Tudor Udriștoiu
Tudor Udriștoiu
Sittings of the Senate of April 6, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.45/16-04-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 06-04-2009 Printable version

Sittings of the Senate of April 6, 2009

2. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  2.12 Tudor Udriștoiu (PD-L) - declarație politică cu titlul "7 Aprilie - Ziua Mondială a Sănătății";

Domnul Mircea Dan Geoană:

................................................

Domnul senator Udriștoiu, se pregătește doamna senator Sorina Plăcintă.

Domnul Tudor Udriștoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătății".

Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că este numai primul episod, probabil că voi prezenta, de-a lungul timpului, un serial asupra problemelor de sănătate din țara noastră, care sunt foarte multe.

Profit, în prima declarație, de această aniversare de către întreaga comunitate internațională a zilei de 7 aprilie ca Ziua Sănătății, care se serbează din anul 1950 prin hotărârea primei Adunări Mondiale a Sănătății din 1948.

Campania asociată evenimentului din 2009, precum am mai auzit, are drept slogan "Salvați vieți! Asigurați securitatea spitalelor de urgență!" și are ca scop de a influența guvernele, finanțatorii, ONG-urile, instituțiile de sănătate în sensul pregătirii superioare a sistemelor de îngrijire a sănătății pentru a răspunde situațiilor de urgență.

Premisele de lucru pentru Ziua Mondială a Sănătății din acest an au fost determinate de câteva realități contemporane: cantitatea de situații de urgență și dezastre care este în creștere la scară mondială - această tendință se va menține și în viitor din cauza accentuării urbanizării, care aglomerează populația în locații adesea nesigure -, precum și de consecințele schimbărilor climatice.

Existența unor servicii medicale funcționale este crucială pentru salvarea de vieți omenești în cazul unui dezastru.

Ei bine, aceste lucruri se bazează și pe raportul OMS din 2008 privind starea de sănătate la nivel mondial, care a lansat o serie de concluzii foarte importante.

Inegalitatea dintre țări privind rezultatele sistemelor de sănătate și accesul la îngrijiri medicale s-a accentuat în ultimii 30 de ani.

Un exemplu: cheltuielile personale pentru sănătate împing anual cel puțin 100 de milioane de oameni către pragul sărăciei, în timp ce pe plan mondial cheltuielile publice variază între 20 și 6.000 de dolari americani/locuitor/an.

Speranța de viață în statele cele mai dezvoltate este cu 40 de ani mai mare decât în statele cele mai sărace.

Citez: "În multe privințe, reacțiile sectorului de sănătate în fața evoluțiilor globale au fost inadecvate și naive", fiind incapabile să evalueze nevoile și să elaboreze soluții globale, devenind tot mai "fragmentate și lipsite de coerență."

Aș spune că pe această direcție noi ne situăm cu cinste, neavând coerență de felul nostru în foarte multe măsuri, planificând totul de azi pe mâine.

Aș vrea să subliniez, în materie de sănătate, faptul că, la ora asta, nu avem nicăieri în sistemul nostru legislativ o definiție coerentă a principalelor profesii angajate, cum ar fi cea de medic și de asistent medical.

Ultima concluzie importantă: situația actuală nu corespunde cu spiritul Declarației de la Alma-Ata, unde, în urmă cu 30 de ani, au fost semnate acordurile mondiale asupra sănătății în care se prevedea necesitatea accesului egal la îngrijirea medicală.

În fine, în luna ianuarie 2009, OMS a lansat un avertisment asupra consecințelor negative ale crizei economice, dintre care trebuie subliniate creșterea numărului de persoane afectate de anxietate și alte maladii psihice, precum și augmentarea consumului de alcool, tutun și droguri.

În conformitate cu previziunile OMS pentru perioadele de criză economică, oamenii au tendința de a se îndrepta într-o mare măsură către sectorul public de sănătate, ceea ce ridică riscul de suprasaturare a structurilor publice de sănătate.

Pe de altă parte, revenind la problemele noastre, în luna noiembrie 2008 a fost publicat Indexul european al consumatorului de sănătate "Euro Health Consumer Index", care cuprinde o evaluare și ierarhizare a țărilor europene în funcție de măsura și modul în care sistemele lor de sănătate răspund nevoilor beneficiarilor, respectiv consumatorilor de servicii de sănătate.

Voi prezenta metodologia acestui studiu.

Indexul a luat în calcul 6 zone de interes, fiecare având un set de indicatori specifici:

  1. drepturile și informarea pacientului - legislație în domeniul sănătății bazată pe drepturile pacientului, implicarea organizațiilor pacienților în procesul decizional, asigurare de malpraxis fără implicarea sistemului judiciar, dreptul la o a doua opinie, informații transfrontaliere, acces la propriul dosar medical, registrul medicilor, acces interactiv 24 de ore din 24 de ore la informații, telefonic sau online;
  2. e-sănătatea - catalog ierarhizat al furnizorilor de sănătate, grad de penetrare a dosarelor pacienților în format electronic, transfer electronic al datelor medicale, rețete electronice;
  3. tipul de așteptare pentru tratament - acces la medicul de familie în ziua solicitării consultației, acces direct la medical specialist, acces la operații majore nonacute în mai puțin de 90 de zile, acces la tratamentul cancerului în mai puțin de 21 de zile, acces la scanare RMN în mai puțin de 7 zile;
  4. rezultate - decese prin infarct miocardic, mortalitate infantilă, supraviețuirea peste cinci ani a bolnavilor de cancer, decese evitabile, infecții intraspitalicești rezistente la antibiotice, rata de declin a sinuciderilor, procentul diabeticilor cu niveluri ridicate peste 7 de HbA1c;
  5. gama și aria de acoperire a serviciilor oferite - operații de cataractă la persoane de peste 65 de ani, vaccinarea împotriva bolilor copilăriei, numărul de transplanturi de rinichi la un milion de persoane, accesibilitatea serviciilor stomatologice, rata mamografiilor, plăți informale către medici;
  6. medicamentele - subvenționarea examenelor radiologice, adoptarea farmacopeei Layman, viteza de distribuire a noilor medicamente împotriva cancerului, acces la noi medicamente.

În acest studiu au fost evaluate 31 de țări europene, respectiv cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, cărora li s-au adăugat Elveția, Norvegia, Croația și Republica Macedonia.

În clasamentul realizat prin combinarea indicatorilor care pot conduce la un maxim de 1.000 de puncte, România ocupă poziția 27, cu 488 de puncte, fiind urmată de Bulgaria, Croația, Republica Macedonia și Letonia.

Primele trei poziții sunt ocupate de Olanda - 839 de puncte, Danemarca - 820 de puncte și Austria - 784 de puncte.

Subliniez faptul că în cadrul Comunității Europene România ocupă locul 25 din 27 de țări.

Mă gândesc că, dacă nu a cuprins - pentru că nu mai contează în multe țări - TBC-ul, mă tem că nu mai avem loc în clasament.

Așa cum subliniază autorii studiului, scorurile naționale nu au un corespondent direct în volumul resurselor alocate pentru sănătate dintr-o țară sau alta, ci reflectă, mai degrabă, culturile și atitudinile naționale și organizaționale.

Aș vrea să subliniez, în final, că există un principiu fundamental pentru orice organizație de sănătate, și anume pacientul în centrul sistemului.

Nu e cazul nostru.

Pacientul nostru este pe undeva pe la margine și între sistem și pacient sunt niște vrafuri mari de hârtie.

Apropo de ceea ce s-a spus mai devreme, doamnelor și domnilor senatori, aș vrea să subliniez, cu mare părere de rău, că Guvernul anterior a fost foarte bogat în proiecte și hârtii și destul de sărac în realizări.

S-a mers pe principiul "am zis, am scris, s-a rezolvat!", și cam așa a fost și cu spitalele de urgență care au fost puse într-un program foarte frumos și care trebuiau să fie deschise în 2007.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 28 novembre 2021, 8:11
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro