Plen
Sittings of the Senate of April 6, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.45/16-04-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 06-04-2009 Printable version

Sittings of the Senate of April 6, 2009

12. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:

 

Domnul Mircea Dan Geoană:

  ................................................
Anca Daniela Boagiu

Intrăm în ultimul punct din ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

O invit pe doamna senator Anca Daniela Boagiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Ion Bazac, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării îl constituie asigurarea de echipamente medicale, asistență tehnică și pregătire a personalului unităților care acordă servicii mamei și nou-născutului.

Domnule ministru, Evaluarea Comisiei Europene privind progresele României în implementarea obiectivelor Strategiei Lisabona statuează clar deficitul cronic pe care sistemul sanitar românesc îl prezintă în ceea ce privește asigurarea unor servicii decente populației.

Mai mult, evaluarea Comisiei semnalează și legătura directă dintre starea sănătății populației și viabilitatea pe termen lung a sistemului finanțelor publice, având în vedere îmbătrânirea accentuată a populației și raportul deficitar dintre contribuabilii la bugetul public și cei finanțați de la bugetul de stat.

Având în vedere imperativul îmbunătățirii calității serviciilor în domeniul sănătății, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

Care sunt resursele și sursele finanțării de echipamente medicale, asistență tehnică și pregătire a personalului unităților care acordă servicii mamei și nou-născutului pentru acest an?

Care sunt unitățile care vor beneficia de acest program și pe ce criterii au fost alese?

Care este termenul de finalizare a caietului de sarcini și care sunt celelalte etape ale procesului de achiziție publică și de pregătire a personalului?

Solicit răspuns în scris.

Cea de-a doua întrebare este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu și este cauzată de situația sediului Centrului de pedagogie curativă și terapie socială "Corabia", situat în sectorul 2, București.

Mă adresez dumneavoastră pentru soluționarea unei situații care mi-a fost adusă la cunoștință de către cetățenii din sectorul 2.

În urma lucrărilor de reabilitare finanțate din fonduri ale Băncii Europene de Investiții, care se desfășoară la sediul din strada Corabia nr. 57, Centrul-pilot de pedagogie curativă și terapie socială "Corabia" a fost mutat provizoriu în cadrul Școlii nr. 30, sectorul 2, urmând a se întoarce la sediul inițial, conform ordinului de înființare emis de Ministerul Învățământului.

Problema care mi-a fost înaintată vine ca urmare a unei adrese transmise de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, prin care conducerea centrului a fost înștiințată că sediul se va muta la Școala profesională nr. 2, considerând că sediul inițial nu mai este unul corespunzător.

Având în vedere faptul că stabilitatea este o cerință de bază pentru copiii autiști, spațiul alocat încă de la început școlii este cel mai potrivit pentru desfășurarea activității școlare, cu atât mai mult cu cât aici au fost făcute și investiții de circa 100.000 de franci elvețieni pentru adaptarea spațiului la nevoile acestor copii.

Fac mențiunea că orice schimbare a mediului necesită un efort foarte mare, periclitând procesul de dezvoltare a acestor copii.

Conducerea centrului a făcut o serie de demersuri la Primăria sectorului 2 și la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, dar care, din păcate, nu au dus la soluționarea situației.

Având în vedere cele expuse mai sus și documentele atașate acestei întrebări, vă rog să-mi răspundeți:

Care au fost motivele pentru care sediul centrului a fost mutat, ce demersuri ar trebui urmate pentru ca centrul să beneficieze în continuare de același sediu și, ultima întrebare, de când un inspector general își poate permite să ia decizii peste un ordin dat de ministru?

Vă mulțumesc.

 
 

La prezidiu a venit domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
Doina Silistru

Are cuvântul doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, doamna senator Silistru.

 

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiției și libertăților cetățenești.

Domnule ministru, Vă supun atenției situația doamnei Eftode Stela, cetățean din Republica Moldova, care a depus la Ministerul Justiției dosarul înregistrat cu numărul 1.561 din 22 martie 2004, în vederea obținerii cetățeniei.

Deoarece doamna Eftode dorește să se căsătorească, solicită urgentarea obținerii cetățeniei.

Vă rugăm să ne comunicați care este stadiul dosarului cu numărul amintit privind solicitarea doamnei Eftode și care sunt demersurile necesare, conform prevederilor legii, pe care persoana în cauză poate să le întreprindă pentru soluționarea acestei cereri într-un termen rezonabil.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
Emilian Valentin Frâncu

Are cuvântul domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Albert Álmos, Grupul parlamentar al UDMR.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc.

Prima întrebare este adresată domnului Nicolae Nemirschi, ministrul mediului.

Obiectul întrebării: alunecarea haldei de steril din comuna Mateești, județul Vâlcea.

Domnule ministru, În anul 2005 în comuna vâlceană Mateești a început o amplă alunecare de teren la o haldă de steril provenind de la o exploatare minieră din apropiere.

Această alunecare s-a reactivat în februarie 2008, când au fost distruse opt case din satul Turcești, iar acum, în 2009, odată cu dezghețul, halda a început din nou să alunece, amenințând cu opturarea unui râu din apropiere.

Având în vedere această situație, precum și unele nemulțumiri ale sinistraților în legătură cu neacordarea anumitor despăgubiri, aș dori să știu, domnule ministru, ce măsuri aveți de gând să luați în privința fenomenului de la Mateești?

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Albert Álmos, Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește doamna senator Sorina Plăcintă, Grupul parlamentar al PD-L.

Este în sală?

Din sală: A depus întrebarea!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

A depus? Scuzați-mă, atunci.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule președinte, îmi dați voie să citesc și a doua întrebare?

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Scuzați-mă, vă rog. Imediat, numai să anunț.

Se pregătește domnul senator Traian Constantin Igaș, Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog să mă scuzați, domnule senator.

Poftiți, pentru a doua întrebare, vă rog.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Deci a doua întrebare este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul dezvoltării regionale și locuinței.

Obiectul întrebării: mansardări ilegale la Râmnicu Vâlcea.

Domnule ministru, Acum câteva luni, un raport întocmit de o comisie mixtă de anchetă care a cercetat mansardarea construcțiilor în municipiul Râmnicu Vâlcea a pus în evidență faptul că cea mai mare parte a acestor lucrări au fost și sunt executate în afara cadrului legal, reprezentând un adevărat pericol pentru viața cetățenilor.

Din comisia de anchetă au făcut parte reprezentanți ai Prefecturii Vâlcea, Consiliului județean, Primăriei Râmnicu Vâlcea, ISU Vâlcea și IPJ Vâlcea, iar concluziile raportului sunt de natură să vă îngrijoreze în calitatea dumneavoastră de ministru.

De aceea, aș dori să știu dacă veți studia acest raport și ce măsuri intenționați să întreprindeți în conformitate cu autoritatea cu care sunteți învestit.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Albert Álmos

Vă prezint scuze pentru micile inadvertențe.

Are cuvântul, deci, domnul senator Albert Álmos, Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Traian Constantin Igaș, Grupul parlamentar al PD-L.

 

Domnul Albert Álmos:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Prima întrebare este adresată Ministerului Apărării Naționale, domnului ministru Mihai Stănișoară.

Pe data de 10 februarie 2009 am solicitat, în scris, o informare privind numărul și locul fostelor unități militare dezafectate în anii de după 1990 și trecute în patrimoniul diferitelor instituții sau autorități publice locale.

Aceste date ar fi fost necesare pentru întocmirea unui studiu vizând posibilitatea de salvare sau posibilitățile de salvare, respectiv reabilitare a patrimoniului construit.

Astăzi este 6 aprilie 2009.

Întrebarea este dacă pot să contez pe acest răspuns, pentru că termenul a fost depășit deja cu o lună și jumătate?

Aștept răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, doamna Ancuța Gianina Opre.

În perioada 1944-1989, proprietatea, ca expresie, dar și, din păcate, fizic, și-a pierdut importanța.

În acești 45 de ani, de la o zi la alta, oamenii și-au pierdut proprietățile.

Spre bucuria milioanelor de cetățeni, și nu numai, în ultimii 20 de ani s-au adoptat o serie de reglementări - și cu concursul UDMR-ului - vizavi de restituirea proprietăților preluate de stat.

Întrebarea este:

Cât trebuie să mai aștepte proprietarii care au fost deposedați de bunuri, în câteva zile, înainte de 1989 și ale căror dosare au fost transmise Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților de acum doi-trei ani de către autoritățile locale?

Sunt îngrijorat pentru că din aceste dosare dispar documente pe măsură ce trece timpul, iar asemenea lucruri s-au mai întâmplat.

Solicit răspuns în scris.

Cu respect, senator Albert Álmos.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Traian Constantin Igaș

Îi ofer cuvântul domnului senator Traian Constantin Igaș, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL.

 

Domnul Traian Constantin Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o interpelare adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Obiectul interpelării:

Situația unităților școlare din județul Arad.

Vreau să vă spun că am mai adresat o interpelare doamnei ministru, referitoare la infrastructura școlară din județul Arad.

Răspunsul pe care l-am primit este un răspuns incomplet și nesatisfăcător.

Pentru că și doamna ministru este parlamentar, ar trebui să știe foarte bine că un răspuns pe care trebuie să-l dea unui parlamentar trebuie să se ridice la o anumită înălțime și la un anumit nivel.

Mă interesează foarte mult ce se întâmplă în infrastructura școlară din județul Arad cu fiecare unitate de investiție și aș vrea să primesc un răspuns exact, să știm la ce să ne așteptăm în anul 2009 în ceea ce privește infrastructura școlară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Paul Ichim

Îi ofer cuvântul domnului senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Attila Cseke, Grupul parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul, domnule senator Paul Ichim.

 

Domnul Paul Ichim:

Domnule președinte de ședință, vă rog să fiți de acord să adresez o întrebare și interpelarea, pentru a câștiga timp.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Dacă sunt scurte, da.

Fac o excepție, de data aceasta, în ceea ce vă privește pe dumneavoastră.

Ați mai fost astăzi la microfon și ați obosit.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Paul Ichim:

Da, sunt ostenit.

Întrebarea îi este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul economiei.

O să spuneți că am o obsesie cu Moldova asta...

Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie a făcut o hartă a vânturilor din România.

Una dintre zonele care permit dezvoltarea unui sistem energetic eolian o reprezintă Moldova.

Acolo însă există o problemă.

Pentru partea de nord a Moldovei s-au semnat deja contracte cu firme private și rețeaua electrică permite recepționarea curentului electric, dar în partea de sud a Moldovei rețeaua electrică este subcalibrată sau... nu știu cum să spun, pentru că nu cunosc termenul de specialitate.

Întrebarea:

Ministerul Economiei intenționează să se implice în dezvoltarea acestor "ferme" eoliene, ținând cont de faptul că există un program european și mondial în acest sens?

Dacă da, intenționează ministerul ca, împreună cu Institutul de Cercetare și Proiectări Electrice, să dezvolte rețeaua electrică din sudul Moldovei pentru a putea iniția aceste "ferme" de vânt?

Acesta ar fi un proiect care ar permite crearea de locuri de muncă și ar aduce ceva bani, prin investiții, în Moldova, în condițiile în care aceasta a fost văduvită complet când s-a adoptat Legea bugetului de stat pe anul 2009.

Interpelarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Nu am nimic cu PD-L, dar așa s-a nimerit...

Când vin la București la Parlament, vin pe un drum european, dar pe o distanță de 20 kilometri acesta nu reprezintă un drum european, pentru că, de la Iași până la Slobozia, așa-numitul drum european este plin de gropi.

Ne omorâm că facem autostrăzi.

S-au omorât toate guvernările de până acum și se omoară și actuala guvernare.

Am mai inventat o autostradă pentru partea de sud a țării, dar străzile care deja există, pe care circulăm, când avem de gând să le reparăm?

Acest drum european este un drum care leagă partea de sud a Moldovei de Autostrada Soarelui.

A existat un proiect de drum expres care să lege sudul Moldovei de Autostrada Soarelui.

Deci, când se va face Autostrada Caracal - Craiova sau care o fi aceea, vor reuși să repare și acest drum european?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Cseke Attila Zoltán

Îi ofer cuvântul domnului senator Attila Cseke, se pregătește doamna senator Minerva Boitan, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul întrebării:

Demersurile Executivului cu privire la reabilitarea DN19 Oradea - Satu Mare.

Stimate domnule ministru, În programul de guvernare al actualului Executiv s-a prevăzut refacerea a 5.000 kilometri de drumuri naționale la nivel calitativ european.

Reabilitarea infrastructurii, indiferent de categorie, este nu numai necesară, dar chiar obligatorie și trebuie tratată cu prioritate.

DN19 face legătura între două județe din vestul țării și două reședințe de județ: Oradea și Satu Mare.

Este o arteră intens circulată 24 de ore din 24, care, din păcate, poate fi amintită ca drum național doar cu ghilimelele de rigoare, deoarece nu seamănă deloc cu ceea ce ar trebui să fie o asemenea cale de circulație.

Situația este și mai gravă dacă mă gândesc că sunt două județe situate la frontiera de vest a României și care oferă, astfel, o imagine pozitivă sau negativă țării noastre.

Ce spun oare străinii care vin la noi în vizită sau cei care sunt doar în trecere?

Dumneavoastră, domnule ministru, acum 10 zile, ați fost în județul Bihor și ați văzut ceea ce vedem noi, bihorenii, zilnic: drumuri execrabile, impracticabile, sub orice critică.

Pe unele porțiuni gropile sunt mai prezente decât asfaltul cât de cât neted.

Îți rupi mașina, căci nervii ți i-ai distrus demult, pornind la drum de la Oradea către orice direcție ai dori din județ.

Vă rog respectuos, domnule ministru, să-mi oferiți detalii asupra stadiului demersurilor urgente care trebuie întreprinse de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru reabilitarea acestui drum național, astfel încât județele Bihor și Satu Mare să nu devină județe izolate ale României, județe prin care însăși România se poate izola față de Europa.

Solicit răspuns în scris și oral.

Cseke Attila, senator UDMR.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Minerva Boitan

Cer scuze colegilor din Grupul parlamentar al PD-L, mai există o listă suplimentară cu înscrieri la întrebări și interpelări.

Totuși, îi ofer cuvântul doamnei senator Minerva Boitan, se pregătește domnul senator Marius Gerard Necula, Grupul parlamentar al PD-L.

Este prezent în sală? Nu este.

În acest caz, se pregătește doamna senator Mihaela Popa.

Are cuvântul doamna senator Minerva Boitan.

 

Doamna Minerva Boitan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru domnul Ion Bazac, ministrul sănătății.

Guvernul anterior a inițiat un program în regim de cofinanțare pentru construirea de spitale noi, județene și regionale.

Majoritatea spitalelor de urgență, respectiv spitale județene, au fost construite în deceniul VII al secolului trecut și sunt spitale care acum se confruntă cu mari probleme: de structură, instalații igienico-sanitare, sisteme de furnizare și distribuție a agentului termic.

În condițiile unor costuri de funcționare foarte mari, pe o stare fizică necorespunzătoare nivelului impus de standardele europene, se impune fie construirea de spitale noi, fie reabilitarea celor existente.

În consecință, vă rog să precizați, domnule ministru, care este stadiul programului guvernamental pentru construirea de spitale noi și care sunt măsurile preconizate, în cursul anului 2009, pentru reabilitarea fizică a spitalelor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
Mihaela Popa

Îi ofer cuvântul doamnei senator Mihaela Popa, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, tot Grupul parlamentar al PD-L.

Are cuvântul doamna senator Mihaela Popa.

 

Doamna Mihaela Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, Întrebarea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Stimată doamnă ministru, Peste două zile, pe 8 aprilie 2009, sărbătorim Ziua Internațională a Romilor.

Este vorba de a doua minoritate ca populație din România, după cea maghiară.

Problematica romilor este extrem de complexă și este comună tuturor statelor europene.

Acest lucru însă impune politici coerente, de incluziune socială, civică, economică și politică.

În ultimii șapte ani, România a primit imense fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru ameliorarea sau rezolvarea problemelor romilor pe diferite componente:

sănătate, acces pe piața muncii, dar, în primul rând, pentru educație.

Însă, în mod concret, nu s-a realizat mare lucru.

Banii europeni au venit, s-au cheltuit, iar romii au rămas să-și scrie povestea mai departe, în ignoranță și sărăcie, uneori la limita marginalizării sociale.

Un rol important, repet, îl are educația, iar un exemplu în implementarea a astfel de proiecte vă pot da de la Iași:

Școala "Nicolae Tonitza" a fost beneficiara unui program Phare, proiect care însă nu a mai fost finalizat.

După finalizarea tuturor investițiilor, s-a dovedit că o sumă mare de bani a fost cheltuită pentru amenajarea spațiului școlilor și pentru dotarea acestora cu materiale și mijloace didactice, iar acum nu se mai întâmplă mare lucru.

Mediatorul școlar nu a mai fost angajat, iar școala nu beneficiază de serviciile acestuia.

Programul "A doua șansă" nu a fost extins, iar spațiile - o parte din ele - au fost desființate, pentru că școala s-a unit cu un grup școlar, prin decizia Inspectoratului Școlar Județean Iași, deși s-au cheltuit peste 30.000 euro pentru acest proiect.

Având în vedere numărul mare de proiecte educaționale care au obținut bani europeni pentru integrarea romilor, vă rog, doamnă ministru, să-mi răspundeți la următoarea întrebare:

Care este rezultatul monitorizării sustenabilității acestor proiecte?

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsul în scris.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
Dumitru Oprea

Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, se pregătește domnul senator Cezar Mircea Măgureanu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Dumitru Oprea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o întrebare formulată pentru doi miniștri, pentru că soluția problemei avute în vedere ține de cele două ministere implicate.

Întrebarea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării, și domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Doamnă ministru, Domnule ministru, În ultimele săptămâni, marile universități ale României sunt puse în situația nerespectării unor contracte încheiate cu doctoranzii la zi beneficiari ai proiectelor POS DRU.

Mai mult, universitățile se văd nevoite să caute soluții intermediare pentru a-și susține cu fonduri doctoranzii, în condițiile în care singurele lor surse de venit sunt aceste burse.

Cunoaștem faptul că există o serie de probleme în privința modului de gestiune a liniei de finanțare din programele operaționale sectoriale pe resurse umane POS DRU, însă deblocarea fondurilor nu trebuie să fie condiționată de rezolvarea unor aspecte birocratice ale ministerelor implicate.

Trebuie să avem în vedere faptul că România și-a propus atragerea cercetătorilor și dezvoltarea domeniului, or, în contextul dat, probabil că nu vom reuși decât să-i îndepărtăm.

În aceste condiții, vă rugăm să ne comunicați acțiunile pe care le veți întreprinde pentru a asigura la timp plata burselor doctorale, astfel încât nici universitățile, dar mai ales doctoranzii să nu fie în situația rezilierii unor contracte ce ar putea afecta activitatea școlilor doctorale.

Senator Dumitru Oprea, Circumscripția electorală nr. 24, Iași.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Cezar Mircea Măgureanu

Îi ofer cuvântul domnul senator Cezar Mircea Măgureanu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe Bîrlea, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Cezar Mircea Măgureanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul întrebării: Starea drumurilor din județul Giurgiu, DJ411, DJ603 și DN5A.

Starea deplorabilă a drumurilor din județul Giurgiu nu mai este de multă vreme un secret.

Din cei 350 kilometri de drumuri, aproximativ 30% se află într-o stare relativ bună, restul înseamnă gropi, denivelări, covoare asfaltice doar pe unele tronsoane și, pe alocuri, plombări.

În ceea ce privește drumul județean DJ411, porțiunea de drum Hotarele - Izvoarele - Mironești - Comana - Budeni - Brăniștari - Singureni - Iepurești - Bulbucata - Clejani, drumul județean DJ603, pe porțiunea de drum Comana - Mihai Bravu - Uzunu - Stoenești - Schitu - Naipu, și drumul național DN5A, pe raza comunelor Zboiu - Hotarele - Izvoarele, a satelor Mironești - Falaștoaca - Grădiștea - Mogoșești și pe raza comunei Adunații-Copăceni, acestea sunt aproape impracticabile, constituind un real pericol pentru cei care le parcurg.

Vă reamintesc, domnule ministru, că în timpul guvernării liberale au fost aprobate o serie de proiecte care vizau refacerea acestor drumuri județene, cât și a drumului național, dar constatăm că nu li se dă curs.

Domnule ministru, Față de cele prezentate mai sus, vă rog să îmi comunicați dacă ministerul pe care îl conduceți a elaborat o strategie menită să amelioreze situația drumurilor din județul Giurgiu.

Solicit răspuns în scris.

Senator Cezar Mircea Măgureanu, Circumscripția electorală nr. 19, Giurgiu.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Gheorghe Bîrlea

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Bîrlea, Grupul parlamentar al PD-L.

Îl consult pe domnul senator Alexandru Cordoș dacă citește întrebarea?

Da. După domnul senator Bîrlea urmează la cuvânt domnul senator Cordoș.

 

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Întrebarea este adresată domnului Dan Nica, ministrul administrației și internelor.

Obiectul întrebării: Situațiile în care se află familiile afectate de inundațiile din anul 2008.

În județul Maramureș sunt multe situații în care familiile afectate de inundațiile din anul 2008 nu au putut beneficia de ajutoarele de urgență acordate de Guvern, la propunerea autorităților locale, fie din cauza erorilor de evaluare a daunelor, fie din cauza identificării incorecte a persoanelor afectate de către comisiile locale și, nu în ultimul rând, din cauza resurselor financiare insuficiente.

În această situație se află cetățeni din mai multe comune precum:

Leordina, Petrova sau Valea Cufundoasă, din municipiul Sighetu Marmației.

Pentru aceste persoane aflate într-o situație dramatică, a face o reparație morală sau materială nu este încă tardiv.

Ei continuă să spere și apelează la toate instituțiile.

Domnule ministru,

Doresc să aflu, pe această cale, dacă Ministerul Administrației și Internelor are intenția de a corecta această situație prin noi hotărâri de guvern sau dacă administrațiile locale în cauză pot aloca, din bugetele proprii pentru anul 2009, sume de bani care să fie acordate retroactiv persoanelor afectate de calamitățile din anul 2008.

Mulțumesc.

Pot citi și interpelarea?

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Poftiți?

 
 

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Am și o interpelare. O pot citi?

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Nu. Faceți o pauză.

Vă rog să citiți doar întrebarea.

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Alexandru Cordoș

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, pentru a adresa o întrebare domnului ministru al apărării naționale.

 

Domnul Alexandru Cordoș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Mihai Stănișoară, ministrul apărării naționale.

Obiectul întrebării: Situația soldaților și gradaților voluntari.

Stimate domnule ministru, În calitatea mea de senator, mi-au fost adresate mai multe memorii ale unor organizații reprezentative ale soldaților și gradaților voluntari prin care se solicită reglementarea situației acestei categorii profesionale, ținând cont de faptul că aceștia desfășoară, în slujba statului român și a cetățenilor săi, atât în timp de pace, cât și în timp de război, activități cu caracter special similare celor desfășurate de cadrele militare de carieră.

Cu toate acestea, soldații și gradații voluntari nu beneficiază de aceleași drepturi.

Astfel, vechimea în calitate de soldat sau gradat voluntar nu este considerată vechime în serviciul militar, ei neputând obține drepturile sociale prevăzute pentru cadrele militare, deși au responsabilități și îndatoriri similare.

Cadrele militare beneficiază de contravaloarea în bani a echipamentului militar, în timp ce voluntarilor li se distribuie echipament.

Totodată, se solicită menținerea în activitatea profesională, indiferent de vârstă, cu condiția susținerii testelor de aptitudini fizice și militare.

Domnule ministru,

Având în vedere faptul că în programul legislativ al Guvernului este prevăzută elaborarea unor acte normative ce vizează continuarea reformei în domeniu, vă rugăm să ne precizați cum vedeți soluționarea problemelor soldaților și gradaților voluntari și ce măsuri urmează să întreprindeți pentru eliminarea discriminărilor existente în prezent între cele două categorii profesionale care deservesc Armata Română.

Asigurându-vă de cele mai alese sentimente, doresc răspuns în scris și oral.

Senator PSD, Alexandru Cordoș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Gheorghe David

Domnul Alexandru Pereș:

Rectific, ultimul vorbitor la secțiunea de întrebări va fi domnul senator Gheorghe David, care va adresa o întrebare Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

Vă rog, domnule senator.

 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este următoarea: Grădinița cu program prelungit nr. 14 este una dintre grădinițele de prestigiu din Timișoara, frecventată de un număr mare de copii, căutată de părinți pentru bunele referințe în ceea ce privește calitatea educației și îngrijirea acordate copiilor.

Este o grădiniță care răspunde nevoilor de educație în limba maternă ale minorităților germană și sârbă.

Educați de cadre didactice calificate, copiii frecventează Școala "Nikolaus Lenau", cu predare în limba germană, și Școala "Dositei Obradovici", cu predare în limba sârbă.

Începând din anul 2008, clădirea este supusă unor lucrări de reabilitare, activitatea acesteia desfășurându-se provizoriu în clădirea Grădiniței nr. 17, care urmează a fi, și ea, retrocedată foștilor proprietari.

În acest sens, solicităm acordarea de fonduri financiare cu prioritate pentru finalizarea lucrărilor în curs.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
 

Înainte de a începe secțiunea interpelări, voi face câteva precizări pentru stenogramă: domnul senator Traian Constantin Igaș a citit interpelarea adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării și a depus la secretariat, în scris, o întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; doamna senator Sorina Luminița Plăcintă a depus la secretariat, în scris, o întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; domnul senator Dorel Constantin Vasile Borza a depus, în scris, la secretariat o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței; domnul senator Dan Voiculescu a depus, în scris, la secretariat o întrebare adresată prim-ministrului și o altă întrebare adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

De asemenea, au mai depus întrebări, în scris, la secretariat: domnul senator Iulian Urban, o întrebare adresată Ministerului Afacerilor Externe; domnul senator Orest Onofrei, două întrebări, ambele adresate Ministerului Educației, Cercetării și Inovării; domnul senator Vasile Cosmin Nicula, două întrebări, prima adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a doua adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale; domnul senator Gheorghe Pop, o întrebare adresată Ministerului Administrației și Internelor; domnul senator Marius Gerard Necula, o întrebare adresată Ministerului Economiei.

Vă cer scuze, dar sunt întrebări care se depun în afara termenelor prevăzute în Regulamentul Senatului, de aceea, vă rog - fac precizarea pentru stenogramă, deoarece sunt prea puțini colegi în sală - să respectați termenele pentru depunerea întrebărilor, altfel ne încurcăm și ajungem în situația de a nu prelua exact întrebările dumneavoastră și de a nu le transmite ministerelor cărora le sunt adresate pentru a putea primi răspunsuri.

Pentru o eventuală asemenea situație vă cer scuze, dar s-ar putea întâmpla dacă nu respectăm prevederile Regulamentului Senatului.

 
Gheorghe Bîrlea

Dau cuvântul, la interpelări, domnului senator Gheorghe Bîrlea - i-am promis - pentru a adresa o interpelare Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Interpelarea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Obiectul interpelării: Indemnizația de creștere a copilului pentru mamele cu gemeni sau tripleți, acordată în primii doi ani de la naștere.

Într-un interviu acordat unui cotidian central, doamna Mariana Nedelcu, noul secretar de stat coordonator al Departamentului Afaceri Sociale și Egalitate de Șanse din Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, afirma că Executivul urmează să aprobe în luna aprilie anul curent o modificare a Legii indemnizațiilor de creștere a copilului.

Conform precizărilor făcute, în cazul familiilor cu gemeni sau tripleți, mamele ar urma să primească un supliment pentru fiecare copil.

Persoanele în cauză reclamă de mult timp faptul că au nevoie de venituri suplimentare pentru întreținerea bebelușilor și susțin că propunerea de mărire a indemnizației cu 10% pentru fiecare dintre copii este descurajatoare.

Vă reamintim că, în acest sens, există sentințe judecătorești date de Tribunalul Județean Alba și Tribunalul Județean Maramureș, confirmate de Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit cărora în cazul tripleților mamele ar trebui să primească o indemnizație pentru fiecare copil născut, conform Legii nr. 149/2006, modificată prin ordonanță de guvern.

În aceste circumstanțe, inițiativa Guvernului, utilă în principiu, riscă să se materializeze deficitar, și asta pentru că, în cazul mamelor cu venituri mici, cu 800-900 lei, bebelușul primește ca ajutor pentru întreținere exact contravaloarea unui pachet de scutece.

În consecință, indemnizația de creștere a copilului majorată cu doar 10%, pe care ministerul intenționează să o promoveze, este nesatisfăcătoare, mai ales în cazul mamelor cu salarii mici.

Având în vedere deficitul demografic din ce în ce mai accentuat în țara noastră, un plus de atenție și de susținere a acestor tipuri de familii este mai mult decât necesar.

Domnule ministru, Vă solicit, pe această cale, să analizați posibilitatea de a mări, în astfel de situații, indemnizația pentru fiecare copil cu cel puțin 300 lei, mai ales că nu sunt foarte multe cazuri de acest gen, iar efortul bugetar ar fi nesemnificativ.

Datele statistice ne arată că aproximativ 3.500 de femei nasc, anual, gemeni și 1.500 de femei nasc tripleți.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Laurențiu Florian Coca

Dau cuvântul domnului senator Laurențiu Florian Coca, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Interpelare adresată doamnei Ancuța Gianina Opre, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Stimată doamnă președinte,

Retrocedarea bunurilor naționalizate de regimul comunist, acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea acestora sechestrate, reținute sau rămase în afara granițelor, ca urmare a stării de război și aplicării tratatului de pace de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, au fost unele dintre temele social-politice de mare interes și audiență pe tot parcursul ultimelor două decenii.

Din păcate, în perioada 2004-2008 Guvernul liberal de dreapta a produs o mare dezamăgire tuturor celor cărora le promisese că vor fi puși în posesie sau vor primi despăgubirile cuvenite.

Așa se face că astăzi, la 6 ani de la legile inițiate de Guvernul Năstase și adoptate de Parlament - mă refer în special la Legea nr. 290/2003 -, cei mai mulți proprietari stau cu mâna întinsă spre autoritatea desemnată să aplice legea și hotărârile comisiilor județene care le-au atestat proprietarilor calitatea de beneficiari ai despăgubirilor și compensațiilor.

Doamnă președinte Opre,

În numele miilor de persoane care au hotărâri definitive din partea comisiilor pentru aplicarea legilor în vigoare privitoare la retrocedări, în special ca urmare a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea acestora sechestrate sau rămase, în urma războiului, pe teritoriul altor state, și care au înregistrat dosarele de rigoare la registratura Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, vă solicit să prezentați urgent Senatului României situația la zi a acordării despăgubirilor și compensațiilor, precum și programul de efectuare a plăților restante de doi, trei sau patru ani, aceasta în condițiile în care legea prevede că "despăgubirile sau compensațiile se acordă beneficiarilor în termen de un an de la comunicarea hotărârii comisiei județene sau a municipiului București, după caz".

Plata se poate face și în rate, dar în maximum doi ani.

Cu stimă, senator Laurențiu Florian Coca, Circumscripția electorală nr. 40, Colegiul electoral nr. 1, Vâlcea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Emilian Valentin Frâncu

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, se pregătește domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național.

Obiectul interpelării îl constituie posibilitatea salvării a două biserici vechi din orașul Ocnele Mari, județul Vâlcea.

Domnule ministru, Aflate în zona de închidere a unui câmp de exploatare a sării, afectate de fenomene tectonice generate de surparea golurilor saline din subteran, Biserica cu hramul "Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru", cod VL2MB 09950, și Biserica cu hramul "Sfântul Ioan Gură de Aur", cod VL2MB 09800, ambele din Ocnele Mari, sunt în pericol să fie distruse, fie din pricina nepăsării, fie din cauza incapacității instituțiilor abilitate de a elabora, din 2002 și până acum, o documentație tehnică de execuție care să poată fi avizată necondiționat de ministerul pe care îl conduceți.

Dat fiind pericolul iminent de prăbușire a cavernei cu saramură de la Ocnele Mari, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce anume veți face concret, în completarea demersurilor întreprinse de predecesorii dumneavoastră, pentru salvarea celor două biserici, eventual prin mutarea lor pe alte amplasamente.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Vă mulțumesc.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea, Colegiul uninominal nr. 2.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Gheorghe David

Are cuvântul domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule senator.

 

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, domnului ministru Radu Mircea Berceanu.

Una dintre marile probleme cu care se confruntă municipiul Timișoara o reprezintă lipsa centurii ocolitoare care ar prelua o bună parte din trafic, mai ales cel cu tonaj mare.

Dacă speranțele pentru segmentul nord-est, adică legătura Arad - Timișoara cu Timișoara - Lugoj, sunt o certitudine pentru anul 2009, nu același lucru se poate spune despre partea care mai rămâne, și anume obiectivul de investiții "Varianta de ocolire Timișoara-Sud".

Din câte cunosc, până la această dată, acest obiectiv este inclus în cadrul cererii de finanțare "Pregătire proiecte II pentru completarea listei variantelor de ocolire", care a fost aprobată de autoritatea de management al Programului operațional sectorial de transport.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați când va fi lansată licitația pentru atribuirea contractului de servicii privind studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, detaliile de execuție și documentațiile de atribuire.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
 

Fac precizarea, pentru stenogramă, că domnul senator Paul Ichim a citit interpelarea, iar următorii domni senatori au depus interpelările, în scris, la secretariat: domnul senator Dorel Borza, o interpelare adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii; domnul senator Dan Voiculescu, o interpelare adresată Ministerului Administrației și Internelor; domnul senator Raymond Luca, o interpelare adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; domnul senator Cezar Mircea Măgureanu, o interpelare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; domnul senator Laurențiu Chirvăsuță, o interpelare adresată Ministerului Sănătății; domnul senator Iulian Urban, o interpelare adresată Ministerului Administrației și Internelor; domnul senator Petru Filip, o interpelare adresată Ministerului Administrației și Internelor;

domnul senator Vasile Cosmin Nicula, o interpelare adresată Ministerului Sănătății; domnul senator Nicolae Moga, o interpelare adresată Ministerului Mediului.

Vă mulțumesc.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 2 décembre 2021, 20:13
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro