:

Da, o pauză de consultări de 10 minute. După pauză

Domnul Alexandru Pereș:

Fac un apel respectuos să vă ocupați locurile. (Apel sonor.)

Rog domnii secretari să poftească la prezidiu. Domnul secretar Popa Cornel? Domnul secretar Cezar Preda să poftească la prezidiu.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Reluăm lucrările la dezbaterea bugetului pe anul 2009 de la art.5.

la poz.24 din Anexa nr.2, amendamente respinse.

Poftiți, pe procedură, da? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Domnule președinte,

Bănuiesc că, sau, mă rog, s-ar putea să nu vă intereseze ce am discutat noi în cadrul grupului parlamentar, dar ar trebui să convenim un mod de lucru, totuși, pentru că nu vrem să ne întoarcem în județe și să le spunem, nu numai alegătorilor noștri, dar celor care se mai uită la ceea ce se întâmplă în Parlament și vă asigur că nu se uită cu plăcere în aceste momente... Trebuie să le spunem cum vedem noi dezvoltarea județelor, trebuie să le spunem cum vedem noi ieșirea din criză și așa mai departe. Poate că pe dumneavoastră nu vă interesează, poate că aveți deja o experiență mult prea mare în acest Parlament și ați obosit sau v-ați blazat, dar pe noi ne interesează și sunt, iarăși, vor Guvernului situații de genul celei pe care am întâlnit-o mai devreme și vrem să stabilim un mod de lucru și să ne spuneți cum vedeți dumneavoastră susținerea amendamentelor de către deputații Partidului Național Liberal, în condițiile în care dumneavoastră vreți să desfășurăm aici un mod de lucru cam ca la piață, iar noi dorim să desfășurăm lucrările pe marginea acestui buget, conform regulamentului.

Și anume, vă atragem atenția că la pagina 131 din acel centralizator pe care l-ați distribuit o dată cu raportul care, mă rog, a venit așa cum a venit, la pagina 131 de fapt, avem punctele 156-157, sunt Anexele nr.3, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței. Sunt acolo iarăși grupate un număr foarte mare de amendamente ale parlamentarilor Partidul Național Liberal care vor trebui să fie susținute. Nu puteți să le puneți pe toate la grămadă și să le votați, să le cântăriți ca și cum ați cântări un sac de cartofi.

De asemenea, vă atragem atenția că avem iarăși la pagina 91, îmi cer scuze că încurc un pic ordinea și paginile, dar cam ăsta este și spiritul materialului pe care dumneavoastră l-ați transmis colegilor. Pct.102-103, iarăși la pag.139 pct.171 Anexa nr.3/19 Ministerul Administrației și Internelor.

Avem iarăși la pct.217-218 pag.177 iarăși numeroase amendamente. De asemenea, este de observat faptul că sunt aceleași amendamente. Ele se pot discuta și la amendamente depuse la comisie sau separat pe poziții, volumul E, amendamentele respinse ale Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Fac o paranteză și vă întreb, domnule președinte, oare de ce ați considerat și cum s-a ajuns la concluzia că amendamentele Partidului Național Liberal trebuie grupate așa într-un volum separat. Erau la "și altele", nu erau de interes național, de interes local? Erau, eu știu, oarecum o jenă pentru dumneavoastră, de ce ați ajuns la concluzia că trebuie grupate așa într-un volum la "și altele".

Continui, mai avem la pag.239, pct.283, tot la anexe, la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Apropo de transporturi și infrastructură, domnul prim-ministru Boc s-a deplasat săptămâna trecută în județul Argeș. Sigur, probabil că s-a deplasat cu elicopterul de n-a reușit să vadă 15 km de autostradă, centura Piteștiului, care a fost finanțată și finalizată de către Guvernul PNL. Ar fi putut să vadă și un pod, ca multe altele care s-au făcut în această țară în ultimii 4 ani și ceva asfalt pus pe drumuri comunale și județene, dar n-a avut timp probabil.

Mioveniul nu este, de exemplu, o localitate PNL. știți, acolo se fac mașinile acelea care se numesc "Dacia" și lucrează cam 144 de mii de oameni pe orizontală în această industrie. Iar la pag.327 avem pct.366-367, iarăși un număr important de amendamente depuse de către parlamentarii liberali.

Deci, domnule președinte, în concluzie, vă rugăm să ne spuneți dacă vom mai avea posibilitatea să ne susținem amendamentele sau nu, pentru că vrem și noi să știm cu ce ne ocupăm în acest Parlament.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Sigur că vom ajunge la acele poziții. vă rog să faceți observații și o să vă dau posibilitatea să vă susțineți amendamentele, așa cum doriți.

Revenim deci la dezbaterea noastră.

Vă rog. Tot pe procedură, da?

Domnul Marton Árpád-Francisc:

Domnilor vicepreședinți,

Propunerile de procedură se supun votului chiar dacă nu ne convin. Și dacă majoritatea nu este de acord, nici o problemă. Nu s-a votat.

S-a propus de la acest microfon, și nu din partea Opoziției, ca art.4 să nu se închidă, pentru că în toate dezbaterile de până acum aceste prime articole atotcuprinzătoare au fost votate, e adevărat, dar doar de principiu, cu posibilitatea de a se reveni, dacă la anexă se va modifica suma. Dumneavoastră ați declarat că s-a votat deja. Ca după aceea, când v-ați dat și dumneavoastră seama, că acel raport care ne-a fost dat azi dimineață, deci nu cu 3 zile înainte, este prost făcut și mai există și niște amendamente tot la art.4 și ați supus votului încă 3 amendamente. E adevărat că ați supus votului la poziția 23, vreo 300 de amendamente, dar e problema liberalilor că au acceptat așa ceva, noi nu am fi acceptat.

Totuși, respectuos vă solicit să supuneți votului ca acest așa zis vot dat pe art.4, care de fapt nu s-a dat, dacă s-a mai votat sau s-au mai respins niște amendamente la acest articol 4, să fie doar de principiu, putându-se să se revină la eventualele modificări de sume, da, care rezultă din anexă. S-a făcut această propunere de mai mulți deputați, chiar din rândul partidelor de guvernământ, și vă rog s-o supuneți votului.

Domnul Alexandru Pereș:

Da, mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Ioan Oltean, vă rog. Procedură, da?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu-mi amintesc să fi fost o propunere exactă privind lipsa unui vot în ce privește articolul 4. Au fost câțiva deputați care au privit ca o recomandare ca acest articol ar fi bine să rămână deschis pentru a putea să-l votăm în final după ce s-au adoptat anexele.

Întrucât art.4 a fost votat, există un vot favorabil în această privință, eu vă propun, stimați colegi, să-l considerăm un vot de principiu asupra acestui articol, să putem avea posibilitatea să revenim dacă asupra anexelor bugetului se vor produce modificări sub aspectul cuantumului sumelor, în așa fel încât satisfacția s-o aibă toți cei care vor avea bucuria de a li se admite amendamente în perioada următoare. Pentru a pune punct oricărei discuții și într-o altă ordine de idei, eu cred că există întreaga disponibilitate din partea noastră în ce privește susținerea amendamentelor. Nu e datoria președintelui de ședință să urmărească îndeaproape ca fiecare deputat să vină la microfon să-și prezinte sau să-și susțină amendamentul. Este datoria fiecărui deputat, fiecărui senator să urmărească și atunci când dezbaterea ajunge la punctul în care s-a făcut amendamentul, domnia sa să atenționeze secretarii de ședință pentru a putea să ia cuvântul. Iar cei care iau cuvântul, să aibă bună-voința de a se referi strict la amendament și nu de a face divagații care să ducă la reacții negative din partea sălii.

Dacă fiecare dintre noi se va strădui să procedeze în felul acesta, eu sunt absolut convins că dezbaterea va fi în concordanță cu Regulamentul Camerei Deputaților și fiecare dintre noi va primi satisfacția adecvată.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Da, domnule deputat. Vă rog.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Sigur, nu mă pot opri să nu remarc condescendența de care a dat dovadă colegul nostru mai devreme și bunăvoința sa superioară cu privire la, eu știu, un gest de mărinimie și ne lasă, iată ce bucurie, să discutăm și noi la "și altele", așa cum am spus mai devreme, amendamentele pe care noi le-am făcut cu acest buget. Dar, vă fac și eu o propunere, domnule președinte, dacă tot doriți să ne ajutați în munca noastră, să nu vă mai grăbiți să supuneți la vot, atâta timp cât vi se cere intervenție pe procedură, pentru că practic dumneavoastră nu ne-ați lăsat să vă spunem ce aveam de spus, nu ne-ați lăsat să votăm și să ne susținem amendamentele la pct.4. Știți foarte bine, și acesta a fost și motivul pentru care am cerut pauză de consultări, acesta este și motivul pentru care Grupul parlamentar al PNL va face o sesizare cu privire la modul în care ați condus ședința la punctul respectiv.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Tot pe procedură?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Pentru că vorbim de bugetul statului, eu cred că cel puțin un minim respect ar trebui să existe, să fie ministrul finanțelor alături de noi, care la ora actuală nu este în sală. nu știu dacă în condițiile acestea putem să lucrăm și să avem dezbateri coerente pe ceea ce a fost deja respins în comisie, adică amendamentele noastre care totuși sunt urmărite de oamenii care ne-au votat.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Este secretarul de stat responsabil cu bugetul aici?

Supun atunci votului dumneavoastră, doamnelor și domnilor, propunerea făcută de domnul deputat Ioan Oltean ca la art.4 să considerăm votul dat un vot de principiu, iar după eventualele modificări venite pe anexă să completeze articolul, să votăm din nou articolul.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Eu am citit regulamentele. Nicăieri nu este în vreun regulament "vot de principiu". Iertați-mă, vă rog, dar inventăm acum termeni, inventăm voturi, ce facem? Eu înțeleg deschiderea domnului Oltean, înțeleg că dânsul vrea să fie drăguț cu noi, cu toți, dar așa ceva nu se poate supune la vot.

În consecință, cea mai bună soluție ar fi să reveniți la acest articol, să spunem colegilor noștri că s-a votat eronat, votăm că articolul este deschis și îl avem în vedere în continuare. altfel, suntem într-un mare impas, încălcăm propriul regulament.

Domnul Alexandru Pereș:

Doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnilor președinți,

Domnilor președinți,

Vă rog să continuați toată procedura dezbaterii acestui proiect de lege. Am votat articolul 4, nu mai avem ce supune la vot, deci vă rog să trecem mai departe. Deci, nu există nicăieri nici procedura propusă de domnul Oltean, dar nici procedura propusă de domnul Eugen Nicolăescu.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Continuăm lucrările cu art.5 din proiectul bugetului de stat pe 2009. Dacă la art.5 alin.(1) există intervenții din partea colegilor deputați sau senatori. Nu?

La alin.(1) pct.a), b), c), d), e), f), alin.(3) pct.a), b), c), d), e), f), g). E cineva care dorește să intervină? Nu.

Vă mulțumesc.

Da. Poz.27, tot art.5. Nu dorește nimeni să intervină?

Art.5 alin.(2), poz.28.

Art.5, poz.29 din amendamente respins?

Poftiți, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Are să vă surprindă că n-am să propun suplimentarea fondurilor, ci propun un amendament ca după linia b) să introducem un nou alineat, b1) care să dea posibilitatea ca din fondurile rezultate din taxa pe valoare adăugată către instituțiile descentralizate la nivel de comune, orașe și municipii să se poată finanța și casele de copii și casele de bătrâni, deci să dăm posibilitate, nu cer mărirea sumelor. până acum, această posibilitate n-a existat. La nivel de comune, orașe sunt asemenea centre de asistență a copiilor și a oamenilor în vârstă și să putem da posibilitatea ca din aceste sume, în funcție de decizia lor, să poată fi folosit și la aceste centre.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenții? Nu. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră atunci poz.29 din amendamente respinse, art.5 alin.(3), amendament al domnilor deputați UDMR Seres Denes, Erdei Doloczki Istvan și Lakatos Petru.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Abțineri, dacă sunt?

Cu 69 de voturi pentru, 178 de voturi împotrivă și nici o abținere, amendamentul a fost respins.

La poz. 30, dacă se susține amendamentul? Nu. Vă mulțumesc.

Poz.31? Art.5. Avem un amendament admis la art.5 alin.(4). supun votului dumneavoastră amendamentul admis.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Cu 178 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, 10 abțineri, amendamentul din Anexa nr.1 de la amendamente admise a trecut.

Tot la art.5, alin.(4), la poz.31 din amendamente respinse. Dacă susține cineva amendamentul? Nu. Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul.

Domnul Seres Dénes:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Fac o propunere, un amendament care nu necesită fonduri și din start vă spun că este amendament comun cu asociația consiliilor județene. Sună în felul următor: "Repartizarea sumelor defalcate din t.v.a. prevăzută la alin.(3) pe comune, orașe, municipii, sectoare și municipiul București, după caz, se face prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului general al municipiului București, cu asistența tehnică de specialitate a Inspectoratului școlar sau a Direcției de muncă și incluziune socială, după caz, în funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective și alte criterii specifice". Modificarea propusă are la bază principiul descentralizării administrației publice, conform căruia decizia se ia de către autoritățile elective locale în problematicile care privesc aceste comunități.

La punctul de vedere, la respingere, există... - probabil Freud ar putea să explice cum - următoarea sintagmă: "Se propune admiterea amendamentului. Deci, la Capitolul "Respingere" se propune admiterea amendamentului, întrucât autoritățile locale nu pot efectua cheltuieli pentru instituții care sunt în competența de organizare și patrimonială a altor autorități.

Noi, dacă ne uităm acum în proiectul de buget la articolul respectiv, alin.(4) scrie în felul următor, la ce activități se referă această repartizare: "Cheltuieli de personal, burse și obiecte de inventar ale instituțiilor sau unităților de învățământ preuniversitar de stat". Sunt în subordinea consiliilor județene și locale, da, "drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav", tot acolo sunt, "ajutorul social și ajutorul pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri", tot acolo sunt, și aș putea să continui să citesc totul, dar v-aș ruga să fiți de acord cu acest amendament care este susținut, încă o dată spun, de liga sau de consiliile județene, de la ei pot să vă arăt, am primit și adresa. Propunerea aceasta am susținut-o și anul trecut, ni s-a propus o dată cu descentralizarea. Ar fi momentul acum să trecem la o reală descentralizare.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Cred că este o eroare materială. Se propune respingerea amendamentului, e la amendamente respinse.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Cu 72 de voturi pentru și 180 de voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Art.5 alin.(5), dacă se susține amendamentul de la poz.33. nu.

Poz.34? Din amendamente respinse. nu.

Am terminat cu amendamente la art.5.

Supun votului dumneavoastră art.5, în forma prezentată în proiectul de buget.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Abțineri, vă rog? Nici o abținere.

Cu 190 de voturi pentru, 58 împotrivă, nicio abținere, articolul a fost votat.

Trecem la art.6. Avem un amendament admis la alin.(1), alin.(2) și alin.(3). Propun să-l votăm.

Vă rog, domnule președinte. Comisia de buget, finanțe și bănci, vă rog, aveți microfonul.

Domnul Viorel Ștefan:

Aș vrea doar să sesizez o eroare materială. Deci, la amendamentul admis, printre autori s-a omis a se menționa domnul senator Vasile Mustățea. Deci, aș ruga să se rețină să adăugăm la autorii amendamentului și pe domnul senator Vasile Mustățea.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

La poziția 2, domnule președinte, sau la poziția 1? Da. Mulțumesc.

Supun deci votului dumneavoastră amendamentul admis de la poziția 2 din amendamente admise, art.6 alin.(1), (2) și (3).

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri, vă rog.

Cu 189 de voturi pentru, doar trei abțineri și mulți colegi care s-au abținut, amendamentul admis a fost votat.

La poziția 35 din amendamente respinse, dacă se susține amendamentul. Nu. Mulțumesc.

Poziția 36. Vă rog, domnule deputat, aveți microfonul.

Domnul Seres Denes:

Domnule președinte

Doamnelor și domnilor,

Înainte de a prezenta articolul, aș dori să fac următoarea solicitare: din când în când, să-l mai întrebăm pe domnul ministru al finanțelor, cum s-a mai obișnuit și cu alte dăți, ce punct de vedere are ministerul. Pentru că, spre deosebire de alții, eu am o părere extraordinar de bună despre președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci care continuă tradiția PSD-iștilor de valoare în această funcție și în cadrul comisiei, când am dezbătut următoarele articole și amendamente, mi s-a răspuns atunci că, în principiu, am dreptate. Dar știți acel banc cu un principiu, eu aș dori să am dreptate aici.

Soluția pe care a dat-o comisia, o să v-o citesc, dar eu aș dori să aud de la acest microfon cum am dorit și mai înainte, dar nu a fost solicitat de către președintele de ședință domnul ministru să spună ce punct de vedere are ministerul față de reala descentralizare. Și sper că acum o să-și spună punctul de vedere dumnealui.

La art.6, propun un alineat nou cu următorul conținut: "Prin derogare de la prevederile Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, art.26 se modifică și va avea următorul cuprins: Art.26 alin.(1) Sumele provenind din taxele judiciare de timbru, precum și din impozitele încasate din onorariile avocaților, notarilor publici și ale executorilor judecătorești constituie venituri la bugetele locale."

Prin votarea acestui amendament, mai bine zis includerea în textul legii, putem să rezolvăm încă de anul acesta ca, consiliile județene locale să aibă și alte fonduri la dispoziție. Dacă lăsăm...că asta a fost părerea distinsului președinte, pe care-l respect, și din punctul dumnealui de vedere, are dreptate, ca să facem aceste modificări mai târziu la legea respectivă, atunci aș dori acum să aud punctul de vedere al ministrului și garanția, în cazul în care dumneavoastră o să respingeți acest articol, că se angajează ca în termen de o lună jumătate să vină în fața noastră cu o propunere de modificare a legii în acest sens. Aștept răspunsul domnului ministru.

Domnul Alexandru Pereș:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, aveți cuvântul, vă rog. Dați un răspuns domnului deputat.

Domnul Gheorghe Pogea:

Vă mulțumesc.

Dacă mă întrebați legat de descentralizare, punctul meu de vedere este că o serie de taxe locale care ulterior s-au constituit venituri la bugetul de stat ar trebui să rămână la nivelul autorităților locale. Spre exemplu, taxele din tranzacțiile imobiliare trebuie să rămână acolo. Taxele de timbru judiciar, ele se constituie în venituri la Ministerul Justiției și acesta, la rându-i reprezintă cetățenii care nu au avocat. Asta nu merge.

Dar restul, da. Și alte taxe care au fost prelevate, să zic, oarecum în exces, în afara legii, punctul meu de vedere și al ministerului, că le vom corecta cu ocazia elaborării Codului fiscal. Săptămâna viitoare e pe agenda de lucru și vă invităm să participați pe toți cei care aveți un cuvânt de spus legat de Codul fiscal și atunci vom corecta și aceste lucruri despre care dumneavoastră vorbiți.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 36 din amendamente respinse.

Cine este pentru?

Împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 182 de voturi împotrivă, 58 de voturi pentru, nici o abținere, amendamentul a căzut.

Poziția 37, dacă se susține. Nu. Vă mulțumesc.

Poziția 38. Da. Scuzați-mă. Poziția 37.

Domnul Seres Dénes:

Domnule președinte,

Am acum vreo 4-5, unul după altul și din start mulțumesc domnului ministru pentru răspuns. Sincer, mă așteptam la așa ceva. Și mă bucură faptul că în sfârșit avem un ministru care își ia angajamentul în fața Camerelor reunite. Urmează să vedem cum se transpune treaba aceasta în realitate.

Deci, la pct.37, propun introducerea unui nou alineat, cu următorul conținut: "Prin derogare de la prevederile art.32 alin.(1) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, se alocă lunar în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 50% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozite, o cotă de 23% la bugetul local al județului și o cotă de 22% într-un cont distinct deschis pe seama direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, la trezoreria municipiului reședință de județ pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și a județului, prin hotărârea consiliului județean."

Modificarea propusă are la bază principiul descentralizării administrației publice, conform căruia decizia se ia de către autoritățile locale în problematicile care privesc aceste comunități.

La respingere, se motivează tot așa, modificarea articolul din Legea nr.273 se poate aproba numai cu ocazia discutării, fiind vorba de lege organică.

Eu încă o dată spun, mă mulțumesc și cu promisiunea că vom discuta și aproba acest lucru asemănător cu cele următoare. Dar, oricum, îmi rezerv plăcerea să vi le citesc și pe celelalte.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Deci, am înțeles, răspunsul l-ați primit cu ocazia amendamentului anterior.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 37.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Cu 184 de voturi împotrivă, 58 de voturi pentru și nici o abținere, amendamentul a căzut.

Poziția 38 din amendamente respinse, Anexa nr.2.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Seres Dénes:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Iar vă pun în față un articol foarte important, probabil că va avea aceeași soartă ca și celelalte, dar sunt convins că repetiția e mama învățăturii și odată ajuns în discuția mass-media și a dumneavoastră, sper, când vom ajunge la modificarea Codului fiscal, în unanimitate să aprobați aceste propuneri, pe care și atunci o să le depun.

Deci, propun introducerea unui alineat nou care sună în felul următor: «Prin derogare de la prevederile Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, Cap.IX, "Taxe speciale", art.282 alin.(4) va avea următorul cuprins: "Consiliile locale județene sau Consiliul General al municipiului București, după caz, pot institui taxe speciale concesionarilor societăți comerciale, regii autonome, la care peste 20% din capitalul social este privat sau sunt în asociere în participațiune cu statul sau unitatea administrativ-teritorială în sectorul utilităților gaze naturale, apă, canal, energie electrică, telefonie și alte activități economice pentru existența pe domeniul public privat al unităților administrativ-teritoriale a rețelelor de apă, de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale, a rețelelor de telefonie, televiziune sau ale activități economice.»

Tot așa, modificarea propusă, pe de o parte, are la bază principiul descentralizării, pe de altă parte, vine să repare o inechitate de până acum. Conform legii, administrațiile publice au fost obligate să pună gratuit la dispoziția acestor societăți, care între timp au devenit particulare și numai sunt de stat, terenurile aferente. Or, sunt îndreptățiți să primească redevență sau să poată institui taxe, modalitatea și restul, nu numai la gaze cât și la energie electrică, e problemă la toate. Sper să fiți de acord cu mine, poate nu acum, ci data viitoare.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule ministru, dați un răspuns.

Domnul Gheorghe Pogea:

Răspunsul Ministerului de Finanțe este următorul: dacă suntem un stat european și spunem că suntem, trebuie să avem un tratament egal și nediscriminatoriu și nu avem voie ca prin legile noastre să distorsionăm concurența. Dumneavoastră ați spus acolo, de pildă, cele care au 20%, de ce n-ați trecut 28-30? Și a doua, de ce n-ați luat o măsură egală pentru toată lumea? Da, e o cifră. Acest lucru, din punctul meu de vedere nu este corect.

Al doilea, redevențe pe care dumneavoastră le puteți percepe ca urmare a trecerii prin localități a rețelelor de telefonie, utilități, aceste propuneri pot fi făcute cu ocazia modificării Codului fiscal, analizând toată legislația în vigoare. Repet, vă invităm la acest proces care va începe de săptămâna viitoare și dacă cădem de comun acord asupra ultimelor propuneri, n-am nimic împotrivă.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 38.

Cine este pentru?

Împotrivă? Vă rog.

Abțineri? Vă rog. Nu sunt abțineri.

Cu 214 voturi împotrivă și 22 de voturi pentru, amendamentul a căzut.

La art.6, la poziția 39, Grupul parlamentar liberal, volumul E, poziția 919-920.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Voi face susținerea a două amendamente, pentru că nu știu dacă voi mai avea prilejul să iau cuvântul. Amândouă se referă la art.6 și sunt cuprinse în anexa E, la capitolul "Și alții", unde sunt amendamentele liberale.

Și anume, se propune introducerea unui nou articol cu următorul text: "În cursul întregului an, ordonatorii de credite pot efectua virări de credite bugetare prin derogare de la prevederile Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale, art.48 pct.1 și art.49 pct.7."

De asemenea, citesc și următorul amendament: "Alin.(2) și (3) se abrogă."

Susținem acest amendament având în vedere că în virtutea principiului autonomiei publice locale, dorim să se ridice aceste restricții care se referă la restricțiile privind virările de credite numai în trimestru III al anului bugetar.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 39, respectiv, e vorba de două amendamente de la poziția 919 și 920 din volumul E.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Vă rog. Nu sunt.

Cu 22 de voturi pentru, 216 împotrivă, nici o abținere, amendamentele au căzut.

Supun votului dumneavoastră art.6, în varianta prezentată în proiectul de buget.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc.

Cu 227 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, art.6 a fost adoptat.

Vă rog, domnule Horea Uioreanu. Pe procedură, da?

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Da. Noi am numărat a cincea oară oamenii din sală. Îmi cer scuze, domnule președinte. Probabil că e un mod diferit de a număra, dar cred că este un singur fel de a număra, se numără cei care sunt prezenți în sală, nu sunt mai mult de 180 de oameni. Nu înțeleg de unde tot adunați și puneți una peste alta de iese tot pe muchie 237 sau eu știu câte o să fie.

Deci, rugămintea mea, faceți cinstit un apel, n-are rost să ne furăm căciula. Hai să respectăm totuși regulamentele, regulile care le avem, să constatăm ceea ce e de constatat și să mergem acasă.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Sigur, o să rog pe domnii secretari să facă o numărătoare. Până atunci, trecem mai departe.

Secțiunea a 3-a. Titlul: "Dispoziții referitoare la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2009".

Cine este de acord cu titlul? Vă rog să votați. Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Mulțumesc.

Cu 141 de voturi pentru, nici o abținere, nici un vot împotrivă, titlul secțiunii a fost adoptat. Scuzați-mă, 241.

La art.7 din proiectul de lege. Nu sunt amendamente.

Supun art.7 votului dumneavoastră.

Cine este pentru art.7? Vă rog votați.

Împotrivă?

Abțineri?

220 voturi pentru, 22 împotrivă și nici o abținere, art.7 a fost votat.

Secțiunea a 4-a. Titlul secțiunii: "Dispoziții referitoare la proiecte cu finanțare din fondurile externe nerambursabile postaderare pe 2009".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 242 de voturi, titlul secțiunii a fost adoptat.

Art.8, 9 fac parte din această secțiune. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât art.8, cât și art.9.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri?

Cu 220 de voturi pentru și 22 de voturi împotrivă, nici o abținere, art.8 și 9 au fost adoptate.

Secțiunea a 5-a. Titlul: "Dispoziții referitoare la proiecte cu finanțare din fonduri nerambursabile pe 2009."

Un vot pentru titlu, vă rog.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 242 de voturi pentru, titlul Secțiunii a 5-a a fost aprobat.

Art.10, nu sunt amendamente.

Art.11, fără amendamente.

Art.12, fără amendamente.

Art.13, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră aceste articole, 10, 11, 12 și 13.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 22.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 220 de voturi pentru, 22 împotrivă, nici o abținere, articolele 10, 11, 12 și 13 au fost adoptate.

Un vot pentru Capitolul I. din Proiectul Legii bugetului de stat.

Cine este pentru Capitolul I.? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

22 de voturi împotrivă, 220 de voturi pentru, Cap. I a fost aprobat.

Capitolul II. "Responsabilități în aplicarea prezentei legi."

Titlul capitolului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot.

Abțineri?

Cu 239 de voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere, titlul capitolului a fost aprobat.

Art.14. Nu are amendamente.

Art.15, la fel. Art.16, la fel. Art.17, la fel. Art.18, la fel.

Supun votului dumneavoastră articolele 14, 15, 16, 17 și 18.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 220 de voturi pentru, 24 împotrivă, articolele 14, 15, 16, 17 și 18 au fost aprobate.

Suntem la art.19 din proiectul de buget.

Art.19. Există un amendament la amendamente respinse.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Albert Almos:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Întrucât școlile se află în patrimoniul unităților administrativ-teritoriale, nu se justifică faptul ca Ministerul Educației să facă lucrări de investiții, consolidări, reabilitări, achiziții de imobile, edificarea, construirea de campusuri școlare și asigurarea utilităților de natura investițiilor. Aceste lucrări propunem să fie scoase din art.19 și am formulat articolul fără aceste lucrări.

Propunem ca aceste sume să fie alocate direct unităților administrativ-teritoriale, prin intermediul Ministerului Educației, și dacă nu, asta dă notă de o centralizare și nu o descentralizare despre care tot discutăm, cum ar trebui să decurgă normal și de fapt nu corespunde nici autonomiei locale.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la art.19, la poziția 40. A, scuzați-mă! la art.19 avem și un amendament admis la poziția 4 din Anexa nr.1.

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis, prima dată.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 240 de voturi pentru, 2 abțineri, amendamentul la art.19 a fost admis.

Acum, supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 40, tot la art.19, amendament respins de către comisie.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Vă rog să votați. Mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 22 de voturi pentru, 218 împotrivă, amendamentul de la poziția 40 a căzut.

Pe procedură. Da. domnule secretar Popa Cornel.

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Am fost solicitați să numărăm votanții din sală, fără să se ia...I-am spus de trei ori domnului vicepreședinte că în sală sunt doar 186 de oameni. Îmi fac datoria să vă anunț de la acest microfon.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Da, vă mulțumesc.

Tot pe procedură, da? Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Domnule președinte,

Dacă nu aveți încredere în secretarii dumneavoastră, eu vă cer, și asta este a nu știu câta oară, să faceți apel nominal și să ne clarificăm.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule deputat Ioan Oltean, aveți cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Observăm că reprezentanții Partidului Național Liberal din Parlament mereu invocă lipsa de cvorum în ceea ce privește adoptarea pe articole a bugetului de stat.

M-am uitat cu foarte multă atenție în Regulamentul ședințelor comune. Nu avem o prevedere expresă în această privință.

Într-o asemenea situație, conform unei cutume parlamentare de mulți ani, ne raportăm la prevederile din regulamentele celor două Camere, Regulamentul Camerei Deputaților și Regulamentul Senatului.

Vom constata că în Regulamentul Senatului la art.121 și în Regulamentul Camerei Deputaților la art.144 se vorbește despre faptul că "adoptă legi și hotărâri în prezența majorității". Și când se spune "adoptă", mergem la o interpretare corectă, la votul final al acestei ședințe. Atunci adoptă legi, adoptă alt gen de acte normative.

În consecință, credem că suntem în cvorum, că Parlamentul poate să lucreze, și-i rugăm pe distinșii noștri colegi să nu mai obstrucționeze sub nicio formă dezbaterile, și să încerce să-și susțină în continuare amendamentele, așa cum au dorit.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat Marton Arpad, pe procedură, aveți cuvântul.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnilor vicepreședinți,

Doamnelor și domnilor,

Aș fi așteptat ca să se citească, de către colegul nostru, toate articolele care se referă la această procedură. După cum știm cu toții, până în 2000 - 2003, mi se pare, și în Camera Deputaților - și la dezbaterea pe articole trebuia să fie prezentă majoritatea deputaților. Atunci s-a introdus un articol de derogare de la această regulă, într-adevăr, pe interpretarea dată prevederilor constituționale conform căreia numai când se votează legea în întregime, atunci trebuie să fim prezenți cu toții.

La Senat nu este așa, stimați colegi. Doamnele și domnii senatori știu foarte bine că la Senat, când se votează electronic, la fiecare articol, dacă nu este cvorum, se suspendă ședința. Deci, există o altă prevedere la Senat.

Și atunci, dacă între cele două Camere este o diferență, nu se poate aplica prevederea derogatorie din una din Camere. Trebuie să luați în considerare prevederea legală, pentru că este o trimitere la lege, conform căreia trebuie să fim în prezența cvorumului, adică majoritatea din numărul de deputați și senatori.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Cezar Preda, vă rog, tot pe procedură.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Stimați colegi,

Eu nu sunt atât de vechi ca Marton Arpad în aceste regulamente, dar îmi permit și eu să spun, pentru că este pe procedură, dumneavoastră ați făcut trimitere la un Regulament al Senatului, dar în Regulamentul comun, domnule deputat, spune că acolo unde nu avem o prevedere expresă, ne ducem în Regulamentul Camerei Deputaților. Vă rog să citiți ultimul articol din Regulament, domnule deputat.

Imediat, dacă ne ducem la art.144 - și și Senatul are în art.121 - exact prevederea când și ce înseamnă a adopta o lege. Înseamnă că-i dau un vot final, iar cvorumul de ședință îl solicit la votul final, când am nevoie. Până atunci, suntem în dezbatere. Aceasta este o precizare pe procedură.

În ceea ce privește această contestație a colegilor noștri, de la prezidiu, de acolo, vreau să vă spun că n-am văzut niciodată o asemenea mișcare. La o lege au ieșit 20 de la liberali odată, au intrat iar, iar au ieșit...

Vă rog să ne spuneți, domnilor deputați și senatori, colegii noștri, dacă nu stați la ședință, că așa nu se poate, în funcție de cum vă simțiți, noi să urmărim foarte atent, și-l puneți într-o situație foarte jenantă și pe colegul dumneavoastră, domnul secretar Popa.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gabor, vă rog, procedură.

Da, domnule Marton Arpad, vă rog, dreptul la replică.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Mi s-a pomenit numele în legătură cu Regulamentul, și eu țin ca să se cunoască. Eu cunosc Regulamentul. Colegul nostru a uitat să citească ultimele patru cuvinte din art.89, și din Regulamentul Senatului, adică citiți: "Dispozițiile prezentului regulament se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaților și din Regulamentul Senatului". Acesta este art.89.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Gabor, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Cred că ceea ce începe strâmb, nu poate să se termine drept. Dacă am pornit strâmb, nerespectând Regulamentele Camerei Deputaților și Senatului, sigur că am continuat, prin neacordarea posibilității unor parlamentari să-și susțină amendamentele, pentru că la amendamentele respinse au fost trecute de-a valma tot felul de articole, de poziții, fără să se spună ale cui sunt aceste amendamente, pentru că, nu s-a acordat timpul necesar pentru studierea materialului, în aceste condiții lucrările noastre nu se pot desfășura în mod normal.

Și atunci, poziția unui grup parlamentar sau al altuia este de înțeles. Toată lumea, inclusiv Partidul Național Liberal, are interesul ca bugetul României să fie adoptat cât mai repede. Dar acest lucru trebuie să se facă într-un mod corect, respectând regulamentele și în mod democratic.

Atât timp cât asemenea cerințe vor fi respectate, puteți să fiți siguri că și Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal o să respecte legile, regulamentele și pe dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Pe procedură, domnule deputat, vă rog.

Domnul Dan Mihai Marian:

Domnilor președinți,

Nu sunt jurist de meserie, în schimb pot să vă citesc din articolul nr.22 al Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, care precizează foarte clar: "În timpul ședințelor, președinții grupurilor parlamentare pot cere președintelui ședinței comune verificarea întrunirii cvorumului.

În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, președintele suspendă ședința și arată ziua și ora de reluare a lucrărilor".

Prin urmare, nu se precizează de votul final, vă rog frumos, citiți și dumneavoastră.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnul deputat Mircea Toader, prima dată.

Bine, întâi doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnilor președinți de ședință,

Solicit colegului deputat să ne spună, după aprecierea domniei sale, prin interpretarea proprie și scoaterea din context a articolului, care este cvorumul, ca să știm despre ce vorbim! Pentru că, în acest moment, nu știm despre ce vorbim.

Deci, în regulamente se spune clar: "Cvorumul trebuie stabilit în momentul votului final". Pentru dezbateri generale, putem să purcedem la activități; cei care doresc să-și susțină amendamentele trebuie să stea în sală.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Domnul deputat Mircea Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sunt o pereche de ochelari, nu știu cine i-a lăsat aici. Îi punem pe margine. Cred că voia să citească alt amendament. (Râsete.)

Am observat tot felul de intervenții: ba, că nu sunt în ordine amendamentele, ba, că nu sunt scrise, le am pe aici; sunt toate scrise, cu nume cu tot, iar încercarea de a stabili ce înseamnă cvorum la un vot de dezbatere este foarte clar. Numai la un vot final, atunci este nevoie de cvorum, cât se poate de clar. Și până acum, așa am procedat. În legislatura trecută, când conducea domnul Bogdan Olteanu, n-am auzit niciodată o problemă din aceasta.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Erdei, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulțumesc mult.

Pentru doamna Aura Vasile, am găsit răspunsul cu trei rânduri mai sus, art.21 alin.(3), care sună în felul următor: "Președintele care conduce ședința comună este obligat să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal și să anunțe ordinea de zi".

Dacă ne uităm în stenogramă, la începutul acestei ședințe domnul președinte a anunțat un cvorum legal, când a anunțat și ordinea de zi.

Prin urmare, acesta este cvorumul legal.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule deputat, am anunțat prezența, dacă țineți minte, și am spus că suntem în cvorum.

Sigur, au fost prezenți atunci 431 de senatori și deputați.

Deci, eram în cvorum. Vă rog, 431 de parlamentari nu înseamnă cvorum, este mult peste cvorum. Vă rog frumos, asta am anunțat.

Domnul Alexandru Pereș:

Doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnilor președinți,

Vreau să-i spun colegului nostru că este cutuma, și scrie și în Regulament, iar ceea ce dumneavoastră ați prezentat este prezența conform listelor de înscriere a parlamentarilor la ședința de lucru, și ea nu constituie cvorum, în noțiunea și accepțiunea filozofiei pe care colegii de la PNL au solicitat-o.

Deci, spun încă o dată: cvorumul pentru legea organică sau legea ordinară se aplică doar în momentul votului final.

În caz contrar, domnilor președinți, vă rog să continuăm ședința, pentru că îndeplinim criteriile regulamentelor ședințelor comune.

Domnul Alexandru Pereș:

Voi da cuvântul la câte un reprezentant din grupurile parlamentare.

Domnule deputat Erdei, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Domnule președinte de ședință,

Se duce discuția asupra sintagmei "cvorum legal". Încă o dată subliniez, această sintagmă apare în art.22 alin.(2): "În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, președintele suspendă ședința și arată ziua și ora de reluare a lucrărilor".

Deci, căutăm definirea cvorumului legal, iar cvorumul legal este dat de președintele care conduce ședința comună și care este obligat să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal.

A precizat domnul președinte?

Dacă n-a precizat, a greșit.

Dacă a precizat, putem afla care a fost cvorumul legal și se anunță ordinea de zi.

Nu știu, eu sunt de la UDMR și nu înțeleg bine românește. Nu mă exprim foarte bine, dar vă rog frumos, cvorumul legal este cvorum legal.

Domnul Alexandru Pereș:

Urmează Partidul Național Liberal.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Stimați colegi,

Și aș vrea să mă adresez acum și antevorbitorului. Eu consider că dumneavoastră cunoașteți destul de bine limba română. Se pare că două treimi din cei prezenți în această sală nu cunosc limba română.

Nu știu cum să interpretăm.

Domnule președinte,

Acest Regulament este facultativ sau este în funcție de "mahmureala" de peste zi, pentru că, dacă aici vedem că scrie, după părerea mea, negru pe alb, că este vorba cum că președintele trebuie să precizeze dacă este întrunit cvorumul, și dumneavoastră l-ați precizat sau nu.

Dacă nu l-ați precizat la începutul ședinței, probabil că de emoție, și ați uitat, și n-ați apucat să faceți acest lucru.

Dacă l-ați făcut, solicităm și noi să ni se spună. Dacă l-ați făcut, haideți să apelăm la memoria scrisă de aici, de lângă noi, să vedem dacă ați făcut acest lucru și să vă întrebăm: de ce l-ați făcut? Dacă nu l-ați făcut, v-am întrebat, sigur, cu drag, de ce n-ați făcut acest lucru? Evident, probabil, în necunoștință de cauză.

Vă rog frumos să constatați că legea nu se discută. Este un regulament. Nu mai vorbim nici măcar de cutume. Așa cum ați desconsiderat posibilitatea parlamentarilor liberali de a-și susține amendamentele, probabil că veți trece și în continuare la desconsiderarea acestui regulament, care probabil, pentru prima oară de când există, este desființat, pur și simplu, printr-o simplă voință a dumneavoastră.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule deputat, îmi cer scuze, dar știu mai bine ce am spus. Sigur, am anunțat prezența în sală a deputaților și senatorilor, și am spus: cvorumul este îndeplinit, cvorumul de ședință.

Domnul deputat Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Îngăduiți-mi în câteva cuvinte, domnilor colegi...

Domnule președinte,

Vă rog să-mi asigurați posibilitatea de a-mi exprima un punct de vedere.

Domnul Alexandru Pereș:

V-aș ruga să fie liniște în sală.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

S-a făcut aici trimitere la Regulamentul ședințelor comune, care se completează cu cele două regulamente. S-a arătat că cele două regulamente sunt contradictorii în ceea ce privește cvorumul de ședință.

În situația aceasta, recurgem la norma constituțională, pentru că aceasta nu mai poate fi deja comentată de către nimeni. Iar în art.67 din Constituție, se spune: "Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni în prezența majorității membrilor".

Am aici, domnule profesor, "Constituția României- comentariu pe articole", a domnului profesor Ioan Muraru, un constituționalist care nu poate fi comentat și contestat, care spune următorul lucru. N-am să citesc decât partea care este într-adevăr interesantă.

"În practica parlamentară, ca de altfel și în regulamentele parlamentare, s-a stabilit regula potrivit căreia cvorumul trebuie îndeplinit doar cu ocazia votului final asupra unui proiect de lege sau unei probleme supuse deliberării parlamentare."

În consecință, este o interpretare, domnilor colegi, așa cum și dumneavoastră interpretați, este interpretarea unui specialist, care în opinia mea nu poate fi pusă la îndoială, sub nicio formă.

Ca atare, cvorumul de ședință, dacă chiar vrem să-l știm cu toții, este jumătate din prezenți. Acesta este cvorumul de ședință la dezbaterea pe articole, și nu un alt cvorum.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Oprim discuția pe procedură aici. Suntem în sală 238 de colegi, mi se comunică de la secretariat.

Continuăm lucrările.

La art.19.

Suntem în sală 238 de colegi.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

Ultimul vorbitor, domnul Stanciu.

Haideți, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor,

Vă anunț că nu m-a votat nimeni din această sală și sunt dator, pentru cei care m-au votat, să cer respectarea procedurilor.

Țineți minte ce vă spune Anghel Stanciu. Va veni ziua în care, cei care astăzi cer nerespectarea Regulamentului, să vă ceară de la acest microfon respectarea Regulamentului.

Domnule președinte de ședință,

Se precizează foarte clar că în problemele de regulament, ca și la replică, se dă cuvântul în orice moment. Este Regulamentul ședințelor comune.

A doua chestiune: la Secțiunea privind bugetul, se precizează următorul lucru, în art.51: "Amendamentele și articolele sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune".

Deci, vă repet: suntem la Capitolul II "Proceduri speciale" - Secțiunea 1-a, "Aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat" - art.51, care spune clar ceea ce trebuia demonstrat. Și, dacă mă lăsați, domnule președinte, se termina discuția într-un minut.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Pe procedură?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Domnule președinte,

Vă rugăm să ne precizați care este cvorumul de ședință, așa cum l-ați anunțat la începutul ședinței, pentru că domnul Oltean ne-a pus într-o dilemă fantastică. Adică, cvorumul de ședință este jumătate din cei prezenți, parcă așa s-a exprimat. Probabil că o fi citit din cărți și așa o fi găsit acolo.

Deci, domnule președinte, care este cvorumul de ședință? Dacă puteți să ne spuneți în acest moment. Și, după aceea, aș putea să continui, dar articolul acesta nr.52, la care a făcut referire domnul Stanciu, spune foarte corect, într-adevăr: "Amendamentele și articolele sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi...", dar în condițiile în care există cvorum în sală. Pentru că, dacă nu există cvorum în sală, atunci, sigur, putem adopta articole de buget cu 3 la 2, și sigur că da, iată că avem și o majoritate.

Deci, este mai mult decât limpede, pentru că atât timp cât dumneavoastră trebuie să anunțați, la început de ședință, dacă există cvorum sau nu, pentru că dacă nu există cvorum atunci nu se poate ține ședința, vă rugăm să ne spuneți care este cvorumul pentru această ședință.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Tot pe procedură, domnule deputat Bogdan Olteanu, vă rog.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Doamnă prim-ministru Grațiela Iordache,

Stimați colegi,

Sigur că nu mă voi înclina în fața operei de precedent creată astăzi, când aflăm cu toții, cu uimire, că în ședința Camerelor reunite nu trebuie cvorum pentru orice discuție.

Probabil, 17 ani, parlamentarii României, aleși de poporul român, n-au știut să citească Regulamentul. Astăzi, știm, în sfârșit, să-l citim.

Dar vă pun o singură întrebare, stimați domni președinți, dacă nu este necesar cvorumul în sală, dacă se poate discuta cu orice prezență, de ce mai terorizați lumea de pe hol, punând soneria aceea să sune în disperare, că n-aveți nevoie să vă aduceți oameni în sală, că nu se numără nimic la cvorum. Lăsați oamenii să stea pe hol, și votăm atâția câți suntem în sală!

Domnul Alexandru Pereș:

Ca să vă aducem pe dumneavoastră, domnule Bogdan Olteanu.

Deci, în acest moment suntem în sală 237 de deputați și senatori.

Continuăm lucrările. Suntem la poziția nr.41 din amendamente respinse.

Dacă se susține amendamentul? Nu. Mulțumesc.

Poziția nr.42 - tot art.19 - Grupul parlamentar al PNL, volumul E, pozițiile 19 - 21.

Se susține? Nu. Mulțumesc.

Da, poftiți vă rog, domnule Uioreanu, aveți microfonul.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Acum, că am scăpat de dilema cu prezența, deci la amendament, la art.19, în bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, la Capitolul "Învățământ" sunt prevăzute, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, sume pentru achiziționarea de mijloace de transport pentru transportul elevilor din mediul rural, dotarea cu mobilier școlar, înființarea și modernizarea unor școli de artă și meserii, dotarea bibliotecilor școlare cu cărți și material didactic, dotarea laboratoarelor școlare, reforma educației timpurii, precum și alte dotări specifice învățământului.

Întrucât școlile sunt în patrimoniul unităților administrativ-teritoriale, nu se justifică ca Ministerul Educației să facă lucrări de investiții, consolidări-reabilitări, achiziții de imobile, reparații capitale, edificarea și construirea de campusuri școlare, asigurarea unităților de natură investițională.

Este amendamentul grupului nostru parlamentar și vă rugăm să-l supuneți la vot.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.42.

Cine este pentru? 12 voturi pentru.

Împotrivă? 226 de voturi.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 12 voturi pentru și 226 voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Art.20.

Nu are amendament.

Supun votului dumneavoastră art.20.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 44 de voturi împotrivă și 98 voturi pentru, art.20 a fost votat.

Capitolul II - în integralitatea sa.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri, vă rog? Nu sunt.

Cu 44 de voturi împotrivă și 198 de voturi pentru, Capitolul II a fost votat.

Capitolul III - "Dispoziții finale."

Titlul capitolului, vă rog.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 238 de voturi pentru, titlul capitolului a fost votat.

Art.21.

Nu are amendamente.

Supun votului dumneavoastră art.21.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Cu 44 de voturi împotrivă, 198 de voturi pentru și nicio abținere, art.21 a fost votat.

La art.22 avem un amendament admis.

Amendamentul admis de la poz.3.

Cine este pentru acest amendament admis? Vă rog să votați.

Cine este împotrivă?

Abțineri, vă rog?

Cu 213 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 22 de abțineri, acest amendament a fost votat.

Vă rog. Domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Stimați colegi,

Eu m-am abținut la acest vot și v-aș ruga, totuși, să numărați mai atent voturile pentru și abțineri, chiar dacă suntem mai puțini. Eu sunt unul care din când în când mai interpretez textele de lege și regulament, și după conținut îmi pun întrebarea: oare, de ce trebuie să anunțați dacă este întrunit cvorumul de lucru înaintea ședinței, și nu la începutul votului final, dacă nu avem nevoie de acest anunț.

O altă problemă. În cazul menținerii..., deci votului meu de abținere îl pot motiva din următorul motiv, cel puțin pentru mine, în neconcordanță.

La poz.43, amendamente respinse, apare același amendament. Este adevărat că scrie admis, dar mai exista și un alt amendament, în care s-a scris că este admis, și dumneavoastră ați zis că este respins, dacă este la respinse. Și acesta se află la amendamente respinse. Nu mai știu dacă este la admise sau respinse.

Ca atare, m-am abținut.

Și încă o dată: acest amendament pe care tocmai l-ați votat, era la poz.3 și l-ați votat după votul dat pe poz.4, ca să argumentez ce bine este redactat și să felicit comisia pentru acest raport.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

La poz.43, amendamente respinse.

Dacă se susține amendamentul? Nu. Vă mulțumesc.

Art.23, 24 și 25 nu au amendamente.

Supun votului dumneavoastră art.23, 24, 25.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Cu 202 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, nicio abținere, art.23, 24, 25 au fost votate.

Art.26.

Avem un amendament admis.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.5 din amendamente admise, art.26.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 200 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, art.26 a fost amendat, așa cum ne propune comisia reunită de buget-finanțe.

La poz.44, avem un art.261.

Dacă se susține? Nu. Vă mulțumesc.

Poz.45 din amendamente respinse.

Dacă se susține? Este? Vă rog. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Olosz Gergely:

Mulțumesc.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Permiteți-mi să vă citesc acest amendament, dat fiind faptul că în comisiile reunite n-am avut posibilitatea să discutăm pe articole, fiindcă nu ne-a permis timpul, și acest articol nou vine să sprijine Ministerul Transporturilor.

Vă citesc articolul și pe urmă rămâne la latitudinea dumneavoastră să-l votați sau să-l respingeți: "Se mandatează Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru ca în numele statului, în calitatea de acționar unic al Companiei Naționale de Căi Ferate, să facă demersurile pentru majorarea capitalului social al acesteia."

Știți foarte bine cu toții că CFR-ul înregistrează datorii istorice și este un sprijin pentru a salva această companie de la faliment. Acum, dumneavoastră guvernați, supun atenției acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz. 45.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

Cu 204 voturi împotrivă, 34 de voturi pentru, amendamentul a căzut.

Poz. 46. Este o eroare materială, ni se comunică.

Am terminat.

Supun votului dumneavoastră Capitolul III în integralitatea sa.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

Cu 205 voturi pentru și 33 de voturi împotrivă, Capitolul III a fost adoptat.

Art. 27 o să-l votăm după ce votăm anexele de la 1 la 10, care fac parte integrantă din prezenta lege.

Trecem la dezbaterea pe anexe.

Anexa nr.1, dacă sunt amendamente? "Bugetul de stat pe anii 2007-2009 - sinteza". Vă rog.

Poz.49. Inițiatorul nu este prezent. Mulțumesc.

Poz.51? Inițiator? Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 52? Vă rog, mai repede, domnule deputat; Poz.51 este a dumneavoastră, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Domnule președinte,

Nu s-a votat sau s-a trecut peste 47 și 48. Ar trebui să le pomeniți. Ați întrebat de 49, nu de 47 și 49.

Domnul Alexandru Pereș:

Puțină atenție, vă rog, și din partea dumneavoastră.

La poz. 51, vă rog? Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 52 din amendamente respinse. O susține cineva? Nu. Mulțumesc.

Poz. 53 din Anexa nr. 1, dacă se susține? Nu. Mulțumesc.

Poz. 54 din Anexa nr. 1? Mulțumesc.

Poz. 55 din Anexa nr.1? Nu.

Poz. 56 din Anexa nr. 1? Nu.

Poz. 57 din Anexa nr. 1? Mulțumesc.

Poz. 58 din Anexa nr. 1?

Poz. 59 din amendamente respinse, Anexa nr. 1? Nu.

Poz. 60 din Anexa nr. 1, amendamente respinse? Nu.

Poz. 61? Nu. Mulțumesc.

Poz. 62 din Anexa nr.1?

Poftiți, aveți cuvântul, domnule deputat Uioreanu.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La Anexa nr. 1, "Bugetul de stat pe anii 2007-2009 - sinteza" (n-am înțeles de ce 2007-2009 - mă rog), la Ordonanța nr.7, ordonanță dată în 2006, care se referă la infrastructura rurală și terenuri de sport, se propune alocarea unei sume pentru județul Călărași - este Ordonanța 7 adoptată în Parlamentul României - se propune alocarea unei sume prevăzute pentru județul Călărași pentru obiectivul "amenajare bază sportivă comuna Ciocănești", cu suma de 500 de mii de lei.

Inexistența unor baze sportive în aceste localități - în localitățile respective - creează imposibilitatea de a avea tineretul de acolo, elevii, competiții școlare, concursuri și alte activități sportive, care, vă dați seama, sunt un impediment, în special în zona rurală.

Răspunsul pe care l-am primit la acest amendament, răspunsul la respingerea acestui amendament mi se pare absolut incredibil. Se propune respingerea amendamentului, întrucât suma totală prevăzută în proiect se va repartiza în cursul anului - nu spune care - pe județe și proiecte eligibile prin hotărâre de Guvern.

Deci, cu alte cuvinte, discutăm pe criterii politice, pentru că dacă un parlamentar din județul Călărași, din colegiul în care se află această comună identifică o asemenea problemă, cum sunt multe probleme în amendamente, pe care n-ați vrut să le discutați, dumneavoastră propuneți sau cine spune motivația respingerii propune să fie repartizată de către Guvern pe niște criterii pe care noi încă nu le cunoaștem.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră poz. 62 din amendamentele respinse.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 205 voturi împotrivă, 37 de voturi pentru, nicio abținere, amendamentul a căzut.

Poz. 63. Dacă se susține, vă rog, domnul deputat Uioreanu.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

La poz. 63 există tot un amendament, în același spirit. Este vorba din nou de Ordonanța nr. 7.

Dacă faceți liniște, domnule președinte, să pot expune amendamentul, care eu cred că este de importanță pentru cei care sunt în zona aceea.

Deci, tot legat de Ordonanța nr.7, se propune suplimentarea sumei pentru obiective "baze sportive", tot în județul Călărași, în localitatea Lehliu Gară, sat Răzvani, cu suma de 73,5 milioane de lei. Și aici, sigur, există motivația amendamentului, nu mai citesc, v-am citit-o la amendamentul trecut, nu vreau s-o mai repet, motivația pentru care s-a făcut acest amendament, și motivația aceeași, motivație ca și respingere, în care ne împinge spre exact aceeași hotărâre de Guvern care împarte bani pe criterii politice.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz. 63.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt. Mulțumesc.

Cu 37 de voturi pentru, 205 voturi împotrivă, nicio abținere, amendamentul a căzut.

Poz. 64. Vă rog, domnul Uioreanu.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Domnule președinte,

mulțumesc pentru faptul că-mi permiteți totuși să ne prezentăm amendamentul. Este un gest democratic.

Tot pentru Anexa nr. 1, la "Bugetul de stat pentru anii 2007-2009 - sinteza", tot pe Ordonanța nr.7, se pare că se referă și sigur se referă la suplimentarea unor sume pentru obiectivul "construire sală de sport Răzvani, județul Călărași, în localitatea Lehliu Gară". Suma este de 110 mii lei și eu cred că ar trebui să facem un gest responsabil. Eu iau amendamentele la rând, nu eu le-am redactat. Ar trebui să facem un gest responsabil, să arătăm cetățenilor din acele localități că Parlamentul României, Puterea în sine, este alături de ei, și să votăm acest amendament.

Eu vă rog, dragi colegi, să susțineți acest amendament. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz. 64.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Abțineri, vă rog? Abțineri nu sunt.

Deci cu 38 de voturi pentru, 204 voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Poz. 65 din anexa cu amendamente respinse. Se susține?

Vă rog, domnule Uioreanu.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Amendamentul de la Anexa nr. 1 tot pe "bugetul de stat pentru anii 2007-2009 - sinteza".

Se propune suplimentarea sumei pentru obiectivul "amenajare bază sportivă județul Călărași, comuna Alexandru Odobescu" cu suma de 993,85 mii lei.

Vă rog să susțineți acest amendament. Dacă doriți, pot să vă comunic și motivația acestui amendament, dar se pare că acea zonă are nevoie de aceste investiții și eu de aceea vă rog să mă susțineți și bănuiesc că în această sală sunt parlamentari din județul Călărași, care vor susține și ei, indiferent că sunt la Putere, vor susține și ei acest amendament.

Eu le mulțumesc anticipat.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz. 65.

Cine este pentru?

Împotrivă? Vă rog. Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 39 de voturi pentru, 204 voturi împotrivă, nicio abținere, amendamentul a căzut.

Poz. 66 din amendamente respinse. Dacă se susține? Poftiți, domnule deputat Motreanu.

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o propunere foarte importantă și vreau să specific încă de la început că există o mare așteptare a locuitorilor din acea comună. Comuna se numește Independența și, ceea ce este foarte important și poate ar conta pentru dumneavoastră, este un primar independent, deci nu este un primar al Partidului Național Liberal, așa că poate vă veți gândi să votați. Oamenii sunt foarte implicați în activitatea sportivă și de aceea cred că avem nevoie de o bază sportivă. Au o echipă în Divizia județeană, pare-mi-se că sunt pe primul loc, dacă nu mă-nșel și cred că trebuie să susținem...

Voce din sală:

Cum se numește echipa?

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Echipa se numește... este foarte bună și este pe primul loc.

De aceea, vă propun suplimentarea sumei pentru obiectivul "modernizare bază sportivă județul Călărași, comuna Independența" cu suma de 65 de mii de lei. V-am spus că este vorba despre echipa de fotbal, este vorba despre o comună unde cetățenii sunt dornici să facă sport și este foarte bine, pentru că știți foarte bine, la fel ca și mine, că în mediul rural nu sunt foarte multe oportunități pentru tineri și cred că, din acest motiv, e important să susținem acest amendament.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat Motreanu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la poz. 66.

Cine este pentru?

Împotrivă, vă rog? Vă rog să votați. Mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Cu 37 de voturi pentru, o abținere și 204 voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Poz. 67 dacă se susține? Nu. Mulțumesc.

Poz. 68 din amendamente respinse? Nu.

Poz. 69? Nu. Mulțumesc.

Poz. 70? Nu. Mulțumesc.

Poz. 71 din... scuzați, am trecut deja la Anexa nr. 2.

O voce din sală:

Să rămână deschisă Anexa nr.1.

Domnul Alexandru Pereș:

Anexa nr. 1 rămâne anexă deschisă, vom da votul final după discutarea Anexelor nr. 2 și 3.

Trecem la Anexa nr. 2, la poz. 71. Dacă susține cineva amendamentul? Nu. Mulțumesc.

Scuzați-mă, poftiți, aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să vă supun atenției acest amendament, care are drept scop diminuarea sumelor alocate pentru administrația centrală a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

În condițiile în care, din banii contribuabililor, respectiv și ai dumneavoastră, 500 de milioane de lei se duc în altă parte decât pe servicii de sănătate, inclusiv la administrația centrală, pentru a acoperi cheltuieli nejustificate, vă rog să votați acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Suntem la poz. 71, amendamente respinse.

Cine este pentru aprobarea acestui amendament? Vă rog să votați.

Împotrivă?

Abțineri, vă rog?

Cu 35 de voturi pentru, 215 voturi împotrivă, nicio abținere, amendamentul a căzut.

Poz. 72 din Anexa nr. 2. Dacă se susține amendamentul? Nu. Mulțumesc.

Poz. 73? Mulțumesc.

Poz. 74? Mulțumesc.

Poz. 75? Mulțumesc.

Poz. 76? Nu. Mulțumesc.

Poz. 77 din amendamente respinse dacă se susține? Nu. Mulțumesc.

Poz. 78 din amendamente respinse. Nu. Mulțumesc.

Poz. 79 tot Anexa nr. 2. Nu se susține.

Poz. 80 din amendamente respinse. Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 81 din amendamente respinse. Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 82 din amendamente respinse. Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 83 din amendamente respinse. Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 84 din amendamente respinse. Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 85 din amendamente respinse. Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 86 din amendamente respinse. Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 87 din amendamente respinse.

Vă rog, domnule deputat Gabor, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La Anexa nr. 2 - "sinteza cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe..."

Domnul Alexandru Pereș:

Mai tare, că nu se aude, domnule deputat, vă rog.

Domnul Gheorghe Gabor:

"...titluri de cheltuieli, articole și alineate, după caz, pe anii 2007-2009", eu am propus suplimentarea sumei pentru anul 2009 la Grupa 51. art. 02 alin.(21) Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru realizarea obiectivelor de investiții în turism, poziția 8 județul Brașov pentru obiectivul "dezvoltare culturală, turistică și economică a Cetății Făgărașului" cu suma de 80 de milioane de lei.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cetatea Făgărașului este una dintre cele mai importante cetăți medievale din sud-estul Europei. Ultimele lucrări de investiții la această cetate s-au făcut în anul 1975. Ea se găsește la baza unui triunghi turistic care este înscris între municipiile Brașov-Sibiu - aceasta fiind baza triunghiului și se continuă pe o altă linie Rupea, Sighișoara, cetățile săsești din partea sud-estică a Ardealului.

Cred eu că Cetatea Făgărașului merită să primească această sumă de la bugetul de stat. Ea va duce la o dezvoltare turistică care va aduce bani la bugetul de stat și va duce, în același timp, și la o dezvoltare culturală de care poate să beneficieze Ministerul Culturii.

De aceea, aștept cu încredere votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la poz. 87.

Cine este pentru?

Împotrivă, vă rog?

Abțineri, dacă sunt? Nu.

Cu 40 de voturi pentru, 201 voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Poz. 88 din amendamente respinse, dacă se susține? Nu. Mulțumesc.

Poz. 89? Nu. Mulțumesc.

Poz. 90? Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 91? Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 92? Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 93? Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 94? Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 95? Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 96? Nu se susține.

Poz. 97? Nu se susține.

Poz. 98? Nu se susține.

Poz. 99? Nu se susține.

Poz. 100 din amendamente respinse, Anexa nr.2? Nu se susține.

Poz. 101? Nu se susține. Mulțumesc.

Mulțumesc, am încheiat Anexa nr.2. Pe Anexa nr.2 vom da votul după discutarea Anexei nr.3.

Trecem la Anexa nr.3/01 Administrația Prezidențială.

Îmi cer scuze, numai un moment, doamna deputat. (Consultări la prezidiu.)

Vă rog, haideți, susțineți amendamentul, vă rog frumos.

Doamna Adriana Diana Tușa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este vorba de un amendament care, chiar dacă este trecut pe pag. 13, sper să nu aibă ghinion.

Pentru cine nu cunoaște, este vorba de amendamentul din Anexa nr.2, Cap. 5001, Grupa 51, art. 01 alin. (38). Mai precis, se propune alocarea sumei de 950 de mii de lei pentru construirea Centrului de Îngrijire Bătrâni, din comuna Grădiștea, județul Brăila.

După cum bine știți, centrele de asistență socială pentru îngrijire bătrâni nu sunt solicitate din pur moft, ci pur și simplu pentru că este nevoie de aceste centre.

Pe de altă parte, vă rog frumos să vă gândiți la toți acei bătrâni care și-au pus speranța în domniile voastre, gândiți-vă că nu este o sumă mare, este vorba de 950 de mii de lei, drept pentru care, inclusiv pe parlamentarii de Brăila, atât de la PSD, cât și de la PD-L, îi rog să mă susțină cu acest amendament și să voteze.

Mulțumesc mult.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Tot pe acest amendament? Vă rog, doamna deputat Cristina Pocora, aveți cuvântul.

Doamna Cristina Ancuța Pocora:

Stimați colegi,

Tot pe Anexa C, fac un apel la dumneavoastră, pentru că știu că fiecare aveți în județ blocuri care pun în pericol siguranța cetățenilor. Amendamentul meu se referă la patru blocuri din municipiul Fetești, adevărate ghetouri care stau să se prăbușească.

Anul trecut, am reușit transferul blocului BN4 de la Ministerul Apărării la Consiliul Local Fetești. Acest bloc este într-un stadiu foarte avansat și mai este nevoie de o sumă aproape modică pentru a fi finalizate aceste blocuri și pentru a fi mutați cetățenii din cele patru ghetouri.

De aceea, vă rog să susțineți amendamentul pentru alocarea sumei de 500 mii roni pentru construirea de locuințe sociale în Municipiul Fetești.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz. 102.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă, vă rog?

Abțineri? Nu sunt.

Cu 38 de voturi pentru, 201 voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Trecem la Anexa nr.3.

Tot pe Anexa nr.2? La ce poziție, vă rog?

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Cred că s-a făcut așa din grabă sau, mă rog, din amestecul acesta de hârtii care ne-au fost prezentate... Să știți că am făcut tot efortul astăzi să fim atenți și să încercăm să ne regăsim amendamentele în frunzișul acesta care ne-a fost prezentat.

Sigur, dumneavoastră văd că nu aveți aceeași problemă, pentru că oricum n-aveți nimic pe masă, nicio hârtie, niciun amendament, că nu vă interesează. Înțeleg că v-ați retras și nu vă mai susțineți nici măcar amendamentele proprii, dar asta este altă problemă.

Aici, la anexele respective, mai avem la pct. 9, pct. 10, la pct.c) exact la ce am fost mai devreme. La Anexa nr.2 și vă spun despre ce este vorba. Este vorba de construcția unui centru de zi pentru copiii defavorizați din comuna Alexandru Ioan Cuza, din Iași, este vorba de un centru de îngrijire bătrâni din comuna Grădiștea, județul Brăila, de asemenea, un bloc de locuințe sociale în Sălaj. Deci, toate aceste puncte au fost sărite și ar trebui să fie susținute. Este intervenția pe care am făcut-o și mai am o intervenție pe procedură.

Domnule președinte, dacă tot a fost vorba că nu este important cvorumul și, în mod evident, în sală numărul celor prezenți a scăzut foarte mult de la ultima discuție, vă rog frumos, haideți să scădem totalul voturilor celor prezenți, undeva de la 239 până la 242 - ați tot variat această numărătoare -, hai să încercăm să ieșim măcar la un 230, la un 200, ceva de genul acesta, dacă tot nu este important cvorumul. Dar, dacă este important, haideți să numărăm mai bine, poate nu sunt chiar 237.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

N-am înțeles, totuși, a fost tot amendamentul 102, pe care l-am votat. Doreați doar să susțineți un punct de vedere.

La poz. 103 din amendamente...

Domnul Márton Árpád, da? La 103? Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Vă spun încă o dată, pe mine m-a surprins. Așa ceva, încă o dată vă spun, n-am mai întâlnit niciodată în Camera Deputaților. Mă rog, este problema colegilor liberali că pachetul lor de amendamente a fost pus separat și se numără... un număr de la un punct. Dar, o astfel de batjocură la adresa unei comisii, în Parlamentul României, n-am mai văzut.

Și permiteți-mi să citesc acest punct, 102: " Comisiile pentru Administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului." Volumul C, poz. 7 - 23. Adică un număr de amendamente votate de o comisie specială reîntrunită, o comisie permanentă reîntrunită a celor două Camere, de la 7 până la 23 să se voteze cu un singur vot.

O astfel de batjocură eu n-am mai întâlnit. Vă rog să mă scuzați.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Trecem mai departe, anexa... Vă rog, domnule deputat Bogdan Olteanu, aveți cuvântul și mă scuzați că nu v-am observat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu îmi cer scuze, că sunt probabil mai puțin vizibil datorită orei.

Revenim, totuși, la solicitarea de a discuta amendamentele de la pct. 102. Dorim să le susținem, să le argumentăm. Suntem convinși că o parte dintre ele vă vor convinge.

Deci, rugămintea este acele 15 amendamente, care, dintr-o eroare, dată fiind oboseala comisiei, dat fiind stresul, presiunea la care comisia era supusă pentru a lucra într-un asemenea ritm, nu s-au tras linioarele despărțitoare dintre amendamente și nu s-au pus numere de ordine. Dar nu există, bineînțeles, posibilitatea ca mai multe amendamente să fie la aceeași poziție dintr-un raport.

Deci, rugămintea este să le luăm pe rând, le discutăm, le supunem la vot și sunt convins că o bună parte dintre ele vor fi și susținute. Deci, rugămintea este, haideți să discutăm totuși și poz.102, că nu l-am discutat.

Domnul Alexandru Pereș:

L-am discutat, domnule deputat, și am dat și vot pe art. 102. Îmi pare rău. Am votat, domnule deputat, credeți-mă.

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte,

Iertați-mă, la 102 s-au și susținut două dintre amendamente, iar la celelalte n-ați mai dat posibilitatea... colegul Uioreanu era cu mâna ridicată, dorea să susțină celelalte amendamente, care, repet, dintr-o greșeală pentru care nu acuzăm, comisia era foarte obosită.

Comisiile pentru buget, finanțe nu au fost departajate. Dar, sigur, putem să nu le discutăm, dar suntem deja într-o încălcare a procedurii, care este de natură să încalce constituționalitatea adoptării acestei legi.

Nu cred că asta ne dorim. Vreți să terminăm cu o oră mai devreme și să se adopte bugetul cu două săptămâni mai târziu la Curte? Haideți să muncim. Noi suntem dispuși să stăm până la 1,00 în loc de ora 24,00, dacă vă temeți că poz.102 prelungește foarte mult dezbaterile, și haideți să le discutăm pe toate cu multă hărnicie. (Aplauze și râsete.)

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule deputat, îmi pare rău, probabil că reacția dumneavoastră, din bănci, a fost mai întârziată. Eu am cerut, dar nu s-a mai înscris nimeni. Am supus poz. 102 la vot.

 

Domnul Horea Dorin Uioreanu (din bancă):

Un singur punct susținut.

Domnul Alexandru Pereș:

Trecem la... nu pot, am votat poz. 102. Credeți-mă, acum, ați văzut că v-am dat cuvântul când ați ridicat mâna, nu-i nicio problemă, dar, vă rog, credeți-mă, încălcăm cutuma.

Vă rog.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Aveți dreptate, sigur. Renunț la aceste amendamente, dar totuși nu renunțăm la ce propuneri a făcut domnul Bogdan Olteanu. Sigur, volumul este mare, n-are rost să stăm nu știu câte zile. Propun și Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal propune să stăm până la ora 1,00, să prelungim cu o oră timpul adecvat.

V-aș ruga să supuneți la vot. Mulțumesc.

Sigur că, dacă sunt și alte propuneri constructive, le așteptăm și chiar le acceptăm.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Grupurile parlamentare ale PSD propun să rămânem până terminăm, domnule președinte. (Aplauze.)

Voci din sală:

Să repetăm cvorumul!

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Eu vă propun să continuăm. Suntem doar la ora 10,25, probabil că ar fi bine să respectăm programul de lucru pe care ni l-am fixat atunci când am deschis ședința.

Trecem mai departe, la poz. 103, Anexa nr.3/01, Administrația Prezidențială, un amendament al Grupului parlamentar al PNL, poz. 742.

Aveți cuvântul, domnule deputat Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Iertați-mă că am venit atât de repede.

La Anexa nr.3/01, Administrația Prezidențială, propunem diminuarea bugetului Administrației Prezidențiale de la 48.817.000, propunerile pentru 2009, până la execuția preliminată în 2008, adică atât cât a fost în stare să cheltuiască cu toate eforturile făcute, respectiv 33.297.000, o sumă extrem de generoasă, cu mult mai mare decât cea oferită pentru bătrânii din multe cartiere ale României, pentru construirea de aziluri, pentru construirea de grădinițe sau cumpărarea de grădinițe, care au fost toate refuzate prin amendamentele pe care nu le-ați susținut în aceste zile.

Noi nu considerăm că se justifică creșterea bugetului Administrației Prezidențiale cu 46,61 % în anul care urmează. Este o creștere extrem de mare, poate cea mai mare, sigur, cu excepția creșterii care iese din orice fel de calcul, din orice fel de normalitate și din orice fel de rațiune, a Ministerului Turismului, dar Ministerul Turismului este mai presus de Administrația Prezidențială și îmi cer scuze, nu credem...

O voce din sală:

Deasupra!

Domnul Bogdan Olteanu:

Mă iertați, nu, este mai presus Ministerul Turismului și nu îndrăznesc...

Știu, stimați colegi, că de Administrația Prezidențială parcă mai pot să zic ceva, dar Ministerul Turismului ne stă foarte tare în gât. Nu-i niciun fel de problemă, sunt foarte importante cele 400 de milioane de euro de la Ministerul Turismului, care n-au avut timp să ajungă nici la pensionari și nici la profesori. Le veți vota.

Revin. Este criză economică, este buget de austeritate. Ordonatorii principali de credite suferă, Ministerul Agriculturii, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Administrația Locală nu au bani.

O voce din sală:

Iubire de moșie!

Domnul Bogdan Olteanu:

Iubire de moșie au! Și îmi doresc ca și Administrația Prezidențială, domnule coleg, să arate aceeași iubire de moșie. Să arate același spirit de sacrificiu. Să-i roage pe domnii Liiceanu și Patapievici să renunțe le avionul prezidențial când se duc la Neptun. Poate merg pe banii lor. Fără îndoială i l-a lăsat lui Nica.

De aceea, să ne mulțumim la nivelul execuției preliminate. Să ne mulțumim la nivelul cheltuielilor din 2008. Insist, insist... Și să încercăm să deturnăm acest surplus către scopuri mai bune.

Iată, punctul de pensie n-a ajuns la 45 %, dar se poate să ajungă dacă Administrația Prezidențială face un mic efort.

Iată, salariile profesorilor n-au crescut cu 50 %, dar o rază de speranță li se arată, poate Administrația Prezidențială renunță la această majorare și împreună, sigur, cu acea sumă despre care n-am voie să vorbesc, cele 400 de milioane de euro de la Ministerul Turismului, putem să dăm 6 milioane lei pe lună în plus fiecărui profesor doar renunțând la fantasmagorii, la fantezii și la hatâruri personale.

Ar fi foarte simplu, numai să ne dorim.

Deocamdată, stimate coleg, hatârurile se dau prin reducerea redevențelor domnilor care au fabrici de marmură și celor de la Roșia Montană. Vă doresc mult succes în acest sens!

De aceea, eu constat că, iată, comisiile, probabil ca urmare a oboselii, a stresului, au propus respingerea amendamentului, întrucât prin proiectului bugetului Administrației Prezidențiale pe 2009 au fost prevăzute fonduri la un nivel corespunzător pentru a asigura funcționarea în condiții normale a acestei instituții.

Doamnelor și domnilor colegi, este an electoral. Președintele nu va fi invitat nicăieri în străinătate, pentru că în ani electorali președinții nu mai sunt invitați. Vor fi mari economii din acest punct de vedere. Sunt convins că, în deplasările sale prin țară, va fi găzduit cu drag și pe gratis și în secuime și în celelalte părți ale țării în care se duce atât de des. Sunt convins că toți colegii noștri, inclusiv cei de la PNL, inclusiv cei de la UDMR, nu mai vorbesc de majoritate, vor fi atât de fericiți să-l găzduiască acasă și să facă economii.

Vă propun să fim de acord cu această reducere a bugetului Administrației Prezidențiale și să transferăm întreaga sumă către pensionari.

Au trecut cele cinci minute și vă mulțumesc din inimă pentru îngăduință.

Vă mulțumesc cu același respect pe care și eu vi l-am acordat, în anii trecuți, la buget. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la poz. 103, Anexa nr.3/01 Administrația Prezidențială.

Cine este pentru?

Împotrivă, vă rog?

Abțineri? Nu sunt.

Cu 47 de voturi pentru, 193 de voturi împotrivă, nicio abținere, amendamentul a căzut.

Poz. 104, Anexa nr.3/02 Senatul României.

Există un amendamentul respins. Dacă se susține? Nu. Mulțumesc.

Poz. 105, Anexa nr.3/03 Camera Deputaților. Nu se susține. Mulțumesc.

Poz. 106, Anexa nr.3/03 Camera Deputaților. Grupul parlamentar al PNL. Volumul E, poz. 743.

Domnul deputat Bogdan Olteanu, aveți cuvântul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Știu că ating un punct dureros, știu că ating un punct care stârnește suferințe multora dintre noi, cei care ne-am obișnuit aici, la Camera Deputaților, cu privilegii mai presus decât ale cetățenilor de rând.

Premierul Emil Boc a cerut, de exemplu, ca toate cheltuielile de cazare ale demnitarilor să fie aduse la nivelul cheltuielilor de cazare ale oamenilor de rând. Am preluat această propunere a premierului, am susținut-o în Biroul permanent atunci când am discutat bugetul Camerei, din păcate, fără succes.

Cred că, la momentul respectiv, colegii mei nu știau ce dorește premierul.

Vin de aceea, în fața dumneavoastră astăzi și vă reamintesc această propunere a premierului. Această propunere ca și noi, parlamentarii, să fim tratați ca oamenii de rând. Să ni se acopere același nivel al cheltuielilor de cazare ca și al oamenilor de rând. Sunt convins că domnul secretar general al Camerei știe cât sunt cheltuielile de cazare pentru un om de rând în România. Presupun că ele au fost stabilite deja.

De aceea, constatând că, iată, bugetul Camerei Deputaților este mult prea mare pentru acest an, constatând "..

O voce din sală:

Mai ușor!

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu, că vorbesc repede și mult, nu-i nevoie să vorbesc încet și mult!

O voce din sală:

Mult, prost, fără rost!

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială, domnule deputat, dumneavoastră care ați învățat să vorbiți în ultima legislatură știți să vorbiți mai bine ca mine, dar putem continua, că dialogurile nu se numără la cele cinci minute.

De aceea, vă rog, stimați colegi, să arătăm înțelepciune, să arătăm echilibru, să arătăm bun simț până la urmă în acest an greu.

N-am dorit să reducem bugetul președintelui. Sigur, președintele reprezintă România. Haideți, să reducem bugetul nostru. Haideți, să arătăm că putem strânge cureaua începând de la noi, nu începând de la ceilalți. Nu începând de la Guvern. Nu începând de la Președinție. Nu începând de la oameni. Haideți, să strângem cureaua începând de la noi.

Nu cred că se justifică o creștere cu 23,02 % a bugetului Camerei Deputaților față de anul 2008. Poate 5 %, cât este inflația. Poate deloc. Poate așa cum a propus tot premierul Boc, o reducere de 20 % a cheltuielilor? Măcar a cheltuielilor de personal. Poate, așa cum a propus unul dintre colegii parlamentari, o reducere cu 30% a indemnizațiilor tuturor parlamentarilor. Nu-i așa, domnule Prigoană, dacă-mi amintesc bine?

Haideți, poate să ne gândim la asta, poate chiar domnul președinte se gândește și trimite acest articol înapoi la comisie și poate facem un amendament. Poate reluăm amendamentul domnului Prigoană și-l rediscutăm la comisie.

Pentru că avem probleme. Pentru că sunt bani puțini. Pentru că atunci când ne temem că sunt prea puțini bani pentru cercetare, când medicii de familie spun că vor să plece toți, în aceeași zi, în concediu, când nu sunt bani pentru învățământ, nu vă voi mai aminti de creșterea cu 50 % a salariilor profesorilor, pentru că o știți. Nu vă vom mai aminti de faptul că punctul de pensie n-a ajuns la 45 %, pentru că știți. Dar sunt deja prea multe motive și prea mic este bugetul Camerei Deputaților, ca să le putem acoperi pe toate.

Dar doamna președinte a Camerei Deputaților a făcut o propunere extraordinară: să ne reducem bugetul pentru a da bani cercetării. Această propunere trebuie dusă mai departe. Eu nu cred că trebuie s-o facem simbolic cu 1 %, așa cum s-a făcut. 1 % este nimic.

Eu vă propun ca măcar acel 23,02 %, pe care-i majorăm în bugetul nostru față de anul trecut, deși nu ne trebuie, deși nu stăm să facem în anul acesta construcții la Palatul Parlamentului, într-un an în care bugetul de autostrăzi este mai mic decât anul trecut, deci se vor face chiar mai puțin decât 5 kilometri în anul acesta, într-un an în care bugetul agriculturii, știți - n-am să reiau - este jumătate din cel de anul trecut, vă rog, stimați colegi, haideți să ne reducem bugetul nu prin discursuri afară, în fața presei, ci printr-un vot. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumim domnului deputat Bogdan Olteanu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la poz. 106 din Anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru acest amendament, pentru adoptarea amendamentului? Cine este pentru, vă rog? Mulțumesc.

Împotriva amendamentului? Mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 47 de voturi pentru și 193 de voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

La Anexa nr.3/04 Înalta Curte de Casație și Justiție. Nu sunt amendamente.

La nr.3/05 Curtea Constituțională. Nu avem amendamente.

La Anexa nr.3/06 Consiliul Legislativ. Nu avem amendamente.

O voce din sală:

A fost 06!

Domnul Alexandru Pereș:

La Anexa nr.3/08, Consiliul Concurenței. Am spus, deci: la 3/03, 3/04, 3/05 și 3/06, 3/07, 3/08, 3/09 nu avem amendamente.

La 3/10, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, nu avem amendamente.

La 3/11, Consiliul Național al Audiovizualului, nu avem amendamente respinse.

Scuzați-mă, la 3/11, este târziu și mi-a scăpat, da, există un amendament, domnule deputat, aveți cuvântul.

La poz. 107, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu este nicio problemă. Dumneavoastră nu aveți amendamente, eu însă am împreună cu domnul Kelemen Hunor.

Consiliul Național al Audiovizualului, prin propunerea de guvern, ar fi primit o sumă mai mică decât în 2008. Este o autoritate a statului, care trebuie să vegheze asupra domeniului audiovizualului, mai ales în ani electorali. Conducerea acestui consiliu a expus ce activitate au de făcut, ce sume ar trebui să mai primească.

Prin propunerea noastră, noi dorim un singur lucru, să mărim doar cu 5 %, inflația prognozată de cei care au făcut bugetul pentru acest Consiliu Național al Audiovizualului, un 5%, zic eu, rezonabil, pentru că suntem tot în an electoral, vom avea tot două alegeri, ca și în 2008, deci ar trebui să menținem la aceeași sumă de cheltuieli această autoritate.

Eu am mai propus, și o să revin, și mărirea bugetului la Televiziune. Am înțeles că am trecut dincolo de prevederile privind sumele alocate activității președintelui României, deși poate era bine dacă am fi mărit și acolo doar cu 5%. Asta este o altă problemă.

Eu am indicat sursa atât aici, cât și la Televiziune, luând de la acea poziție, de la 3/30/01 să nu numesc și eu ministerul despre care era vorba. Eu propun ca acel minister să primească de două ori atât cât a primit în 2008, deci este o generozitate destul de mare. Eu cred că dacă, într-adevăr, se dorește ca acest Consiliu Național al Audiovizualului să-și facă treaba, să avem alegeri, din punct de vedere al campaniei, curate, atunci trebuie să votăm acest amendament.

Dacă nu dorim, e o altă treabă.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am o singură rugăminte, doamnelor și domnilor deputați, să dăm un vot pentru Anexele nr.3/04, 05, 06, 07, 08, 09 și 10, anexe pentru care nu avem amendamente, urmând ca după aceea să votăm amendamentul domnului Márton Árpád.

Deci cine de acord cu un vot pozitiv pe Anexele nr.3/04, 05, 06, 07, 08, 09 și 3/10?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri dacă sunt? Două abțineri.

Cu 190 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și două abțineri, aceste anexe au fost aprobate.

Amendamentul de la poz.107, amendamente respinse.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votați. Cine este împotrivă? Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu 194 de voturi împotrivă, 47 de voturi pentru, nicio abținere, amendamentul a fost respins.

Poz.108, Anexa nr.3/12, Cancelaria primului-ministru.

La amendamente admise, la poz.6 avem un amendament. Am rugămintea, doamnelor și domnilor, să votăm. Amendamente admise de către comisie, poz.6 din amendamente admise.

Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Abțineri, dacă sunt? O abținere.

210 voturi, 26 împotrivă și o abținere. Amendamentul admis de la poz.6 din amendamente admise a fost adoptat.

Tot la Anexa nr.3/12, Cancelaria primului-ministru, există un alt amendament admis de comisie la poz.7.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votați. Împotrivă? Abțineri, vă rog?

235 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nicio abținere. Amendamentul a fost adoptat.

La Anexa nr.3/12, Cancelaria primului-ministru, avem un amendament respins la poz.108. Dacă se susține? Nu se susține. Mulțumesc.

Vă rog să dăm un vot pentru Anexa nr.3/12, cu aceste modificări aduse prin amendamentele admise.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Împotrivă? Abțineri, dacă sunt?

Cu 230 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, nicio abținere, Anexa nr.3/12 a fost votată.

La Anexa nr.3/13, Secretariatul General al Guvernului, la poz.8 avem un amendament admis.

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la poz.8 din amendamente admise.

Cine este pentru?

De procedură? Eroare materială. Vă rog.

Domnul Adrian Miroslav Merka:

Este o eroare materială, cu scuzele de rigoare.

La pct.8, Capitolul 6701, art.5904, Anexa nr.3/13/02 A, de la 55.845 la 70 de mii.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe ne va lămuri.

Domnul Viorel Ștefan:

E corectă observația. Se suplimentează poziția, cu afectarea fondului de rezervă pe diferență.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Supun atunci votului dumneavoastră acest amendament, cu corecția făcută de către domnul președinte și de către domnul deputat.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votați. Mulțumesc. Împotrivă? Abțineri, vă rog? O abținere.

Cu 235 de voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă, acest amendament a fost aprobat.

Tot la Anexa nr.3/13/02, Secretariatul General al Guvernului, poz.109 din amendamente respinse.

Dacă se susține? Vă rog, acum, domnule deputat.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Ne obișnuim cu greu cu noua înfățișare a dumneavoastră, dar vom încerca să facem un efort. (Amuzament.)

Stimați colegi,

Domnul prim-ministru Boc spunea că ne-a adus un buget de austeritate. Suntem în criză financiară, criză economică și dacă reducem cheltuielile trebuie să începem cu noi înșine.

Parlamentul a dat dovadă de seriozitate și de solidaritate cu cercetătorii. Am renunțat din bugetul Camerei Deputaților la 10 mil. lei noi și am propus să fie această sumă să fie trecută la Capitolul "Învățământ, cercetare" și eu cred că un exemplu bun trebuie să dea și Secretariatul General al Guvernului.

Până acum era un singur post de consilier de stat la Cabinetul vicepremierului. Cu austeritatea domnului Boc, de la un singur post am ajuns la 7 posturi. Asta este austeritatea Guvernului Boc II.

Noi propunem reducerea consilierilor de stat la numărul inițial cum era până acum, un singur post. Înțelegem că domnul vicepremier este și ministru al internelor și administrației. Are posibilitatea și acolo, la acel minister, să mai angajeze niște consilieri foarte buni, mai ales pe siguranța cetățeanului. Vom economisi și o sumă de peste 400 mii lei, sumă care poate fi dată la investiții, investiții în infrastructură, unde suma propusă de Guvern nu acoperă în mod real nici jumătatea cerințelor și necesităților formulate.

Eu cred că, stimați colegi, dacă noi am fost solidari cu cercetătorii, Guvernul Boc poate fi solidar cu toată țara. Și eu cred că veți fi de acord și veți vota acest amendament.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, amendamentul respins de la poz.109 din amendamente respinse.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votați. Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu 207 voturi împotrivă, 33 pentru și nicio abținere, amendamentul a fost respins.

La poz.110 avem încă un amendament din partea UDMR.

Vă rog, domnule deputat Kelemen Hunor.

Domnul Kelemen Hunor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Argumentația este foarte asemănătoare cu cea la amendamentul pe care, cu o majoritate covârșitoare, l-ați respins și n-aș vrea să reiau toate argumentele, dar aș vrea să mai demonstrați o dată națiunii această solidaritate cu cetățenii, cu contribuabilii.

Noi am propus aici reducerea cu 3 posturi de secretar de stat, de la 12 la 9 funcții. Credem că și prin această reducere se poate economisi o sumă de cel puțin 241 mii lei și, așa cum cred eu, solidaritatea trebuie arătată și din partea Guvernului și din partea Parlamentului și aș vrea să mai demonstrați o dată această solidaritate cu principiile și cu realitatea economică, financiară și socială.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați și senatori, amendamentul respins de la poz.110.

Cine este pentru acest amendament, vă rog? Mulțumesc. Împotrivă? Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

Cu 37 de voturi pentru, 203 împotrivă, nicio abținere, amendamentul de la poz.110 a fost respins.

La poz.111, dacă se susține amendamentul? Nu. Mulțumesc.

Poz.112, Anexa nr.3/13, Secretariatul General al Guvernului. Dacă se susține? Nu se susține. Mulțumesc.

Anexa nr.3/13, cu amendamentele aprobate de către comisiile reunite.

Cine este pentru, vă rog? Împotrivă? Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu 203 voturi pentru, 37 împotrivă și nicio abținere, Anexa nr.3/13 a fost votată.

Poz.113, Anexa nr.3/14.01, Ministerul Afacerilor Externe. Există un amendament.

Am înțeles, domnule deputat, vă dau cuvântul imediat.

Avem la anexa cu amendamente admise, la poz.9, un amendament - Ministerul Afacerilor Externe.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor, să ne exprimăm prin vot.

Cine este pentru acest amendament? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri, dacă sunt? Mulțumesc. 2 abțineri.

Cu 223 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 2 abțineri, pct.8, amendamentul admis, a fost votat.

Aveți cuvântul, domnule deputat Bogdan Olteanu, poz.113 din amendamente respinse.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La Ministerul Afacerilor Externe, Anexa nr.3/14/01, avem un amendament mai întâi de diminuare a bugetului Ministerului Afacerilor Externe la Titlul 1, "Cheltuieli de personal", cu suma de 29.873.000 de lei.

Amendamentul nu a fost susținut de Comisia pentru politică externă, deși susținerea noastră arăta că majorarea sumei alocate Capitolului "Cheltuieli de personal" cu 11,65% față de execuția preliminată din 2008 e nejustificată, în contextul măsurilor anunțate de Guvern privind înghețarea salariilor.

Am propus de aceea ca suma aceasta să fie alocată Ministerului Administrației și Internelor, aflat în grea suferință, pentru importantul program privind construcțiile de locuințe și săli de sport.

Există, totodată, o serie de considerente, considerente legate de importanța reprezentării românilor aflați în străinătate, de importanța desfășurării funcției consulare de către Ministerul Afacerilor Externe, o funcție grav desconsiderată, din păcate, în contextul - și vorbesc de toate guvernele aici, de toate guvernele care s-au succedat - creșterii dramatice a numărului de români care se află în străinătate.

Avem nevoie de mai mulți consuli și de mai mulți funcționari consulari în străinătate și, sigur, pentru asta ei trebuie să fie plătiți, pentru a-și îndeplini îndatoririle, pentru a merge în vizită la pușcării, pentru a rezolva actele de stare civilă, nevoile și interesele cetățenilor români aflați în străinătate. Repet, tot mai mulți. Și tare mă tem că în acest an de criză vor fi și mai mulți pentru că, la greu, există pericolul ca mai mulți cetățeni români să-și caute soluții în străinătate.

Având în vedere, pe de o parte, de aceea, necesitatea alocării unor sume suplimentare la programul privind construcțiile de locuințe și săli de sport, care este lăsat de izbeliște, și, pe de altă parte, interesele cetățenilor români care călătoresc în străinătate și care au nevoie să fie reprezentați, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a hotărât să renunțe la amendamentul respins de la pct.113.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule deputat.

Deci, renunțați la amendament. Nu-l mai supun votului. Vă mulțumesc. Ne-ați încântat cu o pledoarie.

La Anexa nr.3/14, la poz.114 din amendamente respinse.

Domnule deputat Bogdan Olteanu, vă rog. Ne spuneți tot că renunțați?

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu.

Domnul Alexandru Pereș:

Să vedem până la urmă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Tot la Ministerul Afacerilor Externe. De data asta însă este vorba de o măsură nepotrivită și nefericită, și anume aceea a recentralizării tuturor funcțiilor de reprezentare în străinătate la Ministerul Afacerilor Externe. Am trecut prin această experiență, am aflat ce înseamnă ca oameni care nu sunt de meserie în domeniul comerțului, în domeniul promovării comerciale a României, în domeniul promovării economice a României să se ocupe de aceasta din Ministerul Afacerilor Externe, unde se pricep la diplomație. Am aflat că nu e bine și pentru acest lucru există specialiști care se ocupă de asta, reprezentanți ai ministerelor de linie, ai Ministerului Comerțului, IMM-urilor, ai altor instituții despre care nu putem vorbi aici, pentru că s-ar putea ca ele să se afle, desigur, printre noi.

De aceea, noi considerăm inoportun transferul acelor persoane, în număr de 13, și acelor posturi de la Ministerul pentru IMM-uri, și cum Dumnezeu se mai cheamă el în Guvernul Boc II, la Ministerul Afacerilor Externe, pentru că riscăm ca, o dată cu transferul posturilor să se piardă și competențele.

Riscăm ca o dată cu transferul posturilor să nu meargă oameni de meserie, ci să fie redistribuiți în cadrul Ministerului Afacerilor Externe - cine oare? - fără îndoială, nu oamenii buni, pentru că oamenii buni vor fi folosiți acolo unde sunt buni, ci oamenii mai puțin buni, oamenii mai puțin pregătiți, oamenii care poate nu și-au găsit un loc în acea direcție sau direcție generală sau în acea restructurare care se face în Ministerul Afacerilor Externe și cred că ministrul Diaconescu este o lumină a actualului Guvern, este unul dintre miniștrii de mare valoare și care știe să-și conducă ministerul și-l cunoaște.

De aceea, nu vreau să-l încurcăm pe domnul ministru Cristian Diaconescu, nu vreau să-i creăm dificultăți, nu vreau să-i creăm probleme, nu vreau să-l împovărăm cu responsabilități care exced diplomației, care trec dincolo de interesele diplomatice de politică externă, geostrategice ale României, pe care domnia sa atât de bine le stăpânește și atât de frumos le mânuiește, de fapt, președintele.

De aceea, noi credem că cele 13 posturi trebuie să rămână la Ministerul pentru IMM-uri, că ele nu trebuie să vină la Ministerul Afacerilor Externe și de aceea, sigur, nici transferul banilor nu este oportun.

De aceea, noi considerăm că e bine să susținem acest amendament. Considerăm că trebuie respectată în același timp Ordonanța nr.223/2008 privind măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare și înghețarea posturilor.

Credem, de asemenea, că foarte bine Expoziția mondială 2010 "Un oraș mai bun, o viață mai bună", Shanghai, China, poate să fie organizată de specialiști din Ministerul pentru IMM-uri. Avem toată încrederea și în domnul ministru Niță. Avem toată încrederea în competența sa în problemele unei expoziții mondiale organizate în China, în înțelegerea sa față de forța și înțelepciunea celor care organizează acea expoziție.

De aceea, vă rugăm, stimați colegi, să fiți de acord să lăsăm specialiștii acolo unde le e locul, la Ministerul pentru IMM-uri, să-l lăsăm pe domnul Diaconescu să se ocupe de ceea ce știe, de politica externă a României, atât cât este lăsat, fără îndoială, să o facă, și să lăsăm acest amendament, să-l votăm, să-l susținem, astfel încât lucrurile să meargă bine și, în 2010, România să fie onorabil și corect reprezentată la Shanghai.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe. Vă rog.

Domnul Viorel Ștefan:

Eu voi vorbi foarte scurt, din dorința de a rezolva lucrurile, nu a le încurca.

Dacă domnul coleg, domnul deputat Olteanu citea poz.9 de la amendamente admise, ar fi înțeles că problema este rezolvată și am fi câștigat 10 minute din dezbateri.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Drept la replică! Mi-a pronunțat numele.

Domnul Alexandru Pereș:

Un minut! Dar un minut, vă rog.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă promit că vor fi 30 de secunde.

Stimați colegi,

Știți foarte bine că de fiecare dată am citit toate proiectele și v-am atras atenția atunci când ați greșit, în mod elegant și discret, și vreau să vă spun că, dacă ne-ați fi dat raportul comisiei cu 3 zile înainte, puteți să fiți siguri că l-am fi citit și stăpânit foarte bine.

Ni l-ați dat foarte târziu, ni l-ați dat în ultimul moment, chiar astăzi de dimineață, dacă nu mă înșel. Dacă au apărut asemenea încrucișări nefericite, nouă ne pare rău și dumneavoastră vă cerem scuze.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la poz.114.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să voteze. Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 35 de voturi pentru amendament, 215 împotrivă, amendamentul a căzut.

Vă rog. Pe procedură, domnule Uioreanu? Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Domnule președinte,

Având în vedere cererile repetate de a calcula și a număra colegii din sală și faptul că ați refuzat să intrați în legalitate și să răspundeți cererii noastre, eu, personal, în semn de protest, părăsesc sala.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Continuăm ședința.

Poz.115 din amendamente respinse, tot Anexa nr.3/14. Dacă se susține? Nu. Mulțumesc.

La poz.116, Anexa nr.3/14, Ministerul Afacerilor Externe. Dacă se susține amendamentul? Nu. Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.3/14, cu amendamentul admis. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri, dacă sunt?

Cu 238 de voturi pentru, nicio abținere, niciun vot împotrivă, Anexa nr.3/14, Ministerul Afacerilor Externe, a fost votată cu amendamentul admis.

Anexa nr.3/15, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței. Există un amendament admis, la poz.10 din amendamente admise.

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis în comisiile de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă, vă rog? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

238 de voturi pentru, nicio abținere, niciun vot împotrivă. Acest amendament a fost votat.

Avem și amendamente respinse.

La poz.117, Anexa nr.3/15/02, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței. Dacă se susține? Nu. Mulțumesc.

La poz.118, dacă se susține? Nu. Mulțumesc.

Poz.119. Mulțumesc.

Poz.120. Nu.

Poz.121. Nu. Mulțumesc.

Poz.122. Nu. Mulțumesc.

Poz.123. Nu. Mulțumesc.

Poz.124. Nu.

Poz.125. Nu.

Poz.126. Nu.

Poz.127. Nu.

Poz.128. Nu.

Poz.129. Nu.

Poz.130. Nu.

Poz.131. Nu.

Poz.132. Nu.

Poz.133. Nu.

Poz.134. Nu.

Poz.135. Nu.

Poz.136. Nu.

Poz.137. Nu.

Poz.138. Nu.

Poz.139. Nu.

Poz.140. Nu.

Poz.141.

Poz.142.

Poz.143.

Poz.144.

Poz.145.

Poz.146.

Poz.147.

Poz.148.

Poz.149.

Poz.150.

Poz.151. Nu.

Poz.152. Nu.

Poz.153. Nu.

Poz.154.

Poz.155.

Poz.156.

Poftiți să vă susțineți amendamentele.

Domnul senator Liviu Câmpanu. Aveți cuvântul.

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Se pare că îmi va reveni plăcerea să închei discuțiile pe buget din această seară. M-am referit la faptul că voi vorbi despre un număr mai mare de amendamente care vin din județul Botoșani.

Îmi pare rău că trebuie să purtăm această discuție mai îndelungată. Era normal ca bugetul, ca orice lucru creat de om, să fie perfectibil. Iată că în situația asta trebuie chiar să-l reanimăm, pentru că s-a născut, din păcate, supramaturat și bolnav. N-are mamă, n-are tată. Se pare că are un tătuc. Dar asta e situația.

Și sunt aici pentru că sunt obligat, la fel ca și dumneavoastră, să susțin necesitățile oamenilor din colegiul meu din Botoșani.

Sper ca măcar la acest sfârșit de zi să aveți demnitatea să vă desprindeți de jugul politic, să vă aduceți aminte că ați fost votați uninominal și că ar trebui, mai devreme decât vă gândiți dumneavoastră, să munciți în interesul celor pe care îi reprezentați aici. (Discuții, vociferări în cadrul Grupului parlamentar al PD-L.)

Raluca, ești din Botoșani, chiar mă bazez pe sprijinul tău. Cinci minute pentru un amendament, stimate coleg! Vreți să discutăm...?

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, nu dialogați cu sala, vă rog. Urmăriți-vă scopul.

Domnul Liviu Câmpanu:

Dacă mă ajutați și dumneavoastră, domnule președinte, am absolut toată disponibilitatea să fim cât mai constructivi.

Domnul Alexandru Pereș:

Nu-l deranjați pe orator, vă rog!

Domnul Liviu Câmpanu:

Și aș ruga o parte dintre colegi să-mi demonstreze că localitățile din colegiul meu sunt copy paste, sau poate își conving electoratul lor de acolo. Deci, este vorba despre amendamentul de la poz.566, Anexa nr.3/15/02, Capitolul 5001, grupa 51, art.02 alin.(4).

Se propune alocarea sumei de 500 de mii de lei pentru construcția și amenajarea unui teren de sport și a unui spațiu de joacă în orașul Darabani, județul Botoșani.

Vreau să vă întreb un lucru de procedură: să mă duc înapoi în bancă și să revin să citesc următorul amendament sau le citesc pe toate la rând?

Domnul Alexandru Pereș:

Haideți cu toate la rând, ca să nu vă mai deranjați, vă rog frumos. (Rumoare.)

Domnul Liviu Câmpanu:

Vă mulțumesc.

Poz.567. Se propune alocarea sumei de 720 de mii de lei pentru construcția unei săli de sport pe terenul aferent școlii din satul Havârna, comuna Havârna, județul Botoșani.

Poz.568. Se propune alocarea sumei de 500 de mii de lei pentru construcția terenului de sport în satul Bajura, oraș Darabani, județul Botoșani.

Poz.569. Se propune alocarea sumei de 900 de mii de lei pentru construirea sălii de sport din satul Miorcani, comuna Rădăuți Prut, județul Botoșani.

Poz.570. Se propune alocarea sumei de 2 milioane mii lei pentru înființarea unui teren sportiv în satul Avrămeni, comuna Avrămeni, județul Botoșani.

Poz.571. Se propune alocarea sumei de 400 de mii lei pentru construcția terenului de sport în localitatea Păltiniș, comuna Păltiniș, județul Botoșani.

Poz.572. Se propune alocarea sumei de 1.500 mii lei pentru construirea sălii de sport din comuna Suharău, județul Botoșani.

Poz.573. Se propune alocarea sumei de 11.000 mii lei pentru construcția sălii de sport la școala Răuseni, comuna Răuseni, județul Botoșani.

Pentru că toate aceste amendamente se refereau la construcția de săli de sport, am să prezint o singură motivație. Construcția unei săli de sport pe terenul aferent școlilor, în general, așa cum ați urmărit în aceste amendamente, este necesară deoarece, în prezent, școlarii acestora nu beneficiază de serviciile unui complex sportiv.

Proiectul oferă tinerilor o alternativă ocupațională. Proiectul are ca scop creșterea nivelului de educație, de socializare și a stării de sănătate cetățenilor prin practicarea exercițiilor fizice, dezvoltarea activităților sportive în mediul rural în corelație cu programele naționale de dezvoltare rurală, dar și creșterea numărului de copii și tineri care participă la competiții sportive ce se desfășoară în spațiul rural.

Domnule președinte,

Pentru că acestea au fost amendamente care se referă la amenajarea de terenuri sportive și săli de sport în comunități rurale, urmând să trecem la o altă categorie de amendamente, v-aș propune să votăm aceste amendamente, iar înainte de vot, aș cere și un punct de vedere din partea Ministerului de Finanțe la aceste propuneri.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă la poziția 156 mai sunt solicitări?

Vă rog, domnule ".. 156, Suntem la poz.156. Vă rog, hotărâți-vă. Deci, la 156 nu susțineți amendamentul? Deci, dumneavoastră ați susținut, eu v-am spus, poz.156, aveți volumul C, poz.24-606. Dacă se susțin aceste amendamente?

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnule președinte,

Eu chiar înțeleg că toți suntem oameni și suntem puțin obosiți. Am prezentat un rând de amendamente care se referă la finalizarea unor lucrări de construcție a unor săli de sport și terenuri sportive. De la 566 până la 573, pentru că aceste amendamente erau pe zona construcțiilor de săli de sport, am cerut un punct de vedere din partea Ministerului de Finanțe la aceste amendamente, urmând ca ulterior să continui de la 574 până la 606 cu alte proiecte.

Domnul Alexandru Pereș:

V-aș ruga la poz. 157, dacă mai sunt intervenții la această poziție din amendamente respinse?

Domnule ministru, vă rog răspundeți dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Pogea:

Domnule deputat,

Aș vrea să spun un lucru, răspunsul Ministerului de Finanțe: el nu stabilește priorități. Prioritățile aparțin ministerelor care au în responsabilitate politicile de dezvoltare publică. Sălile de sport intră în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și sunt o componentă a politicii de dezvoltare regională. Despre asta este vorba. Și vă mai spun ceva. Când resursele sunt limitate și nevoile nelimitate, Parlamentul stabilește priorități. Vă rog să consultați Parlamentul.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

De procedură?

Vă rog, domnule deputat Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dau dreptate domnului ministru de finanțe. Așa este.

Nu Ministerul de Finanțe stabilește aceste priorități, ci Ministerul Dezvoltării Regionale. De aceea, conform cutumei, procedurilor și regulamentelor, solicităm suspendarea ședinței și invitarea domnului ministru al dezvoltării regionale care să ne spună punctul de vedere al Guvernului calificat asupra acestei chestiuni. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Din păcate, domnule deputat, ați fost și președintele Camerei Deputaților și știți că prezența ministrului finanțelor... în sfârșit... (Vociferări.)

Domnul Gheorghe Pogea:

Domnule deputat,

Dumneavoastră, în calitate de fost președinte al Camerei Deputaților, da, știți foarte bine, dar ați fost...

 

Domnul Bogdan Olteanu (din sală):

Nu ați cerut cuvântul domnului președinte de ședință...

Domnul Alexandru Pereș:

Da, are cuvântul domnul ministru Pogea.

Domnul Gheorghe Pogea:

Dumneavoastră știți foarte vine că aceste proiecte se stabilesc, cum bine ați spus, de Ministerul Dezvoltării Regionale prin hotărâre de Guvern.

Domnul Alexandru Pereș:

Da, vă mulțumesc.

Dacă la poz.157 din amendamente respinse, pentru că sunt... (Domnul Bogdan Olteanu vociferează în sala de ședințe.) Da. Votăm, să dăm și vot, da, bine. Votăm poz.156 din amendamente respinse. (Vociferări.)

Cine este pentru amendamentul de la poz.156? Vă rog. Deci, doriți să votăm de la 24 până la 606? Da?

Domnule deputat, suntem la o oră târzie și așa e... Până la 4 dimineața tot votăm la poz.156.

Vă rog, doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Domnilor președinți, vă rog să conduceți ședința. Ați început procedura de vot, vă rog să continuați și parlamentarii care nu se supun felului în care dumneavoastră conduceți, au alte posibilități să-și arate nemulțumirea. Ați început procedura de vot, vă rog să continuați.

Domnul Alexandru Pereș:

Da. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat Bogdan Olteanu, poate ne luminați totuși.

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu vreau să vă mulțumesc și să vă dau perfectă dreptate. Sigur că e normal ca, deși cerusem eu cuvântul pe procedură, să-l primească doamna Aura Vasile, pentru că e o doamnă, și sunt primul care să mă înclin în fața acestei priorități și s-o las pe dânsa să vorbească mai întâi pe procedură.

Eram pe procedura de vot, de asta am și cerut cuvântul. Nu putem să votăm la pachet amendamente diferite, pentru că poate există colegi care doresc să susțină pe unele dintre ele și-i punem într-o situație imposibilă. Nu s-a mai întâmplat niciodată să se respingă amendamente la pachet.

Amendamentele sunt pe teme diferite, pe localități diferite, pe vieți ale unor oameni diferiți. Nu putem să-i băgăm la grămadă, doar de ce, pentru că ne grăbim? Nu ne grăbim nicăieri, stăm până terminăm. Nu-i nici un fel de problemă, și mâine e o zi, și poimâine e o zi. Biroul permanent a decis în unanimitate că lucrăm până duminică, dacă e necesar. Dar lucrăm, nu ne prefacem că lucrăm.

Haideți să votăm. Vreți să discutăm jumătate de oră procedura, e păcat de Dumnezeu, în 10 minute, în 2 minute, în 3 minute terminăm de votat. Și sigur că vă veți manifesta, sigur că vă veți asuma modul în care votați, sigur că va trebui după aceea să mergeți, poate și cei născuți în Botoșani, sau parlamentari de Botoșani să spuneți de ce ați respins la grămadă. Voturi care vizează destinul a sute de mii oameni. Dar, asumați-vă răspunderea de a vota și curajul de a vota mai întâi.

Domnul Alexandru Pereș:

Da, doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Sunt colegi de-ai noștri care de la ora 14 până acum au fost în alte locuri, poate s-au refrișat, poate au mâncat, dar în același timp, nu au luat cunoștință de cutumele și de felul în care noi am hotărât să dezbatem acest proiect de lege. Motiv pentru care vă rog, domnilor președinți, să continuăm această procedură de adoptare a acestui proiect de lege pe felul în care am hotărât noi, cei care am fost la Cameră, nu cei care nu au fost la Cameră în timpul ședinței. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Poftiți, doamna deputat.

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Domnilor președinți,

Țin să vă mulțumesc foarte mult. Văd că este o oră foarte târzie, am avut o răbdare dumnezeiască să asist la ceva la ce n-am asistat în 3 legislaturi. Sunt la a treia legislatură. Ne batem joc, îmi pare rău că domnul Olteanu conducea ședințele foarte frumos. Într-adevăr, nu se plictisea lumea. Trebuie să înțeleagă că suntem la buget, iar votatul la pachet de care vorbea acum este total greșit. Colegul dânsului, senatorul care și-a prezentat amendamentele, și le-a prezentat tot la pachet, de la nr. cutare la nr. cutare și, în această situație, probabil că și dumneavoastră veți supune la vot în aceeași manieră pe care au făcut-o dânșii.

Vă mulțumesc. Și aș zice să încetăm, să știți că s-a transmis pe toate posturile și circul acesta nu face bine nimănui și poate unii dintre noi chiar nu dorim să participăm la el.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul Mircea Nicu Toader, vă rog, aveți cuvântul. (Vociferări.)

Vă rog, faceți liniște în sală.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, stimați colegi liberali, haideți să nu facem circ. Îmi aduc aminte de domnul Bogdan Olteanu, când spunea: de la 1 la 50 e vreun amendament? Nu. Trecem mai departe... Haideți să nu facem circ în asemenea Parlament.

Domnul Alexandru Pereș:

Da. Pe procedură? Vă rog.

Domnul Liviu Câmpanu:

În primul rând, nu din partea bărbaților, că eu sunt convins că noi recunoaștem totdeauna că putem înfrunta multe, dar doamnele sunt mai sensibile.

Aș ruga-o pe doamna Aura Vasile să își ceară scuze față de colegele dumneaei și ale noastre din Parlament care au stat și ele de la ora 14 împreună cu noi aici. Eu știu că am văzut aceste doamne în sală...

Domnul Alexandru Pereș:

Da. Mulțumesc.

Doamna Aura Vasile, vă rog, drept la replică.

Doamna Aurelia Vasile:

Vreau să spun că doamnele parlamentari, senatori și deputați au stat în sală. Mă refeream la colegii mei, parlamentari ai Partidului Național Liberal care au lucrat în schimburi. Cei care sunt foarte vivaci în acest moment la microfon, au venit la plen acum o oră, o oră și puțin.

Domnule președinte, solicit încă o dată să intrați pe procedură și să supuneți la vot. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Drept la replică, domnul deputat Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mi s-a rostit numele, stimați colegi, și mi s-a rostit cu multă considerație de un om care a muncit foarte mult în Guvernul pe care l-am reprezentat și eu și-i apreciez munca și de aceea vreau să-i reamintesc că i-am trecut legile și domniei sale tot așa.

Vreau să mulțumesc celor care se uită spre stânga întotdeauna. Sigur, doamna colegă are o înclinație de a privi spre stânga, o înclinație politică, în acest sens, și privește mult spre grupul nostru, unde poate lipsesc unul-doi colegi. Îmi pare foarte rău, doamna Aura Vasile, nu știu dacă sunteți soacră, unde vă e ochiul de la spate? Ia, uitați-vă în spate un pic să vedeți locurile din spate. (Vociferări.)

Domnul Alexandru Pereș:

Ultimul vorbitor, domnul Marton Arpad, vă rog.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnilor vicepreședinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, cam puțini, la ora asta e normal, mai ales dacă se interpretează regulamentul cum se interpretează, totuși trebuie să vă spun, n-aș fi venit la microfon, dar aici a fost un enunț neadevărat.

În Regulamentul Camerei Deputaților este o prevedere conform căreia, dacă nu există amendament la un articol, articolul respectiv se consideră a fi adoptat, fără să se treacă la vot. Ceea ce nu există prevăzut în regulamentul comun. Unu.

Doi. În această situație au fost acele conduceri de ședință când s-a întrebat că de la poziția până la poziția dacă există intervenții și, dacă nu, s-a considerat că sunt adoptate.

Niciodată un pachet de amendamente respinse, deci niciodată nu s-a întâmplat ceea ce se întâmplă aici în acest raport, ceea ce v-am mai spus, 15 amendamente votate într-o comisie să se voteze cu un singur vot. Așa ceva niciodată în Parlamentul României, din 1989 încoace, nu s-a întâmplat.

Fiți atenți, încercați să deveniți marea adunare națională! Încercați să deveniți marea adunare națională și vă spun că greșiți cumplit. Mâine puteți să stați în băncile Opoziției și o să vă doară.

Domnul Alexandru Pereș:

Poftiți, domnule Relu Fenechiu.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Nu vă supărați, chiar am stat, am ascultat toate cele care s-au spus aici, am ascultat cu atenție și nu cred că e de râs în ceea ce a spus domnul Marton Arpad, pentru că, stimați colegi, unii dintre dumneavoastră am văzut că sunteți foarte nerăbdători să mergeți acasă. Sunt convins că faceți parte din acei care sunteți la primul mandat aici, dar să știți că în momentul în care se creează precedente periculoase, aceste precedente, la un moment dat, pot să vă afecteze chiar pe dumneavoastră, pentru că eu vreau să vă urez multe mandate în Parlamentul României.

Domnule președinte,

Sincer sunt convins că sunteți un parlamentar cu experiență. Eu cred că ați greșit atunci când ați lăsat colegul nostru să-și susțină amendamentele la pachet. Eu cred că trebuie să revenim cu picioarele pe pământ și să-i cereți colegului nostru să-și susțină amendament cu amendament, așa cum spune regulamentul.

Domnul Alexandru Pereș:

Da. Mulțumesc.

Ultimii trei vorbitori și am sistat discuțiile pe acest subiect.

Domnule Kelemen Hunor, vă rog.

Domnul Kelemen Hunor:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Eu am înțeles că unii n-au mâncat, unii n-au dormit, zicea liderul Partidului Social Democrat, îmi pare rău pentru Partidul Democrat Liberal, un grup disciplinat care stă în sală și această lipsă de solidaritate din partea Partidului Social Democrat, partenerii voștri de coaliție, deci ar trebui să vedeți cum funcționează această majoritate.

Eu cred, domnule președinte, că trebuie să ne dați și vom cere o pauză de consultare, ca să vedem dacă se pot vota la grămadă sau nu se pot vota la grămadă aceste articole. Trebuie să țin microfonul, fiindcă am impresia că nu mai stă nici microfonul... Noi vom cere o pauză de consultare de 30 de minute, după care vom vedea și vom avea o poziție, dacă se poate vota la grămadă sau nu.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Alexandru Pereș:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Pauză de consultare, 10 minute. După pauză

Domnul Alexandru Pereș:

Rog să vă ocupați locurile în sală. Reluăm ședința.

Vă rog să vă ocupați locurile, doamnelor și domnilor deputați și senatori.

Domnule deputat Mircea Toader, pe procedură.

Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință, vă rog să intrați în prerogativele stabilite de regulament, atunci când discuțiile devin sterile și pur politicianiste, vă rog întrerupeți discuțiile, iar acolo unde nu aveți o claritate a regulamentului, supuneți la vot: dacă se votează întregul pachet, dacă se votează pe amendamente și hotărâm toți. 10 inși față de 300 este inadmisibil să-și bată joc de noi. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Pe procedură? Da.

Ultima intervenție din partea PNL, pe procedură. Vă rog.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Domnule președinte,

Cu tot respectul, nu puteți limita luările de cuvânt pe procedură.

Stimați colegi, și mă adresez aici și doamnei Jipa, care a vorbit mai devreme foarte indignată de ce se întâmplă și, mă rog, de faptul că, vedeți, Opoziția este cam vocală în seara asta.

Oare pe dânsa n-o deranjează faptul că toate aceste rânduri sunt goale, că se numără în bătaie de joc, că spunem că suntem 238-240-242 în sala asta și sunt, de fapt, 60-70 de oameni. Asta nu vă deranjează, doamnă?

Stimate domnule președinte,

Reiau iarăși discuția aceasta pe care am tot avut-o. Este penibil să insistăm și să ținem de acest cvorum la nesfârșit. Vă rog și pe dumneavoastră să constatați, în mod evident că nu mai avem cvorum de ședință în seara asta și să suspendași ședința și mâine să ne vedem la orele 9, poate cu alt chef de muncă din partea Puterii, poate, eu știu, cu alt chef de muncă și din partea Guvernului sau poate aici se aplică sloganul: "Dormiți liniștiți, că Guvernul veghează pentru dumneavoastră!" Poate pe la Cotroceni!

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Tot pe procedură? Vă rog.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnilor vicepreședinți,

Doamnelor și domnilor,

Totuși n-ar trebui să ne batem joc de acest regulament, chiar dacă ar trebui să-l modificăm.

Art.50: "Președintele care conduce lucrările poate supune aprobării ședinței comune sistarea discuțiilor la articolul dezbătut". Deci, în primul rând, nu la procedură, ci la un articol și poate propune și, atunci, într-adevăr, aveți votul majorității. Nicidecum altfel.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Fenechiu, vă rog, domnule deputat...

Domnul Relu Fenechiu:

De data asta, da, strict pe procedură.

Domnul Alexandru Pereș:

Ultimul vorbitor și după aceea supun sălii sistarea discuțiilor. Vă rog.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Încă o dată, cu tot respectul, nu puteți dumneavoastră să hotărâți că eu sunt ultimul vorbitor. Deci, avem dreptul pe procedură să discutăm, mai ales când un stimat coleg de-al nostru apreciază dumnealui de la sine că discuțiile au devenit "sterile".

Domnule președinte,

Parlamentul este un for de dezbatere. Noi suntem aleși și de data aceasta suntem aleși uninominal, asta înseamnă că câteva mii sau zeci de mii de oameni ne-au dat votul dumnealor să-i reprezentăm în Parlament și nu consider normal ca un domn să-mi spună mie că discuțiile sau ceea ce spun eu aici sunt discuții sterile.

De aceea, pentru a continua dezbaterile, înainte de toate, cer domnului Toader să vină și să-și exprime scuzele public în fața Parlamentului României. (Rumoare.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Supun plenului atunci sistarea discuțiilor pe articolul, pe amendamentul de poz.156.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Cu 208 voturi pentru, 38 voturi împotrivă, am sistat discuțiile la poz.156.

Supun votului dumneavoastră art.156.

Cine este pentru acest amendament respins? (Rumoare.)

Am rugămintea, domnule senator, să luați loc în sală. (Către domnul Liviu Câmpanu.) Ați discutat și mi-ați spus pe procedură nu mai aveți ce spune. Deci, cine este pentru amendamentele 24-606 de la nr.crt.156. Cine este pentru? (Domnul Liviu Cîmpanu insistă să ia cuvântul.)

Cine este împotrivă? Vă rog să votați. Mulțumesc.

Abțineri? O abținere. Cu 236 de voturi pentru... un vot pentru, nici o abținere, amendamentul a căzut.

Poz.157.Anexa 3/15.

Domnul Liviu Câmpanu (din sală):

Domnule președinte, vă solicit cuvântul pe procedură.

Domnul Alexandru Pereș:

Un singur reprezentant pe procedură, domnule senator, vă rog.

Domnul Liviu Câmpanu:

Stimați colegi,

Vă rog frumos, vă spun cu toată sinceritatea. Eu sunt dispus să renunț la a susține amendamentele, dar, stimați colegi, arătați o minimă responsabilitate față de poziția pe care o ocupați. Eu sunt convins că dacă cineva, în momentul de față, vă întreabă ce ați votat, nu veți ști să spuneți ce ați votat, pentru că vi s-a cerut să votați articolul 156. Nu există așa ceva. Stimați colegi, asta este realitatea.

De asemenea, colegul meu de Parlament, colegul dumneavoastră, domnul Fenechiu, tot pe procedură, a cerut domnului Toader să-și ceară scuze. (Vociferări.) Un moment!

Tot pe procedură, vă spun că dumneavoastră și eu ca parlamentar avem dreptul să ne susținem amendamentele. Tot pe procedură, ceea ce s-a întâmplat acum n-a însemnat altceva decât a ni se pune, mie, în momentul de față, pumnul în gură.

Vreau să vă anunț că pe acest incident mă voi adresa instanței de contencios administrativ. (Vociferări.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Pe procedură, domnul deputat Kelemen Hunor.

Domnul Kelemen Hunor:

Stimați colegi,

Cu această majoritate de 74% puteți să fiți mai relaxați un pic și mai generoși. Ați votat un articol care nu există, 156, așa cum zicea și colegul de la liberali. Art.156, să vedeți în stenogramă, deci nu există așa ceva.

Eu cred că în aceste condiții, când domnul vicepreședinte nu poate să...

Domnul Alexandru Pereș:

Este poziția din amendamente respinse, domnule deputat. Poziția din amendamentele respinse.

Domnul Kelemen Hunor:

Noi am fost foarte atenți și articolul 156 ați spus. Așa ceva nu există. Ar trebui să sistați lucrările până când veți găsi acest articol sau veți reformula propunerea pentru vot ca să nu fie contestabilă nici procedura și să nu fie contestabil nici votul la Curtea Constituțională.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule deputat, sigur, colegii au înțeles, am zis nr.crt.156.

Mergem mai departe.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Procedură, domnule președinte. Mă iertați, dar stau aici de câtăva vreme.

Stimați colegi,

Pe cuvânt că nu înțeleg ...(Fără microfon.)

Dacă vreți să continue circul așa...

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Stimați colegi,

Nu cred că este util nimănui modul acesta de dezbatere. Într-adevăr, circul este pe măsura dimensiunii acestei clădiri. Circul îl faceți dumneavoastră, pentru că nu puteți înțelege că dimensiunea grupului parlamentar pe care dumneavoastră o posedați n-are legătură cu dezbaterile și corectitudinea și cu regulamentul din această Cameră. Deci, trebuie să respectați în primul rând Opoziția, nu trebuie să sistați dreptul la cuvânt. Pe procedură trebuie să dați cuvântul și cu atât mai mult trebuie să fiți un pic atenți la ce s-a propus aici.

Colegul meu mai devreme, de bună-credință, v-a rugat și a zis, domnule, lăsați-mă să-mi susțin amendamentele ca să nu mai fac drumul ăsta du-te vino până în bancă, în mod evident urmând a fi votat fiecare articol pe rând. Dumneavoastră v-ați bucurat, normal, uite le-a citit pe toate, dar după aceia, printr-o șmechereală pe care, pe cuvânt, n-o găsesc justificată, ați zis: hai să le votăm pe toate, calup. Ar fi durat exact două minute să fie strigate pe rând de către dumneavoastră, domnule președinte, articolele punct cu punct, articolul cutare, cine e pentru, cine e contra. Eram de mult trecuți de acest punct. Ne iertați că ținem la niște principii, ne iertați că vrem să fie totul dezbătut conform regulamentelor.

Dar știți ce faceți? Ne dați apă la moară și poate vom reuși să contestăm și să și găsim câștig la Curtea Constituțională pentru modul în care dezbatem bugetul zilele acestea.

Nu se poate, este bătaie de joc. Vă rog frumos să vă reconsiderați atitudinea față de dezbaterile parlamentare, să vă reconsiderați atitudinea față de Opoziție. Nu se poate să vă bateți joc în acest mod.

Și încă o dată vă mai fac propunerea, domnule președinte, v-am făcut-o și mai devreme. Este iarăși...nu am cuvinte să calific, cum puteți să numărați 238 de voturi pentru în sala aceasta, vă rog frumos să-mi spuneți. Sunt camere de luat vederi, ne filmează, vede toată lumea. Unde ne vedeți 238?

Domnul Alexandru Pereș:

Sunt în sală colegi exact așa cum am numărat.

Pe procedură, domnule Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Stimați colegi,

N-o s-o las. Și vă spun de ce. Este un precedent foarte periculos. Încă o dată vă spun: pur și simplu, prin procedura pe care o impuneți, încercați să dizolvați Parlamentul României, ca instituție.

Voi citi ceea ce ați votat, dacă s-a votat nu art.156, ci poziția 156, cum s-a precizat. Anexa nr.3/15, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței. Și acum fiți atenți, vă rog. Comisiile pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Deci, amendament acceptat de această comisie. Volumul C, pozițiile 24-606. Deci, 576 de amendamente. Fără motivațiile amendamentului, fără motivația admiterii sau respingerii și asta ați votat. La obiect. Bine.

Știți că în conformitate - domnule președinte al Comisiei juridice - cu deciziile Curții Europene de Justiție, orice decizie a unei autorități nemotivată este nulă de drept și considerată de către instanța aceasta ca inexistentă?

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Având în vedere că este ora 24 fără 7 minute, și văd că curg aceste intervenții pe procedură, suspendăm ședința și mâine dimineață la orele 9, ne vedem în sală.

Ședința s-a încheiat la ora 23,53.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 22 octombrie 2019, 22:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro