Dumitru Florian Staicu
Dumitru Florian Staicu
Sittings of the Senate of April 6, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.45/16-04-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 06-04-2009 Printable version

Sittings of the Senate of April 6, 2009

2. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  2.21 Dumitru Florian Staicu (PD-L) - declarație politică având ca titlu "Securitatea energetică a României - o problemă vitală și mereu în actualitate" (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dumitru Florian Staicu:

Declarația mea politică se intitulează "Securitatea energetică a României - o problemă vitală și mereu în actualitate".

Doamnelor și domnilor senatori, Mă adresez astăzi dumneavoastră cu o problemă de care depinde însăși soarta României, existența ei ca națiune prosperă și europeană.

Intenția acestei declarații politice a plecat de la ultimele discuții purtate în Comisia Europeană privind proiectul Nabucco, dar și de la repetatele probleme ale livrării gazului rusesc către țara noastră.

Deși în luna ianuarie a acestui an Comisia Europeană anunța că proiectul Nabucco este în planul energetic al Uniunii și că va fi finanțat de Comisie cu suma de 250 de milioane de euro, în martie, la presiunile altor state membre ale Uniunii, acest proiect a fost scos, practic, de pe lista de priorități a Comisiei.

A fost eliminat cuvântul "Nabucco" din planul de relansare economică a Uniunii și înlocuit cu termenul mult mai generic "proiecte energetice din coridorul sudic".

Este notabilă reacția autorităților române, care a fost una promptă și energică.

Punctul nostru de vedere a fost de a ne opune eliminării termenului explicit "Proiectul Nabucco".

Mai mult decât atât, există indicii că suma de 200 de milioane de euro ar mai putea fi redusă în viitor.

Am văzut cu toții că săptămâna trecută livrările de gaz către România au fost din nou întrerupte din cauza unui eveniment nefericit, o explozie la un gazoduct pe teritoriul Transnistriei.

Stimați colegi, până când ne vom mai permite să stăm cu această sabie deasupra capului?

Cred că prosperitatea economică a României, dar și stabilitatea politică și socială internă atârnă într-un mod hotărâtor și de această problemă a securității energetice.

Nu e deloc obligatoriu ca prin construirea gazoductului Nabucco, care va aduce gaze din Iran și regiunea Mării Caspice, noi să renunțăm la gazul rusesc și la relația pe care o avem cu partenerii noștri ruși.

În acest fel, vom putea avea surse alternative, pentru a nu mai rămâne în pană de gaz în situații critice.

Mai mult decât atât, există și componenta prețului, România putând să primească gaz din conducta unde acesta este mai ieftin.

Securitatea energetică nu se referă însă numai la acest aspect al gazului.

Este un concept mai larg care cuprinde investiție în cercetare pentru descoperirea și exploatarea de noi surse energetice, precum și retehnologizare masivă pentru a scădea consumurile energetice.

Guvernul a reușit să pună la punct reabilitarea termică a blocurilor de locuințe, ceea ce va însemna o economie substanțială.

Cred că este cazul să punem la punct astfel de strategii de economisire a energiei și în ceea ce privește industria.

Mai bine de jumătate din consumul de energie al României este în economie, în industrie acest consum producând 80%

din emisiile de dioxid de carbon în atmosferă.

Numai 20% din aceste emisii sunt produse de transporturi și de populație.

Economisirea energiei prin retehnologizare aduce atât competitivitate pentru firmele românești, costurile energiei reflectându-se în costul produselor sau al serviciilor, cât și o protecție efectivă a mediului ambiant, deci o investiție în sănătatea cetățenilor.

Un simplu exemplu poate releva foarte bine acest aspect.

Astăzi, în România, pentru producerea unui kilowatt/oră se consumă de două ori mai mult gaz decât în Uniunea Europeană doar pentru faptul că acolo se folosește o tehnologie mai nouă, randamentul într-o centrală termică din Germania sau Franța situându-se la 58-60%, pe când în România acesta este de 30-31%.

Sustenabilitatea sectorului energetic, în sensul menținerii dezvoltării, este un lucru prioritar pentru România, iar acest lucru presupune investiții și o regândire a structurii și modului în care sectorul energetic acționează.

Securitatea în alimentarea cu resurse energetice trebuie să constituie, de asemenea, o prioritate.

Acest aspect nu trebuie să fie doar teoretic, ci trebuie să asigure accesul fizic la diverse resurse de energie.

Într-o lume în care ne confruntăm cu acțiuni teroriste și politice care micșorează accesul riscurile sunt importante.

Nu există securitate energetică totală, dar trebuie să gândim o strategie care să răspundă acestei cerințe în așa fel încât riscurile să fie acceptabile, iar costurile să nu fie exorbitante pentru România.

Sustenabilitatea și securitatea înseamnă bani și investiții, care trebuie să se întoarcă la cei care le plătesc pentru a le asigura o calitate mai bună a vieții.

Tendința este de creștere a costurilor acestor surse energetice, iar accesul este din ce în ce mai dificil.

Atât economia, cât și populația resimt major aceste creșteri.

Întreprinderile care au o anumită cantitate de energie înglobată în produsele lor vor deveni puțin competitive, produsele lor devenind mai scumpe.

Industria românească, fără o energie de o anumită valoare, nu poate supraviețui, mai ales în situația de criză economică cu care ne confruntăm.

Energia, prin specificul ei, are o inerție foarte mare.

Trece foarte mult timp între momentul în care iei o decizie și momentul în care aceasta se transformă în realitate.

De exemplu, construcția unei centrale electrice durează șase ani, construcția unui gazoduct poate dura între cinci și zece ani.

De aceea, trebuie să luăm cât mai curând deciziile care se impun, pentru ca peste zece ani să putem vedea rezultatele, dar trebuie să conștientizăm cu toții, doamnelor și domnilor senatori, că acest efort este unul al întregii clase politice și al întregii națiuni, fără de care viața decentă și confortul copiilor și tinerilor din această țară, peste zece ani, vor fi un obiectiv greu de atins.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 28 novembre 2021, 6:58
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro