Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.33/27-03-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 17-03-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Cezar-Florin Preda, Dumitru Pardău și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

 
Pavel Horj - declarație politică intitulată Poluarea aerului din Baia Mare și Copșa Mică, în lumina diagnozei foliare;

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

Începem de data aceasta cu reprezentanții grupurilor parlamentare din opoziție, practic Grupul parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Pavel Horj.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Pavel Horj:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația politică se intitulează "Poluarea aerului din Baia Mare și Copșa Mică, în lumina diagnozei foliare".

Poluarea industrială în România este o realitate concretizată prin 195 de unități poluatoare, care depășesc limitele maxime admise și au termene fixate pentru încetarea poluării prin actul de aderare a României la Uniunea Europeană, depășirea acestor termene urmând să atragă penalități de 300.000 euro pentru fiecare zi de întârziere și de neîncadrare în termenele fixate. Întrucât în anul acesta termenele încep să expire, considerăm utilă analiza situației în două localități: Baia Mare și Copșa Mică.

Biomonitorizarea poluării aerului se bazează pe analiza foliară a arborilor bioindicatori, care reflectă conținutul aerului nu la un moment dat, ci ca o sinteză pe un an sau pe un sezon de vegetație, și nu în ansamblu, sub denumirea de pulberi, ci detaliat pe elemente minerale, care în exces au fiecare o anumită acțiune nocivă specifică asupra sănătății oamenilor.

În urma biomonitorizării în cele două orașe se constată prezența agenților poluanți, cum ar fi: plumbul, cadmiul, fluorul, cuprul, zincul, fierul, clorul, cromul și magneziul în proporții de până la de sute de ori peste nivelurile maxime admise. Aceste elemente pot produce diferite afecțiuni, după cum urmează:

  • Plumbul produce saturnismul;
  • Cadmiul poate cauza cancer pulmonar și cancer de sân;
  • Fluorul provoacă osteoporoza și osteoscleroza;
  • Cuprul are acțiune iritantă;
  • Zincul produce bronho-alveolită;
  • Fierul în exces cauzează hemocromatoză;
  • Clorul poate provoca infarct miocardic, insuficiență renală;
  • Cromul produce cancerul nazal;
  • Magneziul în exces produce hipertiroidie, oligurie, insuficiență renală sau ciroză.

Deși termenul de încetare a poluării expiră la 31 decembrie 2010 pentru S.C. ROMPLUMB S.A. și pentru S.C. TRANSGOLD S.A., azi denumite CUPROM, bioevaluarea poluării din Baia Mare în 2008 evidențiază următoarele:

  1. Poluarea, deși s-a redus față de anii anteriori, se menține foarte ridicată, fiind o poluare permanentă și de durată, cu efecte grave asupra sănătății oamenilor și animalelor și a vegetației, care a înregistrat o diminuare a bogăției floristice și a biodiversității, mergând până la dispariția, după 37 de ani, a unor specii caracteristice, cum ar fi Galium odoratum, Euphorbia amygdaloides, Symphytum cordatum și altele.
  2. Poluarea este complexă, de tipul (și aș dori să rețineți că coeficienții se referă la de câte ori depășește pragul maxim admis): 15,4 mangan; 7,1 plumb; 4,5 cadmiu; 3,3 sulf; 3,3 zinc; 2 natriu; 1,5 cupru, cu dezavantajele inerente ale sinergismului între poluanți ca manganul și plumbul.
  3. Cele mai poluate cartiere sunt: - Ferneziul, cu 19,7 părți/milion/plumb, adică de 2 ori peste pragul de toxicitate; - Cartierul Vasile Alecsandri se distinge prin o proporție cadmiului de peste 20,4; - Valea Roșie are cadmiu de peste 7 ori.

De altfel, în toate cartierele din Baia Mare sulful depășește pragul de toxicitate admis.

Dintre punctele critice depistate, merită atenția: centrul și partea din aval a cartierului Firiza, Școala nr.16 din Ferneziu, Spitalul TBC, Spitalul Județean și Policlinica Sf. Maria se disting printr-o proporție a sulfului peste nivelul maxim admis. Stadionul Ferneziu și toate parcurile din Baia Mare nu oferă băimărenilor aerul curat de care au nevoie.

În aceste parcuri, de asemenea, sulful, plumbul, zincul, cadmiul depășesc de foarte multe ori proporția maximă admisă. De asemenea, în urma acestor studii efectuate, constatăm că zonele de agrement peri-urbane sunt mai poluate decât majoritatea cartierelor din Baia Mare.

Merită, de asemenea, amintit că una din cele mai frumoase și valoroase zone de agrement din România, Lacul Firiza, este, de asemenea, grav afectat de poluare. Analiza atentă a calității apei potabile din Lacul Firiza precizează influența indirectă a noxelor din apa potabilă asupra sănătății băimărenilor.

Cadmiul pătrunde cu ușurință în lanțul trofic și afectează sănătatea consumatorilor de pește, deoarece noxele acestea ajung și în Păstrăvăria Pistruia, care este în aval de Lacul Firiza.

Analizele foliare la arbuștii fructiferi indică pericolul intoxicării cu sulf. Arborii fructiferi conțin în frunze noxe care indică pericolul intoxicării prin consumul fructelor cu fier și mangan.

Pentru Societatea Comercială SOMETRA SA din Copșa Mică, termenul de încetare a poluării expiră numai la 31 decembrie 2014, dar în Perimetrul de Ameliorare Târnăvioara, amplasată lângă platforma industrială, și localitatea Copșa Mică pragurile de toxicitate sunt depășite în 2008 de zeci și sute de ori, după cum urmează: la plumb, pragul de toxicitate se depășește de 157 de ori; la cadmiu, pragul de toxicitate este de 129 de ori, ceea ce reprezintă maxime la nivel național și probabil european; la zinc se depășește pragul de 16,3 ori; la sulf pragul este depășit de 8,8 ori, iar la fier de 7,7 ori.

Analizând cele prezentate mai sus, ca măsuri imediate se impune:

Nu se va mai autoriza funcționarea unor uzine poluatoare cu filtre ineficiente la SOMETRA SA sau saci din iută la ROMPLUB ori cu hornuri fără filtre sau supraînălțate la CUPROM, în Baia Mare, care dispersează noxele pe o suprafață mare, poluând zonele de agrement din jurul orașului Baia Mare, livezile, grădinile de legume, fânețele și pășunile din satele care aprovizionează cu produse lactate, carne, legume, struguri și fructe intoxicate cu noxe.

Agenția pentru Protecția Consumatorului va insista pe verificarea produselor lactate, a cărnii, a legumelor, strugurilor și fructelor consumate în Baia Mare și împrejurimi (Mocira, Recea, Săsar, Lăpușel, Satu Nou, Groși etc.), ori în Copșa Mică și împrejurimi (Târnava, Șeica Mică, Micăsașa, Axente Sever).

Se va interzice recoltarea fructelor de pădure și a plantelor medicinale din zonele poluate și se vor populariza simptomele poluării pe frunzele plantelor medicinale și ale arbuștilor fructiferi, descrise și ilustrate în lucrări de specialitate.

Se va publica și se va analiza Raportul de Stare a Mediului, dezbătându-se în presă bolile specifice noxelor, mortalitatea infantilă și speranța medie de viață în Copșa Mică, cunoscut fiind că România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană sub raportul acestor indicatori importanți.

Populația, mai ales copiii din Copșa Mică și Baia Mare, îndeosebi cei din cartierele Ferneziu și Vasile Alecsandri, vor beneficia de analize medicale, care să indice cu exactitate efectele poluării asupra sănătății, urmând a beneficia de tratamente medicale, pe banii poluatorilor, în cazul în care sunt depășite intervalele normale din sânge la plumb, cadmiu, fluor, fier, mangan ș.a.m.d.

Având în vedere numărul mic al analizoarelor fizico-chimice din orașele României, 112 analizoare față de 1200, câte ar fi necesare...

 
 

Doamna Daniela Popa:

Pregătiți-vă să încheiați, domnule deputat. Deja ați depășit cu mult timpul.

 
 

Domnul Pavel Horj:

30 de secunde mai am.

Având în vedere numărul mic al acestora, se va completa rețeaua analizoarelor din toate orașele României cu arbori bioindicatori mai ieftini și mai analitici.

Pentru prevenirea poluării rutiere, incipiente în România, este, de asemenea, nevoie de o strategie clară pentru reconstrucția ecologică și extinderea perdelelor forestiere de protecție.

Iată de ce, stimați colegi parlamentari, considerăm că este necesar să tragem un semnal de alarmă asupra celor mai poluate zone din România, efectele acesteia asupra populației, precum și câteva măsuri imediate pe care le considerăm noi că statul, prin autoritățile publice centrale și locale, este dator să le impună.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, dar v-am anunțat și în ședința trecută: fiecare declarație politică trebuie să dureze 3 minute, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților. Altfel, veți lua din timpul rezervat grupului parlamentar din care faceți parte.

 
Petö Csilla Mária - referire la Viața culturală din Oradea în pericol - clădirea Teatrului de Stat, în moarte clinică;

Din partea Grupului parlamentar UDMR, doamna deputat Pető Csilla Mária.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

 

Doamna Pető Csilla Mária:

"Viața culturală din Oradea în pericol - clădirea Teatrului de Stat, în moarte clinică".

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se referă la problemele grave cu care se confruntă Teatrul de Stat din Oradea. Fără a vă prezenta în detaliu istoria acestei instituții, v-aș supune atenției aspectele care în prezent conduc la o decădere majoră a vieții culturale din Oradea.

Instituția este finanțată în prezent de Consiliul județean Bihor. De-a lungul deceniilor trecute, în clădirea veche de 109 ani au avut loc reparații mai mici sau mai mari, în schimb un proiect vizând renovarea în ansamblu a clădirii a luat naștere doar în 2005.

Renovarea exterioară a fost finalizată în 2008, dar reparațiile interioare începute în toamna anului 2007 au fost oprite în scurt timp deoarece, comparativ cu cheltuielile avute în vedere inițial, restaurarea specială a sălii de spectacole s-a dovedit a fi mult mai costisitoare. Astfel, de aproape doi ani această sală stă neatinsă, iar starea ei devine din ce în ce mai critică.

Trupele de la secția română și secția maghiară sunt nevoite să-și susțină spectacolele în alte săli asemănătoare din oraș - în sala de concerte a Filarmonicii din Oradea și în Casa de Cultură a Sindicatelor -, acestea fiind însă neadecvate din mai multe puncte de vedere. Actorii sunt nevoiți să lucreze în condiții proaste, posibilitățile de repetiție sunt extrem de limitate, iar din cauza mutării de la un loc la altul echipa tehnică este supusă unui efort uriaș.

Într-o altă ordine de idei, putem spune că, în susținerea spectacolelor și în organizarea spectatorilor, trupa este obligată să se conformeze dotării sălilor amintite, ceea ce din punct de vedere administrativ și calitativ duce la o situație deosebit de nefastă. Au trecut două stagiuni ca și cum trupa ar fi fost într-o deplasare continuă și nici în privința stagiunii 2009-2010 nu există o perspectivă mai favorabilă.

În urma condițiilor descrise, numărul spectatorilor a scăzut înfiorător: de la 31.309 în 2007 la 28.200 în 2008, ceea ce înseamnă că cea mai importantă instituție culturală din perspectiva locuitorilor din Oradea devine pe zi ce trece inexistentă. Toate acestea în condițiile în care în anul 2008 chiria plătită Casei de Cultură a Sindicatelor pentru sala de spectacole a fost de 1 miliard de lei, această sumă ajungând la mai mult de 1, 4 miliarde de lei doar pentru primele 6 luni ale anului curent. Este vorba despre o sumă incredibilă care, după părerea mea, s-ar putea folosi în scopul finalizării lucrărilor de restaurare a clădirii teatrului.

Aș vrea să atrag atenția asupra faptului că noul buget prevede o sumă de 3.200.000 RON pentru finalizarea lucrărilor complete de restaurare și renovare interioară. Consiliul județean Bihor nu poate să asigure suma necesară, care încă lipsește pentru finalizarea lucrărilor, instituția neprimind finanțare nici din partea Ministerului Culturii.

În consecință, instalarea morții clinice la care făceam referire la început și în legătură cu care am dorit pe această cale să trag un semnal de alarmă, în momentul de față este cât se poate de evidentă.

La fel ca și în întrebarea adresată săptămâna trecută domnului ministru Theodor Paleologu, în numele cetățenilor iubitori de teatru, de artă, de cultură în general, solicit luarea măsurilor care se impun în sensul soluționării problemei grave în care se află Teatrul de Stat din Oradea.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Gheorghe Ialomițianu - declarație politică referitoare la Descentralizarea administrativă, între necesitate și dorință;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Ialomițianu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, doamnă președintă de ședință.

Declarația mea politică se referă la "Descentralizarea administrativă, între necesitate și dorință".

Descentralizarea reprezintă un sistem de organizare administrativă care permite colectivităților umane sau serviciilor publice să se administreze ele însele, sub controlul statului, care le conferă personalitate juridică, le permite constituirea unor autorități proprii și le dotează cu resursele necesare.

Autonomia locală este o formă modernă de exprimare a principiului descentralizării, așa cum apare în "Cartea Europeană" - "Exercițiul autonom al puterii locale", din 15 octombrie 1985, a Consiliului Europei. Potrivit Cartei Europene, colectivitățile locale au dreptul la resurse financiare proprii suficiente pentru a-și exercita, în mod liber, competențele recunoscute de lege.

Resursele financiare trebuie să fie proporționale cu atribuțiile stabilite prin lege. În descentralizare intervine opțiunea politică ce are în vedere atât costul descentralizării cât și eficiența socială a acestuia.

Interesul trebuie să fie unul sigur, și anume ca aceste servicii publice să răspundă cât mai bine necesităților locuitorilor, indiferent la ce nivel funcționează. Astfel, administrația publică locală trebuie să fie furnizorul de servicii publice ce oferă servicii de calitate fără discriminări. Responsabilitatea privind funcționarea administrației locale revine administrației centrale veghind asupra modului cum sunt furnizate serviciile publice către populație si utilizarea resurselor financiare, adică în mod eficient și echitabil.

Am prezentat câteva considerente ce trebuie avute în vedere în momentul actual când se decide la nivelul Guvernului o descentralizare reală a administrației publice.

În cadrul partidelor există păreri diferite privind descentralizarea în domeniul administrației publice. De exemplu, unii doresc ca descentralizarea să se efectueze prin transferul competențelor și al resurselor financiare de la nivelul central la nivelul consiliilor județene. Alți lideri de partid susțin că o descentralizare reală se realizează atunci când transferul competențelor și resurselor se efectuează de la nivelul central la nivelul primăriilor.

Argumentul principal se bazează pe responsabilitatea administrației locale față de cetățeni. Reprezentanții ministerelor doresc ca prin descentralizare să se realizeze numai transferul unor responsabilități de la nivel central la nivel local, fără o descentralizare financiară.

Partidul Democrat Liberal consideră că autoritățile publice locale sunt în cea mai mare măsură să satisfacă cerințele cetățenilor.

Partidul Democrat Liberal susține că este necesară realizarea unei descentralizări reale, adică transferul responsabilităților de la nivel central la nivel local să fie urmat de o descentralizare financiară. Totodată, PD-L consideră că responsabilitatea cea mai mare în fața cetățenilor o are primarul. Acesta are obligația să asigure servicii publice de cea mai bună calitate.

Partidul Democrat Liberal pornește de la premisa că administrația publică trebuie redată cetățenilor. Transferul competențelor administrative și financiare la nivelul autorităților locale reprezintă și o importantă resursă a creșterii economice, prin furnizarea de servicii publice operative și de calitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Sever Voinescu-Cotoi - declarație politică cu tema Pentru un acord cu FMI;

Din partea aceluiași partid politic, respectiv PD-L, îl invit la microfon pe domnul deputat Sever Voinescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi :

Mulțumesc, doamnă președintă.

Declarația mea politică se intitulează "Pentru un acord cu FMI".

Criza economică pe care am început să o traversăm și despre care e imposibil să spunem când și cum se va termina a generat un discurs politic inflamat și haotic la București. Criza aceasta economică are o puternică dimensiune morală, fără îndoială, în sensul că ea a fost generată de o gravă subminare a fundamentului etic al capitalismului. Efectele politice ale crizei, la București, sunt și ele stridente în plan moral. Că domnul Tăriceanu, cel care a condus catastrofal un guvern într-o vreme favorabilă pentru economia noastră, se erijează într-un fel de magistru economic în vreme de criză, ar ține de caraghioslâc, dacă nu ar friza insolența. Că cei care se visează președinți din decembrie încolo o aduc din condei și vorbesc despre combaterea efectelor crizei vorbind, de fapt, despre președintele Băsescu, este, iarăși, o probă de iresponsabilitate și politicianism ieftin.

În același registru al politicianismului ieftin se situează și discuțiile referitoare la un eventual acord de împrumut cu FMI. Liberalii se dau de ceasul morții și susțin că nu avem nevoie de acest acord, pentru că avem banii necesari traversării crizei. Liberalii visează, evident. Au lăsat vistieria țării goală, au cheltuit tot ce se putea cheltui, inclusiv banii rezultați din privatizări, fără niciun discernământ.

Social-democrații se tem de efectele sociale ale unui acord cu FMI și invocă situația României din anii '90. O fac, cred, tot în numele unui politicianism ieftin, de campanie electorală de proastă calitate.

Situația dramatică din România anilor '90 nu s-a datorat FMI cu care, subliniez, România nu a dus la capăt niciun acord în acei ani, ci felului incompetent și fraudulos în care țara a fost administrată în primul deceniu post-comunist.

În plus, România de astăzi este cu totul altă țară decât era acum 10 sau 15 ani. România de astăzi este o țară membră a Uniunii Europene și asta face toată diferența. Este ca o diferență între două lumi. România aparține astăzi celui mai performant și mai sigur spațiu al libertății și prosperității cunoscut în istorie. România se află, astăzi, într-o familie de elită, puternică și capabilă să supraviețuiască oricărei provocări. Prin urmare, a ne teme astăzi de presupusele efecte nefaste ale unui acord cu FMI este ca și cum un om matur, în toată firea, s-ar mai teme de coșmarurile pe care le avea în copilărie.

De câteva luni, analiștii constată o tot mai evidentă coordonare a structurilor financiare ale Uniunii Europene cu Fondul Monetar Internațional. Sunt domenii de expertiză și, mai ales, mecanisme de monitorizare exersate îndelung de FMI, pe care structurile financiare ale Uniunii nu le posedă. Coordonarea este, deci, firească. Cu atât mai mult cu cât FMI este, în esență, un fond alcătuit din contribuția benevolă a 185 de state din lume, printre care și România. Subliniez, 185 de state din 193 câte există în evidențele ONU.

Acest Fond este anume constituit pentru ca statele să poată împrumuta bani din această resursă în zile negre. Priviți pe fereastră, afară e beznă de-a binelea. Vremea nevoii a sosit! În plus, FMI este o organizație internațională creată pentru a veghea la stabilitatea sistemului mondial de plăți. Lumea, cu tot cu România, se află într-o criză internațională acută, care se manifestă inclusiv prin grava dezechilibrare a sistemului de plăți, în condițiile prăbușirii creditului la scară globală. Este, așadar, momentul ca organizația pe care noi toți am constituit-o să intre în acțiune.

Sigur că acțiunea FMI nu este scutită de controverse. Ponciful după care politicile FMI nu au avut efecte benefice nicăieri și niciodată este vehiculat intens. Până la urmă, nicio țară nu este obligată să aibă acorduri cu FMI. Așadar, termenii oricărui acord cu FMI se negociază. În loc să continuăm să speriem poporul la televizor cu FMI, mai bine ne-am concentra pe substanța negocierii și am gândi cum anume un acord de împrumut cu Fondul ne-ar putea ajuta. E vorba nu doar de banii pe care i-am obține și pe care i-am returna în lei, cu o dobândă mică. E vorba despre rigoarea pe care un acord cu FMI ar impune-o în cheltuielile noastre publice atât de dezordonate.

Prin urmare, cred că România trebuie să se îndrepte către orice resursă financiară la care poate avea acces acum pe plan internațional și trebuie să o facă cât mai repede, pentru că efectele crizei se adâncesc la noi și pentru că, din zi în zi, crește competiția statelor pentru aceste resurse. Cred că negocierile cu FMI trebuie purtate în ritm alert, dar cu mare atenție și responsabilitate, în consultare cu structurile financiare ale Uniunii Europene și în deplină transparență. Și mai cred că orice politician care încearcă să capitalizeze politic din spaimele unei populații confuze și lovite de criza economică este pur și simplu iresponsabil.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Tudor Ciuhodaru - declarație politică: Stop Lăzărescu! Itinerare posibile;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC îl invit la microfon pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președintă.

Declarația mea politică este "Stop Lăzărescu! Itinerare posibile".

Recunosc că am vrut să vorbesc despre altceva în această dimineață. Am vrut să vorbesc despre copiii vânduți în România pentru organe, dar am răsfoit presa ieșeană din această dimineață și am ajuns la o concluzie cruntă. Două itinerare posibile, în care puteți muri: un pacient de 48 de ani din Răducăneni a fost adus la cel mai mare spital din Iași, Spitalul Sf. Spiridon, după multe ore necesitând transferul la Spitalul de urgență. Cei de acolo l-au tratat cu profesionalism, dar n-aveau mijloacele necesare, părea un diagnostic de intoxicație exogenă, și nici posibilitățile terapeutice.

Ați auzit poate de accidentul de la Vaslui: un microbuz izbit de un autoturism, 9 victime, un mort, un rănit și nepoata doamnei Lazariuc ajunsă la Vaslui. De la Vaslui a ajuns la Iași, la Spitalul de neurochirurgie, după care a fost plimbată la Sf. Spiridon, după care a plecat din nou spre Bacău și de acolo la București.

Nu vreau să comentez decizia de transport și de ce timpii au fost atât de mari, dar este o variantă în care puteți muri.

Nu cred că în România secolului XXI șansa la supraviețuire a unui pacient traumatizat trebuie să depindă de distanța față de un spital. În aceste condiții, vă reamintesc: există o singură soluție pentru stoparea "fenomenului Lăzărescu" și aceasta poate începe vineri, la Iași, prin terminarea Spitalului de urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Lucreția Roșca - declarație politică cu tema Problema mansardărilor - motiv de litigii între asociațiile de locatari, primari și constructori;

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD+PC invit la microfon pe doamna deputat Lucreția Roșca.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

 

Doamna Lucreția Roșca:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Tema declarației mele este "Problema mansardărilor - motiv de litigii între asociațiile de locatari, primari și constructori".

La sesizarea mai multor proprietari din Municipiul Galați, doresc să consemnez următoarele:

Organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari a fost reglementată de Ordonanța Guvernului nr.85/2001, iar în prezent este reglementată de Legea nr.230/2007. Atât Ordonanța de Guvern, cât și Legea nr.230/2007 sunt acte normative care reglementează aspecte juridice, economice și tehnice cu privire la înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, precum și modul de administrare și de exploatare a clădirilor de locuințe.

Prin cele două acte normative, legiuitorul a înțeles să dea posibilitatea proprietarilor dintr-un condominiu să se asocieze în vederea administrării exploatării apartamentelor proprietarilor, precum și administrării părților comune dintr-un bloc de locuințe ce constituie un condominiu.

Cele două acte normative reglementează în detaliu modul de constituire a asociațiilor, modul de înregistrare a acestora la judecătoria în raza cărora se află și care sunt organele de conducere ale asociației de proprietari, stabilind raporturile asociației cu terții, menționându-se în mod expres că "proprietatea comună poate fi utilizată de către terți, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorității proprietarilor, membri ai asociației și ai proprietarilor direct afectați de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosință sau de concesiune".

Niciunul din cele două acte normative nu au reglementat posibilitatea ca printr-o hotărâre a Adunării Generale a Asociațiilor, luată cu cvorumul prevăzut de aceste acte normative, să se facă acte de dispoziție cu privire la dreptul de proprietate al proprietarilor din condominiu. Nu se pot face acte de dispoziție nici cu privire la dreptul de proprietate exclusiv pe care asociații-proprietari îl au asupra părților comune din condominiu și nici asupra proprietății în indiviziune.

Actele de dispoziție înseamnă acte de înstrăinare, indiferent de modalitatea prin care se realizează această înstrăinare (vânzare, donație sau comodat).

A admite că printr-o hotărâre a adunării generale a unei asociații de proprietari, adoptată în modalitatea menționată de Legea nr.230/2007, s-ar face acte de dispoziție, ar însemna ca niște persoane să poată dispune de dreptul de proprietate, drept de proprietate care este garantat de Constituția României și de care, potrivit Codului civil, nu poate dispune decât titularul dreptului de proprietate.

Art.480 din Codul civil prevede că proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege, adăugându-se din Codul civil mai multe alineate - 475, 470, 481, care subliniază lucrurile spuse.

Rezultă că legea nu are în vedere înstrăinarea, ci numai închirierea sau concesionarea părților comune ale unui imobil.

În municipiul Galați unii președinți de asociații de proprietari și-au permis să încheie, în numele și pe seama proprietarilor de apartamente din blocurile ce le au în administrație, contracte cu firme de construcții, prin care președinții de asociații au făcut acte de dispoziție cu privire la dreptul de proprietate asupra părților comune din blocul de locuințe în beneficiul constructorului. Cu alte cuvinte, au donat constructorului părțile comune din bloc asupra cărora proprietarii apartamentelor au drept de coproprietate în indiviziune. În contractul respectiv menționându-se că, constructorul devine proprietarul apartamentelor pe care le construiește pe planșeul ce constituie acoperișul blocului. De aici au apărut numeroase nemulțumiri soldate cu numeroase procese, din neconcordanța actelor normative numite la nivelul Tribunalului Galați există în prezent Dosarele nr.:1437/121/2008, 5165/121/2008, 5166/121/2008, 5174/121/2008, iar pe rolul Curții de Apel Galați se află spre soluționare în recurs dosarele nr.7360/121/2007, 7362/121/2007. Așadar, stimați colegi, doresc să ne aplecăm atenția mai mult asupra legilor respective.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
Aledin Amet - declarație politică intitulată Despre ce s-a petrecut la Cimitirul Musulman din Constanța;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Amet Aledin.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Aledin Amet:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Despre ceea ce s-a petrecut la Cimitirul Musulman din Constanța".

Religia reprezintă, fără îndoială, un reper important al existenței unei națiuni. Religia oferă echilibrul spiritual în viața omului. Iată de ce păstrarea tradițiilor înseamnă modul de a fi definită o etnie.

În România se găsește o importantă comunitate de musulmani. Firesc, sunt și multe obiective religioase care aparțin respectivului cult.

Din păcate, săptămâna trecută, la data de 13 martie, s-a produs un fapt regretabil. O porțiune de aproximativ 30 de metri din gardul Cimitirului Musulman din Constanța a fost dărâmată. De asemenea, a fost distrusă o piatră de mormânt, fiind provocate și alte pagube. Autorii sunt deocamdată necunoscuți.

Sigur, au fost demarate cercetările, iar fapta a fost mediatizată. Facem și în acest fel de la tribuna Parlamentului un apel către autoritățile abilitate pentru a fi clarificată situația creată. Sesizarea noastră există deoarece considerăm că gestul reprobabil este unul nu întâmplător, ci pregătit, calculat.

În aceeași ordine de idei, ceea ce s-a întâmplat trebuie particularizat, pentru că în niciun caz nu trebuie prezentat ca un mod general de manifestare. O mai mare atenție acordată acestor obiective religioase este benefică. Dacă nu vor fi luate măsuri corespunzătoare, se pot petrece, din păcate, fapte identice și în cazul altor culte.

De aceea, sunt necesare măsuri în primul rând preventive. Ceea ce s-a petrecut la Cimitirul Musulman din Constanța nu trebuie să se mai petreacă și în alte locuri.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Iosif Veniamin Blaga - declarație politică: Libertatea persoanei, libertatea de conștiință pentru generațiile viitoare pusă sub semnul întrebării;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, invit la microfon pe domnul deputat Iosif Blaga.

 

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează "Libertatea persoanei, libertatea de conștiință pentru generațiile viitoare, pusă sub semnul întrebării".

La începutul acestui an, viața societății românești a fost tulburată de știrea introducerii actelor de identitate biometrice.

Siguranța acestor acte cu cip încorporat este doar un mit, lucru afirmat și demonstrat. Odată stocate informațiile personale în cipuri, mai devreme sau mai târziu, se vor găsi persoane care vor putea și vor frauda documentele de identitate. Cine ne garantează că nu vor putea fi scoase și introduse date din și în cipurile personale, fără știrea noastră și în ce scop? Devine posibilă schimbarea caracteristicilor persoanei, clonarea persoanei legal sau ilegal, folosind aceste fapte împotriva noastră.

Prin amprentarea tuturor, cu toții suntem considerați suspecți de activitate infracțională. Întregul sistem de supraveghere electronică va reprezenta o invadare a vieții private, lucru neîntâlnit în istorie.

Noile legi ce se vor a fi promulgate, reprezintă începutul unui proces de restrângere a libertăților individuale și de intruziune în viața privată și contravin art.8 și 10 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, precum și art.23,25,26,27, 29 și 31 din Constituția României.

Începând cu 1 ianuarie 2011, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2008 vor fi introduse cărțile de identitate cu cip. Apoi, se va ajunge la concluzia că pentru buna funcționare a societății umane este strict necesar ca toți oamenii să aibă implantate aceste cipuri pe frunte, posibil pe mâna dreaptă. Nu este pentru prima dată când, în numele unor intenții bune, țări întregi pășesc în ceea ce se va dovedi, posibil, o tragedie.

Consider noile perspective și prevederi legale abuzive și cer cu fermitate respectarea dreptului fiecărui cetățean de a accepta sau respinge asemenea măsuri și acte de identitate, bazate pe cipuri care contravin libertății convingerilor laice și religioase.

Trăim cu speranța că societatea civilă, prin organismele ei, Parlamentul României vor deschide o dezbatere publică la nivel național pe această temă pentru ca societatea, în ansamblul ei, să conștientizeze implicațiile documentelor electronice.

Este important ca parlamentarii să suspende aplicarea actelor normative privind introducerea documentelor electronice sau să dea posibilitatea populației în a-și exprima libertatea de conștiință prin a alege.

Nu mă opun progresului științific, dorinței de siguranță, nu neg structurile de conducere, dar doresc să apăr acum și în viitor cetățenii noștri de posibila amenințare a pierderii libertăților cu greu câștigate.

Stimați colegi,

Să ne unim în jurul Adevărului care este Hristos, să facem ca "binele" obținut prin restrângerea libertății și prin control să eșueze.

Țări ca Grecia în 1997, Serbia în 2008 au reușit să respingă introducerea actelor biometrice prin unitatea cu care poporul a acționat. Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți cei care se vor angaja în această luptă și poporul român.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Petru Călian - apel pentru tratarea corectă a crizei financiare și economice din România;

În ordinea înscrisă pe listă de către Grupul parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Petru Călian.

 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Am o declarație politică scrisă, însă de multe ori noaptea e un sfetnic bun și am decis ca astăzi să vorbesc liber timp de 2 minute.

Mai precis, doresc din suflet - și afirm cu toată răspunderea să fac un apel, în special colegilor din mass-media, dar și oamenilor politici din România. Acest apel este legat de faptul că începând cu luna ianuarie a acestui an, în opinia mea, se supralicitează chestiunea legată de criza financiară și de criza economică din România.

Prin faptul că de multe ori, nejustificat, oameni politici, dar și persoane din mass-media fac afirmații neacoperite și exagerate nu fac altceva, în fond, decât să aducă în România o stare de panică.

Cred eu că la ora actuală, populația României, poate parțial justificat, este într-o stare de panică, stare care duce, de fapt, inclusiv la un blocaj economic. Duce la un blocaj al circuitului financiar, dacă vreți, pentru că deși pe piață, la populație, există bani, foarte multă lume nu îndrăznește să-și ducă viața mai departe, așa cum este normal, să consume, să investească, pentru că intrând în această stare de panică, nu știu ce le aduce ziua de mâine.

Cred eu că România este țara în care se supralicitează cel mai mult criza financiară, deși, spre deosebire de alte state, România nu stă chiar așa de prost. Cred eu că ar trebui să fim puțin mai solidari, ar trebui să nu exagerăm atunci când facem referire la criza financiară și la criza economică, să fim optimiști, astfel încât să dăm populației un semnal pozitiv și împreună cu populația să trecem peste efectele acestei crize.

Cred că ar fi un semn de bun augur și prin acest demers ne-am alinia și noi țărilor care sunt într-o criză profundă de natură financiară și economică, însă nu exagerează așa de mult precum exagerăm noi.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Cătălin Cherecheș - declarație politică: Baia Mare - pol de regenerare urbană;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Cătălin Cherecheș.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Cătălin Cherecheș:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de azi se intitulează: "Baia Mare - pol de regenerare urbană".

Municipiul Baia Mare, alături de Satu Mare, Oradea și alte 10 orașe, a fost desemnat unul dintre cei 13 poli de dezvoltare urbană, conform principiilor și orientărilor pe care Uniunea Europeană le promovează în cadrul politicilor și strategiilor sale de dezvoltare durabilă.

Acest statut îi permite să acceseze, până în 2013, fonduri structurale pentru proiecte privind infrastructura prin Axa nr.1 a Programului Operațional Regional. Includerea municipiului reședință de județ în acest plan a avut în vedere poziția specială în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, faptul că "orașul care învață" își asumă rolul de gestiune a resurselor locale, dar și pe cel de generator de dezvoltare economică, atât prin activități productive, cât și inovative, care să transforme orașul într-un loc de viață atractiv, confortabil și mai ales nepoluant, știut fiind faptul că zona aceasta suferă de o poluare istorică.

Strategia cuprinde patru zone de regenerare urbană, fiecare dintre ele având atât puncte tari, cât și puncte slabe:

  • prima zonă include și malurile râului Săsar, un râu mort, care are nevoie de investiții mari pentru amenajare;
  • cea de-a doua include și cartierul Ferneziu, unde funcționează S.C. "Romplumb" S.A., care are nevoie de investiții pentru retehnologizare și diminuarea poluării;
  • cea de-a treia include și zona unde funcționează o altă societate comercială a cărei activitate poate avea impact negativ asupra mediului, este vorba de S.C. "Cuprom" S.A.;
  • cea de-a patra include și cartierul "Vasile Alecsandri", unde există o populație numeroasă de rromi.

Ca să fie un demers continuu, participativ și integrat, care să aibă în vedere obiectivele regenerării și dezvoltării economice, creării de locuri de muncă, ameliorării condițiilor de educație, de sănătate, creșterea calității vieții, planificarea orașului trebuie să îndeplinească niște condiții. Să existe un pact local între politic, economic și social, care să permită luarea unor decizii în interesul comunității; să fie coerență între strategii; să se aplice concepte moderne de management și să existe sprijinul Guvernului.

Cu atât mai mult cu cât în 2005, Baia Mare și localitățile învecinate au făcut un pas spre înființarea zonei metropolitane: o rază de 25 km, 88 000 hectare și o populație de aproximativ 200 000 de persoane. Strategia urmând să conducă și la schimbarea relației dintre mediul urban și cel rural, la amenajarea teritoriului și protecția mediului.

Zona include orașele Baia Sprie și Cavnic, care fac legătura cu Maramureșul istoric, Șomcuța Mare, Seini, Tăuții Măgherăuș, unde există multe oportunități pentru investiții, comunele Groși, Dumbrăvița, Copalnic Mănăștur, care fac legătura cu zona Lăpușului, Săcălășeni, Recea, Satulung, Mireșu Mare, Valea Chioarului, cu deschidere spre zonele Codru și Chioar.

Polul de regenerare urbană vizează, în același timp, și cooperarea transfrontalieră. Iar aici trebuie spus că, din păcate, Maramureșul stă mai bine cu infrastructura spre nord, spre Ucraina, decât cu cea care leagă România de vestul Europei. De aceea este foarte importantă realizarea drumului de centură a municipiului Baia Mare și a Drumului expres Baia Mare - Satu Mare - Vaja, Ungaria care să facă legătura cu coridoarele europene. La fel de importantă este și modernizarea Aeroportului Internațional Baia Mare, care poate conduce la atragerea investitorilor și a turiștilor.

În contextul globalizării economiilor, Guvernul și ministerele trebuie să sprijine administrațiile locale în amenajarea și dezvoltarea teritorială, care să țină seama de politica de dezvoltate regională și principiile dezvoltării urbane și rurale sustenabile, de politica de coeziune economică și socială, cu păstrarea identității atât culturale, cât și teritoriale și atingerea, până în 2020, a standardelor de mediu impuse României.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Vasile Filip Soporan - declarație politică Descentralizarea și economia locală în sprijinul modernizării României;

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD+PC invit la microfon pe domnul deputat Vasile Filip Soporan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Doresc să prezint în fața dumneavoastră declarația politică "Descentralizarea și economia locală în sprijinul modernizării României".

Dacă facem o analiză a permanențelor în istoria României, consider că una dintre acestea a fost și este apelul pe care puterea momentului o face la reformă, austeritate și solidaritate încercându-se soluții ca, în sfârșit, să apară o stare de bine, bine care ar urma să fie simțit și de cei mulți într-o schimbare în care speranța joacă un rol important, fiind în situația în care speranța și credința par interschimbabile.

După ce datoria externă a făcut un salt spectaculos anul trecut, ajungându-se la o cifră record de 72,5 miliarde de euro, fără ca autoritățile statului să acționeze în sens preventiv, constat că astăzi creșterea anilor precedenți, unde dezvoltarea speculativă și cea bazată pe împrumut au constituit elementele de bază ale acesteia, se transformă astăzi, din păcate, în unul dintre factorii de risc ai economiei.

Practic, toate acestea se întâmplă în momentul prăbușirii mecanismului valutar și supraestimării capacității regulatoare a mecanismelor economiei de piață. Simplist, am putea spune din nou că România a fost prinsă pe picior greșit. Așa este sau poate fi și așa, putând fi mulțumiți cu această concluzie, fără a schimba lucrurile în desfășurarea lor. În această stare în care economia este puternic afectată, dovedind lipsă de competitivitate și insuficientă capacitate de inovare, ne găsim în situația discutării deficitului bugetar, a construcției bugetului fără ca acesta să fie utilizat ca instrument al dezvoltării și al modernizării României.

Cu o mare lejeritate, sunt folosite teme cum ar fi cea legată de descentralizare, în care soluțiile propuse nu au nimic de-a face cu dorințele care se manifestă la nivel politic. Vorbim fără să înțelegem prea multe despre descentralizare, fără a stimula dezvoltarea economiei locale, fără a sprijini, în acest sens, interesul local ca bază a constituirii interesului național. Din acest motiv, apare un interes al descentralizării prin stimularea atragerii și utilizării resurselor financiare, care pot să ajungă pe anumite căi de la nivel central la nivelul autorităților locale.

Consider că relansarea economiei într-o manieră durabilă și realizarea descentralizării reale nu se pot realiza decât printr-o politică responsabilă față de economia reală în care patronatul, autoritățile locale, resursele existente, competitivitatea și inovarea pot deveni factori importanți ai dezvoltării.

Pentru a putea clarifica mai exact acțiunile necesare a fi luate în contextul actual pentru modernizarea României, solicit prim-ministrului Emil Boc un răspuns neformal la următoarele întrebări:

  1. care sunt funcțiile administrative și serviciile publice care se vor descentraliza și care este programul de materializare în plan economic al acestor acțiuni;
  2. cum vor fi materializate fizic investițiile în valoare de 10 miliarde de euro pentru anul 2009 și care este ponderea firmelor și a produselor românești care sunt implicate în realizarea acestui proces;
  3. care sunt scenariile gândite de actualul Guvern, în situația în care estimările deficitului bugetar și ale inflației nu vor fi realizate;
  4. cum apreciați evoluția puterii de cumpărare a românilor în situația nefavorabilă pentru România a crizei economice și influența acesteia asupra programului de convergență la zona euro pentru perioada 2008-2011;
  5. specialiștii domeniului afirmă că una dintre cele mai mari probleme ale stabilității la nivel macroeconomic este legată de finanțarea externă a companiilor private care au datorii ce trebuie rambursate în cursul acestui an și pe care nu le vor putea refinanța total;
  6. care sunt variantele de finanțare și care este suma optimă pe care România o va împrumuta, urmărind să obțină condiții de cost cât mai avantajoase și un calendar rezonabil de rambursare.

Aștept un răspuns, răspuns care poate clarifica, pentru noi și pentru prim-ministru, starea reală a României și demersul necesar pentru ca descentralizarea și modernizarea României să nu rămână doar teme de comunicare, ci să devină elemente de bază ale unui program de acțiune concret pentru devenirea noastră europeană.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Gheorghe Coroamă - declarație politică Viitorul școlilor de arte și meserii încă în ceață;

Urmează Grupul parlamentar al PNL. Domnul deputat Gheorghe Coroamă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Gheorghe Coroamă:

Mulțumesc, doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează "Viitorul școlilor de arte și meserii, încă în ceață".

Recent ministrul educației a anunțat că intenționează ca din anul școlar 2009-2010 să desființeze școlile de arte și meserii și să le transforme în licee tehnologice. Această schimbare presupune în primul rând desființarea unor catedre de specialitate și înființarea unora noi, într-un timp foarte scurt.

Nu este exclus să asistăm la o disponibilizare în masă, în condițiile în care profesorii care predau acum la aceste școli nu vor putea preda la clasele de liceu ce urmează a fi înființate, deoarece metodologia nu le permite acest lucru. În ceea ce privește profesorii ce vor preda la viitoarele clase de liceu, situația lor este incertă tocmai pentru că ministerul nu a prezentat măsurile și metodologia ce vor sta la baza acestor schimbări.

Desființarea școlilor de arte și meserii ridică însă nenumărate alte probleme, pe care guvernanții nu par să le ia în considerare. De exemplu, cele mai multe școli de arte și meserii funcționează în mediul rural, în comune sau chiar sate, pe lângă școlile cu clase I-VIII.

Elevii care urmează cursurile acestor școli, sunt cel mai adesea proveniți din familii cu posibilități materiale reduse. Numai la nivelul județului Suceava există 53 de școli de arte și meserii, dintre care peste jumătate funcționează ca unități școlare în comune.

În condițiile în care părinții nu-și permit să-și înscrie copiii la licee aflate la distanțe considerabile de casă, neavând mijloacele financiare de a suporta cheltuielile de întreținere, opțiunea pentru cursurile școlilor de arte și meserii este practic singura opțiune reală de continuare a studiilor pentru acești copii.

În al doilea rând, elevii aleg să urmeze cursurile unei școli de arte și meserii pentru că astfel au posibilitatea de a învăța o meserie într-un timp mai scurt, ceea ce le facilitează accesul pe piața muncii după absolvire. Specializările existente în cadrul școlilor de arte și meserii pentru care pot opta elevii de clasa a VIII-a sunt variate și acoperă multe domenii cum ar fi domeniul agricol și al alimentației publice, dar și alte domenii precum instalații, construcții sau turism.

Tocmai de aceea, privesc cu îngrijorare decizia ministerului de resort de a desființa aceste școli. În condițiile în care piața forței de muncă din România se confruntă în ultimii ani cu o lipsă acută de muncitori calificați, urmare a migrației masive a forței de muncă intervenite după aderarea României la Uniunea Europeană, reactivarea școlilor de arte și meserii a fost considerată o măsură viabilă, capabilă să furnizeze forță de muncă calificată în domeniile în care există o cerere mare.

Este regretabil faptul că actualul ministru al educației a luat decizia de a desființa școlile de arte și meserii, sub pretextul neexplicat, de altfel, că acestea nu s-au dovedit performante. Ne-am fi dorit în schimb o cu totul altă abordare din partea conducerii ministerului. Aceea de a asigura o mai bună dotare materială pentru aceste școli și profesori calificați, ca un demers constructiv de a crește calitatea serviciului educațional oferit în cadrul școlilor de arte și meserii.

Vreau să atrag atenția conducerii ministerului educației, că la începutul anului 2008 toate partidele politice din România au semnat Pactul pentru Educație, un acord al cărui principal obiectiv a fost acela de a decide că orice modificare sau propunere de reformă, în domeniul educației, nu va mai fi făcută fără o consultare prealabilă și o analiză atentă a implicațiilor care pot apărea de pe urma implementării unor reglementări noi în acest sector.

Tocmai de aceea, solicit doamnei ministru Andronescu deschiderea unor consultări publice pe acest subiect, astfel încât decizia finală să poată fi luată după ce se ascultă părerea avizată, atât a cadrelor didactice de specialitate, cât și a părinților direct interesați.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Kötő Iosif - comemorarea împlinirii a 50 de ani de la desființarea instituțională a învățământului superior în limba maghiară din România, a Universității Bolyai din Cluj;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, invit la microfon pe domnul deputat Kötő Iosif.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Kötő Iosif:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Declarație politică: "Împlinirea a 50 de ani de la desființarea instituțională a învățământului superior în limba maghiară din România, a Universității Bolyai din Cluj"

În luna martie a acestui an comemorăm împlinirea a 50 de ani de la un eveniment trist pentru forțele democratice din România, pentru învățământul în limba maghiară: desființarea autoritară a Universității Bolyai din Cluj.

În frunte cu Nicolae Ceaușescu, o "brigadă" a Partidului Muncitoresc Român a suprimat învățământul superior de sine stătător în limba maghiară, comasându-l cu Universitatea Babeș din Cluj.

În această ordine de idei, aș vrea să vă reamintesc că rețeaua instituțiilor de învățământ superior ale comunității maghiare din Transilvania a început în 1581 prin inaugurarea Academiei jesuite la Cluj, pilonii acestuia constituindu-i anii 1622 (Academia de la Alba Iulia), 1872 (Universitatea Ferenc József din Cluj), 1945 (Universitatea Bolyai din Cluj).

Acum 50 de ani însă, în luna martie, a fost întrerupt cursul normal al dezvoltării sistemului de învățământ în limba maternă a comunității maghiare.

Începând de la unificarea cu Universitatea Babeș numărul specializărilor predate în limba maternă au fost reduse substanțial, cadrele didactice de etnie maghiară au fost eliminate din sistem, nefiind asigurată posibilitatea angajării a noi cadre tinere.

Până în anul 1989 starea învățământului superior în limba de predare maghiară a ajuns la pragul critic de dispariție. După schimbarea regimului în 1989 comunitatea maghiară și-a manifestat dorința fermă de a reînființa Universitatea Bolyai. UDMR, dând glas acestei dorințe unanime, a elaborat nenumărate memorandumuri, proiecte de legi și hotărâri de guvern care însă nu au fost onorate nici de legiuitor, nici de Guvern, legitimând astfel o greșeală istorică a totalitarismului.

Țin să vă atrag atenția că în ciuda drepturilor constituționale garantate de Legea învățământului nr. 84/1995 - art. 123, a convențiilor internaționale pe care România le-a ratificat, a realităților din Uniunea Europeană, nici până în momentul de față nu s-a reușit nici cel mai mic pas în direcția înfăptuirii acestui deziderat.

Pentru susținerea ideilor mele vă supun atenției câteva date edificatoare pentru reînființarea învățământului superior de sine stătător în limba de predare maghiară.

Populația de etnie maghiară reprezintă 6,6% din populația totală a țării, în timp ce doar 4,4% dintre studenții înscriși sunt de naționalitate maghiară și numai 1,6% dintre aceștia studiază în limba maternă. Mai mult decât atât: în România la cca. 400000 de locuitori revine o universitate de stat, în aceste condiții minorității maghiare de aproximativ 1,5 milioane i-ar reveni cel puțin trei instituții de învățământ superior.

Vreau să fiu foarte bine înțeles: maghiarii din România nu cer privilegii, ei doresc doar să dispună liber de sumele provenite din impozitele plătite, fiind și ei contribuabili la fel ca ceilalți cetățeni. La fel de grav este că tocmai în domeniile de importanță majoră pentru economie (inginerie, agronomie) nu există posibilitate de studiu în limba maternă.

În ceea ce privește exemplele europene, putem aminti: suedezii din Finlanda (o comunitate de 300000 de persoane), laponii din Norvegia (80000 de persoane), catalanii din Spania (6000000 de persoane), maghiarii din Slovacia (500000 de persoane), găgăuzii din Moldova (150000 de persoane), albanezii din Macedonia (700000 de persoane) dispun de una sau mai multe universități în limba maternă.

Menționez de asemenea, că Raportul de condamnare a comunismului, întocmit de colectivul coordonat de Tismăneanu, prezentat de Președintele Traian Băsescu în fața Parlamentului, face referire la problema învățământului superior în limba maghiară, făcând trimitere expresă la Universitatea Bolyai înființată prin ordinul regelui Mihai I la 29 mai 1945.

Având în vedere cele prezentate mai sus consider că în problema Universității Bolyai este nevoie de o reparație istorică. Reînființarea acestei instituții ar reprezenta o piatră de încercare a statului de drept în cadrul căruia sunt garantate prin lege drepturile constituționale.

Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la actul incalificabil al regimului comunist totalitar de a îngrădi accesul la învățământul în limba maternă, afirmăm: comunitatea maghiară din România nu va renunța niciodată la ideea reînființării Universității Bolyai și va iniția demersurile legale pentru înfăptuirea acestui ideal nobil.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
Mircea Grosaru - declarație politică intitulată Votați pentru România!;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Mircea Grosaru.

Avei cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Mircea Grosaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Promit, în primul rând, să mă încadrez în cele trei minute, conform Regulamentului.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: "Votați pentru România!"

Următoarele alegeri pentru Parlamentul European vor avea loc în diferitele țări ale Uniunii Europene, în perioada cuprinsă între joi, 4 iunie, și duminică, 7 iunie 2009, așa cum Consiliul Uniunii Europene a luat la cunoștință, în conformitate cu art. 10 al documentului semnat la Bruxelles în data de 20 septembrie 1976.

În România, după cum știm, alegerile pentru Parlamentul României vor avea loc duminică, 7 iunie. Deși mulți spun că mai este destul timp până atunci, partidele politice au început pregătirea atentă a acestora prin strângerea de semnături, instruiri, dezbateri în mass-media, selecția celor mai buni și mai profesioniști candidați, capabili de o reprezentare pe măsură a perioadei ce urmează, deloc ușoară nici pentru România și nici pentru celelalte țări din Europa.

Țările Uniunii Europene, prin reprezentanțele consulare ale ambasadelor prezente în România, au început deja să anunțe alegătorii care se găsesc în țara noastră pe motive de lucru, afaceri sau pe motive de studii și toți membrii cu drept de vot ai familiilor care locuiesc cu aceștia la noi, că pot vota în România, dacă se vor înscrie pe listele de vot ale circumscripțiilor cancelariilor consulare din cadrul ambasadelor din România.

Pentru a-și putea exprima votul pentru membrii Parlamentului european și România va trebui să facă același lucru în secțiile electorale instituite pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene și sunt sigur că o vor face mult mai bine și cu mai multă atenție decât în anii trecuți, având în vedere că și responsabilitatea europarlamentarilor români a crescut enorm pentru perioada următoare.

Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT. - cuprinde mai multe categorii de membri, printre care și cetățeni cu dublă cetățenie, română și italiană, care, în conformitate cu normele europene în vigoare, pot vota pentru o singură țară, iar alegerea lor consider că nu poate să fie alta decât pornind de la o rațiune simplă și firească: țara lor este România. De aceea, cu toții trebuie să știm că pe data de 7 iunie, de data aceasta, mai mult ca niciodată, vom vota pentru România.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Octavian Bot - declarație politică cu titlul Ardealul e mintea;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Octavian Bot.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

De data aceasta mai devreme ca săptămâna trecută.

 

Domnul Octavian Bot:

Mulțumesc, doamna președinte.

Mai bine mai târziu decât niciodată. Nu știu dacă e în cutuma parlamentară, dar subscriu declarației doamnei deputat Pető Csilla, pe care o felicit pentru ideea de a susține o declarație politică pentru sprijinirea teatrului din Oradea. Cred că este o idee și un scop nobil și subscriu deplin la această declarație.

Declarația mea de astăzi se intitulează "Ardealul e mintea".

În "Pagini despre sufletul neamului românesc", marele nostru filozof Constantin Noica spunea: "Sentimentul de rușine îl încearcă uneori pe cel cu adevărată conștiință de stăpân". Mai spune Noica în continuare: "Tipul de român înzestrat cu adevărată conștiință de stăpân îl dă mai ales Ardealul".

În campania pentru alegerile parlamentare, sloganul meu electoral a fost: "Ardealul e mintea". Am explicat la timpul potrivit că prin acel slogan nu doream să subliniez vreo diferență între ardeleni, munteni, olteni sau moldoveni., "Ardealul e mintea" era un avertisment adresat celor care periclitează buna conviețuire dintre români și maghiari, vehiculând ideea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

Ca ardelean, după cum spunea Noica, cu adevărată conștiință de stăpân, m-a încercat într-un fel sentimentul de rușine la aflarea veștii că autoritățile române nu au acordat autorizație de aterizare la Târgu-Mureș pentru președintele Ungariei, Solyom Laszlo. Găselnița cu aeronava militară mi s-a părut puerilă.

Rușinea m-a cuprins pentru că mai aveam încă proaspăt în minte exemplul de omenie și civism oferit de maghiarii din Ungaria, în împrejurarea tragică a morții handbalistului român Marian Cozma.

Sentimentul de rușine s-a risipit însă destul de repede, văzând că așa după cum "lupul își schimbă părul, dar năravul ba", nici liderii UDMR nu și-au schimbat năravul, folosind de fiecare dată sărbătoarea națională a Ungariei pentru a susține obsesiv autonomia teritorială.

Sunt de părere că dorința de autonomie teritorială este mai degrabă inventată de liderii UDMR, decât dorința reală a maghiarilor din România. Maghiarii simpli din Ardeal au alte gânduri și preocupări. Susținerea obsesivă a autonomiei teritoriale este un mod de a exista, de a supraviețui, pentru liderii UDMR.

Apreciez decența președintelui Ungariei, care, cu prilejul vizitei în Ardeal, a evitat diplomatic problema autonomiei teritoriale.

Sentimentul de rușine m-a cuprins din nou, când am văzut că unii maghiari, cetățeni români, încep să-și uite limba maternă. M-am gândit că în România europeană, maghiarilor nu li se asigură condiții suficiente pentru învățarea și păstrarea limbii materne. Numai așa îmi explic cum de domnul Marko Bela spune că "niciodată" se traduce în limba maghiară, "în curând".

Cu respect îi amintesc domnului Marko Bela că "niciodată" se spune în ungurește "șohoa" (am folosit transcrierea fonetică), iar "teruleti autonomia" nu este același lucru cu "hei autonomia", adică, pe românește, "autonomia teritorială" nu este același lucru cu "autonomia locală".

În încheiere, sper că românii și maghiarii ardeleni nu vor uita sloganul "Ardealul e mintea".

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Nicolae Bud - declarație politică ce vizează apropiata reglementare în domeniul salarizării bugetarilor;

Tot din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Nicolae Bud.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Nicolae Bud:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează apropiata reglementare în domeniul salarizării bugetarilor.

Într-o perioadă în care referirile la bugetul recent aprobat se fac încă în registru critic, atât din punct de vedere al cuprinderii, cât și al distribuției pe destinații, Guvernul ne anunță pentru un viitor apropiat o reglementare în domeniul salarizării bugetarilor.

Salut graba cu care autoritățile din Palatul Victoria își convoacă forțele și competențele pentru a creiona temeiul unui obiectiv de însemnătate indubitabilă: răsplătirea activității desfășurate de varii categorii de cetățeni printr-un venit dimensionat în raport cu efortul și mai ales cu rezultatul cu care participă fiecare la buna funcționare a mecanismului global al societății, la progresul general al țării. Operație, fără îndoială, deloc ușoară de marele număr al parametrilor ce intră în discuție, de complexitatea lor, și o știm bine, de dificultatea comensurării acestora. Este de așteptat un travaliu marcat de dificultăți previzibile, cunoscut fiind că înainte de a fi o operație statistică, pur contabilă, salarizarea se constituie într-o grea și plină de răspundere acțiunea de recunoaștere a valorii individului, a pregătirii și potențialului său profesional.

Venitul înseamnă, în fond, recompensarea activității desfășurate în unitatea de timp, dar și valoarea adăugată pe care o reușește acolo unde se află oricare din noi.

Sistemul românesc de salarizare a fost dintotdeauna, vorba poetului, "Lung prilej de vorbe și de ipoteze". Știm și de ce: niciodată nu s-a izbutit ca ofertele societății să satisfacă așteptările cetățeanului. Ni se va putea replica simplu: dar în ce țară salariile sunt refuzate de cei în cauză pentru motivul că ar fi prea mari și, în consecință, sunt nemeritate?

Fără îndoială că așa stau lucrurile, dar la fel de adevărat este că fiecare modificare a sistemului de remunerație trebuie să ducă la o mai dreaptă așezare a lucrurilor. Ne ajunge, cred, numărul atâtor experimente ca și reverberațiile dezastruoase la nivelul diferitelor categorii de funcții și profesii, care au găsit ca unică modalitate de a-și obține drepturile ieșind în stradă.

Noua legislație în domeniul salarizării trebuie să înceapă, obligatoriu, cu inventarierea lacunelor, a verigilor slabe, a impozitărilor și inechităților strecurate în logica la nivelul concepției și al aplicării sistemului de remunerare de la noi.

Tot respectul pentru strădaniile experților guvernamentali, a celor din comisiile parlamentare de specialitate, a senatorilor și deputaților antrenați de-a lungul sesiunilor în conceperea și perfecționarea sistemului de salarizare din România, dar nevoia de a elabora reguli noi provine din constatarea că unele elemente ale actualei construcții salariale pot fi corectate. Corectate în bine. Sunt convins că nimeni, absolut nimeni din Parlamentul nostru nu ar putea accepta ideea ca modificările, corecțiile considerate necesare, să afecteze venitul real al angajatului, oricine ar fi el și oriunde s-ar afla. Că ar putea să apară și excepții? Ele nu ar rămâne decât ceea ce înseamnă, niște excepții și nimic mai mult.

Regula de aur în noua filozofie a salarizării trebuie să fie corecta legătură între ce dai societății și ce primești drept răsplată. Având grijă la o dreaptă așezare în ecuație, cât se poate de echilibrată, a celor doi termeni, am spera, îmi permit să cred, la rememorarea cuvintelor președintelui Kennedy, intrate în legenda: "Înainte de a cere ceva de la țara ta, gândește-te la ce îi dăruiești tu țării tale". Alăturarea, recunosc, poate fi forțată, dar nu lipsită de sugestii chiar și în această relație a cetățeanului cu bugetul de stat în punctul în care se intersectează cei doi vectori de ordin strict personal: ce oferi societății și ce primești de la ea.

Rămâne de reconstruit în structura veniturilor capitalul atât de fărâmițat și comentat al sporurilor salariale. Nu eu voi fi cel care să acuze existența acelui venit suplimentar provenit din luarea în considerație a particularităților ce intervin între profesii și funcții ori în interiorul acestora grație diferențelor de solicitare, de responsabilitate, de angajament specific. Am lucrat ani de zile în minerit și asta mă autorizează să interpretez cum se cuvine valențele stimulatoare și compensatoare ale diverselor sporuri.

Asta nu mă împiedică să îndemn la o examinare cerebrală a tot ceea ce merită să funcționeze drept criteriu al creșterii veniturilor prin sporuri salariale. Nu cred că are cineva dorința de a împărți aceste sporuri în binevenite și neavenite. Fie și pentru faptul că orice spor salarial este binevenit.

Analiza la care invit eu are în vedere stabilirea corectitudinii acestora și motivația acordării lor. Ne obligă să facem asta răspunderea pe care ne-o asumăm față de banul public. De curând, un raport internațional bancar sesiza că în România s-a ajuns ca, la anumite categorii de angajați, numărul sporurilor salariale să fie ridicat, desprinzând constatări la care nu li s-ar putea replica prea ușor. La salariile existente la noi nu poți reproșa nivelul câștigurilor, mult prea departe de necesitate, ceea ce se realizează în alte țări. Dar, dacă înțeleg bine, criteriile de acordare suportă radiografii atente și reguli în consecință.

Despre asta vorbim: de o cât mai dreaptă răsplată a fiecărui cetățean aflat în activitate, așezând sistemul veniturilor pe temeiuri de logică implacabilă, distilând experiențele deja consumate și promovând măsuri și reguli impuse de fizionomia de azi a societății românești.

Mulțumesc mult.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Horia Grama - declarație politică cu tema Autonomia teritorială pe criterii etnice, o himeră a UDMR.;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, în ordinea înscrierii la grupul parlamentar, domnul deputat Marian Neacșu. Nu este în sală. Doamna Sonia Drăghici? Domnul Radu Vasilică? Domnul deputat Horia Grama.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Horia Grama:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește "Autonomia teritorială pe criterii etnice, o himeră a UDMR."

De mai bine de 18 ani asistăm la diverse inițiative ale UDMR de a obține pe orice cale, autonomia teritorială pe criterii etnice a județelor Covasna, Harghita și Mureș, încercând să se prevaleze chiar de "exemple europene" pe care le interpretează într-un mod subiectiv, convenabil doar lor, stând cu jalba în fața forurilor europene, devenind astfel petiționari de carieră trimiși de statul român, uitând un lucru fundamental: că sunt cetățeni ai României.

De 18 ani, refuză să-și amintească faptul că la învestirea în funcțiile de demnitari aleși și funcționari publici depun un jurământ prin care se obligă și sunt obligați să respecte Constituția și legile țării, să apere democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Consider că a venit momentul să sancționăm ferm toate acțiunile ce aduc atingere Constituției, teritoriului României și siguranței naționale, precum și pe acei demnitari care, prin încălcarea cu bună știință a jurământului depus, practică și acționează pentru diverse forme de discriminare etnică a populației minoritare române din județele Covasna, Harghita și Mureș, fapt pentru care solicit constituirea unei instituții de integritate a activității demnitarilor care să aibă atribuții de sancționare a acestora pentru încălcarea jurământului, mergând cu sancțiunea până la încetarea mandatului de demnitar.

Solicitarea mea este justificată de starea de fapt creată de reprezentanții UDMR în județele Covasna, Harghita și Mureș, unde cetățenii români sunt ignorați, marginalizați și discriminați prin politica unidirecțională a UDMR în favoarea cetățenilor de naționalitate maghiară, pentru păstrarea așa-zisei balanțe etnice, a așa-zisului Ținut Secuiesc. În numele acestor idei se constată o creștere îngrijorătoare a agresivității politice a reprezentanților maghiari prin solicitarea fără echivoc a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, arborarea de steaguri așa-zis secuiești în mod ilegal și anticonstituțional pe diferite instituții publice, folosirea unor însemne și steme care sunt reprezentative doar pentru populația maghiară din zonă și care nu țin cont de existența populației românești, organizarea de manifestări publice de la care sunt excluși locuitorii de naționalitate română, condiționarea ocupării funcțiilor publice de cunoaștere a limbii maghiare.

Unele din faptele menționate mai sus sunt sancționate chiar de Consiliul Național de Combatere a Discriminării. În cele trei județe, reprezentanții locali ai UDMR duc voit o politică izolaționistă, de stopare a dezvoltării și de sărăcire intenționată a zonei, pentru a-și argumenta acuzele aduse Guvernului și statului român de neglijare și neimplicare în scopul justificării necesității unei autonomii teritoriale ca unică soluție.

România nu poate construi frontiere în inima țării. Nu putem ridica bariere de jur împrejurul județelor Covasna, Harghita și Mureș. Nu putem construi nici șosele suspendate pe deasupra celor trei județe pentru a nu fi afectat "echilibrul etnic", atât de drag UDMR-ului.

Acum, când granițele dintre statele Europei se deschid, este anacronic să construiești granițe în interior. Hotarele dorite de UDMR nu sunt dorite și de români și nici chiar de o parte mare a maghiarilor și nu putem accepta, doar pentru orgoliul unor lideri ai UDMR, transformarea județelor Covasna, Harghita și Mureș în feude personale pe care aceștia să le controleze după bunul lor plac, asemeni grofilor din Evul Mediu.

Închei declarația mea politică cu un extras din Constituția României: "Dreptul la identitate. Art.6: (1) Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

(2) Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români".

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Mihai Lupu - declarație politică cu subiectul Constanța, județ al contrastelor;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, mai este vreun coleg care susține declarația? Nu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mihai Banu. Nu este în sală.

Domnul deputat Mihai Lupu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Mihai Lupu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește "Constanța, județ al contrastelor".

Dincolo de marginile zonei metropolitane Constanța, dincolo de stațiunile înșirate de-a lungul litoralului, departe de ochii turiștilor de sezon, județul pe care îl reprezint în Parlament se înfățișează mai prăfuit, mai trist, mai sumbru decât vi l-ați putea închipui.

Izolate, în descompunere, aproape fără identitate, localitățile care îl alcătuiesc par captive într-o spirală a paradoxurilor, condamnate la înapoiere.

Lumina se aprinde aici o dată la patru ani, cu pomeni electorale dozate cinic de un partid care le controlează de ani buni destinele, deși nu le-a promovat niciodată în mod just interesele.

Sărăcia este o constantă definitorie, cu toate că potențialul economic al regiunii induce cu totul alte premise.

Ca liberal, ca politician direct responsabil, dar poate, în primul rând, ca om profund atașat de frumusețea complexă a valorilor dobrogene, precizez că unul dintre principalele obiective asumate ale mandatului meu este reprezentat de ridicarea materială a acestei părți uitate a județului Constanța.

Opțiunea pe care o exprim astăzi va fi probată negreșit prin activitatea mea parlamentară viitoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Carmen Axenie - declarație politică Despre acuratețea terminologică și morală a noului Cod penal;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe doamna Carmen Axenie.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

 

Doamna Carmen Axenie:

Mulțumesc.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică este "Despre acuratețea terminologică și morală a noului Cod penal".

Ca membru al Parlamentului României, al Comisiei juridice din Camera Deputaților și ca avocat, felicit inițiativa și efortul necesare alcătuirii unui nou Cod penal. Fără îndoială că avem nevoie de un cod bun, adus la zi, pentru a face față tuturor problemelor societății contemporane.

Cele douăsprezece titluri, la care se adaugă dispozițiile finale, însumând 437 de articole, înglobează o cantitate mare de informație. Se poate întâmpla în cazul unui asemenea volum mare de date, precum cel de față, să nu avem peste tot o acuratețe terminologică care să ne lipsească de echivocuri.

Și, iată că, de ceva vreme presa românească vorbește despre un asemenea loc neclar din textul noului Cod penal. Mă refer, desigur, la problema legalizării incestului și a prostituției. Persoane din teritoriu pe care le reprezint în Parlament și-au arătat profunda nemulțumire față de o astfel de prevedere, argumentându-mi, pe bună dreptate, că nu se poate simplifica Legea nr.301/2004 prin complicarea realităților sociale și prin furnizarea unor premise de natură anticreștină.

Stimați colegi,

Prima propoziție a expunerii de motive a acestui nou Cod penal spune: "Elaborarea și adoptarea unui nou Cod penal reprezintă un moment crucial în evoluția legislativă a oricărui stat". Adevărat, dar bine ar fi să nu fie și unul de răscruce pentru pacea socială din țara noastră.

Afirmațiile domnului ministru al justiției, Cătălin Predoiu, conform căruia "problematica incestului reprezintă un aspect de patologie socială, iar nu de incriminare penală" sunt cu adevărat novative. Ele par că se bazează pe o viziune psihologică, științifică, pentru a fi mai exactă. Totuși, nu putem ocoli un adevăr istoric: din 1936, legea românească incriminează explicit incestul și iată că acum, de dragul unor înnoiri, unele de necesitate internă, altele venite din unele țări europene, suntem în fața unui limbaj juridic echivoc și a unor probleme de morală.

La final, vă readuc în atenție glasul unor persoane din țară: "Nu este bine ca statul să tolereze aceste păcate grave prin dezincriminarea lor. Suntem de două mii de ani un popor creștin. Am trecut prin istorie cu păcatele și necazurile noastre pentru că ne-a îngăduit-o Dumnezeu. Rugăm pe aleșii noștri să nu uite în alcătuirea legilor omenești trecătoare, din pricina greutăților prezente ori din alte pricini, de legile Lui veșnice".

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
Silviu Vasile Prigoană - declarație politică numită Casa Poporului, sursă de venituri la bugetul de stat;

Ultima luare de cuvânt din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Silviu Prigoană.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Silviu Vasile Prigoană:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Casa Poporului, sursă de venituri la bugetul de stat".

Doamnelor și domnilor deputați,

"Este cea mai mare clădire civilă din lume" și "clădirea publică cu cele mai mari costuri administrative" spun, laudativ, ghizii care însoțesc vizitatorii prin Palatul Parlamentului.

Da, stimați colegi, plătim utilități și întreținere de 50 de milioane de euro anual pentru a funcționa într-un imobil din care folosim numai 30% și consider că această stare de fapt trebuie să înceteze.

Din punct de vedere al eficienței cheltuirii banului public este o catastrofă. Consumul de energie electrică se ridică la peste 16.300 Mwh, iar cel de energie termică la peste 21.700 de gigacalorii. Costurile colaterale sunt, de asemenea, imense: mii de angajați pentru întreținerea și buna funcționare a acestei imense clădiri care trebuie încălzită iarna, răcită vara, iluminată și curățată zilnic, cu costuri care nu se justifică într-o perioadă de criză și recesiune mondială.

Este motivul pentru care, de ceva timp, încă dinainte de campania electorală din 2008, am promis cetățenilor că voi propune Parlamentului României schimbarea destinației acestui colos, astfel încât să aducă beneficii celor care i-au suportat material și moral construcția.

Cetățenii m-au trimis în Camera Deputaților cu acest mandat și, în scurt timp, vă voi cere sprijinul în dezbaterea și aprobarea proiectului de lege prin care Casa Poporului să devină un centru de profit, profit pentru cetățeni, pentru bugetul de stat, pentru sistemul de sănătate sau sistemul de pensii.

În aceste vremuri de criză, când bugetul de stat are nevoie de fiecare leu ce poate fi obținut prin utilizarea eficientă a avuției naționale, este nepermis ca un potențial venit de câteva sute de milioane de euro pe an să fie ignorat, ba, mai mult, să fie sfidat de cheltuieli pe care le consider voluptorii.

Consider, totodată, că este mai puțin importantă destinația ulterioară a clădirii sau cine o va administra, atâta timp cât în loc să cheltuim bani publici câștigăm bani pentru buget.

Deloc de neglijat sunt și cele peste 22.000 de locuri de muncă ce ar putea fi create cu ușurință prin atragerea investitorilor ce urmează să utilizeze întregul potențial al clădirii. Nu este un secret pentru nimeni că avem nevoie stringentă de acestea, dacă dorim ca pe termen mediu să avem de unde plăti salariile bugetarilor sau pensiile părinților noștri.

Este timpul ca Parlamentul, eventual redus numeric și la o singură Cameră, conform programului politic al partidului din care fac parte, să ocupe un spațiu adecvat funcțiilor sale, un spațiu modern, neenergofag și cât mai ecologic cu putință. Am sugerat mereu și susțin în continuare că actualul sediu în construcție al Bibliotecii Naționale (care nu a fost niciodată Bibliotecă Națională) ar fi cea mai bună alegere.

Nu resping ab initio nici o altă opțiune, însă cheltuirea banului public fără discernământ trebuie să înceteze și acest proces va începe de la noi, aleșii cetățenilor în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Cu aceasta închidem și ședința consacrată declarațiilor politice, nu înainte să vă anunț că o serie dintre colegii noștri au depus în scris declarațiile lor.

Din cei care m-au anunțat aici la prezidiu sunt următorii: Grupul parlamentar al PD-L, domnii deputați: Silviu Alin Trășculescu, Mihai Stroe, Severus Constantin Militaru, Ioan-Nelu Botiș, Claudia Boghicevici, Valeriu Alecu, Stelică Iacob Strugaru, Mircia Giurgiu, Valerian Vreme, George Ionescu, Constantin Chirilă, Samoil Vîlcu, Wiliam Gabriel Brînză, Daniel Bărbulescu, Daniel Buda, Gheorghe Albu, Mihai Doru Oprișcan, Ioan Oltean, Petru Movilă și Daniel Oajdea.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, deputații: Ștefan Valeriu Zgonea, Daniela Popa, Liviu Bogdan Ciucă, Costică Macaleți, Vasile Mocanu, Filip Georgescu, Eugen Bejinariu, Emil Radu Moldovan, Iuliu Nosa, Culiță Tărâță, Victor Surdu și Florin Iordache.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii deputați: Eugen Nicolăescu, Mihai Banu, Titi Holban, Bogdan Țîmpău, Cristian Burlacu, Andrei Dominic Gerea, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Florin Țurcanu, Mihăiță Calimente, Cornel Pieptea, Dan Morega, Horea Dorin Uioreanu, Pop Virgil, George Dumitrică, Nini Săpunaru, Mihai Cristian Adomniței.

De asemenea, domnul deputat Adrian Merka, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, a depus declarația în scris.

Cu aceasta, încheiem ședința consacrată declarațiilor politice. În câteva minute va începe și ședința în plen cu toate problemele înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Adrian Miroslav Merka - solicitarea unor consultări publice pe tema reducerii orelor de sport în școli;

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Încă din perioada de dinainte de 1989, în cadrul curriculei școlare, ora de educație fizică avea statut de Cenușăreasă, fiind privită ca o materie mai mult opțională. Odată cu deschiderea către Uniunea Europeană, tot mai mulți membri ai corpului didactic, precum și majoritatea părinților au început să acorde un interes crescut pentru orele de sport, acestea fiind privite ca o condiție obligatorie în buna dezvoltare, fizică și mentală, a copiilor.

Tocmai de aceea, privesc cu îngrijorare decizia ministerului de resort de a reduce la o singură oră obligatorie educația fizică, restul de două fiind introduse în activitatea extracurriculară. Ținând cont de noile cerințe ale societății, care pun accent pe o dezvoltare fizică armonioasă a copiilor, cred că este extrem de important ca în paralel cu încurajarea activităților fizice în școli, să se combată metodele de ocolire a sportului prin practici deja cunoscute, precum scutirile medicale acceptate chiar dacă nu există un temei real. Mai mult, în țările membre ale Uniunii Europene s-a optat pentru introducerea obligativității a 2 sau chiar 3 ore de educație fizică în școli.

În aceste condiții, trebuie să recunoaștem că există o discrepanță majoră între o singură oră și necesarul de sport indicat pentru un elev. Orele de educație fizică sunt cu atât mai importante pentru școlarii din clasele mici, care sunt la vârsta formării aptitudinilor sportive. Suplimentar, trebuie să recunoaștem că profesorul de sport poate fi printre primii care poate trage un semnal de alarmă în cazul în care există disfuncționalități în dezvoltarea fizică a unui copil și, prin urmare, poate sesiza părinții pentru luarea unor măsuri medicale.

Este regretabil faptul că, în condițiile în care în anii precedenți au existat programe intensive de construcție de săli de sport și baze sportive, de renovare a școlilor să se stopeze accesul elevilor la o activitate fizică sănătoasă, ce poate avea loc în cadrul școlar, sub supravegherea unui profesor de specialitate.

În aceste condiții, solicit doamnei ministru Andronescu deschiderea unor consultări publice mai aprofundate pe acest subiect, astfel încât decizia finală să poată fi luată după ce se vizualizează în ansamblu părerea avizată atât a cadrelor didactice de specialitate, cât și a părinților direct interesați.

  Valeriu Ștefan Zgonea - despre Transparență și responsabilitate;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Transparență și responsabilitate"

Discuțiile din ultimele săptămâni privind un eventual acord cu Fondul Monetar Internațional agită spiritele pe scena politică românească, provocând reacții și în rândul opiniei publice. Modul în care este tratat un subiect de maximă importanță pentru toți cetățenii României lasă loc de interpretări subiective și de replici tendențioase, din care se pot trage concluzii greșite. Disputele politicianiste și declarațiile contradictorii legate de acest subiect atrag suspiciuni și lasă impresia că Executivul ar avea ceva de ascuns.

Trebuie să dezbatem cu maximă transparență și responsabilitate toate aspectele legate de un eventual acord cu FMI și să nu uităm nici o clipă faptul că ne aflăm aici pentru a reprezenta interesele celor mulți, ale românilor care sunt deja afectați de efectele crizei economice.

Apreciez că sunt necesare câteva precizări prealabile legate de relația României cu Fondul Monetar Internațional. România este membru cu drepturi depline al FMI din 15 decembrie 1972. Până în anul 1989, România a încheiat cu FMI trei acorduri stand-by, primul fiind semnat după trei ani de la momentul aderării la această instituție.

După anul 1990, au fost încheiate 7 acorduri cu FMI, primind de cele mai multe ori doar prima tranșă, din motive care sunt cunoscute: pe de o parte, condițiile severe impuse de Fond la acordarea unei noi tranșe din acord, iar pe de altă parte, nerespectarea de către România a programului de reformă. Cert este un lucru: FMI a jucat un rol activ în procesul de tranziție din țara noastră, condiționând acordarea de împrumuturi financiare de efectuarea unor reforme radicale în economia românească.

La fel de adevărat este faptul că ne-am confruntat cu rigiditatea Fondului Monetar Internațional în privința unor pachete de programe propuse, inadecvate structurii economiei românești, ceea ce a condus la apariția unor controverse serioase în relația României cu FMI. De aici derivă și prudența noastră.

România are nevoie de o ancoră pentru stabilitatea economiei sale, care poate fi construită printr-un program de creditare internațională combinată de la Uniunea Europeană și de la Fondul Monetar Internațional. Comisia Europeană a anunțat că ne va oferi ajutor financiar de urgență în schimbul angajamentului autorităților române de a aplica o politică bugetară mai strictă. Toate statele care au apelat la ajutorul Comisiei Europene, în contextul actual, au recurs și la un împrumut de la FMI.

Ce ne-ar aduce un acord cu Fondul Monetar Internațional? În primul rând, credibilitate, având un impact pozitiv asupra ratingului de țară și a percepției investitorilor. Prevenim deteriorarea economiei, stopăm posibilele ieșiri de capital din țară, avem stabilitate a monedei naționale, protejăm rezerva valutară a României. Dar FMI are o "terapie" tradițională: taie cheltuielile și mărește taxele și impozitele. Așadar, trebuie să știm care sunt condițiile pe care Fondul le-ar putea impune României.

În această perioadă, FMI a împrumutat mai multe țări afectate sever de criza economică, printre care Ungaria, Letonia și Ucraina. În cazul Ungariei, care a solicitat de la FMI un împrumut în valoare de 12,5 miliarde de euro, măsurile de impact impuse de FMI sunt următoarele: anularea reducerilor fiscale propuse pentru 2009, majorarea TVA, înghețarea salariilor din sectorul bugetar, eliminarea celui de-al 13-lea salariu pentru toți funcționarii publici, plafonarea celei de-a 13-a pensii. Sunt măsuri nepopulare, de natură să afecteze categoriile defavorizate.

Trebuie să spunem clar aceste lucruri, să chemăm cei mai competenți specialiști pe care îi avem și să analizăm situația în care se află România, să avem programul anticriză pus la punct, să știm dacă avem nevoie de un împrumut extern, care ar fi nivelul acestui împrumut și care sunt obiectivele, să punem în balanță toate avantajele și dezavantajele unui acord cu Fondul Monetar Internațional.

Dacă nu putem evita un acord cu FMI, Guvernul trebuie să-l negocieze cu mare atenție, cu toată responsabilitatea.

Partidul Social Democrat nu se opune de principiu unui acord cu FMI, dar negocierea unui împrumut trebuie să aibă în vedere, în primul rând, nevoile sociale ale românilor și contextul crizei economice.

Ne opunem unor condiții draconice care duc la împovărarea categoriilor vulnerabile. Ne opunem unui acord prost negociat și nu vom accepta sacrificarea protecției sociale.

  Mircia Giurgiu - declarație politică cu subiectul Dați-ne fotbalul înapoi!;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Dați-ne fotbalul înapoi!"

Încă de la începutul Ligii I Naționale de Fotbal au apărut foarte multe nemulțumiri legate de imposibilitatea a peste 65% din locuitorii României de a viziona meciurile din această competiție. La nivelul județului Cluj, procentul este de peste 90 %.

Cu toate că instituția Consiliului Concurenței a anunțat public faptul că va verifica dacă au fost îndeplinite prevederile legale în cazul licitației dintre Liga Profesionistă de Fotbal și firma care a câștigat licitația, nici până acum nu avem un răspuns oficial. Atât în campania electorală pentru alegerile parlamentare, cât și în campania electorală pentru alegerile anticipate pentru Primăria Municipiului Cluj-Napoca, locuitorii urbei și-au exprimat nemulțumirea legată de situația existentă.

Considerăm că nu s-au respectat prevederile legale în cazul respectivei licitații, în special în ceea ce privește monopolul și acoperirea națională. În condițiile în care o persoană plătește atât abonamentul la SRTVR, cât și la o societate de CATV, contracte care, în mod evident, au fost încheiate înainte de organizarea de către Liga Profesionistă de Fotbal a unei licitații pentru difuzarea meciurilor din Liga I Națională, nu e normal ca abonații trebuie să plătească pentru o vină care nu le aparține. În cadrul ședinței CNA din data de 19 august 2008, ni s-a promis de către societatea care a câștigat licitația că în cel mult o lună de zile situația va fi rezolvată.

Chiar dacă există un contract comercial, considerăm că ar fi trebuit să se țină cont de acoperirea națională și de nevoile fiecărui cetățean care dorește să fie informat și să vadă echipa favorită din fața televizorului. Oricum, există doar 16 orașe cu echipe în Liga I (Bucureștiul are 3 echipe), iar fiecare echipă joacă și în deplasare, fiind imposibil ca toți suporterii să însoțească echipa favorită pe stadioane, fără să mai punem la socoteală că sunt microbiști, cărora nu le permite timpul sau situația financiară (pensionari, studenți, șomeri, elevi etc.).

Trebuie să înțeleagă toată lumea că Liga Profesionistă de Fotbal este a României, chiar dacă i se mai spune "Liga lui Mitică", așa cum Federația Română de Fotbal nu este a lui Mircea Sandu. Toți românii au dreptul la informare, la un tratament egal și trebuie să beneficieze de un serviciu pe care îl plătesc, indiferent de interesele financiare ale anumitor "grupuri de interese". Atât Liga Profesionistă de Fotbal din România, cât și ceilalți "actori implicați", trebuie să înțeleagă că toți românii doresc să vadă meciurile de fotbal, iar ei nu au dreptul să ascundă fotbalul.

Vă supun atenției această problemă pentru că este una importantă, să o analizăm împreună și să vedem dacă rezultatul la care vom ajunge nu va fi acela potrivit căruia meciurile Ligii I Naționale de Fotbal să fie considerate ca evenimente de interes național.

  Daniela Popa - Considerații privind acordul de împrumut dintre Guvernul României și Fondul Monetar Internațional;

Doamna Daniela Popa:

"Considerații privind acordul de împrumut dintre Guvernul României și Fondul Monetar Internațional"

Efectele crizei economice sunt din ce în ce mai resimțite în statele europene dezvoltate, care se confruntă deja cu încetiniri semnificative ale ritmului de creștere economică sau chiar cu recesiune economică. Desigur că, în asemenea condiții, răspunsul guvernamental trebuie să fie prompt și coerent. Pe fondul negocierilor care se poartă în prezent între Guvernul României și Fondul Monetar Internațional doresc să fac un apel la toți cei care sunt implicați în aceste discuții să nu uite că această criză nu trebuie traversată pe spatele celor vulnerabili: familiile tinere, pensionarii, angajații etc.

După modul în care se gestionează acordul cu FMI, Guvernul lasă impresia că fără acest împrumut nu se poate trece de criză. Asta poate să însemne fie că starea economiei este mult mai gravă decât ne-a fost prezentat anterior, fie că există alte motive care conduc spre acest acord. Esențial este ca guvernanții să înțeleagă că un astfel de acord nu ar fi de dorit dacă ar afecta puterea de cumpărare sau graficul creșterilor salariilor și pensiilor. Avem nevoie de un împrumut extern pentru a finanța deficitul bugetar, însă Guvernul are obligația să găsească o soluție care să nu afecteze și mai mult oamenii obișnuiți. Mai mult, constat o abordare total netransparentă cu privire la acest împrumut. Nu știm exact cât vom împrumuta, în câte tranșe, când vom începe să returnăm banii etc. În mod firesc, românii se tem că unii se vor folosi de banii acestui împrumut și alții vor plăti ratele.

Doresc să menționez că Partidul Conservator nu este de acord cu creșterea taxelor și impozitelor, a t.v.a.-ului, cu disponibilizările în masă și cu scăderea salariilor și pensiilor. Reducerea veniturilor ar fi dezastruoase pentru populație. Mult mediatizatele ajustări de salarii nu vor avea ca efect decât creșterea restanțelor la plata ratelor în bănci, la plata facturilor de utilități și chiar la plata obligațiilor către stat. Mai mult, un avertisment al Băncii Mondiale lansat în urmă cu câteva zile arăta că Guvernul trebuie să ia măsuri ferme pentru ca veniturile românilor să nu sufere o scădere spectaculoasă.

S-a mai spus, pe bună dreptate, în ultima vreme, că nu toți suntem egali în fața crizei, pur și simplu pentru că nu putem pune semnul egal între un pensionar cu venituri la limita subzistenței și un investitor care a profitat la maxim de condițiile optime de maximizare a profitului din ultimii ani. Consider că este de dorit a evita măsuri ce pot pune în pericol stabilitatea socială și politică a țării. În încheiere, fac un apel la maxim discernământ din partea tuturor factorilor implicați în negocierea acestui împrumut, exprimându-mi speranța că deciziile care se vor lua nu vor împovăra cetățenii acestei țări, în mod exagerat, pentru mulți ani de acum înainte.

  Daniela Popa - Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României;

Doamna Daniela Popa:

"Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României"

Doresc să vă supun atenției problema categoriei de cadre militare care își desfășoară activitatea într-un mediu deosebit față de celelalte categorii de personal - personalul aeronautic navigant din aviația militară.

Mediul aerian este un spațiu fizic imprevizibil, complex și implică o responsabilitate deosebită a pilotului militar. Deciziile trebuie luate în fracțiuni de secundă, pot fi ireversibile în timp datorită factorilor și influențelor de mediu ce acționează asupra organismului. Dintre factorii de stres fizici și psihici cei mai activi și greu de suportat sunt factorii de suprasarcină care se manifestă în cele trei axe de coordonate ca efect al forțelor aerodinamice ce apar pe timpul evoluțiilor în zbor, ajungându-se des la valori de 7-9 G, ceea ce înseamnă că greutatea corpului uman se mărește de 7-9 ori pe timpul manifestărilor acestor forțe. Aceasta are ca efect fisurarea vaselor de sânge capilare care, în timp, conduc la îmbolnăvirea organismului uman. Aceste acțiuni au loc în condițiile radiațiilor cosmice, presiunii atmosferice reduse și a lipsei de oxigen. Pentru a contracara influențele negative asupra organismelor este obligatorie folosirea oxigenului, fapt ce mărește arderile din organism, duce la îmbătrânirea prematură a persoanei și, implicit, la reducerea duratei de viață.

Studiile medicale și socio-profesionale au relevat faptul că profesia de pilot militar se situează pe primul loc în ceea ce privește factorii de stres excesivi și riscul ridicat de îmbolnăvire. Programul variat de zboruri, condițiile meteorologice de zi și de noapte generează consecințe nu doar de ordin biologic și medical, dar și cu implicații asupra vieții sociale și familiale a persoanei în cauză. Pentru siguranța zborurilor, calitatea factorului uman este determinantă.

Studiile efectuate în plan mondial relevă că pierderile medicale și profesionale datorate condițiilor de zbor sunt destul de mari, iar raportul anual al deceselor este de 38% la vârste de 50-54 ani, față de restul populației, unde raportul este de 28% la vârste de 70-74 ani. Uzura prematură a personalului navigant ca urmare a desfășurării activității de zbor reduce în mod semnificativ perioada de viață.

Din perspectiva calității de membru al Uniunii Europene și România trebuie să pună în practică reguli de siguranță a zborului care se aplică la nivel comunitar. Motivația este că aviația militară este într-o continuă scădere. Dacă în 1990 existau aproape 1400 piloți, în 2009 s-a ajuns la cifra de circa 330. Ieșirile anuale din sistem sunt de 50%, iar intrările erau de 13% în 2003 și apoi același procent abia la fiecare doi ani. Baza de selecție este în scădere. În ultimul an, din 1619 candidați, medical doar 280 au reușit, din care 15% se pierd anual psihologic.

Legea nr.164/2001 privind pensiile militare nu ține cont de aspectele specifice profesiei, categoria de muncă și aportul individual la fondul de pensii adus de personalul aeronavigant. Drepturile financiare ale acestei categorii de militari stabilite de Legea nr.138/1999 au fost drastic reduse în mod abuziv prin OG nr.77/2007. Legea prevede că pentru personalul aeronautic militar, la un an de activitate să i se echivaleze 2 ani de vechime, pentru munca efectuată în condiții deosebite. Pentru fiecare an de vechime ce depășește 25 de ani de vechime se acordă suplimentar 2%.

La calculul pensiei militare, reglementările prevăd că pentru 25 de ani de vechime se acordă 64% din solda lunară brută la care se mai adaugă 2% pentru fiecare an ce depășește cei 25 de ani de vechime. Se ajunge la situația în care o parte a personalului navigant militar care a zburat 25 de ani pe avioane cu reacție să aibă o vechime de 50 de ani. La cei 64% se mai adaugă 50% și se atinge cuantumul de 114% din solda lunară brută pentru calculul pensiei. Or, Legea nr.164/2001 art. 25, modificat de O.G. nr. 77/2007, limitează la 100% nivelul pensiei militare de stat din solda lunară brută luată în calcul la stabilirea pensiei.

Credem că lipsa de personal navigant militar și migrația celor existenți în alte domenii de activitate, în condițiile menținerii acestor reglementări, se va accentua. La aceasta se adaugă și refuzul promovării în structuri sau funcții prin care își pierd calitatea și drepturile de personal aeronavigant. Mai putem face și o comparație cu personalul navigant civil. Un pilot civil are pensia de 4-5 ori mai mare decât a unui pilot militar. Este nedrept ca un general cu 41 de ani de serviciu, din care 34 de ani de zbor pe avioane supersonice, să aibă pensia mai mică de 3-4 ori decât un pilot civil. Credem că aceste nedreptăți și discriminări trebuie eliminate.

În acest sens, există în procedura dezbaterii parlamentare Proiectul de Lege privind Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României care, după primirea avizelor de la Consiliul Legislativ și Guvern, va fi trimis la comisia de specialitate a Camerei Deputaților. Fac un apel la toți colegii din Parlament pentru susținerea și adoptarea acestui proiect de act normativ, în scopul eliminării inechităților expuse în această declarație.

  Iuliu Nosa - declarație politică cu tema Traian Băsescu una declară, alta face;

Domnul Iuliu Nosa:

Tema intervenției mele de astăzi este "Traian Băsescu una declară, alta face".

În urma alegerilor parlamentare din noiembrie 2008 și intrarea la guvernare a PSD și PD-L, președintele Traian Băsescu declara sus și tare că el este artizanul acestei guvernări și doar datorită lui a fost posibilă coaliția dintre PSD și PD-L. Tot atunci afirma, aproape patetic, că această guvernare a fost o soluție de compromis, deci că nu prea iubește PSD-ul, dar și-a sacrificat sentimentele pentru binele României. Frumoase cuvinte, aproape că ne dădeau lacrimile la auzul lor. Nu doresc, nici pe departe, să fiu ironic, dar după acele declarații sforăitoare, poate că mulți români au sperat ca liniștea să se aștearnă peste plaiurile mioritice. Cu atât mai mult cu cât alegătorii erau deja suprasaturați de circul politic care a durat patru ani, pe timpul guvernărilor PNL-PD și apoi PNL. Erau sătui de bilețelele dintre Băsescu și Tăriceanu, de disputele prin telefon... Atât cetățenii, cât și noi, politicienii, ne-am dorit ca, după alegeri, să putem să ne facem munca în liniște. Mai ales că asupra noastră s-a abătut o criză economico-financiară fără precedent.

Speranțele tuturor au fost însă înșelate din nou de președintele Traian Băsescu. La scurt timp după ce și-a asumat constituirea noii coaliții de guvernare a venit cu declarații prin care se dezicea de ea. Apoi a venit în fața noastă, stimați colegi, și a aruncat în stânga și în dreapta cu acuze, mai ales la adresa unor membri ai Guvernului. Vă dați seama că nu a celor din partidul său de suflet! Din nou putem semnala o inconsecvență în ceea ce privește declarațiile președintelui României. Nu credem că, în situația actuală, ne face vreun bine abordând subiectele de interes național în moduri atât de diferite.

Cred că actuala coaliție aflată la guvernare, formată din două partide politice puternice, poate să scoată România din criză și are toate șansele să readucă bunăstarea și liniștea românilor dacă Traian Băsescu nu și-ar mai băga coada în treburile Guvernului. Atâta timp cât el va fi mărul discordiei, România nu va avea nici o șansă să se îndrepte spre normalitate. În mod normal, președintele trebuie să fie, conform Constituției României, un mediator între puterile statului. Nu este normal ca el să fie cel care face programul Guvernului și care dă ordine miniștrilor. Chiar dacă, uneori, susține că el este artizanul actualei coaliții aflate la guvernare. Probabil a avut un cuvânt greu de spus în acest sens, dar atâta timp cât după învestirea Guvernului a declarat că toată responsabilitatea actului de guvernare revine primului-ministru și cabinetului său, așa cu de altfel este normal, nu cred că ar mai trebui să intervină în activitatea Guvernului.

Avem un prim-ministru în persoana domnului Emil Boc, avem miniștri competenți. Ei trebuie doar lăsați să își facă treaba și să pună în aplicare programul de guvernare al coaliției. Doar în acest fel, lucrurile vor putea intra pe un făgaș normal și se va termina cu scandalurile și acuzațiile reciproce vehiculate de canalele media. Iar actualul Guvern trebuie să reziste, pentru că este singura șansă a României.

  Radu Bogdan Țîmpău - declarație politică cu titlul Asaltul mediatic al președintelui Băsescu - semn de disperare înaintea campaniei electorale;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

"Asaltul mediatic al președintelui Băsescu - semn de disperare înaintea campaniei electorale"

În ultima perioadă, președintele Băsescu a devenit omniprezent în peisajul mediatic: a început asaltul în Parlament, cu o luare de cuvânt care cu greu poate fi încadrată undeva, la mijloc, între o evaluare a stării națiunii și un discurs electoral, din păcate prost întocmit. Deși aflat în funcție de mai bine de 4 ani, echipa sa de comunicare pare încropită în pripă: discursul a fost scris în trei maniere diferite, cu abordări de sintaxă și logică separate. Poate că aceasta a fost cauza greutății cu care a redat discursul în Parlament.

Însă nu acest fapt ne îngrijorează, ci practicarea unui limbaj de lemn menit să ascundă inconsistența mesajului și lipsa de soluții. Ca tânăr om politic nu pot să nu remarc revenirea la clișeele post-decembriste, practicate cu succes de alt președinte, domnul Iliescu, în care se vorbea, atunci ca și acum, despre reducerea "decalajelor economico - sociale față de media europeană".

Surprinzătoare a fost și revigorarea discursului referitor la tranziție, deși, din 2004 și până în 2008, România a certificat încheierea tranziției. Nu am mai vorbit de "definitivarea reformelor" sau de "tranziția la economia de piață", de mai bine de patru ani, acestea fiind obiective atinse de către România.

Revenirea la formulele referitoare la "reformare a statului" este o metodă de discurs cel puțin nefericită în condițiile în care se poate vorbi doar despre accelerarea reformelor în unele domenii, precum justiția. Credem că statul de drept și reformele democratice au fost consolidate în România ultimilor ani și de aceea ne îngrijorează revenirea la discursul adaptat unor momente regretabile, precum mineriadele sau mitingurile, ce aveau drept slogan "nu ne vindem țara !".

Discursul președintelui Băsescu reprezintă o reîntoarcere în trecut - vorbim de tranziție, de definitivarea reformelor, de criză economică și protecție socială pentru angajați pentru a justifica un împrumut din partea FMI. Este suficient să accesăm arhivele pentru a demonstra că se copiază în integralitate discursurile președintelui Iliescu și ale premierilor Văcăroiu sau Stolojan când se glorifica acordul cu FMI.

Ne așteptăm ca în perioada următoare să se revină la justificări în ceea ce privește creșterea de taxe și impozite, scăderea nivelului de trai și altele câte ne mai așteaptă, prin formulări deja cunoscute de genul "Noi am vrea, dar nu ne lasă/nu ne permite acordul cu FMI".

  Nini Săpunaru - declarație politică cu tema Respect pentru vârstnicii României!;

Domnul Nini Săpunaru:

"Respect pentru vârstnicii României!"

În timp ce actualul guvern își menține drept principală preocupare reducerea pensiilor, din acest episod amintind doar nerespectarea legii și a acordului social care prevede stabilirea punctului de pensie la 45% din salariul mediu prognozat, mii de vârstnici se confruntă cu situații limită. În momentul de față există multiple solicitări și cozi de așteptare pe care sunt plasați, fără speranțe prea mari, vârstnicii ce doresc să se înscrie într-un centru pentru bătrâni. Mai mult, există mii de semnale de alarmă și sesizări asupra condițiilor indecente de viață care există în centrele de bătrâni existente.

Realitatea ne arată că există mii de persoane vârstnice care au nevoie de asistență medicală și psihologică, acest fapt fiind dovedit de cererile de investiții aflate în derulare pentru construirea unor noi centre pentru bătrâni. Autoritățile locale spun că bugetele locale sunt insuficiente pentru ridicarea unor noi aziluri și, în multe cazuri, chiar și pentru renovarea celor deja existente. De multe ori, construcția unor noi centre de bătrâni are loc prin inițierea de parteneriate între autoritățile locale și Biserică sau fundații.

Cu toate acestea, cred cu tărie că un astfel de demers ar fi mult mai productiv dacă statul ar stimula aceste inițiative prin atragerea de fonduri private. Astfel, poate că mulți agenți economici ar fi tentați să înceapă un parteneriat cu autoritățile locale pentru construcția de noi centre de bătrâni sau renovarea celor existente dacă ar beneficia, în aceste condiții, de facilități din partea statului.

Discuțiile despre adoptarea legii privind parteneriatul public-privat nu pot ocoli această realitate îngrijorătoare privind centrele de bătrâni. A sosit momentul să abordăm această lege și din considerente economice, dar și din considerente sociale și din respect pentru cei care au ajuns la vârsta senectuții. Pentru că, indiferent de lege, vorbim de cetățeni ai României, vorbim de respect, vorbim de aplicarea legilor pentru a îmbunătăți viața tuturor.

  Titi Holban - prezentarea unor considerente pe marginea unui eventual împrumut de la FMI;

Domnul Titi Holban:

S-a vorbit în ultima perioadă despre posibila accesare a unui împrumut de la FMI. Dar oare ce înseamnă aceasta pentru țara noastră? Până acum, este dovedit faptul că politicile promovate de FMI în alte țări au fost un eșec.

Semnarea unui acord cu FMI va însemna scăderea nivelului de trai pentru cetățeni, măsuri drastice de austeritate și va furniza o susținere limitată a leului pe termen lung.

Fondul Monetar Internațional impune o serie de condiții pe care statul trebuie să le respecte și care sunt legate de politica bugetară, politica salarială, care înseamnă creșterea salariilor sub rata inflației sau o menținere artificială a cursului de schimb sau menținerea echilibrului balanței comerciale. Toate acestea măsuri pe care le impune FMI sunt de fapt măsuri care reduc consumul, restrâng piața, determină reducerea veniturilor și în toate țările care beneficiază de ajutorul FMI nivelul de viață al cetățenilor scade.

Cred cu tărie că împrumutul FMI trebuie să fie ultima soluție pentru România, care ar trebui să aibă în vedere credite pentru investiții, nu pentru cheltuieli curente, așa cum a făcut Guvernul Tăriceanu care a început o politică de creditare de la finanțatori precum Banca Europeană de Investiții sau BERD, credite destinate investițiilor, care pot fi motorul relansării economice și mijlocul prin care se pot păstra locurile de muncă.

În concluzie, orice tranzacție încheiată ca urmare a cererii României va calma temerile privitoare la o criză imediată și ar putea determina o apreciere pe termen scurt a pieței. Dar un astfel de acord nu va îndepărta nevoia fundamentală de depreciere a leului și nici nu va redeschide calea spre o creștere explozivă.

  Constantin Severus Militaru - declarație politică cu tema Spitalele din România au nevoie de ajutor;

Domnul Constantin Severus Militaru:

"Spitalele din România au nevoie de ajutor"

Sistemul de sănătate este o prioritate pentru Guvernul actual - așa cum ar fi trebuit să fie și pentru guvernările anterioare - și de aceea aduc în fața Parlamentului situația deosebit de gravă a spitalelor din orașele României, altele decât cele universitare. Voi descrie ceea ce se întâmplă în spitalul municipal din orașul Motru, județul Gorj, reprezentativ pentru majoritatea spitalelor din zonele urbane mai mici, instituții care asigură serviciile medicale pentru mai mult de jumătate din populația țării.

Primul factor care afectează întreg sistemul sanitar, dar mai ales unitățile spitalicești de provincie, este lipsa specialiștilor. Este elocvent exemplul spitalului de la Motru, din care lipsesc cu desăvârșire medicii anesteziști de mult timp, deși instituția medicală deservește 23.000 de oameni. Pentru ca situația să fie și mai gravă, blocul operator din spital a intrat în renovare acum aproape doi ani, pentru șase luni, și nici până astăzi nu a fost repus în funcțiune. Cei doi chirurgi din spital nu au mai operat de atunci; până și intervențiile banale sunt trimise la spitalele din apropiere. Localnicele care rămân să aducă pe lume copiii în spitalul municipiului se supun unui mare risc fiindcă se poate aprecia corect că, fără anestezist și fără posibilități de intervenții chirurgicale neprevăzute, spitalul se află la nivelul secolului XIX. Un alt exemplu este spitalul din Drobeta Turnu Severin, care are trei posturi pentru medici anesteziști, dar nu s-a înscris nimeni la concurs.

Situația sistemului sanitar în România ultimilor ani nu e deloc promițătoare. Puține elite medicale mai rămân în țară și mai puține profesează în orașele mici. Dar suntem datori să găsim soluții la ceea ce i-a alungat din țară și să redresăm serviciile medicale fiindcă prima bogăție a unui popor este sănătatea.

Vă reamintesc că, în contextul crizei economice, încasările la fondul de asigurări sociale de sănătate vor continua să scadă. Sunt doar 5 milioane de români care cotizează la acest fond, bani care trebuie să acopere cheltuielile medicale pentru toată populația României. Și, ca și cum nu ar fi de ajuns, conducerile spitalelor nu au autonomie în a lua decizii care privesc necesarul de posturi. O cerere de scoatere la concurs a unui post parcurge un drum mult prea lung pentru pacienții care așteaptă medici bine pregătiți în spitalele lor. De la conducerea spitalului pleacă la Direcția Sanitară unde stă o vreme, apoi la minister, unde e iar analizată și apoi face tot acest drum înapoi.

S-a vorbit la vârfurile sistemului sanitar despre concentrare, fenomen care ar închide unitățile spitalicești din orașele mai mici. Românii care nu au altă vină decât că nu locuiesc în metropole, ar trebui să străbată zeci de kilometri până la cel mai apropiat oraș mare, unde pot găsi un spital? Cu siguranță, nu!

O soluție ar fi acordarea autonomiei decizionale echipelor manageriale în stabilirea structurii organizatorice a spitalelor pentru asumarea în întregime a responsabilităților, dar și pentru că ele știu cel mai bine ce este necesar pentru funcționarea unității la parametri normali. Și, de asemenea, a dreptului de a-i putea concedia pe cei care se fac vinovați de malpraxis, oferind încredere în calitatea actului medical. Acordarea de prime de stabilitate pentru medicii specialiști care acceptă să vină în orașele mici și realizarea unui sistem de co-plată a anumitor pachete de servicii medicale ar ameliora simțitor situația financiară și organizatorică a spitalelor noastre. Plățile făcute de Casa Națională de Sănătate către spitale sunt insuficiente, dar autofinanțarea parțială ar reduce din handicapul necesarului financiar. În plus, consiliile locale pot achiziționa echipamente medicale pentru spitalele din raza lor administrativă, iar implicarea lor este fără îndoială încă o soluție pentru eficiență.

Nu este un semn de sănătate să fim bine adaptați la un sistem bolnav, de aceea fac apel la Parlament și la oficialii Ministerului Sănătății să trateze cu maximă responsabilitate problemele spitalelor din toate orașele României, redând respectul cuvenit atât medicilor, cât și pacienților.

  Ioan Oltean - referire la Criza economică mondială și una din implicațiile sale: șomajul;

Domnul Ioan Oltean:

"Criza economică mondială și una din implicațiile sale: șomajul"

Ne sunt cunoscute tuturor ultimele estimări ale Parlamentului European în privința șomajului care va afecta statele membre ale Uniunii Europene, estimări făcute publice în data de 12 martie a.c. În conformitate cu această analiză, criza economică, prin principala sa formă de manifestare, și anume criza financiară, va lăsa fără un serviciu, în prima jumătate a acestui an, un număr de 3,5 milioane de oameni. Cifra este îngrijorătoare și ea a determinat autoritățile de la Bruxelles și Strasbourg să ia în calcul și mai apoi în discuție adoptarea unor măsuri urgente pentru contracararea efectelor negative ale șomajului care ar putea deveni "de masă". Astfel a apărut ideea unui "New Deal" european care, ca urmare a creșterii economice, să încurajeze crearea de noi locuri de muncă. Această propunere a intrat deja pe agenda Parlamentului European, fiind dezbătută în regim de urgență în plenul Parlamentului, la Strasbourg.

Ideea șomajului în masă sperie pe oricine, dar mai ales ideea că tinerii sunt și vor fi în mare măsură afectați. Se știe deja că una din cele mai vulnerabile categorii sociale sunt tinerii. Faptul că aceștia intră în șomaj duceîntr-adevăr la o catastrofă socială, pentru că ei reprezintă categoria care, atunci când își pierde locul de muncă pentru mai mulți ani, nu se va mai integra niciodată pe piața muncii și deci nici în societate. De aici s-a conturat ideea ca statele membre ale Uniunii Europene să creeze un program care să garanteze fiecărui tânăr care și-a încheiat o anumită formă de educație la un anumit nivel, un loc de muncă.

În țara noastră, potrivit datelor rezultate din declarațiile agenților economici privind locurile de muncă vacante în săptămâna care a trecut, 6-13 martie 2009, sunt înregistrate 10.357 locuri de muncă. Situația locurilor de muncă vacante, disponibile în județul Bistrița-Năsăud, în luna martie, cuprinde un număr de 62 de joburi. La nivel național, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 572 locuri de muncă, iar cea mai bogată ofertă este pentru ingineri și subingineri, adică 186 locuri de muncă.

Rata șomajului în luna februarie 2009 a fost de 5,3%, față de 4,9% în luna ianuarie 2009, și 4,2% în aceeași lună a anului 2008. Numărul total al șomerilor înregistrați în evidențele agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă a fost de 477860 de persoane, din care 207574 femei. Totuși, în județul Bistrița-Năsăud rata șomajului a fost sub procentul înregistrat la nivel național, și anume de 4,2%. Din totalul șomerilor înregistrați la nivel național, 202470 sunt șomeri indemnizați, iar 275390 nu au intrat încă în plată. Rata șomajului în rândul femeilor a fost de 4,9%.

Se observă că, totuși, economia românească a pierdut mai puțin decât s-au așteptat unii analiști economici. În acest moment, rata șomajului se situează la nivelul de 5,3%, procent care, se pare, va continua să crească în lunile următoare. Însă, din fericire, vom fi departe de cifra de un milion de șomeri, care s-a vehiculat în urmă cu câteva luni.

O asemenea evoluție a șomajului înlătură o parte din temerile legate de severitatea crizei economice și ne poate da speranțe că vom scăpa cu pagube mult mai mici decât se așteaptă agențiile de rating. Iată că acum, însă, Guvernul dă dovadă de responsabilitate și se concentrează îndeosebi pe sprijinirea sectorului privat și pe accelerarea reformei însectorul bugetar.

  Gheorghe Dragomir - declarație politică: Ne dorim o relație diplomatică tensionată cu Ungaria?;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Ne dorim o relație diplomatică tensionată cu Ungaria?"

Președintele Traian Băsescu este renumit pentru "talentul" său diplomatic ieșit din comun. A da cu bâta în baltă în mod repetat este într-adevăr o calitate greu de egalat.

Dacă în cazul Ucrainei poate înțelegem politica președintelui prin prisma relațiilor cu Rusia, de la care avem nevoie de gaz, de această dată nu mai înțelegem de ce președintele Băsescu se axează pe crearea de conflicte mai mult sau mai puțin fictive cu țările vecine României: Bulgaria, vezi cazul spionului bulgar, Moldova pe care președintele o consideră o greșeală pe harta Europei, iar Ungaria stat cu care România avea o relație diplomatică excelentă inițiată de președintele Constantinescu și menținută de Iliescu și apoi de Guvernul Tăriceanu.

Oare interdicția de a ateriza pe aeroportul din Târgu-Mureș a aeronavei președintelui Ungariei, Solyom László, la manifestările din data de 15 martie de la Cosmeni, județul Harghita, a fost doar întâmplătoare sau se datorează faptului că suntem în an electoral, iar președintele, în plină criză de popularitate, vrea cu orice preț voturile ultranaționaliștilor români, în special ale celor din Transilvania?

La acest fapt se adaugă și reacția, din punctul meu de vedere disproporționată, a Ministerului Afacerilor Externe care, prin ministrul Cristian Diaconescu, demonstrează o obediență greu de explicat față de Cotroceni. Ne așteptam la mai mult de la ministrul de externe, care după ce a agitat spiritele în Ministerul de Externe ungar, preferă să stea ascuns, în condițiile în care instituția Președinției aruncă acum pisica spre alte instituții. Așteptăm cu nerăbdare găsirea Acarului Păun.

Să ne așteptăm oare de la președintele României și la unele dispute politice, inventate evident în scop electoral, cu ultima țară vecină rămasă Serbia?

  Teodor Atanasiu - declarație politică intitulată «Eșecul președintelui-premier: În genunchi mă întorc la tine FMI»;

Domnul Teodor Atanasiu:

«Eșecul președintelui-premier: "În genunchi, mă întorc la tine FMI"»

După o absență mediatică ceva mai îndelungată, de câteva zile, președintele-premier apare în prime-time peste tot, abordând un scenariu de detalii consacrat deja.

Întâi, vine în Parlament ca sa ne spună, pe un ton grav, direct de la tribună, atât nouă, parlamentarilor, cât și românilor, că nu mai are soluții pentru România, că nu mai sunt bani pentru niciun domeniu: sănătate, pensii, educație, infrastructură etc., și că singura noastră salvare este centura de constrângeri a FMI. Apoi, apare și la radio și la TV timp de mai multe zile, pentru a arăta lumii întregi care sunt "vinovații" de dezastru: Tăriceanu, liberalii, mogulii, Geoană, PSD, presa...

A uitat subit domnul președinte-premier că în ianuarie, anul acesta, ne-a transmis cu totul alte mesaje: "Ultimul lucru pe care îl va face România va fi să se împrumute la FMI"; "Economia României nu mai poate fi așezată în matricea Fondului, am depășit marginile matricei pe care Fondul le impune unei economii, și nu numai economiei, ci și societății..." sau: "Eu refuz categoric varianta prin care România s-ar duce acum la FMI să spună: avem nevoie de 10 miliarde". Păi ce să mai credem acum oare: ori că domnul, și președinte și premier, nu-și asumă niciodată ceea ce afirmă, ori că soluțiile pompieristice ale guvernului pe care-l conduce cu o mână forte nu reușesc nici măcar să miște vreun milimetru economia românească.

Încă de la data învestirii actualului guvern, în decembrie 2008, noi, liberalii, am cerut ca acesta să vină urgent în Parlament cu un plan anticriză care să fie bine ancorat în realitate și care să cuprindă măsuri pe termen scurt de stimulare a economiei, de menținere a locurilor de muncă, de creare de noi locuri de muncă, de consolidare fiscală și bugetară.

S-au grăbit să ne râdă în nas atunci noii guvernanți, spunându-ne că n-au timp de așa ceva, să mai așteptăm...Că doar dumnealor erau foarte ocupați cu numiri și negocieri, cu schimbări de miniștri din două în două săptămâni și aruncări de ordonanțe pe piață în scop de fumigene salvatoare, dar care se dovedeau, a doua zi, doar lacrimogene eșuate. Acesta a fost doar începutul "guvernării cu contract" pentru România! Și atunci, din păcate, nu a mai considerat domnul președinte și premier că țara are nevoie și de ceea ce cer liberalii și că este necesar să le spună celor pe care îi conduce că totuși ne trebuie și un plan anticriză!

Acum, când realitatea economică aduce și România în impas, iar soluția unică care ni se pune pe masă de către președintele-premier este doar FMI, cu ale sale constrângeri binecunoscute și de noi și de celelalte țări care au apelat deja la Fond, ar trebui să ni se explice de ce nu s-au luat măsuri de urgență până în prezent.

De ce acest guvern a anulat, chiar de la instalare, tot programul anticriză propus de guvernul liberal încă din octombrie anul trecut, fără să vină rapid cu ceva mai bun în schimb, dacă acela era de aruncat imediat la coș? Și pot să dau aici un singur exemplu: Anularea primei de câte 1000 de euro pentru angajarea fiecărui șomer din categoriile defavorizate de către actualul Guvern și înlocuirea ei cu încurajarea șomajului tehnic, prin scutirea angajatorilor de la plata contribuțiilor către bugetul de stat și al asigurărilor sociale pe o perioadă de 3 luni pentru cei trimiși în acest tip de șomaj. Așa știu cei ne conduc să creeze noi locuri de muncă... stimulând șomajul! Așa știe domnul președinte-premier să pună în aplicare "contractul pentru România" al marii coaliții când țara are nevoie: chemând în genunchi FMI-ul!

  Marin Almăjanu - declarație politică cu titlul «Contabilizarea educației»;

Domnul Marin Almăjanu:

«"Contabilizarea" educației»

Lacrimile doamnei ministru Andronescu, revărsate în Parlament odată cu votarea legii de mărire a salariilor profesorilor, au fost transformate în valuri de restricții de tot felul, din ce în ce mai surprinzătoare pentru cei angajați în domeniul educației.

În loc să aibă parte de majorarea salariilor, promisă sub jurământ, în cor, de PD-L-iști, PSD-iști și, mai ales, de președintele cu atribuții de premier, profesorii constată, în acest moment, că veniturile lor nete s-au diminuat în anul 2009 deoarece contribuția la CAS a crescut cu 3,3% din februarie a.c.

Mai mult decât atât, li se arată acum acestora pe post de "sperietoare", pentru a pune capăt pretențiilor de punere în aplicare a legii respective, "spectrul" unei ordonanțe de abrogare a mai multor sporuri și a altor drepturi salariale, care vor lăsa brusc profesorii, dar și alte categorii de salariați, în imposibilitatea de a-și mai achita măcar facturile curente, ca urmare a reducerii drastice a veniturilor acestora.

Iar ca "tortul educației" să fie presărat cu "intenții sclipitoare", doamna ministru Andronescu consideră că profesorii și-au umplut suficient rafturile bibliotecilor și nu mai au nevoie de suta de euro pentru cărțile necesare perfecționării și nici decontarea navetei nu mai este de actualitate, atât pentru profesori, cât și pentru elevi pentru că, în timpul crizei, cei din mediul rural ar face mai bine să stea acasă, ca nu cumva să consume "combustibilul" și așa pe terminate, al "marii coaliții guvernamentale".

Constatăm cu surprindere, că singura preocupare a doamnei ministru este ca orele de sport și limbi străine sau eventual de istorie și geografie, să fie mai puține la număr în orarul săptămânal al elevilor.

Nu credem că Pactul Național pentru Educație, conceput anul trecut la Cotroceni și agreat și de PSD și de PD-L, a fost atât de intens trâmbițat și scos peste noapte din "cutia cu surprize" a domnului președinte, exact atunci când liberalii puseseră în dezbatere publică un pachet de proiecte de legi pentru educație, doar pentru acest "important" principiu de contabilizare a orelor de curs ale elevilor.

Să ne mai facem iluzii că acel pact a fost altceva decât un "colorat artificiu" de campanie electorală?

Dacă doar contabilizarea numărului de ore din planul de învățământ rămâne prioritatea națională a educației din România pentru actualul guvern, ne întrebăm dacă reforma reală, care este absolut necesară în domeniu, și menționez aici două dintre principiile enunțate în celebrul pact: "modernizarea sistemului instituțiilor de educație prin modificarea substanțială a conținutul curriculei școlare", perimat de multă vreme, sau "alocarea a minimum 7% din p.i.b. acestui domeniu+cercetare, în perioada 2008-2013", va reintra vreodată în atenția domnului președinte și a "marii coaliții" sau va rămâne doar la stadiu de document uitat în sertarele de la Palatul Cotroceni?

  Andrei Dominic Gerea - despre Planul anticriză al Guvernului Boc constă doar în mărirea taxelor și impozitelor, reducerea veniturilor angajaților sau inventarea unor noi impozite;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

«Planul "anticriză" al Guvernului Boc constă doar în mărirea taxelor și impozitelor, reducerea veniturilor angajaților sau inventarea unor noi impozite»

Atunci când lucrurile merg bine sau foarte bine în economie, te poți gândi și la eventualitatea introducerii unor noi impozite sau taxe. Dar, în condițiile actuale, majorarea CAS cu 3,3%, devansarea majorării accizelor la tutun și alcool sau intenția de a mări cu un procent contribuțiile la asigurările sociale de sănătate, duc la posibilitatea ca firmele aflate oricum, în marea lor majoritate, de ceva vreme în dificultate, să fie obligate să se întoarcă la piața neagră sau să renunțe la angajați.

Pentru majoritatea firmelor, aceste noi creșteri de impozite ar reprezenta, într-o perioadă de criză financiară, doar un mare șoc, care ar putea trage în jos mai multe domenii de activitate, falimentând în special i.m.m.-urile.

O nouă și "năstrușnică" idee de amplificare a impozitării nu ar aduce decât deservicii sistemului de colectare a impozitelor și taxelor pentru că cei obligați la plata unor noi impozite și taxe vor căuta cu înverșunare noi căi de evitare a plăților respective, fiind oricum împovărate excesiv și de recenta majorare a CAS, care în varianta guvernului liberal ar fi trebuit să scadă de la 1 ianuarie 2009.

În aceste puține, dar efervescente luni de guvernare PD-L-PSD, am asistat cu stupoare doar la mișcări haotice, iresponsabile și fără nicio finalitate concretă, care nu au reușit în niciun fel să vină efectiv în sprijinul i.m.m.-urilor sau al angajaților. Am văzut doar declarații "sforăitoare" din abundență, conferințe de presă din oră în oră, dar la capitolul fapte, doar iluzii și bâlbâieli...

În această perioadă de criză, măcar am putea să ne uităm în grădina altora cu un ochi, dacă n-avem doi disponibili, pentru a vedea ce fac alții mai bine ca noi, respectiv a celorlalte țări afectate și vom constata foarte simplu că măsurile întreprinse rapid au fost de încurajare, de stimulare și în niciun caz acestea nu au vreo legătură cu creșterea fiscalității.

Acest guvern ar trebui să aibă măcar responsabilitatea de a consulta mediul de afaceri, înainte de a împovăra și mai mult activitatea acestuia, având în vedere faptul că în fiecare zi se anunță disponibilizări masive, falimente și că, din păcate, în momentul de față, 35-37% din totalul firmelor românești sunt neprofitabile.

Modul de gândire abordat de noua coaliție pare extrem de limitat, fără viziune, fără a demonstra capacitatea de a avea o strategie reală și o evaluare corectă a consecințelor pe termen mediu și lung și, culmea, e scos din jobenul roșu-portocaliu tocmai acum, în acest moment greu încercat, pe care ar trebui să-l trecem cât mai lin cu putință, fără a intra în "vârtejul surprizelor" destabilizatoare.

Ce face, de fapt, Guvernul Boc, care își schimbă ideile și legile dimineață, la prânz și seara și ziua următoare o ia de la capăt? Aruncă cu grație toată povara acestei crizei, pe care nu reușește sub nicio formă să o îmblânzească, din lipsă de autoritate sau de voință poate, în curtea mediului privat și, în special, a i.m.m.-urilor producând doar două efecte imediate: amplificarea economiei subterane și a șomajului.

  Mihai Banu - declarație politică intitulată Năzbâtiile domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale;

Domnul Mihai Banu:

"Năzbâtiile domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii,

pădurilor și dezvoltării rurale"

Onorată Cameră,

De la începutul sesiunii actuale asistăm la o demonstrație de crasă incompetență a conducătorului MAPDR. La începutul sesiunii, am crezut că timpul este acela care nu i-a permis domnului Ilie Sârbu să elaboreze o strategie pentru domeniile pe care le are în competență, dar la aproape trei luni de la preluarea mandatului și având în spate o experiență de patru ani de conducător al aceluiași minister, la care se adaugă si patru ani de senator și membru al comisiei de agricultură, să prezinte tot felul de năzbâtii pe care le intitulează programe și proiecte pentru anul 2009, mă determină să nu mă mai declar coleg cu domnia sa și să-l tratez cu compătimire.

Prin urmare, în calitatea pe care o am de membru al Parlamentului României și de specialist în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, nu-mi este indiferent cum se conduce acest minister. Să numești programe si proiecte pentru anul 2009, înșiruirea unor date care dau impresia unui ghiveci informativ și nu a unei analize lucide, doamnelor și domnilor colegi, să-mi fie iertat dacă am să afirm că domnul ministru Ilie Sârbu oferă agricultorilor o sumă de jucărele foarte frumoase, foarte plăcute, dar care nu satisfac nevoile acestora.

Când toată lumea se aștepta ca acea promisiune de 1500 lei/ha din campania electorală să fie înfăptuită, domnul Ilie Sârbu propune un buget pentru 2009 la capitolul ajutor pentru agricultori cu 25% mai mic față de 2008 - de la 1500 de lei/ha la 500 lei/ha.

Dezinformarea și manipularea sunt elementele de bază ale acestui document. Bonificația la creditul agricol este cel mai important argument al dezinformării. Repartizează prin buget aproximativ 70 de milioane de lei bonificație, pentru cele nouă milioane de hectare de teren arabil și vorbește de 700 de lei/ha sprijin pentru agricultorii care cultivă cereale și 1400 lei/ha pentru cei care cultivă rapiță.

De unde ați plăti, domnule ministru, dacă toți agricultorii ar solicita credit la Legea nr.150? Suma s-ar ridica la peste 6 miliarde de lei, iar sprijinul acordat agricultorilor prin bugetul de stat pe anul 2009 este de 2.4 miliarde de lei.

Denigrarea colaboratorilor - o alta "calitate" a domnului ministru. Afirmații de genul:"nu s-a elaborat nici un proiect pentru absorbția fondurilor din FEADR ", în timp ce realitatea confirmată prin note informative este alta: "7773 de proiecte procesate de specialiști APADR în anii 2007 și 2008 ".

Aș fi curios să aud argumentele domnului ministru Ilie Sârbu la această stare de lucruri, iar dacă acestea nu se vor prezenta, voi avea onoarea să prezint o moțiune simplă.

  Florin Țurcanu - declarație politică cu subiectul România, criza și FMI;

Domnul Florin Țurcanu:

"România, criza și FMI"

Evenimente fără precedent năvălesc peste imaginea gri a României. O criză fără precedent, impozite tot mai mari, înghețarea pensiilor și salariilor, eliminarea sporurilor, toate culminând cu "necesitatea" absolută de a accesa un împrumut de la Fondul Monetar Internațional!

Am ajuns să trăim într-o Românie măcinată de interesele oculte ale diferitelor grupări politice sau mai puțin politice, interese care nu fac altceva decât să întărească starea de disperare a românilor.

Din punctul nostru de vedere, situația creată este una premeditată și cu un scop precis, acela de a decima România și de a determina pe români să decurgă la varii mijloace pentru a-și câștiga pâinea de zi cu zi. Vom argumenta acest punct de vedere amintindu-vă o serie de măsuri anticriză menite să "crească" nivelul de trai al românilor:

  • creșterea taxelor și impozitelor;
  • introducerea unor taxe și impozite noi;
  • eliminarea sporurilor funcționarilor publici;
  • amăgirea cadrelor didactice : "Uite mărirea, nu-i mărirea!"
  • înghețarea pensiilor și salariilor;
  • blocarea posturilor în instituțiile publice;
  • creșterea vârstei de pensionare.

Colac peste pupăză, guvernanții noștri, sau, mai bine zis, o parte dintre ei doresc accesarea unui împrumut de la FMI. Democrat - liberalii, fără a ține cont de părerile colegilor lor de coaliție, social - democrați, au efectuat o întrevedere cu reprezentanții FMI, doar așa de "curtoazie" zic ei nu cu un scop precis sau cu o anume finalitate! Partenerii însă, trecuți prin "foc și sabie" de mai multe ori până acum, nu acceptă aceste afirmații și cer să li se dea socoteală pentru faptul că nu au fost consultați în vederea obținerii împrumutului și, mai mult, nu au fost cooptați în echipa trimisă la negocieri. Finalitatea, cred că o știți cu toții: ceartă, contradicție și, în concluzie, nimic bun pentru români și România!

Care ar fi, totuși, beneficiile obținerii unui asemenea împrumut? În afară de faptul că va fi rambursat peste 5 ani și o dobândă incomensurabilă, alt beneficiu nu se întrezărește. Niciuna dintre așa zisele "măsuri anticriză" nu va fi eliminată, nici criza în sine nu va fi diminuată, nici nivelul de trai nu va fi diferit de cel de acum.

Nu-mi rămâne decât să-mi pun o serie de întrebări care vor rămâne cu siguranță fără răspuns:

  1. În ce direcție se-ndreaptă România? Care va fi viitorul ei?
  2. Care va fi soarta românilor în următorii ani?
  3. Care este rostul acestei imense îndatorări la FMI, dacă situația financiară a țării nu se va îmbunătăți?
  Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică cu titlul Deturnare și derutare a opiniei publice: ineficiență pe banii cetățenilor;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Deturnare și derutare a opiniei publice: ineficiență pe banii cetățenilor"

Când Ion Bazac a fost numit ministrul sănătății am sperat că un om care vine din sectorul privat va putea aduce cel puțin mentalitatea legată de inițiativă, spirit managerial, eficacitate și eficiența utilizării fondurilor publice.

Se pare că domnul Bazac a rămas numai un bun cunoscător al învârtelilor, al matrapazlâcurilor din sectorul public unde a lucrat mai mulți ani în diferite poziții cheie. Și așa am compromis ideea managementului privat în sectorul public ca un element important al schimbărilor atât de necesare.

Am fost neplăcut impresionat de readucerea Fabricii de antibiotice din Iași în sectorul public, resuscitarea Fabricii de seringi din Arad, aflată în pragul falimentului, amândouă companiile aflate în situația de a nu vinde produsele proprii la prețurile pieței, având nevoie de ajutorul statului. Cu alte cuvinte, tot din banii cetățenilor români vom asigura funcționarea acestor două societăți, care vor intra în aceeași afacere cu compania UNIFARM si secții de vaccinuri de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare "Cantacuzino", care au o situație economică destul de bună.

Amintesc că am dispus cât am fost ministru să se asigure finanțarea modernizării capacităților de producție a vaccinurilor care să asigure independența României în domeniul vaccinurilor, la achiziția acestora la prețuri mai mici decât cele din import și chiar crearea posibilității de export.

De aceea este surprinzătoare decizia de a înființa o companie farmaceutică prin asamblarea nefericită a mai multor entități cu profiluri diferite, cu atitudini diverse față de piață și profit, cu preocupări opuse în loc să fie lăsate să se confrunte liber pe piață spre binele populației.

Competiția produce adaptarea mai bună la cerințele pieței și obținerea de produse cu o calitate mai bună la prețuri mai mici. Ceea ce se vrea înseamnă moartea concurenței și competiției, înseamnă crearea de companii de dimensiuni mari, ceea ce nu se mai practică în lumea modernă, pentru că este costisitor un asemenea sistem.

Este de neînțeles cum se poate distruge ceva ce merge bine numai din dorința de a crea megacompanii și a da sinecuri clientelei politice, de a utiliza banii publici în scopuri private, inclusiv patrimonii importante aflate la instituții publice. Poate că este încă timp de a se renunța la o asemenea intenție păguboasă și ministrul să ne prezinte studiul care stă la baza unei decizii în acest sens, dacă există, dacă nu, să ni se spună adevărul.

Cine are interes în aceste fabrici și care este avantajul cetățeanului român dintr-o asemenea inepție economică?!

În vremuri de criză, toate manualele de management recomandă fărâmițarea companiilor, cu organizarea pe centre simple de cost și de profit și nu realizarea de mastodonți greu de condus și monitorizat sub aspect financiar, contabil, de control etc.

Ce puteți să ne spuneți, domnule ministru, despre această deturnare de fonduri și derutare a opiniei publice și care sunt proprietățile publice pe care le luați dintr-o parte și le mutați în altă parte împreună?

  Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică cu titlul Identitatea românească;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"Identitatea românească"

În ultimele zile asistăm la un adevărat război al nervilor la care este supusă societatea românească de către declarațiile unor lideri ai UDMR în contextul vizitei private a președintelui Ungariei în România. Atrag atenția asupra activității unor grupări care "revendică", în mod inacceptabil și neconstituțional, înființarea unui ținut de sine stătător în mijlocul țării. Istoria ne arată că în vremuri de criză ies la iveală ultranaționalismul, antisemitismul si xenofobia.

Doresc să le reamintesc celor care au uitat sau cărora nu le pasă că "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Teritoriul României este inalienabil. În România, limba oficială este limba română. În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie" - Constituția României.

Cred că populația majoritară poate conviețui în pace și bună înțelegere cu populația minoritară, ca și până acum, cu respectarea legilor și principiilor constituționale, nefiind nevoie de delimitarea lor printr-o formă teritorială. Din punct de vedere european, România a fost în ultimii ani un model de conviețuire etnică, cetățenii români respectând întotdeauna drepturile, datinile și obiceiurile maghiarilor, și nu numai, iar Carta Europeană a Drepturilor Omului este respectată ad litteram în România. Ar trebui ca membrii UDMR și cei ai Consiliului Național Secuiesc să informeze populația la nivel local că ideea separării de România nu va însemna în niciun caz că secuimea o va duce mai bine sau se vor simți mai europeni. Mai bine vom trăi dacă împreună vom fi o națiune.

Partidul Conservator privește problema națională într-o manieră pozitivă și discretă, lipsită de excese ori stridențe. Ne dorim o Europă a națiunilor și idealurilor comune și respingem segregația și separatismul etnic, de orice fel. Partidul Conservator va intensifica acțiunile politice în județele Harghita, Covasna și Mureș cu scopul sprijinirii cetățenilor români din acele zone în care aceștia sunt minoritari și supuși unor presiuni inacceptabile din partea liderilor maghiari.

  Cristian Ion Burlacu - abordarea subiectului Turism într-un mediu sănătos;

Domnul Cristian-Ion Burlacu:

"Turism într-un mediu sănătos"

Ceea ce lipsește turismului românesc este, în mod indiscutabil, adoptarea unor strategii eficiente de încurajare atât a agenților economici din sector, cât și a turiștilor, în sensul de atragere a acestora către locații cu renume din România. Nu cred că celebrele, deja, tichete de vacanță vor aduce o îmbunătățire a calității turismului românesc. Vor fi poate, cel mult, o formă de decontare pentru clientela politică pentru partidele de guvernare și o revigorare a turismului sindical, care în condiții de criză va opta pentru cantitate în defavoarea calității. Tocmai de aceea cred că trebuie privită cu maximă seriozitate de către autoritățile guvernamentale orice inițiativă de promovare și dezvoltare a turismului.

De asemenea, trebuie avut în vedere menținerea unui echilibru între dezvoltarea turistică a oricăror zone și protejarea mediului înconjurător. În acest sens, consider că este de maximă prioritate încurajarea societăților comerciale care operează în turism, a persoanelor fizice autorizate sau a asociațiilor familiale, prin acordarea de facilități economice dacă folosesc în unitățile de cazare metode ecologice. Acest fapt poate însemna înlocuirea sistemelor clasice de iluminat cu sisteme ecologice, inclusiv becuri ecologice, utilizarea energiilor neconvenționale, achiziționarea de mijloace de transport nepoluante, promovarea produselor tradiționale românești ecologice.

Un exemplu în acest sens îl poate reprezenta Valea Prahovei, loc de referință pentru turismul românesc, dar invadat în ultimul timp de zgomot, pet-uri, construcții neautorizate și cu un grad din ce în ce mai crescut de poluare. Cred că sunt foarte mulți agenți economici din turism care ar fi dispuși să investească în dezvoltarea turismului ecologic dacă ar beneficia de anumite facilități: scutiri la plata impozitului, susținerea promovării turistice, susținerea din partea autorităților locale etc.

Un astfel de demers ar fi benefic nu numai pentru Valea Prahovei, exemplul amintit mai sus, dar și pentru întreg turismul românesc. De aceea, consider că ar trebui să beneficieze de susținerea întregului spectru politic, dar și a Ministerului Turismului și al Mediului. Pentru că altfel, orice campanii de protejare a mediului sau de distribuire de tichete de vacanță vor fi incomplete și ineficiente.

  Ioan-Nelu Botiș - subliniere a avantajelor menținerii școlilor de arte și meserii;

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

"Avantajele menținerii școlilor de arte și meserii"

Problema învățământului în România derivă din compatibilizarea pregătirii absolvenților cu piața muncii. În ultimii ani, tot mai mulți tineri au fost pregătiți în diferite profesii care nu se regăsesc pe piața muncii, integrarea lor în muncă devenind o problemă socială.

Școlile de arte și meserii au pregătit absolvenți pe diferite meserii, aceștia reușind să se adapteze cerințelor pieței muncii.

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării proiectează, fundamentează și aplică strategia globală a învățământului, stabilește obiectivele sistemului de învățământ în ansamblul său, precum și obiectivele educaționale pe niveluri și profiluri de învățământ.

Ministerul a emis ordinul prin care s-a aprobat pentru anul 2009 - 2010 Planul-cadru de învățământ pentru învățământul preuniversitar.

Acest nou plan presupune transformarea școlilor de arte și meserii în licee cu profil tehnologic. În acest caz, consider că elevii nu mai au posibilitatea de a obține o calificare într-o anumită meserie.

Consider că trebuie să ne adaptăm structura învățământului la cerințele actuale ale pieței muncii, și nu să experimentăm noi forme de pregătire profesională, fără legătură cu cerințele economice de astăzi.

  Claudia Boghicevici - declarație politică intitulată Conservarea și valorificarea patrimoniului imaterial național;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Conservarea și valorificarea patrimoniului imaterial național"

Contextul socio-cultural al globalizării și modernizării a generat, în ultimele decenii, în întreaga Uniune Europeană, programe menite să conserve tradiția și identitățile culturale.

În acest sens, la 17 octombrie 2003 a fost adoptată la Paris Convenția pentru salvgardarea patrimoniului imaterial al umanității. Convenția are ca obiectiv respectarea patrimoniului cultural imaterial la nivelul comunităților, grupurilor și persoanelor din care acestea se compun, conștientizarea importanței patrimoniului cultural imaterial, cooperarea și asistența internațională în domeniu.

Potrivit definiției formulate de UNESCO, prin patrimoniul cultural imaterial se înțelege "practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele, abilitățile - împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale asociate acestora - pe care comunitățile, grupurile și, în unele cazuri, indivizii le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural."

La 20 ianuarie 2006, România a semnat Convenția pentru salvgardarea patrimoniului imaterial, iar la 31 ianuarie 2007, prin Ordonanța nr.19 se legiferează protejarea patrimoniului cultural imaterial.

În sfârșit, Legea nr.168 din 5 martie 2008 stabilește cadrul legislativ pentru "identificarea, cercetarea, conservarea și punerea în valoare a elementelor patrimoniului cultural imaterial."

În România, ne aflăm în faza inventarierii elementelor de patrimoniu cultural imaterial, inventariere care operează pe trei liste distincte: lista elementelor dispărute, lista elementelor de patrimoniu cultural imaterial aflate în pericol de dispariție și, în fine, lista elementelor încă vii, care ar putea să fie incluse în zestrea patrimoniului imaterial al umanității.

Dacă în cazul primei liste de inventar mai putem vorbi doar despre cercetări de arhivă, în celelalte două cazuri vorbim despre cercetări de teren, care obligă la măsuri de protejare și de promovare.

  Mihai Stroe - declarație politică având tema Descentralizarea administrației;

Domnul Mihai Stroe:

"Descentralizarea administrației"

Provocările aduse de gestiunea efectelor negative ale actualei crize economice sunt multiple, însă cu toții suntem de acord că va trebui să începem, până la urmă, de undeva în atenuarea acestora.

În primul rând, va trebui să avem foarte mare grijă cum gestionăm sfera privată a afacerilor din România, care este sursa principală a veniturilor la bugetul de stat, și eventualele probleme pe care acesta le-ar reporta s-ar traduce în creșterea numărului de șomeri.

În al doilea rând, va trebui, în actuala compoziție politică a Parlamentului României, să acordăm tot sprijinul nostru politic și expertiza noastră administrativă pentru ca eforturile cabinetului Emil Boc să poată conduce, nu mai târziu de luna mai a acestui an, la finalizarea pachetului de acte normative care să facă funcțional principiul descentralizării administrației publice.

Avem în prezent o structură administrativă supradimensionată. Acesta nu ar fi un lucru rău dacă s-ar traduce și în creșterea performanței administrative. Din nefericire, creșterea aparatului birocratic a însemnat în România exact contrariul. Ineficiență!

Nu cred că trebuie să vă aduc aminte că de performanțele administrației publice din România depinde cât de mult vom fi capabili să absorbim din fondurile europene pe care le avem la dispoziție. Reforma statului în România trebuie să înceapă cu administrația publică! Competențele locale ale acesteia trebuie să crească, dar în aceeași măsură și responsabilitatea acesteia.

Responsabilitatea pentru decizii, eficacitatea în acțiunile publice și eficiența pentru gestionarea banului public trebuie să devină, stimați colegi, preambulul oricăror acte normative care vor reglementa de acum încolo domeniul administrației publice.

Dacă nu vom ține cont de acești parametri, iarăși vom vorbi în zadar de reformă în administrație. Va trebui să gândim, de asemenea, ca descentralizarea să înlăture noțiunea de județ sărac, județ bogat. Să nu ne facem iluzii! Descentralizarea fără finanțarea adecvată e doar o iluzie.

  Stelică Strugaru Iacob - declarație politică intitulată Descentralizarea și eficiența;

Domnul Stelică Strugaru Iacob:

"Descentralizarea și eficiența"

Vorbim de foarte mult timp despre reforma din administrație, despre eficiență, despre debirocratizare, despre nevoile cetățeanului, despre guvernare locală. Trebuie să recunosc că s-au făcut foarte multe eforturi în acest sens, însă nu ne putem încă lăuda că avem o administrație locală bazată pe principiul guvernării locale.

Deși din foarte multe puncte de vedere, actuala criză economică produce efecte economice și sociale negative, pentru administrația publică din România ea trebuie să reprezinte momentul de cotitură, în care decizia favorabilă descentralizării și debirocratizării trebuie să fie luată imediat.

Personal susțin cu cea mai mare putere acest proces, însă trebuie să vă reamintesc că descentralizare fără finanțare nu se poate. Când spun asta, mă refer în primul rând la județele mai sărace, așa cum este și județul Botoșani, județ pe care-l reprezint astăzi în Parlamentul României. Descentralizarea nu trebuie să mai producă județe favorizate și județe defavorizate, școli sărace și școli bogate, spitale bune și spitale în care doar să se constate decesul.

Descentralizarea reală va produce mutații și asupra responsabilității administrațiilor locale. Dacă procesul descentralizării va fi desăvârșit, atunci administrațiile locale vor veni în fața cetățenilor județului Botoșani să răspundă față de lucrurile nu tocmai bune care se petrec în domeniul unităților sanitare, școlare, poliției locale, serviciilor publice, dar și altele. Nu vor mai găsi nicidecum scuza că "Ministerul" e de vină. Administrațiile locale vor trebui să lucreze pentru cetățean, pentru nevoile lui, pentru că lucrează pe banii lui, pe banii publici.

  Valeriu Alecu - declarație politică intitulată Dispreț față de Români și România;

Domnul Valeriu Alecu:

"Dispreț față de români și România"

De la Revoluția română încoace, ziua de 15 martie a devenit nu o zi de cinstire a istoriei și identității națiunii maghiare, ci un moment caracterizat aproape invariabil de tensiuni ale discursului politic, de prezentarea unor proiecte utopice ale falșilor lideri ai minorității maghiare, de acte și fapte ce pot fi simplu catalogate ca un afront la adresa statului român și a populației sale.

Respect și voi respecta orice manifestare democratică ce va avea loc pe teritoriul României, orice manifestație publică ce nu va încălca nici prin discurs și nici prin fapte principiile democrației și ale statului de drept. Respect poporul maghiar, un popor iubitor de libertate, primul care s-a revoltat în 1956 împotriva ordinii oficiale a Moscovei.

Ceea ce nu pot să nu sesizez este faptul că majoritatea faptelor de care sunt acuzați incorect etnicii maghiari din România nu sunt decât rezultatul disperării liderilor Uniunii Democrate Maghiare din România. Ei se legitimează și fac permanent campanie electorală pe seama unor probleme pe care ei înșiși le inventează, neinteresându-se în vreun fel de problemele reale ale acestor oameni.

Pentru aceasta, județele în care etnicii maghiari reprezintă o pondere însemnată în totalul populației au devenit județele cele mai sărace ale țării, cu cele mai importante probleme sociale și economice și cel mai ușor de manipulat de interesele particulare ale UDMR.

Cine ar caracteriza ca bună-credință manifestările de duminica trecută, când liderii UDMR au invitat în România pe președintele maghiar nu pentru cinstirea eroilor naționali, ci pentru discursuri privind autoguvernarea.

Știu, organizatorii acestor evenimente, că asemenea discursuri țin de jumătatea secolului trecut? Știu, domniile lor, că asemenea tensiuni nu fac decât rău, atât pe plan intern, cât și extern, pentru cei pe care pretind că îi reprezintă.

Personal cred că orice individ născut în țara asta, indiferent de etnia sa ar trebui să fie mândru că e cetățean român și că eforturile din ultimii douăzeci de ani au făcut ca România să fie patria comună a tuturor cetățenilor săi.

  Tudor Panțîru - declarație politică cu privire la alegerile parlamentare din Republica Moldova;

Domnul Tudor Panțîru:

"Declarație politică cu privire la alegerile parlamentare din Republica Moldova"

În calitate de deputat ales în Circumscripția electorală nr.43 diaspora, Colegiul uninominal nr. 2, vin în fața dumneavoastră pentru a semnala următoarele aspecte care țin de procesul electoral din Republica Moldova, proces aflat în plină desfășurare.

Alegerile parlamentare ce vor avea loc la 5 aprilie 2009 în Republica Moldova reprezintă o etapă esențială în conturarea arhitecturii politice și democratice la frontiera estică a României și Uniunii Europene. Importanța desfășurării unor alegeri libere și corecte a fost reiterată de către oficialitățile europene și organismele internaționale care monitorizează modul de desfășurare a campaniei electorale din Republica Moldova. În acest sens, Consiliul Afaceri Generale și Relații Externe al Uniunii Europene (CAGRE) a specificat că acordă o importanță specială organizării într-o manieră democratică a alegerilor parlamentare din primăvara anului 2009. În pofida acestor așteptări, constatăm cu profund regret că puterea de la Chișinău evită să se conformeze unor elementare reguli ale democrației și de respectare a drepturilor omului, asumate prin pactele și tratatele internaționale la care Moldova este parte, inclusiv Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Suprimarea presei independente, îngrădirea dreptului la libera exprimare, utilizarea la scară largă a resurselor administrative de către Partidul Comuniștilor în promovarea propriei campanii electorale, implicarea organelor de poliție, pentru intimidarea opoziției democratice, controlul mijloacelor de informare în masă de către partidul de guvernământ, limitarea exercitării dreptului la vot de către cetățenii moldoveni aflați peste hotare sau prezentarea unor probe concludente privind posibilitatea fraudării masive a rezultatului votului final sunt doar câteva date care, în opinia observatorilor interni și internaționali, conturează o posibilă distorsionare a rezultatului votului din 5 aprilie 2009, lipsind de orice conținut noțiunea de alegeri libere și corecte.

România, în calitatea sa de Înaltă Parte Contractantă a Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale care, prin Articolul 3 al Protocolului 1, obligă părțile contractante să asigure organizarea unor: "alegeri libere, cu vot secret, în condițiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ", precum și în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, organizație fidelă valorilor societății democratice bazate inclusiv pe dreptul la alegeri libere și corecte, nu poate să rămână indiferentă la atingerile aduse drepturilor fundamentale ale omului în campania electorală din Republica Moldova, și ea parte contractantă a Convenției Europene. În acest context, precizez că România, în afară de instrumentele politice, ar putea face uz și de instrumente juridice. Astfel, România are posibilitatea să intervină în baza Articolului 33 din Convenția Europeană, care prevede că: "Orice înaltă parte contractantă poate sesiza Curtea asupra oricărei pretinse încălcări a prevederilor convenției și ale protocoalelor sale de către o altă înaltă parte contractantă".

Vă reamintesc că importanța acestor alegeri este amplificată și de perspectiva negocierii și semnării unui nou acord între Republica Moldova și Uniunea Europeană, organizație din care face parte și România, care, de altfel, este un fervent și sincer susținător al Republicii Moldova în vederea aderării acesteia la Uniunea Europeană. Acest acord ar urma să concretizeze sub aspect politic și juridic tendința de apropiere a românilor dintre Prut și Nistru de valorile occidentale. În acest context, reamintesc importanța spațiului românesc răsăritean, nu doar pentru România, privită ca stat care trebuie să își apere interesul național, ci și pentru întreaga Uniune Europeană, în imediata vecinătate a căreia se află Republica Moldova, inclusă în așa-zisul Parteneriat Estic al UE.

În aceste condiții, cer autorităților române abilitate să monitorizeze direct, dar și prin intermediul monitorilor internaționali, corectitudinea procesului electoral din Republica Moldova și să reacționeze prompt și adecvat la orice încălcări ale legislației electorale. În cazul în care încălcarea procesului electoral ar putea degenera în fraudarea alegerilor parlamentare de către autoritățile comuniste, România ar trebui să aibă în vedere inclusiv sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului.

  Valerian Vreme - declarație politică intitulată Onești - relansare în criză;

Domnul Valerian Vreme:

"Onești - relansare în criză "

Onești - orașul cu o structură economică monoindustrială, orientată pe domeniul chimic (întreprinderi prelucrătoare a sării exploatată în zonă) și petrochimic (întreprinderi ce prelucrează țițeiul), cu o resursă umană foarte bine pregătită, dar specializată pe domeniu, născut ca oraș pe platforma industrială Borzești, ce de fapt este un parc industrial (din punct de vedere fizic), dar fără facilități specifice parcurilor industriale - are o populație de peste 50000 locuitori, uniform adunată din toată țara (fapt pentru care unii definesc Oneștiul ca o mică Românie) și se confruntă cu probleme de o gravitate extremă din punct de vedere economic.

Un document al Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională a României arată că o asemenea zonă riscă să fie decuplată de la procesul de creștere economică, în primul rând datorită lipsei condițiilor de bază pentru atragerea investitorilor, iar atunci când ei apar, problemele economico-juridice moștenite generează pentru aceștia o prudență sporită, care în cazuri normale nu este justificată.

În acest context, principalele întreprinderi din zonă ce au scăpat valurilor succesive de restructurări și pentru care astăzi - chiar in condițiile crizei - există soluții reale de relansare, trebuie sprijinite pe perioada crizei și promovate de actuala guvernare.

Luând ca exemplu RAFO - Onești, a cărui proprietar începând din 2007 este Petrochimical Holding Gmbh și care a rezolvat problemele istorice preluate - in raport cu statul român - care din punct de vedere al moștenirii mai are câteva procese civile, vine cu un pachet investițional de peste 330 milioane euro pentru următorii ani, investiții care vor reorienta producția de benzină și motorină către fracții superioare de prelucrare a țițeiului, cu valoare adăugată mai mare, produse care la ora actuală sunt obținute în rafinării ale statelor dezvoltate tehnologic. Aș putea spune că este cel mai curajos și de anvergură program de dezvoltare din domeniul petrochimic.

Continuând analiza cu CHIMCOMPLEX S.A. - unul din principalii producători de produse clorosodice din România - companie aflată în proprietatea grupului SCR din Cluj, având sarea ce este exploatată în zonă ca materie primă, are și ea un pachet investițional foarte curajos, început în 2008, dar aflat în plan la jumătate și care se confruntă cu probleme la export - scăderi de preț, lipsă comenzi, lipsă spațiu de depozitare pentru clor -, ceea ce poate genera oprirea investițiilor. O oprire a investițiilor în acest domeniu poate avea consecințe nefaste generate atât de costul foarte mare al pornirii, cât și de gradul mare de coroziune la care sunt supuse instalațiile din domeniu.

Eventuala oprire a pachetelor investiționale pentru cele două companii va genera pe orizontală căderi și celorlalte întreprinderi (ex. UTON, ce se comportă ca un mecanic șef pentru platforma Borzești, Termocentrala - producător de energie electrică, TIAB, COMREPI, TMUCB, TCIND etc. - firme ce interacționează direct cu platforma).

E adevărat, ne aflăm pe creasta unei crize economice cu un impact major în toate domeniile de activitate, însă rolul unui stat puternic devine relevant tocmai în perioadele critice, când acumulările financiare generate trebuie să vină în întâmpinarea așteptărilor și solicitărilor jucătorilor din piața națională, în vederea susținerii acestora.

În concluzie, soluțiile rezonabile în situația actuala sunt generarea pentru platforma economică din Borzești de facilități specifice parcurilor industriale - ea fiind din punct de vedere fizic construită ca un parc industrial - și o implicare financiară a statului în companiile de pe platformă, după modelele altor state. Și vin cu o exemplificare - statul ungar sprijină platforma BorchodChem cu peste 50 milioane de euro. Conceptul relansării complexului petrochimic de la Onești reprezintă o posibilitate reală nu numai de a depăși criza, dar și de a stabili baze noi pentru economia statului.

  Viorel Arion - declarație politică intitulată Pentru ca Hunedoara să nu devină o Groapă...;

Domnul Viorel Arion:

Declarație politică intitulată "Pentru ca Hunedoara să nu devină o Groapă...".

Motto: "Prin februarie se ardeau gunoaiele și se reparau gardurile. Gerul se subția. Primăvara venea neștiută. Sub garduri încolțeau mărăcinii. Râpile galbene se umpleau de câini.

Adulmecau gunoaiele și cu nasul tot sub coada caselelor din jur.

Aveau boturile ascuțite și ochii fierbinți de poftă.

Nemâncați, ca stăpânii! Albi, roșcați, negri, cu spete mari.... Un ceferist amărât bea seară de seară câte-o cinzeacă și, când ieșea din cârciumă la miezul nopții, ridica pumnul spre cer și striga: "Tu-ți...!" (Eugen Barbu - Groapa) Prea ocupat de șicanarea adversarilor politici și a cetățenilor care vi se par a fi "de cealaltă parte", ați uitat de orașul pe care ar trebui să îl administrați.

Trăiesc în Hunedoara de când m-am născut dar trebuie să recunosc că nu îmi amintesc ca Hunedoara să fi arătat vreodată atât de jalnic.

Străzi sparte, pline de gropi și de bălți puturoase, mizerie la tot pasul, blocuri întregi rămase fără apă, pentru că angajații Primăriei nu și-au făcut datoria să verifice administratorii asociațiilor de locatari dacă plătesc facturile de apă.

Gardurile și stâlpii plini de afișe electorale.

Gunoaie. Câini mișunând peste tot. La intrarea în spital, câini. La intrarea în primărie, câini.

În parcuri, pe străzi, pe trotuare, peste tot: câini. Câini fără stăpân. Străzile arată ca după un bombardament, iar Hunedoara pare un oraș peste care a trecut tăvălugul războiului.

Cea mai mare grijă a cetățenilor e să se ferească de apa care sare din gropile în care roțile mașinilor cad la tot pasul.

În locul unei primării în slujba cetățeanului, ați promovat o primărie în slujba și interesul personal.

Dacă în mandatele celor care au mai fost primari până la dumneavoastră instituția primăriei era deschisă cetățeanului de rând, astăzi primăria este o cetate în care v-ați baricadat cu câțiva apropiați, refuzând să mai auziți durerile celor care v-au ales primar.

  Virgil Popa - declarație politică intitulată PD-L, partid promotor al migrației politice;

Domnul Virgil Pop:

"PD-L, partid promotor al migrației politice"

În ultimele două luni, într-un județ din Moldova, concret în județul Neamț, PD-L a început o activitate febrilă de "convertire" a primarilor altor partide.

Operațiunea a fost încheiată cu "succes".

Utilizând tertipuri neprevăzute în nicio lege, ci doar în legea după care se conduce, PD-L a racolat 9 din cei 10 primari liberali din județ.

Pentru a ocoli legislația care conduce la pierderea funcției de primar a celui care migrează la un alt partid politic, PD-L a inventat un "dualism" politic: primarul racolat rămâne în acte la partidul pentru care a candidat în alegeri, dar în același timp devine coordonator special al organizației PD-L din localitatea în care funcționează.

O practică total străină și de Legea partidelor politice.

În urmă cu trei-patru ani, când democrații ne erau partenerii la guvernare, liderii PD se lăudau cu faptul că au introdus în legislația privind aleșii locali elemente care să blocheze migrația politică.

Recunosc, au fost câțiva PD-iști care au avut o contribuție esențială la elaborarea legislației în domeniul respectiv.

De atunci, fostul ministru de interne, Vasile Blaga, a clamat pe toate posturile de televiziune că PD este cel care a jucat un rol decisiv în stoparea migrației politice.

Dar declarațiile domnului Blaga, ale șefului său ierarhic, Emil Boc, și ale celorlalți lideri democrați nu au deloc acoperire în realitate.

Pentru că, după cum se vede, partidul domniilor lor este acela care încalcă flagrant legislația care stopează migrația politică a aleșilor locali.

Și nu doar o încalcă, ci încurajează pe față migrația politică.

În 2001, când PD a pierdut 50% dintre primarii pe care îi avea, în urma racolărilor masive practicate de PSD, domnii Băsescu, Boc & co. reclamau aceste practici în forurile politice europene.

Acum, PD-L a luat locul PSD-ului din perioada 2001-2002 și-i continuă practicile politice antieuropene.

Mai știu că au existat tentative de anulare a prevederilor legislative care stopau migrația politică, dar, în ultimul moment, fruntașii PD-L au renunțat la intenția lor.

Frica de presă și ecourile negative ce ar fi venit dinspre Uniunea Europeană au determinat pasul înapoi.

Dar atât timp cât s-au găsit metode prin care legea să fie ocolită, efectul este același și se poate spune fără echivoc că PD-L încurajează pe față migrația politică.

Actuala structură a scenei politice românești va conduce, inevitabil, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, la formule de guvernare în care este posibil să se regăsească PD-L și PNL.

Stau și mă întreb: cum vor putea colabora cele două partide, din moment ce PD-L și-a făcut un titlu de glorie din a racola primarii liberali? Ținând cont de tot ce s-a întâmplat în ultimele luni, fac un apel la PD-L să înceteze cu practicile nocive privind racolarea primarilor, indiferent că este vorba de primari PNL, PRM, PNG, PSD sau de la alte partide.

Prin modul în care acționează, PD-L nu doar că se descalifică, dar și discreditează actul politic din România.

Și nu în ultimă instanță, și aici este cel mai grav, PD-L își bate joc și desconsideră voința electoratului.

PS: Privite din alt unghi, metodele utilizate de PD-L în racolarea primarilor, adică "angajarea lor pe post de coordonatori speciali ai filialelor PD-L" pot fi catalogate și ca o incapacitate a acestui partid de a-și organiza filialele.

Și nu în ultimul rând, "apelând" cu precădere la liberali, recunosc direct superioritatea organizatorică a membrilor PNL.

  George Ionuț Dumitrică - declarație politică având titlul Dorim să avem masacre și în școlile din România?;

Domnul George Ionuț Dumitrică:

"Dorim să avem masacre și în școlile din România?"

Dacă vrem să dăm o definiție a haosului din România pentru secolul 21, atunci nu aven decât să ne uităm la ce programă școlară pregătește Ministerul Educației.

Cred că nici în țările lumii a treia, unde școala se face într-un cort, nu există o (a)brambureală mai mare decât în România.

După ping-pong-ul cu orele de istorie, dar numai sub presiunea societății civile, a sindicatelor, a presei și nu în ultimul rând a reprezentanților PNL, ministrul educației a consfințit să nu se renunțe la studierea istoriei României.

Din păcate, doamna ministru Ecaterina Andronescu perseverează în eroare și condamnă elevul român de liceu să devină un cetățean nepregătit.

Și, ceea ce este și mai grav, prin noua concepție de elaborare a programei școlare, se elimină latura educațional-civică în liceu.

Mă refer aici la eliminarea orelor de dirigenție. Ne aflăm în fața unei greșeli capitale pentru învățământul românesc.

În condițiile în care infracționalitatea juvenilă este în continuă creștere, în condițiile în care școala a pierdut de mai mulți ani, în bună parte, rolul său de educator civic, eliminarea orelor de dirigenție reprezintă cireașa de pe tort.

Am înțeles că în locul orelor de dirigenție vor exista, în afara programului zilnic, activități de consiliere centrate pe elevii care au probleme.

"Nu e obligatoriu să fie prezenți toți copiii unei clase la aceste activități.

Poate vor fi chemați anumiți elevi, care au probleme, împreună cu părinții.

În altă săptămână se pot organiza activități de educație rutieră, altădată poate vine psihologul." Aceasta este formula - dacă poate fi numită așa - a înlocuirii orelor de dirigenție.

Deci care este logica doamnei ministru? Așteptăm ca un elev să devină "elev-problemă" și după aceea încercăm să reparăm ce se mai poate repara.

Dar oare doamna ministru Andronescu, sau colegii ei din "minunatul" Guvern Boc, nu au auzit de activitățile de prevenție? Nu este mai ușor să previi, decât să repari, dacă se mai poate, mai târziu? Sau se vrea să se ajungă și la noi ca elevi sau foști elevi să intre cu pistolul automat în școală și să tragă foc de secerare în plin, la întâmplare? Nu mai este mult și elevii problemă sau foștii elevi, deveniți cetățeni-problemă, vor face masacre în școli.

Asta se dorește? Eu nu spun că prin orele de dirigenție s-ar rezolva problemele legate de prevenție.

Dar tot este ceva, acolo.

Un "ceva" care mai poate reduce numărul elevilor-problemă.

Ca să nu mai amintesc de faptul că la ora de dirigenție, elevul poate mai obținea un sfat în ceea ce privește viața cotidiană, o îndrumare în ceea ce privește orientarea sa profesională viitoare etc.

Pe aceeași linie, acuz și scoaterea din programa clasei a 10-cea a orei săptămânale de psihologie.

Eu cred că doamna ministru Andronescu nu a mai utilizat de foarte multă vreme transportul în comun.

Dacă este interesată, ar putea afla că în ultimii ani, peste 50% din acțiunile huliganice din autobuze, tramvaie, troleibuze, dar și din alte locuri publice au drept autori elevi de liceu.

La ce ne putem aștepta oare după ce și firava oră de consiliere educațională a fost eliminată.

Evident, la creșterea procentului mai sus amintit.

Dar este un lucru care, bănuiesc, nu o interesează pe doamna ministru.

Și ar mai fi o problemă. România este stat membru al Uniunii Europene. Circulația este liberă în statele Uniunii Europene. Poate o parte dintre cei care sunt acum elevi de liceu, vor dori să se specializeze în altă țară.

Sau poate vor intenționa să lucreze în altă țară.

În afară de buna stăpânire a unei meserii, știe oare doamna ministru Andronescu ce se mai cere imperios în afara granițelor României? Să cunoști limbi străine! Ei, bine, a venit momentul să nu ținem cont de acest "amănunt" și să reducem în programa școlară orele de limbi străine.

Limbi străine, care sunt necesare și tânărului care lucrează în țară, dar vine în contact cu străini sau cu produse de pe piața străină.

Dar de ce să nu devenim noi, mai bine, cetățeni europeni de mâna a doua? Credeți că o va trage cineva la răspundere pe doamna ministru care în toamna trecută juca un perfect teatru electoral în Camera Deputaților, cerând printre lacrimi artificiale salarii majorate peste posibilitățile de plată ale statului? Nu, nu o va trage nimeni la răspundere.

  George Ionescu - marcarea a 103 ani de la primul zbor din lume cu un avion care a decolat prin mijloacele proprii de bord;

Domnul George Ionescu:

"103 ani de la primul zbor din lume cu un avion care a decolat prin mijloacele proprii de bord"

La data de 18 martie 1906, Traian Vuia a realizat primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, condus exclusiv prin mijloace proprii de bord.

Inventator roman, pionier al aviației mondiale, Traian Vuia a fost preocupat de problema realizării zborului mecanic.

De aceea, în 1902 a plecat la Paris - considerat la acea vreme "capitala aeronauticii" - unde s-a ocupat de studiul construcției aeronavelor mai grele decât aerul.

Între 1903 și 1906 a conceput și a construit un avion monoplan cu cadru din țevi de oțel, cu aripi din pânză de in impermeabilă, întinsă pe un schelet metalic și având forma aripilor liliacului, echipat cu motor cu anhidridă carbonică, cu o singură elice și cu tren de aterizare prevăzut cu roți pneumatice.

Aeroplanul-automobil a rulat 50 de metri pe sol, iar apoi s-a înălțat singur la o înălțime de aproximativ un metru, străbătând în zbor 12 metri. Din păcate, după 12 metri, elicea s-a blocat și motorul s-a oprit brusc, lovindu-se de un copac.

Deși a durat doar câteva clipe, zborul a reușit.

Românul Traian Vuia pusese piatra de temelie a aeronauticii moderne.

În continuarea preocupărilor sale în domeniul zborului mecanic, între 1918 și 1922 a conceput și construit două tipuri de elicoptere.

În 1925 a realizat un generator de abur original, cu circulație forțată unică, cu presiune și temperatură înaltă și cu randament termic ridicat.

În 1923 ține o conferință pe tema elicopterelor, la Societatea Franceză de Navigație Aeriană la care a anunțat că noua mașina de zbor era deja construită, dar trebuie perfecționată.

Românul a intuit corect utilitatea acestui aparat pentru zborul comercial sau transportul de pasageri pe distanțe scurte.

În Franța, Traian Vuia a încercat permanent să influențeze destinul românilor din Transilvania, ducând o adevărată campanie pentru unificarea cu România.

Astfel, împreună cu alți fruntași români aflați la Paris, a pus, la 30 aprilie 1918, bazele Comitetului Național al Românilor din Transilvania.

De asemenea, el a fost consilier în cadrul delegației române de la Conferința de pace de la Paris (1919-1920) unde, prin relațiile pe care le cultivase, și-a adus o importantă contribuție la unificarea românilor.

Cu această ocazie a publicat lucrarea "Le Banat", spre a face cunoscute realitățile conaționalilor de aici.

Mereu activ, nu numai în cercetarea aviatică, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, inginerul român a creat în 1943 "Frontul Național al Românilor din Franța".

Această organizație a acționat în legătură cu Rezistența franceză care lupta împotriva ocupației germane.

Traian Vuia fost ales membru de onoare al Academiei Române pe 27 mai 1946.

Acestea sunt argumente suficiente pentru o definitivă încadrare a lui Traian Vuia pe primă treaptă în istoria universală a locomoției aeriene.

Deși conștient de valoarea invenției sale, Traian Vuia spunea: "Ce importanță are cine a făcut un lucru! Important este că el există, s-a făcut.

Eu n-am căutat niciodată gloria, fiindcă știu că gloria pierde adesea pe om.

Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, eu lucrez pentru gloria omenirii."

  Alin Silviu Trășculescu - declarație politică intitulată Repatrierea muncitorilor români - cât de pregătiți suntem?;

Domnul Alin Silviu Trășculescu:

Declarație politică intitulată "Repatrierea muncitorilor români - cat de pregătiți suntem?"

În ultimele luni, revenirea în țară a românilor plecați la lucru în afara granițelor a devenit un fenomen pe care nu ne putem permite să îl ignorăm. Nu vreau să mă refer aici la cauzele și contextul în care are loc acest proces - ele sunt bine-cunoscute.

Vorbesc despre întoarcerea acasă a unei părți din milioanele de compatrioți cărora criza economică le-a desființat locurile de muncă din țări ca Italia sau Spania.

Mă refer la tot ceea ce implică acest lucru - un șomaj mai ridicat, o creștere a ratei infracționalității, dar și la reincluderea în sistemul românesc de învățământ a mii de copii care au învățat până acum în țările unde au locuit cu părinții.

Reprezint în Parlamentul României un județ pentru care emigrarea a însemnat nu numai depopularea masivă a unor comunități locale, ci și un beneficiu material pentru rudele rămase în țară.

Prosperitatea multor familii și chiar economia județului s-a datorat în bună măsură banilor trimiși de vrâncenii care au muncit cinstit în toată Europa.

Acest lucru începe să se schimbe.

Ceea ce nu au reușit campaniile guvernelor anterioare, reușește acum criza economică.

La care se adaugă, din păcate, un curent xenofob căruia îi cad victime conaționalii noștri din Italia.

Dar suntem oare pregătiți să gestionăm în mod eficient și responsabil toate problemele pe care le presupune această migrație de retur? Suntem capabili să previzionăm dimensiunile acestui fenomen, pentru a lua măsurile cele mai potrivite? Este nevoie de un set de politici publice conjugate, astfel încât efectele negative ale acestui fenomen să fie controlate și diminuate.

Folosesc acest prilej pentru a lansa un apel către instituțiile care au competențe în acest sector să nu trateze superficial problema repatrierii românilor din străinătate.

Le datorăm acest lucru.

Chiar și pentru faptul că, ani la rând, au susținut economia națională cu miliarde de euro trimiși în țară și au contribuit decisiv la reducerea deficitului de cont curent.

  William Gabriel Brînză - Cât timp vor mai fi sfidați românii din străinătate de funcționarii din ambasade și consulate?;

Domnul William Gabriel Brînză:

Am să încep declarația politică de astăzi cu o întrebare: Cât timp vor mai fi sfidați românii din străinătate de funcționarii din ambasade și din consulate ? Este întrebarea la care mii de români caută răspuns, dezamăgiți că acest domeniu, care este unul al elitelor, a ajuns să fie pătat și transformat de o parte dintre cei prinși poate fără voia lor sau din întâmplare în acest sistem, într-o branșă în care ignoranța este tot mai prezentă, din păcate nu și virtutea.Și spun asta gândindu-mă la tabloul deprimant pe care mi l-au descris românii din străinătate în sutele de mail-uri pe care mi le-au trimis.

Telefoane care sună ore în șir, dar nimeni nu răspunde, liste cu programări făcute de pe o zi pe alta, cozi interminabile și funcționari care aruncă în silă câte un răspuns la întrebările disperate ale românilor care, dezgustați de această situație intolerabilă, nu mai au putere să riposteze.

Aceasta este imaginea dezolantă din multe reprezentanțe diplomatice românești.

Adică din acele instituții care ar trebui să fie casele românilor plecați peste hotare, ale românilor care trimit milioane de euro în țară, bani din care sunt plătiți inclusiv reprezentanții corpului diplomatic.

Prin atitudinea lor, acești funcționari ignoră propriul regulament.

La Capitolul I, articolul 1 din Regulamentul Consular se precizează: "Activitatea consulară are drept scop acordarea de asistență și protecție pentru apărarea în străinătate a drepturilor, intereselor statului român, cetățenilor români".

În același Regulament, la Capitolul II, articolul 15 este stipulat: "Funcționarul consular va acționa pentru apărarea drepturilor și intereselor patrimoniale ale statului român și ale cetățenilor săi", iar la articolul 3, litera b) din Convenția de la Viena cu privire la Relațiile Diplomatice, din 1961, se precizează că "Funcția misiunii diplomatice este să ocrotească în statul acreditat interesele statului acreditant - adică ale României - și ale cetățenilor săi, în limitele admise de dreptul internațional".

În multe ambasade și consulate aceste reguli au rămas doar pe hârtie.

În realitate, o parte dintre funcționarii reprezentanțelor diplomatice ale României în străinătate calcă în picioare onoarea românilor din diaspora.

În România anului 2009, când funcționarul corpului diplomatic nu mai reprezintă doar România, ci și Uniunea Europeană, constatăm cu amărăciune că mulți dintre acești funcționari nu și-au înțeles misiunea.

România i-a delegat să lupte pentru cetățenii ei, să nu-i lase fără apărare, oriunde s-ar afla aceștia, și nu să-i trateze cu dezinteres.

Societatea a evoluat și odată cu ea și diplomația.

Am trecut de la epistole purtate de solii, la scrisorile electronice.

Mai puțin funcționarii misiunilor diplomatice, situație care-i determină pe români să se întrebe: De ce își postează adrese de mail pe site, dacă oricum nu răspund? O fi de vină programul de lucru scurt sau volumul mare de muncă? Sau au uitat parola?, cea a respectului, pentru că aroganța unora dintre acești funcționari la adresa românilor este revoltătoare și face notă discordantă cu funcția nobilă pe care o dețin.

De ce se întâmplă toate acestea? Pentru că avem încă ambasadori și consuli fără studii diplomatice sau numiți pe criterii politice.

În acest domeniu de activitate, mai mult ca în orice alt loc, nepotismul și influența politicului nu au ce căuta.

Funcționarii diplomatici și consulari sunt în slujba cetățeanului, iar cei care nu înțeleg asta și continuă să vadă diplomația ca pe o știință abstractă trebuie să părăsească sistemul înainte ca să li se ceară asta.

Competența profesională, promptitudinea și respectul față de cetățean, acestea sunt principalele calități pe care trebuie să le aibă orice funcționar diplomatic, iar ambasadele și consulatele trebuie să devină casele românilor din diaspora.

Diplomația este cartea de vizită a României în străinătate și este imperios necesar să-i îmbunătățim imaginea și să-i oferim un suflu nou.

  Daniel Buda - declarație politică intitulată Restructurarea - o măsură anticriză;

Domnul Daniel Buda:

Declarație politică intitulată "Restructurarea - o măsură anticriză".

România necesită o restructurare creativă, bazată pe intervenția noilor principii de decizie, menite a eficientiza mecanismul de funcționare a structurilor guvernamentale, dar și creșterea performanței administrative.

Restructurarea Guvernului, prin desființarea suprastructurilor administrative greoaie și inutile pentru rezolvarea mai rapidă a problemelor, a fost unul dintre angajamentele pe care noi, parlamentarii PD-L l-am luat în fața cetățenilor în campania electorală.

Restructurarea este absolut necesară atât din punct de vedere al eficienței, cât și din punct de vedere al armonizării cu zonele din Uniunea Europeană.

În contextual actual, câteva principii sunt necesare pentru a preveni degenerarea în haos.

Subsidiaritatea reprezintă un asemenea principiu, care presupune că autoritatea, sarcinile și funcțiile să fie plasate la nivelul cel mai de jos, la care pot fi rezolvate cel mai bine.

Astfel, restructurarea Guvernului în concordanță cu principiul subsidiarității presupune o creștere a rolului autorității aflate la nivelul inferior al guvernării până la limita competenței acesteia.

Este cunoscut faptul că la nivel internațional, în vremuri de criză, un pas esențial în redresarea economiei pornește de la vârf, de la nivelul superior spre cel inferior.

Restructurarea Cancelariei primului-ministru a fost un exemplu în această direcție, prin care premierul Emil Boc a făcut o economie de 10 milioane de euro, prin micșorarea Cancelariei și reducerea bugetului acestei instituții.

Această restructurare trebuie continuată și susținută prin diminuarea numărului de agenții guvernamentale ce au ca efect eliminarea paralelismelor dintre diverse structuri guvernamentale și reducerea birocrației.

Conjunctura economică nu ne mai permite să risipim banul public prin susținerea unor instituții supradimensionate, cu atribuții paralele.

În România există peste 240 de agenții guvernamentale care desfășoară activității paralele.

O comasare a acestor activității, desfășurată în paralel cu procesul de descentralizare, reprezintă, pe de o parte, un pas important în alinierea României la standarde europene, iar pe cealaltă parte, constituie o măsură din planul anticriză propus de Guvernul României în contextul economic actual.

România europeană trebuie să își compatibilizeze structurile guvernamentale și instituționale cu cele existente în UE, deoarece oamenii așteaptă decizii rapide și profesioniste de la autorități, care să nu se suprapună în materie de competențe.

Suntem cu toții conștienți că prin restructurarea executivului s-ar produce și o reducere a cheltuielilor la vârf, sumele respective putând fi redirecționate către alte domenii, aflate în deficit.

Restructurarea nu pornește de la persoane, ci de la obiective care țin de banul public, de economisirea acestuia și de eficientizarea mecanismelor de funcționare a structurilor guvernamentale cu impact direct asupra cetățeanului.

În fața acestor argumente obiective am convingerea că demersurile Guvernului stau la baza procesului de modernizare a României iar noi, parlamentarii, avem menirea de a susține și încuraja aceste activități care au ca obiectiv central bunăstarea cetățeanului.

  Daniel-Ionuț Bărbulescu - declarație politică intitulată Domnule Geoană, uneori menage a trois chiar înseamnă menajerie. Studiu de caz: comuna Studina, județul Olt;

Domnul Daniel-Ionuț Bărbulescu:

«Domnule Geoană, uneori "menage a trois" chiar înseamnă "menajerie".

Studiu de caz: comuna Studina, județul Olt»

Una dintre cele mai acerbe bătălii electorale din cele care s-au desfășurat în județul Olt la alegerile locale din vara lui 2008 a fost cea care a stabilit primarul și consilierii locali din comuna Studina.

O așezare frumoasă, cu oameni gospodari, situată în sudul județului Olt, această localitate a ales în iunie 2008 schimbarea atât de așteptată de cei care, vreme de 18 ani, nu au primit din partea administrației locale decât promisiuni și vorbe deșarte.

În această vreme, locuitorii acestei comune au fost, aproape fără voia lor, martorii unei indiferențe din partea autorităților locale.

Pe acest fond, locuitorii acestei comune au ales în fruntea lor un primar reprezentativ, un om care a venit în fruntea administrației locale nu pentru a-și rezolva problemele de natură personală, ci pentru a face ceva durabil pentru localitatea în care s-a născut și în care trăiește.

Sprijinit de PD-L, câștigătorul moral al alegerilor locale din vara anului trecut, Marian Vasile, se confruntă în prezent cu o opoziție bolnavă a consilierilor de la alte partide decât de la PD-L, care acceptă cu greu că în fruntea treburilor din această comună a venit, în sfârșit, un om adevărat.

Sechelele campaniei electorale nu s-au estompat nici acum, la aproape un an de la alegeri, adversarii de atunci ai actualului primar devenind, în prezent, adversarii comunității.

Consiliul local Studina este format din 11 consilieri, urmare a voturilor obținute pe 1 iunie 2008.

În cadrul său se regăsesc cinci membri PD-L, trei aleși PSD, câte unul de la PRM, PNL și UPSC.

Imediat după validarea acestora s-au declanșat niște mecanisme greu de înțeles de locuitorii simpli ai comunei.

Prima etapă a conflictului s-a derulat odată cu alegerea viceprimarului, care, potrivit legii, se alege din rândul consilierilor locali.

Buna-credință a primarului ales s-a văzut și cu această ocazie, atunci când acesta a permis accederea în funcția de viceprimar a unui consilier din rândurile PSD, Costel Preoteasa.

Însă cei care nu s-au împăcat cu pierderea alegerilor nu au trecut peste conflictele din campanie și au continuat să boicoteze primarul în toate acțiunile sale, că doar-doar îl vor face pe acesta să renunțe la mandat și să predea primăria celor care o văd doar ca pe o vacă bună de muls.

Numai că pentru Marian Vasile binele localității este mai presus de interesele meschine pe care le au cei retribuiți cu indemnizație de consilier local, peste două milioane lei vechi lunar, chiar dacă nu fac nimic pentru a-și merita acești bani.

Viceprimarul Costel Preoteasa a rămas fără sprijin politic pentru că a îndrăznit să-l susțină pe primarul Marian Vasile.

În această stare tensionată, generată de echilibrul dintre adevăr și minciună din Consiliul local, viceprimarul Costel Preoteasa a înțeles atitudinea primarului față de interesul public.

Acesta a avut forța să se detașeze de gașca frustraților și să-l susțină pe primar față de schimbarea la față a unei comune în care sunt atâtea de făcut.

Însă, potrivit unei vechi vorbe românești care spune că "Nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită", inevitabil, viceprimarul și-a atras antipatia colegilor de partid.

Așa că, în mișcare a fost pusă mașinăria de partid.

Drept urmare, în urmă cu câteva zile, conducerea județeană a PSD Olt a decis să se implice în defavoarea locuitorilor comunei Studina, retrăgându-i sprijinul politic lui Costel Preoteasa, provocându-se în acest fel vacantarea funcției de viceprimar.

Pus în fața faptului împlinit, primarul Marian Vasile nu are ce face și privește cu tristețe spre viitorul localității sale natale, gândindu-se la ce-i de făcut.

Supărarea edilului de la Studina este pe deplin justificată.

O seamă de proiecte de interes public sunt amânate de ambițiile personale ale unor aleși locali care se opun dezvoltării localității, dar nu uită să-și ridice lună de lună indemnizația.

În urmă cu câteva zile, președintele Consiliului județean Olt, Paul Stănescu, un om pe care locuitorii comunei Studina îl cunosc ca fiind un om de-al lor, de-al locului, spunea la Slatina, la o întâlnire cu primarii din județ, că el este președintele tuturor primarilor, președintele tuturor locuitorilor județului.

Înainte de a-l crede pe cuvânt, trebuie spus că pe locuitorii comunei Studina îi tratează ca pe locuitorii unei comune din alt județ.

Căci de la începutul mandatului de președinte până în prezent, Consiliul județean Olt nu a acordat nici măcar un leu pentru sprijinirea și modernizarea aceste localități.

Oficial, nu există nici o explicație, neoficial, de vină ar fi primarul care nu este membru PSD.

Cu toate astea, fără sprijin de la județ, acesta a reușit renovări la școlile din localitate, introducerea apei curente la grupurile sanitare, refacerea unui baraj distrus imediat după 1989, introducerea internetului.

Mai mult, s-a făcut igienizarea localității, s-au strâns sute de tone de gunoi, risipite pe izlazurile localității, reușindu-se și pietruirea unor ulițe din Studinița.

Semn că, dacă vrei, dacă îți pasă, poți face cu bani puțini lucruri multe pentru cei care au atâta nevoie de ele.

Fără comentarii, domnule Geoană !

  Petru Movilă - declarație politică intitulată O rușine națională!;

Domnul Petru Movilă:

Declarație politică intitulată "O rușine națională!"

Pentru al treisprezecelea an consecutiv, Teatrul Național din Iași ratează galele UNITER.

În timp ce spectacole montate de teatre lipsite de vizibilitate din provincie culeg laude peste laude, Naționalul ieșean nu a avut nici măcar o nominalizare.

Nu a fost selectat pentru nici o categorie.

De ce? O spun chiar specialiștii: Teatrul Național din Iași suferă de o gravă criză de identitate.

Deși criza durează de 13 ani, situația s-a deteriorat de când în fruntea Teatrului Național a ajuns Cristian Hadji Culea.

În cei trei ani de când îndeplinește funcția de director, domnul Hadji Culea s-a remarcat doar prin indiferența cu care privește încetineala lucrărilor de reabilitare a clădirii monument din centrul Iașiului.

Faptul că, în ultimii ani, pe scena Naționalului ieșean au montat piese regizori de prestigiu precum Mihai Mănuțiu, Victor Ioan Frunză, Alexander Hausvater sau Claudiu Goga fără a atrage atenția nimănui mai dovedește cu prisosință un lucru.

Conducerii Teatrului Național îi lipsește un proiect cultural, o viziune de ansamblu care să conecteze Iașiul cu lumea culturală din țară și din Europa.

De ani de zile, Teatrul Național seamănă tot mai mult cu un loc în care nu se întâmplă nimic.

Nu contest calitățile de regizor ale domnului Cristian Hadji Culea, dar ca manager s-a dovedit o pacoste.

Teatrul Național ieșean, care are în spate peste o sută de ani de istorie, a ajuns o rușine națională.

De 13 ani, ieșenii asistă la decăderea unui simbol al culturii naționale.

La prăbușirea unui mit.

Ca ieșean, vă rog, domnule ministru al culturii, spargeți ghinionul, dându-i o nouă șansă, dar în altă parte, domnului Cristian Hadji Culea, iar nouă, la Iași, un teatru pe măsură "

  Cornel Pieptea - declarație politică intitulată Ministrul transporturilor spune nu autostrăzilor;

Domnul Cornel Pieptea:

Declarație politică intitulată "Ministrul transporturilor spune nu autostrăzilor".

Numirile consilierilor de stat din rândul personalului auxiliar al diferitelor instituții din Cluj, bâlbele legislative care au bulversat activitatea Regiei Autonome "Monitorul Oficial", întârzierile în publicarea ordonanțelor de guvern, reorganizările ministerelor folosite ca modalitate de a schimba oamenii cu experiență din administrația centrală și locală sunt doar câteva din domeniile de excelență ale Guvernului Boc.

Din nefericire, se pare că această situație persistă și la Ministerul Transporturilor, unde domnul ministru Radu Berceanu se încurcă în lucrări și termene de realizare, în renegocieri de contracte, toate acestea îndepărtându-ne la nesfârșit de visul de a avea autostrăzi reale, și nu doar pe hârtie.

În campania electorală partidul dumnealui anunța, sus și tare, că se vor construi între 800 și 1000 de kilometri de autostradă până în 2012.

Chiar domnia sa spunea: "Știm care sunt acești kilometri, știm când îi vom face, cu ce bani îi vom face, cu ce eforturi de altă natură, de aceea, programul nostru și propunerea noastră nu sunt basme de Petre Ispirescu: 1.000 de km, 1.500 de km." PD-L dorește să construiască 54 de km de autostradă în 2009, 172 de km în 2010, 256 de km în 2011 și 354 de km în 2012, astfel încât, potrivit lui Berceanu, la finalul guvernării democrat-liberale, România va avea 1.099 de km de autostradă.

În același timp, primul-ministru, domnul Emil Boc, menționa, în strategia de combatere a efectelor crizei economice, dezvoltarea infrastructurii rutiere, ca un adevărat pilon de susținere a economiei.

Iată însă, că în urmă cu doar câteva zile, ministrul Berceanu declara că în 2009 nu vom avea nici un kilometru nou de autostradă.

Șocant, dar cred că ne așteptam cu toții la o astfel de "realizare".

În acest moment, vin și vă întreb, domnule Berceanu, cum credeți că veți putea să vă respectați angajamentul asumat prin programul de guvernare? Dacă în 2009 nu veți reuși să faceți nici măcar 1 km de autostradă, cum veți putea să faceți în 3 ani - 2010-2012 - cei 1099 de kilometri? Asta dacă veți rămâne la guvernare timp de 4 ani...

Sau acestea erau doar vorbe de campanie?

  Costică Macaleți - declarație politică intitulată Bani europeni pentru localitățile botoșănene inundate în vara anului trecut;

Domnul Costică Macaleți:

Declarație politică intitulată "Bani europeni pentru localitățile botoșănene inundate în vara anului trecut".

Declarația mea politică de azi vine în sprijinul acordării sumelor necesare din banii europeni pentru refacerea localităților din județul Botoșani, cel mai grav afectat de inundațiile din vara lui 2008.

Parlamentul European a alocat 11,8 milioane de euro din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru refacerea infrastructurii în județele afectate de inundații.

Din acești bani, și în întâmpinarea evaluărilor efectuate de către specialiști, consider că se cuvine a se aloca Botoșaniului circa 3 milioane de euro din sumele primite de la Comunitatea Europeană pentru îndepărtarea efectelor inundațiilor din vara anului 2008 din țara noastră.

Parlamentul European a aprobat, săptămâna trecută, suma solicitată pentru cele cinci județe grav afectate de inundațiile din iulie 2008, respectiv Botoșani, Suceava, Maramureș, Iași și Neamț.

În cel mai scurt timp, urmează să fie încheiat memorandumul de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană pentru ca banii pentru refacerea infrastructurii distruse de inundațiile de vara trecută să ajungă în țară.

Desigur că nu putem să nu sprijinim cu toată convingerea ideea că este firesc ca județul Botoșani să beneficieze de circa un sfert din banii europeni, și fac această afirmație din două motive.

Mai întâi, sunt specialist în hidroconstrucții și știu foarte bine ce forță incredibilă poate declanșa natura furioasă și ce pagube imense pricinuiește acest tip de fenomene precum inundațiile, care iau avutul si uneori viețile oamenilor.

Știu că trebuie întărite digurile de apărare și consolidate lucrările de amenajare ale cursurilor de apă.

În al doilea rând, cunosc foarte bine că, pentru refacerea obiectivelor distruse de inundațiile din iulie 2008, Guvernul a alocat anul trecut circa 7,2 milioane de lei pentru județul Botoșani, însă autoritățile locale consideră că este nevoie de o sumă de trei ori mai mare și pot să susțin cu argumente afirmațiile lor și ale specialiștilor noștri.

Iată de ce îmi afirm sprijinul, ca specialist și ca parlamentar de Botoșani, ca sumele necesare să ajungă la botoșăneni și să vină în a alina suferințele oamenilor și în a le face viața mai ușoară în locurile lor natale.

  Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Traian Băsescu își suflă în pânzele prezidențialelor;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică intitulată"Traian Băsescu își suflă în pânzele prezidențialelor".

Discursul susținut în plenul Parlamentului de către președintele Traian Băsescu demonstrează încă o dată că acesta nu și-a abandonat niciodată rolul său de conducător al Partidului Democrat Liberal, ba mai mult, și-a mai adăugat o funcție în portofoliul său, cea de prim-ministru.

Temele abordate de Traian Băsescu denotă clar lansarea propriei campanii electorale pentru alegerile prezidențiale, dar și o încercare fățișă de a-și căuta un alibi pentru eventualele nemulțumiri ale populației.

Obișnuit cu lungile sale expediții pe mare, președintele Băsescu simte că pământul și electoratul îi fug de sub picioare, iar cei "322" pe care îi blama în urmă cu mai puțin de un an ar trebui să se constituie, de fapt, într-o "centură de siguranță" pentru acest acord cu Fondul Monetar Internațional.

Probabil că președintele traduce FMI cu Fără Mine este Imposibil de supraviețuit în aceasta perioadă de criză.

Ceea ce poate nu știa domnul președinte este că Parlamentul doar ratifică, într-o ultimă etapă, acordul cu FMI, atribuțiile unor astfel de negocieri revenind Cabinetului Boc.

Și totuși, dacă de la Palatul Cotroceni se dă semnalul politicilor macroeconomice, atunci ce folos să mai avem și un premier cu o cohortă de consilieri? Dacă tot și-a însușit și prima funcție în Executiv, Traian Băsescu ar fi trebuit să ofere și niște soluții pertinente, nu doar să recapituleze o serie de probleme cunoscute și de către populație, și de către clasa politică, patronate sau sindicate.

E ușor să vorbești frumos, dar fără să oferi răspunsuri la îngrijorările mediului de afaceri sau ale cetățeanului simplu, căruia nu-i pomenești nimic despre taxe mărite, taxă pe valoare adăugată majorată sau reducerea cheltuielilor publice prin limitarea cheltuielilor salariale sau pentru pensii.

Președintele nu a pomenit niciunul dintre dezavantajele unui astfel de acord, tocmai pentru că dorește ca oalele sparte să nu se spargă în ograda Cotroceniului, ci tot la Parlament.

În contextul economic actual, un prim pas ar fi trebuit să-l reprezinte elaborarea de către Guvernul României a unui plan anticriză și doar apoi, în funcție de soluțiile propuse, solicitarea unui sprijin financiar din surse externe.

Românii trebuie să știe către ce domenii se vor îndrepta acești bani și cum vor resimți acest împrumut, pentru că, până la urmă, ei sunt cei asupra cărora se vor răsfrânge constrângerile unui astfel de acord.

"Ultimul lucru pe care îl va face România va fi să se împrumute la FMI.

Economia României nu mai poate fi așezată în matricea Fondului.

Am convingerea că avem alte soluții decât FMI.", declara Traian Băsescu la mijlocul lunii ianuarie.

Între timp, președintele s-a răzgândit, pentru a nu știu câta oară, și să sperăm că afirmațiile sale de la acea vreme nu i-au deranjat prea tare pe oficialii de la Washington, astfel încât să impună condiții prea dure pentru România.

  Dan Ilie Morega - Sprijinirea agenților economici exportatori și nu numai, care înregistrează datorii curente, restante și dobânzi penalizatoare la bugetul consolidat al statului;

Domnul Dan Ilie Morega:

"Sprijinirea agenților economici exportatori și nu numai, care înregistrează datorii curente, restante și dobânzi penalizatoare la bugetul consolidat al statului"

În prezent, în Codul de procedură fiscală este prevăzută obligația agenților economici de a achita impozitele către stat în ordinea vechimii, începând cu cele mai vechi, indiferent dacă sunt datorii efective sau dobânzi (majorări).

O societate comercială cu export de peste 60%, care din diverse motive - de exemplu diferențe nefavorabile de schimb valutar - a întâmpinat dificultăți în a achita obligațiile bugetare curente câteva luni, intră într-un mecanism de achitare a obligațiilor bugetare aproape fără ieșire.

Acest fapt este determinat de prevederea din Codul de procedură fiscală de a achita cele mai vechi datorii - debite și dobânzi - în dauna datoriilor curente, ceea ce conduce ca datoriile curente să devină datorii vechi, purtătoare de dobânzi penalizatoare, societatea comercială mergând cu pași siguri spre faliment.

Solicităm revenirea la vechea prevedere legală de a achita în ordine datoriile curente, datoriile restante și numai după aceea dobânzile aferente.

De asemenea, consider că este o anomalie a achita dobânzi de 0,10% pe zi de întârziere în actualele condiții de criză economică, ceea ce face ca multe din societățile comerciale mijlocii și chiar mari să intre în procedura de faliment.

Pentru edificare, vă redau următorul exemplu: S.C.ROSTRAMO (fostul Combinat de prelucrare a lemnului și mobilă), având 650 angajați și fiind printre cei mai mari exportatori ai județului Gorj, a achitat în cursul anului 2008 la bugetul statului suma totală de 5.436.550 lei, din care 789.161 lei dobânzi (14,51%), iar în prezent încă mai înregistrează restanțe la datorii.

În aceleași situații se află mai multe societăți comerciale din Gorj și din țară, care încet, dar sigur, fără sprijinul Guvernului, merg spre faliment.

Cu atât mai elocvent fiind scăderea producției cu 34% pe primele două luni ale anului 2009, iar exporturile pe ianuarie au scăzut dramatic față de 2008.

Deoarece au avut o întârziere mai mare de 30 de zile la plata obligațiilor bugetare, întreaga sumă de 5.436.550 lei a fost dirijată pentru achitarea sumelor restante.

În actualele condiții de criză economică mondială, când nici băncile nu mai finanțează activitatea economică și cu prevederile actuale de plată a impozitelor, este practic imposibil pentru orice societate comercială de a ieși din impas.

Solicit sprijinul Guvernului și a Ministerului Finanțelor la soluționarea problemei expuse.

  Samoil Vîlcu - declarație politică: Criza de personal, problemă majoră a sistemului sanitar românesc;

Domnul Samoil Vîlcu:

"Criza de personal, problemă majoră a sistemului sanitar românesc" Gradul mare de nemulțumire și neîncredere a populației în sistemul de sănătate s-a accentuat în ultima perioadă.

Viziunea actualei guvernări este de a menține o stare cât mai bună de sănătate a populației, concretizată în creșterea speranței de viață, de a asigura accesul la serviciile de sănătate, fără discriminări legate de mediul de rezidență și statut social.

În calitate de deputat, totodată membru al Comisiei pentru sănătate, consider că trebuie să acordăm o atenție sporită asistenței medicale din România, iar pentru asta avem nevoie de o strategie eficientă de sprijinire a medicilor rezidenți.

În ultimii ani, tot mai puțini tineri au fost interesați de o carieră de medic, iar conform statisticilor, la admiterea în facultățile de medicină s-a ajuns la o concurență de sub 2 candidați pe loc, ceea ce înseamnă că sistemul sanitar are probleme serioase.

În același timp, numărul medicilor rezidenți care aleg să profeseze în afara țării este tot mai mare de la an la an.

Având în vedere aceste aspecte, esențiale pentru viitorul asistenței medicale din România, consider că lipsa motivării medicilor rezidenți este unul din principalele puncte nevralgice ale actualului sistem sanitar, iar pentru asta trebuie să găsim soluții.

Înțeleg nemulțumirea medicilor rezidenți, supărați că s-au vehiculat salarii pe care unii dintre ei nu le obțin, dar nu avem nevoie de certuri interminabile, ci de politici și strategii eficiente în domeniul sanitar.

Problemele de personal medical sunt grave, de aceea politica de personal din sănătate trebuie foarte bine gândită.

Vorbim de dotări performante, dar toată aparatura modernă trebuie operată cu personal calificat, stimați colegi! Degeaba dotăm unitățile sanitare mai mici cu aparatura performantă dacă n-are cine s-o folosească.

La fel de gravă este problema și dacă avem medici specialiști doar într-un domeniu, dar în altul lipsesc.

De exemplu, avem chirurgi generaliști, dar nu există suficienți anesteziști, astfel încât să-și poată efectua operațiile.

Nu putem neglija faptul că avem nevoie în momentul de față, la fel de mult, de o reformă a sănătății, cum avem nevoie de o reformă a sistemului educațional sau a celui de justiție.

Actul medical trebuie să devină unul de calitate superioară, accesul la asistența medicală trebuie garantat, trebuie să dispară crizele de medicamente și materiale sanitare, dar, mai presus de toate, trebuie să dispară cea mai mare temere a românilor: aceea de a fi bolnavi și a ajunge să aibă nevoie de îngrijiri medicale.

Toate acestea nu le putem obține decât printr-o reformă reală a sistemului sanitar.

Nu putem ignora faptul că avem probleme serioase în domeniul medicinei preventive, nu avem un sistem de îngrijire la domiciliu și recuperare, iar sistemul ambulatoriu este subfinanțat.

La toate aceste probleme trebuie găsite soluții, chiar dacă acestea uneori îi mulțumesc pe unii, și îi supără pe alții.

Iată de ce folosesc prilejul acestei declarații politice pentru a trage un semnal de alarmă că prioritatea noastră este reforma sănătății, chiar dacă perioada prin care țara trece este una dificilă.

Așadar, atâta vreme cât voi fi deputat, voi încerca prin mijloace democratice să mă zbat pentru reforma sistemului sanitar românesc.

  Eugen Bejinariu - declarație politică: Apartenența politică și repartizarea de sume din buget în județul Suceava;

Domnul Eugen Bejinariu:

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul "Apartenența politică și repartizarea de sume din buget în județul Suceava".

Parcurgând repartizarea sumelor prin votul Consiliului județean către comune, orașe și municipii în anul 2009 și purtând discuții cu cetățenii și autoritățile locale din Colegiul nr.8 Suceava am ajuns la concluzia, foarte gravă la această dată, că diferențele între sumele alocate comunităților locale sunt determinate de apartenența politică a primarilor.

Există pe Anexa nr.2 "Repartizarea pe unitățile administrativ-teritoriale din județul Suceava a sumelor defalcate din t.v.a. pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2009" o repetare a sumelor mici care se asociază cu apartenența primarilor la PSD, întrucât alte criterii nu se repetă cu atâta consecvență precum apartenența politică.

Situație absolut asemănătoare este și în Anexa nr.1.

Cunoaștem, cum este firesc, elementele care pot servi drept criterii în această repartizare a sumelor, între care: numărul populației, numărul de gospodării și arealul unității administrativ-teritoriale, numărul de instituții locale ale statului, situația vieții economice a comunității locale etc.

Aceste criterii nu se regăsesc în cele două anexe.

Iată și exemple: Zvoriștea (PSD) - 58 155, Bălcăuți (PSD) - 79 963, Horodnic de Sus (PSD) - 43 616, Horodnic de Jos (PD-L) - 363 468, Frătăuții Noi (PD-L) - 218 081, Volovăț (PD-L) - 254 427.

Orice om de bună-credință, la o astfel de situație exprimată în cifre, nu poate avea decât o singură constatare: la Suceava între PD-L aflat la conducerea județului și PSD aflat tot la conducerea județului în Alianță nu s-a schimbat nimic în privința adversităților și dușmăniilor de până la constituirea "Parteneriatului pentru România".

Solicităm Ministerului Finanțelor Publice și, de ce nu, și domnului prim-ministru Emil Boc să intervină nemijlocit la Suceava pentru a așeza această repartizare a sumelor din buget pe temeiuri juridice, economice și morale, deoarece ne-o cer cu îndreptățire plătitorii de impozite și taxe, inclusiv părinții, rudele, consătenii și cunoscuții mei din Zamostea.

  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată O marcă de suflet;

Domnul Vasile Mocanu:

"O marcă de suflet" Antibiotice S.A. este una din mărcile de suflet ale Iașiului. De altfel, pe blazonul acestei firme scrie "Știință și suflet".

Deoarece este nevoie de știință ca să produci medicamente de calitate; și este nevoie de suflet ca să faci bine oamenilor.

Date fiind prestigiul și anvergura acestei întreprinderi, am fost unul dintre aceia care s-au opus intenției fostului Guvern liberal de a o vinde.

Cu atât mai mult cu cât metoda aleasă în 2006 de către AVAS - licitație prin strigare - contestată și de sindicaliști, putea conduce la sistarea producției și la pierderea a numeroase locuri de muncă.

Dimpotrivă, trecerea companiei producătoare de medicamente Antibiotice S.A. în subordinea Ministerului Sănătății mi se pare a fi o idee bună.

Sunt convins că în acest mod pot fi atenuate multe dintre efectele negative ale crizei economice din sănătate.

Constituirea unei megasocietăți producătoare de medicamente, ce va include, pe lângă Antibiotice S.A. atât SANEVIT Arad, producător de seringi de unică folosință, cât și departamentele de vaccinuri din cadrul Institutului Cantacuzino de la București și Iași precum și depozitul de medicamente UNIFARM este cea mai bună soluție în momentul de față.

Faptul că acest concern farmaceutic va fi coordonat de către un bun profesionist, ieșeanul Ioan Nani, este încă un motiv să cred în reușita acestui demers.

Dacă, în plus, așa cum este și normal, Antibiotice S.A. va deveni unitate strategică pentru România, iar portofoliul de acțiuni deținut de AVAS va fi transferat la Ministerul Sănătății, atunci proiectul se va transforma cu adevărat într-unul de mare impact asupra populației.

Sănătatea românilor trebuie să fie una dintre prioritățile noului Guvern.

Vă mulțumesc.

  Cristian Mihai Adomniței - declarație politică: Ne îndatorăm sau nu?;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Ne îndatorăm sau nu?"

Fără îndoială, cel mai intens dezbătut subiect al momentului este legat de împrumutul FMI și polemica din jurul acestuia, dacă este bine să acceptăm un împrumut sau nu.

Cert este că economia României intră ușor în recesiune, iar Guvernul nu este capabil să prezinte un plan coerent de măsuri economice anticriză.

Se pare că cele mai la îndemână soluții sunt de a mări taxele și impozitele, de a crește numărul amenzilor pentru ca astfel bugetele locale și bugetul central să se mărească.

Mai nou, soluția salvatoare, în opinia guvernanților, este reprezentată de accesarea de împrumuturi externe, care ar îndatora România pe o perioadă lungă de timp și ar impune câteva condiții drastice pentru români.

Uniunea Europeană a avertizat România că va trebui să facă reduceri de cheltuieli pentru a obține ajutorul necesar pentru ieșirea din criză, măsuri dificil de luat pentru cei aflați la guvernare din cauza faptului că acestea trebuie aplicate înaintea alegerilor prezidențiale și europene de anul acesta.

Orice ajutor străin acordat României pentru evitarea crizei financiare va presupune măsuri drastice de austeritate pentru țara noastră și va duce la o susținere limitată a leului pe termen lung.

Înainte de a se grăbi în a contracta împrumutul de la FMI, guvernanții ar trebui să conceapă o serie de măsuri constructive de combatere a efectelor crizei, să găsească stimulente pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă, pentru scăderea contribuțiilor de asigurări sociale, astfel încât să nu mai reprezinte o povară pentru angajatori și să nu mai fie obligați să concedieze din angajați.

De asemenea, trebuie avute în vedere măsuri pentru accelerarea investițiilor în infrastructură, pentru accelerarea accesării fondurilor europene, stimularea investițiilor private sau pentru sprijinirea sectorului bancar.

Fără îndoială, măsuri de combatere a crizei sunt așteptate în toate aceste domenii, dar Guvernul Boc pare incapabil să ofere soluții concrete, iar un acord cu FMI reprezintă un act de incompetență a Guvernului României pentru că nu se va face nimic pentru ajutorarea populației, ba chiar mai mult, populația va suporta din ce în ce mai dur criza economică.

  Mihai Doru Oprișcan - declarație politică cu titlul Crize de weekend;

Domnul Mihai Doru Oprișcan:

"Crize de weekend".

Propun să desființăm weekendul în Parlament.

Nu de alta, dar se pare că sfârșitul de săptămână nu le priește deloc liderilor PSD.

Din teritoriu, social-democrații mârâie, aproape din reflex pavlovian deja, împotriva partenerilor de guvernare.

Nu mai departe de săptămâna trecută, Mircea Geoană a dat cu criza de pământ și a declarat apoteotic că "în acest moment nu există un pachet anticriză coerent, avem un buget de criză, dar nu anticriză, de criză în sensul că sunt resurse mai puține".

Ați înțeles, nu? E criză, anticriză și tot felul de crize.

Nu doar colegul de coaliție Geoană a oferit televiziunilor pâine neagră de mâncat sâmbătă după-amiază.

Adrian Năstase și-a întins și el la uscat în fața națiunii rufele, pe care nici nu mai știe bine cu cine sau de ce le-a spălat.

"A trecut perioada în care PSD domina scena politică.

PSD riscă să fie subordonat de PD-L, iar dacă nu ne trezim rapid, PSD va fi aruncat din trenul guvernării", a spus Năstase îngrijorat.

Imediat ne-a arătat și marele morcov care îl chinuie de ceva vreme.

"Participarea la guvernare trebuie făcută în mod inteligent, pentru a nu fi transformați în țapul ispășitor al lui Băsescu".

Așa a zis Năstase în fața camerelor de filmat.

Așadar, neliniștea, marea neliniște care le dă tremurici social-democraților are un nume: Traian Băsescu.

Dragi colegi împreună cu care formăm coaliția de largă susținere, doriți să desființăm weekendurile? E o propunere onestă.

Sau vreți să o țineți tot așa până când Traian Băsescu va câștiga alegerile prezidențiale? Avem foarte multe lucruri serioase de făcut în această perioadă.

Dacă dumneavoastră veți continua să folosiți weekendurile doar pentru a ataca PD-L, atunci anul acesta va fi unul aproape pierdut pentru România.

Noi vă putem înțelege obsesia și coșmarul.

Știm că toate acestea poartă un nume: Traian Băsescu.

Nu suntem deloc convinși, însă, că și electoratul va fi la fel de înțelegător.

  Filip Georgescu - comentariu legat de determinările viitoare ale deciziei Parlamentului de ridicare a imunității parlamentare a fostului premier Adrian Năstase;

Domnul Filip Georgescu:

La începutul acestei luni, Camera Deputaților a ridicat prin vot majoritar imunitatea parlamentară a fostului premier Adrian Năstase, demers în urma căruia deputatul social-democrat va fi trimis în fața justiției.

Prin această decizie, a fost respinsă hotărârea Comisiei juridice a Camerei Deputaților, considerată cea mai înaltă instanță din România, care dăduse un aviz negativ cererii DNA pentru ridicarea imunității domnului Adrian Năstase.

Cu siguranță că votul deputaților ar fi avut un cu totul alt rezultat dacă nu ar fi intervenit presiunile politice, exercitate timp de patru ani, de pe diverse paliere ale puterii care, în cele din urmă, l-au determinat pe însuși cel vizat să ceară să i se ridice imunitatea, pentru a putea să elucideze în instanță acuzațiile de corupție care i se aduc.

Referindu-se la votul din Camera Deputaților, Mircea Geoană, președintele Senatului, declara că "în ultimii patru ani subiectul Adrian Năstase a reprezentat și continuă să reprezinte un subiect cu tentă de vendetă politică", subliniind că nu este normal ca într-un dosar care se dorește rezolvat rapid de instanță să fie invocați 972 de martori, ceea ce în mod sigur va duce la prelungirea, pentru mult timp, poate ani de zile, a procesului, astfel că se pune întrebarea dacă dosarul lui Năstase reprezintă dorința de a lupta "cu corupția la nivel înalt sau este doar un clișeu cu privire la o persoană sau la un partid".

Declarația liderului PSD cred că a dat răspunsul cuvenit zaverei politice interminabile care se întreține în jurul acestei probleme.

Ea pune în evidență lupta disperată pentru putere care se desfășoară pe scena vieții noastre politice.

În același timp, cazul Adrian Năstase relevă cât se poate de clar problemele nevralgice ale sistemului nostru judiciar, pe care președintele Senatului îl caracteriza drept "un sistem neperformant, încet, oferind servicii publice de proastă calitate omului obișnuit" și care, am adăuga noi, acționează la comandă politică.

În ultimii patru ani, DNA n-a finalizat niciun proces de mare corupție.

Cu toate acestea, președintele acestei instanțe, domnul Daniel Morar, a fost menținut în funcție pentru un nou mandat.

Vâlva care se face în jurul actului de corupție, în care Adrian Năstase este acuzat că ar fi strâns fonduri, în mod mascat, pentru campania prezidențială din 2004, precum și în dosarele "Zambaccian 2" și "Mătușa Tamara", nu-i decât o supă reîncălzită, cu câteva luni înaintea noilor alegeri prezidențiale.

În legătură cu strângerea mascată de fonduri pentru campania prezidențială de acum cinci ani, am vrea să-i întrebăm pe reclamanții de azi de ce n-au semnalat justiția la timpul potrivit? Probabil că, văzându-se cu sacii în căruță atunci, în tumultul euforiei, Adrian Năstase nu mai reprezenta niciun impediment.

Sau poate că muniția trebuia păstrată pentru anul electoral 2009.

Pe de altă parte, cei care vor să facă din Adrian Năstase prototipul corupției politice, n-aud și nu văd că un lider democrat liberal și-a angajat, în campania alegerilor locale de vara anului trecut, un interlop notoriu, pe care mai apoi l-a răsplătit cu funcție guvernamentală.

Cât despre dosarul "Zambaccian 2", cazul este de-a dreptul vizibil.

Milioane de oameni din țara noastră și-au instalat termopane, iar un prim-ministru nu-și permitea așa ceva.

Orice om cu judecată cât de cât sănătoasă se poate întreba: cât de reprezentativ este pentru marea corupție din țara noastră procesul care i se instrumentează fostului premier Adrian Năstase, în comparație cu Dosarul Flota, în urma căruia România a pierdut sute de milioane de dolari, dosar îngropat definitiv de șeful DNA, cu concursul câtorva contabili binevoitori? Cât de grave sunt dosarele lui Adrian Năstase în comparație cu afacerea Roșia Montană ori cu scandaloasele matrapazlâcuri de la Hidroelectrica? Este limpede că, prin declanșarea urmăririi penale asupra lui Adrian Năstase, DNA și cei care stau în spatele acestei instanțe nu au în vedere altceva decât să-l împiedice pe deputatul social-democrat de a candida în alegerile prezidențiale din toamnă.

Cei care s-au angajat într-o asemenea luptă politică meschină ar putea să se trezească la sfârșit în fața unei mari deziluzii.

Nu este deloc exclus ca asemenea gesturi de sorginte antidemocratică să determine electoratul la o profundă schimbare de atitudine.

Până la pronunțarea sentinței, care ar putea să se întindă pe durata a două legislaturi, Adrian Năstase se bucură de prezumția de nevinovăție și poate candida fără nicio restricție la alegerile prezidențiale din toamnă, ba mai mult, cu speranța că poate să le și câștige.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Daniel Vasile Oajdea - comentariu legat de viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova;

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Peste două săptămâni, mai exact pe 5 aprilie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare.

Frații noștri de peste Prut vor desemna atunci cei 101 deputați care vor fi trimiși în Parlament.

După cum bine știți, actuala majoritate parlamentară din Republica Moldova este deținută de Partidul Comuniștilor.

Cei mai mulți dintre noi știu că, la nivel declarativ, partidele cu orientări comuniste fac mare caz invocând așa-numita "democrație populară", care, spre deosebire de democrațiile simulacru din capitalism (de ei denumite astfel), ar avea ca principal efect dispariția inegalităților sociale.

Fie că vorbim de "democrație populară", fie că vorbim despre democrația din capitalism, ambele se bazează pe un element fundamental: votul liber.

De aceea, recomand și solicit Ministerului de Externe să facă toate demersurile necesare pe lângă autoritățile din Republica Moldova, ca în principalele centre universitare ale țării să poată fi organizate secții de votare.

Mă refer în special la orașe precum Iași, Suceava, Bacău, Brașov și București, Timișoara.

Cheltuiala statului român nu va fi mare dar astfel vom veni în sprijinul studenților moldoveni care, din diferite motive, nu pot ajunge în țara lor pentru a vota.

În încheiere, doresc să vă amintesc că la alegerile din România care au avut loc după Revoluție, mereu ne-am plâns că cetățenilor români plecați peste hotare nu li s-au pus la dispoziție suficiente secții pentru a vota.

Dacă vrem să corectăm lucrurile care nouă nu ne-au convenit, atunci să facem ceva pentru frații noștri de peste Prut.

Am convingerea că nu putem vorbi de democrație atâta timp cât avem de-a face cu o restrângere, fie ea și mascată, a dreptului de vot.

Înființarea de către Republica Moldova doar a unei secții de votare pe teritoriul României este insuficientă și nu asigură posibilitatea reală ca cetățenii moldoveni de pe teritoriul nostru să își manifeste opțiunile politice.

  Mihăiță Calimente - declarație politică: Eliminarea orelor de educație fizică;

Domnul Mihăiță Calimente:

"Eliminarea orelor de educație fizică"

În anul 2001, Guvernul Năstase, din care făcea parte și doamna Ecaterina Andronescu, aflată la conducerea Ministerului Educației și Cercetării, a lansat un ambițios proiect care viza dezvoltarea sistemului de educație fizică și sport prin construirea a 400 de săli de sport în toată țara.

În a doua jumătate a anului 2004, aproape de alegerile parlamentare și prezidențiale, proiectul celor 400 de săli de sport a fost declarat îndeplinit și asumat ca o realizare a guvernării Năstase.

Prin actuala decizie, suficient de controversată, nu numai că se creează un haos general printre valorile promovate în sistemul educațional, dar, în cazul în care va pune în aplicare cele declarate, doamna ministru Andronescu neagă una din realizările unui guvern anterior din care a făcut parte și lasă fără obiect de activitate infrastructura școlară cu care partidul din care face parte s-a lăudat anterior.

Factual, în momentul elaborării proiectului ce includea dezvoltarea a 400 de săli de sport, România avea drept obiectiv aderarea la Uniunea Europeană și era necesară promovarea unor proiecte îndrăznețe și implicare maximală în domeniile educaționale, sportive și de sănătate.

Având în vedere parcursul dificil al aderării și al asimilării normelor europene, ar fi important să ne menținem la nivelul Uniunii Europene și din această perspectivă, a importanței orelor de educație fizică în școli.

Este binecunoscut faptul că statele din cadrul Uniunii Europene pun foarte mare accent pe importanța educației fizice, printr-un număr minim obligatoriu săptămânal de 2 ore de educație fizică (cazul Belgiei, Italiei, Olandei), ajungându-se chiar și la 5 ore în anumite situații (cazul Germaniei, Danemarcei, Spaniei).

Poziția Uniunii Europene asupra acestui subiect este clar exprimată prin rezoluția Parlamentului European din 13 noiembrie 2007 privind rolul sportului în educație.

Această rezoluție prevedea ca toate statele europene "să confere educației fizice un caracter obligatoriu în școli și licee și să accepte acele principii conform cărora, în orar, ar trebui să se prevadă cel puțin trei ore de educație fizică pe săptămână, în vreme ce școlile ar trebui să fie încurajate să depășească acest prag, în funcție de posibilități".

De altfel, Programul Guvernului Boc menționează drept obiectiv al guvernării "Asigurarea educației complementare" (educație pentru sănătate și alimentație sănătoasă, cultură, cultură civică, antreprenorială și tehnologică, prin sport etc.) - capitolul 5, Educație.

Mai mult decât atât, la capitolul 10 - Tineret și Sport, punctul 5, Guvernul Boc își propune ca obiectiv "Creșterea rolului educației fizice și a sportului în școli".

Însă, declarațiile și deciziile doamnei ministru au făcut în schimb uitate aceste promisiuni electorale, iar creșterea rolului educației fizice în școli a devenit un obiectiv eșuat de la bun început, prin măsurile anunțate.

Deciziile doamnei ministru sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât nu a existat o dezbatere pe această temă între ministerul pe care îl conduce și Ministerul Tineretului și Sportului, reînființat de actuala guvernare tocmai pentru a sublinia importanța pe care o acordă celor două elemente: tinerii și sportul.

De altfel, printre deciziile anterioare luate de doamna ministru în materie de sport se regăsesc, din păcate, și alte acte dezastruoase.

În timpul mandatului precedent de ministru, în anul 2003, doamna Andronescu desființa cluburile sportive școlare independente.

Aveam totuși speranța că doamna Ecaterina Andronescu să fi învățat diferența dintre educația fizică și sportul de performanță, până la acest al doilea mandat de ministru.

Îi reamintim doamnei Andronescu că educația prin sport este singura metodă viabilă, pentru tinerii de pretutindeni, de menținere a echilibrului vital.

Doamna ministru Andronescu, având și experiență de cadru didactic universitar, ar trebui să conștientizeze că activitățile mentale trebuie suplimentate cu un sistem riguros de întreținere și menținere a sănătății, fapt exprimat încă din antichitate prin expresia Mens sana in corpore sano.

În aceeași ordine de idei, îi reamintim doamnei ministru că România se află pe locul trei la capitolul obezitate infantilă, 54% din preșcolarii români consumând zilnic alimente cu un număr prea mare de calorii.

Numărul copiilor cu probleme de greutate crește în fiecare an cu 500.000.

Aceste probleme au ca principală cauză modul de viață nesănătos și alimentația nepotrivită.

Pentru îndreptarea acestor situații, mediul școlar ar trebui să acționeze ca un factor reparator, educația prin sport fiind un astfel de mecanism.

Din păcate, doamna ministru le-a oferit acestor copii cu probleme de greutate "șansa" de a face o singură oră de sport pe săptămână într-o perioadă a vieții în care efortul fizic are un rol esențial pentru dezvoltarea organismului.

  Florin Iordache - declarație politică: Adoptarea codurilor - un proces necesar, dar nu și suficient;

Domnul Florin Iordache:

Declarație politică: "Adoptarea codurilor - un proces necesar, dar nu și suficient".

Se află în dezbaterea Parlamentului cele 4 coduri (penal și procedură penală, civil și procedură civilă) pentru a fi adoptate în procedură de urgență.

Suntem în această situație, deoarece societatea a evoluat și vechile reglementări nu mai rezolvă situațiile noi apărute, dar și pentru a răspunde observațiilor făcute de Comisia Europeană în Raportul din luna ianuarie 2009.

Sunt în aceste proiecte legislative multe elemente noi și bine-venite, care reglementează situațiile apărute, dar și elemente criticate pe bună dreptate de societatea civilă și asociațiile profesionale.

Numai printr-o dezbatere serioasă și profesionistă între toți cei implicați, aceste acte normative vor putea cu adevărat să răspundă necesităților actuale, dar și viitoare ale societății românești.

Adoptarea lor este un act necesar, dar nu și suficient.

După adoptarea și promulgarea lor, în perioada imediat următoare, un rol deosebit de important îl au cei care trebuie să le și aplice, căci numai cu o corectă și unitară aplicare cetățenii își vor recăpăta încrederea în justiție, care, pe bună dreptate, în acest moment are o încredere foarte mică din partea oamenilor.

Iar pentru ca acest lucru să se petreacă, responsabilitatea într-o măsură foarte mare este a Parlamentului.

De aceea, printr-o muncă susținută a tuturor celor implicați, în perioada următoare, România poate avea 4 coduri "europene" și moderne.

  Culiță Tărâță - prezentarea unor date legate de recentul studiu asupra situației financiare a românilor;

Domnul Culiță Tărâță:

Până la începutul acestui an, criza economică globală era pentru noi o amenințare de la distanță, deloc alarmantă.

Înseși autoritățile se arătau surprinzător de liniștite, socotind, probabil, că România nu se va intersecta cu această nouă depresie capitalistă.

Astăzi, criza a făcut un pas mare peste pragul caselor noastre, insinuându-se intolerant în viața cotidiană a oamenilor.

O resimțim în coșul zilnic, din ce în ce mai gol, ca urmare a înghețării salariilor și pensiilor, a creșterii permanente a prețurilor la alimente, medicamente și servicii.

Ne împovărează, prin sporirea, de la o săptămână la alta, a numărului celor care își pierd locurile de muncă, detașamentul șomerilor înregistrați la această oră se apropie de o jumătate de milion, nivel prevăzut pentru sfârșitul acestui an.

Crește, de asemenea, rata inflației.

Scad, în schimb, cheltuielile pentru consum, iar la vânzările în domeniul imobiliar, unele apartamente și terenuri mult supraevaluate anul trecut, au ajuns acum la prețuri de chilipir.

Tot mai mulți români o duc greu, din punct de vedere al nivelului de trai, o mare parte a salariului lor fiind cheltuită pentru mâncare, băuturi și țigări, pentru întreținere și celelalte servicii, iar restul, dacă mai poate fi vorba de așa ceva, pentru sănătate și educație.

Potrivit unui studiu recent întocmit de o prestigioasă companie de cercetări, în luna ianuarie a acestui an, 44% din populația țării noastre declara că situația financiară a familiilor lor este din ce în ce mai proastă, în timp ce în luna octombrie a anului trecut doar 30% dintre cei chestionați susțineau că resimt o scădere a nivelului de trai.

Din același studiu, rezultă că în România circa 22% dintre persoane trebuie să consume din economii sau să împrumute bani pentru a se descurca.

Românii sunt mai afectați decât polonezii, din rândul cărora doar 24% spun că nivelul lor de trai s-a înrăutățit, și decât cehii, unde acest procent este de 30%.

România rămâne, de asemenea, una dintre țările cu un nivel redus al satisfacției de viață, aceasta atingând la începutul anului 2009 doar 47%, în timp ce Italia era de 63%, în Polonia de 76%, în Franța de 80%, în Cehia și Spania 80%, iar în Germania de 85%.

Din păcate, aceste date statistice oglindesc starea de fapt, așa cum se prezintă ea acum în România, când criza n-a intrat decât cu un picior în casele noastre, vârful crizei fiind așteptat în lunile mai - iunie.

Ca atare, specialiștii apreciază că sărăcia absolută ar putea să crească în acest an cu 1 - 2% față de nivelul atins în 2008.

Deocamdată, cheltuielile pe cap de locuitor în țara noastră, destinate protecției sociale pentru acest an sunt reduse, ridicându-se la 11,4% din p.i.b.

Să sperăm că, prin măsurile anticriză pe care Guvernul le va pune în practică, prin consolidarea legăturilor dintre asistența socială, educație și muncă, și printr-o ofertă mai consistentă de sprijinire a persoanelor defavorizate, în special a celor din mediul rural, vom ieși la liman.

Îmi exprim speranța că România va trece fără situații de maximă dificultate peste actuala criză economică atât de nefastă, așa cum în decursul existenței sale a învins nenumărate și grele vicisitudini care s-au așternut în fața sa.

  Raul-Victor Surdu-Soreanu - despre Chestiunea țărănească;

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

"Chestiunea țărănească" Vă rog să-mi permiteți să dau o înaltă apreciere organizării de către Fundația Dan Voiculescu și Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" a dezbaterii "Impactul crizei economice asupra agriculturii României".

Așa cum am subliniat și în alocuțiunea rostită în Aula Magma a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și de altfel și la dezbaterile din plenul Camerei Deputaților cu prilejul lansării de către primul-ministru, domnul Emil Boc, a bugetului de stat pe anul 2009, agricultura rămâne un domeniu pe cât de important pe atât de controversat în preocupările autorităților statului.

Astfel, deși toate declarațiile sunt în favoarea susținerii tezei că agricultura poate avea un impact pozitiv asupra ieșirii din criza financiară și economică, aspect subliniat și de academicianul Alecu Bogdan, totuși și astăzi, 17 martie a.c., agricultorii se confruntă cu următoarele: - nu s-au încasat subvențiile cuvenite anului 2008; - nu s-au încasat despăgubirile pentru calamitățile naturale pentru anul 2008; - nu s-a decontat contravaloarea acțiunilor sanitar-veterinare.

Pentru anul 2009, deși se susține că valoarea subvențiilor va fi în jur de 15 milioane lei/ha, până astăzi nu există nicio formă administrativă cu putere de a fi respectată din care să rezulte accesul clar al agricultorilor la diferite forme de subvenție: - nu s-a capitalizat banca CEC și nu s-au emis normele în baza cărora să se facă creditarea agriculturii; - nu s-au emis actele normative prin care să se facă prelungirea Legii nr.150/2003 cu aplicativitate în 2009; - nu a apărut actul normativ prin care să se stabilească modalitatea de acordare a reducerii accizelor la motorină; - nu s-au stabilit modalitățile prin care se acordă unele facilități referitoare la cumpărarea de îngrășăminte chimice.

Suntem informați de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale că toate aceste acte normative sunt în curs de elaborare și că vor putea fi puse în aplicare în cel mai scurt timp.

Este important punctul de vedere al sindicatelor din agricultură și al reprezentațiilor organizațiilor profesionale care în cadrul întâlnirii de la Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" au susținut cu argumente că la această dată, deși mai sunt câteva zile și se trece la epoca a doua de semănat, agricultorii încă nu beneficiază din partea statului român de niciun fel de sprijin în această campanie de primăvară.

  Gheorghe Albu - declarație politică: România între Balcanii de Vest și Uniunea Europeană;

Domnul Gheorghe Albu:

"România între Balcanii de Vest și Uniunea Europeană"

De sute de ani, țările din Peninsula Balcanică au surprins printr-o istorie ce poartă amprenta unui amalgam de etnii, culturi, tradiții și religii, dar mai ales a unui sentiment naționalist cu atât mai puternic motivat de așezarea sa la confluența Marilor Puteri ale timpurilor.

Dacă luăm în considerare chiar și istoria ultimilor 20 ani, putem spune că Balcanii sunt și vor fi o veritabilă enigmă istorică dar cu un potențial deosebit pentru economia Europei, devenind astăzi câmpul de luptă economic la limita între U.E. și Rusia.

Dacă ar fi să delimităm geografic ce înseamnă, în momentul de față, regiunea Balcanilor de Vest, după integrarea României și Bulgariei în UE, atunci trebuie avute în vedere țările din fosta Iugoslavie, exceptând Slovenia, dar cu Serbia, Bosnia - Herțegovina, Croația, Muntenegru, Republica Macedonia, și nu în ultimul rând, Albania.

Kosovo este considerat a fi parte a acestei regiuni doar din punct de vedere geografic și mai puțin administrativ, datorită faptului că unele state ale lumii și chiar România nu au recunoscut independența chiar și după un an de la proclamare.

În acest context, Uniunea Europeană, deși se confruntă cu o criză instituțională, datorită eșecului de la Lisabona, se declară interesată de procesul de extindere în această zonă, pe când Rusia, speculând puternic conflictul Kosovo, investește masiv mai ales în zona Serbiei, Muntenegru și Bosnia- Herțegovina.

Ne întrebăm, firesc, care ar putea fi rolul României în această regiune, dar mai cu seamă, ce ne vor aduce nouă posibilele viitoare schimbări în zona balcanică? Primul aspect îl poate constitui faptul că, având în vedere intrarea în Uniune alături de Bulgaria, în ultimul val, am putea constitui un model de dezvoltare pentru unele țări ca Macedonia, Croația și mai nou Muntenegru, care și-au depus candidatura, dar și pentru Serbia, un partener al Românei în relațiile bilaterale de mai bine de 100 de ani.

Pe de altă parte, NATO ne-a recomandat în 2008 drept un pol de stabilitate pe zona balcanică în domeniul securității prin summitul organizat la București, unde Croația și Albania au fost invitate oficial să adere la această structură internațională.

Astfel, citându-l pe actualul ministru de externe, se reiterează ideea că "perspectiva integrării euro-atlantice joacă un rol hotărâtor pentru stabilitatea din Balcani" și România este parte importantă a acestui proces.

De asemenea, în urma ultimei ședințe a CSAT, președintele a concluzionat o poziție fermă cu care România se va prezenta la summitul NATO de anul acesta, în sensul că vom susține integrarea Macedoniei și vom trimite în continuare trupe militare pentru menținerea păcii în Kosovo.

Acest fapt demonstrează consolidarea poziției României, evident, cu un rol mai expresiv pe care îl poate și îl va juca în derularea proceselor de integrare euro- atlantică și crearea unui sistem de siguranță în interiorul Balcanilor.

Dar cum rămâne cu Uniunea Europeană? Ce rol ar putea juca România în contextul în care există la nivelul agendei pe 2009 al Uniunii un plan ce confirmă perspective pentru această regiune? Deși criza economică împovărează economiile europene, iar Rusia se arată deosebit de interesată pentru a-și menține o influență economică și energetică importantă mai ales în Serbia și chiar în Muntenegru, România poate juca un rol activ în procesul de stabilizare economică a regiunii.

Depinde doar de modul în care vom ști să ne consolidăm poziția în interiorul UE ca membru responsabil și eficient, fapt care poate genera beneficii pe termen lung pe domeniul politicilor economice externe în zonă.

  Constantin Chirilă - declarație politică: Educația - o floare cu prea mulți grădinari.

Domnul Constantin Chirilă:

"Educația - o floare cu prea mulți grădinari"

Subiectul educației este unul stringent, pentru că o țară care are oameni bine pregătiți profesional este o țară bogată.

Performanțele sistemului școlar nu acoperă necesarul de educație, iar poporul român se confruntă cu o problemă: fiecare guvern are mentalitățile lui.

Trebuie să stopăm o practică devenită o pecingine a sistemului educațional.

Trebuie să decidem că educația nu are nevoie de idei politice, însă are nevoie de adaptarea la realitățile sociale și economice.

Consider că principala problemă a educației este cea a incoerenței programelor școlare, există mari neconcordanțe la nivelul corelării programelor la trecerea de la un ciclu de învățământ la altul.

Sunt noțiuni care nu se studiază la nivel primar, iar la nivel gimnazial se consideră studiate (înmulțirea și împărțirea cu trei cifre, aducerea fracțiilor la același numitor etc.).

Generațiile de copii din România sunt bulversate, pentru că nu mai știu cum se fac admiterile la liceu, cum se susține bacalaureatul.

Acest guvern trebuie să fie primul care decide asupra direcției în care se va îndrepta educația în următorii ani, prin consultarea tuturor factorilor implicați.

Parafrazând o replică devenită celebră, putem spune așa: "Avem un sistem educațional admirabil, sublim am putea zice, dar lipsește cu desăvârșire".

S-au creat structuri care, în loc să lucreze împreună, își văd fiecare de treabă.

Ori descentralizăm totul, dar facem în așa fel încât structurile să lucreze integrat la nivel local, ori ne întoarcem la sistemul inițial.

Nu întâmplător există voci care spun că sistemul educațional din vremea comunismului era mai bun.

Doresc să se înțeleagă foarte clar că nu sunt adeptul centralismului, ci solicit doar ca mecanismele educaționale să funcționeze integrat.

Pentru că educația nu are nevoie doar de o programă școlară bună, ci și de mecanisme (politici și programe) bune.

Dacă ne bazăm doar pe dorința profesorilor de a face treabă bună, rezultatele vor fi cele pe care le vedem cu ochiul liber.

Oricine poate vedea că sistemul actual e construit din cârpeli.

Și atunci, încotro se îndreaptă sistemul, dacă fiecare guvernare aduce propriile sale modificări? Ce fel de descentralizare se face, câtă vreme spargem un sistem coerent într-o multitudine de organisme cu subordonări diferite, așa cum este exemplul psihologilor școlari, care sunt sub tutela consiliilor județene, dar activitatea lor se desfășoară în unitățile școlare?

Știu că printre noi se află mulți colegi profesori, așa că știu că veți fi de acord cu mine, când spun că educația trebuie să își facă ordine în propria ogradă, altfel iar va pica la examenul de maturitate pe care se străduiește de ani buni să îl treacă.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 28 martie 2020, 19:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro