Lucia-Ana Varga
Lucia-Ana Varga
Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/22-05-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 12-05-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.70 Lucia-Ana Varga - declarație politică intitulată "Alegerile pentru Parlamentul European și obiectivul promovării egalității de gen";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Doamna Lucia-Ana Varga:

"Alegerile pentru Parlamentul European și obiectivul promovării egalității de gen"

Pe 7 iunie 2009, România își va desemna cei 33 de deputați pentru Parlamentul European, pentru mandatul 2009-2014. un mandat important, în condițiile în care, în urma ratificării Tratatului de la Lisabona, această instituție comunitară va avea o putere mai mare de decizie. Și când afirm acest lucru, nu mă refer doar la faptul că Parlamentul va deveni, în calitate de legiuitor, pe picior de egalitate cu Consiliul Uniunii Europene în 95% dintre domeniile de politică ale Uniunii Europene sau că va avea paritate absolută cu Consiliul în ceea ce privește aprobarea bugetului general al Uniunii Europene și a cadrului financiar multianul, ci și la faptul că acesta va trebui să facă față unor provocări legislative în domenii prioritare, precum serviciile financiare, politica socială, schimbările climatice sau agricultura. Sunt provocări determinate nu doar de imperativul adâncirii construcției europene sau de impactul globalizării, ci și de nevoile, de așteptările reale ale cetățenilor, în condițiile actualei crize economice și financiare.

Însă fie că ne referim la modul de realizare a procesului decizional la nivel european, sau la efectele acestui crize asupra cetățenilor, pornind de la percepțiile acestora din urmă, vom observa că femeile sunt cele care au sentimentul că se fac mai puțin auzite, la nivel european, decât bărbații; că ele sunt cele care au tendința de a avea o opinie neutră față de Uniunea Europeană, mai mare decât bărbații; că au cunoștințe mai reduse cu privire la Parlamentul European; că manifestă un interes mai scăzut față de alegerile europene, în pofida intenției declarate de a participa la vot; sau că sunt mai puțin optimiste decât aceștia în ceea ce privește situația economiei naționale și europene. Și tot ele sunt cele care, la nivel european, câștigă, în medie, cu 17% mai puțin decât bărbații; care au o rată de angajare mai mică decât bărbații; care muncesc în medie 40 de ore pe săptămână, cu trei ore mai puțin decât bărbații, dar petrec ore întregi cu copiii, în gospodărie sau îngrijind rude în vârstă. Sau care, de multe ori, sunt victimele unor diferite forme de discriminare și violență.

Acestea sunt câteva dintre motivele care au determinat Parlamentul European să își stabilească ca obiective prioritare pentru mandatul următor nu doar promovarea unor condiții similare de lucru între bărbați și femei, ori combaterea violenței și discriminării, ci și realizarea echilibrului între viața profesională și cea familială - abordând aspecte precum timpul flexibil de lucru, munca de acasă, concentrarea orelor de muncă în mai puține zile sau concediul de maternitate.

Sunt teme care sunt confirmate și în România atât de datele statistice, cât și de așteptările femeilor de la viitorii membri români ai Parlamentului European. Astfel, la nivelul anilor 2007-2008, se remarcă o diferență de salarizate de 12,7% între cele două genuri; o rată de ocupare a forței de muncă de 52,8% (cu 12% mai redusă decât cea a bărbaților) și a șomajului de 5,4% (față de 7,2% a bărbaților). Mai mult, româncele au optat, ca domenii prioritare pentru mandatul 2009-2014, pentru șanse egale la angajare (30%), lupta împotriva violenței și a traficului de femei (29%), plată egală, considerarea anilor de creștere a copilului ca vechime pentru pensie sau asigurarea unor servicii suficiente pentru copii.

Pentru toate aceste motive, următorul mandat al Parlamentului European va fi unul foarte important, inclusiv prin prisma atingerii unei noi etape în promovarea egalității de gen, la nivel european. Fiindcă, dincolo de faptul că egalitatea de gen este un drept fundamental, ea reprezintă o condiție necesară pentru atingerea obiectivelor de creștere a locurilor de muncă și a coeziunii sociale ale Uniunii. Iar depășirea procentului de 31% deputați femei ar aduce o valoare adăugată procesului de luare a deciziilor din Parlamentul European și a celui interinstituțional comunitar.

În România, Partidul Național Liberal dă o șansă reală femeilor să devină deputați în Parlamentul European, prin desemnarea pe locuri eligibile a patru femei, astfel, obiectivul promovării egalității de gen fiind atins.

Să le dăm fiecare dintre noi o șansă, să le dăm votul nostru!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 17 august 2019, 20:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro