Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 aprilie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.57/08-05-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 28-04-2009 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 aprilie 2009

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008 și Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 /2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar - fiscale (L596/2008, L54/2009, L106/2009) (dezbateri procedurale, dezbateri generale)
 

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

Sunt înscrise în ordinea de zi trei proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, care privesc rectificări ale bugetului de stat pe anul 2008 și anul 2009, precum și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Pentru operativitatea dezbaterilor, vă propun următoarea procedură: prezentarea acestor trei proiecte, prezentarea rapoartelor comune ale Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din cadrul Camerei Deputaților și ale Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, dezbateri generale comune asupra acestor proiecte de lege, după care, dezbaterea pe articole și votul în ansamblu asupra fiecărui proiect de lege în parte.

Sunt observații în legătură cu această procedură? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această procedură.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Un vot împotrivă.

Cine se abține? Sunt 19 abțineri.

Propunerea a fost aprobată cu majoritate de voturi.

Îi ofer cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta cele trei proiecte de lege.

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Doresc să iau cuvântul pe procedură, doamnă președinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi deputați și senatori,

Consider că, înainte de a începe dezbaterile, conform ordinii de zi aprobate, trebuie să aducem în față o procedură care, din punctul meu de vedere și al Grupurilor parlamentare ale PNL din Camera Deputaților și Senat, face imposibilă dezbaterea proiectului de lege privind rectificarea bugetară și unele măsuri financiar-fiscale.

Am să vă explic despre ce este vorba.

În conformitate cu art. 12 din Regulamentul sedințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, lucrările Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din cadrul Senatului și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din cadrul Camerei Deputaților, reunite, se desfăsoară în prezența cvorumului de sedință.

Conform aprobărilor date de plenul comun, membrii comisiilor reunite trebuie să asigure un cvorum de sedință, în cadrul acestor comisii, de 22 de deputați și senatori.

La lucrările în plen ale celor două comisii, de săptămâna trecută, au fost prezenți 27 de deputați și senatori până la un moment dat.

Am constatat că, în cadrul comisiilor reunite, nu se respectă procedurile, în sensul în care comisiile îsi desfăsurau activitatea fără să aibă rapoartele comisiilor avizatoare, asa cum stabiliseră Birourile permanente reunite ale celor două Camere si, în consecință, Grupurile parlamentare ale PNL din Camera Deputaților și Senat, reprezentate în cele două comisii, au părăsit sala de sedință, explicând președintelui de sedință că, din acel moment, nu mai este cvorum legal, deoarece în sală se găseau numai 20 de deputați și senatori.

Cu toate acestea, lucrările au continuat si, culmea, s-au finalizat cu un raport votat, iar în raport se spune că au fost 22 de deputați și senatori pentru și doi împotrivă.

Din punctul nostru de vedere, considerăm că s-a încălcat procedura parlamentară si, pentru a reveni la normal, pentru a pune lucrurile în regulă, pentru a nu minți pe nimeni - mai ales noi, legislativul -, corect este ca acest raport să se întoarcă la comisiile reunite și cele două comisii să se reîntrunească în cvorumul legal de sedință, să dezbată proiectul de lege si, în final, să facă un raport conform procedurilor parlamentare.

În consecință, doamnă președinte, vă supun, spre aprobarea plenului, propunerea de retrimitere a raportului la comisie, pentru încălcarea Regulamentului.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc, domnule deputat Nicolăescu.

Vă rog, domnule deputat Viorel Ștefan.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu am înțeles foarte bine propunerea, finalul prezentării domnului deputat Nicolăescu, care ne propune să trimitem raportul la comisii pentru încălcarea Regulamentului.

Înțeleg că acesta este obiectivul reexaminării la comisie.

Nu înțeleg foarte exact cum am putea s-o facem.

Cert este că, la momentul în care colegii nostri din Grupurile parlamentare ale PNL au părăsit sala de sedință, la comisiile reunite, sedința comisiilor reunite a fost întreruptă și s-a reîntregit cvorumul.

Acesta este un detaliu care-i scapă colegului nostru care a plecat.

Avea altă treabă.

Sigur, era târziu, după-amiază, după ora 17.00.

Este greu să stai la Parlament până seara târziu.

Noi, stimați colegi, am stat până seara târziu, am votat raportul favorabil, cu 22 de voturi pentru și 2 voturi împotrivă.

Deci iată că au fost și colegi care, desi au avut o altă părere decât a majorității, au rezistat până la finalul sedinței noastre și si-au exprimat opțiunea prin vot, asa cum este normal, dacă vrem să avem o poziție constructivă.

Dacă vrem să inventăm motive procedurale, chichițe, ca să facem spectacol în plen, atunci procedăm într-o altă manieră.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții pe această solicitare? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul deputat Nicolăescu, de retrimitere a raportului la comisii.

Cine este pentru? 66 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 252 de voturi împotrivă.

Cine se abține? Nu sunt abțineri.

Propunerea de retrimitere a raportului la comisii a fost respinsă.

Îi ofer cuvântul ...(Rumoare în sală)

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Nu dau niciun drept la replică, pentru că nu merită.

Am o altă problemă de procedură, care este o consecință a faptului că s-a respins prima propunere.

Asa cum au adoptat decizia Birourile permanente reunite la dezbaterea acestui proiect de lege, și anume, să fie sesizate în fond Comisiile pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, reunite, si, bineînțeles, încă trei comisii, comisii avizatoare, colegii nostri au depus amendamente la comisiile lor de specialitate, pe care ar fi trebuit să le trimită către Comisiile pentru buget finanțe, activitate bancară și piață de capital, reunite, pentru a fi luate în considerație.

Din păcate, la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, desi s-au trimis, în termen legal, de către colegii nostri - o serie de amendamente au fost înregistrate și avem număr de înregistrare - ele nu au fost transmise Comisiilor pentru buget finanțe, activitate bancară și piață de capital, reunite și nu au fost discutate.

În consecință, consider că acele amendamente sunt depuse corect și în termenul legal, și corect procedural, drept pentru care, ar trebui astăzi, în plen, să le luăm în considerație.

Ca urmare, vă propun, doamnă președinte, ca aceste amendamente, care au fost transmise în termenul legal și pot fi verificate de presedinții Comisiilor pentru buget reunite, să poată fi dezbătute în plen, atunci când le vine rândul, la articolele la care au fost efectuate acele amendamente.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Viorel Ștefan, vă rog.

Domnul Viorel Ștefan:

Stimați colegi,

Eu nu fac decât să dau citire notei pe care am primit-o de la Secretariatul General, urmare analizei în Birourile permanente reunite, unde, se face precizarea că au fost sesizate pentru întocmire aviz doar Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputaților și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului din cadrul Senatului, Comisia pentru sănătate și familie din cadrul Camerei Deputaților și Comisia pentru sănătate publică din cadrul Senatului, Comisia pentru muncă și protecție socială din cadrul Camerei Deputaților și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din cadrul Senatului.

Deci noi nu puteam să asteptăm un aviz de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală care nu a fost sesizată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Cred că acum putem să trecem la dezbaterile generale.

Îi ofer cuvântul domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului pe cele trei proiecte de lege. (Rumoare în sală)

Domnule deputat Calimente, vă ofer cuvântul după ce intervine domnul ministru Pogea.

 

Domnul Mihăiță Calimente (din sală):

Mi s-a oferit cuvântul mie.

Procedura este înainte.

Domnul Gheorghe Pogea - ministrul finanțelor:

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În primul rând, aș dori să spun că încerc să fiu cât se poate de sintetic și să aduc argumente, în numele Guvernului, în legătură cu "de ce această rectificare bugetară?", rectificare bugetară care apare la mai puțin de două luni de la bugetul care a fost adoptat în Parlamentul României.

Fără să încerc să dau absolut nicio conotație politică, am să spun câteva lucruri și supun atenției dumneavoastră de ce această rectificare bugetară?.

În primul rând, bugetul public este singurul instrument pe care un stat democratic îl poate avea la îndemână, prin care-si poate pune în aplicație și susține politicile sale, politicile publice fie că este vorba de politici sociale, fie că discutăm de politici de dezvoltare a unei națiuni, fie că discutăm despre politici de interes general al societății.

Al doilea lucru pe care vreau să-l remarc: o rectificare bugetară sau o ajustare bugetară se impune de fiecare dată, atunci când, în mod obiectiv si, de multe ori, independent de Guvern, condițiile economice interne și externe sunt de natură încât să modifice unul dintre cei doi parametri esențiali ai unui buget fie că discutăm despre venituri, fie că discutăm despre cheltuieli.

Iată că astăzi, din cauza crizei financiare, transformată ulterior în criză economică, suntem în situația ca, din cauza unor factori independenți, externi nouă, unul din parametrii importanți ai bugetului general consolidat s-a modificat.

De fapt, s-a modificat venitul public.

As vrea să fac o precizare și să reamintesc următorul lucru.

În mod logic, astăzi, în luna aprilie, noi ar fi trebuit să fi discutat în Parlamentul României despre o ajustare bugetară a bugetului pe care fostul Guvern l-a depus în Parlament, pentru dezbatere, în anul 2008, în luna octombrie.

Asa este logic, urmând toate demersurile.

Numai că, proiecția bugetară, care a fost depusă de către vechiul Guvern, cu toate că stia că începând din semestrul al doilea a început criza - eu am să spun toate aceste lucruri, pentru că "mai multe adevăruri, niciun adevăr - și pe care a făcut-o, a fost făcută pe crestere economică de 6%, pe venituri ale bugetului general consolidat, atenție, de 38,3% din PIB, în condițiile în care, în niciunul din cei cinci ani anteriori, nu a depăsit vreodată 32%, pe cheltuieli ale bugetului general consolidat de 40,4% și de deficit de 2%.

De fapt, acesta este începutul dezbaterii.

Guvernul nou instalat în 22 decembrie 2008 a retras acest buget din Parlamentul României, ținând cont de efectele crizei economice financiare si, primul lucru pe care l-a făcut, a ajustat și cresterea economică de la 6% la 2,5%.

A ajustat și veniturile publice exagerate de la 38,3% la 33,5%, adică a început să-l aducă în parametri de normalitate.

Categoric că una dintre caracteristicile cele mai importante ale actualei crize financiare și economice este legată de impredictibilitate.

Sunt foarte multe comentarii și am avut toată disponibilitatea să le ascultăm de la specialisti din mediul economic.

În schimb, ceea ce nu se prezintă și nu se susține este lucrul legat de faptul că, în toată această perioadă, modificările în ce priveste cresterea economică și perspectivele negative s-au succedat foarte rapid, astfel încât și noi, astăzi, suntem obligați să ținem cont de aceste realități.

Ca atare, rectificarea bugetară este mai mult decât necesară, pentru că o rectificare bugetară trebuie să aducă bugetul public în parametri de stabilitate economică, chiar în perioadă de criză, și să țină cont, în orice caz, de parametri macroeconomici.

As vrea să spun un lucru foarte interesant.

În intervalul de timp, 2005-2008 România a înregistrat una dintre cele mai mari cresteri economice, iar predictibilitatea cresterii economice, în niciun caz nu ar fi trebuit să conducă la multiple rectificări bugetare, pentru că nu era vorba de criză economică, ci, dimpotrivă, de crestere și de susținere.

Pentru informarea corectă a Parlamentului, să vedeți cum se face politică în România, pentru că am primit critici foarte aspre de la colegii din opoziție, pentru că de-abia au trecut două luni de zile în condiții de criză și facem rectificare, v-as ruga să-mi permiteți, doamnelor și domnilor senatori și deputați, să vă spun că, în intervalul de crestere economică 2005 - 2008, Guvernul Tăriceanu a făcut 13 rectificări bugetare.

 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Da, dar în sus, nu în jos.

Domnul Gheorghe Pogea:

Am să fac comentariile de rigoare.

În luna mai a făcut două rectificări, ceea ce arată că nu a fost capabil să aibă predicție.

În anul 2006 a făcut patru rectificări bugetare, ceea ce arată capacitatea de predictibilitate.

În anul 2007 a făcut trei rectificări bugetare, ceea ce arată "capacitatea de predictibilitate" si, ca să încheie situația, cu toate că află despre criză, în anul 2008 face patru rectificări bugetare, dintre care ultima, foarte interesant, o face în sensul cresterii veniturilor și cheltuielilor.

Concluzia, - și am să vă spun date exacte - România este al treilea stat din Europa, care înregistrează cel mai mare deficit dintre toate statele membre.

Acestea sunt datele.

Dacă doriți, vi le spun în fiecare an.

Guvernul Boc a făcut această rectificare bugetară și ține cont de noile condiții macroeconomice.

Ca atare, noi anticipăm pentru anul 2009 o scădere a activității economice, o contracție economică de 4%, dar, în acelasi timp, suntem ferm convinsi că măsurile propuse de Guvern și ajustările, cât și Acordul încheiat cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, vor fi în stare să limiteze această descrestere economică si, începând cu 2010, să ne treacă în zona pozitivă.

Mai mult, aș vrea să precizez un lucru.

Dacă am fi menținut politicile fiscale la nivelul anului 2009, asa cum sunt ele cu deficite, și nu am fi luat măsuri de ajustare a cheltuielilor și veniturilor bugetului general consolidat, în anul 2009 ne-am fi confruntat cu un deficit de 9%.

Ca atare, doamnelor și domnilor senatori și deputați, primele măsuri luate, prin prezentarea bugetului în Parlament, au fost și au avut ca scop reducerea cu 3% a deficitului, iar pentru acest an, prin ordonanța de Guvern care este supusă astăzi dezbaterii Parlamentului, discutăm, de fapt, despre o rectificare bugetară, o ajustare de 1,1% a bugetului general consolidat.

Drept urmare, chiar în ciuda acestei ajustări, doresc să informez plenul Parlamentului că, în continuare, investițiile publice reprezintă prioritatea numărul unu.

Ca atare, veți putea observa că în noul proiect de buget care este supus astăzi dezbaterii, investițiile publice reprezintă 37,9 miliarde de lei, respectiv 7,1% din PIB sau 20% din cheltuielile totale.

Guvernul crede că doar investiția publică, în acest moment, este de natură să limiteze scăderea economică generată de sectorul privat care, la rândul său, este afectat de criza economico-financiară.

În acelasi timp, doresc să fac precizarea că ordonatorii principali de credite nu au afectate cheltuielile de investiții - și aici doresc să precizez foarte exact discuțiile care au fost făcute în jurul rectificării aduse Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și aș vrea să spun că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale are 1 870 000 000 suport din Trezoreria Statului, asa cum l-a avut și pe parcursul anului 2008, și nu poate fi vorba de o limitare a cheltuielilor acestui minister.

Despre Programul de măsuri anticriză care a fost prezentat în fața dumneavoastră și care a însoțit primul buget care a fost prezentat de Guvernul Boc vreau să vă vorbesc.

Peste 90% din măsurile care au fost prezentate, au fost duse la îndeplinire, și stim foarte bine acest lucru și doresc să vă spun că, după patru luni de zile, într-o perioadă deosebită din punct de vedere economic, pentru că multe companii si-au redus volumul de activitate - și stiți foarte bine - Guvernul Boc a reusit să mențină echilibrul bugetar și să asigure resursele necesare atât pentru componenta socială, cât și pentru componenta investițională.

Vreau să fac toate aceste precizări, pentru că eu consider că sunt extrem de importante.

Mai mult, Acordul recent încheiat cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană e de natură să asigură o finanțare, pentru România, mult mai ieftină decât ceea ce noi obțineam în prezent.

Ca atare, importanța apelării la Fondul Monetar Internațional se poate vedea și din ceea ce G20 a decis, dublarea, practic, a resurselor Fondului Monetar Internațional pentru a putea interveni.

De asemenea, am apelat la facilitatea privind balanța de plăți pentru România și am apelat la acest împrumut de la Comisia Europeană, de 5 miliarde de euro, care va fi în măsură să asigure finanțarea investițiilor de care România are nevoie si, cu această ocazie, tot ce este trecut în pozițiile bugetare, să ne asigurăm că va fi susținut.

Închei spunându-vă că, ajustarea de 1,1% înseamnă, practic, rectificare, înseamnă 5,9 miliarde de lei, asa cum am prezentat în cadrul comisiilor de specialitate reunite.

Aceasta presupune o reducere a cheltuielilor de 4,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,85%

din PIB și ele se referă la eliminarea indexărilor referitoare la personal, ocuparea doar a 15% din posturile vacante prin plecările naturale din sistem, precum și diminuarea cheltuielilor de deplasare.

Celelalte cheltuieli care sunt ajustate, în niciun caz nu sunt de natură să afecteze buna funcționare a instituțiilor, ci, mai degrabă, această picătură cu picătură poate să asigure echilibrul bugetar de care România are atâta nevoie în prezent.

De asemenea, rectificarea bugetară prevede o ajustare a veniturilor în sensul cresterilor cu 1,37 miliarde sau 0,25% din PIB și se referă, în principal, la mult dezbătutul impozit forfetar, care este un impozit minim.

Doamnelor și domnilor parlamentari, As vrea să fac o precizare foarte exactă și pentru că au fost foarte multe dezbateri legate de acest impozit minim.

În primul rând, aș vrea să spun că mi-am petrecut peste 20 de ani în economia reală si, în niciun caz, în calitate de ministru al finanțelor, nu pot să fac un gest care să duca la faliment firme, asa cum se susține, fără să poată fi documentat.

Acest impozit minim nu afectează în niciun fel elementele de fiscalitate sau faptul că un contribuabil doreste să-si mențină, în continuare, dacă are microîntreprindere, cota de impozitare de 3%

pe venitul microîntreprinderilor.

Rămâne, în continuare, impozitul de 16% pe profit.

Problema este că noi dorim să avem un tratament egal al contribuabililor și acest impozit minim care înseamnă 500 de euro pe an minim, nu este în măsură ca să ducă la faliment, asa cum se susține, miile de firme, ba, dimpotrivă, nu reprezintă decât o atitudine corectă pe care ar trebui s-o aibă toți contribuabilii din România față de adevărații contribuabili onești.

As vrea să fac o precizare în plenul Parlamentului si, înainte de a începe discuțiile, am transmis mai multe materiale în sală pentru informarea dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor parlamentari, România este statul din Uniunea Europeană care are cele mai mici venituri publice.

Fac această afirmație, întemeindu-mă pe o analiză făcută pe anii de crestere economică.

Aici nu este vorba de o critică, este o realitate. 32,8% din PIB, atâta sunt resursele națiunii noastre.

Foarte puține, comparativ cu oricare dintre toate celelalte state.

Bulgaria are 40%.

Celelalte state membre au 41%, iar statele nordice până la 55%, dacă este să vorbim despre nivel de taxare.

Eu ridic această chestiune în fața dumneavoastră, în plenul Parlamentului, și vreau să fie un semnal, deoarece cheltuielile publice viitoare tot mai mari și obiective pe care trebuie să le îndeplinim fie că este vorba de investiții în infrastructură educațională, fie că este vorba de asistență socială, fie că este vorba de cofinanțarea proiectelor, impun venituri publice tot mai mari.

România nu-si va putea permite în viitor să stea la acest nivel de 32,9% venituri publice.

Despre acest lucru am auzit prea puțini critici vorbind.

De fapt, atunci când susții necesitatea cresterii unei cheltuieli publice, în partea dreaptă sau stânga, depinde pe ce esichier te afli, trebuie să spui că trebuie să determini o anumită resursă.

Deci din punctul meu de vedere, demagogia nu mai poate avea loc într-un sistem public, pentru că, dacă continuăm în felul acesta, nu vom fi în stare, în anii următori - nu în acest an - să acoperim nevoile tot mai mari de cheltuieli publice.

Eu rămân la dispoziția Parlamentului si, de asemenea, la Ministerul Finanțelor, împreună cu colegii mei, pentru a da orice răspuns la întrebările dumneavoastră.

Declar deschis, în fața Parlamentului, indiferent din partea cui vine o anumită propunere constructivă - din partea opoziției sau din partea parlamentarilor aflați la putere - o susținem, o analizăm, o implementăm, dar, în ultimă instanță, cu toții stim că responsabilitatea este a Guvernului.

Ca atare, rămânem deschisi la propunerile și sugestiile dumneavoastră, dar ele trebuie să se constituie în soluții, nu doar în critici.

Vă mulțumesc și fac apel la întregul Parlament pentru a susține această ajustare sau această rectificare bugetară care asigură, dacă vreți, echilibrul bugetar și va fi - spunem noi, pentru perioada următoare - un semn al seriozității Guvernului, cum că, în perioadă de criză, este capabil să ia măsuri chiar nepopulare pentru a asigura atractivitatea investițională, pentru a reda încrederea investitorilor si, de ce nu, pentru ca mediul de afaceri privat să vadă că un Guvern ceea ce spune și face.

Vă mulțumesc pentru atenție si, încă o dată, fac apel la dumneavoastră pentru a susține, această rectificare bugetară.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

Domnul deputat Calimente ridicase o problemă de procedură.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să-i spun doamnei președinte că, fiind o problemă de procedură, în mod obligatoriu, conform Regulamentului sedințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, ar fi trebuit să-mi dea cuvântul înaintea domnului ministru, pentru că asa prevede Regulamentul sedințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului: problemele de procedură se discută înainte de a intra pe fond.

Mă bucur însă că l-am ascultat pe domnul ministru.

I-am admirat elocința cu care ne-a încântat prezentându-ne cifre și date, sper să nu fie aceeasi pe care o avea atunci când era secretar cu propaganda la județeana UTC a județului Hunedoara.

Doamna Roberta Alma Anastase:

V-as ruga totusi să vorbiți despre procedură.

Domnul Mihăiță Calimente:

Problema de procedură o ridic acum, pentru că nu m-ați lăsat să o ridic atunci când trebuia și se referă la faptul că, în legătură cu bugetul Ministerului Apărării Naționale, n-au fost sesizate pe fond decât:

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională nu a fost sesizată, nu am putut să ne spunem punctul de vedere, nu am putut asculta punctul de vedere al celor de la minister, în condițiile în care, conform Anexei 3/18/13, Ministerului Apărării Naționale, care a avut cel mai mic buget din istoria postdecembristă, 1.38%, i se reduc 696 de milioane lei, adică încă 9%, în condițiile în care ministerul, și asa cu 1.38%, nu va putea face față cerințelor și vom discuta când se va dezbate pe articole.

Pentru aceasta, pentru că nu s-a respectat procedura și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională nu si-a spus cuvântul, eu cer să trimiteți înapoi, la comisie, acest raport.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Calimente, în primul rând, cred că cu toții ne-am lămurit că este bine să fim atenți la lucrări, să solicitați intervenții înainte de a se da cuvântul unui alt coleg.

Am votat o dată propunerea de retrimitere a raportului la comisie.

Cred că votul a fost relevant și nu mai are niciun rost să repetăm votul însă o să-l rog pe domnul deputat Banu să ia cuvântul tot pe procedură.

Domnul Mihai Banu:

Doamna președinte, eu vă mulțumesc.

Sunt pentru prima oară în Parlamentul României și am o mare încredere în această instituție.

As dori să nu mă determinați să mi-o schimb.

Vă rog să reveniți asupra deciziei ca amendamentul cu privire la agricultură să nu facă obiectul dezbaterii atunci când vom dezbate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2000, pentru că, în conformitate cu art. 46 din Regulamentul sedințelor comune, și citesc acest articol în totalitate, "Grupurile parlamentare, deputații și senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise și motivate în cel mult cinci zile de la data primirii proiectului".

Am aici amendamentul, l-am depus în termen și nu ne puteți lua acest drept.

Asa că vă rog să corectați greseala pe care a făcut-o secretarul general al Parlamentului, care n-a sesizat și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Asa cum stiți, dezbaterile în plen pe marginea articolelor și a amendamentelor vizează amendamentele care sunt cuprinse în raport, fie ele amendamente adoptate sau amendamente respinse.

Dau cuvântul, acum, domnului deputat Viorel Ștefan pentru a prezenta cele trei rapoarte ale Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat și Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta raportul comun la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat și Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților au fost sesizate pentru dezbaterea și întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare rectificarea bugetului de stat pe anul 2008, în sensul majorării deficitului bugetar cu suma de 862,6 milioane lei.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil proiectul de lege.

Comisiile pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă ale Parlamentului au transmis aviz negativ.

Celelalte comisii avizatoare au transmis avize favorabile, fără amendamente.

Domnii senatori, la acea vreme, George Sabin Cutas și Ioan Codruț Seres au depus și înregistrat în termen amendamente, astfel că în sedința comună, care a avut loc după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere cu amendamente respinse.

Amendamentele respinse prin vot se regăsesc în Anexa la prezentul raport.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat din partea Ministerului Economiei și Finanțelor, domnul director general Moise Popescu.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Parlamentului României raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de activitate, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat, potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată în 2003.

Mai fac o precizare care mi-a scăpat: majorarea de deficit a avut ca rațiune ajustarea deficitului la nivelul Produsului Intern Brut, recalculat de Comisia Națională de Prognoză în prognoza publicată în toamnă.

În continuare, tot cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta raportul comun la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Comisiile din cele două Camere au fost sesizate pentru dezbatere și întocmirea raportului la prezenta ordonanță privind o altă rectificare a bugetului pe anul 2008.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare rectificarea bugetului, în sensul diminuării cheltuielilor bugetului de stat cu 570 milioane lei și suplimentarea cu aceeasi sumă a cheltuielilor bugetelor locale.

Prin proiectul de lege s-au suplimentat fondurile alocate unor ordonatori principali de credite, precum și redistribuirea în cadrul bugetelor altor ordonatori.

Fondurile alocate în plus au fost necesare pentru asigurarea plății drepturilor de asistență socială în luna decembrie, în special a alocațiilor de stat pentru copii, indemnizațiilor pentru cresterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap, drepturile persoanelor cu handicap, precum și pensiilor agricultorilor, având în vedere devansarea majorării punctului de pensii începând cu 1 octombrie 2008.

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată s-au alocat pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, în sumă de 136,9 milioane lei, și pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor oraselor, municipiilor și sectoarelor municipiului Bucuresti, în sumă de 433,1 milioane lei.

În sedința comună din 24 martie 2009, după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, din partea Ministerului Economiei și Finanțelor, domnul director general Moise Popescu.

În consecință, supunem, spre dezbatere și adoptare plenului Parlamentului, raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie aprobat potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată în 2003.

În final, vă rog să-mi permiteți să dau citire raportului comun la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisiile de specialitate din cele două Camere au fost sesizate pentru dezbaterea prezentului proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare rectificarea bugetului de stat pe 2009, bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetului asigurărilor pentru somaj pe anul 2009, modificarea și completarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală, stabilirea limitelor valorice a garanțiilor de stat pentru anul 2009, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, instituirea unor măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, precum și reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisiile reunite pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisiile pentru muncă, familie și protecție socială au transmis avize favorabile, iar Comisiile pentru sănătate publică au transmis avize favorabile cu amendamente.

În sedința comună din 22 aprilie 2009, după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, cu 22 de voturi pentru și două voturi împotrivă, întocmirea unui raport de admitere cu amendamente respinse.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa la prezentul raport.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, domnul ministru Gheorghe Pogea, doamna și domnul secretar de stat Grațiela Iordache și Gheorghe Gherghina, însoțiți de o echipă tehnică din cadrul ministerului.

În consecință, supunem, spre dezbatere și adoptare plenului Parlamentului României, raportul de admitere și proiectul de lege în forma prezentată de Guvernul României.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată în 2003.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Intrăm acum în cadrul dezbaterilor generale.

Dacă sunt solicitări de intervenție, vă reamintesc, din partea grupurilor parlamentare vorbeste câte un reprezentant.

Sunt solicitări de intervenție?

Vă rog, mai întâi, domnul deputat Ialomițianu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Doamna președinte a Camerei Deputaților, Domnule vicepreședinte al Senatului, Domnule ministru al finanțelor, Stimați colegi, Rectificarea bugetară pe 2009 reprezintă o necesitate având în vedere prelungirea efectelor crizei financiare și asigurarea resurselor de finanțare a cheltuielilor publice și prin alte surse, și anume împrumuturi.

Toate statele europene au efectuat rectificări bugetare în ultima perioadă, din cauza efectelor crizei financiare.

Guvernul Boc a analizat încasările pe primele trei luni ale anului 2009 și a ajuns la concluzia că veniturile bugetare nu au fost realizate la nivelul prognozat.

Pentru a se evita angajarea cheltuielilor publice fără finanțare, s-a procedat la modificarea nivelurilor veniturilor.

Se stie că în 2008, Guvernul Tăriceanu, în loc să reducă cheltuielile bugetare ca urmare a nerealizării veniturilor, a majorat aceste cheltuieli creând blocaj financiar, înregistrându-se peste 8000 de miliarde euro de către instituții față de sectorul privat.

Prin rectificarea bugetară s-a modificat și deficitul bugetar de la 2 la peste 4% din PIB, cu asigurarea finanțării prin împrumutul FMI.

Mulți au criticat, la adoptarea bugetului pe 2009, de ce avem un deficit de 2%.

Este foarte simplu.

Guvernul nu a vrut să fie un concurent pentru mediul privat privind contractarea de împrumuturi de pe piața monetară.

Prin rectificarea bugetară s-au redus cheltuielile curente, și anume acolo unde aceste cheltuieli erau excesive și nu afectau buna funcționare a instituțiilor publice.

Este lăudabil că prin rectificarea bugetară nu este afectat planul de investiții.

Aici, amintim izolarea termică a blocurilor, construirea de autostrăzi.

Salariile personalului din instituțiile publice și pensiile nu sunt afectate, se garantează plata acestora și chiar majorarea lor.

Locurile de muncă din instituțiile publice nu au suferit modificări.

Sigur că trebuia să se asigure resurse bugetare.

Firmele trebuie să plătească impozite.

Nu trebuie să înființăm o firmă numai de dragul de a spăla bani sau de a cere rambursări de TVA.

Se stie că, în 2007 și 2008, multe firme au înregistrat pierderi chiar în condițiile cresterii economice.

Dacă analizăm câte firme au declarat pierderi în momentul modificării Codului fiscal, prin trecerea de la impozitul microîntreprinderilor la impozitul pe profit, cred că datele sunt relevante.

Am vrea să analizăm câte firme, în 2007-2008, au fost declarate insolvabile pe crestere economică.

De ce? Pentru că nu-si îndeplinesc obligațiile fiscale.

Sigur că sunt și firme de bunăcredință, dar acestea îsi plătesc impozitele și respectă legea.

Grupul parlamentar al PD-L din Camera Deputaților și din Senat susține rectificarea bugetară și va vota favorabil.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC, domnul deputat Bleotu.

Domnul Vasile Bleotu:

Doamnă președinte, Domnule ministru, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Se naste firesc întrebarea: de ce este necesară acum o rectificare bugetară, la două luni, la trei luni de la execuția lui.

Este nevoie pentru că coordonatele macroeconomice ale României sunt mult schimbate față de estimările inițiale.

Colegii din stânga mea ne-au lăsat mostenire un deficit bugetar de 5,2% în condițiile în care România a înregistrat în trimestrul III o crestere economică de 9,4%, iar în trimestrul IV, când deja se vedeau efectele crizei economice mondiale, crizei financiare, o crestere economică de numai 2,4%.

Deci s-a făcut, asa cum spunea și domnul ministru Pogea, o nouă rectificare.

În loc să se diminueze cheltuielile bugetare, ele au fost majorate.

De fapt, fără a încerca să jignesc pe cineva, sunt niste mecanisme economice care sunt elementare pentru un bun economist și care spune că atunci când ai o crestere economică foarte mare, nu trebuie să înregistrezi deficit bugetar.

Din păcate, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din perioada postdecembristă, și anume cel de 5,2%, înregistrând la finele anului o crestere economică de 7,1%.

Normal și indicat ar fi fost să înregistrăm un excedent bugetar care ar fi permis României o dezvoltare mai echilibrată și inerțial ar fi permis să dezvolte politici macroeconomice stabile.

De ce este necesar Acordul cu Fondul Monetar Internațional?

Este necesar pentru că dacă vechiul Guvern, sfidând rigorile unei medicini sănătoase a economiei în care trebuie foarte bine să te structurezi și să ajustezi veniturile și cheltuielile, a preferat, în general, finanțarea speculativă prin piețele de capital, care au venit în România în voiosie atunci când erau condiții speculative și principii economice nesănătoase și care, după aceea, la începerea crizei financiare și a crizei economice mondiale, s-au retras din mediul investițional privat din România, punând România în posibilitatea existenței unei incapacități de finanțare a principalelor activități și a cheltuielilor publice.

Acest împrumut, asadar, permite României, și bineînțeles că Fondul Monetar Internațional pune condiții pentru o economie sănătoasă, pentru respectarea echilibrelor macroeconomice, deci permite României o dezvoltare, ca să spun asa, sustenabilă pe o perioadă în care indicatorii macroeconomici să fie corect estimați și care să îndrume la echilibru și la o predictibilitate sigură.

Ar fi important de reținut câțiva indicatori statistici: dacă anul trecut, Banca Europeană de Investiții a acordat IMM-urilor 8,1 miliarde euro, este important de reținut că România nu a accesat decât 35 de milioane euro.

Ar mai fi tot important de reținut că au scăzut cu peste 350 de milioane euro depozitele în valută ale companiilor private în depozitele bancare din România.

Deci băncile din România, în proporție de 98% cu capital străin, au fost nevoite să apeleze la rezerva valutară de bani.

Acest deficit bugetar, care îi permite României în perioadă de criză acest deficit de 4,6%, trebuie finanțat din investiții străine directe.

Din păcate, aceste investiții străine directe, per totala recesiune economică existentă, în România vor fi de numai 4 - 4,5 miliarde euro, asa cum estimează Banca Națională, față de peste 8 miliarde euro cât au fost în anul 2008.

Acest împrumut de la FMI ar trebui să permită economiei României o aterizare lină, cu o depreciere nu foarte puternică, cu o depreciere mai lentă a leului și cu o țintire a inflației, asa cum ne-am estimat la 4,5%, care să permită în anul 2010 o trecere la 2,9 - 3%, pentru a ne apropia de criteriile de la Maastricht, în vederea trecerii României, în perioada 2012, la moneda euro în cei doi ani de preaderare, de la 2012 la 2014.

Această absență a investitorilor privați din economia României va fi suplinită de intrările de capital de la Fondul Monetar Internațional.

Tocmai acest lucru va permite economiei, asa cum spuneam, o aterizare lină.

În asteptarea banilor meniți să dezmorțească economia și să relanseze creditarea și consumul, Guvernul României ar trebui să sprijine programele de finanțare în domeniile infrastructurii, al energiei si, mai ales, al IMM-urilor prin politici sectoriale.

Trebuie să croim în România o economie viitoare în care să realizăm lucruri mult mai bune.

Se naste, firesc, o nouă întrebare: dacă ponderea exporturilor în 2008 în PIB-ul României era de numai 25 - 30%, deci când nu aveam o economie competitivă, ce s-ar fi întâmplat cu România, astăzi, dacă România ar fi fost dependentă și ar fi avut ponderea exporturilor în PIB de 75 - 80%?

Asadar, trebuie regândite jaloanele unei noi economii, unor direcții reale, stabile și puternice, pentru că ne confruntăm, în prezent, cu un somaj în crestere și cu un sector imobiliar în suferință, cu firave sectoare industriale care sunt imobile și inelastice, fără a avea o agricultură competitivă, fără a avea cercetare și fără inițiative private.

În fața acestor provocări, România ar fi o victimă sigură dacă nu regândim politici sectoriale bune.

Va fi deci foarte important în viitor modul cum se va acționa după rectificarea bugetului de stat și modul în care vom gestiona provocările economiei românești.

În consecință, Grupul parlamentar al Alianței Politice PSD+PC susține această rectificare de buget și o vom vota.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Crin Antonescu, vă rog.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Domnule ministru, Mai întâi de toate, regret că nu este prezent, sau nu sunt eu foarte atent, și premierul Emil Boc la o discuție, la o dezbatere care mie mi se pare foarte importantă, care depăseste, prin miza, semnificațiile și efectele ei, o discuție la o rectificare uzuală de buget.

Nemaivorbind de faptul că, domnule ministru, ați amintit că Guvernul sau Guvernele Tăriceanu au avut vreo 13 rectificări, dar vedeți că este o problemă: acelea erau rectificări pozitive în care se suplimentau bugete în diferite domenii, pe când acum avem o rectificare cu semnul pe care îl cunoasteți și încercați să-l justificați.

Domnul ministru Pogea a afirmat aici că nu se poate să fie atâta demagogie sau nu se poate demagogie în sistemul public.

Eu afirm că nu domnul ministru Pogea personal, desigur, dar actuala coaliție de guvernare transformă, tinde să transforme sistemul public într-un sistem al demagogiei, al cinismului, al nepriceperii și înselătoriei.

Vorbim foarte mult despre criza economică și este foarte clar că, în momentul în care și dumneavoastră, domnule ministru, și colegii dumneavoastră de guvernare, adică domnul președinte Traian Băsescu, domnul președinte Mircea Geoană si, desigur, domnul prim-ministru Emil Boc, discutați despre toate nenorocirile care în fiecare zi apar, aveți două puncte de referință: criza mondială și greaua mostenire a guvernării liberale PNL-UDMR.

Eu cred că este cazul să observați și dumneavoastră, ceea ce noi am observat de la bun început, că noi nu avem o problemă cu mostenirea, ci cu mostenitorii, că nu avem atât o problemă cu criza care, într-adevăr, există pe plan mondial, care este o criză amplă, care este o criză chiar feroce și ne afectează, ci cu criza care sunteți dumneavoastră însivă ca Guvern și care nu-i generată de criza mondială și care suplimentează dificultățile crizei mondiale.

Eu vreau să vă reamintesc foarte repede, pe sărite, alegând cele mai scandaloase exemple, că dumneavoastră, partidele aflate azi la guvernare, dimpreună cu Presedintele României, în câteva din aceste cazuri, ați făcut în toamna anului trecut, în plină criză economică mondială și în plină discuție publică în România despre criză și efectele ei, câteva promisiuni electorale: mărirea cu 50% a salariilor cadrelor didactice, nici mai mult, nici mai puțin 50%, și vă amintiți dezbaterea de aici, dezbaterea publică; mărirea cu 50% a grupelor I și II de muncă, a pensiilor de la grupele I și II de muncă;

punctul de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie.

Ceea ce noi am făcut, dumneavoastră nu aplicați: dublarea pensiilor agricultorilor, reducerea masivă a fiscalității, eliminarea taxei pe poluare, scutirea impozitului pe profitul reinvestit, reducerea TVAului cu 5% la alimentele de bază, reducerea impozitului pe salariile mai mici decât salariul mediu brut.

Ce să vă mai amintesc? Las la o parte plecările în Cosmos organizate de domnul Geoană; las la o parte 25.000 euro bani pesin, în mână, fiecărui repatriat de la căpsuni, tot de la domnul Geoană;

las la o parte sutele de impozite pe care le-a anulat dintr-o strigare domnul Stolojan, altfel om reputat a fi serios în materie de taxe și impozite.

Reamintesc aceste lucruri pentru că dumneavoastră ați făcut aceste promisiuni în condițiile în care se cunostea că există criză și că efectele ei vin.

Le-ați făcut, le-ați făcut! Destui v-au crezut, ați câstigat alegerile, ați alcătuit o coaliție în fața crizei împotriva crizei.

Ați trecut peste prieteniile care vă legau și ați făcut un gest pentru națiune, dar atunci când ați venit cu prima propunere de buget, deja nu mai vorbeam de toate aceste promisiuni anterioare, dar nu mai vorbeam nici de marele dumneavoastră program de investiții, nu mai vorbeam de 6% în educație, vorbeam de 4%; nu mai vorbeam de 6% în sănătate, vorbeam de 3%; nu prea mai vorbeam de 1000 de kilometri de autostradă si, în acelasi timp, de 1000 de kilometri de cale ferată, pentru că eu nu doresc să vă compar bugetul cu ceea ce ați promis, pentru că stim cu toții că am avut de-a face, cu ocazia promovării acestui buget în prima lui formă, cea bună, cea blândă, cu cel mai mare moment de cinism politic, afisat din 1990 într-o țară care numai de cinism nu a dus lipsă din partea politicienilor.

Pur și simplu, le-ați spus oamenilor:

"Am glumit în campania electorală, v-am mințit, nu se poate". "De ce nu se poate?" "Pentru că este criză și pentru că au guvernat liberalii.

Îngrozitor au guvernat liberalii".

Acum, problema se pune că totusi în condițiile în care la această rectificare - cauzată, fireste, de criză și de guvernarea liberală - în care agricultura mai pierde vreo 24%, Ministerul Apărării Naționale mai pierde vreo 9,1%, cu toate că deja de la alocarea inițială erați mult, cu 1,3% din PIB, sub ceea ce angajamentele noastre, la nivelul NATO, prescriau și ne-am angajat cu toții; educația mai pierde 5,6%.

Ce mai are de pierdut educația în timpul dumneavoastră? Nu mai contează.

Ministerul Administrației și Internelor, 4,2%.

Cine nu pierde? Cine stă bine? Mmmm... Vorba dumneavoastră.

Ministerul Turismului și toți ne punem speranțele într-acolo... (Aplauze) și Ministerul Comunicațiilor.

Este foarte clar că, atunci când s-a discutat primul buget, era limpede că pe primele două luni ale guvernării dumneavoastră, cât v-a luat să preluați o mostenire asa de îngrozitoare, mostenitori asa de ageri și de bine intenționați, deja veniturile la bugetul statului erau cu 20% sub ceea ce se întâmplase în anul precedent.

Ați vorbit curajosi despre un deficit de 2% din PIB.

La acea dezbatere, și domnul Tăriceanu și domnul Vosganian v-au spus că trebuie să abordați și să abordăm cu toții cu realism, că nu facem aici doar politică.

În fine, ați câstigat niste alegeri, acum trebuie să guvernați.

Nu ați vrut să stiți de nimic. 2% și nimic mai mult.

V-ați mai răzgândit, acum este 4,6%, nu este realist nici asta, dar problema dumneavoastră, a noastră și a cetățenilor României este că nici măcar dumneavoastră nu vă răzgândiți, vă răzgândesc alții.

Practic, dumneavoastră ați abdicat de la guvernarea României, (Aplauze)

pentru că nu puteți să o faceți, v-o face FMI- ul, noi nu am fost de acord.

Considerăm că România putea să găsească alte soluții economice pentru parcurgerea acestui moment de criză fără Acordul cu FMI, dar acum îmi dau seama cam ce s-ar întâmpla dacă nu v-ar ține în frâu FMI - ul.

Este întru-totul înspăimântător si, chiar asa, cu FMI- ul dumneavoastră, ne arătați că FMI-ul vă pune niste limite în interiorul cărora nu stiți ce să faceți mai departe, pentru că după trei luni de guvernare este deja un deficit, domnul ministru, și îi mulțumesc, îmi înaintează niste documente unde sunt trei miliarde lei, dar nu este o cifră publică, nu este pe situl Ministerului Finanțelor Publice, nu este nicăieri.

Noi avem informații că ar fi 10 miliarde, în fine, situația nu este roză de loc si, undeva, aproape 40% din deficitul acesta recalculat de 4,6% este deja realizat, ca să spun asa, pentru că aveți și realizări.

Ați găsit și dumneavoastră soluții și ați găsit soluția cu impozitul forfetar.

Eu, în legătură cu acest impozit forfetar, dacă ordonanța aceasta trece, și ceva îmi spune că va trece, o să discutăm într-o moțiune de cenzură pe care o să o înaintăm.

Eu vă întreb atât: dacă dumneavoastră, ca Guvern, v-ar impune o lege să aduceți bani de acasă pentru că aveți deficit, v-ar plăcea? Cam asta vreți să faceți cu întreprinderile mici și mijlocii, cam asta se alege din toată declarația dumneavoastră de prietenie și de încurajare a întreprinderilor mici și mijlocii.

Singurele exemple pe care ni le dați, Franța și Ungaria, merită discutate și o vom face la momentul respectiv, pentru că au fost asemenea măsuri fiscale luate acolo într-o altă conjunctură, nu de criză, iar în conjunctură de criză cei de acolo se gândesc să renunțe la aceste măsuri, și nu să le aplice.

La noi, ca la nimeni ! Cred că FMI-ul ar trebui să facă ceva mai mult în legătură cu monitorizarea dumneavoastră.

Nu cumva, vă rog din suflet, că vă stiu oameni care stiți socoti, nu cumva să veniți din nou cu vreo rectificare și să ne spuneți că v-a impus-o FMI-ul.

Nu cumva să le explicați oamenilor ale căror salarii, ale căror pensii îngheață, ale căror putere de cumpărare scade, ale căror asteptări sunt batjocorite, nu cumva să le explicați că este de vină FMi-ul pentru că domnul Boc, colegul dumneavoastră, care zice că este prim-ministru, a venit extrem de bucuros, ne-a spus extraordinar de bucuros că FMI-ul nu ne-a impus, practic, nicio condiție, ne-a dat niste bani, o datorie frumusică, puțin mai mare decât a făcut Ceausescu și ne guvernăm cum stiți dumneavoastră mai bine.

Dar, dumneavoastră domnilor, și cu asta închei deocamdată, dumneavoastră nu stiți, dumneavoastră dovediți incapacitate, nu doar de calcul, dovediți lipsă de onestitate și dovediți, categoric, lipsă de orice soluție.

Avem într-adevăr o criză mondială, dar aven o criză românească.

Avem o sursă de haos, o lipsă de soluții, o criză românească și criza, domnilor, sunteți dumneavoastră.

Să ne ajute Dumnezeu să trecem cu bine de criza aceasta.

Mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR domnul deputat Petru Lakatos.

Domnul Lakatos Petru:

Doamna președinte, Domnule ministru, Stimate doamne și domni senatori și deputați, Recunosc că este greu de vorbit după președintele Partidului Național Liberal.

Voi încerca totusi să nu repet prea multe dintre cele prezentate de Domnia Sa.

Nu pot să trec cu vederea faptul că vorbesc numai despre ultima rectificare bugetară, și nu despre primele două puncte, nu numai pentru că este o rectificare în minus, ci pentru că va fi o repetiție pentru următoarele rectificări, dacă continuăm tot asa.

Îmi pare rău că trebuie să îl contrazic pe domnul ministru, care spunea că în februarie nu am avut de unde să stim evoluțiile ulterioare.

Stau dovadă stenogramele, discuțiile și Domniilor Voastre, care sunteți în sală, nu le mai repet ceea ce am spus la trecerea prin Parlament în mars forțat a bugetului de stat în februarie.

La nici 50 de zile de la adoptarea bugetului, apare una din ordonanțele de urgență loz în plic.

Stiți de ce este ordonanță loz în plic? Pentru că poporul totdeauna trage necâstigătorul și doar Presedintele Traian Băsescu are posibilitatea să mai tragă o dată și să zică Guvernului: vai, gândiți-vă, vă dau timp 2-3 zile. (Aplauze)

Acest tip de ordonanță ne deranjează foarte mult pentru că amestecăm pe lângă rectificarea bugetului și modificarea Codului fiscal ocolind temporar Parlamentul.

Ar fi fost normal să aflăm și noi, măcar senatorii și deputații din Parlamentul României, care sunt condițiile Acordului cu FMI- ul, pentru că se tot picură informații, dar nici până astăzi nu cunoastem toate detaliile.

Am înțeles că domnul ministru este deschis pentru dialog și pentru propuneri, mă bucur foarte mult, dar realitatea arată următorul lucru: că la toate măsurile, amendamentele propuse de noi, care am rămas în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, propuneri pe care veți avea posibilitatea să le auziți din nou, ni s-a răspuns:

"nu se poate modifica nicio virgulă, asa este Acordul cu FMI-ul".

Aici începe marea cacealma.

De ce? Dezbaterea publică, inițial, vorbea de impozit forfetar, acum avem impozit minim obligatoriu plătit anticipat.

Deci este sistemul "afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul"? Sau cum gândim dezbaterile acestea publice, ca să nu mai vorbesc de faptul că domnul ministru trece foarte usor cu vederea primele două transe din categoria impozitelor minime, și sunt de acord cu dumnealui, celelalte transe se potrivesc calculelor, dar și ei am făcut un calcul.

De exemplu, la un venit de 26 000 lei/an, care este media primei transe de impozitare în care se încadrează majoritatea microîntreprinderilor, impozitul minim obligatoriu de 2 200 lei reprezintă 8,46%.

Deci, nu putem să vorbim că nu au nici un efect asupra microîntreprinderilor pentru că au și necazul că schimbăm regulile în timpul jocului.

Metoda în Uniunea Europeană este - și de multe ori s-a mai spus de la acest microfon, ca modificările Codului fiscal să intre în aplicare după 6 luni de la adoptare, ca oamenii să aibă timp să se pregătească.

Si pe această temă am depus un amendament și sper ca să fiți de acord cu acel amendament.

În general, sistemul acesta de a privi toate microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii, operatorii economici ca incorecți, evazionisti fiscali ne deranjează, pentru că dacă am lua vestitele Coduri, prezumția de nevinovăție în economie ar trebui să fie valabilă, deci nu spui din start, toți sunt evazionisti și aplicăm măsura aceasta a impozitului minim obligatoriu.

Ca să nu mai vorbesc prea mult totusi trebuie să mai trag un semnal de alarmă, anume că apariția crizei financiare la noi în țară a fost urmată de criză economică.

Atunci am tras semnalul de alarmă, dar nu s-a ținut cont, iar acum ministerul repetă greseala și nu sesizează că următoarea criză, dacă continuăm cu aceste măsuri, va fi criza somajului.

Repet, următoare criză va fi criza somajului în România.

Neapărat trebuie spus acest lucru pentru a rămâne în stenogramă și să nu fie discuții la următoarea rectificare că nu s-a stiut.

În final, aș dori să arăt că până acum s-a vorbit despre împrumutul de 20 de miliarde și cum va fi folosit.

Din păcate, dar încă nu este târziu pentru a lua măsurile necesare, în lipsa unor programe concrete circuitul creditării rămâne înghețat, deci nu s-a făcut concret drumul acela prin care fondurile publice investite în bănci se pot transforma în împrumuturi care să ajute la revigorarea economiei.

Dacă tot se doreste rectificarea bugetului în minus, cu care Grupul parlamentar al UDMR nu suntem de acord, de pe acum promit domnului ministru că vom fi de acord cu toate programele care sunt destinate pentru revigorarea economiei și iesirea din criză.

Mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi, Am să spun de la bun început că aveți votul nostru, pentru că asa am promis și ne ținem întotdeauna promisiunile.

Dar numai din acest motiv.

Numai pentru faptul că ne ținem întotdeauna promisiunile.

Tot ceea ce voi spune acum ar conduce în mod logic la o lipsă a votului nostru, pe care, repet, îl veți avea pentru că noi ne ținem întotdeauna promisiunile.

Credem că măsurile, care însoțesc rectificarea de acum, vor avea în mod predictibil, logic și aș spune implacabil efecte care vor agrava și vor accentua depresia economică în care tocmai am intrat.

Iată de ce.

Măsura legată de microîntreprinderi.

Sigur, am auzit spunându-se că foarte multe microîntreprinderi nu îsi plătesc dările către stat și că lucrul acesta este un lucru verificat.

Trec peste nedumerirea pe care o am, dacă stim precis lucrul acesta, de ce ministerul nu acționează în consecință, asa cum ar fi firesc și de ce este necesară o măsură care să afecteze toate microîntreprinderile.

Efectul va fi unul foarte simplu, îl vedem acum realizat la nivelul unui număr de multinaționale, multe îsi mută rezidența fiscală în țări vecine, în Bulgaria și în Ungaria, lucrul acesta îl vom vedea și cu multe firme românești de acum înainte.

Asta înseamnă că cei care vor face lucrul acesta nu îsi vor mai plăti dările în România și vom pierde bani în loc să câstigăm bani.

Al doilea efect este legat de faptul că mulți dintre cei care nu vor face acest lucru vor ajunge în situația de a consuma bani de la Fondul de somaj.

După părerea mea, efectul predictibil al acestei măsuri va fi că, pe de o parte, buzunarul în care veneau dările se va goli și mai mult, iar mâna cu care oferim banii către zona de somaj va trebui să fie mai mult alimentată cu bani.

Nu stiu de unde.

A doua măsură legată de autoturismele în leasing.

Aproape 70% dintre companiile de autoturisme care se vând în momentul de față în România sunt autoturisme luate în leasing de către companii, pentru careplaning-ul angajaților sau pentru uz propriu.

O să scadă.

Vom afecta trei verticale care deja sunt afectate de prima criză, din toată încrengătura care formează depresia economică în care am intrat.

Prima va fi industria de leasing, care și asa era afectată, va fi și mai rău afectată.

A doua va fi cea a producătorilor interni de masini, a celor care sunt constelația din jurul lor, service, asistență tehnică, industria de componente va fi și ea foarte mult afectată de măsura pe care o luăm și a treia verticală pe care o vom afecta va fi cea a carburanților, de unde până acum luam accize.

Ceea ce realizăm cu această măsură este o scădere a veniturilor la bugetul de stat, în niciun caz o crestere.

Dacă am acționa protectiv în momentul de față, logic ar fi să nu votăm, dar repet, vom vota pentru că asa am promis și ne ținem întotdeauna promisiunile.

Ceea ce cred că facem acum este să scădem veniturile la bugetul de stat și să crestem nevoia de cheltuieli, de data aceasta la bugetul de asigurări sociale și nu stiu de unde vom lua banii.

După părerea mea, predictibil, cam după un an s-ar putea să fim pusi în situația de a nu mai putea onora plăți curente în zona bugetară.

Dacă vorbim de soluții cred că, în vremuri de genul acesta cea mai bună soluție este relaxarea fiscală, nu accentuarea fiscalității, pentru că investitorii, care și asa au temeri foarte multe și bani foarte puțini, sunt foarte greu de atras în vremuri din acestea, pentru că este mult mai bine să ții un om ocupat la un loc de muncă decât să-l ții în plata somajului.

O măsură care pare foarte ciudată, dar pe care, sincer să fiu, nu a mai lut-o nimeni până acum, ar fi poate mărirea până la 25% a TVA-ului și aducerea până aproape de zero a impozitului pe profit și a impozitului pe salariu.

Stiu că pare ciudat, dar ar încuraja deopotrivă investiția și munca.

Aparent ar descuraja consumul, dar nu cred că acesta ar fi efectul ei cel mai periculos.

Măcar menținerea nivelului de impozitare și de taxare asa cum este acum și menținerea mecanismelor de impozitare și de taxare asa cum sunt acum, dublată de o returnare - pentru că acesta a fost motivul pentru care unele multinaționale au preferat alte jurisdicții fiscale - la timp a TVAului, nu mai îndrăznesc să vorbesc de plata TVA-ului în momentul încasării, și nu al facturării, dar măcar returnarea într-un timp rezonabil, pentru că statul tot timpul consideră un privat datornic din a doua zi, în schimb el îsi permite să fie datornic către mediul privat oricât de mult, măcar returnarea într-un timp rezonabil și tot ar mai ține investiții și rezidență fiscală a unor companii în România.

Măcar lucrurile astea dacă am putea să le facem și trecerea prin ceea ce urmează ar putea fi ceva mai blândă.

Mă tem însă că asa cum pornim acum, lucrurile vor duce la un soi de efect al bulgărelui de zăpadă, încasările vor scădea, o să încercăm să descoperim noi taxe și impozite, încasările vor scădea în continuare și probabil ne vom opri undeva la un nivel de sărăcie extremă.

Cred că drumul pe care mergem nu este bun.

Cu toate acestea, pentru că ne ținem întotdeauna promisiunile, vom vota, dar cu o mare strângere de inimă.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Cu această ultimă intervenție am încheiat dezbaterile generale.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 23 iulie 2019, 4:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro