Plen
Sittings of the Senate of April 6, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.45/16-04-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 06-04-2009 Printable version

Sittings of the Senate of April 6, 2009

13. Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

 

Domnul Alexandru Pereș:

  ................................................
Emilian Valentin Frâncu - de la domnul Marian Hoinaru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Ultima parte a ședinței noastre este consacrată răspunsurilor orale oferite de reprezentanții Guvernului la întrebările și interpelările adresate de domnii și doamnele senator.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Marian Hoinaru, pentru a răspunde la o întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale de domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Marian Hoinaru -secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Emilian Frâncu, Comercializarea produselor din sectorul legume-fructe constituie obiectivul principal de activitate al grupurilor și organizațiilor de producători.

Aceștia trebuie să pună la dispoziția membrilor, atunci când este cazul, mijloacele tehnice de colectare, stocare, ambalare și comercializare a produselor.

Grupurile de producători pot beneficia de sprijin financiar comunitar în cadrul organizării comune de piață, conform Regulamentului nr. 1.234/2007 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.078/2008.

În cadrul Programului național de dezvoltare rurală există măsuri care vizează:

  • modernizarea exploatațiilor agricole - Măsura 1.2.1;
  • creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere - Măsura 1.2.3;
  • plăți de agromediu având ca beneficiari persoane fizice autorizate, asociații familiale autorizate și persoane juridice constituite în conformitate cu legislația în vigoare - Măsura 2.1.4;
  • implementarea proiectelor de cooperare - Măsura 4.2.1.

Toate aceste avantaje oferă timp de pregătire maximum 5 ani pentru a realiza investițiile necesare în vederea atingerii nivelului de dotare și producție ce permite recunoașterea ca organizații de producători.

Organizațiile de producători pot beneficia de un sprijin financiar de 4,1% din valoarea producției comercializate, aferentă categoriei pentru care s-a obținut recunoașterea.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Frâncu. Microfonul 1.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Sunt doar parțial mulțumit de răspuns.

Întrebarea mea se referea la posibilitatea găsirii unor soluții pentru colectarea produselor, nu pentru sprijinirea micilor ferme care se dezvoltă acum.

Sunt sigur că dumneavoastră, probabil cu o proximă ocazie, veți putea să-mi dați un răspuns complet.

Ce aș dori să precizez, toate partidele și-au propus în programul de guvernare să realizeze centre de colectare zonale, silozuri și tot felul de astfel de elemente care să-i ajute cu adevărat pe producători să-și depoziteze produsele.

V-aș ruga să-mi spuneți, domnule secretar de stat, dacă, în acest moment, Guvernul pe care îl reprezentați are în vedere elaborarea unui act normativ care să reglementeze tocmai dezvoltarea acestor centre de colectare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule secretar de stat, doriți să răspundeți?

 
 

Domnul Marian Hoinaru:

Domnule senator, În momentul de față, măsurile ce pot fi luate din punct de vedere al sprijinului acordat atât producătorilor, cât și organizațiilor de producători - aici trebuie înțeles că în agricultură nu există numai forme simple de prelucrare, de cultivare, ci există și forme organizate, la acești producători se face referire - sunt doar măsurile din Planul național de dezvoltare rurală.

Alte măsuri nu mai pot fi luate de niciun alt Guvern și, bineînțeles, nici de Guvernul din care fac parte.

Ele sunt constituite în măsuri, pe axe, în cadrul acestui Program național de dezvoltare rurală și sunt finanțate atât de Uniunea Europeană, cât și cofinanțate de la bugetul național.

Direcția pe care ați trimis dumneavoastră, mai devreme, întrebarea ține mai mult de partea de comercializare, iar aici singura formă de a putea accesa fonduri europene ar fi aceasta, în care s-ar organiza și, după acea, în formă organizată, ar putea obține aceste fonduri prin măsurile pe care le-am menționat puțin mai devreme.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul secretar de stat Marian Hoinaru mai are de oferit un răspuns pentru o interpelare adresată de domnul senator Gheorghe Pop.

S-a transmis răspunsul în scris?

Dacă nu, vă rog să îl depuneți la secretariatul ședinței.

Vă mulțumesc.

 
Emilian Valentin Frâncu - de la doamna Iulia Adriana Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării;

Doamna secretar de stat Oana Badea, un răspuns la o întrebare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării de domnul senator Frâncu.

Microfonul 9.

 

Doamna Iulia Adriana Oana Badea -secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării:

Domnule senator Emilian Frâncu, ca urmare a întrebării formulate de dumneavoastră și înaintate Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, sunt în măsură să vă comunic următoarele:

Descentralizarea sistemului educațional este în plin proces de consultare și negociere cu autoritățile locale, cu sindicatele, cu toți reprezentanții partenerilor noștri sociali.

În consecință, mai mult decât acest aspect nu putem spune în acest moment.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Microfonul 1.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

O singură observație am.

Știu că domnul prim-ministru Emil Boc, mai deunăzi, a stabilit ca termen pentru finalizarea tuturor acestor acte normative privind descentralizarea data de 30.04.2009.

Voi reveni cu o întrebare după ce se vor pune în practică aceste legi, după două-trei luni, pentru a vedea care sunt problemele reale din teritoriu.

Eu eram totuși îngrijorat, fiindcă mi s-a transmis, în cadrul audiențelor din județ, faptul că directorii de școli, spitale și așa mai departe sunt dezorientați, mai ales directorii de școli care se simt, într-un fel, în acest moment, nesprijiniți de o instituție importantă cum este Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, iar numirea lor rămâne... undeva, la latitudinea primarilor.

Oamenii nu știu ce să facă, iar eu nu știam ce să le răspund.

Bun. Acum le voi spune să aibă răbdare două-trei luni pentru a putea vedea cum se derulează procesul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru înțelegere și mulțumesc doamnei secretar de stat pentru răspuns.

Domnul secretar de stat Valentin Preda.

 
Cseke Attila Zoltán - de la domnul Valentin Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

Aveți de oferit răspuns la o întrebare adresată de domnul senator Cseke Attila și pentru o interpelare adresată de domnul senator Alexandru Cordoș.

Ambele sunt adresate Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Vă rog să răspundeți la întrebare.

Microfonul 8.

 

Domnul Valentin Preda -secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule senator,

Referitor la întrebarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al ministerului nostru, vă comunicăm următoarele:

La data de 12 noiembrie 2007 Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare au adoptat la Sibiu, în ședință comună, o declarație comună privind realizarea unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta - București - Constanța, cu legătură la rețeaua europeană de transport feroviar de mare viteză.

S-a ales ruta Budapesta - București - Constanța ca o prelungire a axei de mare viteză Paris - Strasbourg - Stuttgard - Viena - Bratislava - Budapesta, deoarece se dorește integrarea României și a Republicii Ungare în Sistemul de transport feroviar internațional de călători, cu trenuri de mare viteză, ce va lega principalele orașe europene.

Ministerul Transporturilor din România a elaborat și transmis, în septembrie 2008, scrisori oficiale către ministerele de resort din Ungaria și Austria, prin care s-a solicitat implicarea companiilor feroviare MAV și ÖBB ca parteneri de proiect, prin semnarea unui angajament de participare în cadrul Programului de cooperare transnațională din sud-estul Europei 2007 - 2013, în vederea realizării studiului de prefezabilitate privind traseul și costurile liniei feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta - București - Constanța, cu legătură la rețeaua europeană de transport feroviar de mare viteză.

Prima reuniune trilaterală româno-ungară-austriacă a experților din grupul de lucru pentru analiza principiilor, documentelor statutare, a programului de punere în aplicare și a altor probleme conexe cu privire la studiul de prefezabilitate pentru viitorul proiect Linie feroviară de mare viteză pe ruta Viena - Budapesta - București - Constanța, cu legătură la rețeaua europeană de transport feroviar de mare viteză, a avut loc la București în perioada 30 septembrie - 1 octombrie 2008.

În cadrul acestei reuniuni părțile au convenit să desemneze partea română ca lider de proiect și au fost discutate și convenite acțiunile care trebuie întreprinse în viitor.

În prezent, partea română a finalizat proiectul de acord de parteneriat, urmează să fie transmis părților ungară și austriacă pentru analiză.

Pentru definitivarea proiectului de acord de parteneriat, s-a stabilit ca următoarea întâlnire a grupului de lucru să fie organizată de partea ungară.

Un rol important în promovarea și susținerea proiectului îl au responsabilii Programului SEE 2007-2013, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, care vor stabili datele și modalitățile de depunere a proiectelor comune în cea de-a doua sesiune de depunere a proiectelor cu caracter transnațional.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Cseke, microfonul 2.

 
 

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Eu doream să atrag atenția asupra necesității urgentării demersurilor Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pentru că este un proiect important atât sub aspect regional, cât și foarte important din punctul de vedere al României.

Mă refer aici și la posibilitatea - pe care ați evocat-o și dumneavoastră - privind accesarea unor fonduri europene pentru acest proiect transnațional.

Vă mulțumesc pentru răspuns.

Vă asigur că voi urmări și vă voi mai întreba din când în când despre acest proiect, deoarece chiar cred că este un proiect important pentru România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Alexandru Cordoș - de la domnul Valentin Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

Vă rog, domnule secretar de stat, să răspundeți și la interpelarea adresată de domnul senator Alexandru Cordoș.

Microfonul 8, vă rog.

 

Domnul Valentin Preda:

Stimate domnule senator,

În prezent, CNADNR, în calitate de beneficiar al Autostrăzii Transilvania, are obligația de a pune la dispoziția antreprenorului general suprafața de teren situată pe tronsonul 2B Câmpia Turzii - Gilău, la kilometrul 10+500, în zona intersecției cu DN1, pe raza comunei Mihai Viteazu, suprafață contaminată cu deșeuri periculoase de hexaclorciclohexan.

Menționăm că CNADNR a devenit proprietarul acestui teren în cursul lunii martie 2009, iar obligația decontaminării acestuia ar fi revenit autorităților locale, precum și autorităților de mediu, conform art. 131 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere faptul că poluatorul, Uzinele Chimice Turda, nu poate fi tras la răspundere, deoarece Fondul Proprietății de Stat a vândut activele acestei firme către o societate cu capital privat fără a impune și decontaminarea celor patru depozite de deșeuri situate în împrejmuirile localității Turda, în februarie 2009 Garda de Mediu Cluj-Napoca a sesizat compania "Socot" - SA să oprească lucrările de relocare a unei conducte de apă, deoarece această lucrare contractată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România CNADNR, deși avea avizul de construire eliberat de Ministerul Mediului, se interpune parțial pe zona infestată cu deșeuri.

Cu această ocazie, consultantul pe lucrarea de construcție a autostrăzii a luat coordonatele topografice ale limitelor depozitului denumit DN1, în prezența delegaților de la Garda de Mediu Cluj-Napoca, coordonate care au dovedit poziționarea parțială a depozitului de deșeuri pe amplasamentul Autostrăzii Transilvania.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România CNADNR a cerut încă de atunci autorităților locale responsabile, și anume Primăria Comunei Mihai Viteazu, Primăria municipiului Turda, Instituția Prefectului Cluj-Napoca, să întreprindă toate măsurile și să înlăture materialul contaminat de pe amplasamentul Autostrăzii Transilvania pentru a nu cauza întârzieri constructorului.

Instituția Prefectului Cluj-Napoca a constituit Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj, care, prin Hotărârea nr. 2 din 5.03.2009, a aprobat desfășurarea procedurilor legale pentru obținerea în regim de urgență a autorizației de construire a unui depozit de deșeuri periculoase pe amplasamentul situat în vatra carierei Bădeni din comuna Moldovenești, pentru că, din punct de vedere financiar, situația este "fără posibilități de soluționare la nivel local", s-au făcut adrese, în repetate rânduri, Ministerului Internelor și Reformei Administrative și Ministerului Mediului pentru a prelua această problemă.

Conform contractului de construire a Autostrăzii Transilvania, pe care îl derulează Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România CNADNR, și a Protocolului semnat între părți privind programul de lucrări pentru anul 2009, neeliberarea amplasamentului până la data de 30 aprilie 2009 de către beneficiar aduce după sine îndreptățirea constructorului să primească rate de neutilizare pentru echipament, prelungire de termene pentru finalizarea lucrărilor, precum și costuri suplimentare plusprofit provenite din modificarea planului de lucrări din cauza lipsei accesului în acea zonă.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România CNADNR a prevăzut fonduri pentru această lucrare în bugetul pe anul 2009, având în vedere că autoritățile locale nu au posibilitățile financiare pentru a rezolva situația.

De asemenea, CNADNR se va implica în decontaminarea depozitului DN1, urmând să facă toate demersurile necesare pentru recuperarea cheltuielilor de la autoritățile responsabile din județul Cluj.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator, dacă doriți să interveniți, microfonul 3, vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Cordoș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat, Foarte pe scurt.

Ați formulat un răspuns foarte amplu.

Întrebarea directă, pentru care nici din această prezentare nu a rezultat foarte clar un răspuns, este: responsabilitatea exactă a mutării acestor depozite revine autorităților locale Turda, Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România sau revine firmei Bechtel?

Dumneavoastră, din punctul meu de vedere, le-ați amestecat puțin.

Am înțeles că în bugetul CNADNR sunt prevăzute anumite sume, am înțeles că și autoritățile locale din Turda au anumite responsabilități, dar vorbeați și de niște penalități pe care cineva le va plăti, plus întârzierile de rigoare.

Am rugămintea, dacă puteți, să mă lămuriți mai clar...

Am încercat să fiu cât se poate de atent.

Până la urmă, cine are această responsabilitate?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc. Microfonul 8, vă rog.

 
 

Domnul Valentin Preda:

Domnule senator,

Întrucât nici acest răspuns nu v-a parvenit în scris, voi face precizările suplimentare tot în scris și le veți primi odată cu răspunsul pe care vi l-am citit acum.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
Cseke Attila Zoltán - de la doamna Natalia Elena Intotero, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe;

Doamna secretar de stat Natalia Intotero, vă rog, microfonul 10, un răspuns pentru domnul senator Cseke Attila Zoltán.

 

Doamna Natalia Elena Intotero:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe la interpelarea formulată de domnul senator Cseke Attila Zoltán.

România și Republica Ungară au o relație definită drept Parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI.

Această relație este construită pe baza respectului reciproc și a interesului celor două părți de a conlucra atât la nivel bilateral, cât și în cadrul Uniunii Europene, NATO și al altor organisme internaționale.

În cadrul acestei relații, este important ca modul de anunțare și organizare a vizitelor, atât oficiale, cât și private, să respecte legislația și cutuma diplomatică, iar corespondența diplomatică și declarațiile publice ale oficialităților trebuie să utilizeze denumirile oficiale ale unităților administrativ-teritoriale ale României.

Menționăm, în acest context, nota verbală transmisă de Ambasada Ungariei la București, prin care autoritățile române erau informate despre participarea Președintelui Republicii Ungare la serbările organizate de "autoguvernarea" județului Harghita și a celei din Cosmeni.

Documentul face referire la o structură administrativteritorială fictivă, nerecunoscută de sistemul constituțional românesc.

Relațiile bilaterale româno-ungare sunt definite la un nivel înalt de înțelegere reciprocă.

Astfel de situații nu sunt de natură să aducă atingere relațiilor excelente de cooperare dintre cele două țări, care se manifestă la toate nivelurile, de la cooperarea bilaterală, la cea în cadrul Uniunii Europene și NATO.

Ministerul Afacerilor Externe va continua dezvoltarea și consolidarea relațiilor cu Republica Ungară și va susține punerea în practică a proiectelor convenite în cadrul ședințelor comune de guvern, în spiritul parteneriatului strategic dintre cele două țări.

În acest sens, orice chestiune de interes atât pentru România, cât și pentru Ungaria trebuie să fie abordată prin dialog deschis și direct.

Partea română nu a avut și nu are intenția de a restricționa vizitele private în România ale oficialilor unguri, respectând, astfel, dreptul la libera circulație.

Președintele ungar s-a deplasat fără probleme în data de 14 martie 2009 în județul Harghita, unde a participat, alături de etnicii maghiari din România, la evenimentele prilejuite de celebrarea Zilei naționale a Ungariei.

Totodată, se remarcă faptul că Președintele Ungariei a efectuat vizite private, cu prilejul zilelor naționale ale Ungariei, numai în România, deși există comunități maghiare numeroase în toate statele vecine Ungariei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule senator, dacă doriți o intervenție. Microfonul 2.

 
 

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna secretar de stat,

Sigur, este un răspuns diplomatic și, într-un fel, nu mă așteptam la altceva.

Aș menționa totuși că, din punctul meu de vedere, nu există un răspuns clar asupra motivului retragerii, revocării autorizației de aterizare emise de Autoritatea Aeronautică Civilă Română și, de asemenea, nu există un răspuns clar dacă au mai fost cazuri similare privind refuzul de a emite un permis de aterizare pentru un șef de stat.

Nu-mi rămâne decât să sper că Ministerul Afacerilor Externe va întreprinde demersurile necesare pentru menținerea și consolidarea acestor relații româno-ungare care, într-adevăr, până acum, s-au bucurat de o foarte bună stabilitate, și cred eu că pe acest drum trebuie să continuăm.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Emilian Valentin Frâncu - de la domnul Constantin Claudiu Stafie, secretar de stat în Ministerul Economiei

Domnul secretar de stat Constantin Stafie prezintă un răspuns la interpelarea adresată prim-ministrului de către domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, microfonul 8. Aveți cuvântul.

 

Domnul Constantin Claudiu Stafie -secretar de stat în Ministerul Economiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator,

Referitor la întrebarea adresată domnului prim-ministru privind sprijinirea SC OLTCHIM - SA în următoarele șase luni, vă comunicăm următoarele:

Ministerul Economiei este interesat în sprijinirea SC OLTCHIM - SA pentru a rezolva problemele pe care le are: datoria istorică către AVAS, oprirea instalațiilor de piroliză de la ARPECHIM, precum și problemele din cele puse de acționarul minoritar PetroCarboChem PCC.

În acest sens, la nivelul conducerii ministerului, s-au făcut analize, atât la sediul SC OLTCHIM - SA, cât și la minister, cu conducerea acestei societăți, cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, ai AVAS, ai Consiliul Concurenței, pentru a pregăti documentele pentru majorarea capitalului SC OLTCHIM - SA cu creanța AVAS, pentru susținerea acestei majorări la Comisia Europeană, precum și în comisiile de specialitate ale Senatului și Camerei Deputaților.

Menționăm, de asemenea, că s-au promovat documente pentru garantarea de către stat a 80% din creditul avut în vedere de SC OLTCHIM - SA pentru cumpărarea instalațiilor de la ARPECHIM.

Precizăm că s-a acordat mandat executivului SC OLTCHIM - SA pentru a acționa pe toate căile și prin toate mijloacele legale pentru contracararea oricăror acțiuni desfășurate de persoane fizice și/sau juridice care aduc atingere intereselor economice și de piață ale acestei societăți comerciale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule senator, doriți să interveniți? Microfonul 1, vă rog.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Și eu vă mulțumesc.

Răspunsul este unul pe care, într-adevăr, îl apreciez.

Am totuși câteva observații.

Ori de câte ori problemele societății comerciale OLTCHIM îmi vor fi transmise de liderii de sindicat sau de cetățeni, eu sunt obligat să mă adresez organismelor competente, pentru că SC OLTCHIM este nava amiral a industriei vâlcene și, dacă acolo vor apărea probleme, vor apărea probleme în tot județul Vâlcea.

Vreau să vă spun că aș fi dorit să știu în ce stadiu se află la Comisia Europeană documentația privind sprijinul pe care OLTCHIM îl așteaptă, pentru că, în funcție de avizul de acolo, am înțeles că toate celelalte probleme pot decurge, implicit primirea acelei garanții guvernamentale, majorarea capitalului social și toate celelalte.

Aș fi dorit să-i informez pe vâlceni dacă dumneavoastră, în acest moment, aveți informații suplimentare.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, doriți să răspundeți?

Microfonul 8, vă rog.

 
 

Domnul Constantin Claudiu Stafie:

Domnule senator, Documentația a fost trimisă la Comisia Europeană de cel puțin două săptămâni, dacă nu de trei săptămâni.

Nu știu, în momentul de față, data exactă.

Așteptăm răspunsul.

Probabil că în câteva zile vom primi și acest răspuns, în funcție de care vom proceda în consecință.

Vă asigurăm că, și din punctul de vedere al Ministerului Economiei, Societatea Comercială OLTCHIM reprezintă o prioritate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Microfonul 1, domnul senator Frâncu, vă rog.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

O singură rugăminte mai am.

Dacă veți primi un răspuns cert de la Comisia Europeană, v-aș ruga, poate în răspunsul scris pe care mi-l înaintați, să adăugați acest lucru și să nu vă supărați niciodată pe mine dacă voi adresa semnale Guvernului României să ia în atenție problemele acestei mari întreprinderi.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, fiți convins că o să-l publicăm și în presă, nu numai către dumneavoastră.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc reprezentanților Guvernului, mulțumesc și celor doi senatori prezenți în sală, și celor doi secretari care sunt lângă mine, mulțumesc staffului.

Vă doresc o seară plăcută!

Ne vedem miercuri, 8 aprilie 2009, în plenul Senatului.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19.20.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 2 décembre 2021, 21:31
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro