Mihaela Popa
Mihaela Popa
Sittings of the Senate of April 6, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.45/16-04-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 06-04-2009 Printable version

Sittings of the Senate of April 6, 2009

2. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  2.17 Mihaela Popa (PD-L) - declarație politică cu titlul "Fondurile europene pentru romi doar pe hârtie?" (declarație politică neprezentată în plen);

Doamna Mihaela Popa:

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Fondurile europene pentru romi doar pe hârtie?".

Peste două zile, pe 8 aprilie, sărbătorim Ziua Internațională a Romilor.

Este vorba de a doua minoritate, ca populație, din România, după cea maghiară.

Dacă datele oficiale vorbesc de o populație romă de aproximativ 540.000 de persoane, Fundația Soros avansează un număr mult mai mare: 1,5-2 milioane de persoane.

Doamnelor și domnilor senatori, Știm că populația romă, atât cea din România, cât și cea din toată Uniunea Europeană, se confruntă cu o problemă serioasă și complexă, o problemă de imagine și o problemă de fond.

Dacă în ceea ce privește problemele de imagine ale acestei comunități soluțiile sunt ceva mai facile, problemele de fond constituie o prioritate la nivel european.

România trebuie să se racordeze la aceste politici europene, inclusiv în această chestiune.

Vorbim aici de politici coerente de incluziune socială, civică, economică și politică, vorbim de garantarea șanselor egale etnicilor romi într-un sistem democratic, de acces fără discriminare la un loc de muncă sau la educație.

România are în prezent o strategie asumată în ceea ce privește comunitatea romă, cuprinsă în programul de guvernare al Cabinetului Emil Boc.

Depinde însă de noi ca planurile de pe hârtie să fie transpuse în practică.

Stimați colegi,

Știm că România a primit în ultimii ani fonduri europene consistente pentru ameliorarea sau rezolvarea problemelor romilor.

Milioane de euro au fost distribuite în sănătate, piața muncii sau în educație.

Din păcate, banii au venit, s-au cheltuit și s-au dus, iar marea majoritate a problemelor a rămas nerezolvată.

Nu lipsa banilor reprezintă problema principală în acest caz, ci modul în care sunt folosiți.

Un exemplu concludent este educația, unde granturile au fost uriașe.

Prin linia de finanțare PHARE "Acces la educație pentru grupurile dezavantajate" s-au desfășurat, începând din anul 2001, proiecte de granturi, prin Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, de care au beneficiat toate județele țării (PHARE 2001 - cu focalizare pe romi, PHARE 2003, PHARE 2004, PHARE 2005 și, în derulare acum, PHARE 2006).

Toate aceste proiecte depuse de ISJ-uri au avut ca grup țintă populația de etnie romă.

Granturile județene au constat în sume, uneori de peste 600 de mii de euro, pentru aplicațiile județene.

Efectele aplicării acestor programe de facilitare a accesului la educație pentru romi s-au lăsat și se lasă așteptate.

După încheierea oficială a proiectelor, cu toate că era prevăzut în contract ca ISJ și CJ (cei doi parteneri obligatorii) să asigure sustenabilitatea acestor proiecte, acest lucru s-a realizat în foarte puține cazuri și cu mari sincope.

Continuarea programului de educație remedială (ceea ce spune acum doamna ministru că s-ar putea intitula și "school after school"), prin care elevii beneficiau de o masă la prânz, nu se mai realizează, mediatorii școlari care au fost formați profesional nu sunt angajați, asigurarea de servicii prin profesori de sprijin sau centre de resurse nu a fost finanțată pentru a putea fi continuată etc.

În județul Iași, o școală care a fost beneficiară a acestui proiect a fost Școala "Nicolae Tonitza", Iași, o școală situată în apropierea unei comunități mari de romi, cu serioase probleme socio-economice.

După finalizarea proiectului, cu toate că s-a investit o sumă mare în amenajarea spațiilor și a școlii și în dotarea acesteia cu materiale și mijloace didactice, acum nu se mai întâmplă mare lucru.

Mediatorul școlar nu a mai fost angajat, iar școala nu mai beneficiază de serviciile acestuia, programul "A doua șansă" nu a fost extins, iar spațiile, o parte din ele, au fost desființate pentru că școala s-a unit cu un grup școlar, prin decizia ISJ Iași, iar elevii nu mai pot beneficia de activitățile interculturale, și nici de programul de educație remedială.

Întrebările care rămân sunt:

Cum și de ce au fost cheltuite cele 600.000 de euro pentru fiecare județ? Numai pentru salarii?

De ce a fost necesar să se investească o sumă de aproximativ 30.000 de euro într-o școală în care nu mai există sprijin pentru copiii defavorizați?

De ce ISJ a ales ca acea școală să fie, practic, desființată?

De ce Ministerul Educației, Cercetării și Inovării nu a asigurat o monitorizare mai atentă asupra asigurării sustenabilității acestor proiecte?

Cine este tras la răspundere sau va fi tras la răspundere pentru toate acestea? Probabil nimeni, iar acesta a fost un simplu exemplu.

Sustenabilitatea proiectelor care au obținut bani europeni trebuie monitorizată pentru ca inițiativele să se transforme în efecte durabile, continuate pe termen lung, în sprijinul beneficiarilor țintă.

Vă mulțumesc.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 27 novembre 2021, 19:04
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro