Doina Silistru
Doina Silistru
Sittings of the Senate of April 6, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.45/16-04-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 06-04-2009 Printable version

Sittings of the Senate of April 6, 2009

2. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  2.2 Doina Silistru (PSD) - prezentarea în rezumat a declarației politice având ca temă Ziua Mondială a Luptei împotriva Autismului;

Domnul Mircea Dan Geoană:

................................................

Doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Mircea Diaconu, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna senator Doina Silistru, vă rog.

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la ziua de 2 aprilie, care este declarată Ziua Mondială de Luptă împotriva Autismului.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Autismului a fost declarată de Adunarea Generală a ONU la data de 18 decembrie 2007, cu scopul de a sensibiliza opinia publică mondială asupra acestei maladii și pentru a insista asupra importanței unui diagnostic și a unui tratament timpuriu.

Medicii neurologi spun că micuții cu autism nu suferă de o boală psihică, ci de o tulburare severă de dezvoltare de natură neurobiologică care-i interiorizează și îi face să trăiască într-o lume a lor.

Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări de dezvoltare cunoscut sub numele de tulburări din spectrul autismului - TSA.

Persoanele cu autism nu ajung să înțeleagă că oamenii au informații, sentimente și scopuri diferite de ale lor, vor fi incapabile să înțeleagă sau să anticipeze acțiunile celorlalți oameni, sunt condamnate să nu se poată integra în colectivitate.

Tulburarea se manifestă în prima copilărie, între un an și jumătate și trei ani, nu poate fi diagnosticată la naștere pentru că semnele nu apar sau nu pot fi ușor identificate înainte de 18 luni.

În ultimii ani, cercetătorii recunosc tot mai mult faptul că se pot observa anumiți "precursori" ai acestor tipare comportamentale în etape de dezvoltare ale copilului mult mai timpurii, numărul de instrumente care încearcă să detecteze autismul la vârste mai mici de 18 luni fiind și el în creștere.

Uneori există o perioadă de dezvoltare aparent normală, după care copilul se izolează și pierde din abilitățile dobândite.

Poate fi vorba de o pierdere a utilizării cuvintelor folosite de copil până atunci, de pierderea contactului vizual, a interesului pentru joc sau de retragere socială.

În mod obișnuit, autismul este diagnosticat mai devreme mai ales dacă este acompaniat de retard mintal și este mai puțin diagnosticat printre copiii și adolescenții cu o inteligență medie sau superioară mediei.

Răspândirea bolii este de aproximativ 6 la 1.000 de persoane și este de trei sau de patru ori mai des întâlnită la băieți decât la fete.

Unul din 150 de copii din întreaga lume suferă de autism, unul din 104 băieți are tulburări din spectrul autist și 67 de copii sunt diagnosticați zilnic cu asemenea tulburări.

Un caz nou de autism este descoperit la fiecare 20 de minute și mult mai mulți copii vor fi diagnosticați în acest an cu autism decât cu SIDA, diabet sau cancer.

Deși există o componentă genetică, transmiterea autismului nu respectă un model clar.

Expunerea fătului la virusul rubeolei, la alcool și acid valproic poate produce autism.

Expunerea la thalidomida în zilele 20-24 de sarcină produce boala.

Prin intervenții specializate se pot obține rezultate ameliorate.

În România nu se știu foarte multe despre autism.

Pe cât de puține sunt cunoștințele despre această afecțiune, pe atât de slab este ajutorul pe care îl primesc copiii autiști.

Din păcate, nu există centre specializate de tratare a autismului.

Asigurarea unui asemenea tratament necesită costuri foarte mari, aproape imposibile pentru un părinte cu un venit mediu.

Mai mult de 3.000 de copii sunt diagnosticați cu tulburări din spectrul autist, potrivit estimărilor specialiștilor.

Dintre aceștia, doar 1.000 urmează tratamente.

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile a lansat în noiembrie 2008 programul numit "Împreună învingem autismul!", o campanie de strângere de fonduri concepută pentru ca toți copiii cu aceste tulburări să înceapă sau să continue terapia ABA, respectiv Analiza Comportamentală Aplicată, recunoscută pe plan mondial ca fiind un tratament eficient pentru recuperare.

Potrivit reprezentanților fundației, terapia unui copil cu autism costă cel puțin 1.000 de euro lunar, bani necesari pentru plata materialelor și a terapeuților.

Statul român oferă părinților copiilor cu autism un ajutor de handicap de numai 500 de lei pe lună.

Deocamdată, nu există un tratament biomedical al autismului.

Dintre toate terapiile existente, ABA, respectiv Analiza Aplicată a Comportamentului, este un program de învățare care lucrează sistematic la înlăturarea "trăsăturilor"

autismului până când copilul nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru a se considera că are această afecțiune.

Cei mai mulți părinți care perseverează cu programul timp de doi până la trei ani pot să-și canalizeze cu succes copiii către normalitate.

Cercetările au indicat că intervenția comportamentală timpurie, de cel puțin doi ani, la vârsta preșcolară poate aduce îmbunătățiri semnificative ale IQ-ului și abilităților de limbaj pentru foarte mulți copii cu tulburare din spectrul autist.

Imediat ce autismul este diagnosticat, intervenția comportamentală poate începe.

Programele eficiente se focalizează pe dezvoltarea comunicării, abilităților sociale și cognitive.

Stimați colegi,

Ziua Mondială de Luptă împotriva Autismului are ca obiectiv fundamental informarea publică și conștientizarea față de problematica autismului.

Cu puțin timp în urmă, cei care sufereau de autism erau marginalizați, plasați în instituții sau considerați cazuri de netratat, cauze pierdute.

Astăzi, din păcate, această realitate este încă răspândită în multe părți ale lumii.

Acești copii, băieți și fete, au nevoie de intervenție urgentă, cum ar fi acordarea de sprijin pentru dezvoltarea comunicării și a trăsăturilor sociale și cognitive.

Autismul afectează copii din toate țările, indiferent de rasă, credință, nivel educațional sau venituri.

Din această cauză este important ca societatea, în ansamblu, clasa politică și experții, în special, să fie mai implicați, empatici și mai deschiși în fața acestor probleme și împreună să încercăm aducerea acestor copii în lumea reală, indiferent de costurile pe care le vom plăti.

Declarația politică este mai amplă, dar a fost depusă la secretariat.

Mulțumesc.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim, doamna senator.

................................................

Doamna Doina Silistru:

Ziua Mondială de Luptă împotriva Autismului a fost declarată de Adunarea Generală a ONU la data de 18 decembrie 2007, cu scopul de a sensibiliza opinia publică mondială asupra acestei maladii și pentru a insista asupra importanței unui diagnostic și a unui tratament timpuriu.

Medicii neurologi spun că micuții cu autism nu suferă de o boală psihică, ci de o tulburare severă de dezvoltare de natură neurobiologică care-i interiorizează și îi face să trăiască într-o lume a lor.

Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări de dezvoltare cunoscut sub numele de tulburări din spectrul autismului - TSA.

Persoanele cu autism nu ajung să înțeleagă că oamenii au informații, sentimente și scopuri diferite de ale lor, vor fi incapabile să înțeleagă sau să anticipeze acțiunile celorlalți oameni, sunt condamnate să nu se poată integra în colectivitate.

Tulburarea se manifestă în prima copilărie, între un an și jumătate și trei ani.

Nu poate fi diagnosticată la naștere pentru că semnele nu apar sau nu pot fi ușor identificate înainte de 18 luni.

În ultimii ani, cercetătorii recunosc tot mai mult faptul că se pot observa anumiți "precursori" ai acestor tipare comportamentale în etape de dezvoltare ale copilului mult mai timpurii, numărul de instrumente care încearcă să detecteze autismul la vârste mai mici de 18 luni fiind și el în creștere.

Uneori există o perioadă de dezvoltare aparent normală, după care copilul se izolează și pierde din abilitățile dobândite.

Poate fi vorba de o pierdere a utilizării cuvintelor folosite de copil până atunci, de pierderea contactului vizual, a interesului pentru joc sau de retragere socială.

În mod obișnuit, autismul este diagnosticat mai devreme mai ales dacă este acompaniat de retard mintal și este mai puțin diagnosticat printre copiii și adolescenții cu o inteligență medie sau superioară mediei.

În trecut, autismul era considerat o tulburare rară.

Acum este acceptat faptul că această tulburare nu este atât de rară (autismul se întâlnește mai des decât sindromul Down sau paralizia cerebrală, de exemplu).

În întreaga lume 5 din 10.000 de persoane au autism clasic, "autismul lui Kanner", iar aproximativ 20 din 10.000 de persoane au tulburări din cadrul întregului spectru al autismului, după Wing și Gould (1970).

Simptome obișnuite ale autismului sunt acțiunile repetitive/monomane, contactul și comunicarea limitată cu alte persoane și interesele foarte restrânse.

Răspândirea bolii este de aproximativ 6 la 1.000 de persoane și este de trei sau de patru ori mai des întâlnită la băieți decât la fete.

Există diferite grade de autism, de la cel sever, care implică adesea și handicap mintal, până la forme de autism care îi permit persoanei să ducă o viață relativ normală.

Unul din 150 de copii din întreaga lume suferă de autism, unul din 104 băieți are tulburări din spectrul autist și 67 de copii sunt diagnosticați zilnic cu asemenea tulburări.

Un caz nou de autism este descoperit la fiecare 20 de minute și mult mai mulți copii vor fi diagnosticați în acest an cu autism decât cu SIDA, diabet sau cancer.

Specialiștii atrag atenția asupra semnelor care pot arăta că un copil este în risc sau ar trebui evaluat pentru ca el să aibă o dezvoltare normală:

  1. Fără zâmbete largi sau alte expresii calde de afecțiune către vârsta de 6 luni și după.
  2. Lipsa răspunsului la sunete, zâmbete sau alte expresii faciale până la vârsta de 9 luni și după.
  3. Lipsa primelor semne de limbaj până la 12 luni.
  4. Fără răspuns la gesturi cum ar fi: a arăta cu degetul, a privi, a căuta sau a face cu mâna până la 12 luni și după.
  5. Lipsa oricărui cuvânt până la 16 luni.
  6. Lipsa unor propoziții din două cuvinte, cu sens (fără imitație sau repetiție), până în 24 luni.
  7. Lipsa răspunsului când copilul este strigat, de la 10 luni și după.
  8. Orice pierdere a limbajului sau a abilităților sociale la orice vârstă.

Deși există o componentă genetică, transmiterea autismului nu respectă un model clar.

Expunerea fătului la virusul rubeolei, la alcool și acid valproic poate produce autism.

Expunerea la thalidomida în zilele 20-24 de sarcină produce boala.

Prin intervenții specializate se pot obține rezultate ameliorate.

În România nu se știu foarte multe despre autism.

Pe cât de puține sunt cunoștințele despre această afecțiune, pe atât de slab este ajutorul pe care îl primesc copiii autiști.

Din păcate, nu există centre specializate de tratare a autismului.

Asigurarea unui asemenea tratament necesită costuri foarte mari, aproape imposibile pentru un părinte cu un venit mediu.

Mai mult de 3.000 de copii sunt diagnosticați cu tulburări din spectrul autist, potrivit estimărilor specialiștilor.

Dintre aceștia, doar 1.000 urmează tratamente.

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile a lansat în noiembrie 2008 programul numit "Împreună învingem autismul!", o campanie de strângere de fonduri concepută pentru ca toți copiii cu aceste tulburări să înceapă sau să continue terapia ABA, respectiv Analiza Comportamentală Aplicată, recunoscută pe plan mondial ca fiind un tratament eficient pentru recuperare.

Potrivit reprezentanților fundației, terapia unui copil cu autism costă cel puțin 1.000 de euro lunar, bani necesari pentru plata materialelor și a terapeuților.

Statul român oferă părinților copiilor cu autism un ajutor de handicap de numai 500 de lei pe lună.

Deocamdată, nu există un tratament biomedical al autismului.

Dintre toate terapiile existente, ABA, respectiv Analiza Aplicată a Comportamentului, încercată pentru prima dată de dr.Ivar Lovaas de la UCLA în anii '60, este un program de învățare care lucrează sistematic la înlăturarea "trăsăturilor" autismului până când copilul nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru a se considera că are această afecțiune.

Sistemul este foarte intensiv, dar s-a dovedit a avea extrem de mult succes în aproape toate cazurile de autism.

Sistemul de învățare ABA divide orice sarcină în sarcini mai mici și pune un accent foarte mare pe răsplătirea copilului atunci când lucrează bine.

Nu există nicio pedeapsă fizică în tot sistemul.

Terapia începe într-o structură foarte rigidă, dar în mod gradat ia forma unui mediu tipic de școală.

Cei mai mulți părinți care perseverează cu programul timp de doi până la trei ani pot să-și canalizeze cu succes copiii către normalitate.

Cercetările au indicat că intervenția comportamentală timpurie, de cel puțin doi ani, la vârsta preșcolară poate aduce îmbunătățiri semnificative ale IQ-ului și abilităților de limbaj pentru foarte mulți copii cu tulburare din spectrul autist.

Imediat ce autismul este diagnosticat, intervenția comportamentală poate începe.

Programele eficiente se focalizează pe dezvoltarea comunicării, abilităților sociale și cognitive.

Cercetătorii americani au descoperit că pacienții care își fac tratamentul într-o cameră de decomprimare dezvoltă anumite abilități de socializare.

Studiul nu a reușit să demonstreze că rezultatul pozitiv poate fi obținut pe termen lung, dar ameliorează starea pacienților într-un timp foarte scurt.

Oxigenul reduce inflamațiile din creier și permite o circulație mai bună a sângelui.

La cercetare au participat 62 de copii cu vârste cuprinse între doi și șapte ani.

După 40 de ore de terapie, aceștia au dezvoltat mai multe abilități de comunicare.

Tratamentul este însă costisitor, pentru că o astfel de cameră costă între 14.000 și 17.000 de dolari.

Stimați colegi,

Ziua Mondială de Luptă împotriva Autismului are ca obiectiv fundamental informarea publică și conștientizarea față de problematica autismului.

Cu puțin timp în urmă, cei care sufereau de autism erau marginalizați, plasați în instituții sau considerați cazuri de netratat, cauze pierdute.

Astăzi, din păcate, această realitate este încă răspândită în multe părți ale lumii.

Acești copii, băieți și fete, au nevoie de intervenție urgentă, cum ar fi acordarea de sprijin pentru dezvoltarea comunicării și a trăsăturilor sociale și cognitive.

Autismul afectează copii din toate țările, indiferent de rasă, credință, nivel educațional sau venituri.

Din această cauză este important ca societatea, în ansamblu, clasa politică și experții, în special, să fie mai implicați, empatici și mai deschiși în fața acestor probleme și împreună să încercăm aducerea acestor copii în lumea reală, indiferent de costurile pe care le vom plăti.

Mulțumesc.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 28 novembre 2021, 8:22
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro