Plen
Sittings of the Senate of April 21, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.52/30-04-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 21-04-2009 Printable version

Sittings of the Senate of April 21, 2009

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Ședința a început la ora 16.10.

Ședința a fost condusă de domnul senator Mircea-Dan Geoană, președintele Senatului, asistat de doamna senator Doina Silistru și domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului.

   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Bună ziua, stimați colegi și stimate colege!

Vă adresez tradiționala urare: "Hristos a înviat!" și tot ce vă doriți dumneavoastră, familiilor dumneavoastră, celor apropiați și celor pe care îi reprezentați în Senatul României.

Fac un apel la liderii grupurilor parlamentare de a invita colegele și colegii senatori în sala de plen pentru a începe ședința Senatului din 21 aprilie 2009.

La această ședință voi fi asistat de colegii senatori: doamna Doina Silistru și domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului.

În acest moment avem în sală 87 de senatori prezenți. Suntem în cvorum de lucru.

Aveți în mapele dumneavoastră proiectul ordinii de zi, pe care vi-l supun votului.

Cine este pentru ordinea de zi propusă? Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

În continuare, vă supun atenției și votului programul de lucru pentru astăzi: declarații politice - conform cutumei noastre -, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, votul final pe inițiative legislative - între orele 17.00 și 18.00, iar de la ora 18.00 la ora 19.30 - întrebări, interpelări și răspunsuri. Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi. Vă rog să votați. Cu 65 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, programul de lucru de astăzi a fost aprobat.

 
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 21 - 25 aprilie a.c.  

Doresc să vă supun atenției, la partea de probleme organizatorice, și programul de lucru pentru săptămâna în curs.

Datorită zilei de sărbătoare pe care am avut-o ieri, programul nostru este decalat cu o zi: astăzi are loc ședința plenului, urmând ca în cursul săptămânii să desfășurăm lucrări în comisiile permanente și, la final de săptămână, activități în circumscripțiile electorale. Este proiectul pe care Biroul permanent vi-l supune atenției.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna aceasta. Vă rog să votați. Cu 68 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 27 aprilie - 2 mai a.c.  

De asemenea, pentru săptămâna viitoare vă supunem atenției și votului dumneavoastră o modificare a programului obișnuit al activității Senatului, datorită dezbaterii în plenul Parlamentului a ordonanței de urgență a Guvernului privind rectificarea bugetului, urmând ca luni să avem ziua de plen obișnuită, marți, la ora 9.00 - ședința comună a Senatului și a Camerei Deputaților dedicată ordonanței de urgență cu privire la rectificarea bugetară, iar miercuri intrăm în programul de plen și activitățile obișnuite pentru restul săptămânii.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna viitoare. Vă rog să votați. Cu 68 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Declarații politice prezentate de doamna și domnii senatori: Ovidiu Marian (PD-L) - declarație politică având ca temă piața de capital și evoluția Bursei de Valori Bucuresti;

În continuare, dați-mi voie să intrăm în partea de declarații politice.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, îl invit pe domnul senator Ovidiu Marian. Se pregătește domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Ovidiu Marian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, subiectul declarației politice este piața de capital și evoluția Bursei de Valori București.

Într-o perioadă de criză economică, toate bursele din lume au scăzut. Dintre toate însă s-a remarcat Bursa de Valori București, cu scăderi dramatice pe indici, ajungându-se la situația să concureze cu Islanda pentru primul loc în lume.

Se pare că suntem chiar fruntași, indicele BET-FI deținând recordul. Dacă indicii burselor țărilor din Europa Centrală și de Est au scăzut cu 50-60% (în Cehia, Polonia, Ungaria), noi am marcat scăderi de peste 90%.

Cum a fost posibil așa ceva?

Oare economia României este într-o situație mai dificilă decât, să zicem, economia Ungariei?

Este Bursa din București oglinda fidelă a economiei, așa cum ar trebui să fie ea?

Poate Bursa din București să se constituie, așa cum ar fi normal, într-o alternativă de finanțare a economiei?

Consider că toate guvernările de până acum au neglijat și desconsiderat piața de capital din România. Suntem singura țară din lume unde reglementatorul și supraveghetorul pieței - Comisia Națională a Valorilor Mobiliare - este plătit de cei pe care îi supraveghează și cărora le reglementează activitatea.

Este de datoria noastră să facem în așa fel încât piața de capital din România să fie o oglindă fidelă, și nu una strâmbă, a economiei.

Trebuie să luăm măsuri pentru creșterea spiritului antreprenorial al clasei de mijloc din România, oferind acesteia posibilitatea de a-și diversifica investițiile pe o piață adevărată, logică, oferind societăților listate posibilitatea finanțărilor ieftine, cu un randament stimulativ pentru investitori.

Prăbușirea Bursei de Valori București a fost posibilă și din cauza inexistenței investitorilor instituționali. Acestora trebuie să le creăm un cadru legislativ prietenos, și nu limitări în genul acelei limite de deținere de 1% la SIF-uri, prevăzută de o legislație învechită. Investitorii minoritari trebuie să se simtă protejați.

Lipsa de implicare a CNVM în declanșarea ofertelor publice de preluare la "Rompetrol", "Zentiva", "ARDAF" - și sunt doar câteva exemple - nu transmite un semnal pozitiv potențialilor investitori străini, care acum consideră România țara în care o directivă europeană obligatorie se aplică doar dacă nu deranjează vreun grup de interese.

Limitarea deținerilor la SIF-uri garantează menținerea în funcție a actualilor administratori, care de 15 ani fac și desfac după bunul plac în aceste societăți, așa-numite "nave amiral" ale pieței de capital din România.

În toți acești ani, aceștia au dobândit o putere și o influență politică și economică extrem de mare. S-a creat o falie majoră între administratori și acționari. Administratorii profită de lacunele unei legislații învechite și nu răspund în fața acționarilor.

Un exemplu grăitor este manipularea așa-zisului "vot concertat", care este interpretat după bunul plac al actualilor administratori cu complicitatea CNVM. Votul concertat este atunci când nu convine intereselor acelora care vor să-și conserve o poziție dominantă pe piața de capital, și o fac de 15 ani nestingheriți de nimeni.

Păstrarea acționarului disipat este garanția menținerii lor în funcție până când cred dânșii de cuviință.

Este de datoria noastră să îndreptăm lucrurile prin adoptarea unui cadru legislativ logic și coerent, în interesul investitorilor adevărați, în interesul pieței de capital românești și, implicit, în interesul economiei românești. În acest sens, la nivelul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului s-a înființat Subcomisia pentru supravegherea pieței de capital.

La o primă audiere a principalilor actori de pe piața de capital din România a reieșit o serie întreagă de nemulțumiri și disfuncționalități grave la adresa CNVM. La încheierea audierii tuturor părților implicate în piața de capital, subcomisia va informa plenul Senatului și va face propuneri pentru modificarea legislației, astfel încât să avem în România o piață de capital modernă și deschisă către marii investitori.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Florin Constantinescu (PSD) - declarație politică având ca titlu Impozitul forfetar - o povară mult prea grea pentru IMM-uri;

Îl invit pe domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC. Se pregătește domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Florin Constantinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Impozitul forfetar - o povară mult prea grea pentru IMM-uri".

Doamnelor și domnilor colegi, avem impozit forfetar.

Să ne bucurăm sau mai bine să socotim câți oameni își vor încheia afacerea și câți vor intra în șomaj?

Am înțeles cu toții că suntem în criză financiară. S-a declarat, s-a demonstrat că se trăiește de fiecare dintre noi într-un fel sau altul. Nu s-a înțeles și consider că s-a făcut o mare greșeală din acest punct de vedere, pentru că lumea nu este informată, nu i se spune, nu i se explică de ce Guvernul trebuie să impună alte taxe și impozite. Și dacă tot avem impozit forfetar, atunci la ce mai este bună cota unică de impozitare?

Se discută de câteva săptămâni despre acest impozit forfetar. Sâmbătă, 11 aprilie 2009, am luat la cunoștință că el a fost impus urmând a se aplica de la 1 mai. Vă spun sincer că am rămas uluit. Cu câtă nonșalanță finanțiștii declarau deunăzi: "Dacă nu poți plăti nici măcar 500 de euro la stat anual, închide!"

Socotelile pe care le-am făcut în acel moment au fost următoarele: o firmă care are un venit de 12 000 de euro anual trebuie să plătească 500 de euro, adică 4,16% din acest venit, pe când o firmă care are un venit anual de 30 de milioane de euro trebuie să plătească 5 000 de euro anual, adică 0,016% din venit.

Cele două procente denotă clar că firmele mici vor muri și, odată cu ele, vom asista la îngroșarea rândurilor falimentărilor și ale șomerilor, șomeri pe care statul îi va plăti la un moment dat. Aceste cifre nu au fost gândite deloc. Măsurile mi se par pripite și cred cu tărie că se impune o reevaluare mai ales în ceea ce privește microîntreprinderile care au o cifră mai mică de 12 000 de euro.

În altă ordine de idei, impozitul forfetar s-ar fi putut aplica microîntreprinderilor cu o mărime minimă a cifrei de afaceri de peste 100 000 de lei.

De asemenea, puteau fi exceptate de la aplicarea impozitării microîntreprinderile cu un bun comportament fiscal înaintea crizei, adică a celor care au avut profit, și-au plătit impozit aferent acestuia sau cifrei de afaceri, dar care, din cauza crizei financiare, au rămas în pierdere.

O altă soluție ar fi diferențierea impozitului pe 2-3 tranșe ca mărime, similar sistemului practicat în Franța, în funcție de mărimea cifrei de afaceri, asigurând astfel suportabilitatea lui de către microîntreprinderi.

Doamnelor și domnilor senatori, mărturisesc că mă așteptam la mai multă înțelepciune din partea finanțiștilor noștri. Au trecut destul de rapid peste capitolul referitor la dialogul cu partenerii sociali. Mai pe scurt, doleanța majoră a acestora ar fi fost împiedicarea de la faliment a zeci de mii de firme. Lăsați-mă să cred că acest impozit va fi o povară mult prea grea pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Ceea ce mi s-a părut însă de-a dreptul aberant este să impui taxe și impozite pentru a-i prinde pe evazioniști, pentru a evita evaziunea fiscală. Asta înseamnă să te acuzi că nu-ți poți face treaba așa cum trebuie, adică Ministerul Finanțelor Publice nu reușește să-i prindă pe evazioniști și impune noi taxe și impozite.

Mai mult decât atât, aș afirma că stabilirea impozitului poate da naștere mai multor evazioniști decât până acum. În acest sens, înclin să cred că statul își permite puțin cam mult și, din păcate, nu poate controla aceste lucruri. Efectele socio-economice ale unei astfel de măsuri nu poate duce decât la mărirea numărului de muncitori "la negru", descurajarea inițiativelor micilor întreprinzători.

Stimați colegi, am fost uluit și din alt motiv.

Majoritatea țărilor afectate de criză a redus impozitul pe profit sau a scutit temporar plata unor taxe.

În Cehia, de exemplu, impozitul pe profit a fost redus. În Danemarca firmele pot amâna plata unor taxe cu o lună de zile. În Marea Britanie s-a permis amânarea plății impozitelor pentru societățile care au fost afectate de perioada de criză și care pot demonstra necesitatea unei astfel de amânări.

Aș vrea să văd și în România o măsură la fel de consistentă. Sunt aproape convins că nu o voi vedea curând, la fel cum nu văd cum vom diminua noi sărăcia, cum garantăm bunăstarea oamenilor, unde este egalitatea și securitatea socială, dacă vom continua să supunem firmele și oamenii unor asemenea poveri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Varujan Vosganian (PNL) - declarație politică având ca subiect ziua de 24 aprilie - Ziua comemorării victimelor genocidului armean din 1915;

Îl invit pe domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Attila Cseke.

   

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi, 24 aprilie este Ziua comemorării primului genocid al secolului XX, când armenii din întreaga lume și cei care îi prețuiesc își amintesc cu pioșenie de victimele masacrelor săvârșite cu peste 90 de ani în urmă în Imperiul Otoman.

În 24 aprilie 1915, în capitala Imperiului Otoman, Constantinopol, sute de intelectuali armeni au fost arestați. Cei mai mulți dintre ei, printre care Daniel Varujan, cel mai mare poet al armenilor, aflat atunci la vârsta de 31 de ani, cei doi deputați din partea comunității armene, Krikor Zohrab și Vartkes Serenguelian, laolaltă cu alți reprezentanți ai elitei culturale și politice a comunității armene, au fost uciși în mod bestial. În aceeași zi, autoritățile otomane au dat ordinul de deportare a armenilor din ținuturile lor de baștină.

În urma masacrelor și deportărilor în masă, au pierit în jur de un milion și jumătate de persoane, în cea mai mare parte femei și copii. În câțiva ani, în Anatolia răsăriteană, comunitățile armene au fost complet nimicite, lăsând în urmă biserici, lăcașuri de cultură și locuințe părăsite, trupuri înghițite de apele Eufratului sau acoperite de nisipul deșertului. Cei care s-au salvat și urmașii lor se află răspândiți pe toate meridianele lumii. Ei își duc, acolo unde se găsesc, o viață demnă.

România a fost una dintre primele țări care, în timpul guvernării lui Ion I.C. Brătianu, s-au oferit să-i primească pe refugiații armeni.

Este pentru mine o nespusă mândrie să exprim, sub cupola Senatului, în numele Uniunii Armenilor din România, adânca recunoștință a armenilor, locuitori ai acestui pământ, poporului frate român și patriei comune, România, de la care noi nu revendicăm decât dreptul de a contribui la prosperitatea ei.

Solidaritatea statului român față de soarta poporului armean s-a manifestat permanent. România s-a numărat printre statele care au primit pe reprezentanții Guvernului tinerei Republici Armenia, exilați în 1920, după ocuparea țării de către bolșevici. Și tot statul român a fost cel dintâi dintre statele lumii din spațiul ex-sovietic care a recunoscut, în decembrie 1991, existența noului stat armean, iar în Europa Centrală și de Est România a fost cea dintâi care a oferit condițiile deschiderii unei ambasade a Republicii Armenia.

Amintirea martirilor genocidului început în 1895 și continuat, într-o formă sau alta, până în 1922, dar care a culminat prin deportările în masă și măcelurile anilor 1915 și 1916 trebuie cinstită așa cum se cuvine și cum o cer normele dreptului internațional.

Ignorarea, în vâltoarea evenimentelor primei jumătăți a secolului XX, a acestui genocid a permis repetarea unor asemenea acțiuni, îndreptate, de această dată, împotriva poporului evreu și împotriva altor popoare. În declanșarea Holocaustului, argumentul folosit de Adolf Hitler a fost următorul: "Cine, la urma-urmei, își mai amintește de nimicirea armenilor?"

Prin Rezoluția din 18 iunie 1987, Parlamentul Europei recunoaște: "Parlamentul consideră că evenimentele tragice care s-au derulat în 1915 - 1917 împotriva armenilor pe teritoriul Imperiului Otoman constituie un genocid, în sensul Convenției pentru prevenirea și reprimarea crimelor de genocid, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 9 decembrie 1948."

În acest context, trebuie amintită și atitudinea constantă, de negare a acestui genocid de către Turcia, stat ce și-a exprimat intenția de a se alătura Uniunii Europene.

De altfel, într-un text adoptat în 28 septembrie 2005, Parlamentul European cere explicit Turciei "să recunoască genocidul armean, considerând această recunoaștere ca fiind o precondiție a accesului în Uniunea Europeană".

În ultimele decenii, un mare număr de parlamente, printre care cele din Franța, Italia, Canada, Rusia, Belgia, Grecia, Suedia, Cetatea Vaticanului, Argentina, Germania și un număr de 42 dintre statele Statelor Unite ale Americii au recunoscut, prin declarații oficiale, genocidul din 1915.

În statul California, săptămâna 19 - 26 aprilie este decretată săptămână de rememorare a genocidului armean.

Ca un gest de valoare simbolică, Olanda a recunoscut genocidul în decembrie 2004, în timp ce se afla la președinția Uniunii Europene.

De menționat, de asemenea, că similar legislației privitoare la Holocaust în Franța a fost adoptată la 21 ianuarie 2001 o legislație similară privind genocidul armean.

La 19 ianuarie 2008, Barack Obama a declarat următoarele: "Împărtășesc obligația armenilor americani de a comemora și de a pune capăt acestui genocid. Aceasta începe prin recunoașterea tragicelor cazuri de genocid din istorie. America are nevoie de un lider care să spună adevărul în privința genocidului armean și să riposteze față de toate actele de genocid. Intenționez să fiu un astfel de președinte."

Aflat la Ankara, la începutul lunii aprilie anul curent, președintele Obama a declarat: "Viziunea mea în această privință este cunoscută și nu mi-am schimbat-o."

În mod simbolic, chiar în acea zi, statul Hawai, ținutul de baștină al lui Barack Obama, a declarat ziua de 24 aprilie "Ziua recunoașterii și comemorării genocidului armean".

Consider că în această perspectivă umanistă, de democratizare a dreptului internațional, urmând exemplul a numeroase alte parlamente, inclusiv din Uniunea Europeană, Parlamentul României ar putea proceda la recunoașterea oficială a genocidului din 1915, îndreptat împotriva poporului armean.

Fie ca ziua de 24 aprilie să fie pentru întreaga omenire un prilej de a înțelege că asemenea fapte nu trebuie să se mai repete și că nimănui, nicăieri, nu trebuie să-i fie dat să sufere pentru așa-zisa vină a semnului nașterii sale.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim, domnule senator.

 
  Cseke Attila-Zoltan (UDMR) - declarație politică având ca titlu Un vis ce tinde a deveni etern - despăgubirile pentru imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist;

În continuare, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Attila Cseke. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Gheorghe David.

   

Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Un vis ce tinde a deveni etern - despăgubirile pentru imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist".

Doamnelor și domnilor senatori,

Una dintre ororile cele mai grave ale regimului comunist, alături de hărțuirea, condamnarea și eliminarea, deseori chiar fizică, a persoanelor considerate de sistem periculoase pentru "înfăptuirea socialismului" sau care au avut curajul de a-și ridica glasul împotriva dictaturii, a fost prădarea, pur și simplu, sau, cu alte cuvinte, eliminarea "în numele poporului", prin naționalizare, a proprietății private a multor persoane.

Agoniseala de o viață sau chiar a mai multor generații ale unei familii a fost astfel nimicită de regimul comunist prin acte samavolnice, luate cu nerespectarea tuturor regulilor democratice și de bun-simț, care au avut ca urmare, în dese situații, destrămarea sau înrăutățirea definitivă a vieții familiilor afectate.

Case construite de-a lungul mai multor secole, dar și biserici sau, câteodată, chiar cartiere întregi au fost luate cu japca și demolate, invocându-se necesitatea sistematizării sau modernizării localităților.

În alte situații, naționalizarea s-a făcut având în vedere necesitatea asigurării unui spațiu corespunzător noilor conducători, nomenclaturiștilor regimului comunist, care trebuiau recompensați pentru faptele lor de vitejie și de adâncă prețuire și supunere față de partidul atotputernic.

Nu puține au fost cazurile în care scoaterea din imobile s-a făcut în regim de urgență, proprietarii având la dispoziție doar câteva ore pentru a-și aduna tot ce se putea strânge într-un răstimp atât de scurt și a se muta din propria casă.

Arhitecturi de clădiri deosebite, care ar putea da azi farmecul localităților din România - așa cum se întâmplă în multe alte țări ale lumii, inclusiv în state fost socialiste, care au avut inteligența necesară păstrării acestor clădiri, unele adevărate monumente de arhitectură -, au fost astfel distruse și date uitării din cauza concepției instaurate de dictatura proletară, care socotea tot ceea ce era vechi, nobil și amintind de alte vremuri ca fiind ceva ce trebuia extirpat din rădăcini, adică, în cazul acestor clădiri, însemnând dărâmarea lor până la temelie.

După 1989, una dintre vocațiile cele mai importante ale democrației ce tindea spre exprimare și desăvârșire a fost aceea de a reglementa nedreptatea făcută de regimul comunist acestor oameni, prin restituirea fostelor proprietăți acolo unde mai existau aceste imobile sau prin despăgubirea foștilor proprietari pentru valoarea clădirilor demolate, în cazul frecvent al inexistenței acestora.

Abia în 2001, prin adoptarea Legii nr. 10 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, s-a creat cadrul legislativ necesar pentru demararea procedurilor administrative în vederea reparării nedreptăților făcute persoanelor ale căror imobile au fost confiscate de fostul regim.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 privind accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv a fost reglementat nivelul maxim în numerar al despăgubirilor ce se pot acorda la valoarea de 500 000 de lei, sumele aferente despăgubirilor care depășesc această sumă fiind convertite automat în acțiuni la Fondul Proprietatea.

Pe de altă parte, demararea procesului de acordare a despăgubirilor, respectiv emiterea titlurilor de despăgubire la Fondul Proprietatea este și una dintre misiunile și obiectivele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților pentru anul 2009.

Din păcate, în Programul de guvernare al actualului Executiv nu există nicio prevedere expresă referitoare la soluționarea accelerată a acestei proceduri de despăgubire a imobilelor preluate în mod abuziv de statul comunist, deși pot să vă spun chiar din proprie experiență că foarte multe dintre problemele cetățenilor reflectate în cadrul audiențelor sau întâlnirilor în circumscripțiile electorale privesc acest domeniu.

Este de datoria actualului Executiv de a identifica resurse financiare și administrative importante și de a continua procedura de despăgubire a acestor persoane, a căror suferință, dacă nu mai poate fi vindecată, măcar trebuie, pe cât este posibil, atenuată.

Atrag atenția în mod foarte sever actualului Executiv și Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților că rezolvarea acestor cereri, precum și continuarea demersurilor și procedurilor de evaluare și plată a despăgubirilor către persoanele îndreptățite trebuie să constituie o prioritate în perioada următoare. Chiar dacă ne paște criza economică, este imperativ necesar să fie identificate cât mai rapid fonduri publice însemnate pentru repararea nedreptăților regimului comunist.

Multe dintre persoanele afectate de măsurile abuzive ale fostului regim sunt în vârstă înaintată și își doresc, printre ultimele obiective în viață, soluționarea intrării în posesie a despăgubirii constând în valoarea imobilelor naționalizate.

Este obligația morală a clasei politice de a face dreptate și a alina suferința acestor oameni, a căror viață și soartă au fost greu încercate de intemperiile și măsurile adoptate de regimul totalitar.

Haideți să facem totul, guvernanți și cei din opoziție, pentru ca dezideratul propus prin Legea nr. 10/2001, și anume repararea în natură sau prin echivalent a prejudiciilor suferite să nu constituie un vis ce tinde a deveni etern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca titlu Aprilie sau Prier - Luna bucuriei Învierii lui Hristos;

În continuare, domnul senator Gheorghe David.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege, stimați colegi,

Declarația mea de astăzi este una mai degrabă spirituală decât politică. Ea se intitulează "Aprilie sau Prier - Luna bucuriei Învierii lui Hristos".

Nu întâmplător am ales să vă rețin atenția, prin intervenția mea, taman acum. Și iată de ce. Aparțin celor ce au fost privilegiați să se nască în imediata vecinătate a pământului, a acelui pământ fără de care viața, cu toate darurile, bucuriile și vicisitudinile ei, ar fi de neconceput. A acelui pământ care, prin veșnicia miracolului de a renaște în fiecare an, reîntinerește speranțele din sufletele noastre, credința că oricât de potrivnice ne-ar fi unele lucruri, nădejdile biruinței își trag seva din puterea miraculoasă a bobului de grâu pornit năvalnic spre a se împlini în pâinea noastră cea de toate zilele, în fructul abia ivit îndărătul florilor de cais care ne inundă sufletele, în zâmbetul pruncului abia trezit, pentru care zorile dimineții, strecurate printre ramurile cireșului alb de floare, par a fi anume rostuite de Dumnezeu să-i sădească în sufletul neprihănit sentimentul credinței în veșnicia speranței.

Nu este nici pe departe întâmplător că tocmai acest privilegiu a cumpănit decisiv în a-mi alege drept profesie cunoașterea tainelor ce sălășluiesc în puterea nemărginită a pământului de a renaște în fiecare an, cel mai pregnant vizibilă la început de primăvară.

Aprilie sau Prier este o lună capricioasă, ce nu se sfiește să-și schimbe de la o zi la alta straiele, când senine și calde, când urâcioase - reci și ploioase. Stă însă în puterile noastre să le primim cu aceeași îngăduință omenească, cu gândul la Florar, ce va să vie nedezmințit odată cu luna mai, când natura, și mai îmbelșugată de generozitatea Creatorului, ne va umple sufletele cu inegalabilele ei culori și frumuseți menite să dea și mai multă încredere speranțelor noastre în tăria de nezdruncinat a biruinței.

Hărăzită să fie, pentru noi românii și pentru cei ce sunt născuți în această parte a lumii, întâia lună a primăverii, pentru toți creștinii, indiferent cultului căruia îi aparțin, luna aprilie ne înfrumusețează sufletele cu bucuria, mereu reînnoită, a sărbătorii nepereche, cea a Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Precum Dumnezeu a vrut ca această lună să fie cea a renașterii și reînvierii naturii, același Dumnezeu atotputernic și-a trimis pe pământ Fiul pentru ca, prin tăria Sa, prin caznele la care a fost supus, prin Pildele Sale și Înălțarea spre Ceruri, să ne spună că suntem vremelnici și că prin credință și neprihănire putem fi iertați de păcatele lumești, săvârșite cu voie sau fără voie.

Pătruns de aceste profunde adevăruri, permiteți-mi, stimați colegi, ca odată cu salutul creștinesc "Hristos a înviat!" să vă adresez rugămintea ca împreună să medităm asupra nebănuitelor taine ale lumii în care ne este dat să trăim și tot împreună, prin strădanii neîntinate de vrajbe și dușmănii, prin tot ceea ce facem, să punem înainte de orice așteptările semenilor noștri, ale celor care prin voința lor ne-au trimis aici pentru a le reprezenta și susține neabătut interesele.

Să ne ferim de lucrurile care, din păcate, s-au dovedit, nu de puține ori, că ne dezbină, convinși fiind că aceasta este voia Celui care nu s-a ferit să pătimească, s-a jertfit în numele credinței sale pentru ca apoi, în întâia zi de Paști să învie, lăsându-ne în suflete credința că numai prin puterile noastre putem fi mai buni și iertători cu semenii noștri. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru aceste cuvinte atât de potrivite pentru perioada pe care o traversăm.

 
  Ioan Ghișe (PNL) - declarație politică având ca subiect impozitul forfetar;

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Ghișe. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Florin Staicu.

   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se referă la impozitul forfetar care, în opinia mea, constituie o lipsă de realism a politicii fiscale a Guvernului Boc și, în fapt, constituie un impozit pe existența întreprinderilor mici.

Este cunoscut faptul că înregistrarea unei societăți comerciale costă mai mult de 20 de milioane de lei, cum de altfel și radierea unei societăți comerciale costă peste 30 de milioane de lei. Consiliul Național pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii estimează că de acest impozit forfetar vor fi afectate peste 100 000 de întreprinderi mici, în foarte multe cazuri mergându-se până la închiderea lor.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, la art. 4 alin (1), precizează că "prezentul cod se modifică și se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia. Orice modificare sau completare la prezentul Cod fiscal intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege."

Așadar, prin Ordonanța de urgență privind instituirea impozitului forfetar, Guvernul Boc încalcă legea organică privind Codul fiscal.

Introducerea impozitului pe profit minim reprezintă o măsură antievazionistă sau o măsură antiabuz. Astfel de măsuri reprezintă restricții la libertățile de piață internă și sunt interzise de Tratatul Uniunii Europene, în afara cazurilor justificate.

Există și decizii celebre, cum este cazul Halifax versus Curtea Europeană de Justiție, care în 2002 a precizat că astfel de măsuri nu sunt justificate în cazul companiilor care înregistrează pierderi reale prin activitate economică determinate de criză, iar nu de intenția evidentă de a evita impozitarea.

Specialiștii Fondului Monetar Internațional, asociați mai nou în elaborarea politicilor monetar-fiscale, conform viitorului acord pe care Guvernul Boc îl va realiza, spuneau în normele de elaborare a legislației fiscale, la Capitolul XII - Impozite forfetare, în anul 1996, că impozitul minim pe profit, calculat la nivelul veniturilor brute, este inechitabil și distorsionează activitatea economică.

Conform experților Fondului Monetar Internațional, sistemul de impunere adus de ordonanță nu are absolut nicio calitate în afara faptului că este ușor de administrat și are ca efect pe termen scurt o creștere marginală a veniturilor fiscale.

Din punctul de vedere al impactului economic, putem preciza nu mai puțin de șase domenii care arată nocivitatea introducerii acestui impozit: descurajează investițiile noi, descurajează investițiile mari, afectează tot sectorul de servicii, industria alimentară este extrem de expusă la obligația de a plăti un impozit disproporționat, tranzacțiile imobiliare făcute în pierdere în această perioadă de depreciere a activelor sunt penalizate cu un cost suplimentar.

Mai mult, în 12 decembrie 2008, Președintele României participa la Consiliul European când șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană conveneau pe așa-numitul document "Small Business Act", prin care Uniunea Europeană stabilea o politică pentru toate țările Uniunii Europene referitoare la întreprinderi mici și mijlocii. Această măsură de impozit forfetar a Guvernului Boc este în contradicție cu documentul pe care, prin șeful statului, România l-a acceptat.

În concluzie, impozitul forfetar reprezintă dezinteres față de soarta sectorului întreprinderilor mici, reprezintă o inconsecvență față de Programul de guvernare aprobat de Parlament și, în final, din două, una.

Ori întreprinderile mici, prin patronii lor, sunt inconștiente, respectiv inconștienți, de ce bine le este dacă li se iau bani pentru lipsă de profit, ori Guvernul Emil Boc face proba incompetenței la guvernare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dumitru-Florian Staicu (PD-L) - declarație politică având ca temă securitatea energetică a României;

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Florin Staicu. Se pregătește din partea aceluiași grup parlamentar domnul senator Gabriel Mutu.

   

Domnul Dumitru-Florian Staicu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă adresez astăzi dumneavoastră cu o problemă de care depinde însăși soarta României, existența ei ca națiune prosperă și europeană.

Intenția acestei declarații politice a plecat de la ultimele discuții purtate în Comisia Europeană privind proiectul Nabucco, dar și de la repetatele probleme ale livrării gazului rusesc către țara noastră.

Deși în luna ianuarie a acestui an Comisia Europeană anunța că proiectul Nabucco este în planul energetic al Uniunii și că va fi finanțat de Comisie cu suma de 250 de milioane de euro, în martie, la presiunile altor state membre ale Uniunii, acest proiect a fost scos, practic, de pe lista de priorități a Comisiei. A fost eliminat cuvântul "Nabucco" din planul de relansare economică al Uniunii și înlocuit cu termenul mult mai generic "proiecte energetice din coridorul sudic".

Este notabilă reacția autorităților române, care a fost una promptă și energică. Punctul nostru de vedere a fost de a ne opune eliminării termenului explicit "Proiectul Nabucco". Mai mult decât atât, există indicii că suma de 200 de milioane de euro ar mai putea fi redusă în viitor.

Am văzut cu toții în urmă cu câteva zile că livrările de gaz către România au fost din nou întrerupte din cauza unui eveniment nefericit, o explozie la un gazoduct, pe teritoriul Transnistriei.

Stimați colegi, până când ne vom mai permite să stăm cu această sabie deasupra capului?

Cred că prosperitatea economică a României, dar și stabilitatea politică și socială internă atârnă într-un mod hotărâtor și de această problemă a securității energetice. Nu e deloc obligatoriu ca prin construirea gazoductului Nabucco, care va aduce gaze din Iran și regiunea Mării Caspice, noi să renunțăm la gazul rusesc și la relația pe care o avem cu partenerii noștri ruși. În acest fel, vom putea avea surse alternative, pentru a nu mai rămâne în pană de gaz în situații critice.

Mai mult decât atât, există și o componentă a prețului, România putând să primească gaz din conducta unde acesta este mai ieftin.

Securitatea energetică nu se referă însă numai la acest aspect, cel al gazului. Este un concept mai larg, care cuprinde investiție în cercetare pentru descoperirea și exploatarea de noi surse energetice, precum și retehnologizare masivă pentru a scădea consumurile energetice.

Guvernul a reușit să pună la punct reabilitarea termică a blocurilor de locuințe, ceea ce va însemna o economie substanțială.

Cred că este cazul să punem la punct astfel de strategii de economisire a energiei și în ceea ce privește industria. Mai bine de jumătate din consumul de energie al României este în economie, în industrie, acest consum producând 80% din emisiile de dioxid de carbon în atmosferă. Numai 20% din aceste emisii sunt produse de transporturi și de populație.

Economisirea energiei prin retehnologizare aduce atât competitivitate pentru firmele românești, costurile energiei reflectându-se în costul produselor sau al serviciilor, cât și o protecție efectivă a mediului ambient, deci o investiție în sănătatea cetățenilor.

Un simplu exemplu poate releva foarte bine acest aspect. Astăzi, în România, pentru producerea unui kilowatt/oră se consumă de două ori mai mult gaz decât în Uniunea Europeană doar pentru faptul că acolo se folosește o tehnologie mai nouă, randamentul într-o centrală termică din Germania sau Franța situându-se la 58-60%, pe când în România acesta este de 30-31%.

Sustenabilitatea sectorului energetic, în sensul menținerii dezvoltării, este un lucru prioritar pentru România, iar acest lucru presupune investiții și o regândire a structurii și a modului în care sectorul energetic acționează.

Securitatea în alimentarea cu resurse energetice trebuie să constituie, de asemenea, o prioritate. Acest aspect nu trebuie să fie doar teoretic, ci trebuie să asigure accesul fizic la diverse resurse de energie.

Într-o lume în care ne confruntăm cu acțiuni teroriste și politice care micșorează accesul, riscurile sunt foarte importante. Nu există securitate energetică totală, dar trebuie să gândim o strategie care să răspundă acestei cerințe în așa fel încât riscurile să fie acceptabile, iar costurile să nu fie exorbitante pentru România.

Sustenabilitatea și securitatea înseamnă bani și investiții, care trebuie să se întoarcă la cei care le plătesc pentru a le asigura o calitate mai bună a vieții.

Tendința este de creștere a costurilor acestor surse energetice, iar accesul este din ce în ce mai dificil. Atât economia, cât și populația le vor resimți major în următoarea perioadă. Întreprinderile care au o anumită cantitate de energie înglobată în produsele lor vor deveni puțin competitive, produsele lor devenind mai scumpe.

Industria românească, fără o energie de o anumită valoare, nu poate supraviețui, mai ales în situația de criză economică cu care ne confruntăm.

Energia, prin specificul ei, are o inerție foarte mare. Trece foarte mult timp între momentul în care iei o decizie și momentul în care aceasta se transformă în realitate. De exemplu, construcția unei centrale electrice durează șase ani, construcția unui gazoduct poate dura între cinci și zece ani. De aceea trebuie să luăm cât mai curând deciziile care se impun, pentru ca peste zece ani să putem vedea rezultatele.

Dar trebuie să conștientizăm cu toții, doamnelor și domnilor senatori, că acest efort este unul al întregii clase politice și al întregii națiuni, fără de care viața decentă și confortul copiilor și tinerilor din această țară, peste zece ani, va fi un obiectiv greu de atins.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Într-adevăr, este o temă strategică.

 
  Gabriel Mutu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Importanța alegerilor europarlamentare;

În continuare, îl invit la cuvânt pe domnul senator Gabriel Mutu. Se pregătește doamna senator Sorina-Luminița Plăcintă.

   

Domnul Gabriel Mutu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege, stimați colegi,

Mi-am intitulat această declarație politică "Importanța alegerilor europarlamentare" tocmai din dorința de a descrie discrepanța uriașă dintre starea de fapt a sferei publice românești și starea de normalitate în care ar trebui să ne aflăm.

Observăm astăzi cum o temă atât de importantă precum reprezentarea României în Parlamentul European ocupă o poziție periferică în topul discuțiilor, indiferent că avem în vedere media, formatorii de opinie sau oamenii politici.

În aceste condiții, m-am gândit că ar fi util să trag un semnal de alarmă, cu privire la faptul că au rămas mai puțin de două luni până la scrutinul din 7 iunie. Lipsa de informare a cetățenilor, mai mult sau mai puțină voită, poate determina o participare scăzută la urne. Odată în plus vom spune că cetățenii sunt de vină pentru acest fapt. Odată în plus vom atrage critici din partea statelor vecine din cauza incapacității de a mobiliza un număr de cetățeni, relativ crescut, la alegeri și toate acestea îi vor face pe eurosceptici să afirme încă o dată că instituția reprezentativă a Uniunii Europene este lipsită de legitimitate.

Această legitimitate nu poate izvorî decât din suportul popular care se poate manifesta concret la momentul votului.

Observăm cum în ultimii patru ani, votul acordat proiectelor de reformă inițiate de Uniunea Europeană a fost unul, de cele mai multe ori nefavorabil, fie că vorbim de referendumul francez, olandez sau irlandez. În acest context susținerea pe care o vor arăta cetățenii europeni pentru Uniunea Europeană se poate concretiza doar printr-o participare crescută la alegerile ce vor avea loc între 4-7 iunie.

Așadar, agenda publică trebuie realizată în funcție de priorități. Nu putem să pretindem cetățenilor să se prezinte la urne pe 7 iunie, dacă tema alegerilor europarlamentare va fi dezbătută doar în cele 30 de zile ale campaniei electorale.

Este lesne de remarcat faptul că spațiul public este monopolizat de câteva personaje politice pentru care cronologia pare să nu aibă niciun sens.

Cu alte cuvinte, anumiți președinți de partide politice încearcă cu orice ocazie să devină vizibili în calitatea lor de candidați pentru cea mai înaltă demnitate din stat, și anume aceea de Președinte al României.

Vedem o serie de declarații politice cu privire la ceea ce se va petrece în noiembrie, însă nimic concret despre cum vom gestiona alegerile ce se apropie.

În asemenea condiții, nu pot decât să le reamintesc că modul dezinteresat cu care tratează aceste alegeri va determina un efect direct proporțional din partea cetățenilor.

Vom accepta în continuare ca percepția majorității asupra europarlamentarilor să fie una potrivit căreia aceștia nu fac altceva decât să se plimbe cu avionul, având ca destinații Bruxelles sau Strasbourg și pentru toate acestea mai primesc și câteva mii de euro sau îi vom susține în demersurile lor de a dovedi cetățenilor că activitatea pe care o desfășoară la Parlamentul European nu este una lipsită de importanță?

Este inadmisibil faptul că minimalizăm importanța acestor alegeri, în condițiile în care majoritatea statelor europene depun toate eforturile necesare în vederea diseminării de informații cu privire la acest scrutin, cu scopul evident de a mobiliza un număr cât mai mare de cetățeni la urne.

Astfel, îmi permit să fac o recomandare acestor președinți de partide politice care vor candida în noiembrie la funcția supremă din stat. Nu faceți din scrutinul care urmează doar un mijloc, un vehicul de care să vă folosiți doar pentru a ieși cu declarații politice a căror țintă să fie adversarii dumneavoastră din toamnă, pentru că nu veți face altceva decât să dezorientați și mai mult alegătorii.

Propun astfel să lăsăm vanitatea de-o parte și să încercăm un spațiu cât mai amplu de discuție celor care vor avea misiunea de a ne reprezenta interesele în Parlamentul European.

Trebuie să înțelegem că alegerile parlamentare au trecut, iar până la cele prezidențiale, mai este cale lungă.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
  Sorina-Luminița Plăcintă (PD-L) - declarație politică având ca titlu Mielul de Paste - un lux pentru români din cauza taxelor;

Domnul Mircea-Dan Geoană:

O invit pe doamna senator Sorina Plăcintă, urmează domnul Șerban Rădulescu.

   

Doamna Sorina-Luminița Plăcintă:

Domnule președinte al Senatului,

Stimați colegi,

Hristos a înviat!

Declarația politică de astăzi se intitulează "Mielul de Paște - un lux pentru români din cauza taxelor".

Sărbătorile Pascale de anul acesta au lăsat un gol considerabil în buzunarele românilor. Masa tradițională pentru Sfintele Paști este alcătuită, la creștinii români din: drob, ciorbă, friptură de miel, iar ca dulciuri se mănâncă pasca cu brânză și cozonacul cu diverse umpluturi. Alături de aceste bucate se pregătesc ouă înroșite și, pentru că românii sunt buni creștini, ei au vrut ca și anul acesta să respecte tradiția și au mers la cumpărături. Însă acolo au avut parte de o surpriză, nu tocmai plăcută, carnea de miel se vindea la prețul record de circa 20 de lei/kg, aproape dublu față de anul trecut. Paradoxal, de vină față de această situație nu este criza economică! În condițiile în care carnea de miel nu pleacă de la producător cu mai mult de 8-9 lei/kg, cum este atunci posibil ca hipermarketurile și magazinele să practice astfel de prețuri? Problema apare, la multitudinea de taxe percepute pe traseul pe care carnea de miel îl parcurge de la producător până la raft.

Multe din aceste taxe au fost stabilite fără niciun fel de rațiune economică și fără să asiguri vreun fel de protecție pentru produsele autohtone. Astfel, medicul veterinar percepe o taxă de 7 lei pentru consultarea fiecărui animal înainte de sacrificare. Apoi se plătesc 10 lei, tot la medic, pentru autorizarea transportului către abator. Acolo i se mai percepe o taxă de sacrificare de 18 lei. Ultimele două taxe introduse anul acesta. Conform reprezentanților producătorilor la nivel național, în România se sacrifică anual 6,5 milioane de miei, din care 2, 5 milioane înaintea Paștelui.

Pentru acest an din cauza scăderii puterii de cumpărare, ca urmare a crizei, nu au fost sacrificate mai mult de 1,5 milioane de capete înaintea Sărbătorilor Pascale.

Făcând un calcul simplu rezultă că prin introducerea acestor taxe crescătorii de ovine trebuie să plătească în plus în total, în această perioadă 42 milioane de lei, adică 10 milioane de euro.

Doamnelor și domnilor senatori,

Situația acestor taxe trebuie reglementată, este datoria atât a noastră, a parlamentarilor, cât și a Guvernului, să colaborăm pentru a oferi producătorilor români condiții optime pentru a-și desfășura activitatea.

Potrivit Institutului Național de Statistică, anul trecut România a importat carne și produse din carne în valoare de peste 600 milioane de lei.

Ce-ar fi însemnat oare pentru economia românească ca măcar

o parte din acești bani să rămână în țară. În concluzie, dacă nu vom lua măsuri urgente riscăm să ne confruntăm și în industria cărnii cu aceeași situație care se întâlnește în industria viti-vinicolă: din ce în ce mai mulți producători care renunță la activitate din cauza valorilor din ce în ce mai mici cu care își vând produsele, sume care nu acoperă nici măcar costurile de producție.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim doamnei senator.

 
  Șerban Rădulescu (PD-L) - declarație politică având ca titlu 25 Aprilie - Ziua Mondială a Luptei contra Malariei;

În continuare are cuvântul domnul senator Șerban Rădulescu.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Șerban Rădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea se intitulează "25 Aprilie - Ziua Mondială a Luptei contra Malariei".

Malaria este una dintre bolile cu acțiune devastatoare asupra sănătății a 40% din populația globului, afectând 107 țări de pe mapamond. Boala este prezentă, în special în Africa, Asia, America de Sud, Orientul Mijlociu, dar și, ocazional, în Europa. Malaria omoară anual 1.000.000 de semeni de-ai noștri, iar în fiecare an sunt raportate 500 de milioane de cazuri noi.

Cele mai afectate segmente ale populației sunt copii sub 5 ani și femeile gravide, în țări în care sărăcia devine cauză, dar și efectul acestei boli cumplite.

La fiecare 30 de secunde moare un copil din cauza malariei. Aceste țări sărace trebuie să plătească 12 miliarde de dolari anual pentru tratamentul preventiv și curativ al malariei, o sumă imensă dacă ne raportăm la posibilitățile economice ale acestor state. Acoperirea acestor cheltuieli se face în parte, dar insuficient, de către guvernele țărilor afectate.

De aceea, în 1998 s-a constituit un parteneriat de luptă contra malariei de către Organizația Mondială a Sănătății, UNICEFF, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Banca Mondială pentru a coordona și finanța această acțiune.

În 2001 a fost creat Fondul global de luptă contra SIDA, Tuberculozei și Malariei, pentru finanțarea acestei activități.

Uniunea Europeană finanțează diferite programe pentru cercetarea și tratarea malariei.

România face partea din Uniunea Europeană și din această onorantă poziție a devenit pentru prima dată donator financiar și de expertiză în cadrul acestor proiecte mondiale.

Deși suma alocată este mică, comparativ cu celelalte state, gestul este apreciat ca indicând interesul nostru în problemele globale. Malaria este una dintre aceste probleme. Chiar dacă avem atât de multe lucruri de rezolvat în sistemul nostru sanitar, nu avem dreptul să rămânem indiferenți la suferința semenilor noștri din alte zone ale pământului.

În România, malaria a fost eradicată cu mulți ani în urmă, există alte boli care au necesitat și necesită programe naționale pe care sistemul nostru medical le susține financiar.

Sunt încă destule lucruri care trebuie îmbunătățite, acestea nu ne pot face să rămânem indiferenți la problemele medicale majore ale omenirii, participarea noastră este obligatorie în interesul celor pe care îi putem ajuta, dar pe termen mediu și lung și în interesul nostru.

Ca țară membră a Uniunii Europene, România este implicată în proiecte globale asumându-și obligații onorante, cum este și participarea la susținerea luptei contra malariei.

În cadrul Comisiei pentru sănătate publică, din cadrul Senatului României funcționează Subcomisia pentru populație și dezvoltare afiliată Forumului Parlamentar European pentru Populație și Dezvoltare. În acest organism, parlamentarii români sunt angajați în acțiunile pe care forumul le dezvoltă, una dintre acestea fiind și lupta contra malariei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

 
   

Vreau să informez plenul că următorii colegi au depus declarațiile politice la secretariatul ședinței și nu le-au prezentat în plenul Senatului: domnul senator Dumitru Oprea, domnul senator Toader Mocanu și domnul senator Iulian Urban, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL și domnul senator Bokor Tiberiu, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Vreau ca aceste declarații să fie consemnate ca atare în stenograma ședinței noastre de astăzi.

Declarații politice neprezentate in plenul Senatului.

 
  Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică având ca titlu Evitarea etatismului populist - adevărata provocare a crizei economice (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dumitru Oprea:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Declarația mea politică se intitulează "Evitarea etatismului populist - adevărata provocare a crizei economice".

Consecințele nefaste ale crizei mondiale sunt acum cunoscute în întreaga lume. La fel de cunoscute sunt și cauzele. Incerte rămân însă soluțiile ei și scenariile de reconfigurare a sistemelor financiare afectate.

Din nefericire, duritatea acestei crize reînvie viziuni și proiecte nefaste privitoare la organizarea economică. Au reapărut cu insistență voci care anunță agonia capitalismului și resurecția concepțiilor de tip marxist în acest domeniu. Există presiuni tot mai mari pentru intervenția sporită a statului în economie, unele idei ducând chiar spre un etatism în cel mai pur stil socialist.

Consider că alunecarea spre această tentație stângistă este mai periculoasă decât criza însăși. Problemele curente vor fi depășite în câteva zeci de luni, dar reconfigurarea actuală a sistemelor financiare va marca globul pentru o perioadă lungă de timp. Evident că starea de până acum nu poate continua. Este adevărat că s-au comis erori enorme, că lucrurile au fost scăpate de sub control. În mod firesc, măsurile care se iau în prezent atât de fiecare stat, cât și la nivel mondial vor corecta aceste derapaje.

Recenta întrunire a G20 dă semnale puternice în acest sens. Astfel, va fi reevaluat fenomenul paradisurilor fiscale netransparente, precum și modelul secretului bancar. Se va preveni apariția conflictelor de interese în activitatea agențiilor de rating și se vor revizui standardele contabile internaționale. Nu în ultimul rând, pe lângă injectarea sutelor de mii de miliarde de dolari în economia mondială, vor fi înființate colegii internaționale de supraveghere a sistemului bancar.

Toate aceste sunt măsuri raționale prin care sistemul va fi repus pe picioare. Și totuși, pericolele nu lipsesc. Ceea ce au stabilit țările bogate ale lumii înseamnă impunerea a numeroase reguli, o normare dură a activităților financiare. Iar asta se întâmplă într-un domeniu în care principiul dereglementării reprezintă temelia dezvoltării economice rapide.

De aceea, consider că cea mai mare provocare pentru perioada postcriză este raportarea înțeleaptă la aceste idei aparent antagonice. Spun aparent antagonice pentru că ele trebuie, în fapt, să coexiste eficient.

Mai exact, în ciuda presiunilor intervenționiste, orice reglementare trebuie să aibă ca scop protejarea securității sistemului financiar și atât. Ea își are rostul numai în măsura în care apără strict regulile jocului, egale pentru toți. Dincolo de această limită, trebuie prezervată și încurajată cu orice preț libertatea inițiativei private. Statul nu are ce căuta în economie decât ca paznic al sistemului, și nu ca jucător major al său. În caz contrar, consecințele unei eventuale reveniri la modă a etatismului ar fi devastatoare pe termen lung.

Semnele sunt însă pozitive. Deși considerată ca fiind de stânga, Administrația Obama a rezistat tentației de a adopta protecționismul comercial, susținând deschis menținerea piețelor libere.

La rândul său, Guvernul german a temperat mod intervenționistă a statului, invitând firmele aflate în dificultate să se restructureze imediat. Cred că o astfel de direcție ar fi benefică și pentru România.

Chiar dacă dificultățile crizei sunt serioase, trebuie să apărăm cu orice preț inițiativa antreprenorială. Este nevoie să evităm ispita etatismului și populismului, oricât de atrăgătoare ar fi în aceste momente.

Inamicii capitalismului cer distrugerea acestuia, pentru că ar încuraja acapararea prin lăcomie. Este exact tipul de discurs care ne-ar putea fi fatal.

Prin natura sa, omul va încerca oricând să acumuleze și să obțină prosperitate prin efort personal. Niciun tip de socialism nu va schimba asta vreodată. De aceea, rolul statului trebuie să fie doar acela de a veghea ca inițiativa privată și contractul să fie activități care să aducă beneficii tuturor participanților la ele, fără să pericliteze siguranța sistemului. Iar dacă lumea, și noi împreună cu ea, va reuși acest lucru, atunci economia și societatea însăși vor avea un viitor solid.

Vă mulțumesc.

  Toader Mocanu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Dezvoltarea durabilă a zonelor montane - obiectiv de interes național major (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Toader Mocanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Dezvoltarea durabilă a zonelor montane - obiectiv de interes național major".

În perioada 10-11 aprilie anul curent, la Vatra Dornei, s-a desfășurat prima reuniune a parlamentarilor din zona de munte, la inițiativa Forumului Montan din România, cu scopul clarificării problemelor cu care se confruntă această zonă și al stabilirii unui set de inițiative necesare.

Cu această ocazie, Forumul Montan din România a prezentat și o inițiativă după modelul Italiei și Franței, de creare a unui grup parlamentar pluripartinic "Prietenii munților" și a unei subcomisii parlamentare pentru zona montană (ex. Bulgaria), cu mențiunea că un astfel de grup parlamentar funcționează și în cadrul Parlamentului European.

Într-adevăr, populația satelor de munte din România cu peste 2 milioane de producători agricoli constituie un segment social important, care trăiește în condiții grele de viață.

Zonele de munte se confruntă cu probleme semnificative de ordin natural și social, diferite de cele ale ruralului de la câmpie, cu restricții în desfășurarea unor activități economice, cu pământ puțin fertil, cu cheltuieli suplimentare ale lucrărilor, datorită altitudinii, pantelor sau condițiilor climatice cu perioade reduse de vegetație.

În același timp, zonele de munte sunt expuse numeroaselor pericole reprezentate de eroziune, alunecări de teren, inundații.

Astfel, în ultimii ani, zonele montane au fost marcate de o serie de fenomene grave, cum ar fi: derentabilizarea activității de creștere a animalelor; scăderea efectivelor de bovine și ovine; lâna oilor de munte a fost eliminată de concurența lânii provenite din exterior; veniturile agricultorilor au scăzut, precum și nivelul de dotare tehnologică a gospodăriilor țărănești; învățământul nu este adaptat specificului montan; a crescut exodul rural - montan, cu abandon agricol și multe altele.

Plecând de la aceste realități, consider necesară perfectarea cadrului legislativ și instituțional pentru protejarea populației rurale montane și pentru dezvoltarea durabilă a zonelor de munte.

Avem nevoie de îmbunătățiri substanțiale ale Strategiei naționale de dezvoltare a zonei montane și de programe specifice regionale și locale.

De asemenea, avem nevoie de o nouă Lege a muntelui.

În acest sens, lansez un apel către colegii senatori din zona montană pentru a ne uni eforturile în vederea realizării unui asemenea proiect ambițios.

O politică montană coerentă și compensatorie va avea efecte pozitive economice, social-culturale, de mediu și strategice pe termen lung.

Această politică montană trebuie să vină în sprijinul dezvoltării gospodăriei rurale de tip integrat, al modernizării activităților agricole specifice, al dezvoltării activităților creatoare de venituri complementare, al punerii în valoare a produsului agro-alimentar și turistic de calitate, în sprijinul prevenirii depopulării umane, al degradării tradițiilor agricole și culturale și al organizării societății civile montane.

Vă mulțumesc.

  Iulian Urban (PD-L) ) - declarație politică având ca titlu Crimă mârsavă: al treilea erou basarabean s-a strangulat singur cu sireturile; crimele lui Voronin trebuie duse în fața Tribunalului Penal Internațional (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Iulian Urban:

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică se intitulează "Crimă mârșavă: al treilea erou basarabean s-a «strangulat singur» cu șireturile; crimele lui Voronin trebuie duse în fața Tribunalului Penal Internațional".

Senatorul PD-L Urban Iulian solicită Ministerului Afacerilor Externe sesizarea Tribunalului Penal Internațional pentru începerea urmăririi penale internaționale împotriva lui Vladimir Voronin, acuzat de moartea a trei tineri basarabeni.

De asemenea, senatorul Urban Iulian cere conducerii Biroului permanent al Senatului României să se țină un moment de reculegere la ședința de plen de marți, 21 aprilie 2009, în memoria celor trei tineri-eroi uciși cu cruzime de regimul criminal de la Chișinău și declararea acestora drept eroi naționali ai României pentru dedicația și jertfa lor supremă în lupta împotriva tiraniei, dictaturii și comunismului.

Tocmai pentru protejarea lor, a tinerilor care sunt persecutați de criminalii de la Chișinău, România și întreaga clasă politică trebuie să susține proiectul de lege prin care românii din Basarabia să poată obține rapid cetățenia română, pentru ca ei să fie protejați de regimul de teroare instituit de clica criminală a lui Voronin.

"S-a spânzurat cu șireturile de la propriile încălțări". Asta au spus polițiștii moldoveni familiei celui de-al treilea mort în urma violențelor și raziilor din ultima vreme din Republica Moldova.

Polițiștii ne-au spus că Eugen Țapu a fost găsit strangulat cu propriile șireturi într-o clădire părăsită, la câteva zile după ce acesta și-ar fi pus capăt zilelor. Însă povestea autorităților de la Chișinău nu este deloc verosimilă. Eugen avea peste 80 de kilograme, așadar șireturile nu ar fi rezistat, iar pe gât nu exista niciun fel de urme, informează Ziarul de Gardă monitorizat de ziare.com.

Familia victimei a povestit că Eugen a fost un băiat plin de viață și nu a dat niciodată de bănuit că ar fi copleșit de pesimism.

Inițial, familia a anunțat că îl va înmormânta sâmbătă, ca să reușească să vină mama sa. Se fac totuși presiuni ca înmormântarea să aibă loc vineri, sub pretextul că trupul e într-o stare avansată de descompunere.

În Republica Moldova nu există experți de medicină legală independenți.

  Emilian-Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică având ca titlu Sunt necesare noi alegeri în Republica Moldova (declarație politică neprezentate în plen);

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Declarația mea politică se intitulează "Sunt necesare noi alegeri în Republica Moldova".

Din informațiile care ne sosesc de la Chișinău reiese că recentele alegeri parlamentare din Republica Moldova au fost profund viciate și, prin urmare, rezultatele lor oficiale trebuie invalidate.

Partidele politice din opoziție și societatea civilă din țara vecină au prezentat argumente și dovezi care demonstrează existența unui plan premeditat de fraudare a scrutinului, iar singura ieșire onorabilă din această situație o reprezintă organizarea de noi alegeri.

Pentru a îndepărta orice fel de dubii în privința fraudei electorale, partidele politice de opoziție și societatea civilă de dincolo de Prut, se impune nu numai renumărarea buletinelor de vot, ci și verificarea tuturor listelor electorale, ceea ce va da în vileag votul multiplu și prezența decedaților ca "alegători activi".

Este necesară desfășurarea unei campanii electorale libere și corecte, prin toate mijloacele de informare în masă, inclusiv prin intermediul posturilor publice de radio și de televiziune, la care să aibă acces în mod egal toate formațiunile politice.

Atât desfășurarea campaniei electorale, cât și a activităților din ziua votării trebuie să se afle sub supravegherea atentă și competentă a unor observatori internaționali desemnați de toate țările din Uniunea Europeană, dar și de alte state, inclusiv din bazinul Mării Negre.

În paralel, toate dovezile privind fraudarea alegerilor trebuie instrumentate penal, pentru tragerea la răspundere a celor vinovați.

Dacă aspirațiile europene pe care le-au afirmat în mod repetat nu sunt numai vorbe în vânt, nici Vladimir Voronin - al cărui mandat prezidențial a expirat pe data de 7 aprilie 2009 - și nici Partidul Comuniștilor din Republica Moldova nu au de ce să obiecteze la toate cele exprimate mai sus.

  Emilian-Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică având ca titlu Educația este scumpă, dar și mai mult ne costă prostia (declarații politice neprezentate în plen);

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Declarația mea politică se intitulează "Educația este scumpă, dar și mai mult ne costă prostia".

Un român care timp de mai mulți ani a studiat la câteva prestigioase instituții de învățământ superior din Statele Unite ale Americii vorbește, într-un recent interviu, cu nonșalanța specifică unui om de bună-credință care crede că ideile novatoare se pun în practică pentru simplul fapt că ele aduc progresul și binele social.

"Am revenit în țară cu gândul să contribui, cu tot ce am dobândit eu mai valoros, la cel mai important proiect al României în următorii 10 ani, și anume transformarea școlii ca sistem.

După reforma lui Spiru Haret din anii 1890-1900 și după reforma comunistă din anii 1945-1950, o a treia transformare, necesară, a sistemului educațional din România încă nu a avut loc, în ciuda faptului că țara noastră s-a pregătit multă vreme să devină - și a devenit - membră a Uniunii Europene". Așa spune el, vorbind despre intențiile sale de viitor.

Tot ce susține acest român revenit acasă este nu doar de bun-simț, ci și de o actualitate și de o urgență deosebită, chiar dacă unora dintre guvernanți ar trebui, poate, să li se traducă din română în română un anumit pasaj în care este vorba despre rolul strategic al educației ca sistem public, acela de "unic generator sustenabil de resursă umană înalt competitivă, dar numai cu condiția ca, prin reproiectare, sistemul să conțină procese interne care să-i asigure poziționarea dinamică și continuă ca prim factor al dezvoltării durabile a societății".

Din păcate, ceea ce va afla foarte curând acest idealist entuziast este realitatea dură a faptului că, din păcate, România a devenit țară a tuturor posibilităților doar în sens negativ.

Altminteri, cum și-ar putea explica el minciuna cu putere de lege care spune că salariile profesorilor din România se majorează cu 50%?

Și cum ar putea el decodifica, din punct de vedere semantic, recenta rectificare de buget, prin care s-au diminuat cu 676 de milioane de lei fondurile și așa insuficiente ale Ministerului Educației, Cercetării și Inovării?

Ar accepta el să predea orice materie de învățământ pe o leafă de toată jena într-o școală din mediul rural, unde nu există manuale, apă curentă sau o toaletă cât de cât ecologică și până la care se ajunge pe jos, prin noroi, după un drum de câțiva kilometri?

L-ar mulțumi oare justificările guvernanților, cum că momentan nu sunt fonduri, că omenirea trece printr-o perioadă de criză, că învățământul consumă mult și nu produce rezultate în plan imediat?

De zeci de ani, în România tot auzim un fel de sfântă lozincă despre cât de scumpă este educația, la propriu și la figurat. Și tot de zeci de ani înțelegem, pe pielea noastră, cât de mult ne costă prostia.

  Bokor Tiberiu (UDMR) - declarație politică având ca titlu Crimă sau neputință în sistemul educațional (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Bokor Tiberiu:

Declarația mea politică se intitulează "Criză sau neputință în sistemul educațional".

Analizând Programul de guvernare cu privire la educație, Pactul Național pentru Educație și măsurile luate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării în cele 113 zile de guvernare, se constată o neconsecvență, luări de decizii pripite, fără analize și evaluări pertinente.

În Pactul Național pentru Educație se afirmă că suntem conștienți de faptul că România este o țară care se confruntă în momentul de față cu riscuri majore, întrucât sistemele educației și cercetării nu corespund cerințelor minime ale unei societăți și economii europene în care cunoașterea este marfa cea mai de preț și sursa cea mai importantă a dezvoltării economico-sociale și personale.

Dacă suntem conștienți de aceste realități, de ce nu promovăm măsuri concrete consacrate în țările cu un sistem de educație performantă?

De cele mai multe ori, reformele din sistemul de învățământ s-au rezumat la afirmații și promisiuni electorale. Nu am intenția să înșir toate promisiunile preelectorale și electorale ale guvernanților privind salarizarea profesorilor, reforma sistemului de învățământ, descentralizarea învățământului preuniversitar, cercetarea.

Să trecem la obiectivele de guvernare, unde la punctul 1 se precizează că se va realiza un sistem educațional stabil.

Cum se va asigura o stabilitate printr-o sumedenie de decizii improvizate, fără consultări cu partenerii sociali, cu inspectorii școlari generali?

Punctul 2 se referă la asigurarea a 6% din PIB educației.

Stimați colegi,

Nu am asigurat nici în bugetul anului 2009 6% din PIB educației, iar, mai mult, Guvernul vrea să reducă bugetul alocat educației la doar 52 de zile după aprobarea bugetului.

Și mă întreb din nou cum se va realiza un sistem educațional stabil, echitabil, eficient și relevant, cum va reuși acest Guvern să motiveze cadrele didactice, să atragă valori spre sistem.

Și mă întreb din nou dacă știm că ne confruntăm cu riscuri majore, întrucât sistemul educației și cercetării nu corespunde cerințelor europene, și când vom avea o reformă aplicabilă susținută și de un buget european.

Suntem în criză și în domeniul educației, cu foarte multe promisiuni nesatisfăcute, iar sindicatele, pe bună dreptate, sunt din ce în ce mai radicale.

Nu avem cunoștință de strategia ministerului privind educația, ceea ce înseamnă că nu avem o strategie sau se ține la secret.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Domnul Mircea-Dan Geoană:

În continuare, stimați colegi, avem o notă extrem de masivă de 58 de legi pe care, conform procedurilor, sunt obligat să vi le prezint pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. În condițiile în care sunt 58 de legi pe mai mult de 6-7 pagini, am să vă cer permisiunea să vă informez cu privire la acestea. De asemenea, să folosim mijloacele de informare de pe site-ul nostru și de pe avizierele tuturor senatorilor noștri și, cu permisiunea dumneavoastră, vă solicit o procedură ceva mai accelerată, pentru că altfel ar însemna, probabil, mai bine de 30 de minute pentru citirea completă a acestei liste. Sunt 58 de legi și doresc să vă rog să consultați site-ul Senatului pentru informarea dumneavoastră în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, conform procedurilor în vigoare și vă mulțumesc pentru înțelegere și pentru operativitate. În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea proiectelor PHARE;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2008 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății Publice, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul programelor privind combaterea HIV/SIDA și tuberculozei în România, implementate de Fundația Romanian Angel Appeal;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România;
  • Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2008 privind statutul funcționarului public denumit manager public;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2008 privind unele măsuri financiare;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 220/2008 pentru modificarea art. 1 alin. (2) lit. i) din Ordonanța Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2008 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2008 pentru modificarea alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice"Electrica Moldova"-S.A. și "Electrica Oltenia"-S.A.;
  • Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2008 privind actualizarea participației la capitalul social deținute de Societatea Comercială"Fondul Proprietatea"-S.A. la Societatea Națională "Nuclearelectrica"-S.A.;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2008 privind modificarea și completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul unor drepturi de asistență socială și nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2008 privind modificarea și completarea unor acte normative în vederea organizării Agenției Naționale pentru Prestații Sociale;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 206/2008 privind măsurile de sprijin financiar acordat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului operatorilor economici din portofoliu, în vederea depășirii efectelor crizei economice financiare mondiale;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2008 privind efectuarea plății contribuției României la Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 205/2008 privind plata costurilor naționale de participare la proiectele din cadrul Programului de cooperare tehnică cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA);
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2008 privind majorarea contribuției României la realizarea investițiilor finanțate prin împrumutul extern acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, prin Acordul de împrumut pentru finanțarea"Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare";
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2008 privind reluarea pentru anul 2009 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.-S.A. în vederea achiziționării de autoturisme;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2008 pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului de ordin;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2007 pentru modificarea alin. (19) al art. 35 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2008 privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești-Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea "Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pentru Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, în scopul construirii unui laborator complex pentru controlul alimentelor;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2007 pentru completarea titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2008 pentru modificarea și completarea titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente;
  • Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 219/2008 privind prorogarea termenelor de aplicare a dispozițiilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici;
  • Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128 /2008 privind unele măsuri de reorganizare a sectorului energetic prin preluarea de către Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice"Electrica"-S.A. a unor pachete de acțiuni;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 216/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127 /2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 201/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/2008 pentru modificarea Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1952, precum și pentru modificarea art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană";
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2008 pentru completarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituțiile publice finanțate integral din venituri extrabugetare;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008 privind aprobarea achiziționării unui teren de către Universitatea"Politehnica" din Timișoara;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2008 pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2008 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României în vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 175/2008 privind înlocuirea referirilor la "Grupul nr. 1" din Centrala Termoelectrică Mintia-Deva cu referirile la "Grupul nr. 4" din Centrala Termoelectrică Mintia-Deva, în vederea executării lucrărilor de reabilitare aprobate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/2000 privind unele măsuri pentru execuția lucrărilor de reabilitare a Grupului nr. 1 din Centrala Termoelectrică Mintia-Deva;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 229/2008 privind măsuri pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administrației publice;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2008 privind înființarea activității de derulare și gestionare a proiectelor de înfrățire instituțională finanțate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitatea de donator de asistență tehnică;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2008 pentru modificarea Legii nr. 53/2003 -Codul muncii;
  • Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2008 privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creșterii economice și a numărului locurilor de muncă;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2007 privind interoperabilitatea sistemelor electronice de tarifare pentru utilizarea infrastructurii rutiere;
  • Lege pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2009 privind unele măsuri fiscale în domeniul taxelor consulare;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2009 privind aprobarea unor măsuri economico-financiare și organizatorice pentru desfășurarea activității unităților sanitare în cadrul procesului de reformă și operaționalizare;
  • Lege privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară;
  • Lege pentru modificarea alin.(1) al art. 26 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii;
  • Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare.
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative care, în conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Senatului se dezbat și se adoptă cu procedură de urgență, conform aprobării Biroului permanent al Senatului din 7 - 14 aprilie a.c.

  • Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 7/2001 privind statutul funcționarului public parlamentar. -Propunerea legislativă pentru completarea alin. (2) al art. 160 din Legea nr. 157/2003 privind Codul fiscal.
  • Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea înmatriculării sau înregistrării acestora în România.
  • Proiectul de lege pentru abrogarea Legii nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale.
  • Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(30) al art.4 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor.
  • Propunerea legislativă - Legea Camerelor Agricole.
  • Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (1) indice 1 al art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Conform procedurii regulamentare, art. 136 alin. (3), aprobarea procedurii de urgență se face cu votul majorității senatorilor prezenți.

În aceste condiții, vă supun votului aprobarea de către plenul Senatului a...

Domnul Frunda György, vă rog, microfonul 2.

   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă rog ca să supuneți la vot fiecare proiect de lege separat. Nu cred că se poate supune la vot un pachet de proiecte de lege, pentru că este dreptul Senatului de a hotărî ca fiecare lege să întrunească necesitatea urgenței prevăzute atât de Constituție, cât și de celelalte legi în vigoare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator Frunda.

Cred că observația este corectă.

Vreau, de asemenea, să vă informez că în discuția din Biroul permanent de astăzi s-a adoptat ca atunci când sunt propuneri legislative, inițiatorii să fie invitați de către staff-ul nostru, pentru a putea susține punctul de vedere care justifică procedura de urgență și acest lucru cred că este legitim și necesar.

De aceea, vă propun, conform celor sugerate de domnul senator Frunda, să parcurgem aceste proiecte legislative, unul câte unul, supunând la vot Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Vă rog să votați.

Cu 42 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a primit votul majorității simple a senatorilor.

Propunerea legislativă pentru completarea alin. (2) al art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Vă rog să votați.

Suntem în procedură de vot.

După votul acesta, imediat, domnule senator Funda.

Îmi pare rău.

Vă rog să votați.

Cu 37 de voturi împotrivă, niciun vot pentru și nicio abținere, a fost respinsă procedura de urgență pentru a doua propunere legislativă.

Dacă domnul senator dorește să intervină acum?

 
   

Domnul Frunda György (din sală):

Doar intenția mea a convins plenul, așa că mă declar satisfăcut.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doar intenția dumneavoastră a descurajat aprobarea.

Vă mulțumim foarte mult.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea înmatriculării sau înregistrării acestora în România.

Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și o abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

Proiectul de lege pentru abrogarea Legii nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale.

Vă rog să votați.

Cu 68 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 3 abțineri, procedura de urgență a fost aprobată.

Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (30) al art. 4 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor.

Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 4 abțineri, propunerea legislativă a primit girul plenului Senatului.

Propunerea legislativă - Legea Camerelor Agricole.

Vă rog să votați.

Cu 36 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă nu a întrunit votul Senatului pentru procedura de urgență.

În final, Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (1) indice 1 al art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Vă rog să votați.

Cu 13 voturi pentru, 65 de voturi împotrivă și 7 abțineri, propunerea legislativă nu a întrunit votul plenului Senatului pentru procedura de urgență.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind obligativitatea achiziționării și comercializării brazilor de Crăciun în ghiveci. (L90/2009)  

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi: Propunerea legislativă privind obligativitatea achiziționării și comercializării brazilor de Crăciun în ghiveci.

Are un raport de respingere.

Inițiatorii sunt prezenți? Sunt deputați. Văd că nu sunt prezenți pentru a-și putea susține punctul de vedere.

Comisia, vă rog, microfonul 7.

   

Domnul Fekete-Szabó András-Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o propunere legislativă care aparține domnilor deputați și are ca obiect de reglementare obligativitatea achiziționării și comercializării brazilor de Crăciun în ghiveci.

Comisia a dezbătut propunerea legislativă și, în urma dezbaterilor, a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere, având în vedere că sunt încălcate și prevederile art. 138 din Constituția României.

De asemenea, se consideră că acțiunea de replantare poate fi realizată atât de cumpărători, cât și de orice altă persoană fizică sau juridică interesată. Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu, vă rog, microfonul 10.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține inițiativa colegilor noștri deputați.

Exigențele art. 138 alin. (5) din Constituție spun că inițiatorii ar fi trebuit să menționeze și sursa de finanțare a aplicării acestei legi. Cum nu există o asemenea mențiune, Guvernul nu susține propunerea legislativă a colegilor deputați, motiv pentru care ne situăm pe aceeași poziție ca și comisia de specialitate.

Deci propunem respingerea propunerii legislative.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult. Doresc să vă informez că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Suntem primă Cameră sesizată. Supun votului, dacă nu sunt intervenții pe fond, raportul de respingere și vă rog să votați. Cu 65 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă de către plenul Senatului.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și reprimare a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice. (L76/2009)  

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi: Proiectul de lege privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și reprimare a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice.

Inițiator este Ministerul Administrației și Internelor.

Domnul secretar de stat Radu Stancu, vă rog, microfonul 9.

   

Domnul Radu Stancu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat în scopul creării cadrului legal pentru aplicarea deplină a principiilor cuprinse în Legea nr. 677 din 2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare și asupra prelucrării datelor cu caracter personal în activitatea de prevenire și cercetare a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice.

La nivelul Consiliului Europei, Comitetul de Miniștri a adoptat, în data de 17 septembrie 1987, Recomandarea nr. R(87) 15 adresată statelor membre referitoare la reglementarea utilizării datelor cu caracter personal în domeniul polițienesc, document ce cuprinde o serie de principii de bază de prelucrare a datelor cu caracter personal în domeniul Poliției, care se circumscriu următoarelor proceduri: controlul și notificarea, colectarea datelor, stocarea datelor cu caracter personal, utilizarea datelor de către Poliție, comunicarea datelor, publicitatea, dreptul de acces la fișierele Poliției, dreptul de rectificare și dreptul de recurs.

În legislația națională nu sunt prevăzute în mod expres condițiile și excepțiile privind comunicarea datelor cu caracter personal între structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor către alte autorități sau instituții publice și organismele de poliție ale altor state, interconectarea sistemelor de evidență a datelor cu caracter personal deținute pentru scopuri diferite și autorizarea acestei operațiuni de către un organ de control, reguli de păstrare a datelor cu caracter personal, elemente ce constituie garanții corespunzătoare în prelucrarea datelor.

De asemenea, trebuie precizat că, în cadrul activităților de pregătire a aderării la spațiul Schengen, România trebuie să transpună integral prevederea acquis-ului Schengen, art. 117 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, adoptată la Schengen la 19 iunie 1990 care stabilește pentru statele existente obligativitatea creării dispozițiilor de drept intern necesare pentru a asigura un nivel de protecție a datelor cu caracter personal, cel puțin egal cu cel care rezultă din principiile enunțate de Convenția Consiliului Europei din 28 ianuarie 1991 privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori,

Vă adresez rugămintea de a adopta proiectul de lege în forma inițiatorului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnule președinte Toni Greblă, vă rog.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte, stimați colegi,

Proiectul de lege privește preluarea în dreptul intern a principiilor cuprinse în Recomandarea nr. R(85) 15 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei cu privire la prelucrarea automată și neautomată a datelor cu caracter personal pentru realizarea activităților de prevenire, cercetare și reprimare a infracțiunilor, precum și de menținere a asigurării ordinii publice de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor potrivit competenței lor.

Prin proiectul de lege se realizează, de asemenea, mecanismul de interconectare a sistemelor de evidență deținute pentru scopuri diferite sau a unor mijloace de prelucrare automată a datelor, operațiune care urmează să se realizeze în baza unei autorizări emisă de procurorul competent să efectueze sau să supravegheze într-un caz determinat efectuarea actelor premergătoare sau a urmăririi penale.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în urma avizului favorabil al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, a adoptat amendamentele cuprinse în Anexa nr. 1 și, în timpul dezbaterilor, s-a formulat și alt amendament, care este cuprins în Anexa nr. 2, amendament respins de comisie.

În consecință, stimați colegi, vă supunem, spre dezbatere și aprobare, raportul de admitere, cu amendamentele cuprinse în Anexa nr. 1, împreună cu proiectul de lege.

În raport de obiectul de reglementare, proiectul se înscrie în categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Dezbateri pe fond. Se dorește susținerea amendamentului respins? Dacă nu, supun votului, atunci, raportul, cu amendamentele adoptate de către comisie. Vă rog să votați raportul.

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun, acum, votului proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2009 pentru completarea articolului 103 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. (L56/2009)  

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi și intrăm în zona legilor organice: Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2009 pentru completarea art. 103 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Inițiator: Ministerul Administrației și Internelor.

Domnule secretar de stat Radu Stancu, vă rog să susțineți punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Radu Stancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. /2009 se reglementează stabilirea posibilității autorității emitente a permisului de conducere de a dispune, prin ordin, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule atunci când această autoritate a sesizat instanța de jucată în vederea anulării permisului de conducere obținut cu nerespectarea prevederilor legale.

În concret, între momentul sesizării instanțelor judecătorești și cel al rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, exercitarea dreptului de a conduce autovehicule se suspendă prin ordinul autorității emitente, titularul având obligația de a se prezenta la unitatea de poliție pe raza căreia domiciliază sau are reședința, după caz, rezidența normală, în termen de cinci zile de la comunicarea ordinului, pentru a preda permisul de conducere.

Măsura propusă ține seama atât de necesitatea respectării principiului constituțional al proporționalității restrângerii unui drept, cât și de valorile care trebuie protejate de legiuitor, redate chiar de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere cele precizate, vă adresez rugămintea să adoptați proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2009 în forma propusă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Îl ofer cuvântul domnului președinte Greblă, pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și raportul întocmit de aceasta.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat acest proiect de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în Anexa nr.1 la raport.

În fond, proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în sensul introducerii unui nou caz de suspendare a dreptului de a conduce pe drumurile publice, prin ordin al prefectului, după ce instanța de judecată a fost sesizată cu soluționarea unei acțiuni penale, urmare unei infracțiuni la obținerea permisului de conducere.

Sunt cazuri izolate, dar, din cauza pericolului social deosebit pe care-l reprezintă pe drumurile publice astfel de persoane care, în general, sunt neștiutoare de carte, nu au avut cum să învețe regulile de circulație și nu au deprins circulația în siguranță pe drumurile publice, este o măsură benefică, este o măsură pe care mass-media și opinia publică au primit-o bine.

Drept urmare, stimați colegi, vă supunem, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere cu amendamente, împreună cu proiectul de lege.

În raport de obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri pe fond. Vă rog, domnule senator Frunda. Aveți cuvântul, microfonul 2.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2009 a fost elaborată în urma aflării faptului că în România au fost emise câteva mii de carnete de conducere, în mod ilegal, fără ca posesorii carnetelor de conducere să fi trecut examenul prevăzut de lege.

Pentru această situație, Guvernul ne propune ca, pe timpul procesului penal, organul emitent, adică Poliția, Direcția de circulație, să poată suspenda carnetele respective.

Acest lucru este detaliat în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, prin modificarea art. 103.

Doamnelor și domnilor colegi, există o singură și fundamentală întrebare: ce se întâmplă dacă în cursul procesului penal persoana respectivă este achitată, iar domnul polițist, de la sine putere, i-a suspendat carnetul de conducere pe "x" luni sau "x" ani, cât a durat procesul penal?

Se poate, într-un stat de drept, îndrepta persoana respectivă împotriva poliției să ceară despăgubiri pentru că ea nu a putut conduce doi ani, nici măcar de plăcere, nemaivorbind de faptul dacă este conducător auto sau dacă are un interes material justificat?

De aceea, mie mi se pare abuzivă propunerea făcută de către Ministerul Administrației și Internelor și care a îmbrăcat forma Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2009.

Dorind să păstreze ordonanța de urgență a Guvernului, în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități am propus ca nu poliția să decidă suspendarea carnetului de conducere, ci un judecător. Am reformulat ordonanța de urgență a Guvernului în acest sens, ca, atunci când s-a declanșat urmărirea penală la sesizarea poliției, instanța care judecă pe fond și are elementele certe la dosar, în cazul în care se impune, să suspende, pe durata procesului penal, dreptul de a conduce al persoanei învinuite și să comunice acest lucru poliției, atât celei care a ridicat carnetul persoanei, cât și celei din domiciliu unde se află învinuitul, pentru a face procedurile administrative de suspendare.

Aceasta este esența dintre un stat de drept, unde cel care se pronunță este judecătorul, și un stat care nu este de drept și care este intitulat polițienesc, unde un ofițer sau un subofițer de poliție poate decide suspendarea unui carnet de conducere pentru o persoană învinuită, dar care se bucură de prezumția de nevinovăție.

Avem câteva mii de cazuri în România: Pitești, Cluj, Covasna și alte câteva. Pentru câteva mii de cazuri putem să decidem și, atenție, ordonanța de urgență a Guvernului nu face referire la aceste cazuri. Aceasta este deducția noastră logică. Putem să deschidem ușa pentru poliție ca să poată suspenda oricând, în orice caz penal, carnetul de conducere al cuiva?

Remediem greșeala care a fost făcută prin corupție de către unele organe de poliție sau dăm posibilitatea efectuării unor abuzuri din partea polițiștilor?

Iată de ce, cu tot respectul, vă rog, domnilor colegi, să vă aplecați asupra amendamentului respins de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pe care o respect, pentru că dacă acceptăm ordonanța de urgență a Guvernului în varianta ca judecătorul să poată suspenda, și nu procurorul, atunci respectăm principiile statului de drept.

Dacă-mi permite domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, aș face și o precizare. Amendamentul pe care l-am propus, într-o primă citire, a fost aprobat cu majoritate de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Fără să existe motive, s-a revenit la votul asupra amendamentului respectiv și, la a doua citire, amendamentul meu a fost respins și s-a admis acest amendament al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări - art. 103 indice 1, care nu rezolvă problema de fond.

De aceea, mulțumindu-vă că m-ați ascultat, vă rog, doamnelor și domnilor senatori ca, fiind consecvenți principiului nostru de respectare a statului de drept, unde dreptul se împarte de judecători, și nu de polițiști, să admiteți amendamentul pe care l-am făcut.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog, aveți cuvântul. Domnule senator Diaconu, vă rog să așteptați. După ce va răspunde domnul președinte Greblă punctului de vedere formulat de domnul senator Frunda, vă ofer cuvântul imediat.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă situația ar fi fost așa cum a prezentat-o colegul nostru, probabil nici Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului României nu ar fi adoptat raportul de admitere.

Lucrurile sunt însă puțin mai altfel. Ne aflăm în fața următoarei situații: instituția emitentă a permisului de conducere a sesizat instanța de judecată în legătură cu o infracțiune comisă la obținerea permisului. Aceasta este situația premisă. Deci dacă nu am o instanță penală sesizată cu judecarea unui caz, nu discutăm despre posibilitatea suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice.

A doua problemă este legată de faptul că, odată sesizată instanța, autoritatea emitentă a permisului de conducere prin ordin, adică prefectul unui județ, dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce până la soluționarea cauzei. Deci nu este vorba de ofițer sau subofițer de poliție, este vorba de prefectul unui județ care are tot dosarul la îndemână pentru a hotărî dacă dispune sau nu suspendarea carnetului.

În sfârșit, în cazul în care, după terminarea dosarului penal, cel căruia i s-a suspendat dreptul de a conduce ar fi achitat, el are dreptul la cuvenitele despăgubiri, despăgubiri care vor fi suportate de organul emitent sau de persoana vinovată de aprobarea prin ordin a unei asemenea măsuri.

Drept urmare, nu ne aflăm în prezența posibilității ca organul de poliție, în mod discreționar, să dispună suspendarea exercitării dreptului de a conduce autoturismul pe drumurile publice. Aceasta se face în condiții excepționale și noi avem acum două - trei sute de cazuri înaintate instanței de judecată și cu permisele suspendate prin ordin al prefectului.

Rugămintea este - și repet, opinia publică, având în vedere gravitatea pericolului pe care-l reprezintă pentru siguranța circulației asemenea categorii de persoane, care, v-am spus, în principal, sunt neștiutoare de carte, și-au obținut permisul de conducere fără să treacă pe la școală sau pe la locul unde se desfășura examenul - să aveți încredere în faptul că această ordonanță de urgență a Guvernului a fost bine primită de opinia publică și de mass-media, că nu există niciun fel de dispută sau dezbatere publică cu privire la oportunitatea de a o lăsa sau nu în vigoare și, de asemenea, trebuie să dăm încredere și Instituției prefectului, în care trebuie să avem cel puțin aceeași încredere pe care o manifestăm față de un magistrat al unei judecătorii oarecare din țară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule senator Diaconu, aveți cuvântul. Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Diaconu:

Mulțumesc, domnule președinte.

A fost anterior, dragi colegi, o discuție între specialiști. Jos pălăria mea în fața celor doi, este evident. Mi-e frică de un singur lucru. Din miile de cazuri reale -discutate public și pe bună dreptate -există riscul, pentru că viața bate filmul, ca un singur caz să fie posibil.

Să zicem, improvizez, că cineva s-a căsătorit, s-a mutat într-un alt oraș - asta este sursa principală a acestui gen de defecțiuni - după o zi s-a bătut cu soția, a divorțat și peste o lună nu mai avea domiciliu, și-a mutat din nou domiciliul. Deci poate să intre în această listă. Am improvizat. Pot fi cazuri mult mai solide aparent. Deci dacă se face o singură nedreptate în această reală situație, nimic nu mai stă în picioare. Mi-e foarte teamă de lucrurile acestea. Vorbesc în nume personal și nu al grupului parlamentar pe care-l reprezint. Pardon, din care fac parte, nu reprezint nimic.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Reprezentați foarte mult, domnule senator, în viața publică românească.

 
   

Domnul Mircea Diaconu:

Corect. Mai departe, mă îndoiesc că putem să admitem, să acceptăm că o persoană neștiutoare de carte - nu știu în ce grad, pentru că și asta este o problemă - neștiutoare deloc, cu o clasă, cu două clase, cu patru clase, cu cinci clase, să nu aibă drepturi egale cu ceilalți. Simplul fapt că este neștiutoare de carte sau în baza unui certificat neîmplinit de patru clase totuși poate să citească, chiar dacă cineva îi citește legislația, chiar dacă acela care nu a învățat carte, dar are o memorie fenomenală, izbutește să memoreze tot sistemul și să conducă perfect. Deci mă tem iarăși de aplicarea sub presiune a unui moment emoțional de media, până la urmă real, dar încărcat de emoție, să legiferăm, să modificăm ceva ce peste un an va trebui să îndreptăm la loc. Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Titus Corlățean, după care va lua cuvântul domnul senator Cseke Attila-Zoltan. Microfonul 3.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am un comentariu juridic mai degrabă. Spun de la bun început că înțeleg pe deplin rezervele domnului senator Frunda György față de posibilele abuzuri, teama ca anumite excese să apară în această situație. Vreau totuși să fixăm foarte bine obiectul discuției pentru că este vorba de anularea permisului de conducere obținut cu nerespectarea prevederilor legale. De fapt, acesta este scopul discuției, iar comentariul meu juridic foarte succint este următorul: există un principiu de drept roman, preluat de sistemele de drept continentale și în dreptul românesc, care spune foarte simplu: qui potest plus potest minus, cine poate mai mult poate și mai puțin. Autoritatea care emite un act poate foarte bine să suspende sau să retragă acel act. Nici, măcar nu este nevoie de o lege. Ceea ce facem și face Guvernul în clipa de față este ca prin efectul legii, nu discreționar, să ofere sau să confirme această competență unei autorități care a eliberat un act și care foarte simplu poate să îl și suspende pentru că este dreptul acestei autorități. Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnule senator.

Acum îl văd și pe domnul senator David care dorește să intervină. Domnule senator Cseke Attila-Zoltan, vă rog.

 
   

Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau să stabilim foarte exact că nu suntem împotriva modificărilor sau îmbunătățirilor unui cadru legislativ atunci când acest cadru se dovedește a fi, eventual, neîndestulător. Chiar salutăm măsurile ferme întreprinse de instituțiile statului atunci când există indicii asupra săvârșirii unor fapte penale sau eventual a obținerii permiselor de conducere în condiții nelegale, să spunem. Totuși, tot atât de hotărât credem și în statul de drept și acest lucru înseamnă că măsurile ferme pe care le întreprinde instituția statului trebuie să se încadreze în anumite principii de drept și într-un anumit cadru legislativ. Or, aici suntem în cazul în care autoritatea emitentă a sesizat instanța de judecată în vederea anulării permisului de conducere, care a fost obținut cu încălcarea normelor legale, și legea spune: "situație constatată de instanța competentă". Or, atâta timp cât încălcarea normelor legale în vigoare la emiterea permisului de conducere trebuie constatată de instanța competentă este, poate, firesc în logica juridică și în logica lucrurilor ca și dovada încălcării normelor legale în vederea suspendării să fie constatată tot de instanța judecătorească.

Un al doilea aspect legat de amendamentul propus este că suntem în situația în care instanța competentă este deja sesizată cu o acțiune în anularea permisului de conducere. După ce avem această acțiune în anulare, avem deja un proces pe rol, vine o autoritate administrativă, prefectul, și prin ordin suspendă permisul de conducere. Nu ni se pare firesc, logic și juridic ca într-un proces penal să intervină o autoritate administrativă ulterior sesizării instanței de judecată. Acesta este principalul motiv pentru care susținem acel amendament, și anume respectarea unor principii de drept și a cadrului legislativ și, totodată, susținem în continuare măsurile ferme în legătură cu această situație. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule senator David, vă rog. Microfonul 1.

 
   

Domnul Cristian David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu cred că ar trebui să ne raportăm în primul rând la o situație de fapt. Într-adevăr, există o premisă ca această ordonanță să fie nu abuzivă în fond, dar să creeze premisa unor abuzuri. Este adevărat. Dar haideți să vedem lucrurile așa cum sunt reflectate de o realitate obiectivă, și anume faptul că există suspiciuni temeinice, din păcate, cu privire la modul în care au fost obținute nenumărate permise de conducere și vă rog să luați în considerare și faptul că acest permise reprezintă, prin conducătorul auto care l-a dobândit în mod nelegal, un pericol și un risc real pe drumurile publice. Putem pune situația în sens invers, respectiv ce se întâmplă atunci când un accident este comis de o astfel de persoană care are un permis, ce urmează ca, ulterior, în instanță să poată fi demonstrat că a fost dobândit nelegal, dar el deja a comis accidentul. Deci, suntem într-o situație limită și cred că va trebui să acceptăm adoptarea acestei ordonanțe, că avem

o reacție față de o situație limită, să o trecem așa cum este, cu riscul ca ea să poată genera anumite abuzuri, dar cred că ulterior le putem corecta, așa că vă recomand să dăm curs adoptării acestei ordonanțe, tocmai pentru a îndrepta, într-o situație limită, o greșeală funcțională, instituțională și administrativă, care a avut continuitate în mai mulți ani și pe care suntem chemați astăzi să o îndreptăm, atât cât putem, din punct de vedere al legislativului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul senator Frunda György.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să răspund unor critici care au fost aduse amendamentului. Domnule senator Titus Corlățean, cine poate mai mult juridic poate și mai puțin, numai că prefectul nu poate emite niciun permis de conducere. Am propriul permis de conducere și vă rog să-l verificați și pe al dumneavoastră, peste tot, chiar când organul din punct de vedere administrativ a fost sub Administrația Instituției Prefectului, cum se numește, permisul este eliberat de Inspectoratul General al Poliției, nu de prefectura județului. Ar fi foarte ciudat ca un document al Inspectoratului General al Poliției să fie suspendat de către prefect.

Da, domnule senator Greblă, știu că s-a făcut modificarea și nu stăm la coadă la Poliție, ci stăm la Instituția Prefectului, dar polițiștii de la secția de permise de conducere au fost mutați -ceea ce a fost o măsură de descentralizare, de deconcentrare -au fost duși la Instituția Prefectului și au fost înregistrați la nivelul județelor. Acest lucru este corect, numai că de fapt examenul se dă pe acest text grilă, întocmit tot de către polițiști, care știu cum se face respectivul test, care au fost mutați de la Poliție la Instituția Prefectului.

Critica mea este că atâta timp cât Legea Instituției Prefectului nu prevede între atribuțiile expres și limitativ enumerate de lege dreptul prefectului de a suspenda un permis de conducere, eu nu cred că acea lege organică poate fi modificată prin această ordonanță de urgență.

În al patrulea rând, ceea ce ceste tot un principiu latin, ca să răspund colegilor mei, Fiat justitia pereat mundi, cred și sunt de principiu că atâta timp cât o lege prevede posibilitatea ca un singur om să fie condamnat pe nedrept, să fie frustrat, să fie lipsit de una din drepturile sale fundamentale pe nedrept, acea lege trebuie îmbunătățită. Acest lucru vi-l propun și sunt de acord cu domnul senator David, este o situație specială pe care trebuie să o tratăm într-un fel special, dar tratamentul nostru să nu permită ca oameni nevinovați să sufere.

Ultimul argument, cine știe mai bine dacă este cazul suspendării sau nu a permisului respectiv, decât judecătorul care instrumentează cazul și în fața căruia primul punct va fi "vă solicităm suspendarea permisului de conducere pe durata procesului penal". El are documentele, el știe. Nici polițistul, nici prefectul, doar judecătorul. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul senator Corlățean și domnul președinte Greblă. Numele dumneavoastră au fost pronunțate în intervenția precedentă. Domnul senator Corlățean.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domule președinte.

Aș vrea să fac o singură precizare. Eu am vorbit, cred destul de clar, de competența autorității emitente, nu de alte instituții care au apărut, înțeleg, pe cale de amendament în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Eu vorbesc de textul inițial al ordonanței și acesta este punctul meu de vedere. Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu tot respectul.

Dreptul de a conduce un autoturism pe drumurile publice poate fi o meserie, un hobby, o îndeletnicite, o distracție și nu se încadrează în categoria drepturilor sau îndatoririlor fundamentale ale omului, așa că nu suntem în această materie. Nu este un drept fundamental, este un drept care poate fi câștigat după obținerea unui permis de conducere. Pe de altă parte, autoritatea emitentă nu numai ea ca autoritate, ci angajații, prepușii autorității emitente, prin ceea ce se chema înainte ofițeri și subofițeri de poliție, aveau dreptul și îl au și astăzi să suspende pentru anumite abateri de la regulile de circulație, pentru o lună, pentru trei luni permisul de conducere. Nu ne aflăm în fața unei situații excepționale. Iată acum, celor 200 de oameni, care sunt trimiși deja în judecată penală pentru comiterea de fapte penale grave prin ordin al prefectului, li se suspendă dreptul de a conduce până la soluționarea cauzei. În fiecare zi, zeci, sute de permise de conducere sunt suspendate de ofițeri și subofițeri ai Poliției de circulație, și nu mai zicem că se produc abuzuri, nici nu le lăsăm în instanță. Sigur, dacă este un abuz, instanța cenzurează contestația, plângerea introdusă de cel nemulțumit. S-a mai ridicat aici un argument. Legea Instituției Prefectului este lege organică, nu putem să îi dăm prefectului un atribut în plus, acela de a suspenda permise în această situație, pentru că am adăuga la o lege organică.

Dacă acest raționament ar sta în picioare, nici judecătorul nu ar putea să suspende permisul de conducere pentru că ar trebui să completăm Legea de organizare judecătorească și să îi dăm judecătorului un drept în plus.

În fine, vreau să vă mai aduc un singur argument, acela legat de faptul că ne aflăm în prezența unei situații excepționale, ne aflăm în prezența unei situații premise. A fost sesizată instanța penală și pe rol se află un proces penal și ca măsură de siguranță pentru ceilalți cetățeni participanți la trafic, prefectul unui județ dispune suspendarea pe timp limitat a permisului de conducere până la soluționarea cauzei. Eu cred că trebuie să acordăm deopotrivă încredere tuturor instituțiilor statului și nu doar instanțelor judecătorești și să lăsăm această facultate prefectului județului, care, până la urmă, este responsabil de ordinea, liniștea și siguranța publică în județul în care funcționează. Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, foarte mult.

Cred că a fost o dezbatere robustă, pe o temă importantă. Înțeleg că din partea inițiatorilor amendamentului respins de către comisie, acest amendament a fost susținut, deși am sesizat puncte de vedere ușor diferite din partea a doi reprezentanți ai aceluiași grup parlamentar.

Conform procedurilor noastre, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de către comisie, susținut de către domnul senator Cseke Attila-Zoltan.

Vă rog să votați.

Cu 27 de voturi pentru, 50 de voturi pentru împotrivă și 7 abțineri, amendamentul a fost respins de plenul Senatului.

Amendamentul nu are o dificultate, legea este organică. De aceea, vă supun votului raportul cu amendamentele admise. Aici funcționează votul de tip lege organică.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 69 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul cu amendamente a fost adoptat cu votul majorității senatorilor.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege cu amendamentele menționate. Vă rog să votați. (discuții, râsete)

Cu 67 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit votul de adoptare din partea plenului.

Intrăm în aceeași discuție pe care am avut-o și cu alte ocazii cu privire la legile organice atunci când nu întrunesc votul. De aceea, mergem la pasul următor. Proiectul de lege se transformă în proiectul de lege de respingere și pentru respingerea acestuia este nevoie de votul a minim 69 de senatori pentru a putea să fie respinsă ordonanța.

Votul este pentru respingerea proiectului de lege. Vă rog să votați.

Cu 14 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit votul necesar pentru a fi respins.

Suntem în situația ca, ținând cont de termenul de adoptare tacită, acest proiect de lege merge către Camera Deputaților. Dacă cumva termenul de aprobare tacită este suficient de generos cu noi, vom reprograma votul asupra acestuia. Dacă este 22 aprilie, cum văd în raportul comisiei, înseamnă că pe baza procedurii de adoptare tacită și, fără un vot concludent din partea Senatului, proiectul de ordonanță merge către Camera Deputaților, Cameră decizională pe acest subiect.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, fiind vorba de legi organice și de ora înaintată, să manifestați atenție cu privire la votul dumneavoastră. Uneori, dintr-o mică neatenție, un proiect de lege important poate suferi din punct de vedere al majorității voturilor exprimate într-un sens sau în altul.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfăsurarea alegerilor pentru Parlamentul European. (L59/2009)  

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi -Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Este o lege organică. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Radu Stancu va susține punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Radu Stancu - secretar de stat pentru relația cu Parlamentul și Afaceri Europene:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2009 cuprinde prevederi referitoare la alianțele electorale, actele pe baza cărora se votează autoritățile responsabile cu delimitarea secțiilor de votare, membrii birourilor electorale, atribuțiile lor, procedura de contestare a modului de constituire și de completare a birourilor electorale, stabilirea locurilor pentru afișaj electoral, începerea, desfășurarea și încheierea campaniei electorale, efectuarea sondajelor de opinie cu conținut electoral, semnele electorale, desfășurarea votării, observarea alegerilor, fapte care constituie contravenții și infracțiuni, precum și sancțiunile pentru săvârșirea acestora.

Elementele de strictă noutate față de cadrul normativ anterior sunt:

  1. Introducerea categoriei de partide politice care au membri în Parlamentul European, în loc de partide politice reprezentate în Parlamentul României, având în vedere faptul că urmează un al doilea rând de alegeri europene, iar folosirea criteriului reprezentării în Parlamentul României, ca și criteriul de diferențiere între partidele politice nu mai este justificată.
  2. Acordarea posibilității de depunere de către partidele politice și candidații independenți a unui depozit în lei în valoare de 500, respectiv 250 de salarii minime brute pe țară ca alternativă față de prezentarea - odată cu propunerile de candidatură - a unei liste de 200.000, respectiv 100.000 de susținători.
  3. Având în vedere că la alegerile pentru Parlamentul European, teritoriul României constituie o singură circumscripție electorală, rezultă că înființarea unui birou electoral al municipiului București pe lângă birourile electorale ale sectoarelor ar reprezenta un grad de jurisdicție nejustificat. Astfel, se propune ca la nivelul municipiului București să se organizeze și să funcționeze numai birourile electorale ale sectoarelor, corespunzătoare birourilor electorale județene și să se renunțe la organizarea biroului electoral al municipiului București.
  4. Constituirea unui birou electoral pentru secțiile de votare din străinătate care va interacționa direct cu biroul electoral central.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă adresez rugămintea să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul președinte Greblă. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege urmărește aprobarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Nu cred că este nevoie să reiau argumentele oferite dumneavoastră de către domnul secretar de stat, doar aș vrea să spun că în timpul dezbaterilor la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a primit și avizul și Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, care a avizat favorabil proiectul de lege.

S-au propus două amendamente la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ambele adoptate în unanimitate. Ele privesc sancționarea tentativei la eventuala încercare de folosire a programelor de calculator cu vicii aparente sau introducerea de date și informații care pot duce la alterarea rezultatului votului și nu numai infracțiunea în formă finalizată, ci am urmărit să fie reglementată și tentativa la aceste infracțiuni.

Drept urmare, având în vedere că suntem în plin proces electoral, vă supun dezbaterii și adoptării, stimați colegi, acest proiect de lege, cu amendamentele formulate expuse înainte.

Vă rog să aveți în vedere că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Corlățean.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un act normativ absolut necesar pentru organizarea pe 7 iunie a alegerilor europene în România și suntem, practic, cu puțină vreme înaintea începerii perioadei oficiale de campanie electorală.

Eu am venit la microfon nu numai să menționez faptul că Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota în favoare, ci să subliniez și faptul că este un proiect de lege organică și cred că este nevoie de votul tuturor colegilor, nu de alta dar ar fi ridicol să ne aflăm în situația surprinzătoare ca acest proiect de lege să nu treacă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt alte intervenții pe fond, supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele conținute, așa cum a fost prezentat de domnul președinte Greblă. Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege care se adoptă cu votul majorității senatorilor, minim 69 de voturi pentru.

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Va fi trimis Camerei Deputaților, Cameră decizională. (Discuții la prezidiu.)

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către domnii senatori:  

Mă consultam cu colegii care mă asistă la această ședință. Pe lista de legi pe care o avem astăzi nu sunt termene de adoptare tacită. Până la punctul 12 din ordinea de zi sunt legi care au nevoie și de dezbateri în plenul Senatului.

Ținând cont de faptul că avem întrebări și interpelări și de săptămâna trecută, care ne-au fost adresate, vă supun, conform deciziei noastre, dirijarea timpului rămas până la ora 19.30 către partea de întrebări, interpelări și răspunsuri din partea Guvernului.

Îl rog pe domnul senator David să mă ajute și cu întrebările și interpelările adresate în ședința Senatului din 14 aprilie a.c., pentru a le considera ca făcând parte din dezbaterea noastră.

Avem întrebări care ar fi trebuit prezentate în ședința Senatului de săptămâna trecută și care au fost transmise în scris Guvernului, din partea Grupului parlamentar al PD-L: doamna senator Anca-Daniela Boagiu și domnii senatori Mircea Marius Baniaș, Marian Iulian Rasaliu, Ovidiu Marian, Gheorghe David, Dumitru Florian Staicu.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Dan Voiculescu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Emilian-Valentin Frâncu, Ovidius Mărcuțianu, Măgureanu Cezar-Mircea, Ichim Paul, Romeo Florin Nicoară.

Din partea UDMR, domnul senator Cseke Attila. Toate au fost depuse și transmise Guvernului și, astfel, considerăm procedura de sesizare a Guvernului ca fiind îndeplinită.

Trecem la întrebări și interpelări adresate Guvernului, azi, 21 aprilie 2009.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Șerban Rădulescu. Se pregătește, din partea Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator...

Rog distinșii senatori să aibă curtoazia de a crea condiții pentru ca aceia care s-au înscris la întrebări adresate Guvernului să-și poată exercita acest drept democratic esențial.

  Șerban Rădulescu

Îl invit pe domnul senator Șerban Rădulescu pentru a adresa o primă întrebare Guvernului României. După intervenția domnului senator Rădulescu se pregătește domnul senator Cseke Attila,

   

Domnul Șerban Rădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Guvernului României, Ministerului Economiei.

Este vorba de o întrebare care mi-a fost adresată mie de către domnul prefect al județului Cluj, domnul Florin Stamatian, în legătură cu o informare susținută de liderii Sindicatului Liber I.S.C.T. Câmpia Turzii - Mechel, afiliat Cartelului Alfa.

Ei reclamă faptul că S.C. Mechel S.A. Câmpia Turzii se află într-un blocaj economic, cu un stoc de aproximativ 70.000 tone fier-beton pe care îl pot oferi la cel mai mic preț de pe piața românească, cu plata la doi ani, dar cu condiția garantării de către stat a plății, la scadență.

Au fost menționate și câteva dintre investițiile aflate în derulare în cadrul județului Cluj, dar și în județele apropiate județului Cluj, care ar avea nevoie de fierul-beton pe care această societate îl poate oferi.

În condițiile în care lucrează doar 500 de angajați, din totalul de 2700, restul fiind în șomaj tehnic, se estimează că S.C. Mechel S.A. Câmpia Turzii va deveni falimentară în aproximativ cinci luni. Este ceea ce declară membrii sindicatului.

Supun atenției Ministerului Economiei această problemă și aștept răspunsul pe care să-l pot înainta mai departe domnului prefect și Sindicatului Liber I.S.C.T. Câmpia Turzii - Mechel.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Cseke Attila-Zoltan

Domnule senator Cseke, vă rog.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Dumitru Oprea.

   

Domnul Cseke Attila Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul întrebării: demersurile ministerului cu privire la reabilitarea DN 19B, Săcuieni - Marghita - Suplacu de Barcău - limită județ Sălaj.

Stimate domnule ministru,

Drumul național 19B cuprinde o porțiune de 41 km, pe raza județului Bihor, trecând prin localitățile Săcuieni, Marghita, Suplacu de Barcău, până la limita județului Sălaj. Este o arteră intens circulată, la orice oră, șapte zile din șapte, care, din cauza construirii Autostrăzii "Transilvania" și a pasivității autorităților din ultima perioadă, a ajuns într-o stare inimaginabilă. Din groapă în groapă, din capcană în capcană, este o adevărată încercare să te aventurezi pe acest drum numit național. Pe multe secțiuni, acest drum național este atât de impracticabil, încât s-a ajuns ca locuitorii zonei să nu-l mai utilizeze pentru a se deplasa, ei folosind rute ocolitoare - drumuri județene sau comunale în stare acceptabilă - pentru a ajunge la destinația dorită, dar șoferii necunoscători se încumetă în continuare pe această arteră, crezând că această categorisire de "drum național" asigură o calitate superioară asfaltului. Foarte repede ești trezit la realitate, îți dai seama că te-ai înșelat amarnic pentru că, de fapt, calitatea acestui "drum național" nu depășește cu nimic calitatea unei artere sătești din anii '50.

Ați putut constata și dumneavoastră, atunci când ați circulat, nu demult, pe acest drum național, că este nevoie de o reabilitare cât mai rapidă a acestei artere, care face inclusiv legătura între frontiera României și județul Sălaj.

Vă rog respectuos, domnule ministru, să-mi oferiți detalii asupra stadiului demersurilor urgente care trebuie întreprinse de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru reabilitarea drumului național 19B.

Solicit răspuns scris și oral.

Attila Cseke, senator UDMR, Circumscripția electorală nr. 5 Bihor, Colegiul electoral nr. 1.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult domnului senator.

 
  Dumitru Oprea

Domnul senator Dumitru Oprea.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Întrebare adresată domnului ministru Ilie Sârbu, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Suntem în plină campanie agricolă. Mulți fermieri, dar și țărani, proprietari ai gospodăriilor individuale, sunt îngrijorați în privința subvențiilor care le asigură suportul financiar pentru desfășurarea lucrărilor agricole de primăvară-vară.

Situația importurilor de produse agricole începe să devină din ce în ce mai agravantă, demonstrând faptul că agricultura noastră are grave probleme. Știm care sunt măsurile luate de Guvern în această direcție, dar există numeroase controverse pe care le ridică cei direct vizați. Mulți proprietari de terenuri agricole se plâng de birocrația la care sunt supuși în vederea obținerii fondurilor, iar în multe localități apar informații privind neregulile de la agențiile de plăți. Este lăudabilă intenția de a realiza informări în privința subvențiilor în zonele rurale, dar considerăm că așteptările agricultorilor sunt altele.

Prin urmare, domnule ministru, vă rugăm să ne comunicați acțiunile pe care le întreprindeți pentru a asigura la timp subvențiile în vederea derulării în condiții normale a campaniilor agricole, precum și măsurile de reducere a birocrației pentru ca sumele alocate să ajungă cât mai repede la cei direct interesați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Vreau să menționez faptul că domnul senator Cosmin Nicula a depus în scris cele două întrebări adresate Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței și Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Trecem la capitolul interpelări.

De asemenea, vă aduc la cunoștință că interpelările depuse de colegii senatori pentru a fi prezentate în ședința plenului Senatului de marți, 14 aprilie 2009, au fost transmise Guvernului și celorlalte autorități ale administrației publice vizate, urmând a primi răspuns în termenul prevăzut de Regulamentul Senatului.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L au depus interpelări: doamna senator Anca-Daniela Boagiu - interpelare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, domnul senator Gheorghe David - interpelare adresată Ministerului Apărării Naționale, domnul senator Dumitru Florian Staicu - interpelare adresată Ministerului Economiei, domnul senator Mihail Hărdău - interpelare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC: doamna senator Doina Silistru - interpelare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnul senator Titus Corlățean - interpelare adresată Ministerului Tineretului și Sportului, domnul senator Laurențiu Florian Coca - interpelare adresată Ministerului Mediului, domnul senator Dan Voiculescu - interpelare adresată Primului-ministru, domnul senator Valer Marian - interpelare adresată Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnul senator Trifon Belacurencu - interpelare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul senator Emilian-Valentin Frâncu - interpelări adresate Ministerului Economiei, Ministerului Sănătății, Primului-ministru, Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

Trecem la partea de interpelări ce vor fi prezentate în plenul ședinței Senatului de astăzi, 21 aprilie 2009.

Domnul senator Iulian Urban a depus în scris interpelarea adresată Ministerului Finanțelor Publice, având ca obiect "Reducerea TVA-ului va aduce mai mulți bani la buget".

 
  Sorin-Constantin Lazăr

Îl invit pe domnul senator Constantin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, să prezinte interpelarea.

Se pregăteste domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Sorin-Constantin Lazăr:

Mulțumesc, domnule presedinte.

Domnilor colegi,

Interpelarea este adresată domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiției și libertăților cetățenesti.

Stimate domnule ministru,

Vă supun atenției Domniei Voastre situația din comuna ieșeană Strunga. Stațiunea balneoclimaterică Strunga are un potențial turistic și economic important pe plan local și regional, fapt recunoscut prin menționarea sa în planurile și proiectele de dezvoltare regională realizate de către autoritățile locale și regionale.

Stațiunea balneoclimaterică Strunga este cunoscută încă din anul 1812. În perioada interbelică, epoca sa de maximă înflorire, aceasta rivaliza cu Stațiuni precum Băile Herculane sau Băile Felix și era cunoscută la nivel european.

După Revoluția din 1989, Stațiunea balneoclimaterică Strunga a fost revendicată de către moștenitorii foștilor proprietari, care au întocmit apoi acte notariale de vânzare a acesteia către investitori privați. Investitorii care au cumpărat stațiunea pot aduce o dezvoltare durabilă a zonei, imperios necesară în acest areal în ziua de astăzi.

Deși sunt de bună-credință, aceste persoane încearcă de câțiva ani să-și realizeze planul propus, însă interese de culise, esențialmente distructive, ale unor intermediari cu interese materiale directe, duc la tergiversarea acestui plan de dezvoltare, în detrimentul, în final, al comunității locale.

Deși investitorii au obținut două hotărâri favorabile, atât pe fond, cât și la apel, la recurs o hotărâre cel puțin suspectă blochează acest plan de dezvoltare, care era pe punctul de a începe în acest an, și amână, pentru alți patru, cinci sau chiar mai mulți ani de procese, momentul în care în comuna Strunga se va demara o activitate benefică pentru economia acestei așezări.

Față de cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să cercetați prezenta situație și memoriul anexat și, în măsura în care constatați că sunt indicii de ilegalitate cu privire la soluția hotărârii pronunțate în recurs, să sesizați autoritățile competente.

Vă mulțumesc.

Sorin-Constantin Lazăr, senator în Circumscripția electorală 24 Iași, Colegiul uninominal nr. 2.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

 
  Vasile Nedelcu

Domnul senator Vasile Nedelcu, vă rog.

Se pregătește domnul senator Avram Crăciun.

   

Domnul Vasile Nedelcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul interpelării: Destructurarea Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor se află, în momentul de față, în subordinea Guvernului și sub coordonarea primului-ministru, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare, reprezentând o autoritate națională de reglementare și control în domeniul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, domenii recunoscute ca fiind de interes strategic național atât în România, cât și în întreaga lume.

Având în vedere responsabilitatea pe care v-ați asumat-o prin această ordonanță, vă rog, domnule prim-ministru, să precizați:

  1. Dacă vi s-a adus la cunoștință faptul că, la nivelul acestei autorități, toate structurile de comandă sunt destructurate și suspendate, existând astfel pericolul izbucnirii unor pandemii sau epizootii cu consecințe deosebit de grave pentru economia românească.
  2. Dacă, la numirea președintelui acestei autorități, ați avut în vedere doar factorul politic și interesele mărunte de grup, dar nu și buna desfășurare a unei activități deosebit de importante.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc. Semnează Vasile Nedelcu, senator PNL -Călărași.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
   

Domnul senator Avram Crăciun, Grupul parlamentar al Alianței Politice PSD+PC, a depus în scris interpelarea adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Domnul senator Nicolae Moga, Grupul parlamentar al Alianței Politice PSD+PC, a depus în scris o interpelare, de asemenea, adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Domnul senator Vasile-Cosmin Nicula, tot din partea Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC, a depus în scris interpelarea adresată Ministerului Mediului.

 
  Ion Rotaru

Îl invit pe domnul senator Ion Rotaru, Grupul parlamentar al Alianței Politice PSD+PC, să prezinte interpelarea pe care o adresează Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Ion Rotaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, și vizează inițierea unui control la Spitalul CFR 2 București.

Domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință următoarea situație: Spitalul CFR 2 este una dintre cele mai căutate unități spitalicești din București și din țară, însă, cu toate acestea, actuala conducere ține să păstreze performanțele spitalului la un nivel mai mult decât mediocru.

Oamenii care au venit în audiență m-au informat că au fost nevoiți să meargă la acest spital și s-au lovit de probleme cum nu credeam că ar mai putea exista într-un spital de prestigiu din capitala europeană a României. Deși există aparatură de înaltă performanță, ea nu este folosită, nu doar din cauza lipsei de personal, cât, mai ales, se pare, din reaua-voință a conducerii.

De exemplu, aparatul "audiograf", achiziționat în anul 2003, nu funcționează din anul 2005, aparatul "mamograf" nu funcționează din anul 2006, "computerul tomograf-ul" și "RMN-ul" funcționează discontinuu, doar câteva ore pe zi, Cabinetul de radiologie este închis după ora 14.00, Laboratorul spitalului este închis, iar lista poate continua.

Iată de ce, domnule ministru, vă rog să precizați:

În condițiile în care se primesc urgențe și ținându-se cont și de Secția nou-născuți din cadrul spitalului, ce se va întâmpla cu pacienții, fiindcă se pare că nici măcar o analiză a sângelui nu se mai poate realiza în acest spital?

Cum poate un spital de asemenea prestigiu să funcționeze în aceste condiții, cu un management atât de neprofesionist?

Intenționați să inițiați un control în acest spital pentru a încerca să preîntâmpinați situații dramatice, cum au fost cele petrecute în alte maternități din țară? Dacă da, v-aș ruga să anunțați public, fiind o problemă de interes general, care sunt rezultatele controlului. Solicit prezentarea răspunsului atât verbal, cât și în scris. Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator.

 
   

Vreau să îi rog pe reprezentanții Guvernului, prezenți la ședința plenului Senatului, să depună răspunsurile scrise la secretariatul ședinței, acestea urmând a fi transmise doamnelor și domnilor senatori care au formulat întrebări și interpelări.

Astfel, la secțiunea răspunsuri la interpelări, domnule secretar de stat Iuliu Cosmin Coman, vă rog să transmiteți în scris răspunsul din partea primului-ministru la interpelarea adresată de domnul senator Attila Zoltan Cseke, Grupul parlamentar al UDMR. Domnule secretar de stat Ioan Andreica, transmiteți în scris răspunsul la interpelarea adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței de domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței Politice PSD+PC. Domnul secretar de stat Marius Lazăr - răspunsuri transmise în scris la interpelările adresate Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale de domnul senator Liviu Câmpanu și domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al PNL. Domnul secretar de stat Valentin Preda - răspunsuri transmise în scris la interpelarea adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii de domnul senator Puiu Hașotti și la interpelarea adresată aceluiași minister de domnul senator

Laurențiu Florian Coca.

Se solicită amânarea termenului de răspuns la interpelarea adresată Ministerului Economiei de doamna senator Anca-Daniela Boagiu. De asemenea, se solicită amânarea termenului pentru răspunsurile la interpelările adresate Ministerului Mediului de către domnul senator Gheorghe Bîrlea, domnul senator Viorel Arcaș, domnul senator Dorel Jurcan și domnul senator Florin Constantinescu

În ceea ce privește răspunsurile la întrebările adresate de colegii senatori, domnule secretar de stat Radu Stancu, vă rog să transmiteți în scris răspunsul la întrebarea adresată Ministerului Administrației și Internelor de către domnul senator Attila-Zoltan Cseke, Grupul parlamentar al UDMR. Domnul secretar de stat Octavian Știreanu - răspuns transmis în scris la întrebarea adresată Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național de domnul senator Puiu Hașotti, Grupul parlamentar al PNL. Domnul secretar de stat Marius Lazăr - răspuns transmis în scris la întrebarea adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale de domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL.

Se solicită amânarea termenului de răspuns la întrebările adresate Ministerului Mediului de domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al Alianței Politice PSD+PC, și domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL; de asemenea, se solicită amânarea termenului de transmitere a răspunsului la întrebarea adresată Ministerului Sănătății de către domnul senator Laurențiu Chirvăsuță, Grupul parlamentar al Alianței Politice PSD+PC.

Declar închise lucrările ședinței plenului Senatului de astăzi, 21 aprilie 2009, ne revedem săptămâna viitoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18.30.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 5 décembre 2021, 10:57
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro