Plen
Ședința Senatului din 9 martie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.28/19-03-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 09-03-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 9 martie 2009

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Ședința a început la ora 18.35.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Mircea Dan Geoană, președintele Senatului, asistat de doamna senator Doina Silistru și de domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului.

   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Să facem o verificare a cvorumului.

Destul de rarefiat... (Discuții la tribună.)

Vin colegi în continuare, cred că apelul nostru are efect. (Discuții în sală.)

Constat că suntem în cvorum.

Sunt prezenți în sală 78 de doamne și domni senatori.

Vă propun...

Vă rog, domnule senator Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Știu foarte bine că vă aduceți aminte că am susținut, la ședința Biroului permanent, ca ședința de legiferare să fie miercuri.

Cu toții, reprezentanți ai puterii, ați ținut morțiș să avem astăzi o ședință în care să și legiferăm.

Am adus suficiente argumente în care am arătat că ședința comună nu se va termina până la ora 18.00, și așa a fost.

Am susținut acest lucru cu atât mai mult cu cât - și aveți ordinea de zi în față, stimați colegi - nu era niciun fel de pericol al vreunei adoptări tacite.

Așadar, puteam să facem miercuri ședință în care să legiferăm și să respectăm programul de astăzi.

Astăzi, programul aprobat de Biroul permanent, pe care trebuie să-l votăm sau să nu-l votăm, este ca de la ora 18.00 să avem declarații politice, iar întrebările și interpelările, am convenit cu toții, și liderii de grup, să facem o excepție, și anume să le putem depune la secretariat și să nu le citim aici, în plen, pentru a face economie de timp.

Eu, ca reprezentant al opoziției, am acceptat acest lucru.

Astăzi, la ora 18.00, trebuiau să fie declarațiile politice care sunt o armă în mâna opoziției și sunt un instrument pentru toți parlamentarii, iar intervenția aceasta a mea nu ar fi avut loc.

Nu înțeleg de ce dumneavoastră, domnule președinte, din capul locului, purcedeți prin a aproba o ordine de zi, și nu programul de lucru.

Programul de lucru, încă o dată, cel pe care trebuie să-l propuneți plenului, este ca la ora 18.00 să avem declarații politice.

Ca să nu mai spun, stimați colegi, că, în ultimul moment, dar chiar în ultimul moment, împotriva Regulamentului Senatului, și subliniez, împotriva Regulamentului Senatului!, s-a introdus un nou punct pe ordinea de zi: punctul 5.

Acum o jumătate de oră sau o oră a fost pusă la casetă această ordine de zi care este profund împotriva regulamentului.

Domnule președinte, dacă țineți cont de cele spuse de mine, veți proceda în consecință.

Dacă nu, sigur, puterea, care este putere, poate lua orice fel de decizie, inclusiv decizii neregulamentare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Doamna senator Boagiu, vă rog.

 
   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrucât, pe drumul către microfon, domnul senator Hașotti m-a rugat să nu-l contrazic, îl asigur că nu v-am cerut cuvântul pentru a-l contrazice, ci pentru a-i da o mână de ajutor nu numai Domniei Sale, ci și nouă, tuturor.

De altfel, care este interesul pe care îl avem? Acela de a vota proiectele de lege pe care le avem înscrise în ordinea de zi și de a deveni cât se poate de eficienți.

Întrucât plenul este suveran, cu toate observațiile făcute de domnul senator Hașotti vizavi de program, cred că putem decide împreună să dezbatem proiectele de lege și să facem ceea ce am spus, domnule senator Hașotti, în Biroul permanent din care facem parte împreună, și anume: declarații politice după epuizarea dezbaterilor și după ce votăm proiectele de lege înscrise în ordinea de zi.

Așa că, domnule președinte, cred că avem la îndemână soluțiile regulamentare, și anume decizia noastră de a dezbate proiectele de lege înscrise în ordinea de zi și, bineînțeles, declarațiile politice după aceste dezbateri.

Cred că nu am înțeles bine ce a spus domnul senator puțin mai devreme.

Eu îmi amintesc că în ședința Biroului permanent Domnia Sa a susținut chiar invers, să nu avem ședință astăzi.

Eu cred că suntem aleși uninominal și, fiind aleși uninominal, suntem datori cetățenilor, care ne-au trimis aici, cu mult mai multă conștiinciozitate, să-i spunem, pentru a nu o numi chiar responsabilitate sau răspundere pentru ceea ce trebuie să facem în acest for al Parlamentului.

În concluzie, domnule președinte, Regulamentul Senatului este de partea noastră.

Putem parcurge și ordinea de zi, putem face și declarațiile politice, decizia ne aparține.

Dacă rămâi o oră sau două în plus în această aula, sunt convinsă că nu poate fi decât un element pozitiv pentru toți.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Mi-a pronunțat numele, domnule președinte.

Solicit drept la replică!

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Este ziua mucenicilor în calendarul ortodox...

Vă rog, domnule senator Hașotti. (Râsete în sală.)

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

V-aș fi foarte recunoscător, dumneavoastră mai puțin, colegilor mai mult, dacă nu s-ar mai apela la tot felul de onomatopee, pentru că aici nici nu este locul pentru onomatopee sau pentru tot felul de apostrofări care, mai mult sau mai puțin, fac parte dintr-o zonă care nu aparține umanității.

Dar asta este altceva.

Să știți, stimați colegi, că noi nu suntem aici doar pentru a legifera.

Senatul, Parlamentul sunt instituțiile în care dezbaterea politică trebuie să ocupe primul loc și să nu fim o mașină care, de foarte, foarte mulți ani - poate chiar de la început, din 1990 -, adoptă proiectele Guvernului și respinge proiectele parlamentarilor fie că suntem la putere, fie că suntem în opoziție.

După părerea mea, cred că declarațiile politice sunt la fel de importante precum legiferarea.

Cât privește faptul că suntem aici pe baza unui vot uninominal și a unei legi care ne-a trimis aici să reprezentăm colegiile, haideți să renunțăm la acest discurs, pentru că legea după care am fost aleși este una nu imperfectă, aberantă, în opinia mea. (Rumoare în sală.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc. (Discuții la tribună.)

I-a fost rostit numele doamnei senator Boagiu? (Discuții în sală.)

Nu i-ați pronunțat numele, domnule senator Hașotti.

Am crezut că dorește drept la replică.

Avem buchete de flori pentru toate colegele noastre, așa că vă rog să păstrăm o atmosferă de primăvară romantică.

Și eu regret faptul că s-a prelungit ședința comună, dar, în condițiile în care și Biroul permanent a decis să avem ședință de plen astăzi, eu vă propun să parcurgem această ordine de zi, după ce o votăm, și, de asemenea, dacă voi fi în asentimentul majorității senatorilor, vă propun să stabilim și o oră limită pentru dezbaterea proiectelor de lege, pentru a putea să permitem ca declarațiile politice, dacă sunt cu adevărat pregătite, să fie făcute la o oră la care să mai aibă ecou.

Acesta cred că este o variantă.

Domnul senator Hașotti pare să fie extrem de interesat de faptul că declarațiile politice trebuie să aibă loc astăzi.

Mai sunt observații?

Vă rog, domnule senator Cseke.

Aveți cuvântul din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dacă discutăm despre ordinea de zi, aș vrea să invoc și eu faptul că, deși plenul Senatului este, într-adevăr, suveran și poate decide, eu cred că nu poate decide fără a respecta Regulamentul Senatului.

Or, art. 94 alin. (2) prevede, în mod expres, că raportul comisiei sesizate în fond se transmite Biroului permanent, care dispune și asigură, prin secretarul general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului și inițiatorului cu cel puțin trei zile lucrătoare înainte de data dezbaterii în plen.

Vă rog să observați că raportul de la punctul 5, raportul comun al celor două comisii, este înregistrat în data de astăzi, ceea ce înseamnă că, pentru a trece trei zile, putem discuta acest proiect de lege înscris în ordinea de zi la ședința de plen de joi.

Depinde cum calculăm... poate fi și miercuri.

Domnule președinte,

Eu vă solicit, în mod expres, ca punctul 5 să fie scos din ordinea de zi, pentru că este introdus cu nerespectarea Regulamentului Senatului.

Nu se respectă acel termen.

De asemenea, vreau să precizez, tot la acest punct, faptul că nici punctul de vedere al Guvernului nu există la această propunere legislativă.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Stimate domnule senator, vă cer scuze că vă întrerup.

Veți avea ocazia, dacă ordinea de zi va fi aprobată, să vă pronunțați la punctul 5 asupra acestor elemente.

Vă rog foarte mult să trecem la aprobarea ordinii de zi și să demarăm procedura legislativă.

La punctul respectiv, dacă aveți observații de natură regulamentară, politică sau extrapolitică, vă rog să faceți acest lucru.

Deci, conform regulamentului nostru, înainte de începerea dezbaterilor, am constatat că suntem în cvorum și supun spre aprobarea plenului Senatului ordinea de zi și programul de lucru, așa cum v-au fost aduse în mape.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere, ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

Vă propun să parcurgem această ordine de zi.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru încetarea valabilității Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ecuador privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Quito la 21 martie 1996 (L19/2009)  

La punctul 1 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru încetarea valabilității Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ecuador privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Quito la 21 martie 1996.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Domnule secretar de stat, vă rog.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare încetarea valabilității Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ecuador privind promovarea și protejare reciprocă a investițiilor.

A fost semnat la data de 21 martie 1996 la Quito, a fost ratificat de Parlamentul României prin Legea nr. 12/1997 și a intrat în vigoare la data de 18 iulie 1997, pe o durată inițială de 10 ani.

În vederea compatibilizării acestuia cu prevederile dreptului comunitar, partea română a solicitat amendarea acordului existent, însă partea ecuadoriană nu a fost de acord cu această propunere.

Pe cale de consecință, autoritățile ecuadoriene și-au exprimat, pe căi diplomatice, intenția de denunțare a acordului semnat în anul 1996, motivând că acesta nu a reușit să își atingă obiectivul fundamental de atragere bilaterală a fluxurilor de capital.

Față de cele prezentate mai sus și în temeiul art. 34 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, precum și al art. 54 al Convenției de la Viena cu privire la dreptul tratatelor, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului României, adoptarea Proiectului de lege pentru încetarea valabilității acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ecuador privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Quito, prin consimțământul părților.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul vicepreședinte Dorel Constantin Vasile Borza.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Suntem în fața unei legi ordinare, Senatul fiind Camera decizională.

Față de cele prezentate de reprezentantul Guvernului, în cadrul comisiei s-a hotărât, în unanimitate, să se întocmească un raport de admitere fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre adoptare, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Vă invit la dezbateri.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere fără amendamente și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, raportul de admitere fără amendamente și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Arabe Siriene privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Damasc la 24 iunie 2008 (L20/2009)  

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Arabe Siriene privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Damasc la 24 iunie 2008.

Fiind un proiect asemănător cu cel precedent, îl rog pe domnul secretar de stat Iliescu să fie cât mai concis în prezentarea punctului de vedere al Guvernului.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin semnarea prezentului acord s-a actualizat cadrul juridic bilateral prin care România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are în vedere atât menținerea unor relații bilaterale politice și economice cu Republica Arabă Siriană, cât și satisfacerea exigențelor Comisiei Europene în sensul alinierii la legislația comunitară.

Guvernul României vă solicită promovarea acestui proiect de lege în forma prezentată de inițiator.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte, vă rog.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Suntem în fața unei legi din categoria legilor ordinare.

Cameră decizională este Senatul.

Față de cele prezentate de reprezentantul Guvernului, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să întocmească raport de admitere fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre adoptare, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, supun votului dumneavoastră raportul de admitere fără amendamente și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul de admitere fără amendamente și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Turkmenistanului, semnat la București la 16 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Turkmenistanului privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 16 noiembrie 1994 (L24/2009)  

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Turkmenistanului, semnat la București la 16 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Turkmenistanului privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 16 noiembrie 1994.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin semnarea acestui protocol s-a creat un cadru juridic adecvat prin care România, în calitate de membru al Uniunii Europene, are în vedere atât menținerea unor relații bilaterale susținute cu Turkmenistanul, cât și satisfacerea exigențelor Comisiei Europene în sensul introducerii amendamentelor ce vor asigura compatibilizarea cu dreptul comunitar a prevederilor acordului existent.

În concluzie, Guvernul României solicită adoptarea proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Turkmenistanului.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule senator Borza, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Suntem în fața unei legi ordinare.

Cameră decizională este Senatul.

Față de cele prezentate, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, în unanimitate, să întocmească raport de admitere fără amendamente, pe care, împreună cu proiectul de lege, îl supun Senatului spre adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, supun votului plenului Senatului raportul de admitere fără amendamente și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul de admitere fără amendamente și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și respingerea Proiectului de lege pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naționale Loteria Română - SA, ca urmare a aprobării cererii de reexaminare formulate de Președintele României (L420/2008)  

În continuare, la punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naționale "Loteria Română" - SA, reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi relua termenii prin care Președintele României solicită reexaminarea acestui proiect de lege.

Vă voi prezenta punctul de vedere al Guvernului României, care este următorul:

Prin forma adoptată de Parlamentul României, în această lege s-a introdus participarea salariaților Companiei Naționale "Loteria Română" - SA

la profitul realizat de acest operator economic, preconizat a fi repartizat în cuantum de 10% din profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit și după deducerea sumelor aferente destinațiilor prevăzute la art. 1 litera a) și litera e).

Considerăm că activitatea de tip monopol a Companiei Naționale "Loteria Română" - SA asigură o sursă permanentă de venituri, precum și că aceasta realizează un profit considerabil.

În acest context, modificarea legislativă nu este justificată.

Față de cele prezentate, Guvernul României solicită respingerea Proiectului de lege pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naționale "Loteria Română" - SA.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte, vă rog.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Suntem în fața unei legi ordinare.

Cameră decizională este Camera Deputaților.

În ședința din 3 martie 2009, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească raport de admitere asupra cererii de reexaminare a Președintelui României.

Supun plenului Senatului spre adoptare raportul de admitere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă rog, sunt intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere asupra cererii de reexaminare.

În condițiile în care votul dumneavoastră va fi favorabil, proiectul de lege este respins, în cazul în care votul dumneavoastră va fi contrar, proiectul de lege va fi adoptat.

Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de admitere asupra cererii de reexaminare a fost adoptat și, pe cale de consecință, proiectul de lege a fost respins.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind unele măsuri pentru organizarea administrației publice (L32/2009)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru organizarea administrației publice.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Radu Stancu.

Vă rog. Aveți cuvântul.

   

Domnul Radu Stancu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Referitor la Proiectul de lege privind unele măsuri pentru organizarea administrației publice, punctul de vedere al Guvernului este în concordanță cu raportul adoptat în ședința comună a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și a Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului ale Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă, vă rog.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Împreună cu Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului am întocmit raport comun pentru această propunere legislativă a celor doi colegi, domnul deputat Călian Petru și domnul deputat Dușa Mircea.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea stabilirii unor măsuri pentru organizarea administrației publice, în sensul modificării și completării Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Pe parcursul dezbaterilor au fost formulate amendamente și inițiatorii au renunțat la anumite texte din conținutul propunerii legislative.

Prin urmare, în urma unor dezbateri îndelungate, textul propus de colegii noștri, cu amendamentele cuprinse în raportul comun al celor două comisii, a întrunit un vot favorabil, astfel încât vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere cu amendamente, împreună cu propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnule senator Cseke, vă rog.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Supun atenției dumneavoastră două chestiuni de procedură, după care intru în fond și voi prezenta și punctul de vedere al Grupului parlamentar al UDMR.

Constat că propunerea legislativă nu este susținută de niciunul dintre inițiatori.

În primul rând, dezbaterea generală a propunerii legislative trebuia să înceapă cu susținerea ei de către inițiatori.

În al doilea rând, vreau să menționez că această propunere legislativă a intrat în procesul legislativ fără a exista punctul de vedere scris al Guvernului, semnat de prim-ministru și transmis oficial Senatului.

În ceea ce privește fondul problemei, cred că toți colegii cunosc această propunere legislativă.

Se creează un sistem de relații între funcțiile din administrația publică, care, din punctul nostru de vedere, sunt absolut inedite în ceea ce privește alte sisteme din administrația publică din Uniunea Europeană.

Voi exemplifica: prefectul și subprefectul rămân înalți funcționari publici, conducătorii serviciilor deconcentrate vor fi însă oameni numiți pe criterii politice, nu vor mai fi funcționari publici de conducere, în schimb adjunctul șefului serviciului deconcentrat rămâne funcționar public de conducere.

De asemenea, directorii din ministere, care rămân funcționari publici de conducere, vor putea da ordine și instrucțiuni șefilor serviciilor deconcentrate din județe, care sunt oameni numiți politic, deci funcționari publici de conducere dau dispoziție oamenilor politici, oamenii politici dau dispoziție funcționarilor publici, o întreagă învălmășeală.

De 10 ani de când avem Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici acești oameni au fost numiți pe diferite criterii, și despre asta putem să discutăm.

Putem fi de acord să politizăm aceste funcții, chiar dacă este de discutat, dar, din punctul nostru de vedere, relațiile care se stabilesc prin această propunere legislativă eu nu le pot denumi decât o struțo-cămilă în administrația publică din România.

Am o întrebare retorică.

Ce mai vrem să descentralizăm în România dacă aceste servicii deconcentrate, care exact acestea trebuie să ajungă în subordinea și coordonarea consiliilor județene și consiliilor locale, exact pe acestea le politizăm?

Grupul parlamentar al UDMR nu poate susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Cred că este, oarecum, o continuare naturală a dezbaterii noastre de lunea trecută, când s-a făcut o pledoarie din partea aceluiași segment din grupurile parlamentare cu privire la nevoia de terminare a ipocriziei, până unde se termină nivelul politic, și acest lucru este o dezbatere mai amplă.

Vă reamintesc că suntem prima Cameră sesizată.

Camera Deputaților este Camera decizională cu privire la acest subiect.

Din partea altor grupuri parlamentare sunt intervenții?

Dacă nu, în condițiile în care ați auzit raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului - raport cu amendamente admise -, supun votului dumneavoastră, ținând cont că este o lege organică, raportul cu amendamente.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 72 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și o abținere, raportul cu amendamente a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 13 de voturi pentru și o abținere, proiectul de lege cu amendamentele menționate a fost adoptat, urmând a fi transmis Camerei Deputaților pentru votul acestei Camere.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 180/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate (L697/2008)  

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, unde este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 180/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.

Domnul secretar de stat Andreica.

   

Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere necesitatea accelerării programului de reabilitare termică a blocurilor de locuințe, Guvernul României, săptămâna trecută, respectiv în 3 martie 2009, a emis o nouă ordonanță de urgență prin care se schimbă fundamental problematica reabilitării termice a blocurilor de locuințe.

De aceea, vă rugăm, astăzi, să respingeți acest proiect de act normativ, întrucât mâine se publică în Monitorul Oficial noua ordonanță de urgență.

De asemenea, sunt terminate și normele de aplicare, care vor fi publicate săptămâna care vine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Filip.

 
   

Domnul Petru Filip:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia, în data de 3 martie, a analizat solicitarea Guvernului.

Sigur că ni s-a părut logic, atâta timp cât este în lucru și s-a și realizat un nou proiect de lege privind reabilitarea clădirilor de tip supraetajat.

În aceste condiții, comisia a dat un raport de respingere, în așa fel încât noul act legislativ, care va fi publicat în Monitorul Oficial în cursul zilei de mâine, să intre, de fapt, în vigoare și să atragă răspundere juridică.

Ca urmare, raportul este de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată, legea are caracter de lege organică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții pe baza celor auzite din partea Executivului și a comisiei de specialitate?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră, pe cale de consecință, transformarea proiectului de lege privind aprobarea ordonanței în proiect de lege privind respingerea ordonanței respective.

Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și zero abțineri, proiectul de lege de respingere a ordonanței a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 199/2008 pentru modificarea și completarea anexei nr.VII/2b la Ordonanța Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr.II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale (L710/2008)  

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, unde este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 199/2008 pentru modificarea și completarea anexei nr.VII/2b la Ordonanța Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr.II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale.

Din partea Executivului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezenta ordonanță de urgență se prevede stabilirea indemnizației pentru funcțiile de vicepreședinte al Curții de Conturi, președinte și vicepreședinte ai Autorității de Audit.

Față de cele prezentate în textul acestei ordonanțe, Guvernul României susține aprobarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul senator Rădulescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

După cum știm, anul trecut legea Curții de Conturi a fost modificată, printre altele introducându-se și Autoritatea pentru Audit, care se va ocupa, mai ales, de fondurile europene.

Conducerea acestei autorități este formată din demnitari cărora nu li se stabilise indemnizația de conducere.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 199/2008 a stabilit acest lucru, președintele Autorității pentru Audit este la nivelul vicepreședintelui Curții de Conturi și amândoi sunt la nivelul de indemnizație corespunzător nivelului de ministru de stat.

Deci se aplică unor persoane cu influențe bugetare foarte mici.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Nu.

Supun votului dumneavoastră raportul fără amendamente și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 223/2008 privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare (L8/2009)  

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, unde este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 223/2008 privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Radu Stancu.

   

Domnul Radu Stancu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, În scopul reducerii cheltuielilor bugetare, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 223/2008 s-a instituit obligativitatea pentru toți ordonatorii principali de credite de a reduce cu 15% cheltuielile de achiziționare de bunuri și servicii față de nivelul acestora aprobat pentru anul 2008, precum și faptul că în bugetul pentru anul 2009 cheltuielile pentru achiziționarea de mobilier, aparatură birotică, mașini și echipamente sunt mai mici cu 50% decât cele aprobate pentru anul 2008.

De asemenea, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 223/2008 s-a instituit regula potrivit căreia până la data de 31 decembrie 2009 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante la data intrării în vigoare a acestui act normativ, inclusiv a posturilor scoase la concurs sau examen, dar a căror procedură de ocupare nu s-a finalizat, din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare a acestora.

Este exceptată însă ocuparea posturilor unice ale căror atribuții specifice nu se regăsesc la celelalte posturi din cadrul structurii organizatorice a autorităților și instituțiilor publice, precum și structurile, autoritățile și instituțiile publice nou-înființate în luna decembrie 2008 și ianuarie 2009.

Având în vedere cele precizate, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, vă adresez rugămintea să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 223/2008 privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Ariton.

 
   

Domnul Ion Ariton:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat în data de 28 februarie și, cu 8 de voturi pentru și un vot împotrivă, vă propune să adoptați raportul de admitere cu amendamentele respinse.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, de asemenea, a dat aviz favorabil, iar Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a trimis aviz favorabil cu amendamente.

Legea are caracter de lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Domnul senator Cseke.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, dacă-mi permiteți să susțin amendamentele respinse.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Amendamentele de la punctele 3, 5 și 6 le voi lua împreună.

Punctul 3 se referă la modificarea art. 1 alin. 1, prin care în textul ordonanței de urgență se suspenda ocuparea posturilor vacante, inclusiv a celor scoase la concurs sau examen, dar a căror procedură de ocupare nu s-a finalizat.

Vreau să menționez că și Guvernul anterior a luat asemenea măsuri, dar cu mica diferență că nu s-au blocat posturile pentru care, la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, formalitățile erau pornite, astfel încât noi propunem această modificare, în sensul de a fi blocate doar acele posturi pentru care nu au fost întreprinse formalitățile la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.

La punctele 5 și 6, le iau împreună, deoarece sunt legate, este vorba de sumele defalcate din TVA pe care Guvernul actual a înțeles să le ia de la autoritățile locale prin această ordonanță de urgență, deși există un ordin al ministrului finanțelor publice, publicat în Monitorul Oficial din 24 decembrie 2008, prin care se prevedea în mod expres că aceste sume, prin fondul de rulment, pot fi transferate în bugetele locale pentru anul următor, adică 2009.

Nu am înțeles de ce peste o săptămână Guvernul, totuși, a decis ca aceste sume să fie luate de la autoritățile locale.

Vreau să menționez că sunt sume prin care se realizau construire de drumuri, cămine culturale, extindere, reabilitare canalizare apă, proiecte importante de infrastructură și se ridică niște probleme.

Autoritățile locale nu vor putea respecta termenele de plată prevăzute în contracte, încheiate în mod valabil cu furnizori sau executanți de lucrări, și se pune întrebarea cine va răspunde pentru daunele eventuale pe care vor trebui să le plătească autoritățile locale.

De asemenea, vreau să menționez că domnul prim-ministru Emil Boc, în data de 10 februarie 2009, la adunarea generală a Asociațiilor Comunelor din România a promis, în mod solemn, că aceste sume vor fi restituite autorităților locale, ceea ce nu s-a întâmplat până în prezent, drept pentru care noi propunem abrogarea acestui articol și restituirea sumelor respective.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Frâncu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vreau să spun că Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva acestui proiect de lege dacă amendamentele pe care le-a propus colegul meu de la Grupul parlamentar al UDMR vor fi respinse, deoarece și nouă ni se pare cel puțin abuziv și imoral ca niște concursuri începute, la care oamenii s-au pregătit, la care au făcut drumuri și au depus toată documentația, să fie oprite, deci se încalcă drepturile omului și consider că aici sunt, practic, câteva astfel de situații.

Chiar în colegiul din județul pe care îl reprezint există două cazuri în care primarii mi-au semnalat faptul că ei își pregătiseră prin contract cofinanțarea unor proiecte de anvergură, dar, prin această decizie a Guvernului, sunt puși în imposibilitatea să le și finalizeze, ba, mai mult, plătesc penalități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră primul amendament, respins de comisie, dar susținut de inițiator, domnul senator Cseke, amendamentul de la poziția 3.

Vă rog să votați.

Cu 16 voturi pentru, 62 de voturi împotrivă, două abțineri, amendamentul a fost respins.

În continuare, amendamentul nr. 5.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 11 voturi pentru, 65 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Amendamentul nr. 6.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 11 voturi pentru, 63 de voturi împotrivă, 5 abțineri, și amendamentul nr. 6 a fost respins.

Pe cale de consecință, supun votului raportul fără amendamente și proiectul de lege, conform propunerii care ne-a fost prezentată.

Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și o abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și respingerea Proiectului de lege pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 (L577/2007) (reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale)  

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006.

Este vorba despre o cerere de reexaminare.

Din partea Ministerului Tineretului și Sportului, domnul secretar de stat Răzvan Bobeanu.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Răzvan Petrică Bobeanu - secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul se supune deciziei Curții Constituționale privind sesizarea de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006.

Conform Deciziei nr. 55 din 14 ianuarie 2009, legea a fost declarată neconstituțională în integralitatea ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul președinte Greblă.

Cred că este vorba de o solicitare de raport pentru reexaminare.

Cred că aceasta este speța cu care suntem sesizați.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Noi am fost sesizați cu o cerere de reexaminare din partea Președintelui României, dar, între timp, Curtea Constituțională s-a pronunțat, astfel încât tot textul legii a fost declarat neconstituțional.

Drept urmare, noi vă solicităm să constatați că în prezent, ca urmare a cererii de reexaminare, care este considerată întemeiată, dar și ca urmare a deciziei Curții Constituționale, comisia a adoptat un raport de respingere a legii, pentru că legea este în procedură de aprobare și vă propunem să respingeți proiectul de lege al inițiatorilor.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Deci raportul comisiei este un raport de respingere a proiectului de lege ca fiind neconstituțional și, pe cale de consecință, acceptarea cererii de reexaminare, care, de fapt, nu mai are obiect datorită faptului că legea este declarată neconstituțională în integralitatea sa.

Ca atare, vă rog să vă pronunțați asupra raportului de respingere a proiectului de lege.

Vă rog să votați.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

În consecință, proiectul de rege a fost respins.

 
Dezbaterea și respingerea Proiectului de lege privind completarea art. 28 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 (L241/2008) (reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale)  

În continuare, punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind completarea art. 28 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

De asemenea, este o cerere de reexaminare.

Cred că este aceeași situație.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Adrian Iliescu.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Voi reitera decizia Curții Constituționale, Decizia nr. 857 din 9 iulie 2008, care a constatat că Legea privind completarea art. 28 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 este neconstituțională în integralitatea ei.

Din acest motiv, Guvernul României solicită plenului Senatului adoptarea raportului de respingere a legii.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Aceleași considerațiuni ca și la proiectul de lege anterior, cu mențiunea că Legea audiovizualului se dorea modificată în sensul în care programele de știri ale posturilor de televiziune și radio să conțină în mod egal știri cu teme pozitive și, respectiv, negative.

Cererea de reexaminare este întemeiată sub acest aspect.

Ulterior, legea a fost declarată neconstituțională.

Aceleași concluzii, domnule președinte, stimați colegi.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Cred că lucrurile sunt suficient de clare.

Legea are caracter de lege organică, deci vă rog să fim atenți și la acest aspect.

Supun votului raportul de respingere a proiectului de lege pe aceleași considerente exprimate anterior.

Cu 73 de voturi pentru și 5 voturi împotrivă, raportul de respingere a fost adoptat.

În consecință, proiectul de lege a fost respins.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi (L729/2006) (reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale)  

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi.

Este o cerere de reexaminare.

Din partea Ministerului Justiției, domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Gabriel Tănăsescu - secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 54 din 14 ianuarie 2009 s-a constatat că dispozițiile articolului unic, punctele 1 până la 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, sunt neconstituționale.

Așa fiind, potrivit prevederilor Constituției, în caz de neconstituționalitate, înainte de promulgarea legii Parlamentul trebuie să reexamineze dispozițiile respective pentru a le pune de acord cu decizia Curții Constituționale.

Față de cele arătate mai sus, vă rugăm să aprobați textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006 în forma sa inițială, întrucât acest text, de altfel în prezent în vigoare, nu creează disfuncții în activitatea organelor judiciare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul președinte Greblă.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte, Ne aflăm în fața unui proiect de lege care face parte din categoria legilor organice.

Membrii comisiei au hotărât, cu 7 voturi pentru și o abținere, să adopte un raport de admitere a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, cu amendamentele cuprinse în anexă, care face parte integrantă din raport.

Legea are caracter de lege organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, cu mențiunea că legea are caracter de lege organică, supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente.

Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul cu amendamente a fost adoptat.

Supun votului proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene (L802/2006)  

În continuare, la punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene.

Domnule secretar de stat Tănăsescu, vă rog.

   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2006 privește asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor, precum și prorogarea unor termene.

Sunt, astfel, prorogate termenele de intrare în vigoare ale Legii nr. 301/2004, care privește Codul penal...

Legea 294/2004, care privește executarea pedepselor și măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv înregistrarea audiovideo a ședințelor de judecată.

De altfel, sunt reglementate măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești, precum exercitarea atribuțiilor colegiului de conducere de către președintele instanței, în cazul instanțelor cu număr mic de judecători, reglementarea de urgență a situației în care judecători sau procurori urmează a fi detașați în cadrul unor instituții ale Uniunii Europene, precum și reglementarea unor soluții de natură să asigure clarificarea și unificarea interpretării unor dispoziții ale Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte, Stimați colegi, Inițiativa legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților prin procedura adoptării tacite.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din 24 februarie anul curent, a reexaminat proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate, să adopte raport suplimentar, cu un amendament care este cuprins în anexă, amendament însușit de inițiator.

Facem precizarea că, în raport de obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentul propus.

Legea este organică.

Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul comisiei a fost adoptat.

Supun votului proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Întrebări și interpelări adresate în scris Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Anca Daniela Boagiu, Viorel Arcaș, Vasile Nedelcu, Emilian Valentin Frâncu, Tudor Panțuru, Dan Voiculescu, Doina Silistru, Adrian Țuțuianu, Nicolae Moga, Laurențiu Florian Coca, Liviu Titus Pașca, Raymond Luca  

La ultimul punct din ordinea de zi, întrebări și interpelări, vreau să vă informez că au fost prezentate întrebări după cum urmează:

  • din partea Grupului parlamentar al PD-L, doamna senator Anca Daniela Boagiu;
  • din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Viorel Arcaș;
  • din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Vasile Nedelcu și domnul senator Emilian Valentin Frâncu.

Acestea au fost întrebări adresate Executivului, care au fost înregistrate și transmise pe canalele obișnuite către Executiv pentru răspunsurile obligatorii.

De asemenea, interpelările au fost transmise în formă scrisă și sunt deja introduse în circuitul obișnuit de interpelări.

Au depus interpelări:

  • din partea Grupului parlamentar al PD-L, doamna senator Anca Daniela Boagiu și domnul senator Tudor Panțuru;
  • din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Dan Voiculescu, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Adrian Țuțuianu, domnul senator Nicolae Moga și domnul senator Coca Laurențiu Florian;
  • iar din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Emilian Valentin Frâncu, domnul senator Liviu Titus Pașca și domnul senator Raymond Luca.

Acestea sunt considerate ca fiind introduse în circuitul de dialog obligatoriu cu Executivul României.

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori: Cristian George Țopescu (PNL) - declarație politică având ca titlu Atentat la sănătatea românilor de azi și de mâine;

La partea de declarații politice avem un număr important de colegi și colege care au depus în scris declarațiile politice din partea grupurilor parlamentare ale PD-L, PSD+PC, PNL și UDMR.

Aceste declarații politice vor fi reflectate și în partea de comunicare publică a Senatului.

Sunt colegi sau colege care doresc să susțină prin viu grai astfel de declarații?

Domnule senator Țopescu, aveți cuvântul.

   

Domnul Cristian George Țopescu:

Domnule președinte, Stimați senatori, Îngăduiți-mi o foarte scurtă introducere.

Pentru că am ocazia să vorbesc pentru prima oară în plenul Senatului, ar trebui să am emoții.

Vă mărturisesc că nu am.

Sunt obișnuit să vorbesc unui auditoriu numeros, dar nu atât de select cum sunteți dumneavoastră, iar cu aceste instrumente tehnice numite microfoane sunt prieten de multă vreme și nu mă intimidează.

Sunt însă oarecum stânjenit de faptul că nu am învățat limbajul unui parlamentar atunci când susține o declarație politică.

De aceea, mă voi exprima conform unui crez profesional, și anume să cred ceea ce spun și să spun ceea ce cred.

Sunt obișnuit să vorbesc liber.

Acum însă, conform obiceiului din Senat, voi citi această declarație politică intitulată "Atentat la sănătatea românilor de azi și de mâine".

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a finalizat planurile-cadru de învățământ pentru anul școlar 2009-2010, prin care s-a redus numărul de ore pe săptămână.

În noua formulă, orele de curs reduse vor fi, în primul rând, cele de sport.

În loc de o comprimare a numărului de ore, prin reducerea proporțională a numărului de ore pentru mai multe materii, se taie, pur și simplu, orele unor discipline considerate neimportante, sub pretextul decongestionării programului școlar săptămânal și al sporirii atractivității acestuia.

Confruntată cu primele proteste publice față de intențiile instituției pe care o conduce, doamna ministru Ecaterina Andronescu a încercat să calmeze situația, precizând că în trunchiul comun se păstrează o oră de sport în programul școlar săptămânal, alte două ore urmând a fi opționale, plasate în afara ariei curriculare.

Replica, perfect justificată, a venit prompt din partea sindicatelor din învățământ: pe de o parte, aceste ore opționale, în realitate, nu vor funcționa în nicio unitate școlară, iar, pe de altă parte, există pericolul foarte concret de a se reduce astfel, dramatic, posturile de profesor de educație fizică și sport.

Doamnelor și domnilor senatori, Probabil că mulți dintre dumneavoastră aveți copii de vârstă școlară.

Uitați-vă cu atenție la atitudinile lor - mă refer la cele fizice -, la ținută:

aduși de umeri, ca să nu spun cocoșați, din cauza pozițiilor statice de la școală și, foarte frecvent, de acasă, ca urmare a petrecerii unui timp îndelungat în fața computerului sau a altor tentații la modă.

Consecințele sunt deformări ale coloanei vertebrale numite, în limbaj medical, cifoză și scolioză.

Cu toții dorim ca în România să avem cât mai mulți copii și adolescenți inteligenți, premianți la olimpiadele școlare, dar acești tineri trebuie să fie, în primul rând, sănătoși.

Decizia Ministerului Educației, Cercetării și Inovării contrazice chiar una dintre prevederile programului de guvernare, și anume Capitolul X - "Tineret și sport", "introducerea unui număr de minimum trei ore de sport pe săptămână în programa școlară (...), conform normelor Uniunii Europene".

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării afirmă că este vorba de "reorganizarea orelor de sport".

În realitate, trebuie să spunem că - ceea ce doamna ministru încearcă să ascundă prin această formulă - în școlile din România nu se va mai face sport, fiindcă este mai comod așa.

O altă consecință a sedentarismului, combinat cu alimentația nesănătoasă, va fi obezitatea.

Potrivit unor studii realizate în 2007 de o companie farmaceutică, 37% din populație suferă de obezitate în țara noastră.

Medicii spun, pe bună dreptate, că sunt îngrijorați, întrucât această boală apare tot mai des la copii, în primul rând, din cauza lipsei de mișcare.

Închei, stimați colegi, exemplificând beneficiile mișcării.

Priviți ținuta președintelui Senatului, care face mișcare pentru sănătate!

Priviți ținutele senatorilor György Frunda și Dan Radu Rușanu, care fac mișcare pentru sănătate!

Întrebați-l pe senatorul profesor Mircea Cinteză care sunt beneficiile mișcării.

Pe senatorul Anghel Iordănescu nu-l întrebați, pentru că dumnealui a făcut sport de performanță și va susține pledoaria mea pentru mișcare.

Priviți ținuta decanului nostru de vârstă, senatorul Sergiu Nicolaescu, care a făcut sport!

Pentru cei supraponderali din Senatul României propun ca o dată pe săptămână, în ziua de luni sau miercuri, lifturile din clădirea Parlamentului să fie oprite pentru revizie tehnică.

Am văzut senatori care folosesc liftul pentru a urca un singur etaj sau, culmea, îl folosesc și pentru a coborî un singur etaj.

Dacă propunerea mea, care, recunosc, iese din sfera unei declarații politice, nu va provoca zâmbete ironice, ci va fi luată în serios, vom constata fiecare dintre noi că, folosind scările, ritmul cardiac va fi mai bun, respirația se va regla, eliminând gâfâielile, iar mobilitatea articulațiilor membrelor inferioare va fi mai bună, diminuând riscurile unor artrite.

Vă mulțumesc pentru eventuala înțelegere a punctului meu de vedere privind efectele pozitive ale mișcării asupra copiilor, adolescenților și asupra noastră, a adulților.

Mai există o posibilă consecință:

Președintele României, care în prima tinerețe a făcut sport, jucând handbal, poate va completa cunoscutul său îndemn electoral spunând: "Să trăiți bine și sănătoși!"

În schimb, fără ore de sport suficiente cuprinse în programa școlară, tare mă tem că viitoarele generații de români nu numai că nu vor trăi sănătos, dar până și speranța lor de viață va fi drastic amendată.

Nouă, românilor, ne place, pe bună dreptate, să ne lăudăm cu originea noastră latină.

Atunci, stimată doamnă profesoară Ecaterina Andronescu, nu uitați de filozofia de viață sintetizată în admirabilul dicton Mens sana in corpore sano.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim colegului nostru, domnul senator Țopescu.

Cred că a fost o primă intervenție remarcată.

Doar ca o notă de subsol, am înțeles că această propunere nu a fost reținută de minister și sunt convins că, la nivelul Guvernului, această propunere nu va deveni o realitate.

 
   

Vreau să vă informez că următorii colegi și colege senator au depus declarațiile politice în scris: doamna senator Anca Daniela Boagiu, domnul senator Dumitru Oprea, domnul senator Ion Bara, domnul senator Șerban Rădulescu, domnul senator Mircea Marius Banias, domnul senator Gabriel Mutu, domnul senator Toader Mocanu, domnul senator Viorel Constantinescu, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Valer Marian, domnul senator Gheorghe Marcu, domnul senator Emilian Valentin Frâncu, domnul senator Álmos Albert.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca titlu Argumente privind importanța instituției Palatul Copiilor din Timișoara (declarație politică neprezentată în plen);

O scurtă intervenție, domnul senator Gheorghe David.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După o asemenea prezentare a distinsului senator Cristian Țopescu, pentru că declarația politică se referă la copii, am și eu o scurtă intervenție.

Cu o săptămână în urmă am prezentat o declarație politică ce avea ca subiect actuala clădire în care funcționează, de mulți ani, Palatul Copiilor din Timișoara, clădire care a fost retrocedată.

În declarația mea politică de azi - fără să o citesc, aș vrea să o depun în scris - amintesc câteva argumente, dacă mai sunt necesare, privind importanța acestei instituții, în special pentru orașul Timișoara, dar și importanța ei pentru alte orașe din țară.

Vă mulțumesc și vreau să-i spun domnului senator Cristian Țopescu că am câștigat primul pariu cu dânsul: au fost mai mult de zece senatori în sală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică având ca titlu Paza bună trece primejdia rea;

Domnul senator Frâncu are o scurtă intervenție, pe baza declarației pe care deja a depus-o în scris.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Voiam doar, foarte pe scurt, să trec în revistă câteva idei din declarația mea politică intitulată: "Paza bună trece primejdia rea".

În ultimii ani, tot mai mulți oameni de știință ne atrag atenția, din ce în ce mai insistent, asupra modificărilor climatice care vor afecta întreaga planetă, cu consecințe dintre cele mai serioase asupra situației politice, stabilității economice și normalității sociale.

Între timp, omenirea a intrat într-o fază financiar-economică fără precedent, iar modificarea factorilor climatici, suprapunându-se peste această stare de lucruri, ar putea afecta în mod grav actuala ordine politică, economică și socială.

Nu puține sunt vocile care prevestesc restrângerea drastică a accesului unor întregi populații la resursele lor de bază pentru susținerea vieții, pe toate continentele, cu consecința unui posibil val de migrații în masă către zonele mai puțin afectate.

Deocamdată, este imposibil să trasăm hărți precise ale viitoarelor zone favorizate și defavorizate, mai ales dacă luăm în considerare eventualitatea unor fenomene de mare amploare, cum ar fi inversarea polilor magnetici și reașezarea pe alte coordonate geografice a zonelor climatice ale globului.

Există țări care au început deja să ia măsuri menite să le protejeze resursele naturale și să asigure siguranța alimentară atât printr-o gestionare mai atentă a resurselor, cât și prin construirea de adăposturi pentru populație și constituirea unor depozite de hrană.

Nu în ultimul rând, prin conjugarea eforturilor pe plan internațional, mai multe țări au trimis mostre de material genetic către așa-numitele "seifuri ale supraviețuirii", unul dintre acestea fiind amplasat dincolo de Cercul Polar, pe o insulă ce aparține Norvegiei.

Asemenea aspecte nu mai pot fi neglijate, iar țara noastră ar trebui, de asemenea, să înceapă să ia măsuri de diminuare a efectelor negative pe care eventuale perturbări climatice, fie ele catastrofice sau nu, le-ar putea avea asupra teritoriului național, cu consecințe asupra populației în următorii ani sau în următoarele decenii.

Oricât de sceptici am fi încă tentați să fim, să nu uităm o veche și înțeleaptă vorbă din bătrâni: "Paza bună trece primejdia rea".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Marcu (PSD) - declarație politică având ca temă piața de capital din România;

Domnul senator Gheorghe Marcu dorește să susțină în plen declarația politică.

Vreau să vă informez, până ajunge domnul senator Marcu la tribună, că la partea de întrebări l-am omis - vă cer scuze - pe domnul senator Dumitru Oprea, care a depus, în scris, la secretarul de ședință o întrebare adresată Ministerului Finanțelor Publice.

Vă rog, domnule senator Marcu, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Marcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Stimați colegi, Intervenția mea este adresată Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

În ultimii doi ani, piața de capital din România a resimțit cel mai puternic efectele defavorabile ale crizei financiare.

Toate acțiunile tranzacționate la Bursa de Valori București în 2008, fără excepție, au încheiat anul cu randamente negative.

Indicele compozit al bursei, BET-C, a înregistrat o scădere de 70,3%, în timp ce indicele societăților de investiții financiare, BET-FI, a pierdut 84,1%.

Pe piața RASDAQ situația a fost similară, indicele compozit al acestei piețe pierzând 55,3%

din valoarea de la sfârșitul anului 2007.

Anul 2009 nu a început nici el sub auspicii mai bune pentru Bursa de Valori București, principalii indicatori bursieri înregistrând scăderi substanțiale în primele două luni de tranzacționare.

În opinia mea, piața de capital autohtonă prezintă următoarele caracteristici:

  • free-float redus și lichiditate modestă;
  • reprezentare necorespunzătoare a emitenților în raport cu structura economiei naționale;
  • număr extrem de mic al emitenților listați la bursă;
  • număr mic de finanțatori prin intermediul pieței de capital, piața românească fiind mai mult o piață de schimb;
  • ofertă investițională incompletă;
  • lipsa short-selling-ului, obligațiunilor, titlurilor de stat, lipsa altor instrumente existente pe piețele mature.

Analizând raportul de activitate al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare pe anul 2008, cât și al Bursei de Valori București, aprobat recent de Camerele reunite ale Parlamentului României, am constatat că salariul mediu brut al unui angajat din cadrul CNVM depășește cu mult salariul unui senator și, dacă facem comparația cu cel al unui comisar, este nevoie de circa șase salarii de senator.

Aceste cheltuieli cu salarii directe sau indirecte se regăsesc în comisioanele pe care entitățile participante la piața de capital sunt nevoite să le practice în relația cu investitorii.

Motivația că aceste salarii mari duc la independența decizională a CNVM nu se justifică, suprataxând piața.

Sunt curios să văd dacă regula de acordare a acestora ține cont de condițiile concrete ale pieței.

Poate așa, solidarizându-se cu piața, ei vor înțelege mai bine participanții la piață, precum și gustul amar al dependenței de contextul economic, de criza financiară ce ne-a cuprins și nevoia de a construi temeinic o piață adevărată, fără a o sugruma din fașă cu costuri inutile.

Ca urmare a acestor caracteristici prezentate mai sus, la care se adaugă și contextul internațional, Bursa de Valori București nu mai este atractivă.

Pentru diminuarea consecințelor negative de pe piața de capital, solicit Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare o analiză în vederea reducerii taxelor percepute participanților din piață, prin aceasta înțelegând: societățile de investiții financiare, operatorii de piață, emitenții de fonduri de investiții.

Această măsură s-ar alătura celor luate de Parlamentul României, care a adoptat un act normativ ce prevede ca profitul realizat de investitori pe piața de capital în cursul anului 2009 să nu fie impozitat.

Nu dorim ca cei 2.000 de salariați să ajungă șomeri sau să părăsească țara, cu atât mai mult cu cât niciun stat cu pretenții de economie de piață nu poate exista fără o piață de capital solidă.

Vă mulțumesc.

 
   

Următoarele declarații politice au fost depuse la secretariatul ședinței, nefiind prezentate în plen.

 
  Anca Daniela Boagiu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Absorbția fondurilor europene și solidaritatea - soluții pentru ieșirea din criza economică (declarație politică neprezentată în plen);

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Domnule președinte, Stimate colege și stimați colegi, Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Absorbția fondurilor europene și solidaritatea - soluții pentru ieșirea din criza economică".

Criza economică nu mai este doar un subiect de dezbatere publică, ci o realitate care lovește din ce în ce mai mulți cetățeni români.

Veniturile la bugetul de stat se diminuează, iar efectele politicilor salariale catastrofale puse în practică de vechiul Guvern își arată acum efectele.

Guvernul Boc, prin bugetul de stat și măsurile legislative inițiate, a propus deja o serie de soluții care să atenueze efectele, dar tot mai multe voci, mai ales din presă, pun la îndoială celeritatea și eficiența unor măsuri nepopulare, dar atât de necesare - o spune Banca Mondială, o spune Fondul Monetar Internațional și o spun aproape toate instituțiile financiare internaționale sau alți actori economici de prestigiu.

Doamnelor și domnilor, Nu fac recurs la o chemare la resemnare.

Nu recomand complacerea în această realitate economică dureroasă și în niciun caz nu fac apologia neimplicării noastre.

Soluții există și trebuie căutate neîncetat, iar un prim pas în acest sens îl reprezintă dialogul.

România nu acționează singură în această criză, ci coordonat cu Uniunea Europeană din care facem parte.

La nivel european, Comisia a venit deja cu un plan de relansare economică pe zece priorități - eficiență energetică, redresarea sectorului auto, promovarea produselor ecologice, investiții în infrastructură, educație și cercetare, acces la internet de bandă largă și, în special, în mediul rural -, dar și cu o serie de îmbunătățiri legislative care să simplifice procedurile de accesare a fondurilor europene.

Nu este prima dată când afirm că o soluție insuficient discutată pentru redresarea economică este creșterea ratei de absorbție pentru fondurile europene.

Avem resurse care ne sunt la îndemână și trebuie să le valorificăm.

Vorbim de atâția ani de fondurile europene, dar prea puțini dintre români resimt efectele utilizării acestora, semn că autoritățile centrale sau locale nu au făcut destul pentru promovarea metodelor de atragere a banilor europeni.

Profit de această ocazie pentru a vă reaminti că executivul european a luat deja o serie de măsuri în domeniul absorbției fondurilor europene, măsuri care înlesnesc procesul și dau o gură de oxigen autorităților noastre.

E vorba, în primul rând, de creșterea prefinanțării: se dublează, practic, suma pe care o primim anual de la UE ca avans pentru plățile pentru proiectele finanțate din fonduri structurale.

În al doilea rând, Comisia permite modificarea programelor operaționale pe baza priorităților planului de relansare economică pentru a sprijini sectoarele cu potențial de creștere, precum eficiența energetică, inclusiv reabilitarea termică a clădirilor și sprijinirea IMM-urilor.

Nu în ultimul rând, Comisia a anunțat și modificarea regulilor privind ajutorul de stat, astfel încât acesta să fie aprobat mai ușor la nivel european și să poată acoperi o mai mare parte din finanțarea unui proiect.

Doamnelor și domnilor, Toate aceste măsuri trebuie dublate de inițiative interne: modificarea prevederilor referitoare la achizițiile publice, o mai mare rapiditate a circuitului de aprobare a proiectelor, sprijin pentru a obține credite care să acopere costurile proiectelor până la momentul rambursării, asigurarea cofinanțării, modificarea programelor operaționale pentru a ne axa pe acele domenii care aduc creștere economică și care creează locuri de muncă.

Aceste imperative implică și contribuția noastră ca aleși uninominal ai cetățenilor.

Trebuie să facem tot posibilul pentru a promova astfel de inițiative pe lângă autoritățile locale din colegiul pe care îl reprezentăm.

Fără această implicare, vom fi și noi responsabili dacă rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune rămâne cu o singură cifră.

Vă mulțumesc.

  Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică având ca titlu Evaziune fiscală... legală (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dumitru Oprea:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Evaziune fiscală... legală".

Săptămâna trecută, în plenul Senatului s-a votat în favoarea scutirii de impozit a dividendelor reinvestite.

La prima vedere, măsura este lăudabilă, chiar dacă partea tehnică nu este încă definită.

Pentru "băieții deștepți", însă, nici nu este necesară.

De ani de zile ei obțin aceleași rezultate, dar prin alt mijloc: al avansurilor spre decontare.

Este o metodă mult mai simplă și mai avantajoasă.

Cei care practică aceste manevre se pot îndestula cu bani din firmă oricât și oricând doresc.

În plus, nici nu trebuie să aștepte încheierea anului fiscal.

Procedura este foarte simplă: cine are nevoie de bani solicită avans spre decontare.

Dacă suma a fost insuficientă, mai poate fi luat încă un avans.

Legea spune că se poate intra în posesia altui avans dacă a fost justificat precedentul.

Însă aceeași lege nu precizează nimic despre sancțiunea dată atunci când avansul nu este justificat.

În consecință, schema poate fi repetată la infinit.

Legea nu menționează nici termenele la care trebuie să se deconteze sumele ridicate pentru efectuarea de cumpărături și nu are importanță nici dacă valoarea soldului contului care acumulează avansurile spre decontare, contul avansuri de trezorerie, este de miliarde de lei vechi.

Interesant este faptul că în cazul dividendelor cuvenite asociaților/acționarilor sunt stipulate condițiile ridicării acestora, ca termen: cel mult 8 luni de la data aprobării situației financiare, precum și modul de calcul al dobânzii pentru depășirea termenului de plată.

În calcul se folosește dobânda legală sau o dobândă mai mare hotărâtă de adunarea generală a asociaților/acționarilor, prin care se aprobă situația financiară a exercițiului financiar încheiat.

Nu aceeași rigoare este întâlnită și atunci când sunt tratate avansurile spre decontare ridicate de asociați.

Nefiind controlate sumele, termenele, condițiile de justificare, interpretarea rămâne la dispoziția fiecărei persoane interesate în parte.

Considerăm că sumele ridicate ca avans spre decontare ar putea avea unul din două tratamente posibile: fie ca un credit luat de la o bancă, fie ca un dividend anticipat, deși avansurile din dividende nu sunt permise.

Al doilea caz este mai favorabil, cel puțin în acest moment.

Dacă se vor reglementa ferm termenele de justificare a sumelor ridicate, depășirea acestora se va penaliza prin perceperea fie a dobânzii legale, fie a ratei de 16% - de la dividende sau impozit pe salarii -, aplicabilă sumei nejustificate la termen.

De asemenea, apreciem că ar fi util ca în situațiile financiare anuale să existe date despre avansurile spre decontare - avansuri de trezorerie - ridicate de persoanele din firme și nedecontate chiar de mai mulți ani.

Vă mulțumesc.

  Ion Bara (PD-L) - declarație politică având ca titlu Nevoia de reformă în învățământul preuniversitar (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Ion Bara:

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Nevoia de reformă în învățământul preuniversitar".

Realitatea învățământului românesc iese tot mai mult din intimitatea sa școlară și se dezvăluie public, așa cum este, de altfel, firesc într-o societate democratică în care transparența și consumul de informație sunt nelimitate.

Din păcate, această realitate ne îngrijorează în aceeași măsură, adică din ce în ce mai mult, pentru că școala românească nu-și mai revine din regresul continuu în care a alunecat.

Este oare nevoie să ne propunem și în învățământ un concept de genul "progres zero"?

De ce s-a ajuns aici? Doar pentru că până acum nu s-au alocat suficiente fonduri, corespunzător diferitelor procente din PIB reclamate la întocmirea bugetului de stat? Sau pentru că finanțarea învățământului, atât cât s-a făcut, nu a fost orientată și spre reforma reală a procesului de învățământ, într-o viziune strategică și coerentă?

Un proces de învățământ învechit, cu conținuturi insuficient de adecvate evoluției societății sau noilor valori, cu metode pedagogice și educative adesea depășite nu poate convinge, în opinia noastră, generația tânără că școala îi face un serviciu care să-l intereseze cu adevărat.

Urmarea este evidentă: afectarea parteneriatului profesor-elev, care degenerează, din nefericire, tot mai des în conflicte barbare în care victimele sunt, pe fond, nevinovații: profesorii sau elevii, pentru că sistemul nu este reformat.

Un proces de învățământ în care evaluarea formativă, cea de zi cu zi, contează încă substanțial pentru admiterea în următorul nivel de studii, în detrimentul evaluării sumative externe, menține cauza afectării relației profesor-elev sau profesor-părinți, care degenerează, de asemenea, adeseori în conflicte în care "vinovații" nu au nicio vină că sistemul de învățământ nu s-a reformat.

Tot profesorii sunt vinovați pentru că, în lipsa unui sistem de evaluare reformat, se practică în continuare notarea elevilor pe criterii subiective ce țin de accepțiunea diferită a cadrului didactic în privința exigenței manifestate față de nivelul de pregătire al elevilor?

Tot profesorii sau elevii sunt vinovați pentru că formalismul este destul de prezent în practica evaluării și, în consecință, rezultatele sunt contradictorii?

Este suficient să menționăm în acest sens două situații mai mult decât relevante:

  • diferențele mari dintre note la proba orală și proba scrisă la aceiași elevi și la aceeași disciplină de bacalaureat;
  • elevii care rămân corigenți la o disciplină de învățământ, deși au fost sprijiniți în învățare pe întreaga perioadă a cursurilor de către profesori, reușesc să promoveze doar în baza studiului individual pe perioada vacanței școlare.

Un proces de învățământ în care educația rămâne neinclusă în conținuturile învățării, rezumându-se la acțiunile dirigintelui sau la acele activități denumite impropriu "extrașcolare", s-a dovedit a nu fi eficient generației de elevi în fața provocărilor de tot felul la care este supusă.

Frecventele acte de indisciplină din școală sau din afara ei - în numeroase cazuri, de mare gravitate - sunt elocvente în acest sens și sunt un argument în plus pentru schimbări radicale în sistemul de învățământ.

Toate aceste aspecte sunt realități triste, trăite atât de elevi și părinți, cât și de profesori, și se conturează într-o opinie generală că așa nu se mai poate.

Școala trebuie să-și recapete prestigiul și importanța socială, iar cadrele didactice trebuie să-și redobândească prestanța și respectul cuvenite, pentru ca elevii, părinții și comunitatea locală să aibă încredere în școală și, mai mult decât atât, să fie mândri de ea.

De aceea, este nevoie acum, până când nu este prea târziu, de o decizie politică pentru schimbări profunde, fundamentale la nivelul procesului de învățământ și, în general, al sistemului educațional, cu susținerea tuturor partidelor politice care și-au exprimat, de altfel, voința politică în favoarea parteneriatului pentru educație lansat de Președintele României.

Așadar: "bani contra reformă", da.

Bani cât se poate, dar și reformă, pentru că nu se mai poate!

  Șerban Rădulescu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Siguranța cetățeanului (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Șerban Rădulescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Siguranța cetățeanului".

Obiectivul oricărei formațiuni ce se vrea responsabilă este creșterea siguranței cetățeanului.

Acesta nu este un concept abstract, ci se manifestă concret, precis în diferite sectoare, putând fi chiar cuantificat.

Mă voi referi în cele ce urmează la un domeniu, poate mai puțin spectaculos, oricum, pașnic, dar extrem de important pentru fiecare dintre noi: dimensiunea medicală a siguranței cetățeanului.

Pornesc de la definiția sănătății după OMS: "starea concretă de bine, din punct de vedere fizic, mental și social, a unui individ sau a unei colectivități".

Asigurăm noi, clasa politică, fie din Legislativ, fie din Executiv, concetățenilor noștri această stare de bine?

Fără a avea pretenția unui studiu exhaustiv, voi trece în revistă câteva aspecte și voi începe cu siguranța alimentației.

Pe bună dreptate, ar trebui să ne întrebăm:

Ne alimentăm noi sănătos?

Cine ne învață să ne alimentăm sănătos?

Acceptăm să ne alimentăm sănătos?

Publicitatea diferitelor alimente poate fi cenzurată sub aspectul medical?

Cred că atât comisiile parlamentare, și nu neapărat numai cele de specialitate, precum și Guvernul au o mare datorie în a se implica direct și rapid în a informa corect populația țării asupra modului de alimentație.

Starea de bine a unui individ, conform definiției OMS, nu poate exista în condițiile unui sedentarism la care viața modernă ne condamnă, din păcate.

Stilul de viață pe care copiii noștri trebuie să-l adopte, stilul de viață pe care noi, cei maturi, trebuie să-l acceptăm, în condițiile vieții stresante din ziua de azi, cuprinde obligatoriu mișcarea.

Acest stil de viață se învață în școală, iar aici, din păcate, sportul nu este o prioritate.

Educația fizică nu poate fi o materie opțională în România dacă vrem să fim un popor sănătos.

Sper ca Ministerul Educației, Cercetării și Inovării să revină asupra ideii micșorării numărului de ore de educație fizică în școlile României.

Susțin cu putere creșterea acestui număr obligatoriu la trei, săptămânal, altfel avem toate șansele să devenim literalmente un popor bolnav.

O altă problemă pe care v-o supun atenției este siguranța pe care ne-o oferă posibilitatea de a putea preveni diferite boli.

Pentru aceasta trebuie, în primul rând, să știm dacă suntem sau nu sănătoși.

În acest context, voi ridica o singura problemă, cea a unor boli transmisibile, așa cum sunt hepatita C, SIDA, TBC, boli ce sunt o amenințare asupra sănătății noastre.

Prea mulți oameni din această țară poartă virusul hepatitei C fără să știe, până când boala se manifestă nefast.

Cheltuielile pentru tratament sunt mari, iar rezultatele incerte.

Este necesar un program de informare responsabil, în masă și un tratament precoce la care să aibă acces toată populația afectată.

Datoria noastră, a celor care vremelnic conducem destinele acestei țări, parlamentari, guvernanți, este de a veghea ca românul să se simtă în siguranță în fața încercărilor diverse și multiple pe care viața de azi i le oferă și cred că siguranța unei vieți sănătoase este un lucru pe care noi suntem obligați să i-l oferim.

  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca titlu Argumente privind importanța instituției Palatul Copiilor din Timișoara (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gheorghe David:

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Argumente privind importanța instituției Palatul Copiilor din Timișoara".

Spre deosebire de învățământul preșcolar și gimnazial obligatoriu pentru toți copiii, care se desfășoară pe baza unor programe identice la nivelul întregii țării, într-o instituție ca cea despre care vorbim frecventarea ei este opțională.

Se presupune, iar realitatea a confirmat-o, că părinții și maturii din jurul copilului observă la acesta înclinații native spre un domeniu sau altul, înclinații ce ar putea fi mai bine valorificate de către maturul de mai târziu.

Odată înscris, pe lângă profesorul care se străduiește să-i consolideze aptitudinile, părinții și elevul înșiși vor putea să-și dea seama mai ușor dacă fizica, matematica, biologia - discipline ale căror cunoștințe, chiar dacă nu sunt tratate direct, sunt indispensabile cercurilor de electronică aplicată, IT, aero, navomodelism etc. - sunt materii care răspund aptitudinilor sale native.

Această concordanță - între aptitudinile native ale elevului și specificul fiecărui cerc - este și mai relevantă în cazul cercurilor artistice.

Desigur, din numărul impresionant de "vocaționali" doar puțini ajung să devină personalități în domeniul pentru care au optat.

Să nu se uite însă că și ceilalți, neîmpinși de la spate de programa școlară - rigidă oricum, în cele din urmă -, au izbutit să-și autoverifice potențialul intelectual și vocațional, cunoștințe de mare folos în alegerea și reușita viitoarei profesii.

Câștigat este atât maturul de mai târziu, deprins de timpuriu să-și evalueze însușirile native, cât și societatea, prin numărul sporit de indivizi deprinși să-și valorifice mai bine cunoștințele.

Și chiar atunci când băiețelul sau fetița de la cercul de balet, să zicem, alege mai târziu să devină inginer, profesor ori economist, aptitudinile lor coregrafice le vor fi de folos toată viața.

Înainte de a reveni la subiectul intervenției mele, să nu uităm că într-o situație similară - la nivel de țară - se află un număr impresionant de clădiri retrocedate foștilor proprietari, clădiri în care își desfășurau activitățile instituții de cultură și învățământ.

Numai în Timișoara și județul Timiș cunosc câteva zeci.

De-a lungul anilor de folosință, în aceste spații s-au investit sume consistente de bani pentru întreținere, reabilitări, extinderi, reamenajări etc.

Acum, ele revin, absolut întemeiat, celor care le-au construit.

Să învățăm totuși din această lecție: să nu mai cheltuim bani pe improvizații în speranța că peste câțiva ani vom fi mai bogați.

Spre deosebire de oricare activitate umană care presupune investiții, viabilitatea unei investiții în învățământ, cercetare și cultură este fără margini.

Gestionată cu înțelepciune și pragmatism, ea va fi tot timpul profitabilă.

Vorbeam în prima parte a intervenției mele despre includerea în bugetul pe acest an a sumei de 56.000 de mii de lei pentru construcția din temelii a Palatului Copiilor din Timișoara.

Pe baza acestei promisiuni s-a dat dezlegare să fie organizată o licitație de proiecte.

Ea s-a desfășurat pe data de 24 februarie anul curent.

A fost reținută oferta în valoare de 189.000 de lei noi.

Dacă nu vor interveni contestații, proiectul urmează să fie predat la sfârșitul lunii octombrie.

Am fost informat că bani pentru achitarea amintitei oferte există.

Dacă totul se va desfășura fără poticneli, termenul de execuție și de predare la cheie - sfârșitul anului viitor - va putea fi respectat.

Deosebit de important este ca cele 56 de milioane să intre în contul ordonatorului de credite și pe ei să scrie "exclusiv pentru Palatul Copiilor din Timișoara".

Pentru ca această variantă să devină realitate, consider că este mai înțeleaptă începerea, încă de pe acum, a demersurilor pentru prelungirea contractului.

Este vorba de încă 18 luni începând din luna iunie anul curent.

La actuala chirie și la un curs mediu de 4,2 lei/euro, ar fi vorba despre o sumă totală de 433.340 de lei.

Dacă vi se pare înspăimântătoare, să se facă un deviz de lucrări pentru a stabili costurile reabilitării celor două etaje cedate de ISJ Timiș la Liceul de chimie industrială "Azur".

Vă asigur că ele depășesc suma de 433,3 mii de lei.

Ca să nu mai vorbim de efortul fizic și moral pentru mutarea întregului calabalâc într-un spațiu improvizat și, pe deasupra, provizoriu.

  Mircea Marius Banias (PD-L) - declarație politică având ca titlu Minte sănătoasă în corp sănătos (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Mircea Marius Banias:

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi, Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Minte sănătoasă în corp sănătos" și se referă la comentatul subiect al numărului orelor de educație fizică din programele școlare.

Se impune să amintesc faptul că nu întâmplător în programul de guvernare, la capitolul "Tineret și sport", este prevăzută "introducerea unui număr de minimum 3 ore de sport pe săptămână în programa școlară și garantarea accesului tuturor copiilor apți pentru acest gen de activitate la orele de educație fizică, în conformitate cu normele Uniunii Europene".

Tot la acest capitol, se amintește despre implementarea propunerilor și a recomandărilor din Carta albă a sportului, pentru că sportul este cuprins în acquis-ul comunitar și în politicile europene.

Instituțiile europene recunosc importanța rolului pe care îl joacă sportul în societate în beneficiul sănătății, educației, integrării sociale și culturii.

Observăm că în ziua de azi se renunță foarte ușor la mișcare pentru privitul la televizor sau navigarea pe internet.

Se ignoră astfel activitatea fizică, iar implicațiile pe termen lung nu sunt benefice.

Sedentarismul duce la obezitate și la diverse alte boli care reduc calitatea vieții și accentuează riscul apariției unor accidente fatale.

Potențialul sportului de a contribui la îmbunătățirea standardului de sănătate al populației nu este suficient valorificat și se impune educarea cetățenilor în acest sens, iar pentru aceasta trebuie să începem de pe băncile școlii.

În aceste condiții, socotesc inoportună ideea reducerii orelor obligatorii de educație fizică din programa școlară.

O reorganizare a orelor de educație fizică poate fi însă bine-venită.

Salut atenția cu care Ministerul Educației, Cercetării și Inovării tratează importanța orelor de sport, dar, în același timp, subliniez necesitatea ca orice măsură luată să nu ducă - fie și involuntar - la involuții față de situația actuală.

Sunt îngrijorat de ideea existenței în viitor a unei singure ore de sport în trunchiul comun, restul de două ore fiind opționale și având ca scop pregătirea unor echipe sportive școlare.

Sper ca Ministerul Educației, Cercetării și Inovării să găsească măsurile corecte pentru ca elevii chiar să vină la aceste ore opționale situate în afara programei și la care nu se vor da note și mai sper ca aceste măsuri să se regăsească, în mod explicit, într-un ordin ministerial, astfel încât să nu rezulte niciun fel de interpretări contrare.

Mă întreb, în același timp, dacă la ora actuală toate liceele din România au condițiile materiale pentru a dezvolta nu o echipă școlară, ci mai multe, la mai multe discipline sportive, așa cum dorește și declară Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Încurajarea sportului pe echipe este benefică, dar mă întreb cum poate ea să fie definită ca obligatorie acolo unde nu sunt condiții adecvate.

Îmi exprim dorința ca principiul renunțării la orele de sport să nu evolueze spre anihilarea celui considerat, se pare, învechit:

Mens sana in corpore sano.

Este de datoria noastră să educăm generațiile următoare inclusiv din punct de vedere fizic și să pregătim generații de oameni sănătoși, nu de tineri bolnavi, iar o minte sănătoasă poate sta doar într-un corp sănătos.

  Gabriel Mutu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Din respect pentru bătrâni (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gabriel Mutu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Mi-am intitulat declarația politică "Din respect pentru bătrâni".

Un proverb vechi spune: "Chiar de-ai fi Alexandru Macedon, nu porni la drum fără bătrâni."

În ultimul timp constatăm că pentru bătrânii noștri, care majoritatea se descurcă oricum foarte greu, nu mai există nici cel mai mic respect.

Este chiar prea mult să ne gândim la tineri ca la persoanele care ar trebui să-și sprijine părinții și bunicii, atâta timp cât pe toate canalele de știri nu vedem decât cazuri de persoane în vârstă care sunt bătute, abuzate chiar de cei cărora le-au dat viață.

Mai mult, constatăm cu indignare că nici cei mai amărâți bătrâni, cei fără sprijin din partea familiei, cei protejați în instituții, cei pe care angajații statului ar trebui să-i ocrotească, nu scapă de acest fenomen care a devenit din ce în ce mai îngrijorător și se manifestă în cele mai neașteptate medii și forme: violența.

În data de 25 februarie, o femeie de 59 de ani, internată în Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihică Bolintin-Vale, a fost bătută de două infirmiere. Ulterior a decedat.

Situația de la Giurgiu este incalificabilă și este greu de imaginat.

De câtă nepăsare și neglijență este nevoie ca să se ajungă aici?!

Credem că este nevoie de o nouă abordare privind protecția persoanelor vârstnice, în ceea ce privește responsabilizarea activă a tinerilor față de părinții lor și persoanele în vârstă, chiar dacă aceasta înseamnă elaborarea unor reguli și pedepse.

Trebuie să ne salvăm bătrânii pentru a ne salva copiii.

Este esențial să-i învățăm pe cei mici și pe cei tineri să se respecte și să-i respecte pe cei mai în vârstă.

Cred că vom reuși dacă vom încerca, pe de o parte, să creăm o punte între generații, un dialog.

Pe de altă parte, este neapărat necesară elaborarea unui sistem legislativ menit să protejeze, cu adevărat, persoanele vârstnice atât din punct de vedere financiar, cât și de cei care vor să profite să le ia casele și chiar de propriii lor copii.

Sper să reușim în cel mai scurt timp să elaborăm un proiect legislativ menit să sprijine persoanele vârstnice prin responsabilizarea tinerilor.

Nu este doar datoria statului să-i protejeze pe bătrâni, este datoria fiecăruia dintre noi să-i protejăm pe cei care ne-au dat viață.

  Toader Mocanu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Descentralizarea - prioritatea Guvernului Boc (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Toader Mocanu:

Declarația mea politică se intitulează: "Descentralizarea - prioritatea Guvernului Boc".

Descentralizarea este subiectul cel mai des abordat în ultimii zece ani, fără ca în această privință să se fi realizat, până acum, progrese semnificative care să fie resimțite la nivelul cetățeanului.

Tocmai din acest motiv descentralizarea a devenit un subiect la modă în care nimeni nu mai credea.

Evenimentele recente, măsurile și termenele concrete prezentate în ședința de guvern din 7 martie anul curent, cu privire la pachetul de legi ale descentralizării, arată că Partidul Democrat Liberal își asumă și va realiza acest obiectiv prioritar pentru modernizarea României împreună cu partenerii săi la guvernare.

Noi, cei de la Partidul Democrat Liberal, vorbim despre necesitatea descentralizării încă de la începutul mandatului trecut.

Ministrul Blaga a construit încă de acum patru ani o strategie pe această temă.

În calitatea sa de ministru al internelor și reformei administrative, domnul Blaga a promovat Legea-cadru a descentralizării în România.

Decizia pe care Guvernul Boc a luat-o în 4 martie anul curent, de a adopta în termen de 60 de zile toate actele normative care vizează descentralizarea în administrație, în educație, în sănătate și în agricultură, este mărturia clară a voinței politice a actualului Guvern.

Primul pas a fost făcut în justiție prin adoptarea de către Guvern a proiectului cu privire la Codul penal, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă.

Cu siguranță, consultările de specialitate cu structurile administrației publice locale, ale patronatelor și sindicatelor vor contribui semnificativ la realizarea, în final, a unui pachet de reforme profunde care să răspundă nevoilor reale ale comunităților locale.

După adoptarea în Guvern, pachetul de legi va intra în dezbatere parlamentară, moment în care noi, parlamentarii, vom avea prilejul să ne aducem aportul la îmbunătățirea acestui pachet legislativ.

În acest sens, susținem și noi ideea ca până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare să avem reglementate problemele legate de descentralizare, astfel încât, până în vară, o parte dintre serviciile legate de ordine publică, sănătate, educație și agricultură să treacă în responsabilitatea directă a consiliilor județene, a primăriilor sau a consiliilor locale, cu resurse cu tot.

Adevărata descentralizare presupune ca autoritățile administrației publice locale să dispună de putere de decizie și, foarte important, de resurse financiare necesare pentru implementarea deciziilor pe care le iau cu privire la funcționarea instituțiilor ce au trecut în directa lor responsabilitate.

Puterea centrală își va păstra atribuțiile de control și de monitorizare a deciziilor luate la nivel local.

Toate aceste măsuri vor fi armonizate cu legea salarizării unice a funcționarilor publici, atât de invocată de Cabinetul Tăriceanu II, dar pentru care fosta guvernare nu a făcut nimic.

Dimpotrivă, în aprilie 2007 aceasta a luat o serie de măsuri care nu numai că au ignorat obiectivele descentralizării, dar au încălcat principiile subsidiarității și predictibilității financiare, ceea ce a însemnat o contrareformă a acestui proces.

Descentralizarea va da putere autorităților locale și, în același timp, va spori extrem de mult răspunderea aleșilor locali pentru deciziile pe care le iau și pentru modul în care le vor pune în practică.

În final, consider că descentralizarea trebuie aplicată rapid, corect, cu efecte vizibile, astfel încât cetățeanul să beneficieze de cele mai bune servicii la cele mai reduse costuri.

Cheltuirea banului public trebuie riguros controlată de către unitățile centrale pentru oportunitate, legalitate și eficacitate.

Factorii de decizie de la nivelul unităților administrativ-teritoriale trebuie să înțeleagă foarte clar că descentralizarea implică și responsabilități foarte mari.

Vă mulțumesc.

  Viorel Constantinescu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Drumul banilor în Parlamentul României (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Viorel Constantinescu:

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Drumul banilor în Parlamentul României".

Și a fost dezbaterea din Parlamentul României referitoare la Legea bugetului de stat pe anul 2009, proiect cu care cele două tabere, una nihilistă și alta generoasă, obișnuită cu haosul, s-au înfruntat, tocându-și timpul și nervii până adânc în miezul nopții.

Oamenii se așteptau la o confruntare privind filozofia bugetului construit de Guvernul României pe previziuni sumbre care, încet-încet, se adeveresc, dar scopul opoziției nu a fost acela de a-și introduce în buget elemente de corecție cu efecte asupra constituirii și distribuției bugetare, ci de a întârzia adoptarea acestei legi. Și cum întârzii un car în deplasare mai bine și mai eficient decât băgându-i bețe în roți? Și s-au introdus amendamente cu toptanul, pentru câteva zile Parlamentul având imaginea sumei tuturor consiliilor locale.

Prin amendamentele introduse s-ar fi reușit modernizarea infrastructurii României aproape în întregime, și totul într-un an de zile, ca-n basmele copilăriei.

Bineînțeles că toate solicitările făceau parte din mecanismul de întârziere a lucrărilor, dar cred că și în aceste condiții nu-și găsesc locul expresii care să ducă în derizoriu abordarea cu realism a necesităților din infrastructură.

Ni s-a propus cu seninătate să aprobăm reabilitarea structurală și funcțională a unei școli cu patru săli de clasă, prin alocarea unei sume care reprezenta de multe ori costul pentru o clădire nouă, similară ca arie construită desfășurată.

De foarte multe ori, cu entuziasmul evlaviei artificiale, se cereau bani pentru reparații sau pentru terminarea lucrărilor la biserici care erau numite "locașuri de cult", adică locuri de unde se poate trage, fără să fii văzut, împotriva celor care au alcătuit bugetul.

Oare această formă nu este secantă cu blasfemia?

Opoziția, dirijată cu pricepere într-ale risipei, cu entuziasm stahanovist demn de liberalismul actual, a luat la rând toate amendamentele și astfel am reușit să o remarcăm pe Valentina Tereskova de Ialomița, care a dat tractorul pe rachetă, cerând în serie tot ce se poate cere, că tot nu e de la noi, e de la ăia care trebuie încurcați, întârziați, împiedicați.

Și dacă oboseala, neatenția sau plictiseala, stări omenești, deveneau stăpâne, și am fi votat câteva dintre propunerile de amendare a bugetului profund nerealiste?

Dacă am fi votat pentru balastarea unui drum cu lungimea de doi kilometri dintr-un sat oarecare suma de 15 miliarde? Eram cu toții părtași la metamorfoza drumului banilor în drumul oaselor?!

S-a întronat imaginea că în Parlamentul României se poate orice când e vorba de banii altora, adică ai contribuabililor.

S-a întronat imaginea că noi putem să numim o biserică "locaș de cult", că putem să cheltuim oricât, fără măsură, că în numele Atotputernicului se poate și ne-am jucat cu banii contribuabililor, susținând, în valuri de presiune, orice amendament care avea o singură calitate: să fie, dacă se poate, total nefundamentat.

Să ne ferim, stimați colegi, să transformăm drumul banilor contribuabililor în drumul oaselor, pentru că riscăm să ne împiedicăm cu toții.

  Doina Silistru (PSD) - declarație politică având ca titlu 8 Martie - Ziua Femeii (declarație politică neprezentată în plen);

Doamna Doina Silistru:

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "8 Martie - Ziua Femeii".

Pe plan internațional, data de 8 martie reprezintă Ziua Femeilor Militante, ziua femeilor datorită cărora acum întreaga comunitate de femei se poate mândri cu aceea că și-a atins potențialul pe toate planurile în care activează, fie că este vorba de cel social, familial, cultural sau profesional.

Pe parcursul timpului, această dată a fost marcată de numeroase reprezentații și manifestări ale femeilor, acestea având ca scop egalitatea în drepturi alături de bărbați și recunoașterea lor, a femeilor, ca fiind la fel de competente precum partenerii lor de viață.

Data de 8 martie a căpătat în anul 1921 statutul internațional de Zi a Femeii, o zi în care celebrăm succesele noastre, frumusețea, delicatețea cu care tratăm problemele și perspicacitatea de care dăm dovadă zilnic, reușind să ne atingem scopurile și să demonstrăm, de fiecare dată, că locul nostru nu este numai alături de bărbați, ci, poate, uneori chiar depășim realizările unora dintre ei.

Dar ziua aceasta nu marchează un spirit competițional între domni și doamne, ea există pentru ca noi, femeile de pretutindeni, să ne aducem aminte că merităm tot ce este mai bun și că putem să obținem prin propriile forțe tot ceea ce ne propunem sau ne dorim.

Sărbătoarea de 8 Martie reușește să ne împlinească sufletele, să ne ajute să invocăm și mai multă încredere în noi însene și să ne dea un imbold spre a ne aprecia, cu adevărat, pentru ceea ce suntem:

învingătoare, puternice, independente, și reușim să păstrăm vie ideea că femeile sunt reprezentantele sexului frumos, acesta fiind un adevăr, chiar suntem frumoase și avem tot dreptul să purtăm cu mândrie, în fiecare zi, acel zâmbet ce le arată celor din jur că ne apreciem pentru ceea ce reprezentăm.

O parte suntem mame, o parte suntem soții, prietene, confidente, iar unele dintre noi au ales să nu-și împartă încă viața alături de cineva.

Oricare ar fi deciziile pe care le-am luat în acest sens, astăzi suntem celebrate pentru ceea ce suntem, ceea ce am ales să fim și ceea ce ne dorim să fim, iar fiecare floare primită în dar este o dovadă a faptului că puterea și identitatea noastră sunt respectate și apreciate.

Copiii ne iubesc, domnii ne adoră, colegii și prietenii ne apreciază, aceasta este ziua în care noi ne îndreptăm privirea asupra noastră și vedem tot ceea ce avem mai bun, ne aducem aminte de tot ceea ce am îndeplinit, de realizările noastre și de bucuria pe care avem puterea să o dăruim celor din jur și învățăm să ne iubim pentru nimic mai mult sau mai puțin decât ceea ce suntem fiecare în parte.

După căderea regimului comunist, pentru ceva vreme, 8 Martie a intrat în desuetudine.

La începutul veacului al XXI-lea însă, prejudecățile legate de originea muncitorească a Zilei Femeii au fost abandonate și această zi este una în care, pe toate meridianele, este celebrată femeia.

Acum, când avem dreptul de a alege și de a spune nu, vă doresc, stimate doamne:

  • să nu mai câștigați un salariu mai mic doar pentru că sunteți femei!;
  • să nu mai fie "aproape" o condiție esențială să fii bărbat ca să ocupi un loc în toate structurile de putere din societate!;
  • să nu mai fiți violate!;
  • să nu mai fiți supuse agresiunilor fizice!;
  • să nu mai fiți exploatate și discriminate în publicitate și în spațiul public, în general!

Pe 8 Martie sărbătorim spiritul tuturor femeilor ce au luptat și au avut un ideal pe care, uneori, l-au urmat cu prețul vieții lor, acela ca într-o zi să fie libere, egale și cu aceleași drepturi precum bărbații.

Și susțin cu tărie că singurul lucru pe care ar trebui să îl facem astăzi este acela de a onora curajul lor, al celor ce au inițiat această schimbare, și să ne onorăm pe noi pentru tot ceea ce reprezentăm în întreaga lume.

La mulți ani, doamnelor și domnișoarelor de pretutindeni!

  Valer Marian (PSD) - declarație politică având ca titlu Modelul bolșevic al episcopului Tökés (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Valer Marian:

Declarația mea politică se intitulează "Modelul bolșevic al episcopului Tökés".

Pastorul László Tökés, episcop reformat de Piatra Craiului - Bihor, Satu Mare și Sălaj -, președinte al Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) și membru al Parlamentului European din partea României, s-a dat în stambă în capitala Ungariei după ce a fost anunțat cap de listă pe lista comună a UDMR și CNMT pentru alegerile europarlamentare din iunie.

Cu o săptămână în urmă, europarlamentarul român László Tökés a ținut o conferință de presă la Budapesta, împreună cu fostul premier ungar Viktor Orban, liderul FIDESZ, principalul partid de opoziție din Ungaria, clasat pe primul loc în sondajele de opinie.

Cu acest prilej, europarlamentarul László Tökés a declarat că, în ciuda afirmațiilor Președintelui României despre autonomia teritorială, susține în continuare acest deziderat corelat cu noțiunea de "eurotransilvănism".

"Susținem dezideratul nostru pentru autonomia maghiarilor din România, inclusiv autonomie teritorială pentru secuime, și mai avem și ideea Transilvaniei, mă gândesc în termenul eurotransilvănismului...

Comunismul a șters regiunile.

Fiind membru al Europei unite, ideea diversității în unitate ne dă nădejdea că vom reuși să înființăm în cadrul regionalismului, potrivit subsidiarității regionale, să înfăptuim autonomia ungurilor, a secuilor în special, a întregii Transilvanii, cum este în Voivodina, în Serbia.", a spus episcopul Tökés.

În opinia sa, autonomia trebuie obținută printr-o nouă organizare administrativă, după modelul existent în Spania, după voința politică a maghiarilor.

În mod paradoxal, episcopul Tökés invocă principiul european al subsidiarității regionale pentru autonomia ungurilor, a secuilor și a întregii Transilvanii, dar recomandă un model din afara Uniunii Europene, respectiv regiunea Voivodina din Serbia, un model de sorginte bolșevică, patentat în anii '50 ai secolului trecut, de aceeași speță și tristă amintire ca și Regiunea Autonomă Maghiară din România.

Europarlamentarul Tökés se referă și la modelul de regionalizare din Spania, dar acesta nu a fost realizat pe criterii strict etnice, ci pe criterii istorice și economice.

Pe de altă parte, cu ocazia conferinței de presă de la Budapesta, László Tökés a declarat, în privința alegerilor pentru Parlamentul European, că este deschis pentru o colaborare cu Consiliul Național Secuiesc (CNS) și Partidul Civic Maghiar (PCM), formațiuni care militează fățiș și fervent pentru autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc, pentru desemnarea celui de-al patrulea loc pe lista comună a UDMR-CNMT, ce s-ar putea dovedi eligibil.

Totodată, episcopul Tökés a anunțat că l-a invitat pe liderul FIDESZ Viktor Orban să vină în Ardeal pentru a face campanie în favoarea candidaților maghiari la alegerile europarlamentare.

Președintele FIDESZ a acceptat, afirmând că ar fi vorba de "o acțiune politică maghiară comună în bazinul carpatic".

Așteptăm ca UDMR, în calitate de susținător principal al episcopului Tökés la viitoarele alegeri europarlamentare, să-și precizeze poziția cu privire la dezideratele și modelele de autonomie pentru care acesta pledează, referitor la preconizata lărgire a alianței UDMR-CNMT cu CNS și PCM, precum și referitor la implicarea liderului principalului partid de opoziție din Ungaria, cunoscut pentru vederile și abordările sale naționaliste și revizioniste, în campania electorală din România pentru Parlamentul European.

  Albert Álmos (UDMR) - declarație politică având ca titlu O pată colorată în centrul țării (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Albert Álmos:

Declarația mea politică se intitulează "O pată colorată în centrul țării".

Aș dori să reamintesc faptul că într-o zonă a României, zona centrală, există "o pată colorată" - sau "o pată de culoare" -, unde trăiește de câteva sute de ani o comunitate cu o tradiție specifică și cu o limbă maternă diferită de cea românească.

Dacă aria locuită de această comunitate s-a restrâns pe parcursul ultimului secol, iar numărul locuitorilor s-a redus, într-o oarecare măsură, la aproximativ 700.000, din cauza unor tehnici practicate de sistemul comunist, astăzi, populația maghiară din Ținutul Secuiesc dorește să-și formeze, să-și conducă și să-și ducă viața pe principiul autonomiei.

Cu câteva luni în urmă, Președintele României a declarat că "în Ținutul Secuiesc va funcționa o autonomie ca și în Caracal", însă, în urmă cu câteva săptămâni, am aflat că nu o să ne bucurăm nici de această autonomie, pentru că nu va exista niciodată.

Constatăm astfel că, în loc să evolueze, gândirea democratică prezintă un semn negativ și în anii de după 1990.

Spre surprinderea noastră, tot președintele țării vorbește și de "o epurare etnică a românilor din județele Covasna și Harghita", însă, imediat, prefectul de etnie maghiară al județului Covasna este schimbat din funcție cu un prefect de etnie română.

Declarația privind epurarea etnică a provocat multe discuții și reacții, iar momentul a fost marcat printr-o demonstrație a miilor de etnici maghiari, organizată în centrul municipiului Sfântu Gheorghe.

Însă, ce am preconizat a devenit realitate: nu o epurarea etnică a românilor, ci a început înlăturarea maghiarilor din diferite posturi.

În Covasna prefectul nou-numit a început epurarea etnică a maghiarilor.

Astfel, în cadrul prefecturii, din două comisii, una de atribuire de denumiri, iar alta pentru adoptarea stemelor localităților, au fost eliminați imediat patru maghiari și înlocuiți cu români, pentru ca nu cumva în aceste comisii să se regăsească componența etnică a județului, de 75% în favoarea maghiarilor.

Prefectul județului Covasna declară că schimbările din comisiile respective nu au conotație etnică, ci, pur și simplu, s-a restabilit situația anterioară.

Ne întrebăm: care situație anterioară? La ce situație anterioară se referă?

Cred că nu este bine să ne referim la diferite situații anterioare.

Vrem să ne referim la situația din prezent, în care populația majoritară din Ținutul Secuiesc trebuie să beneficieze de o discriminare pozitivă din partea populației majoritare din România.

Am vorbit de o "pată colorată" din centrul țării.

Pentru păstrarea și protejarea acestei "pete colorate" vă invit, stimați colegi, în favoarea întregii țări și în viitor, desigur, la acordarea unui statut specific, unei autonomii specifice Ținutului Secuiesc.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
   

Cu aceasta declarațiile politice au luat sfârșit.

Declar închisă ședința Senatului României din data de 9 martie 2009.

Ne revedem în ședința de plen de miercuri, 11 martie anul curent, la ora 9.00.

O seară plăcută și, încă o dată, salutări doamnelor și colegelor noastre senator! O primăvară frumoasă și vă mulțumim pentru faptul că ne suportați!

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.45.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 28 mai 2020, 2:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro