Filip Georgescu
Filip Georgescu
Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/22-05-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 12-05-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.64 Filip Georgescu - evocarea lui Marin Petcuț, personalitate marcantă a silviculturii românești;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Filip Georgescu:

Se împlinesc în curând 120 de ani de la nașterea lui Marin Petcuț, personalitate marcantă a silviculturii românești. Prin orientările științifice și metodele tradiționale de exploatare, elaborate în decursul îndelungatei și prodigioasei sale activități, Petcuț a demonstrat, în mod incontestabil, rolul deosebit de benefic pe care-l joacă pădurea în ameliorarea mediului înconjurător, înrâurirea sa puternică asupra calității vieții omului și a dezvoltării economiei naționale, fundamentând, în același timp, o serie de probleme esențiale legate de necesitatea ocrotirii, conservării și extinderii ecosistemelor forestiere din țara noastră.

Fiu de țăran, născut în Teleorman, pe Valea Călmățuiului, a refuzat să urmeze cursuri universitare de matematici, așa cum îl sfătuiau profesorii săi de la Liceul Mihai Viteazul din București, dând frâu liber chemării lăuntrice, izvorâtă dintr-o nespusă dragoste față de pădure. Ca atare, s-a înscris la Școala Specială de Silvicultură din Brănești, apoi la Facultatea de Silvicultură a Institutului Politehnic din București, iar mai apoi a urmat cursuri de specializare la Universitatea din Viena.

Grefând pe marea sa pasiune față de pădure o muncă neobosită și o întinsă erudiție, Marin Petcuț a pătruns profund în esența silviculturii timpului său, ale cărei probleme erau, în mare parte, necunoscute sau ignorate. A activat la început ca inginer în cadrul ocoalelor silvice Drăgănești și Comănești, din 1938 a predat la Facultatea de Silvicultură a Institutului Politehnic din București, a lucrat în Ministerul Agriculturii și Domeniilor. A desfășurat, totodată, o bogată activitate de cercetare în cadrul Casei Autonome a Pădurilor Statului, Institutul de Cercetări și Experimentări Forestiere și al Academiei Române, reușind, astfel, o abordare completă a direcțiilor de lucru în silvicultură.

Marin Petcuț a studiat intens zonele de vegetație, fiind preocupat în mod deosebit de problemele regenerării pădurilor, care atunci, ca și azi, fuseseră cumplit jefuite, dar și de combaterea secetei, cu ajutorul perdelelor forestiere de protecție. De altfel, de numele său se leagă crearea, în 1937, pe criterii științifice, a primei rețele de perdele de protecție din țara noastră, realizată în comuna Schitu din județul Constanța, unde, un an mai târziu, avea să ia ființă Stațiunea Experimentală Forestieră Dobrogea. Speciile de arbori asupra cărora și-a fixat cu precădere cercetările au fost stejarul, frasinul, paltinul, jugastrul, arțarul, teiul și aninul. Pentru bogata sa activitate și rezultatele excepționale obținute în domeniul regenerării, conservării și dezvoltării pădurilor în țara noastră și pentru osârdia în domeniul cercetării, Marin Petcuț a fost distins de ultimii trei monarhi ai României cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler (1929), Meritul Agricol în grad de cavaler (1938) și Ordinul Steaua României în grad de cavaler (1940).

Rodnica activitate desfășurată de Marin Petcuț în inima pădurii, dar și în laboratoarele de cercetare și în incintele experimentale, este reflectată în nenumăratele lucrări pe care ni le-a lăsat și în cadrul cărora generațiile de lucrători din sistemul forestier, care i-au urmat, au găsit soluții viabile pentru rezolvarea marilor probleme cu care se confruntă silvicultura din țara noastră.

În intervalul 1935-1957 a publicat 19 lucrări științifice de specialitate, alte șapte au rămas în manuscris, dar multe altele au fost prezentate în cadrul unor conferințe, lecții și demonstrații practice ținute în fața studenților sau a lucrătorilor din unele ocoale silvice. Este, de asemenea, coautor al unei enciclopedii de profil. Realizate printr-o muncă asiduă, lucrările reflectă nu numai însemnătatea problemelor abordate, dar și personalitatea autorului care, împreună cu prietenul său apropiat, Marin Drăcea, s-au impus ca cei mai de seamă promotori în nobila muncă de promovare în rândul maselor largi din țara noastră a acelei "conștiințe forestiere" pe care orice țară civilizată trebuie s-o pretindă poporului său.

De altfel, aceste două personalități s-au apropiat încă de pe băncile școlii. S-au cunoscut în aula Facultății de Silvicultură, unde Marin Drăcea era asistent. Din acel moment, în viața celor doi au apărut multe trasee comune. Ambii s-au preocupat de refacerea pădurilor exploatate irațional și de regenerarea ecosistemelor forestiere degradate, împreună au acționat pentru înființarea Institutului de Cercetări Forestiere, ambii au fost profesori universitari, și unul și celălalt au luptat pe front, în primul război mondial, pentru înfăptuirea României Mari. Și Marin Petcuț și Marin Drăcea (ambii având același prenume) s-au stins din viață în 1958, lăsând în urmă o imensă moștenire teoretică și practică pentru silvicultura noastră, dar și un imens gol pe care, din nefericire, nu reușim să-l umplem de atâta amar de vreme.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 25 august 2019, 14:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro