Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 mai 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.68/22-05-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 13-05-2009 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 mai 2009

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 9,50.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Mircea-Dan Geoană, președintele Senatului, și de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, și domnul deputat Mihai -Alexandru Voicu, secretar al Camerei Deputaților.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Vă rog să întrerupeți conversația matinală pentru a începe lucrările ședinței noastre și vă rog să ocupați locurile în sala de ședință pentru a începe ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților de astăzi, miercuri, 13 mai.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, Declar deschisă ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților și vă anunțăm că din totalul de 471 de deputați și senatori și-au înregistrat prezența 352 dintre colegii și colegele noastre. 119 colegi sunt, în acest moment, absenți.

Cvorumul legal de ședință este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună de astăzi în forma care v-a fost distribuită și pe care o aveți în mapele dumneavoastră.

Sunt comentarii cu privirea la ordinea de zi de astăzi?

Constat că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi care v-a fost deja înaintată.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

Sunt comentarii sau observații, în legătură cu programul de lucru de astăzi?

Constat că nu sunt comentarii.

Supun votului programul de lucru al ședinței comune de astăzi.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

 
Prezentarea, dezbaterea și respingerea Moțiunii de cenzură Marea păcăleală PDL-PSD, inițiată de 124 de deputați și senatori PNL și UDMR.

La punctul 1 din ordinea de zi sunt înscrise dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură inițiate de 124 de deputați și senatori, în temeiul prevederilor art.113 din Constituția României și ale art.78 din Regulamentul Ședințelor Comune ale Senatului și Camerei Deputaților.

Vă informez că, după prezentarea moțiunii de cenzură în ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților din 11 mai 2009, nu au fost înregistrate, din partea inițiatorilor, cereri de retragere a semnăturilor.

Întreb plenul celor două Camere dacă există în acest moment o astfel de cerere.

Constat că nu sunt cereri de retragere a semnăturilor.

În legătură cu dezbaterea moțiunii de cenzură, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au hotărât să propună timpul maxim afectat acestei dezbateri, după cum urmează, conform cutumei parlamentare pe care o cunoașteți.

Guvernului i se rezervă maxim 60 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor noastre, Grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat li se alocă timpul maxim corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar, iar timpul alocat fiecărui grup parlamentar se prezintă astfel:

Grupul parlamentar al PD-L, 55 de minute; Grupul parlamentar al Alianței Politice PSD+PC, 54 de minute; Grupul parlamentar al PNL, 31 de minute; Grupul parlamentar al UDMR, 10 minute;

Grupul parlamentar al minorităților naționale, 6 minute.

Dacă există obiecții față de această practică cutumiară a Parlamentului României?

Constat că nu sunt.

Supun votului această propunere cu privire la intervalul de timp alocat Guvernului și Grupurilor parlamentare.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, propunerea a fost aprobată.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință numele colegilor înscriși la cuvânt pentru dezbaterea moțiunii de astăzi.

În conformitate cu prevederile art.79 din Regulamentul Ședințelor Comune ale Senatului și Camerei Deputaților, dau cuvântul domnului deputat Daniel Chițoiu, din partea Grupului parlamentar al PNL, pentru citirea moțiunii de cenzură.

Domnule deputat, aveți timpul necesar citirii acestui document.

 

Domnul Daniel Chițoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamna președinte, Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Stimați membri ai Cabinetului, Doamnelor și domnilor senatori și deputați.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale marchează eșecul politicii bugetar-fiscale a Guvernului PD-L-PSD.

În loc să fie, așa cum ar fi trebuit, un instrument de corecție a erorilor flagrante conținute în legile bugetare adoptate la sfârșitul lunii februarie, rectificarea bugetară adaugă noi dovezi ale lipsei de realism și de responsabilitate ale guvernării actuale.

Reperul de moralitate al oricărei guvernări îl constituie modul în care aceasta își îndeplinește promisiunile din campania electorală, a căror reflectare fidelă trebuie să fie Programul de guvernare.

În această privință ne aflăm în fața unui abandon total de la principiile morale.

Guvernul Boc nu este doar vinovat de imoralitate, dar este de-a dreptul recidivist.

Cel dintâi gest de dispreț la adresa alegătorilor l-au marcat partidele din coaliție, PD-L și PSD, odată cu întocmirea Programului de guvernare, ce nu mai conținea cea mai mare parte a promisiunilor anunțate cu surle și trâmbițe în campania electorală.

Amintim dintre măsurile uitate brusc după câștigarea alegerilor: creșterea salariilor cu 50% la profesori - imediat, din prima zi de guvernare -, majorarea cu 50% a pensiilor pentru grupele I și II de muncă; menținerea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie; dublarea pensiilor agricultorilor; majorarea cu 50% a alocațiilor familiale;

acordarea celei de-a 13-a pensii; creșterea salariului minim până la 1 000 lei; încurajarea încadrării în muncă a pensionarilor care doresc să-și sporească veniturile; reduceri fiscale pentru primul an de activitate profesională - 100% în primele 6 luni și 50% în următoarele 6 luni; măsuri pentru reducerea fiscalității, cum ar fi: anularea taxei de poluare, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază, reducerea impozitului pe veniturile salariale la 10% pentru salarii mai mici decât salariul mediu brut pe țară, scăderea impozitului pe dividende, crearea unui "scut fiscal", prin calcularea limitei maxime de suportabilitate a taxelor și impozitelor pentru IMM-uri și aplicarea regimului diferențiat fața de companiile mari; alocarea a 6% din PIB pentru educație - construirea a peste 5 000 de școli, creșe și grădinițe noi, construirea de cămine moderne cu peste 10 000 de locuri; tot 6% din PIB pentru sănătate - construirea a 8 spitale regionale ultramoderne, eliminarea plafoanelor la medicamente din farmacii, investiții masive în infrastructură și modernizarea rurală și urbană, construcția a aproximativ 1 000 km de autostrăzi, modernizarea a 1 000 km de cale ferată, 8 stadioane și centre moderne olimpice în toate regiunile de dezvoltare, construcția a 1 000 de facilități pentru activități sportive, terenuri și săli de sport, bazine de înot; încurajarea tinerilor fermieri, prin acordarea unui ajutor de instalare de 25 000 euro, subvenționarea a 65% din costurile proiectelor de microîntreprinderi și pensiuni turistice, acoperirea a 30% din creditele pentru producție, program de investiții în spațiul rural de 13,7 miliarde de euro etc.

După nici două luni, promisiunile au intrat din nou la apă, odată cu Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale, PD-L și PSD uitând nu doar de promisiunile electorale, ci și de propriul Program de guvernare.

Astfel, bugetul alocat educației a fost de numai 4,5% din PIB, față de promisiunea electorală de 6%; bugetul alocat sănătății a scăzut la 3% din PIB, față de nivelul asumat de 6% și cu aproape 1% din PIB mai mic față de cel alocat efectiv în anul 2008.

În domeniul transporturilor, alocările bugetare s-au redus la 3,4% din PIB. în 2009, față de 4,2% în 2008.

Pentru cercetare a fost alocată o sumă de 0,3% din PIB, față de 1% asumat în campania electorală și 0,7% din PIB efectiv realizat în 2008.

De asemenea, în domeniul apărării s-au prevăzut numai 1,3% din PIB, față de 1,7% în 2008 - aproape la jumătate față de promisiunile electorale.

În cele din urmă, promisiunile s-au scufundat de-a binelea, odată cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 de rectificare bugetară.

Prin diminuarea bugetelor de cheltuieli la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (2 miliarde lei - 24%), Ministerul Apărării Naționale (700 milioane lei, reprezentând 9,1%), Ministerul Educației, Cercetării și Inovării (676 milioane lei, reprezentând 5,6%), Ministerul Administrației și Internelor (427 milioane lei, reprezentând 4,2%), Ministerul Mediului (139 milioane lei, reprezentând 5,3%), Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești (61,2 milioane lei, reprezentând 3,1%), Ministerul Public (30 milioane lei, reprezentând 4,63%) și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (203 milioane lei, reprezentând 1,9%).

Subfinanțarea se agravează, iar reforma și investițiile în agricultură, educație, justiție, apărare, ordine publică și infrastructură sunt compromise.

În ceea ce privește nivelul cheltuielilor bugetare prevăzute prin această rectificare, constatăm că actualul Guvern a tăiat sume de peste 800 milioane de lei de la nivelul unităților descentralizate, respectiv de la comune, orașe, municipii, în condițiile în care, deja, primăriile din mediul rural acuzau că nu au deloc bani pentru continuarea investițiilor sau pentru cofinanțarea proiectelor europene, iar fondul de salarii nu le ajunge decât până în luna august.

În urma acestei reduceri, cheltuielile de personal aferente personalului didactic din învățământul primar și gimnazial se reduc cu peste 20% în trimestrul al II-lea, existând pericolul ca această situație să se perpetueze.

În schimb, fondurile alocate cu dărnicie Ministerului Turismului și Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (clientele politice ale PD-L) sunt de peste 10-12 ori mai mari față de bugetele alocate acestor ministere în anii anteriori.

Și, de parcă asta nu era destul, ultima redută a demagogiei guvernamentale, cea privind menținerea alocărilor pentru investiții, se prăbușește la rândul ei.

Nu s-a uscat bine cerneala de pe semnăturile guvernamentale pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009, că Președintele României, secondat - mai e nevoie să o spunem - de primul-ministru, avertiza că e posibil ca finanțarea externă, principala sursă investițională, să fie utilizată pentru plata pensiilor și salariilor.

Această joacă de-a promisiunile, marcată de un profund dispreț la adresa românilor, este fără egal în ultimele decenii.

Guvernul invocă, pentru toate acestea, criza economică.

Dar tocmai criza economică este cea care obligă la realism și fermitate.

Să vedem, mai întâi, despre ce realism e vorba.

Legile bugetare au fost construite pornind de la premisa că în anul 2009 veniturile bugetare vor fi cu 18% mai mari decât în anul 2008.

În momentul votării în Parlament a proiectelor respective era cunoscut faptul că veniturile pe luna ianuarie erau cu 20% mai mici decât cele prevăzute și nici pentru luna februarie auspiciile nu erau favorabile.

Guvernul a ignorat complet aceste semnale evidente venite din economie.

La acestea s-au adăugat erori grave în configurarea cheltuielilor bugetare, prin subfinanțarea evidentă a unor domenii, cum ar fi educația și cercetarea, siguranța și ordinea publică, protecția socială, armata și agricultura.

Pentru ca cifrele să dea bine, produsul intern brut a fost umflat cu zeci de miliarde de lei.

La vremea respectivă, de la tribuna Parlamentului, primul-ministru și ministrul de finanțe au garantat menținerea pe anul 2009 a unui deficit al bugetului consolidat de 2% din PIB.

Toate avertismentele pe care le-am adresat Guvernului, potrivit cărora abaterea de la realitate e de cel puțin opt miliarde de euro, au rămas fără rezultat.

Iată că, după doar câteva săptămâni, de această dată în urma expertizei Fondului Monetar Internațional, Guvernul a trebuit să se supună acestei evidențe.

Din erorile sale de previziune, Guvernul recunoaște o diferență de peste șase miliarde de euro.

Fără nici o stânjeneală, Guvernul taie cheltuielile cu 1,5 miliarde de euro și reduce veniturile cu 4,5 miliarde de euro, majorând astfel deficitul bugetar cu peste 3 miliarde de euro.

Cine e de vină pentru această uriașă eroare, potrivit mașinăriei propagandistice a Guvernului? Nu cei care au ignorat evidențele și au alcătuit greșit bugetul, ci, firește, criza economică și guvernarea liberală.

Rectificarea bugetară agravează situarea Guvernului în afara realității economice.

Deficitul bugetului consolidat ar urma să fie de 4,6% din PIB, adică 24,3 miliarde de lei pe întregul an.

Ministerul Finanțelor Publice a ținut sub strașnic secret rezultatele primului trimestru pentru a nu se constata cât este de aberantă această previziune.

Căci deficitul bugetului consolidat după trei luni este, deja, de 8 miliarde de lei, adică aproape 1,5% din PIB.

Așadar, 32% din deficitul anual!

Și asta în condițiile în care din cele 10 miliarde de euro investiții promise nu a fost utilizată nici a zecea parte, iar pentru domeniile subfinanțate ar mai trebui completate cheltuielile cu cel puțin 10 miliarde de lei până la sfârșitul anului.

Lipsa de realism a guvernanților este convingător ilustrată de faptul că, pentru dânșii, prioritară nu este îmbunătățirea activității de colectare, ci răzbunarea politică, umilirea funcționarului public.

Cifrele sunt elocvente în acest sens: conformarea voluntară la plata lunară a obligațiilor fiscale datorate de agenții economici a scăzut în timpul guvernării Boc cu 10 puncte, de la 83% la 73%, și trendul este în scădere de la o lună la alta, probabil dorind să se ajungă la nivelul anului 2004, când numai 58% din obligațiile fiscale declarate de contribuabili se încasau lunar.

Este evident că actualele conduceri ale Ministerului Finanțelor Publice și Agenției Naționale de Administrare Fiscală nu dețin expertiza necesară de a se adapta noilor condiții și de a îmbunătăți administrarea fiscală.

Ceea ce nu înțelege Guvernul PD-L-PSD este că problema realizării veniturilor bugetului nu se rezolvă fiscalizând suplimentar contribuabilii și terorizând propriii salariați, ci îmbunătățind administrarea și colectarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor reglementate de actualele legi fiscale.

Pe cine vreți să păcăliți, stimați guvernanți? În condițiile în care trendul acesta, în ce privește veniturile, se păstrează, e limpede că veți abandona proiectele investiționale.

Ceea ce înseamnă nu doar că nu veți fi în stare să începeți proiecte noi, dar veți abandona și mare parte din proiectele aflate în derulare, cu deosebire pe cele din mediul rural.

Pentru că, nu-i așa, cum bine spunea președintele Traian Băsescu și-l încuviința cu promptitudine premierul Boc, banii abia ar putea ajunge pentru salarii și pensii.

Domnul Boc ne-a garantat că deficitul bugetar va fi utilizat numai pentru investiții.

Cunoaște, oare, respectivul domn execuția bugetară pe primul trimestru, care arată că investițiile administrației centrale sunt doar de un sfert din totalul deficitului bugetar, restul deficitului datorându-se numai și numai incompetenței și risipei guvernamentale?

Ați încercat să abateți atenția de la aceste realități, care vă pun în situația penibilă de a vă recunoaște incapacitatea de a guverna resursele publice ale țării, printr-o campanie nedemnă de defăimare a guvernării liberale.

V-ați justificat abandonul de la principiile morale prin faptul că vistieria era goală.

Această acuză vă descalifică, pentru că sugerează că nu știați că bugetul pe anul 2008

a fost aprobat de Parlament cu deficit, că un buget nu poate avea deficit și excedent în același timp, și firește, nu știați că, și în situația în care s-ar fi înregistrat din execuție un excedent, ar fi fost interzis ca excedentul respectiv să fie reportat și utilizat în anul următor.

Ați acuzat facturi neplătite de guvernarea liberală, dar nu ați prezentat niciodată lista lor.

Cât despre volumul acestor facturi, ați prezentat de fiecare dată alte cifre, scăzând de la 8 miliarde de lei la mai puțin de 2 miliarde de lei, neinformând corect opinia publică privind procedurile legate de plata facturilor, de faptul că ele nu grevează exercițiul bugetar al anului 2009 și de faptul că între emiterea unei facturi și plata ei de către ordonatorii de credite e nevoie de un anumit timp, pentru îndeplinirea acestor proceduri.

Dumneavoastră însă ați rezolvat în stilul care vă e caracteristic această problemă.

Ați prevăzut prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 privind rectificarea bugetară că nu plătiți decât la sfârșitul fiecărei luni.

O acuză nefondată la adresa noastră se transformă, iată, în ce vă privește, într-un merit consacrat prin lege.

Ați acuzat, în frunte cu Președintele României, că am majorat cu 180 000 numărul salariaților din administrație și apărare, în perioada 2005-2008, ignorând cu rea-credință datele Institutului Național de Statistică ce arată că, în aceeași perioadă, numărul acestora, din contră, a scăzut de la 538 000 la 470 000 de persoane.

Ne-ați acuzat că am cheltuit fondurile din privatizare, fără să explicați națiunii române că aceste sume sunt, în continuare, la dispoziția voastră și că evoluția ratei dobânzii a făcut ca, de fapt, deciziile Guvernului liberal să economisească banii țării, și nu să-i risipească.

De altfel, chiar dumneavoastră, prin acte normative și prin declarații publice, ne spuneți cum veți cheltui banii care spuneați că nu mai sunt: pentru compensarea amputării fondurilor din agricultură și pentru plata unor datorii ale Autorității Naționale a Drumurilor.

Când e să inventați ținte de carton, să defăimați pe alții ca să vă ascundeți în spatele colbului stârnit de calomnii, banii nu mai sunt.

Când e să acoperiți propriile găuri, brusc, banii reapar.

Ce alchimie e asta, domnii mei, alta decât cea a minciunii?

Și dacă tot e să comparăm guvernările, hai să recurgem la cifre.

Pe primele trei luni ale anului, deficitul bugetului consolidat era anul trecut de circa 1 miliard de lei, acum este de aproape 8 miliarde de lei.

Adică de opt ori mai mare! Anul 2008 s-a încheiat cu un deficit al bugetului de stat de 19 miliarde de lei.

Dumneavoastră asumați din pornire 29 miliarde de lei, adică 5,6% din PIB, cu peste 50% mai mare decât cel realizat efectiv anul trecut! Numai pe primul trimestru deficitul bugetului de stat se ridică la incredibilul nivel de 10 miliarde de lei, adică 35% din ținta anuală, deși e știut că în ce privește bugetul de stat, deficitul primului trimestru ar trebui să fie mai mic decât al celorlalte trimestre.

Cât despre deficitul pe întregul an, vă propuneți un nivel total de 4,6% în acest an, despre al cărui realism am vorbit deja.

Dar nu informați în mod corect că deficitul pe anul trecut, raportat la cheltuielile anului respectiv, a fost practic în jur de 3%, restul, până la 4,8%, fiind reprezentat de alocarea de titluri nominative la Fondul Proprietatea foștilor proprietari, deci fără implicații financiare directe, de utilizarea de către primării a economiilor din anii precedenți pentru investiții, acestea urcând la peste 30% din totalul cheltuielilor administrației locale, și din plata unor sume către funcționarii de stat, în urma unor hotărâri judecătorești definitive ce sancționau erori ale Guvernului din perioada 2001-2004.

În bugetul guvernării liberale acest capitol, al investițiilor, a fost unul foarte important.

Da, este vorba de investiții în sănătate, mediu, agricultură, educație, infrastructură, astfel încât, practic, nu există localitate care, în cei patru ani, să nu fi avut o investiție în școli, în grădinițe, în drumuri, nu există un județ să nu fi primit bani mulți pentru investiții.

Toate aceste comparații arată că nu aveți dreptul să dați lecții Guvernului precedent și că ar trebui, în loc să fiți așa "buni" specialiști în guvernare liberală, să vă corectați propriile erori, altminteri evidente.

Ca să nu mai vorbim de faptul că, în ceea ce privește deficitele, cel puțin în perioada liberală s-au văzut și rezultate, precum o creștere economică de peste 6% în 2007, depășind estimările specialiștilor, România fiind în 2007 țara cu cea mai mare creștere economică din Europa.

A urmat o creștere a PIB de 9% pe primul semestru 2008, cea mai mare creștere economică din istoria României pentru respectiva perioadă a anului.

În 2007-2008 investițiile străine directe s-au situat la un nivel dublu față de întreaga perioadă 1991-2006.

Veniturile bugetului consolidat au fost de 2,5 ori mai mari, comparate cu cele din 2004.

În perioada guvernării PNL - UDMR, salariul mediu net s-a dublat, s-a creat peste jumătate de milion de locuri de muncă, iar pensiile au crescut de 2,5 ori, valoarea punctului de pensie ajungând la 697,5 lei.

În schimb, deficitele dumneavoastră, mult mai mari, aduc, în mod paradoxal, nu mai multe rezultate, ci mult mai puține.

Anii de guvernare liberală au fost cei mai buni ani, din punct de vedere economic, din întreaga istorie modernă a României, în condițiile în care, de la jumătatea anului 2007, economiile occidentale au început să resimtă efectele crizei financiare și economice.

Da, veți spune, dar acum e criză și în România.

De acord! Și ce-i de făcut? Ne-ați anunțat acum cinci luni că faceți o mare coaliție, mare, mare de tot, pentru a salva România de criză.

Care este bilanțul acestor luni de guvernare? O criză în fața căreia se vede limpede că nu aveți niciun fel de răspuns.

Lipsa de viziune și de fermitate a actualului cabinet este evidentă în această privință.

Un șir neîntrerupt de ambiguități, de ezitări, de retractări care au creat panică și confuzie printre funcționarii publici, profesori și medici, oameni de afaceri, pensionari.

Drepturile de autor ba se impozitează, ba nu se impozitează.

Cumulul pensiei cu salariul a trecut printr-o adevărată odisee, încheindu-se cu o formulă care discriminează persoanele cu grad ridicat de pregătire.

Salariile ba au înghețat, ba s-au dezghețat, ba s-au indexat, ba nu s-au mai indexat.

Punctul de pensie a devenit virgulă, creșterile fiind comparabile cam cu ce se află îndeobște după virgulă.

Veniturile de la stat mai mari decât ale președintelui - ce impietate! - ba s-au supraimpozitat, ba au înghețat.

Câștigurile directorilor de companii s-au micșorat și au crescut la loc.

Cât despre taxa de poluare, pe care o tot anulați anul trecut prin moțiuni de cenzură, vă stă acum foarte bine cu ea dublată față de momentul depunerii moțiunii de cenzură.

Ceea ce este cel mai grav e faptul că încercați să rezolvați prin creșterea impozitelor problemele pe care nu le puteți rezolva altminteri.

Un prim exemplu îl constituie contribuțiile la asigurări sociale, care au crescut în acest an cu 3,5%, anulând, printr-o atitudine de dispreț la adresa mediului economic, ce se câștigase în ultimii ani.

Un al doilea exemplu îl constituie impozitul minim garantat, care introduce pentru prima oară în România un impozit pe existența firmelor.

De când a avea profit e obligatoriu, stimați guvernanți, mai ales în condițiile crizei? Impozitul pe profit e doar 8% din totalul veniturilor bugetare, restul îl formează impozitul pe venit, TVA, accizele etc.

De ce dumneavoastră aveți, prin lege, dreptul de a termina exercițiul bugetar cu deficit, iar firmele sunt obligate să aibă excedent? Ce-ar fi să dăm o lege prin care să vă obligăm și pe dumneavoastră, guvernanții, să veniți cu bani de acasă dacă bugetul se încheie cu deficit?

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Guvernul Boc încearcă acum, prin luarea unor măsuri administrative disperate, necorelate între ele, cu efecte de multe ori contrare scopului pentru care au fost luate, să-și respecte propriul angajament luat în fața Fondului Monetar Internațional.

Acum, înțelege toată lumea de ce inițial au fost trecute la secret condițiile acordului cu FMI-ul.

Pentru ochii lumii, Ministerul Finanțelor Publice aruncă pe piață diferite idei, cum ar fi acest impozit forfetar, ca să aflăm acum, că în angajamentul semnat, din start era vorba de un impozit minim obligatoriu, plătit anticipat.

Ați justificat introducerea acestei măsuri prin faptul că ea există și în Franța.

Atunci hai s-o aplicăm ca-n Franța.

Acolo, firmele cu o cifră de afaceri de până la 1,5 milioane de euro sunt scutite de acest impozit, iar celelalte plătesc 1 000 de euro.

În România, o frizerie sau un butic din mediul rural, cu o cifră de afaceri de 7-8 mii de euro pe an, va plăti cel puțin 500 de euro.

O astfel de măsură, care lovește, mai ales în micii întreprinzători, anihilează toate teoriile Guvernului Boc privind grija față de cei săraci.

Pentru că săraci sunt și printre cei care muncesc, nu numai printre pensionari sau printre asistații social.

Realitatea este că acest tip de impozit este actualmente pe cale de eliminare atât în Franța, unde din 2010 vor fi scutite firmele cu o cifră de afaceri sub 15 milioane de euro, iar din 2011 acest impozit va fi eliminat complet, cât și în Ungaria, unde Guvernul maghiar va elimina această taxă din 2010.

În ambele state, acest tip de impozit a fost introdus în perioade de boom economic, nicidecum în perioada de criză economică, când, dimpotrivă, se lucrează la eliminarea lui.

În schimb, acest tip de impozit împovărează contribuabilii, marcând, practic, sfârșitul cotei unice de impozitare de 16%.

Astfel, micul contribuabil cu o cifră de afaceri de 52 001 lei, echivalentul a celor 12 mii de euro, care, în condițiile cotei unice de 16% ar fi avut de plătit numai un impozit pe profit de 832 lei (la o rată a profitului de 10%), va fi obligat în actualele condiții la plata impozitului minim de 4 300 lei, la care se adaugă și celelalte obligații fiscale (TVA, impozit pe venit și contribuții sociale, cele 4 300 de lei reprezentând practic 82,7% din profitul său).

Atitudinea ministrului de finanțe de a considera toți operatorii economici evazioniști fiscali denotă lipsa de respect față de contribuabili și este o încercare disperată de a masca incapacitatea de a organiza controlul corect al colectării taxelor și impozitelor.

Consecința introducerii acestui impozit va fi dezastruoasă, din punctul de vedere al bugetului, pentru că veniturile ce ar trebui colectate din celelalte impozite și taxe datorate de aceste firme (impozit pe venit, contribuții sociale, TVA etc.) vor scădea semnificativ, pentru că va crește considerabil și numărul șomerilor în România, de la 400 000 în decembrie 2008, la peste 800 000 la sfârșitul anului 2009 (practic o dublare a numărului), din care peste 90% provenind din mediul privat, așa cum preconizează Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Se creează astfel un obstacol în calea mediului de afaceri, deoarece acest impozit nu este corelat cu capacitatea de plată a firmelor.

Aplicat asupra veniturilor totale, el distorsionează activitatea economică, ceea ce va conduce, în perioada imediat următoare, la falimentarea a sute de mii de întreprinderi mici si mijlocii din comerț și servicii, cele mai afectate domenii în perioada de criză economică.

În actualele condiții de criză, dar și de guvernare haotică, s-a înregistrat deja o creștere semnificativă, respectiv de 19% față de decembrie 2008, a numărului de dosare aflate pe rolul instanțelor ale societăților comerciale unde a fost deschisă procedura de insolvență de către organele fiscale.

Să ne imaginăm cum va fi după împovărarea fiscală a contribuabililor mici cu noile măsuri!

Eliminarea deductibilității cheltuielilor cu carburanți auto și a TVA-ului aferent reprezintă tot majorări mascate de taxe și impozite.

Excepțiile formulate pe genunchi de către guvernanți, în urma protestelor diferitelor categorii de operatori economici, creează noi inechități.

De exemplu, de ce nu sunt exceptate și autoutilitarele și automobilele mixte utilizate la aprovizionare, dacă cele ale agenților de vânzări beneficiază de această scutire?

Exemplele și întrebările ar putea continua și cu alte categorii nenominalizate la excepții, cum ar fi, ca să folosim un exemplu morbid, autoutilitarele din dotarea serviciilor funerare.

Citându-i pe actualii guvernanți, trebuie reținută următoarea exprimare: "Statul trebuie să asigure un sistem fiscal echitabil și corect pentru toata lumea" din expunerea de motive, capitolul E lit. a).

Ea poate fi coroborată cu prevederile art. 53 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale".

Prin urmare, fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și "proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni", după cum spune și Decizia nr. 3/1994 a Curții Constituționale.

Dar este vorba de echitate atunci când un mic contribuabil, ce se încadrează în primele două categorii de venituri prevăzute în ordonanță, ajunge să plătească o cotă de impozitare până la 80% din profitul realizat, în timp ce acei contribuabili cu o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro sunt foarte puțin afectați de nivelul taxei? Este oare vorba, în această situație, de tratament egal între firme, sau economia de piață concurențială dispare în România tocmai din cauza acelora care ar trebui sa o reglementeze și să vegheze asupra ei?

Tot în capitolul E lit. a) din expunerea de motive sunt prezentate și o serie de date complet neadevărate, având ca scop inducerea în eroare atât a opiniei publice, cât și a Parlamentului României.

Potrivit acestor date: "Din analizele efectuate de Ministerul Finanțelor Publice rezultă că, la nivelul anului 2007, din cei 617 000 contribuabili persoane juridice, 2 000 au asigurat peste 85% din veniturile publice".

De fapt, realitatea este că, la nivelul anului 2007, numărul celor ce au asigurat aceste venituri a fost de peste 100 de ori mai mare.

Mai mult decât atât, la nivelul anului 2008, 52% din veniturile publice au fost aduse de peste 10 000 contribuabili, din care 9 000 mijlocii și 1 273 mari, iar 48% din veniturile publice au fost asigurate de contribuabilii mici, cu cifra de afaceri sub 1 milion de euro.

Rezultă că peste 600 000 de contribuabili mici aduc circa 48% din veniturile bugetului general consolidat, reprezentând aproximativ jumătate din veniturile statului.

Constatăm, așadar, lipsa de profesionalism a conducerii Ministerului Finanțelor Publice în a analiza activitatea și contribuția celor peste 600 000 de contribuabili mici la buget.

Or, prin aplicarea acestui impozit minim pe profit, Guvernul nu numai că nu va înregistra venituri mai mari, dar va pune în pericol activitatea desfășurată de aceste firme.

Practic, va pune în pericol jumătate din veniturile bugetului general consolidat al statului, pentru că îi va afecta, în principal, pe contribuabilii de bună-credință, care reprezintă peste 90% din cei 600 000 contribuabili mici.

Este regretabil faptul că, din cauza incompetenței și lipsei unei viziuni strategice, actuala coaliție guvernamentală pasează responsabilitatea luării măsurilor de reducere a bugetelor ministerelor, precum și de creștere a fiscalității organismelor financiare internaționale - Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europeană, așa cum rezultă, de altfel, și din expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară.

Reamintim Guvernului că alegătorii au votat în campania electorală PSD și PD-L, și nu FMI, astfel încât responsabilitatea guvernării vă aparține integral.

După guvernarea PNL-UDMR, care a consemnat cea mai spectaculoasă creștere economică din istoria României, românii retrăiesc experiența tristă a anilor '90: nesiguranța zilei de mâine, spaima de sărăcie, de statul atotputernic și lacom.

Guvernarea de stânga a Coaliției Politice PD-L - PSD, populistă și demagogică, a dat, în numai patru luni, măsura incompetenței și a relei-credințe, care caracterizează cele două partide surori.

PD-L și PSD au dovedit că interesul lor pentru revigorarea economiei românești, prin stimularea muncii și a creativității românilor, este egal cu zero.

În actul guvernării, singura preocupare reală a celor două partide, cununate politic de președintele Traian Băsescu, o reprezintă adunarea cu orice preț a resursei bugetare, indispensabilă hrănirii clientelei politice.

În același timp, firmele private trag obloanele, iar nivelul investițiilor scade dramatic, ca și nivelul de trai al românilor.

Sub guvernarea stângii populiste a lui Traian Băsescu, România înregistrează creșteri doar la birurile impuse celor mai active și productive segmente ale societății, la numărul de șomeri și la datoria externă a țării.

Cea mai spectaculoasă creștere reală o găsim la capitolul minciuni și promisiuni neonorate ale guvernanților față de cetățeni.

Ajunse la guvernare, PD-L și PSD au acționat în buna tradiție a moștenitorilor partidului comunist, ignorându-și propriile angajamente și înșelând încrederea românilor.

Au preferat să se spele pe mâini și să ridice din umeri, invocând o criză economică din care nu știu și nu pot să scoată România.

Au ales să guverneze prin spectacole mediatice menite să-i înșele pe cetățeni, dar al căror efect este slăbirea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.

Stimați colegi senatori și deputați, În Monitorul Oficial nr. 264/22.04.2009 a fost publicată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice.

Un titlu frumos, am putea spune, chiar pompos, dar ascunde măsuri cu consecințe deosebit de grave atât asupra evoluției și tendințelor din ultimii ani din administrația publică, cât și asupra a ceea ce trebuie să fie până la urmă o administrație publică aflată în slujba cetățeanului.

Prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 se anulează întregul proces de reformă pe care l-a făcut România, începând cu anul 1999, în privința modernizării administrației, a constituirii corpului funcționarilor publici, a depolitizării corpului funcționarilor și a administrației publice.

Această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 37/2009 reprezintă un atentat grav împotriva democrației în România și riscă să scoată statul român din cadrul european în ceea ce privește reforma în domeniul administrației publice.

De fapt, prin acest act normativ nu se prevede altceva decât politizarea tuturor serviciilor deconcentrate.

Ceea ce nu a putut obține coaliția majoritară în Parlament prin promovarea și adoptarea unui proiect de lege cu același conținut a făcut Executivul dintr-un șut prin adoptarea acestui act normativ.

Sigur, știm cu toții că există posibilitatea ca legea aprobată în Parlament să fie declarată neconstituțională de Curtea Constituțională, ceea ce de altfel s-a și întâmplat, și atunci Executivul, fără a aștepta decizia Curții Constituționale, deși așa era logic și conform principiilor de drept, a rezolvat problema prin adoptarea acestui act normativ.

Această procedură este contrară spiritului Constituției și a funcționării democratice a instituțiilor de drept din România.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/22.04.2009 este emisă cu încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituția României, republicată, potrivit cărora, "Ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție." În context, trebuie subliniat că, prin acest act normativ, sunt afectate drepturile fundamentale, precum dreptul la muncă și la protecția socială a muncii și dreptul la un nivel de trai decent, așa cum sunt consfințite în prevederile constituționale ale art. 41 și ale art. 47 alin. (1).

Prin prisma aceleiași critici privind încălcarea dreptului la muncă, considerăm că este încălcat și art. 20 din Constituție, prin raportare la prevederile art. 6 alin. (1) din Pactul Internațional cu Privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, care recunoaște și garantează dreptul la muncă.

Întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 nu satisface exigențele constituționale ale art. 6 alin. (1) și ale art. 115 alin. (6), rezultă că aceasta este viciată de neconstituționalitate.

Nerespectarea acestor norme constituționale atrage și înfrângerea prevederilor constituționale ale art.1 alin. (5), potrivit cărora "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie".

În aceste condiții, motivele de ordin financiar invocate de Guvern, care ar fi stat la baza emiterii ordonanței nu pot justifica încălcarea dispozițiilor constituționale menționate.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 are și prevederi cel puțin bizare, care permit Guvernului ca, prin interpretarea arbitrară a Statutului funcționarului public, și fără să recurgă la reglementări subsecvente, să poată transforma din nou funcțiile contractuale de director coordonator și de adjunct al acestuia în funcții publice, după o anumită perioadă, potrivit intereselor sale din acel moment.

Dar ce să facem când cele două săptămâni erau considerate prea lungi pentru nerăbdarea clientelei politice PD-L-PSD din teritoriu, care și-a împărțit posturile mult râvnite.

În anexa acestui act normativ, în cauză sunt enumerate nu mai puțin de 40 de servicii deconcentrate din subordinea a 11 ministere.

Respectiv: Ministerul Sănătății, Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, Ministerul IMM-urilor, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, cărora li se aplică măsura desființării funcțiilor de conducere.

Practic, tot ceea ce este în subordinea acestor ministere se politizează.

Câteva exemple până unde va coborî valul de schimbări din funcție, pe lângă cele consacrate: direcții de sănătate publică, direcții de cultură, direcții de muncă, inspectorate teritoriale de muncă, case de pensii, direcții de finanțe, secții ale Gărzii Financiare, direcții pentru agricultură, direcții silvice, direcții de statistică, inspectorate teritoriale de stat în construcții și altele "foarte importante pentru îmbunătățirea actului managerial în administrația publică", așa cum justifică Executivul măsura, cum ar fi: case de cultură ale studenților, oficii de studii pedologice și agrochimice județene, inspectorate teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor sau cluburi sportive municipale și orășenești.

Am dat doar câteva exemple până la ce nivel va coborî politizarea administrației publice în România.

Consecințele adoptării acestui act normativ sunt previzibile.

Vor fi schimbați toți conducătorii serviciilor publice deconcentrate, vor fi numiți oameni politici și se va crea o relație inedită între conducători din administrația publică centrală și locală, o struțocămilă românească în administrația publică, prin care prefectul, înalt funcționar public, va coordona serviciile publice deconcentrate conduse de oameni politici care nu mai sunt funcționari publici.

O consecință însă și mai gravă este că se cam termină astfel, înainte de a începe, mult trâmbițata descentralizare.

Exact serviciile deconcentrate care trebuiau transferate autorităților administrației publice locale, respectiv consiliilor județene și consiliilor locale, vor fi superpolitizate și nu va mai exista niciun interes de supunere a acestora autorităților locale.

Deși Executivul susține sus și tare că va descentraliza, cu această măsură a politizat și a centralizat tot ce se putea în administrația publică.

Doamnelor și domnilor parlamentari, Eșecul politicii fiscal-bugetare al Guvernului Boc nu este singular.

El se încadrează într-un context mai larg, marcat de incapacitate strategică și managerială, de ezitări și de lipsă de voință politică, de populism și dispreț față de valorile democratice.

Eșecul politicii fiscal-bugetare este însoțit de scăderea nivelului de trai, de creșterea șomajului la niveluri comparabile cu cele de acum un deceniu, când PIB-ul României era la niciun sfert față de cel de acum.

El prefigurează eșecul proiectului investițional, lipsit de resurse financiare și afectat de clientelism.

Nivelul infracționalității și gravitatea faptelor infracționale sunt fără precedent, însoțite de o adevărată debandadă în structurile instituționale de ordine publică.

Administrația locală este agresată prin politizare și subfinanțare, prin tot felul de acte normative care încalcă principiul autonomiei locale.

Atacurile sistematice la adresa unor largi categorii profesionale, împotriva justiției, clatină statul de drept.

Eficiența guvernării se reflectă în eficiența politicilor sale publice și, firește, in resursele financiare mobilizate pentru derularea acestor politici, ceea ce înseamnă că, dacă politicile publice sunt bazate pe o viziune strategică adecvată, cu cât banii sunt mai mulți, cu atât șansele ca ele să fie eficiente sunt mai mari.

Ce constatăm însă? Exact pe dos.

Cu bani mai mulți, bugetul domnului Boc este mai sărac!

Cheltuielile efective ale guvernării PNL-UDMR în ce privește bugetul de stat al anului 2008 au fost de 80 miliarde de lei, cu un deficit de 3,8% din PIB.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2009 sunt de 92 miliarde de lei, corespunzător unui deficit de 5,6% din PIB.

Cum de guvernarea noastră, cu un nivel al cheltuielilor de 80 miliarde de lei a putut să asigure la timp drepturile salariale și pensiile, și să le crească neîncetat, să asigure din resurse proprii peste 5 miliarde de euro investiții, iar Guvernul Boc, cu un nivel al cheltuielilor de 92 miliarde de lei nu reușește nici măcar să mențină veniturile bugetarilor la nivelurile de anul trecut și nu poate asigura din resurse bugetare investiții de măcar 2 miliarde de euro pe an?

Răspunsul la această întrebare este unul singur.

Actualul Guvern este incapabil să realizeze o construcție bugetară solidă, să-și stabilească în mod corect prioritățile, nicidecum să le gestioneze.

Se tot dă vina pe criza economică.

Să încetăm cu această justificare.

Cea mai mare parte din observațiile cuprinse în prezenta moțiune de cenzură nu au drept cauză criza economică, ci modul în care o guvernare defectuoasă naște noi surse de criză.

România are nevoie de un Guvern care să depășească efectele crizei, nu de un Guvern care să-și justifice eșecurile prin criză.

România este în criză economică, dar actualul Guvern PSD-PD-L este un factor de agravare a crizei, motiv pentru care, ca o primă măsură eficientă de luptă împotriva crizei economice, propunem demiterea actualului Guvern.

 
   

Conducerea ședinței a fost preluată de doamna Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumim.

Îl invit să ia cuvântul pe domnul Emil Boc, prim-ministru al României.

 
 

Domnul Emil Boc - prim-ministru al României:

Domnule președinte al Senatului, Doamnă președinte a Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor, Inițierea unei moțiuni de cenzură reprezintă un drept constituțional al opoziției și, ca atare, suntem aici pentru a răspunde moțiunii de cenzură inițiate.

Însă adevărata moțiune de cenzură este cea declanșată astăzi de către Comisia Europeană împotriva iresponsabilei guvernări PNL din anul 2008.

Este vorba de faptul că astăzi, din nefericire, Comisia Europeană declanșează procedura de deficit excesiv împotriva României, ca urmare a faptului că, în anul 2008, Guvernul PNL a dus România la marginea prăpastiei și, în condițiile unei creșteri economice de 7,8%, a lăsat țara cu un deficit de 5,4%.

Repet, din nefericire, această procedură este îndreptată împotriva României și 22 milioane de români suferă și sunt afectați de guvernarea iresponsabilă a vechiului Guvern PNL.

Eminența politică și economică a PNL-ului a dat României cea mai șocantă prăbușire economică din ultimii 20 de ani.

Partidul Național Liberal a transformat o creștere economică de 7,8% într-un deficit bugetar de 5,4%.

Cu alte cuvinte, banii munciți de români au mers la buget, iar liberalii i-au topit ca la cazinou și ne-au lăsat pe toți datori.

România, din nefericire, riscă acum, din cauza guvernării iresponsabile PNL, amenzi de miliarde de euro și sancțiunea posibilă a tăierii unor fonduri europene.

Guvernul PSD - PD-L, pe care-l reprezint, este obligat - și subliniez - este obligat să reducă deficitul bugetar pentru a încerca să evite sancțiunile financiare care planează asupra României.

Acesta este, de fapt, și paradoxul acestei moțiuni de cenzură.

În fapt, cei care inițiază această moțiune de cenzură sunt cei care sunt vinovați de declanșarea procedurii de deficit excesiv și de situația dificilă economică pe care au lăsat-o la sfârșitul anului 2008.

Cu alte cuvinte "hoțul strigă hoțul!".

În loc de această moțiune de cenzură, PNL ar trebui să explice românilor cum au reușit să transforme bazele prosperității în premisele dezastrului.

PNL ar trebui să explice cum a explodat deficitul bugetar la 5,4% din PIB în 2008, să explice cum visteria Trezoreriei a fost golită, utilizându-se până și banii acumulați din privatizare.

Și dacă i-ar fi cheltuit cu folos, pe investiții, ar fi fost util, dar, din nefericire, i-a cheltuit doar pe consum.

PNL-ul ar trebui să explice românilor cum au reușit să reducă ratingul de țară sub categoria de investment grade.

PNL ar trebui să dea socoteală românilor pentru modul iresponsabil în care au cheltuit, în trimestrul IV al anului 2008, 4,5 miliarde de euro.

A fost cea mai neagră perioadă din istoria finanțelor românești.

Și doar să facem o comparație: România va împrumuta de la Comisia Europeană 5 miliarde de euro.

PNL-ul a cheltuit în trei luni 4,5 miliarde de euro, adică a cheltuit în trei luni de zile ceea ce noi am împrumutat pentru doi ani de zile de la Comisia Europeană.

Asta înseamnă iresponsabilitate în administrarea banului public.

PNL ar trebui să explice românilor cum investitorii străini și, implicit, investițiile străine au scăzut, astfel încât investițiile străine au scăzut de la 963 milioane de euro în octombrie 2008 la mai puțin de 400 milioane de euro în decembrie 2008.

Și acest șir al explicațiilor pe care PNL ar trebui să le dea în fața românilor ar putea continua.

Doar rațiunea de timp mă obligă să mă opresc aici.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Care ar fi fost consecințele continuării politicilor fiscale ale PNL din anul 2008 și în anul 2009? Consecința ar fi fost un deficit bugetar de 9%.

Care ar fi fost consecințele aprobării proiectului de buget pe anul 2009 depus de Guvernului Tăriceanu spre aprobare la Parlament? Am fi avut un deficit bugetar de 11% din PIB pentru anul 2009, și aceasta în condițiile în care astăzi, repet, din nefericire, se declanșează împotriva României procedura de deficit excesiv, ca urmare a guvernării iresponsabile din 2008, când PNL a dublat deficitul pe care și l-a prognozat, ajungând la 5,4%.

Ne-ar fi oferit în 2009 un deficit de 11%, aruncând definitiv țara în prăpastie, fără nicio șansă de a reveni pe drumul dezvoltării.

Acesta este partidul care astăzi vine și inițiază moțiunea de cenzură.

În aceste condiții, la care se adaugă și criza economică pe care o cunoaștem cu toții, Guvernul PD-L - PSD a făcut din decembrie 2008

pași importanți pe calea redresării dezechilibrului fiscal.

Ne-am asumat necesitatea ajustării cheltuielilor publice și a deficitului bugetar în condițiile, repet, unei crize economice presante.

Chiar și în aceste condiții, am adoptat un program agresiv de investiții publice în infrastructură. 20% din banii bugetului sunt alocați pentru investiții.

Adică: 37,9 miliarde lei reprezentând 7,1% din PIB.

Cu alte cuvinte, chiar în condiții de criză, acest Guvern acordă cea mai mare sumă de bani pe care un Guvern al României a dat-o vreodată pentru investiții.

Acești bani sunt direcționați spre investițiile din transport, din mediu, din educație, din sănătate, din reabilitarea termică a blocurilor de locuit, pentru refacerea infrastructurii din mediul rural și așa mai departe.

De exemplu, numai în domeniul transporturilor, cu cei 4 813 milioane de lei asigurăm finanțarea cel puțin a următoarelor obiective majore de investiții: Autostrada Transilvania, Autostrada București-Brașov, fluidizarea traficului pe DN 1, Centura Ploiești, Centura Cluj-Est, Centura Constanța, reabilitarea DN 6 Drobeta - Turnu Severin - Lugoj, construcția Centurii Deva-Orăștie, reabilitarea căii ferate București-Constanța, Magistrala 4 Metrou și, evident, șirul exemplificărilor poate continua.

Ca să nu mai vorbim de faptul că, numai pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuit, sunt alocate de 17 ori mai mulți bani în acest an, decât în anul 2008 și aceleași sume sunt de trei sau patru ori mai mari în ceea ce privește alocările pentru infrastructura din mediul rural.

În al doilea rând, am pus accent pe absorbția fondurilor europene.

Citind moțiunea de cenzură, ați putut observa că această sintagmă "fonduri europene" lipsește cu desăvârșire și, pe bună dreptate, ne-am pus întrebarea: Oare de ce PNL nu suflă un cuvânt despre fonduri europene? Pentru că, în doar patru luni de zile, Guvernul PSD - PD-L a reușit să ajungă ceea ce a făcut vechea guvernare în doi ani de zile în materia absorbției fondurilor comunitare, adică a făcut în patru luni de zile cât au făcut ceilalți în doi ani de zile și, evident, suntem într-un ritm accelerat de absorbție a fondurilor europene.

În al treilea rând, chiar și în aceste condiții economice dificile, menținem motorul dezvoltării economice, motor pe care-l reprezintă cota unică de impozitare de 16%, care nu a fost modificată.

Menținem același nivel al TVA-ului și asta în condițiile în care, în alte țări din preajma noastră, în condițiile acestei dificile crize economice, au loc creșteri de TVA de la 20% la 25%, scăderi ale pensiilor și salariilor, toate, repet, în aceleași condiții economice în care și noi ne aflăm, ca țară.

Am înființat Fondul de Garantare și Fondul Român de Contragarantare pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii.

Am achitat, de asemenea, datoriile, la nivel național, ale vechiului Guvern, de aproximativ 1 miliard de euro.

Am continuat și am extins Programul "Rabla", am simplificat procedurile de achiziții publice.

În acest context, al accentului pe care l-am pus pe componenta economică ca principală modalitate de ieșire din criza economică în care ne aflăm, adică apărarea locurilor de muncă prin investiții, nu am neglijat componenta socială atât de necesară oricărui act de guvernare.

Am spus încă de la începutul mandatului, de la această tribună, că acest Guvern nu va uita pe nimeni și nimeni nu va fi abandonat.

Asta înseamnă că, în primul rând, am avut și vom avea grijă de acele categorii sociale care sunt cele mai vulnerabile în fața efectelor crizei economice.

În aceste condiții, am instituit deja pensia socială minimă de 300 lei, începând cu 1 aprilie 2009 și de 350 lei, începând cu 1 octombrie 2009.

De asemenea, pensiile, în acest an, vor crește cu 5%. - cu 3% de la 1 aprilie 2009 și cu încă 2% de la 1 octombrie 2009.

Asta demonstrează că acest Guvern, punând accentul pe componenta economică, în același timp, este atent cu această componentă socială atât de necesară unei societăți echilibrate.

Nu în ultimul rând, am luat decizia de a extinde cu trei luni perioada ajutorului de șomaj, iar perioada șomajului tehnic, tot cu trei luni, statul este acela care suportă cheltuielile legate de contribuțiile de asigurări sociale ale angajatorului și ale angajatului.

De asemenea, pentru categoriile sociale cele mai vulnerabile din societate, adică pentru pensionarii cu pensii sub 6 milioane de lei vechi, se acordă medicamente compensate în proporție de 90%.

Și tot în aceste condiții economice dificile, achităm salariile și pensiile, și spun încă o dată foarte exact, valoarea cheltuielilor cu pensiile și salariile este mai mare decât cea din anul 2008, întrucât noi aplicăm de la 1 ianuarie toate majorările de salarii și pensii care au avut loc pe parcursul anilor anteriori.

Deci acest Guvern își achită până în ultimul detaliu toate obligațiile sociale legate de pensii, salarii, alocații sociale.

Am achitat și cel de-al treisprezecelea salariu, tocmai ca o dovadă a respectului pentru cei care muncesc.

Nu în ultimul rând, bugetarii de lux ai Guvernului Tăriceanu au fost puși în locul firesc pe care îl merită, și anume s-a renunțat la salariile de 30 de mii - 40 de mii de euro pe lună pentru șefii de agenții și alte structuri din subordinea Guvernului și toți acești bugetari de lux astăzi au salarii de 48 de milioane de lei vechi, atât și nimic mai mult.

Doamnelor și domnilor, Situația economică rămâne grea în toată Europa, inclusiv în România, însă nu mai suntem în situația foarte gravă de la sfârșitul anului trecut și începutul acestui an.

Lucrurile încep să se schimbe în bine.

Au apărut primele semne concrete că economia românească a încetat declinul rapid, s-a stabilizat și înregistrează, în unele sectoare, valori pozitive.

Subliniez, situația nu este încă rezolvată, dar acțiunile Guvernului încep să-și arate eficiența.

Și vă voi oferi câteva exemple prin care putem arăta că există semne pozitive că lucrurile încep să se schimbe în bine.

1. Stabilitatea cursului de schimb.

Începând cu data de 20 martie 2009, moneda națională a înregistrat o apreciere continuă, ajungând în 11 mai la 4,15, de la 4,29 lei/euro în 20 martie.

Asta înseamnă că valoarea leului a început să crească ușor, marcând această tendință de stabilizare.

Economiile în lei ale populației nu mai pierd valoare sub apăsarea unui curs de schimb slab.

2. A scăzut rata de referință a Băncii Naționale a României, iar acest semnal are toate șansele să faciliteze accesul la creditele necesare pentru finanțarea investițiilor.

În această situație este de așteptat creșterea producției și apariția de noi locuri de muncă.

Ne așteptăm în viitorul apropiat ca acest semnal să fie preluat de către băncile comerciale, prin deblocarea creditării.

Doamnelor și domnilor, În fapt, esența Acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internațional, în valoare de 13 miliarde de euro, a fost tocmai ceea ce am menționat mai înainte: stabilitatea cursului leu/euro și deblocarea creditării în economia românească.

Prin faptul că cele 13 miliarde de euro vor merge la Banca Națională a României pentru consolidarea rezervelor valutare ale țării, creăm premisele pentru stabilitatea cursului euro/leu și pentru existența lichidităților pe piață, astfel încât creditarea să fie deblocată.

Și, repet, semnalele pozitive au început deja să apară prin scăderea ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României.

3. Un alt semnal pozitiv: încetinirea ritmului de creștere a șomajului.

În luna aprilie, șomajul s-a majorat numai cu 4 mii de persoane, ceea ce înseamnă doar o creștere a șomajului de 0,1%, adică de la 413 mii de persoane, în luna martie, am ajuns la 417 mii de persoane în luna aprilie.

Mai mult decât atât, șomajul s-a redus în 15 județe, iar rata șomajului pe toată țara a rămas, în luna aprilie, constantă, 5,6 % - 5,7%, și spun asta în condițiile în care în foarte multe țări europene rata șomajului este cu două cifre, iar în România faptul îmbucurător, pentru moment, este că a încetinit ritmul șomajului și locurile de muncă ale românilor sunt păstrate, apărând tot mai multe soluții pentru noi locuri de muncă.

4. Ultimele statistici spun că pericolul inflației este ținut sub control, cu efecte benefice asupra puterii de cumpărare a populației.

În aprilie, inflația lunară a scăzut la jumătatea nivelului înregistrat în luna martie.

Rata anuală a inflației este în ușoară scădere în contextul ieftinirii pieței serviciilor.

De asemenea, BNR a revizuit în scădere proiecția privind rata inflației pe anul 2009.

5. Un alt semn pozitiv vine din domeniul construcțiilor.

În consecință, putem constata o revigorare a sectorului construcțiilor.

Este de subliniat faptul că luna februarie, în domeniul construcțiilor, a însemnat și o revigorare a cererii, ilustrată de numărul de autorizații pentru construcțiile rezidențiale.

Numărul autorizațiilor eliberate pentru locuințe a fost în februarie 2009 de 3 739, față de numai 2 469 în luna ianuarie 2009.

Numărul autorizațiilor pentru clădirile rezidențiale, eliberate în februarie 2009, a fost cu 8,7 procente mai mic decât cel de la finalul lui februarie 2008.

Cu alte cuvinte, există un semnal pozitiv și în privința sectorului construcțiilor.

6. Un alt semn pozitiv este legat de creșterea volumului investițiilor străine directe.

În primele două luni ale anului 2009 volumul investițiilor străine s-a majorat cu 38,1%, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior, până la circa 1,4 miliarde de euro.

O evoluție pozitivă se constată în ceea ce privește structura investițiilor străine/sursă de proveniență, concretizată în majorarea contribuției participațiilor de capital de la 14,8%, cât reprezenta aceasta în primele două luni ale anului 2008, la 45,2% în primele două luni ale anului 2009.

Investițiile străine directe din luna februarie au însumat 462 de milioane de euro.

Acesta este un semnal extrem de pozitiv, că ceea ce am făcut până acum pentru mediul de afaceri este corect.

Adică menținerea cotei unice de impozitare de 16%, una dintre cele mai atractive din întreaga Uniune Europeană, ne dă în continuare posibilitatea să fim un mediu investițional atractiv pentru cei care doresc să investească în continuare în România.

7. Exporturile din luna martie au fost cu circa 500 de milioane de euro peste cele din luna februarie, în condițiile în care cursul de schimb nu s-a mai depreciat.

8. Agenția de rating Moody's a reconfirmat în martie statutul de investment-grade al României, ceea ce conduce la menținerea nivelului de încredere asupra mediului investițional din România.

Repet, este un lucru pozitiv, care arată că ceea ce am făcut este corect.

9. Al nouălea element pozitiv: revigorarea încasărilor bugetare în luna aprilie.

Din acest punct de vedere, în luna aprilie s-au realizat încasări mai mari, 15,3 miliarde de lei, comparativ cu luna ianuarie - 15 miliarde de lei, februarie - 10,9 miliarde de lei, martie - 12,1 miliarde de lei.

Este încă un semnal că ceea ce facem este corect și că suntem pe drumul cel bun din punctul de vedere al relansării activității economice.

În aceste condiții discutăm despre actuala moțiune de cenzură.

Autorii moțiunii de cenzură utilizează interpretarea eronată și prezentarea trunchiată a informațiilor, ca modalitate principală de argumentare în conținutul moțiunii de cenzură.

Iată câteva exemple.

Investițiile străine nete, spun autorii moțiunii, au fost în anii 2007 - 2008 în sumă de 16,2 miliarde de euro, iar la sfârșitul anului 2006, din 1991, soldul investițiilor străine directe era de 34,5 miliarde de euro.

Investițiile din cei doi ani reprezentau mai puțin de jumătate din soldul existent la sfârșitul anului 2006, dar în moțiune jumătatea a devenit dublare, demonstrând încă o dată lipsa de profesionalism a celor care au alcătuit conținutul acestei moțiuni de cenzură.

Mai mult decât atât, dacă veți citi textul moțiunii, veți găsi expresii de genul: "Fondurile de privatizare au fost folosite pentru plata unor datorii ale Autorității Naționale a Drumurilor."

Doamnelor și domnilor colegi de la Grupul parlamentar al PNL, Autoritatea Națională a Drumurilor nu există.

Nu există o asemenea entitate în România și era de preferat ca atunci când se alcătuiește o asemenea moțiune de cenzură să se cunoască existența acelor autorități care există în statul român.

Iar dacă este să vorbim de plata datoriilor Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale în sumă de 2 018 milioane de lei, acestea au fost achitate din prevederile bugetare aprobate Ministerului Transportului și Infrastructurii pe anul 2009, și nu din fondurile de privatizare.

Am fi preferat să achităm ceva din fondurile de privatizare, numai că le-ați golit și cheltuit pe toate, încât nu ați mai lăsat nimic.

Ați aplicat politica "după noi, potopul" sau pârjolul câmpiilor și al tuturor locurilor care v-au stat în cale în anul 2008, inclusiv pârjolirea finanțelor publice ale țării.

De asemenea, în această moțiune impozitul minim a fost mistificat și prezentat deformat.

În acest sens, vă voi oferi câteva exemple.

Dumneavoastră ați spus că acest impozit este aplicat în Franța, în Ungaria și în alte țări, dar într-o manieră total diferită.

Ați uitat însă să spuneți că acest impozit minim este în Franța de peste 35 de ani și că în forma lui inițială a avut un caracter generalizat, exact cum este în forma noastră existentă.

Dacă este să spunem adevărul, el trebuie prezentat așa cum este el.

Dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, România are cea mai scăzută pondere a veniturilor în produsul intern brut.

Ponderea veniturilor totale în România în 2008 a reprezentat 32,8% din PIB, sub media zonei euro, care a fost de 45,2% din PIB.

Astfel, România ocupă ultimul loc dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Rata de taxare la impozitul pe profit în România este de 16%, printre cele mai scăzute din Europa.

La polul opus se situează Belgia, cu 33%, Spania - 32,5%, Marea Britanie - 30%.

Veniturile colectate din impozitul pe profit în România reprezintă 3,1% din PIB.

În economiile din zona Comunității Europene, Cehia a acumulat 4,8% din PIB, cotă de impozitare de 21%, Slovenia încasează 3,4% din PIB, iar Ungaria 2,8% din PIB.

Încasările din impozitul pe venit reprezintă doar 3,3% din PIB în România și Bulgaria, în timp ce în Ungaria acestea reprezintă peste 7% din PIB, adică 20,6% din totalul veniturilor bugetare, iar în Polonia 5,3% din PIB, adică 16,5% din totalul veniturilor bugetare.

România are un nivel scăzut al ratei de taxare la TVA, colectând ca procent din PIB venituri la nivelul mediei Uniunii Europene, 8% din PIB.

În perspectiva economiilor emergente din centrul și estul Europei, Bulgaria deține cel mai ridicat nivel de colectare, ca procent din PIB, pentru TVA, 12% din PIB.

De asemenea, în România încasările din accize reprezintă 3% din PIB, în timp ce în Bulgaria deține cel mai ridicat nivel de colectare, ca procent din PIB pentru accize, 5,8% din PIB, adică 17,6% din totalul veniturilor bugetare.

În fața acestei realități care ne arată că avem, practic, cea mai joasă rată de fiscalitate din Uniunea Europeană, repet, la limita inferioară a fiscalității Uniunii Europene, am ales lărgirea bazei de impozitare, și nu împovărarea contribuabililor.

Valoarea ridicată a bazei de impozitare pentru impozitul pe profit a impus introducerea acestei măsuri limitative, care vizează asigurarea unui sistem fiscal echitabil și corect pentru toți contribuabilii.

Subliniez, volatilitatea ridicată a bazei de impozitare pentru impozitul pe profit a determinat acest lucru.

Totodată, introducerea impozitului minim a vizat descurajarea comportamentului de free rider, prin care o parte a agenților economici urmărește obținerea de beneficii fără achitarea obligațiilor către stat.

Și, evident, șirul observațiilor cu privire la conținutul moțiunii, care reflectă și denotă lipsa de profesionalism și de neînțelegere de către autorii moțiunii, poate continua.

În conținutul moțiunii s-au făcut referiri la ordonanța cu privire la serviciile deconcentrate.

Vreau să spun foarte clar și direct, această ordonanță de urgență urmărește eficientizarea, profesionalizarea managementului administrației publice locale.

Este vorba de serviciile publice deconcentrate care se află în subordinea Guvernului, a ministerelor și care acționează în teritoriu.

Singurul criteriu pe care îl avem și îl propunem este acela al performanței, al indicatorilor care urmăresc exigențele legate de modul cum sunt cheltuiți eficient banii publici, fără a interfera cu niciun fel de încălcare a vreunei prevederi legale.

De altfel, cei care au demonstrat că sunt performanți și buni manageri își pot păstra în continuare pozițiile, nu este niciun fel de problemă.

Cei care vor pleca au funcțiile publice din care au plecat, deci, cu alte cuvinte, nu-și pierd locurile de muncă.

Dar nu puteți cere acestui Guvern să stea cu mâinile în sân și să nu aplice performanța, ca unicul criteriu de apreciere în raporturile cu serviciile publice deconcentrate care sunt în subordinea acestui Guvern.

Doamnelor și domnilor, în încheiere, aș vrea să vă mai spun doar două lucruri.

Primul este acela că semnele pozitive din economie despre care am menționat sunt o dovadă a faptului că măsurile pe care actualul Guvern PSD - PD-L le-a luat sunt bune și asigură relansarea economică a țării, opresc scăderea economică pe care nea lăsat-o vechea guvernare.

Încercăm să răspundem nevoilor de a opri sancționarea României de către Comisia Europeană pentru iresponsabilitatea Guvernului PNL de anul trecut, care ne-a lăsat cu acel uriaș deficit bugetar de 5,4% și suntem nevoiți să aplicăm aceste constrângeri bugetare.

Nu am fi dorit ca noi să fim aceia care să aplice aceste constrângeri bugetare.

Ar fi fost de dorit ca vechiul Guvern să nu fi irosit acei bani, ca astăzi să avem resurse financiare și să nu fi fost nevoiți să aplicăm aceste măsuri mai dure, mai aspre astăzi, dar corecte pentru viitorul de mâine al țării.

Acum avem în vedere un plan doi de asigurare a relansării economice, în urma încheierii Acordului de finanțare externă cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Acest plan doi de relansare urmărește, pe de o parte, acordarea de garanții și ajutoare de stat pentru întreprinderile, firmele care susțin domenii strategice de dezvoltare a economiei naționale.

Vorbim aici de susținerea agriculturii, de susținerea unor domenii unde România are un avantaj competitiv în raport cu alte țări europene, vorbim de domeniul construcțiilor, vorbim de domeniul infrastructurii, vorbim de susținerea investițiilor din turism, din mediu, din sănătate.

Este vorba de a pune accentul pe acele domenii strategice, unde România are un avantaj competitiv în raport cu alte țări și aceste beneficii nu vor întârzia să apară.

În al doilea rând, dorim, la nivel guvernamental, să creăm un mecanism instituțional pentru garantarea creditelor în vederea achiziționării primei locuințe.

Dorim pe această cale să sprijinim tinerii în achiziționarea primei locuințe, pentru dinamizarea pieței imobiliare și a sectorului construcțiilor, care, în esență, creează și menține locurile de muncă ale românilor.

Acest lucru va fi făcut în perioada următoare ca încă o dovadă pozitivă a aplecării acestui Guvern spre componenta economică directă.

În al treilea rând, sprijinirea producției agricole.

Așa cum am spus, agricultura devine o prioritate fundamentală a acestui Guvern, ținând cont că această țară se poate transforma dintr-o țară net importatoare de produse agro-alimentare într-o țară exportatoare de produse agro-alimentare.

În al patrulea rând, până în 15 iunie vor fi emise actele normative în vederea eliminării a 179 de taxe și tarife.

Este vorba de reducerea poverii administrative a contribuabilului prin reducerea poverii financiare și crearea unui mediu de afaceri mai atractiv.

În același timp, vom asigura cofinanțarea fondurilor europene, inclusiv a TVA-ului.

Reamintesc faptul că am majorat cota de prefinanțare de la 15% la 20%, tocmai pentru a mări gradul de absorbție a fondurilor comunitare.

Nu în ultimul rând, acest Guvern pe care îl reprezint s-a angajat direct în rezolvarea și adoptarea legilor care fac necesară și posibilă reforma structurală a societății românești.

Timp de 20 de ani nu s-a făcut ceea ce trebuie, astăzi s-a făcut mai mult ca niciodată.

Aici este vorba despre descentralizare și deja am adoptat primele acte normative pe linia descentralizării în administrația publică, în domeniul sănătății, în domeniul sportului și vom continua cu domeniul educației, agriculturii, muncii, culturii și cu alte domenii, acolo unde descentralizarea este posibilă, o descentarlizare care presupune nu numai sarcini și prerogative spre autoritățile locale, ci și descentralizarea finanțelor pentru îndeplinirea unor asemenea atribuții.

Vorbesc și despre legea salarizării unice, care va introduce dreptatea și va elimina privilegiile din sistemul bugetar, adică vom avea o singură lege a finanțării și a plății salariilor tuturor oamenilor care sunt plătiți de la stat.

Asta înseamnă că un Guvern este decis să facă ceea ce trebuie.

Nu în ultimul rând, avem două legi la fel de importante: legea cu privire la responsabilitatea fiscală și legea cu privire la reforma sistemului de pensii.

Repet, sunt legi care vizează domenii structurale ale societății românești și care sunt așteptate de către toți românii.

Doamnelor și domnilor,

În aceste condiții, permiteți-mi să închei și să spun că această moțiune de cenzură este, de fapt, îndreptată împotriva autorilor ei.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim domnului prim-ministru.

Începem dezbaterile pe tema moțiunii de cenzură.

Conform votului dumneavoastră, în ordinea grupurilor parlamentare, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Cezar Preda -

Grupul parlamentar al PD-L.

Se pregătește doamna deputat Aurelia Vasile - Grupul parlamentar al Alianței Politice PSD+PC.

 
 

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnilor președinți, Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Dragi colegi, Așa cum arăta primul-ministru, astăzi România își primește răsplata în urma evaluării finale pe care Comisia Europeană o face și care arată cum a condus Partidul Național Liberal România în anul 2008.

Astăzi a început procedura de deficit excesiv și toată politica dâmbovițeană pălește în fața unor măsuri luate de către cei pe care noi i-am considerat și îi considerăm un model de democrație și exigență, cei pe care i-am curtat ani de zile și cu care noi ne-am angajat în scris să devenim parteneri.

În această perioadă, care este și o perioadă de campanie electorală, colegii de la PNL ar trebui să le spună tuturor românilor, din casă în casă, ce au putut ei aduce din Europa pentru România.

Tot ce au putut aduce este ca fiecare localitate, fiecare buget local din România să fie monitorizat de către Comisia Europeană.

În loc să admită că nu a fost în stare să aducă fonduri europene pentru satele, comunele, orașele românești, Partidul Național Liberal depune moțiuni de cenzură, întrerupând astfel dezbaterile despre rolul Domniilor Lor în situația de criză în care ne aflăm astăzi.

Partidul Național Liberal acuză o guvernare care a preluat o Românie în suferință, o Românie într-un moment foarte greu și care face tot ce poate pentru a corecta, în plină criză economică, deficitele fiscale lăsate de vechiul Guvern.

Cât de penibilă poate fi o moțiune de cenzură acum?

Ea este un drept constituțional, dar cum poți uza și abuza de acest drept, când ești atât de incorect, când ești atât de vinovat?

Ca orice act al unui partid politic responsabil, serios, aflat în

Parlament, moțiunea este și ea tot un act de solidaritate.

Ea nu este un act al minciunii, al pervertirii adevărului, al tupeului deșănțat, al incompetenței dovedite.

Dragi colegi, Vă rog să revedeți intervențiile parlamentarilor opoziției din semestrul II al anului 2008, când somam pe cei de la guvernare să folosească creșterea economică pentru a face investițiile necesare în țară și pentru a mări salariile, inclusiv ale profesorilor.

Ei au râs de noi, au râs de țara asta și de 22 de milioane de români, dând aproape 40 000 de miliarde clientelei politice pentru a cumpăra televizoare, termopane, scaune, mese și pentru a se plimba în străinătate.

Așa ați obținut, domnilor, și voturile la alegerile locale și parlamentare.

România resimte astăzi efectele crizei atât de puternic, pentru că vechiul Guvern a ales să cheltuiască bugetul țării pentru apropiați, considerând că numai clienții săi politici trebuie să beneficieze de guvernarea PNL, iar restul românilor, printre care și profesorii, medicii, funcționarii publici, nu au mai contat.

Ați conceput acest document constituțional parlamentar ca un element de campanie electorală prezidențială.

Ne transmiteți mesaje în care ne jigniți în fiecare zi.

Ne transmiteți mesaje din care românii nu mai înțeleg nimic și în care nu găsesc nicio soluție la problemele lor și la cum să depășească această perioadă grea pentru toți.

Partidul Național Liberal este rupt de realitate.

Toată atenția și energia acestui partid sunt canalizate spre un singur român: spre Președinte.

Lăsați-ne atunci, domnilor, să ne ocupăm noi de celelalte 22 de milioane de români, așa cum spune Constituția și Uniunea Europeană.

Lăsați-ne să ne facem treburile pentru a depăși această criză, criză pe care voi, semnatarii acestei moțiuni de cenzură, nu o resimțiți deloc, pentru că v-ați făcut provizii din bugetul țării atunci când acesta era pe mâinile dumneavoastră, și asta pentru că principiul după care ați guvernat a fost "după noi potopul", cum foarte bine l-a numit primul-ministru Emil Boc sau, altfel spus, ce va fi va fi, vom trăi și vom vedea.

Într-adevăr, acum se vede cu câtă iresponsabilitate și în ce minciună a fost condusă țara aceasta.

Când toată România dă dovadă de solidaritate și înțelegere, numai Partidul Național Liberal dorește să facă notă discordantă și se poziționează împotriva noastră și împotriva a ceea ce România trebuie să facă acum.

Puterea și voința de a depăși greutățile de fiecare zi trebuie să ne fie țel pentru toți politicienii.

România are nevoie de Guvernul Emil Boc, un Guvern în interesul românilor și României, un Guvern care practică o politică echilibrată pentru a corecta golul lăsat în visteria statului de către Partidul Național Liberal, pentru a plăti la un nivel decent salariile, pensiile, alocațiile sociale, pentru a relansa economia țării în condiții de criză și pentru a aduce și folosi corect fondurile europene.

Doamnelor și domnilor, Partidul Democrat Liberal este realist asupra situației grele în care ne aflăm, situație în care guvernarea nu se mai poate face la televizor, nu se mai poate face cu zâmbete până la urechi, cu rețelele clienților politici lipite de bugetul României.

Partidul Democrat Liberal s-a angajat total în rezolvarea acestei crize.

Cerem solidaritate politică totală, pentru că fiecare familie din România, fiecare cetățean are dreptul să fie sprijinit să depășească acest moment greu din istoria postdecembristă a țării noastre.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim domnului deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Aurelia Vasile.

Se pregătește domnul senator Crin Antonescu - Grupul parlamentar al PNL.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Stimate colege și colegi,

Moțiunea de cenzură este un act profund democratic, iar dezbaterea publică a acesteia nu face decât să aducă lămuriri esențiale, prin care trebuie contracarate mistificările și manipulările cu care este intoxicată opinia publică de parlamentarii Partidului Național Liberal în această moțiune.

Semnatarii moțiunii și-au propus să ridice piatra și să lovească.

Problema nu gravitează în jurul interogației de ce se dă cu piatra, ci în jurul unui subiect ce ține de moralitate politică, și anume uite cine s-a găsit să dea cu piatra.

Dacă moțiunea ar nimeri în mâna unui marțian, ce ar înțelege acesta din textul ei cu pretenții de adevăr istoric? Ar înțelege că guvernarea Tăriceanu a fost ultraprogresistă, lăsând țara într-un ocean de lapte și miere, iar guvernarea PD-L - PSD a reușit să prăbușească economia națională în numai trei luni, în condițiile în care Guvernului Tăriceanu i-au trebuit patru ani pentru același lucru.

Unul din motivele titlului moțiunii se sprijină pe acuzele că Programul de guvernare al Coaliției PD-L - PSD nu mai conține cea mai mare parte a promisiunilor electorale și că în două luni de mandat Programul de guvernare nu a putut fi mobilat cu soluții ferme de combatere a crizei.

În acest context, moțiunea sugerează că soluțiile de combatere a crizei trebuiau lansate în campania electorală, înainte de apariția crizei, și se reproșează partidelor coaliției că nu au avut premoniții în legătură cu nivelul dezastruos al deficitului bugetar de sorginte liberală, de altfel, prezentat de prim-ministru.

Toate guvernele au calitatea funciară de a nu fi perfecte.

Nici actualul Guvern nu poate emite aceste pretenții.

PNL dorește ca moștenirea dezastruoasă a guvernării Tăriceanu să fie subiect tabu, cu atât mai mult cu cât privind în urmă, pe parcursul celor patru ani, PNL este gestionarul perioadei.

Actuala coaliție are neșansa să guverneze după guvernarea Tăriceanu, și aceasta o face pentru că așa a hotărât electoratul.

Percepția electoratului a fost că programul liberal de guvernare a fost o catastrofă și a oferit semnatarilor moțiunii atâtea mandate în Parlament cât a fost apreciată guvernarea.

Domnilor liberali, promotori ai acestei moțiuni, Ați avut unica șansă istorică de a guverna România după 1989 și ați ratat-o.

Nu este nevoie să ne credeți pe noi dacă v-o spunem.

V-a spus-o electoratul în decembrie 2008, când v-a anulat șansa de a mai guverna și de a ocupa mai multe scaune în Parlament.

Nici actualele sondaje nu vă creditează cu mai mult.

Actualul Guvern realizează performanța unică în analele postdecembriste de a se confrunta cu o moțiune de cenzură după numai patru luni de guvernare.

Până acum, toate guvernele au beneficiat la începutul mandatului de termene de grație rezonabile, din rațiuni care nu țin numai de bunul-simț.

Când guvernarea liberală a debutat, în 2004, aceasta s-a plâns de eșecul politicii fiscal-bugetare a Guvernului Năstase, motivând astfel moștenirea dezastruoasă.

Guvernul Tăriceanu a introdus, ca o soluție de contracarare, cota unică de impozitare, măsură discutabilă azi, care a favorizat creșterea artificială a unor venituri, inclusiv a celor salariale, pentru nerezolvarea cărora moțiunea ne acuză; ei pe noi.

Moțiunea susține că actualul Guvern trebuie demis, deoarece naște noi surse de criză, peste criza moștenită.

Prin această declarație nu se poate înțelege decât că la actuala criză a Guvernului Tăriceanu și Guvernul Boc, pe de altă parte, a avut partea lui de contribuție.

Nu. Nu se găsește nicio aluzie în moțiune care să sugereze o asumare a răspunderii din partea semnatarilor pentru partea lor de criză.

Se acuză faptul că legile bugetare au fost construite în condițiile în care veniturile bugetare, în luna ianuarie 2009, erau mai mici cu 20% decât cele prevăzute.

Ce s-a întâmplat în 2008 cu mult lăudata economie care duduie și care avea procente de creștere pentru care Europa și restul lumii ne invidia?

Când a predat mandatul, la sfârșitul lui decembrie 2008, să înțelegem că Guvernul Tăriceanu a confiscat creșterea economică, plecând cu ea acasă?

Moțiunea ne atenționează că nu avem dreptul să dăm lecții guvernului precedent.

În afara lipsei de logică a unei astfel de solicitări, unde se presupune că unui guvern expirat, care nu mai există, i se pot da lecții, se dovedește că urmașilor Brătienilor le lipsește măsura când aceștia susțin că anii de guvernare liberală au fost cei mai buni din istoria modernă a României.

Electoratul a infirmat aceasta.

Nu are nimeni pretenția că toate soluțiile lansate de actuala guvernare sunt perfecte, în marea lor majoritate acestea vor fi promovate prin intermediul legilor pe care Parlamentul trebuie să le dezbată și să le adopte.

În Parlament este locul în care toți semnatarii moțiunii pot corecta soluțiile propuse și unde aceștia își pot etala întreaga pricepere de specialiști ai Guvernului precedent.

Grandoarea liberală nu are limite când, în moțiune, se fac trimiteri sentențioase la incompetențele actualului Guvern, lăsând să se înțeleagă că Guvernul precedent a fost chintesență de competențe, ceea ce reprezintă o jignire nedisimulată la adresa electoratului, care a refuzat să-și însușească o asemenea aserțiune.

Multe din măsurile actualului Guvern, copios criticate de semnatarii moțiunii, au fost experimentate de alte economii.

Măsurile respective sunt luate în contextul situației de criză, existentă în mod evident, și al îndeplinirii dezideratului solidarității sociale.

Aici, actualul Guvern caută forme aplicate ale conceptului liberal "prin noi înșine", ceea ce, în viziunea noastră, impune implicarea deopotrivă a tuturor, pentru ca traversarea crizei să se realizeze cât mai repede și cu costuri cât mai mici.

Luând în calcul problemele reale cu care se confruntă azi România pe plan economic și social, nu ne permitem să le negăm, nu minimalizăm intenția semnatarilor moțiunii de a ne semnala o parte din aceste probleme, însă adevărata judecată nu o așteptăm de la semnatari, ci din partea electoratului, care are o percepție mult mai reală în legătură cu ce am moștenit și cum gestionăm această moștenire.

Dacă ar fi constituțional să lansăm și noi, acum, o moțiune de cenzură la adresa Guvernului Tăriceanu, în mod sigur aceasta ar trebui să se numească "Marea păcăleală PNL". (Discuții, râsete, aplauze)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

În continuare, domnul senator Crin Antonescu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Markó Bela.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte, Doamnă președinte, Domnule prim-ministru, Domnilor colegi, Domnilor miniștri, De mai bine de 150 de zile, noi asistăm la un spectacol care, deși se desfășoară într-un context din ce în ce mai trist, într-un context dramatic pentru întreaga țară, poate fi calificat, cred, ca o comedie a erorilor și o comedie a minciunilor.

Dumneavoastră, domnilor guvernanți, și dumneavoastră, domnilor colegi din majoritate, ați spus și continuați să spuneți fără niciun fel de jenă foarte multe minciuni.

Nu vă mai amintesc minciunile din campania electorală, fiindcă nu este nevoie, ele au intrat în folclor: 50% măriri de salarii la profesori, și cosmonauți, și NASA, toate.

Dar ați spus o serie de minciuni care ne-au adus astăzi aici și care ne fac pe noi, cei din opoziție, să socotim că nu există soluție de continuare cu Guvernul dumneavoastră.

Prima mare minciună pe care ați spus-o, domnule primministru, a fost chiar în seara când nici nu se cunoștea exact rezultatul alegerilor, dar sondajele vă arătau a fi cu ceva procente în urma PSD-ului.

Și atunci, în ciuda filipicei dumneavoastră de astăzi la adresa PNL, ați strigat sus și tare că doriți să faceți guvern cu liberalii, pentru că aveți compatibilitate de program, pentru că ați avea coerență de guvernare și nu ați spus nimic despre așa-zisul dezastru pe care PNL și Guvernul său l-ar fi lăsat.

Eu nu mai doresc să intru în discuția despre eterna moștenire pe care o invocați, și prin moțiune vi se răspunde și vi s-a răspuns în toate felurile.

Vreau doar să vă spun două lucruri.

Dacă este adevărat ceea ce susțineți dumneavoastră despre dezastrul din 2008 al Guvernului liberal, atunci, dumneavoastră mințeați în momentul în care spuneați că aveți compatibilitate de program cu noi și că sunteți gata să faceți imediat guvern cu noi.

Dacă, de asemenea, domnii colegi din PSD consideră că a fost un dezastru, că s-a făcut risipă în anul 2008, atunci îi invit să se gândească dacă nu cumva această risipă le-a prins bine și dacă nu cumva sunt coautori.

Deci din două una: ori nu este adevărat ce spuneți despre risipa Guvernului liberal și, atunci, mințiți, ori este adevărat, dar ați fost complici și, atunci, din nou, mințiți. (Aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Ați mințit, de asemenea, în momentul în care ați explicat României că vă aliați pentru că este nevoie de un guvern puternic, care să scoată țara din criză.

Nu este adevărat, stimați domni.

Cei din PD-L ați fost puși de președintele Traian Băsescu să vă aliați la guvernare cu PSD-ul în

încercarea de a anihila, în vederea alegerilor prezidențiale, mașina de vot a PSD-ului, iar cei din PSD ați fost puși, domnule președinte Geoană, să vă aliați cu PD-L pentru că grupurile dumneavoastră clientelare nu mai aveau răbdare și doreau să intre, imediat și comod, la guvernare; oricum, cu oricine, imediat. (Aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Ați vorbit apoi despre faptul că nu ați avut cunoștință despre criză.

Ați mințit din nou.

Ați fost informați despre criză de premierul Tăriceanu, cu acte în regulă, ați fost informați despre criză și dumneavoastră, și președintele Băsescu de SRI, cu acte în regulă, ați fost, de asemenea, informați de BNR și de guvernatorul BNR, cu acte în regulă.

Nu mai puteți minți despre faptul că nu ați fi avut cunoștință despre criză.

În ianuarie, la învestire, și după aceea, ați mințit din nou și, deși acum aveați cunoștință de criză, ați vorbit despre creștere economică, ați vorbit despre stimulente fiscale, ați vorbit despre înviorarea economiei, ați vorbit și vorbiți în continuare despre solidaritate.

Nu aveți niciun fel de solidaritate, domnilor guvernanți, nici cu țara, nici cu întreprinzătorii, nici cu salariații, nici cu șomerii.

Aveți solidaritate cu clientela dumneavoastră și aveți solidaritate între dumneavoastră atunci când interesele vă coincid.

Astăzi vorbim, domnule prim-ministru, nu despre chestiuni electorale, nu despre partide.

Dumneavoastră, aici, în acest răspuns la moțiune, v-ați răfuit cu PNL, dar ce ați spus țării, pe care o chemați la solidaritate? Ce le-ați spus oamenilor care intră în șomaj?

Ce le-ați spus celor care își suspendă activitatea companiilor? Ce leați spus profesorilor pe care i-ați mințit în modul cel mai jalnic?

Nu gâlceava dumneavoastră cu PNL sau a PNL cu dumneavoastră și acoliții dumneavoastră îi interesează acum, în primul rând, pe români!

Eu cred că actuala putere continuă să spună minciuni despre situația economică și continuă să ia măsuri aberante.

Azi discutăm pe marginea acestei moțiuni despre o fiscalitate excesivă și aberantă și despre o politizare excesivă și aberantă pe care dumneavoastră o faceți prin măsuri, singurele clare pe care le-ați luat.

E o dovadă clară în aceste măsuri că nu avem o guvernare pentru români, ci avem, în mod vădit, în mod fățiș, o guvernare pentru grupurile clientelare din jurul domnilor Băsescu și Geoană.

De mințit, ați mințit împreună! Vă rog să guvernați împreună!

Imediat cum ați anunțat țara că faceți un mare Guvern, unitar, coerent, ca să o scoateți din criză, ați început scandalul.

Zilnic vă faceți unii pe alții schizofrenici.

Sper să nu aveți dreptate, sper să exagerați. (Aplauze, râsete la Grupul parlamentar al PNL)

Zilnic vă acuzați unii pe alții că sunteți expirați, că sunteți obstacolul în calea dezvoltării României.

Aici aveți și unii, și alții dreptate. (Aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Jucați o farsă care este pe spinarea românilor și vă spun clar, domnule președinte Emil Boc și domnule prim-ministru, domnule ministru Blaga, că dacă, într-adevăr, colegii dumneavoastră din PSD dimineața sunt la putere, iar după-amiază și seara sunt în opoziție și joacă această farsă necinstită, de ce nu faceți ce am făcut noi când am fost puși în aceeași situație?

Pentru că social-democrații români nu vă fac dumneavoastră astăzi decât ce ne-ați făcut dumneavoastră nouă... (Aplauze, râsete la Grupul parlamentar al PNL)

...și noi am avut o soluție: v-am poftit în opoziție.

O aveți la dispoziție!

Colegi din PSD, colegi ai lor, ai celor din PD-L, de ce nu impuneți într-un Guvern în care sunteți atât de puternici măsurile pe care le credeți corecte? Vreți sau nu vreți impozit forfetar?

Îl aud pe președintele partidului, domnul Mircea Geoană, arătându-se foarte rezervat.

Îl aud pe domnul ministru Niță însuși arătându-se foarte rezervat.

Când mai vine și domnul Marian Vanghelie, alaltăieri, atunci îmi dau seama că este chiar cuvântul partidului.

Și nu vrea impozit forfetar! (Rumoare, discuții, râsete, aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Vreți sau nu vreți? Mulțumiți-ne că vă dăm prilejul cu această moțiune să arătați care vă este răspunderea politică și responsabilitatea politică în această chestiune.

Ați mințit împreună, guvernați împreună.

Cea mai nefericită măsură dintre acestea, fără îndoială, este că prin impozitul forfetar dumneavoastră anulați, de facto, cota unică de impozitare, iar acest cadou otrăvit este suportat tocmai de partea cea mai dinamică a clasei antreprenoriale din România: întreprinzătorii mici și mijlocii.

Dumneavoastră ați promis raiul pe pământ, ați spus că veți ajuta mediul de afaceri, ați spus că întreprinderile mici și mijlocii, cu precădere, sunt în interesul dumneavoastră.

Care este efectul măsurii pe care ați luat-o? Număr dublu de șomeri până la sfârșitul anului, număr triplu de firme care se vor închide, încasări mai mici chiar la buget.

Unde este logica economică a unei asemenea măsuri? Logica dumneavoastră economică privește doar a încasa, cum necum, ceva la bugetul de stat, ca să-l puteți împărți, și de aceea această măsură este corelată cu politizarea tuturor structurilor până în fundul țării și cu simplificarea și scoaterea din transparență a procedurilor de licitație.

Sunt singurele măsuri coerente, dar ele arată cu cine sunteți solidari, cu cine faceți politică și pe spinarea cui faceți politică.

Pe termen scurt, dumneavoastră puteți stoarce economia ca pe o lămâie, dar aveți responsabilitatea, ca orice guvern, ca orice majoritate, să gândiți mai departe de alegerile din acest an, pentru că, în fond, pentru alegerile prezidențiale v-ați asociat, pentru clientela dumneavoastră în vederea alegerilor prezidențiale faceți astăzi această politică economică, dacă o pot numi așa, și pentru aceste interese - care nu au nimic în comun cu interesele societății românești - "gestionați" criza.

Eu aș vrea să vă spun că în această politică fiscală a dumneavoastră se vede încă o dată o mentalitate care nu v-a aparținut dumneavoastră, dar în care ați excelat.

Continuați să vă comportați, ca reprezentanți ai statului, în fața contribuabililor, în fața cetățenilor, în fața salariaților, în fața întreprinzătorilor ca un dușman pe viață.

Îi suspectați, practic, prin această măsură, pe toți românii de evaziune fiscală.

Nu vă întrebați în această economie și în această politică economică și fiscală cine este cel mai mare risipitor și cel mai mare prădător? Ei bine, statul, cu clientela sa mereu nesătulă, cu clientela sa mereu reînnoită de la o guvernare la alta.

Înțelegeți o dată pentru totdeauna că într-o criză - pe care, este adevărat, nu ați generat-o și nu am generat-o - trebuie să ne comportăm în mod natural.

Nu puteți trata infecția cu microbi.

Trebuie să încercăm să însănătoșim acest organism viu, care este economia românească, și nu prin asemenea măsuri o veți putea face.

Nu v-o spunem numai noi, ci v-o spun întreprinzătorii mici și mijlocii, v-o spune Registrul Comerțului, unde se înregistrează moartea acestor firme atunci când dumneavoastră - și noi toți -

avem obligația să le dăm șansa la viață.

Eu nu am spus nimic despre refacerea FSN-ului atunci când s-a constituit acest Guvern, dar vă spun acum că, din păcate, pe dumneavoastră vă unește, peste mulți ani - și o dovediți azi, în moment de criză - aceeași frică de piață, aceeași frică de piața liberă, aceeași frică de soluții care țin de piața liberă, de măsurile liberale, de măsurile sănătoase, care numai ele pot să ne scoată din criză.

Dumneavoastră confundați cauzele crizei cu soluțiile crizei și iată că fără această încredere în forța pieței, în dreptul pieței de a fi arbitrată de stat, și nu de a funcționa la comanda statului și sub controlul statului, în această teamă și convingere a dumneavoastră stă lipsa noastră de șansă, pentru că nu avem nicio altă șansă, nici la locuri de muncă, nici la venituri, nici la investiții productive, nici la alimentarea bugetului statului în mod sănătos, decât forța economică a sectorului privat.

În acest sector loviți dumneavoastră și, în orice caz, toate exemplele pe care le aveți în jur sunt contrare.

Domnule prim-ministru, nu discut de faptul că v-ați început intervenția prin a acuza PNL de faptul că procedura de deficit excesiv s-a deschis împotriva noastră și că asta este crima PNL.

Vă informez că Tăriceanu nu a guvernat nici Franța, nici Marea Britanie, nici Italia, nici Spania și, dacă nu mă credeți, întrebați-i pe colegii dumneavoastră de familie mai noi, Sarkozy, Berlusconi și așa mai departe.

Cred că știți ce vreau să spun.

Dacă nu știți ce vreau să spun, vă pot informa colegii dumneavoastră economiști, domnii Videanu și Pogea. (Rumoare, discuții, râsete, aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Ați spus mereu că nu vă dăm soluții.

Eu vă mai spun o dată care sunt soluțiile: ele țin de bunul-simț, nu de mari doctrine economice.

Nu ar trebui să vi le spun, că le știți și dumneavoastră, le-ați promis și dumneavoastră în campania electorală, le-ați promis în discursurile de la învestitură.

În esență, domnule prim-ministru, mai puțini bani pentru politicieni și clientelă, mai mulți bani pentru economie.

Să vă mai spun ceva despre turism, despre titularul Ministerului Turismului?

Din sală: Da, spune. Da. (Rumoare, discuții, râsete)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Nu vă mai spun nimic.

Renunțați acum la impozitul forfetar, pentru că, introducându-l, repetați o concepție nefericită care ne-a însoțit în toți acești 20 de ani de trecere de la un socialism atroce la un capitalism clientelar, și anume a gândi existența firmelor și întreprinzătorilor privați ca pe niște surse de a alimenta doar bugetul, nu ca pe niște forțe de a dezvolta în mod sănătos economia.

Eu pot să vă citesc din propriile dumneavoastră soluții promise și pot să vă spun că trebuie, dacă vrem să ne revenim din punct de vedere economic:

  • să renunțați imediat la impozitul forfetar;
  • să eliminați chiar impozitul pe venit pentru întreprinderile mici în primii ani de activitate a acestora;
  • să eliminați impozitul pe salariu și CAS-ul în primele șase luni de la angajare;
  • să scădem chiar, până spre 10%, cota unică de impozitare, nu să o desființăm - că asta face, de fapt, impozitul forfetar -, pentru a crea avantaje concurențiale României în politicile de investiții. Și vă dau exemplul Bulgariei, care este aproape și nu este ceva de neatins;
  • să deduceți de taxe locale pe cei care sunt angajați "la alb" în economie;
  • să dați stimulente reale celor care creează locuri de muncă, prin transferarea costului asistenței sociale celor care creează aceste locuri de muncă, prin neimpozitarea profitului reinvestit, începând de acum, nu de la toamnă, că dumneavoastră multe faceți de la toamnă, și prin interzicerea blocării conturilor firmelor la bănci de către Ministerul Finanțelor Publice, în mod abuziv și contrar Codului fiscal, și așa mai departe.

Noi, liberalii, nu suntem împotriva disciplinei fiscale, ci suntem pentru o impozitare redusă, pentru a fi stimulativă și riguroasă.

Nu cerem decât transparență și rigoare de la cetățean și statul de drept.

Nu cerem decât o atitudine de respect a statului față de cetățean și față de întreprinzători, adică cerem, în fine, o ordine.

Suntem, cum bine știți, împotriva condiționalităților FMI în planul echilibrelor macroeconomice, pentru că cea mai importantă armă împotriva crizei este stimularea consumului, ceea ce presupune și acceptarea unor dezechilibre bugetare temporare.

Totul se sprijină pe stimularea economiei reale, și nu pe abordarea statisticienilor în spatele unor foi de hârtie și al unor ecuații.

Suntem, vă spunem de pe acum, împotriva oricărei modificări legislative rezultate din Acordul cu FMI care ar implica sporirea fiscalității și îngrădirea libertăților economice și a mersului pieței.

Suntem, de asemenea, convinși, domnule prim-ministru, că, din păcate, acordul cu FMI, dumneavoastră, incapabili de soluții pentru redresarea economiei, l-ați făcut doar, simplu spus, pentru a avea cu ce plăti pensii și salarii până la alegerile prezidențiale. (Rumoare, discuții, aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Nu vă interesează că i-ați îndatorat și ne-ați îndatorat pe toți pentru foarte mulți ani de acum încolo.

Vă interesează, încă o dată și încă o dată, numai voturi, fiecare pentru președintele lui.

Eu cred, domnule prim-ministru Traian Băsescu și domnule ajutor de prim-ministru, Mircea Geoană, că trebuie să rămâneți uniți! (Rumoare, discuții, râsete, aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Nu vă pot spune, ca unui personaj de simbioză, Mircea Băsescu, că are altă conotație, dar Traian Geoană cred că merge. (Rumoare, discuții, râsete, aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Trebuie să renunțați și la acest Guvern, și la aceste politici, pentru că altfel, continuând cu această comedie, continuând cu comedia alternativei, nefiind obsedați decât de voturi, îi înfundați pe toți românii într-un context, repet, dramatic, în dificultăți care, după aceea, vor dura ani.

Și există în țara asta - dincolo de noi, politicienii, dincolo de guvernele noastre care se schimbă și își transmit grele moșteniri - oameni care au dreptul să trăiască, care au dreptul să producă, care au dreptul să nu stea la mila Guvernului dumneavoastră sau la mila Guvernului nostru.

Dați-le șansa să scoată ei România din criză, pentru că dumneavoastră și, probabil, nici noi, singuri, nu putem.

Vă rog să luați această moțiune de cenzură nu ca pe un joc politic între partidele noastre și vă rog, domnilor parlamentari din PSD și PD-L, să vă gândiți bine înainte de a vota.

Oamenii aceștia vă distrug, inclusiv din punct de vedere electoral.

Din sală: Bravoo! (Aplauze furtunoase la Grupul parlamentar al PNL)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul senator Markó Bela. (Aplauzele continuă.)

Apreciem verva adolescentină a acestei discuții.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Markó Béla:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În cele aproape două decenii care au trecut după decembrie 1989, România a avut obiective care în momentele-cheie au impus o solidaritate între formațiunile politice.

Această solidaritate a anulat, atunci când a fost nevoie, liniile de demarcație obișnuite dintre partea guvernamentală și opoziție.

Interesul general al societății a reușit să ne apropie de foarte multe ori când, de altfel, eram într-o competiție politică înverșunată.

Clasa politică din România, în pofida tuturor slăbiciunilor, minciunilor și ipocriziilor, a avut capacitatea extraordinară de a milita cu consecvență, de exemplu, pentru integrarea țării în structurile europene și euroatlantice sau pentru alte priorități.

Trebuie să vă spun că astăzi nu strategia greșită, nu lipsa proiectării unitare, nu miopia unor miniștri, ci, dincolo de aceste probleme, ceea ce m-a convins că trebuie să depunem moțiunea de cenzură a fost tocmai lipsa totală a unei astfel de solidarități a celor care ne guvernează.

La ce mă refer?

După primele săptămâni ale guvernării PD-L - PSD, foarte repede ne-am dat seama, stimați guvernanți, că, de fapt, criza economică a devenit un pretext extraordinar pentru a acoperi funcționarea defectuoasă a unei căsătorii care este considerată un fel de mezalianță atât de soț, cât și de soție.

Decideți dumneavoastră cine este soțul și cine este soția în această relație.

Eu cu greu aș putea spune acest lucru.

Oricum, în plină criză economică, dumneavoastră duceți o luptă de clasă între așa-zisa stângă și așa-zisa dreaptă, o lună de zile vă chinuiți în mod public pentru a obține controlul unui serviciu secret și, în general, am impresia că până acum coaliția a însemnat o bătălie permanentă pentru controlul diferiților boscheți sau dealuri, pâraie și înălțimi ale guvernării.

Cum am putea atunci să vă solicităm o solidaritate cu ceilalți?

Cum am putea să vă convingem că în momentele de criză nu aveți voie să băgați zâzanie în societate, să loviți în întreprinderile mici și mijlocii, să decapitați toate instituțiile deconcentrate și să transformați prefecturile în comitete de partid județene, în frunte cu un prim-secretar îngâmfat și nepriceput? (Discuții, aplauze)

Eu nu discut capacitatea fiecărui ministru de a administra un portofoliu, unii dintre dumneavoastră au mai făcut acest lucru, chiar cu rezultate bune.

Nu discut nici experiența celor două partide.

Separat, aveți multe calități, stimați colegi, dar împreună...

A existat, cândva, un slogan electoral: "Împreună vom reuși".

Dumneavoastră, după părerea mea, împreună, nu veți reuși.

Din cauza luptei pentru funcții, ați adoptat o ordonanță de urgență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, care anulează tot ce am realizat, de altfel, împreună cu dumneavoastră, în privința creării unui sistem stabil de funcționari publici specialiști în administrație.

Prin această măsură, ne-ați întors cu cel puțin 10 ani în timp.

Dacă vreți să rezolvați problema crizei, căutați solidaritate și impuneți solidaritate în societate, domnule prim-ministru.

Demiterile în lanț nu vor genera solidaritate, ci nemulțumiri și instabilitate.

Nu neg că prezența specialiștilor maghiari în conducerea unor instituții se datorează și influenței politice a UDMR din anii precedenți, dar această prezență a însemnat și așa, de exemplu, numai un procentaj de 50% în județul Harghita, unde avem o populație maghiară de 85%, iar acum îi demiteți și pe acești 50%.

Sau un alt exemplu: în județul Satu Mare avem o populație maghiară de aproape 40%.

La Inspectoratul Școlar General, dintre cele trei funcții de conducere, un adjunct era de naționalitate maghiară, iar acum a fost concediat și el.

A fost, oare, prea mult ca unul dintre cei trei să cunoască limba, cultura, tradițiile și preocupările celor din învățământul cu limba de predare maghiară?

Cum să vă credem, stimați colegi, când vorbiți de îngrijorările privind viitorul apropiat, dacă intenționat ne aruncați înapoi, la începutul anilor '90? Cum să fim de acord cu aceste măsuri când atmosfera din zonele locuite de maghiari se deteriorează pe zi ce trece și colegii noștri de acolo, zilnic, ne solicită să organizăm acțiuni de protest împotriva acestei purificări etnice?

Nu întâmplător am dat exemplul educației, fiindcă am sperat că, cel puțin în legătură cu acest domeniu, veți înțelege absurditatea acțiunilor dumneavoastră.

Poate să nu vă placă multora UDMR-ul, poate să nu vă placă nici maghiarii, în general, dar în România sunt 1,5 milioane persoane care se declară, în mod oficial, de naționalitate maghiară.

Pe ei nu puteți să nu-i luați în seamă, ei există, lucrează, plătesc impozite și taxe.

Sunt cetățeni loiali ai acestei țări, dar, în schimbul acestei loialități, trebuie să le dați ceva: drepturi egale, inclusiv în ceea ce privește reprezentarea lor în instituțiile publice.

Domnule prim-ministru, Nu-mi plac atacurile la persoană, nu doresc să vă atac nici pe dumneavoastră, nici pe ceilalți membri ai Guvernului.

Mai mult, sunt gata să apreciez unele măsuri preconizate, de exemplu, Strategia de descentralizare pe care ați aprobat-o recent.

Totuși, trebuie să vă spun că nu mi-a plăcut atitudinea dumneavoastră de acum câteva zile, când v-am sunat tocmai în legătură cu demiterile din instituțiile deconcentrate și mi-ați răspuns că nu puteți discuta această problemă decât după dezbaterea moțiunii de cenzură.

Cu tot respectul vă spun că nu sunteți primul șef de Guvern cu care am un dialog privind relațiile româno-maghiare și, eventual, nici ultimul, dar toți trebuie să înțelegem un lucru: solidaritatea, într-o societate, nu trebuie să depindă de prieteniile sau supărările politice, mai ales în cazul relațiilor interetnice.

La urma-urmei, cred că, de data aceasta, matematica este de vină.

În principiu, 35 - atât

aveți separat - deci în principiu, 35 plus 35 ar trebui să facă 70, o majoritate stabilă, echilibrată, capabilă să guverneze liniștit, dar mă tem că, în cazul coaliției dumneavoastră, nu este vorba de o adunare, ci de o scădere: 35 minus 35 fac zero.

Vă mulțumesc, că m-ați ascultat. (Aplauze)

 
   

(Conducerea ședinței este preluată de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm pe domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, să ia cuvântul.

Se pregătește domnul senator Radu-Alexandru Feldman, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Încep să cred că în toate chestiunile care țin de depresia economică, pentru că, de fapt, acesta este subiectul fundamental al moțiunii, indiferent de câtă politică s-a făcut în jurul lui, o să ajung să am un discurs aproape standard, pentru că și economia funcționează mai departe, așa cum, din păcate, este predictibil, și felul în care reacționăm continuă să fie același, așa că mi-aș dori să nu fie predictibil.

Sigur, noi avem un principiu pe care îl știți toți, dintotdeauna: nu votăm moțiuni de cenzură.

Mai avem și un cuvânt pe care l-am dat și pe care îl ținem, vă vom sprijini până la capăt și nu votăm moțiuni de cenzură cu atât mai mult într-o perioadă de depresie economică, pentru că asta ne-ar mai lipsi: să adăugăm la depresia economică și o perioadă de instabilitate politică, cu toate că ar sta în firea noastră să facem și lucrul acesta.

Dar asta nu mă oprește, domnule prim-ministru, să spun - și să spun lucrul acesta nu de pe băncile opoziției, ci ca un aliat - că drumul pe care mergem este greșit și că drumul greșit pe care mergem îl facem nici măcar apăsând pe frână, ci pe accelerator.

Noi apăsăm pe accelerație într-un moment în care poate că ar fi mai bine să dezbatem mai mult măsurile pe care le luăm, chiar dacă realitatea din jurul nostru se schimbă foarte repede.

Nu e nimeni din această sală de vină pentru situația economică în care este planeta Pământ în momentul de față.

Acesta este un lucru cert.

Poate că nici din generația actuală de politicieni nu e nimeni de vină.

Poate că cei 70 de ani de lipsă totală de capitalism pe planeta Pământ a trebuit, într-un fel s-au altul, să-și spună cuvântul într-o economie care funcționează de 70 de ani, de când Roosevelt a luat o decizie foarte populară, foarte bine privită, care l-a făcut un erou al Statelor Unite, dar care, pe termen lung, a însemnat ce trăim noi acum.

Poate că acești 70 de ani de socialism se apropie de sfârșit urât.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să accelerăm efectele unui asemenea sfârșit în România.

Nu cred - și deja lucrurile astea nu mai au nicio legătură cu vreo alegere din anul acesta - nu cred că ceea ce facem în clipa de față cu impozitul forfetar va duce la ceva bun.

Dimpotrivă.

Dimpotrivă, și nu pe termen mediu, ci pe termen scurt.

Deja, cred că în trei luni lucrurile acestea vor fi mai mult decât evidente.

Și spun lucrul acesta de trei luni încoace.

Ceea ce speram să se întâmple era o perioadă de relaxare fiscală, în care economia să poată, în lipsa unei cereri, în lipsa cash-ului operațional, în toate lipsurile în care se zbate acum, să nu fie și mai mult chinuită de faptul că statul este îngrijorat că nu mai poate să-și mai asigure plățile pe care le are de făcut în mod normal.

Panica nu e bună.

Panica de orice fel, oricât de grea ar fi situația, nu duce decât la înrăutățirea ei.

Măsurile de genul acesta, care, aparent, rezolvă problemele până mâine, poimâine, dar, de răspoimâine, le înrăutățesc, nu au cum să ducă la ceva bun, pentru că răspoimâine e aproape, mult mai aproape decât credem.

Au fost două măsuri care deja încep să-și facă efectul.

Prima este aceasta cu impozitul forfetar, cealaltă este cea despre care nu se vorbește foarte mult, cu TVA-ul care nu se mai deduce, la nivelul companiilor, pentru mașini și carburanți.

Ambele își fac efectele, iar economia începe... La noi, deja, economia începuse să funcționeze ca o economie normală, adică să reacționeze la semnale.

Este suficient să spui că vrei să faci un lucru, ca, imediat, să apară o reacție din zona economică, darmite când îl faci! Mă tem că e bine să facem ajustările repede.

Nu spun nimic despre împrumutul pe care l-am făcut la FMI.

A fost un împrumut pentru stabilizarea cursului, în mare măsură, și nu va avea efecte în zona economiei reale.

Nu spun mare lucru nici despre părerea mea despre FMI.

Este unul dintre organismele care au consolidat socializarea planetei.

Asta e viața, așa au gândit politicienii în ultimii 70 de ani.

Când va veni scadența cea mare, lucrurile vor intra, probabil, în normal, dar măcar în ceea ce putem face noi și ceea ce depinde de noi, haideți să nu înrăutățim situația.

Sigur, dacă economia merge un pic mai bine, lumea nu va spune "Iată ce lucru formidabil a făcut un Guvern pentru noi", pentru că lucrul acesta va părea normal.

Dacă vom da ajutoare către populație, lumea va spune: "Da, Guvernul a făcut un lucru extraordinar pentru noi".

Dar cu ce costuri facem lucrurile acestea?

Cu ce costuri pe termen mediu și lung facem lucrurile acestea?

Vă rog, domnule prim-ministru, domnule ministru de finanțe, vă rog, să reanalizăm tot pachetul fiscal, să gândim un pachet fiscal care să ajute întreprinderea.

Este singura sursă pe care poate sta prosperitatea unei națiuni.

Este singura sursă care vă poate da bani către buget.

Este singura sursă care poate angaja oameni și vă poate scuti de plata - nu știu de unde - a șomajului și a altor tipuri de ajutoare.

Dacă întreprinderea cade, totul cade și cred că suntem într-un moment în care, dincolo de orice rațiuni politice, rațiunile economice sunt singurele care contează, pentru că, din păcate, trăim încă într-o lume în care statul influențează în mod major economia.

Vă mulțumesc.

 
   

(Conducerea ședinței este preluată de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților.)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Radu-Alexandru Feldman, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Se pregătește domnul deputat Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Radu-Alexandru Feldman:

Mulțumesc foarte mult.

Stimată doamnă președinte al Camerei Deputaților,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Cabinetului,

Dragi și distinși colegi,

Vă mărturisesc că, din ziua în care PNL și UDMR și-au anunțat intenția de a iniția o moțiune de cenzură, am consumat, împreună cu colegii din Grupul parlamentar al PD-L, o bună bucată de vreme, încercând să descifrăm rostul unui asemenea demers.

Și asta nu pentru că vreunul dintre noi ar pune sub semnul întrebării legitimitatea procedurii, ci doar pentru a găsi un răspuns plauzibil la o întrebare esențială: Cui prodest?

E limpede că foștii parteneri de guvernare nu-și fac iluzii legate de șansele ca moțiunea să treacă.

Textul supus dezbaterii nu are nicio legătură cu ce înseamnă opoziția constructivă.

Impresia artistică rămâne singura explicație care stă în picioare, mai direct spus, impactul electoral pe care se speră să-l aibă un astfel de produs asupra alegătorului.

Nu este o probă de originalitate.

Tertipuri de felul acesta se tot practică.

Cu atât mai mult, devin atractive în deschiderea campaniei pentru Parlamentul European și în plină "încălzire" pentru prezidențiale.

Ce dă o notă cu totul aparte demersului PNL-UDMR, descalificându-l, este timpul în care se produce: criza profundă cu care ne confruntăm.

Într-un asemenea moment, peste tot în lume, oamenii se luptă cu probleme dintre cele mai grave, stresul cotidian ajunge la cote fără precedent.

Solidaritatea, căutarea în comun a unor soluții eficiente, responsabilitatea pentru declarațiile făcute și pentru deciziile luate sunt semnele inconfundabile ale unor oameni politici cu adevărat legați și interesați de soarta celor în numele cărora pretind că vorbesc.

Din păcate, niciuna dintre aceste nobile calități nu sunt recognoscibile în atitudinea celor două partide care au inițiat moțiunea de cenzură împotriva unui Guvern care gestionează treburile țării doar de cinci luni, înainte să fi avut cinstea să fi rostit un singur cuvânt de iertare pentru gravele erori și pentru minciunile pe care ni le-au băgat pe gât ani de zile.

"Poți minți tot timpul, poți minți pe toată lumea, dar nu poți minți tot timpul pe toată lumea" - ne învață un silogism venit de la vechii greci.

Voi ați guvernat în minciună și în aceeași minciună continuați să practicați și acum.

Ați mințit, domnilor foști guvernanți, spunând că economia duduie, când, de fapt, horcăia a goală, dovadă, deficitul de 5,4% din PIB, pentru care, acum, Comisia Europeană ne sancționează.

În 2008, România a înregistrat al treilea nivel al deficitului dintre toate statele membre ale Uniunii Europene și, azi, o țară întreagă plătește pentru proasta voastră guvernare.

Ați mințit asupra veniturilor publice, pe care nu ați fost în stare să le estimați corect: 32,2% din PIB, în loc de 37,2%, cât ați programat, deși, încă din toamna lui 2008, un raport al Băncii Europene, pe care l-ați "dosit"

la sertar, vă avertiza asupra politicii de cheltuieli, creștere de 30% față de 2007, și vă atenționa că ați atras din fondurile europene doar 3 miliarde lei, față de 10,6 miliarde lei, cât v-ați angajat și cât ați prevăzut în buget.

Ați mințit când, în ciuda prognozelor pesimiste ale Comisiei Europene din toamna aceluiași an, 2008, spuneați: "Ne așteptăm la o creștere economică record de 8 - 9% și veniturile vor crește în 2009 cu 4 - 5 miliarde euro".

Citat din fostul ministru al finanțelor, domnul Varujan Vosganian.

Același ministru care dădea garanții electorale că deficitul bugetar va fi de 1,9% din PIB și că veniturile la bugetul general consolidat vor fi de 38,9%, iar cheltuielile de 40,8%.

Ați mințit și, cu siguranță, ați fost conștienți de eșecul vostru, dar nu l-ați mărturisit public decât după ce ați pierdut alegerile, când v-ați grăbit să-l executați public pe Călin Popescu Tăriceanu, președintele și premierul vostru, numai al vostru, cel căruia toți îi jurați credință și pe care - cum altfel? - l-ați găsit singurul vinovat de falimentul vostru.

Culmea, același Călin Popescu Tăriceanu, pe care ați vrut să-l impuneți ca prim-ministru, singura și ne-negociabila condiție pentru a intra alături de PD-L la guvernare!

Nu PD-L a mințit, domnule Crin Antonescu, nu Emil Boc, președintele PD-L! PNL a fost încă o dată împotriva intereselor țării, refuzând oferta PD-L de a veni la guvernare, acceptând însă orice condiție de a guverna alături de PSD.

Veniți și ne dați azi lecții, spunând că reperul de moralitate al oricărei guvernări îl constituie modul în care acesta își îndeplinește promisiunile din campania electorală, a căror reflectare fidelă trebuie să fie Programul de guvernare.

Nu știm din care ediție a DEX-ului ați copiat definiția moralității, dar hai să le reamintim celor pe care vreți să-i prostiți din nou câteva din promisiunile voastre electorale și să-i lăsăm să aprecieze singuri felul în care le-ați fi putut onora, în plină criză, pe care nu ați anticipat-o și nu ați recunoscut-o nici când a dat buzna peste noi:

  • salariul mediu: 800 euro;
  • pensie medie: 350 euro;
  • punctul de pensie - 60% din salariul mediu brut;
  • contribuțiile la asigurările sociale reduse cu 10 procente;
  • 10 miliarde euro pentru investiții în economie;
  • 28 miliarde euro investiți în infrastructură.

Să-i mai pomenim omului necăjit de pe stradă, pe care nu conteniți să-l batjocoriți, și de miile de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, și drumuri naționale, de noul aeroport al Bucureștiului, de megacampus universitar, de reabilitarea locuințelor din cartierele defavorizate și din mediul rural?

E de râs, domnilor, e de râs în hohote, dar ar fi fost de plâns, dacă ați fi ajuns la guvernare! În ce stare s-ar fi prezentat reperul moral despre care vorbiți acum și ce s-ar fi ales din țara aceasta, la a cărei criză ați contribuit din plin, dacă populația nu v-ar fi judecat după faptă și nu v-ar fi trimis la plimbare?

Stimați semnatari ai moțiunii de cenzură, Un veteran al Parlamentului le recomanda, cândva, celor din opoziție să-și țină "ciocul mic".

Noi vă invităm ca, animați de bunăcredință, să vă pronunțați cât mai sonor, să vă audă o lume întreagă, asupra tuturor problemelor cu care ne confruntăm, cum ar fi, de exemplu, amenințarea ca României să-i fie suspendate fondurile europene din cauza felului în care ați blocat reforma în justiție și lupta împotriva corupției.

Dar mai înainte de toate, începeți prin a vorbi despre vinovăție și rușine.

E singura cale spre un dialog cinstit.

Deocamdată însă Guvernul, pe care-l acuzați de incompetență, de imoralitate, de toate relele de pe fața Pământului, face toate eforturile să scoată castanele din foc, pentru că mâinile voastre au fost prea nepricepute și mult prea hrăpărețe.

Oferiți-vă seninătatea unui dram de cinste, de obiectivitate! Vă veți simți mult mai bine și voi, și țara asta pentru care ați făcut atât de puțin.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ștefan Viorel, din partea Grupurilor parlamentare ale Alianței Politice PSD + PC.

Urmează domnul deputat Eugen Nicolăescu.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Sigur, art. 113 din Constituție pune la dispoziția opoziției parlamentare un instrument democratic, care să-i permită, atunci când există argumente serioase, suficiente, să convingă majoritatea parlamentară să retragă sprijinul Guvernului, sprijin acordat cu ocazia votului de învestitură.

Atunci însă când majoritatea este consistentă, acest demers devine unul foarte serios, foarte laborios și obligă semnatarii unui astfel de document la mai multă atenție și seriozitate decât se vede că au dat dovadă colegii noștri care înaintează prezenta moțiune de cenzură.

Dacă nu se întâmplă așa, riscul major este ca, dintr-un act politic, totul să se transforme întrun gest politicianist.

În opinia mea, ne aflăm astăzi în fața unei astfel de situații.

Colegii noștri, semnatari ai moțiuni, nu cred că au ales instrumentul și momentul cele mai potrivite pentru a obține ceea ce, declarativ, vor să obțină: retragerea sprijinului Guvernului.

Stimați colegi, Din conținutul moțiunii, noi luăm la cunoștință despre faptul că Domniile Voastre nu sunteți de acord cu afirmația care s-a făcut public de către oficiali ai actualului Executiv, în mai multe rânduri, că ați lăsat o vistierie goală.

E real.

Eu v-aș propune ca, împreună, să facem o analiză pe câteva cifre.

Stimați colegi, În patru ani de guvernare, ați realizat un deficit de 13,5 - 13,6 miliarde euro - de acord și domnul Varujan Vosganian, nu am greșit -

deficit pe care îl regăsim într-un crescendo, din 2005 până în 2008, după cum urmează: 923 milioane euro în 2005; 2 120 milioane euro în 2006, 3 136 milioane euro în 2007 și 7 411 milioane euro în 2008.

Sigur, o să spuneți că deficitul a urmărit și creșterea de PIB și așa mai departe.

Sigur că da, dar haideți să vedem și cum l-ați finanțat.

L-ați finanțat, împrumutându-vă, în acest scop, cu 6 254 milioane euro.

L-ați finanțat, împrumutându-vă, în 2005, atunci când în visteria lăsată de guvernarea PSD mai existau resurse, doar cu 200 milioane euro, în 2006, cu 863 milioane euro, pentru că atunci ați folosit în completare și resursele realizate din proiectele de privatizare, între noi fie vorba, proiecte de privatizare începute tot înainte de 2004, vezi privatizarea BCR și, dacă nu vă convine această analiză, vezi eșecul lamentabil legat de privatizarea CEC, care vă aparține, astfel încât, în 2007, când nu mai aveați nici moștenire de la PSD, nici venituri din privatizare, ați fost obligați să vă împrumutați cu 2 900 milioane euro pentru a finanța deficitul, iar în 2008, cu 4 400 milioane euro.

Altfel spus, 46% este procentul de împrumut cu care ați finanțat deficitul în această perioadă: 22% în 2005, 41% în 2006, 93% în 2007 și 60% în 2008.

Sunt cifre oficiale.

Cine vrea să le conteste, îl invit s-o facă.

Stimați colegi, Înclin să vă dau dreptate.

Nu ați lăsat visteria goală, ați lăsat o vistierie plină.

Plină de datorii.

Ați lăsat un serviciu al datoriei publice la un nivel dublu față de 2008 și ați lăsat un sold al facturilor neachitate despre care a vorbit și domnul prim-ministru.

Numai valoarea titlurilor de stat scadente în 2009 se ridică la circa 2,5 miliarde euro.

Stimați colegi semnatari ai moțiunii, Mai departe, ce ați vrut să spuneți în legătură cu reportarea sau nereportarea deficitului sau excedentului bugetar, mărturisesc că rămâne un mister pentru mine.

Nici nu m-am străduit să înțeleg foarte bine acest lucru.

 
   

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Ne-am dat seama.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc că mă credeți, pentru că ceea ce o să spun în continuare n-o să vă convină, pentru că am înțeles foarte bine însă ce ați făcut cu banii din privatizare.

Dumneavoastră, pe baza veniturilor din privatizare, în conformitate cu legea, ați constituit Fondul de dezvoltare, pe care, ne spuneți - este o afirmație din moțiune - că l-ați lăsat moștenire actualului Guvern, spre bună folosință.

Dar tot dumneavoastră spuneți că mijloacele financiare, banii, cash-ul, substanța acestui fond, activul acestui fond nu mai există, pentru că l-ați folosit pentru finanțarea deficitelor bugetare, împrumutându-vă din trezorerie.

Aceeași afirmație a dumneavoastră, astăzi, eu v-o traduc după cum urmează.

Stimați colegi, ați lăsat moștenire un gol de resurse.

Utilizarea Fondului de dezvoltare de către actualul Guvern se poate face, într-adevăr, doar dacă se angajează datorie publică suplimentară, la costurile foarte mari, specifice acestei perioade.

Prezentarea acestui act irațional de gestiune a resurselor publice ca fiind o mare realizare a fostei guvernări, în opinia mea, nu poate avea decât două explicații posibile: fie se înscrie în seria comportamentului dumneavoastră cinic și lipsit de respect față de interesul public, fie denotă o lipsă de profesionalism impardonabilă, care a generat o confuzie crasă între sursă și disponibil, între activ și pasiv, între obligații și drepturi.

Nu aș putea să vă spun care dintre cele două explicații vă incriminează mai mult sau vă scuză mai puțin.

Ambele sunt extrem de grave.

Cu toate că nimic nu ar trebui să ne surprindă, dacă ne amintim cu câtă nonșalanță vorbea la jumătatea anului trecut ministrul economiei și finanțelor de atunci despre posibilitatea utilizării sumelor constituite în rezerve minime obligatorii la Banca Națională a României de către băncile comerciale pentru... Ce credeți? Pentru finanțarea ieftină a deficitului bugetar.

Sau poate ar trebui să ne amintim candoarea cu care primul-ministru de la acea vreme ne invita să ne cumpărăm locuințe în Statele Unite ale Americii, atunci când au apărut primele manifestări ale crizei financiare mondiale.

Sau poate inconștiența cu care cei doi, într-un consens total, într-un moment în care era iminentă apariția unei crize de neîncredere în sistemul bancar românesc, invitau populația României să-și retragă disponibilitățile bănești din bănci și să le plaseze în titluri de stat, ca fiind mai sigure.

Stimați colegi, mai departe, moțiunea este plină de laude, dar este o vorbă care spune că "Lauda de sine nu miroase a bine".

Se spune, de exemplu, că în bugetul guvernării liberale capitolul de investiții a fost, de fiecare dată, unul foarte important.

S-au realizat investiții în mai multe domenii și în toate localitățile și județele.

Se pare însă că, în fundamentarea acestei afirmații, s-au folosit doar statisticile de partid ale PNL, pentru că afirmația capătă sens doar dacă avem în vedere exclusiv localitățile cu primari PNL sau județele cu președinți PNL de consilii județene.

Dacă folosim informațiile oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice, situația se prezintă ușor altfel.

Cheltuielile cu investițiile realizate în intervalul 2005-2008 sunt următoarele: s-au cheltuit 19 miliarde de euro; în 2005, 2,4 miliarde de euro, adică 3% din PIB, în 2006, 4,2 miliarde de euro, adică 4,3% din PIB, în 2007, 5,9 miliarde de euro, adică 4,7% din PIB și, în 2008, 6,4 miliarde de euro, adică tot 4,7% din PIB.

De remarcat performanța anului 2008 când deficitul bugetar realizat a fost cu un miliard de euro mai mare decât volumul investițiilor, stimați colegi.

Nu știu dacă execuția bugetului pe acest an, pe 2009, din punct de vedere al cheltuielilor cu investițiile, va fi la nivelul programat de circa 9 miliarde de euro, dar știu, cu siguranță, că va fi peste nivelul realizat de dumneavoastră în 2008, un an fără probleme economice, ci, dimpotrivă, cu creștere economică consistentă.

Stimați colegi, semnatari ai moțiunii, Dacă ați fi prezentat această moțiune înainte ca datele statistice despre evoluțiile macroeconomice din trimestrul I să fi fost făcute publice, probabil că am fi fost derutați, am fi fost tentați să vă dăm crezare.

Astăzi însă putem să vă informăm și pe dumneavoastră că evoluțiile sunt bune, ceea ce confirmă că măsurile cu care dumneavoastră nu sunteți de acord, măsurile actualului Guvern, sunt bune, de asemenea.

Cursul de schimb al monedei naționale este într-un proces de stabilizare la un nivel care depășește simțitor cele mai optimiste previziuni.

Sau poate dezamăgește pe unii care mizau pe o depreciere a monedei naționale în scop speculativ, depinde de unde privim lucrurile.

Contul curent înregistrează un deficit în scădere spectaculoasă, iar, din punct de vedere al finanțării, acesta este susținut integral din investiții străine.

Exporturile realizate în luna martie sunt comparabile cu nivelurile realizate în martie 2008 în condițiile în care importurile, într-adevăr, au scăzut.

Iată că politicile economice ale Guvernului pe care dumneavoastră îl criticați au început să dea roade.

Ca urmare, stimați și stimate doamne deputați și senatori, singura acțiune potrivită în contextul dezbaterii și votării acestei moțiuni este aceea de a lăsa Guvernul să-și facă treaba și, dacă suntem de bună-credință, să evaluăm cu obiectivitate rezultatele acestor măsuri și să ne bucurăm cu toții.

Vă mulțumesc pentru atenția cu care m-ați ascultat. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Eugen Nicolasescu, care are la dispoziție 12 minute, și se pregătește domnul Petru Lakatos.

 
 

Domnul Eugen Nicolăescu:

Stimați colegi parlamentari,

Domnule Boc,

Doamnelor și domnilor miniștri, care mai sunteți prin sală, pentru că nici măcar astăzi nu onorați Parlamentul!

Așa cum mă așteptam, nici astăzi Guvernul nu răspunde sesizărilor de imoralitate și ilegalitate formulate de opoziție.

Ați văzut cu toții că domnul Boc se luptă cu stafia vechii guvernări, pe principiul că vinovată este opoziția pentru orice.

Pentru că, în acest demers stupid, după domnul Boc, opoziția guvernează, ea răspunde pentru incompetența, neputința, lipsa de viziune, agitația sterilă pentru promovarea de teme demagogice.

Deși vă este greu să recunoașteți, noi, liberalii, suntem singurii care am trecut prin momentul adevărului, al examinării activității noastre de către cetățeni.

Noi, liberalii, suntem singurii care am plătit electoral la alegerile din noiembrie 2008 pentru sinceritatea de a spune lucrurilor pe nume, de a nu promite mărirea salariilor profesorilor.

Noi, liberalii, am fost singurii care am avut responsabilitatea de a semnala greutățile pe care le va întâmpina România, în ciuda pierderii de voturi însă pentru noi mai important a fost să fim cinstiți cu electoratul, chiar dacă dumneavoastră astăzi nu vă place.

Cu toate acestea, o mare parte a electoratului românesc ne-a dat votul pentru prestația noastră guvernamentală și, dacă ținem cont de faptul că PNL a obținut un scor electoral mai mare în 2008 decât în 2004, după patru ani de guvernare, înseamnă că mulți cetățeni au apreciat prestația noastră în Executivul țării, chiar dacă domnului Boc nu-i place.

Știm că nu vă place, dar, între 2004 și 2008, românii au trăit cel mai bine.

Salariații și pensionarii au avut venituri dublate, investitorii au fost stimulați de politicile noastre fiscale, iar investițiile în administrațiile locale se văd în toate localitățile din țară.

Am început, efectiv, modernizarea României, dar a intrat pe mâna dumneavoastră și vedem tot mai mult că întoarceți România din drum.

Am avut astăzi amărăciunea ascultării unui discurs de amatori și răuvoitori, arogant și demagogic, mincinos și nechibzuit, un discurs penibil pentru anul 2009, cum nici în Caragiale nu găsim.

Este momentul să veniți, stimați guvernanți, în fața țării și să spuneți răspicat că ați mințit electoratul, ca să-i luați voturile, deși știați ce înseamnă perioada de criză care acționa în multe țări și se apropia și de România.

Este momentul să recunoașteți, dacă aveți onestitate, că nu respectați nimic din promisiunile electorale, din două considerente: minciuna pentru voturi, incompetența și neștiința în aplicarea unor politici de relansare economică.

Este momentul să spuneți că vă ascundeți nerealizările din cauza faptului că ați aprobat un program de guvernare care nu avea o bază solidă și acum continuați să-i amăgiți pe oameni.

Cu alte cuvinte, vă spun, cu toată sinceritatea, că dumneavoastră sunteți necinstiți cu populația acestei țări care și-a pus speranțe în guvernarea plină de promisiuni, că "Marea păcăleală PD-L - PSD" există în realitate, în viața de zi cu zi.

Nu a inventat-o nimeni, vă aparține dumneavoastră cu drept de autor.

Am evidențiat în moțiune multe exemple, multe fapte care vă incriminează, multe situații în care sunteți responsabili pentru deteriorarea vieții economice, pentru nerespectarea fiscalității necesare promovării investițiilor, pentru agravarea situației economice a firmelor, mai ales a celor mici și mijlocii, cele care asigură locuri de muncă, și impozite și taxe la bugetul consolidat al statului.

Domnule Boc, din păcate, după cinci luni de zburdălnicie guvernamentală, nu ați excelat decât în minciuni, diversiuni, forme fără fond, iar prestația Cabinetului PD-L - PSD este submediocră.

Vă întreb: Cum credeți că vă mai poate crede cineva pe dumneavoastră? Cei numai cu lozinci, cu jocuri de imagine perfide și perverse, așa cum se întâmplă în turism, tineret, sănătate, transporturi!

Cum credeți că mai puteți amăgi o țară întreagă când deja populația consideră acest guvern ca fiind cel mai slab din 1990 încoace, conform tuturor sondajelor de opinie, după numai cinci luni de gafe, de prostii și aberații legislative și economice?

Vorbeam de imoralitate, pe lângă ilegalitate, neconstituționalitate, unde ați devenit campioni la scandal constituțional.

Oare toate acestea nu vă spun nimic?

Eu am curajul să recunosc în fața Parlamentului că noi, liberalii, în exercițiul guvernării, am avut și decizii controversate, că am luat și măsuri nepopulare, dar necesare.

Că am fi putut face probabil mai mult însă nu am avut șansa unei majorități stabile, așa cum o aveți și pe care o irosiți.

Eu recunosc că nicio guvernare nu poate face totul, în amănunt, dar lucrurile esențiale se fac, nu se discută.

Se fac sau se pleacă acasă.

Dumneavoastră ați redus fondurile la cele mai importante domenii, educație și sănătate, domenii care afectează viața românilor și faceți caz că țineți la oameni și că-i apărați! Însă cum?

Dumneavoastră ați anulat, practic, cota unică și ați băgat mâna în buzunarele întreprinzătorilor prin impozitul minim și nu recunoașteți că, prin această formă, avem trei feluri de impozitare a profitului, indiferent ce veți mai încerca să ne spuneți, dar de ce nu recunoașteți acest lucru!

Cine v-a învățat prostia că dacă aplicați impozitul minim vă luptați cu evaziunea fiscală, când toate teoriile economice arată contrariul, adică dumneavoastră contribuiți la creșterea evaziunii fiscale!

Moțiunea de cenzură inițiată de Grupurile parlamentare PNL și UDMR reflectă fără echivoc eșecul politicii fiscal-bugetare al acestui Guvern.

Eșecul politicii fiscal-bugetare este însoțit de scăderea nivelului de trai, de creșterea șomajului, de abandonarea proiectelor mari de investiții, mai ales în mediul rural, de politizarea administrației publice și a instituțiilor statului.

Acest mod de a guverna nu are de-a face cu criza.

Soluțiile economice lipsesc cu desăvârșire, măsurile propuse agravează criza.

Din ce în ce mai mulți români sunt abandonați pe zi ce trece.

Impozitul obligatoriu pe existența firmelor fiind dovada incapacității Guvernului de a înțelege criza și de a guverna în interesul cetățenilor.

Acest mod de a guverna riscă să ne arunce la începutul anilor 1990 și să arunce România în recesiune.

Minciuna rămâne minciună, indiferent de cum o privim, indiferent de încercările de a o justifica.

De câteva luni, sunteți pe un drum greșit și în această direcție duceți și România.

Stimați colegi parlamentari, Dacă vă asumați responsabilitatea de a respecta cetățenii României, nu aveți decât o singură alternativă.

Să votați împotriva unui guvern generator de criză, unui guvern imoral și care batjocorește Constituția și legile țării.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Au mai rămas 4 minute pentru Grupul parlamentar al PNL.

Urmează domnul deputat Lakatos Petru, care are la dispoziție un minut.

 
 

Domnul Petru Lakatos:

Stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Domnule prim-ministru, Onorați membri ai Guvernului, Această moțiune de cenzură inițiată de Grupurile parlamentare PNL-UDMR va trece.

O va vota nu numai opoziția, o vor vota foarte mulți dintre Domniile Voastre din PD-L și din PSD, bineînțeles, nu astăzi la votul cu bile, nu sunt naiv, ci la alegerile europarlamentare din iunie și la cele prezidențiale de la sfârșitul anului.

O vor vota acei mulți care ar prefera dialogul constructiv între partidele parlamentare, în vederea elaborării unei strategii coerente de ieșire din criză, în locul dialogului surzilor, în care actualii guvernanți se rezumă la a da vina pe guvernarea anterioară și refuză ab initio orice propunere a opoziției.

O vor vota micii întreprinzători de azi, șomerii de mâine, din cauza măsurilor guvernamentale greșite.

O vota acei mulți, dar tăcuți, care s-au săturat de păcăleli guvernamentale practicate ca sport de masă, în care guvernanții, prima dată, centralizează excesiv, ca să aibă ce descentraliza.

Guvernanții cer împrumut în condiții doar de ei știute, ținute la secret, ca noi să avem ce da înapoi cu vârf și îndesat, exclusiv pentru liniștea băncilor.

Guvernanții depolitizează funcționarii publici prin înlocuirea lor cu comisari manageri.

O vor vota părinții elevilor din mediul rural, elevi care, zilnic, fac naveta la cea mai apropiată localitate cu unitate școlară și cărora actualii guvernanți nu le-au decontat de șase luni contravaloarea cheltuielilor de transport.

O vor vota cei din mediul de afaceri, care s-au săturat de promisiuni neonorate, declarații contradictorii și lipsa unei strategii fiscale, valabilă cel puțin trei ani.

O vor vota acei parlamentari aleși în colegii uninominale, care s-au săturat de rolul de yesman, distribuit de regizorul Zeus și pus în scenă de dramaturgul Boc, sub forma ordonanțelor de urgență care trebuie votate fără modificări, dar, care, ulterior, se dovedesc a fi neconstituționale.

În final, o va vota și președintele Traian Băsescu prin asumarea de a fi nominalizat, pentru gestionarea crizei economice așa de mari, un prim-ministru așa de... optimist. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ialomițianu și se pregătește domnul deputat Anghel Stanciu.

 
 

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Depunerea moțiunii de cenzură de către PNL și UDMR este un drept constituțional, dar cred că are un obiectiv bine definit.

Cetățenii să uite de dezastrul pe care l-a lăsat guvernarea PNL-UDMR.

Pe bună dreptate, se folosește sintagma "După noi, potopul".

Susțin această afirmație pe baza următoarelor considerente: rectificările bugetare au dus la creșterea cheltuielilor bugetare, dar fără o finanțare reală ce s-a întâmplat? România a depășit deficitul bugetar, România este pe lista țărilor care, acum, sunt analizate pentru deficit excesiv.

Veți spune că este bine să avem deficit bugetar, dar să nu uitați că acest deficit bugetar nu a fost finanțat.

Ce efect a avut? Mii de întreprinderi au ajuns în stare de incapacitate de plată.

De ce? Pentru că instituțiile publice au angajat cheltuieli bugetare și nu au putut să-și deconteze obligațiile către aceste întreprinderi, iar aceste întreprinderi nu au avut lichidități pentru a-și continua activitatea să plătească impozite și taxe.

Spuneți că facturile se întocmesc după executarea lucrărilor.

Să nu uităm că lucrările au fost executate în lunile iulie - august, facturile au fost întocmite în lunile august -

septembrie și nu au fost decontate până la sfârșitul anului.

Dumneavoastră ce ați făcut prin această rectificare? Ați alocat banii aiurea pe cheltuieli curente, în scop electoral.

Reducerea contribuțiilor sociale în 2008 a pus în pericol plata pensiilor.

Știați foarte bine că multe întreprinderi, începând din septembrie, își reduc numărul de locuri.

Sigur că acele plăți către bugetul de asigurări sociale erau puse în pericol, dar nu v-a păsat de pensionari.

Mesajele Guvernului PNL-UDMR că economia duduie au avut efecte dezastruoase asupra mediului economic și asupra populației.

Întreprinderile au luat credite să investească în utilaje, crezând că perioada de creștere economică, potrivit previziunilor dumneavoastră, continuă și în 2009, fără să-i avertizați că urmează criza și să ia măsuri de precauție.

Banca Națională v-a avertizat tot timpul, dar dumneavoastră ați ignorat-o.

Banca Națională a luat unele măsuri pentru a tempera luarea de credite și a atenționat mediul de afaceri că urmează perioade grele.

Brambureala creată la începutul lunii decembrie prin majorarea taxei de mediu.

Dumneavoastră știați că visteria este goală.

V-ați bătut joc de contribuabilul român, ba că trebuie să plătească o taxă mai mare, ba o taxă mai mică.

Dumneavoastră ce ați vrut? Să obțineți pe ultima sută de metri bani, ca să vă mulțumiți clientela politică.

Sigur că nu vă putem acuza că ați adus criza în România, că ați declanșat-o însă aveați obligația să preveniți mediul de afaceri de efectele crizei, dar putem să vă spunem că reprezentați un factor de agravare a crizei în România.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu și se pregătește domnul senator Varujan Vosganian.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni senatori și deputați,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Vă cer scuze că sunt puțin răgușit, dar sper să fac față și să mă auziți.

Stimați colegi,

Discutăm astăzi moțiunea de cenzură intitulată "Marea păcăleală PD-L - PSD".

Dacă aș avea simțul umorului acid, ca al distinsului senator Crin Antonescu, aș îndrăzni să afirm că, prin prisma conținutului său, a minciunilor, injuriilor, acuzelor și insinuărilor aduse actualilor guvernanți și, respectiv, liderilor actualei coaliții, titlul moțiunii ar trebui să fie "Marea prosteală PNL - UDMR la adresa românilor".

Căci ce-i de colea să păcălești sau să prostești aproape trei ani pe aproape toți românii că economia duduie, în loc să vezi că ea bubuie și te menții astfel la putere cu o majoritate de numai 20%, aplicând principiul sănătos pentru PNL-UDMR "după noi, potopul", minciunind un popor întreg cu nemaipomenita creștere economică de care a beneficiat în fapt numai propria clientelă politică?!

Stimați colegi, Cred că sunteți de acord cu mine că este un fapt notoriu că cei mai mari mincinoși ai țării sunt cei care cunosc cel mai bine adevărul.

Și adevărul, cu tot respectul cuvenit, îl cunoșteau cel mai bine atunci domnul prim-ministru Tăriceanu, domnul Varujan Vosganian, ministru al finanțelor, și, cu voia dumneavoastră, liderul de grup parlamentar din Camera Deputaților, domnul Crin Antonescu.

Care este, stimați colegi, osatura și finalitatea moțiunii de cenzură? Demiterea actualului Guvern.

Guvernul este incapabil să realizeze o construcție bugetară solidă, să stabilească în mod corect prioritățile, nicidecum să le gestioneze.

În subsidiar, nerespectarea promisiunilor electorale ca: mărirea salariilor cu 50% la profesori, majorarea cu 50% a pensiilor pentru grupele I și II de muncă, menținerea punctului de pensii la 45% din salariul mediu brut pe economie, alocarea a 6% din PIB pentru învățământ, ca să citim câteva dintre cele mai importante promisiuni inventariate în moțiune.

La acestea se adaugă așa numita politizare a tuturor serviciilor deconcentrate.

Concluzia distinșilor inițiatori ai moțiunii de cenzură, care își pun în piept astăzi un "crin" otrăvit, este:

Guvernul Boc nu este doar vinovat de imoralitate, dar este de-a dreptul recidivist.

Lipsa de viziune și de fermitate a actualului Cabinet este evidentă.

Toate acestea, ca și celelalte injurii, acuzații nefondate reprezintă în fapt adevărate minciuni, o perdea de fum sub care se ascunde o guvernare incompetentă PNL - UDMR.

Acest fapt ne determină să dăm dreptate lui Winston Churchill care spunea "Adevărul este atât de prețios încât adesea trebuie să fie slujit de un corp de gardă alcătuit din minciuni și mincinoși".

Corpul de gardă Tăriceanu - Crin - Vosganian, sprijinit pe minciunile Guvernului Tăriceanu, luate cu patos și susținute aici în Cameră, vrea să ascundă următorul adevăr: criza în care ne găsim astăzi este în mare parte rezultatul incompetenței guvernării de dreapta PNL - UDMR din ultimii trei ani de zile și ale cărei efecte vizibile sunt: pensionarii au reale probleme să supraviețuiască din cauza creșterii prețurilor la alimente, cât și la utilități; agricultorii nu și-au revenit după proasta gestionare a crizei din cauza secetei, inundațiilor, tăierii subvențiilor; profesorii și cadrele medicale au, în continuare, salarii care nu le asigură un trai decent; școlile și spitalele sunt în continuare în stare avansată de degradare, după ce s-au investit sume în garduri și în var antiseismic; tinerii nu au cum să-și cumpere o casă și fug din țară; zero absorbție de fonduri europene; circa 4 km de autostradă, mai mult lată decât lungă, măsurată cu pasul, spre a fi mai lungă, de către un ministru obosit de licorile lui Bachus.

Toate aceste mărețe realizări ale guvernării de dreapta s-au obținut pe fondul unei creșteri economice, dar rezultatele au fost însușite de către o minoritate de 10% din populație, privilegiată de guvernarea PDL-UDMR, în profund dispreț față de restul de 90% din cetățenii României.

Cât privește minciuna sau corpul de gardă al Guvernului Tăriceanu la poarta adevărului, aceasta constă în afirmația publică pe toate canalele media că economia românească duduie sub fochistul Varujan Vosganian și motociclistul Tăriceanu, cu ajutorul șpăgilor.

Aceasta a indus ideea că se poate impune politici de redistribuire a ceea ce se produce în economia românească și în favoarea pensionarilor, profesorilor, cadrelor medicale, agricultorilor, tinerilor și familiilor cu venituri modeste, tratate cu aroganță și dispreț de o guvernare de dreapta interesată numai de profit.

Politici vizibile, transparente, cuprinse în programul și oferta electorală a candidaților PSD - au fost oare psd-iștii creduli?

Categoric nu! Au fost înșelați ca toți românii de frumoasele discursuri populiste demagogice ale domnului Crin Patriciu.

Ei au privit cu rezerve declarațiile publice ale ministrului Varujan Vosganian privind duduiala economiei, dar au crezut în

documentul oficial intitulat "Raportul din situația macroeconomică pentru anul 2009 și proiecția pe anul 2010-2012" - proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009.

Aceasta este lucrarea de bază a guvernării PNL-UDMR.

Un vraf de minciuni.

Le luați, le studiați și vă dați doctoratul.

Stimați colegi, este momentul să privim adevărul crud în ochi.

Marele poet Varujan Vosganian de la cârma finanțelor țării și, respectiv, distinsul finanțist în conducerea Uniunii Scriitorilor ne-a indus elegant în eroare ca să nu recunoaștem deschis că ne-a prostit de-a dreptul mințindu-ne cu nerușinare pe noi și, de altfel, pe toți românii cu acest proiect de buget.

Ne-a mințit când și-a fondat bugetul depus în Parlament în

octombrie 2008, în plină campanie electorală, pe o creștere prognozată de 6% și un deficit de 2%.

Ne-a mințit știind sigur că în ultimii cinci ani nu s-a putut colecta decât circa 32% și nicidecum 38,3% din PIB, cât a prevăzut în bugetul electoral prezentat Parlamentului.

Ne-a mințit când sub semnătura premierului Tăriceanu și a liderului de grup Crin Antonescu ne-a pus în brațe un buget care avea veniturile în sumă de circa 104 000 milioane lei, în campania electorală din octombrie 2008, față de circa 76 milioane de lei, cât a prognozat Guvernul Boc în februarie 2009, guvern lipsit de viziune și fermitate, după cum precizează inițiatorii moțiunii.

Iată, stimate domnule ministru Vosganian, scriitor la finanțe și finanțist la Uniunea Scriitorilor, o diferență de 28 milioane de lei în care noi, cei de bună-credință, am crezut și v-am crezut ca fiind rezultatul unei acțiuni, a unui profesionist integru și onest și nu a unui Pinocchio al politicii românești.

În baza acestui buget, a predicțiilor dumneavoastră așa-zis științifice sau, altfel spus, a minciunilor energizante pe care ni le-ați servit oficial românilor, ne-am permis și noi să facem promisiuni electorale, și acum, cu tupeu și aroganță, ne catalogați ca fiind imorali și recidiviști.

Marea păcăleală nu este guvernarea PD-L - PSD, distinși liberali, ci reprezintă cele 28 de milioane lei introduse în buget de către dumneavoastră și pentru care fostul mare iluzionist Iosefini v-ar fi invidiat, domnule ministru.

Acolo, în cei 28 milioane de lei scoși din joben și pasați în buget, sunt salariile domnilor profesori, acolo sunt diferențele pentru pensii, acolo sunt banii dumneavoastră, stimați cetățeni ai județului Iași, care ați votat cu încredere pe marele actor iluzionist Varujan Vosganian, zis ministru al economiei și finanțelor, în Colegiul 1 - Senat din Circumscripția nr.24 - Iași, ca și pe distinsul senator Crin Antonescu, pentru a cărui prezență în Senat, vă cer public scuze ca autor al Legii votului uninominal.

În consecință, vinovat de imoralitate, dar și de-a dreptul recidivist și iresponsabil, nu este Guvernul Boc, după cum afirmați, ci după părerea noastră, Guvernul Tăriceanu, care știa starea reală a economiei, trendul acesteia, l-a ascuns și i-a dus în eroare pe românii de bună-credință, inclusiv cu rectificări bugetare pozitive, crescând artificial cheltuielile în campania electorală pe baza unui deficit crescător de la 2% asumat în 2004, la 5,4% în 2008.

Rezultă clar că linia roșie a Guvernării de dreapta PNL-UDMR, cel puțin în anul electoral 2008, a fost "După noi, potopul! Ce-o fi, o fi! Dumnezeu cu mila!".

Acest potop înseamnă de fapt, accentuarea bruscă a crizei economico-financiare, contracția economică de circa 4%, deficit de circa 4,6% și spulberarea în acest mod a speranțelor profesorilor de a le crește salariile cu 50% prin legea votată și de Grupul parlamentar al PNL și îngropată tot de PNL prin minciuna dovedită că nu a alocat niciodată 6% din PIB învățământului.

În concluzie, criza vă aparține, stimați colegi de la PNL-UDMR și ați face mai bine să vă bateți cu ea decât cu actuala guvernare, care, prin competență și responsabilitate, încearcă să minimalizeze efectele pe care, dumneavoastră, cu neștiință le-ați ascuns ori ignorat din motive electorale.

Ați câștigat, sunteți în Parlament, stimați colegi, dar ați îngropat o țară.

Stimați colegi, marea prosteală a tandemului PNL - UDMR continuă prin acuzațiile emise pe toate lungimile de undă, inclusiv în prezenta moțiune că, vezi Doamne, democrația se prăbușește prin faptul că PD-L-PSD politizează tot.

Curată ipocrizie, stimați colegi, bazată fie pe lipsa unui sentiment de rușine asumat, fie prin ascunderea adevărului, fie pe un deficit de memorie colectiv, căci am putea interpreta altfel vânătoarea, declanșată la începutul guvernării în 2004, a tuturor PSD-iștilor din structurile deconcentrate, a prefecților subprefecților și chiar a PD-L-iștilor, de către actualii acuzatori PNL - UDMR, sub pretextul implantării oamenilor lor spre a aplica propriile politici guvernamentale.

Deci, stop ipocriziei, stop demagogiei, stop populismului, stimați colegi, PNL-UDMR, căci altfel dovediți încă o dată că vorba românească este oricând actuală.

Când ați împărțit funcțiile clienților dumneavoastră politici, "a fătat vaca", când trebuie să le înapoiați actualilor guvernanți "moare vițelu' "!

Prin urmare, este timpul să recunoaștem și să acceptăm, totodată, cu toții, pentru prima dată, ideea asumată că fiecare guvernare trebuie să guverneze cu specialiștii săi pentru a-și implementa politicile și a răspunde public de rezultatele acestora.

În consecință, este urgent necesar ca specialiștii PNL, majoritatea cu carnet de partid, fără cu studii de specialitate sau chiar repetenți, să plece, iar aceasta să devină o regulă pentru fiecare guvernare atunci când este pusă pe liber de către electoratul înșelat, cum este cazul dumneavoastră.

Stimați colegi, Permiteți-mi să închei cu o anecdotă. "Un scriitor își vizita frecvent editorul pentru a cere bani. Într-una din zile a fost oprit în

anticameră de către aprod, care i-a spus: regret, dar domnul azi nu primește! Nu-i nimic, i-a replicat scriitorul, principalul este ca domnul astăzi să dea!" Parafrazând aceasta, vă facem cunoscut, distinși PNL-iști, că PSD nu mai primește nici minciunile dumneavoastră sub formă se scuze, nici acuzele, nici sfaturile, nici insinuările la adresa domnului Geoană, iar de dat v-a dat suficient în legislatura anterioară, cu excepția unui cuvenit brânci la timpul cuvenit. (Aplauze)

Acum, vă mai dau un singur sfat: dacă sunteți desculți, nu călcați în picioare trandafirii, s-ar putea să fiți înțepați, și vă asigur că distinșii dumneavoastră crini sunt încă puțini!

Mulțumesc pentru atenție!

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulțumesc domnului deputat Anghel Stanciu înainte de a-i da cuvântul domnului Vrujan Vosganian.

Dați-mi voie să salutăm prezența în loja oficială a Delegației Comisiei pentru relații externe și a maghiarilor din afara granițelor, din Adunarea Națională a Republicii Ungare, delegație condusă de domnul Nemeth Jolt, președintele comisiei. (Aplauze puternice)

Domnule senator Varujan Vosganian, vă invit la microfon și aveți la dispoziție 4 minute.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Atunci nu-mi rămâne decât să fac apel la dumneavoastră ca în ceea ce privește domeniul economic și situația românilor să folosiți mai puțin sloganuri și calificative și să vă reîntoarceți la cifre.

În primul rând în legătură cu deficitul excesiv, domnule prim-ministru, diferența de 3% a fost de vreo trei miliarde de euro, din trei miliarde de euro, un miliard de euro sunt titluri nominative la Fondul Proprietatea și dumneavoastră, dacă aveați bărbăție, convingeați Comisia Europeană că nu este un deficit, ci este asumarea istoriei, lucru care nu se întâmplă în nicio altă țară din Uniunea Europeană, și că această sumă nu trebuia trecută în deficit.

O altă sumă de un miliard de euro au fost economiile primăriilor din anii anteriori, ea, potrivit art. 104 din Tratatul de la Maastricht, nu trebuia trecută în deficit, pentru că este o cheltuială ocazională și vine din faptul că primăriile au avut mai mulți bani decât cheltuiau.

Uitațivă pe site-ul finanțelor și găsiți acest miliard de euro.

Dincolo de asta, 500 de milioane euro sunt integral în răspunderea dumneavoastră, care nu ați organizat administrarea fiscală în ianuarie 2009 și ați avut venituri mai mici, iar diferența este legată de toate sumele pe care le-am plătit pentru hotărâri judecătorești definitive pentru ceea ce a făcut PSD-ul în perioada 2001 - 2004, aceste trei miliarde de euro nu sunt cheltuieli ale guvernării PNL, mare parte nu sunt nici cheltuieli, dumneavoastră trebuia să asumați la Bruxelles și să convingeți Comisia Europeană că sunt cheltuieli ocazionale, că nu se datorează vreunui dezmăț bugetar însă dumneavoastră ați preferat să înșelați interesul național și să vă bucurați că veniți acasă și aruncați vina asupra guvernării liberale, pentru că dacă dumneavoastră ați dat raportul cu comunismul, noi am reparat abuzurile, să știți de la mine!

Un singur abuz reparat face mai mult decât toate rapoartele privind comunismul, dacă ai asumarea corectă.

Trebuia să apărați interesul României în fața organismelor internaționale.

Trei milioane de euro care nu reprezintă dezmăț.

Acum vă rog să terminați cu poveștile acestea că ne iau fondurile, că ne amendează... Ne amendează, dacă dumneavoastră nu faceți ce trebuie și românii trebuie să știe că nimic din ceea ce prevede procedura de deficit excesiv nu este altceva decât ceea ce a făcut Fondul Monetar Internațional.

Deja toate măsurile sunt acolo și... chestia cu marginea prăpastiei, dar ce Franța, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Marea Britanie sunt pe marginea prăpastiei? Italia și Portugalia au fost în deficit excesiv, iar celelalte intră acum.

Ce-ar fi și noi să fim pe marginea prăpastiei ca Franța și Marea Britanie?

Acum, în legătură cu moștenirea, domnule Anghel Stanciu, poetul Varujan Vosganian, de care vorbiți, a reușit în doi ani, împreună cu Guvernarea liberală, să lase statului român de la venituri de 100 de miliarde, la aproape 150 miliarde de lei la buget, asta este adevărata moștenire a guvernării liberale, stimați colegi, că dacă noi o lăsam așa cum v-a lăsat-o partidul de coaliție în criza economică de azi, nu știu pe unde scoteați cămașa, și dacă mai acceptam și toate lucrurile cu care ne tot îmbulzeați în Parlament, de la anularea taxelor de poluare, creșteri de salarii, grupe de ramură și altele, duceam țara de-a berbeleacul! Mergeți și puneți acolo, pentru sănătatea noastră la biserică, că nu ne-am luat după toate lucrurile cu care ne tot înghionteați dumneavoastră.

Acum în legătură cu dezmățul liberal, în legătură cu chermeza liberală, păi dacă noi am făcut dezmăț, dumneavoastră, care aveți venituri cu 5% mai mici și cheltuieli cu 15% mai mari pe primele luni, cum se cheamă, orgie în grup, cum se cheamă asta?

Stimați colegi, Mie, într-un fel, îmi trezește un sentiment de compasiune declarația pe care a făcut-o domnul Boc, legată de situația aceasta, eu cred că dânsul nu este corect informat.

V-a spus cineva, domnule Boc, că luna aprilie, care este lună de trimestru, este mai mare decât februarie și martie, și veniți să vă lăudați aici la noi, v-a spus cineva că deficitul a mai crescut cu 1,6 miliare de euro? Că ați ajuns în 4 luni și ceva la incredibila sumă de 14 de miliarde lei deficit și că deficitul bugetului de stat a depășit 10 miliarde de lei? Nu v-a spus nimeni! Dumneavoastră veniți să ne povestiți nouă, aici, despre faptul că plătiți deficitul numai pe investiții.

V-a spus cineva că pe deficitul pe primele trei luni, din opt miliarde, două miliarde și ceva sunt investiții, restul ați dat pe salarii și pensii? Știți dumneavoastră, domnule Boc - că vorbim de "chermeze liberale" - că pe primele trei luni aveți mai mici cheltuieli de investiții decât noi și aveți mai mari cheltuieli cu bunurile și serviciile pe care le acuzați? Așa că din două, una, domnilor! Ori noi am guvernat cum trebuie, și eu cred că ar trebui să aprofundați mai mult guvernarea liberală, ori dumneavoastră cred că sunteți pe o cale complet greșită, și cifrele o arată, nu eu o spun. vă previn, că pe primele patru luni ale anului nu aveți decât o zecime cheltuieli cu investiții pe tot anul.

Vă previn că din fondurile europene ați blocat toate cheltuielile pentru primării, vă previn că la școli nu ați dat nici un ban de la începutul anului până acum, vă previn că primăriile nu au bani decât pentru opt luni pentru salarii, vă previn, de asemenea, că deficitul bugetar la bugetul de stat, pe primele patru luni, este de zece ori mai mare decât a fost anul trecut și, vă mai previn, de asemenea, că dacă vreți o analiză corectă, analizați deficitul bugetului de stat.

Anul trecut am avut 3,8, anul acesta, din pornire aveți 5,6.

Nu vreau să intru pe toate celelalte detalii pentru că, îmi pare rău, nu mai am timpul să o fac, dar vă rog, faceți mai mult apel la cifre, luați-vă economiști cu împrumut, ca să vă facă toate corelațiile necesare.

Aveți în vedere faptul că nu promisiunile electorale vă înfiorează, ci mai ales promisiunile făcute după, când ați asumat deficit de 2%, când ați asumat cheltuieli cu investițiile, când ați asumat tot felul de lucruri pe care rectificarea nu le mai conține și, vă rog eu, faceți publice cifre.

Nu este normal ca datele pe trei luni să le dați după patru luni, nu este normal ca noi, în mai, să nu știm care este creșterea sau descreșterea economică pe primul trimestru și, domnule Stanciu, nu mai arătați raportul acela, că eu dacă aș fi știut ce Guvern o să fie, puneam și eu alte cifre, dar eu m-am gândit că anul acesta o să continuăm politicile pe care liberalii le-au făcut în anii trecuți. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL)

Și dacă dumneavoastră credeți că în perioada de criză, punând impozite mai mari, rezolvați ceva, vă înșelați, e ca și cum ai îmbrânci pe cineva și îl întrebi de ce se grăbește.

Dar, stimați colegi, eu vă spun așa, în final...

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să finalizați.

 
 

Doamna Varujan Vosganian:

Am terminat, fraza apoteotică de final, doar.

Stimați colegi, Colegul meu, Crin Antonescu a avut dreptate când v-a spus că aveți o mare oportunitate să scăpați unii de alții, o veți rata, probabil, însă eu vă spun că dacă acest Guvern cade, să nu vă pară rău, pentru că, la cât poate, a fost deja longeviv.

Mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentara al PNL)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi dau în continuare cuvântul domnului deputat Octavian Bot, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

 
 

Domnul Octavian Bot:

Doamnelor și domnilor, Privesc spre stânga, nu neapărat în sens ideologic, cu toate că nu aș greși prea mult, spun stânga pentru că acolo se află autorii moțiunii de cenzură, susținătorii sunt ceva mai la dreapta, chiar și din punct de vedere politic, și nu întreb precum odinioară poetul, altul decât Varujan Vosganian, voi sunteți urmașii Romei?

Continuarea, las să o aflați dumneavoastră.

Nu, nu întreb, pentru că a invoca prea des pe Mihai Eminescu ar fi o onoare nemeritată, ezit să întreb și dacă sunteți urmașii Brătienilor, risc să primesc răspunsul "da", ar fi mult, mult prea mult pentru partidul care s-ar putea lăuda că printre ultimii veniți în rândurile sale se află nimeni altul decât Petre Roman, veșnic tânăr și ferice, aflat, probabil la a doua tinerețe în politică și în dragoste.

Liberal - libertin "C'est la meme chose!"

Privesc din nou spre stânga și mă amuz când îmi amintesc cum lideri marcanți ai Partidului Național Liberal, marcați probabil de izbânda realizată, se afișau gravi și solemni în fața națiunii, lăudându-se că s-a strâns numărul de semnături necesar depunerii moțiunii de cenzură.

Palidă și ușoară satisfacție pentru un partid cu asemenea pretenții.

Umorul involuntar însă a fost atins când Partidul Național Liberal a motivat întârzierea depunerii moțiunii de cenzură, prin faptul că textul a fost transmis UDMR, probabil pentru corectură în limba română, "limba noastră-i o comoară".

Doamnelor și domnilor, Când Partidul Național Liberal vorbește despre "Marea păcăleală", nu-și dă seama că realizează, practic, un autoportret într-o oglindă spartă, mai popular, "Cine zice, acela e!" Cine pe cine păcălește? De ani buni, în căutarea unei identități, demult pierdute, Partidul Național Liberal îi păcălește pe români, spunând că reprezintă dreapta.

Liberalii practică jocul stânga-dreapta după modelul alba-neagra.

În Europa, PNL este membru al Grupului ALDE de orientare centru dreapta, iar în România nu mai poate de dragul dreptei.

Dreapta și stânga nu sunt concepte absolute, sunt concepte relative, care depind de topologia spațiului politic în care ne aflăm.

Partidul Național Liberal a reușit să înfrângă, să schimbe această teorie și ne-a demonstrat că aceste concepte depind de tipologia spațiului politic, adică, în politica de tip dâmbovițean, poți să fii și de stânga, și de dreapta în același timp.

O altă mare păcăleală a fost cea cu formidabila creștere economică sub guvernarea PNL, rezultatul a fost sancționarea României de către Uniunea Europeană, prin declanșarea procedurii de deficit excesiv, cu consecințe deosebit de grave.

Unde este creșterea economică? Citind textul moțiunii, constatăm că acesta seamănă cu un drept la replică al PNL, nemulțumit de adevărul spus despre guvernarea liberală.

Să spui că anii de guvernare liberală au fost cei mai buni ani, din punct de vedere economic, din întreaga istorie modernă a României înseamnă că ai probleme serioase, nu spun de care!

PNL și-a pierdut nu numai simțul măsurii, dar și pe cel al ridicolului. Îmi vine în minte o întâmplare din Parlamentul de demult al României, când Nicolae Iorga l-a întrebat pe Brătianu: "ce să învăț eu, domnule Brătianu, de la un inginer?", iar Brătianu i-a răspuns: "Măsura, domnule profesor, măsura!" Să cred că în Partidul Național Liberal nu sunt ingineri sau mai bine să cred că nu este nicio legătură între Partidul Brătienilor și actualul Partid Național Liberal?

Referirea la Ordonanța de urgență nr.37/2008, și aici în paranteză vreau să vă spun că legea a fost declarată neconstituțională pentru motive procedurale, nicidecum pe fond.

Aș mai face trimitere la cei care fac mult zgomot pentru nimic în legătură cu înlocuirea directorilor deconcentratelor și i-aș trimite să citească lucrarea lui Max Webber "Politica, o vocație, o profesie", unde se explică foarte clar cum se preia puterea într-o societate democratică.

Se fac trimiteri la articole din Constituție, care nu au nici în clin, nici în mânecă cu chestiunea în cauză, autorii moțiunii confundă instituțiile fundamentale ale statului cu niște amărâte de direcții județene de sănătate, de muncă sau de agricultură.

Nici un student mediocru din anul I de la drept nu ar face o asemenea confuzie.

Trimiterea la art.41 sau art.47 este de-a dreptul hazlie, ni se spune că "statul este obligat să asigure cetățenilor un nivel de trai decent".

Adică directorilor deconcentratelor, care oricum au fost numiți pe criterii politice, ar trebui să li se asigure postul de director pe viață, pentru a avea un trai decent, nu? "Curat constituțional!"

Referirea la Declarația Universală a Drepturilor Omului este sfârșitul care încoronează opera, o operă de trei parale.

Parafrazând titlul unui cunoscut roman, aș spune că Partidul Național Liberal folosește criza ca o pradă.

În final, privesc din nou spre stânga și iar îmi vine obsesiv în minte poetul care v-ar spune: " E ușor a scrie versuri!" Răspunsul la titlul "Marea păcăleală" ar fi "PNL, marea flecăreală".

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Cu domnul deputat Bot am încheiat lista vorbitorilor. Îi dau cuvântul, în continuare domnului prim-ministru, pentru a răspunde.

 
 

Domnul Emil Boc:

Doamnelor și domnilor, Suntem la sfârșitul dezbaterii moțiunii de cenzură.

Așa cum am spus la începutul prezentării, în fapt, este vorba de o moțiune de autocenzură a Partidului Național Liberal împotriva propriei incompetențe până 2008 când au fost la guvernare.

Aceasta este, de fapt, moțiunea pe care o depun.

Domnule Antonescu, am crezut că promovați liberalismul, în fapt, promovați tăricianismul, aveți exact aceeași viziune, exact aceeași abordare ca vechiul și actualul dumneavoastră coleg.

Veniți în fața Parlamentului și, practic, astăzi i-ați legitimat toate măsurile iresponsabile din anul 2008. de astăzi sunteți coautor al iresponsabilității Guvernului Tăriceanu, acel Guvern care a dus România "pe marginea prăpastiei", acel Guvern împotriva căruia, astăzi, Comisia Europeană declanșează procedura de deficit excesiv.

Aceasta a fost "zestrea" pe care ați lăsat-o românilor prin iresponsabilitate, ați luat banii românilor, i-ați dus la buget, i-ați cheltuit la cazinou și ne-ați lăsat datori vânduți, acesta este mesajul pe care l-ați lăsat românilor.

Domnule Antonescu, ne-ați întrebat sau ne-ați spus că am fi vrut să ne aliniem cu dumneavoastră.

Vă spun foarte sincer, am vrut alianță cu doctrina liberală, dar nu o alianță cu dezastrul liberal pe care l-ați tăinuit și l-ați ținut bine ascuns.

Acum este la vedere, îl cunoaște și Uniunea Europeană și este păcat ca ați adus o asemenea pată pe imaginea liberalismului.

Deci, una este doctrina liberală, altceva este dezastrul liberal pe care l-ați lăsat în România în anul 2008. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii)

De asemenea, vreau să vă spun, domnule Antonescu, dragi colegi liberali, că economia nu se tratează cu filozofie și cu exerciții de retorică, economia presupune măsuri ferme, presupune măsuri care să dea speranță românilor că ceea ce ați lăsat dumneavoastră în dezastru va fi corectat și mâine va putea fi mai bine.

Dacă făceam ceea ce ne-ați lăsat dumneavoastră, adică un proiect de buget care ne-ar fi dus la un deficit de 11% din P.I.B, astăzi România era în prăpastie.

Dacă făceam ceea ce dumneavoastră ați făcut în 2008, sub eminența cenușie a domnului Vosganian, astăzi România era închisă în fața investitorilor străini, nu avea nicio șansă să-și plătească salariile și pensiile și stătea să-și amintească de chermezele pe care le-ați dat în anul 2008. aceasta era șansa României, dacă dumneavoastră ați fi continuat guvernarea.

Vestea proastă pentru dumneavoastră este că lucrurile încep să meargă spre bine și asta vă deranjează, ați văzut, cursul euro-leu se stabilizează, ați văzut, șomajul nu mai este în creștere, ci se încetinește ritmul lui, ați văzut, de asemenea, că veniturile pe aprilie sunt mai mari decât în lunile anterioare, ați văzut că investițiile străine sunt mai mari decât pe vremea dumneavoastră, chiar dacă suntem în perioadă de criză.

Ați văzut toate aceste lucruri și știu că vă deranjează pentru că tot ce este bun pentru România este rău pentru dumneavoastră și invers, ați vrea ca situația să fie rea pentru a fi bine pentru dumneavoastră.

Vă dezamăgim pentru că nu este așa.

Acest Guvern, care a preluat, pe de-o parte, țara la limita dezastrului lăsat de PNL și în condițiile crizei economice din anul 2009, o criză economică mondială, reușește să țină România pe drumul cel bun.

În acest moment, pe lângă semnele pozitive despre care am vorbit, încă o dată: curs euro stabilizat, dobânda de referință a Băncii Naționale în scădere și relansarea creditării, semnele bune din sectorul de construcții, diminuarea numărului de șomeri, investițiile străine în creștere, de asemenea, revigorarea încasărilor în luna aprilie, investițiile în infrastructură, pe care niciodată nu ați fost în stare să le asigurați, 20% din banii bugetului merg pe investiții, toate acestea sunt semne că economia merge în direcția bună și noi, în aceste condiții grele nu am uitat de categoriile cele mai vulnerabile pe care dumneavoastră le-ați lăsat să trăiască cu o pensie de trei lei.

Asta a fost politica de solidaritate a PNL-ului: salarii de 30 000 de euro pe lună pentru bugetarii de lux și pensii de trei lei pentru cei săraci.

Acest Guvern, pentru prima dată ia o măsură, cu adevărat de solidaritate și oferă pensia socială minimă de 300 de lei, chiar în condiții de criză, chiar în condiții dificile și abandonează politica definitivă de dispreț față de oamenii obișnuiți, așa cum ați făcut-o dumneavoastră.

V-au interesat doar cei care au spus "prin noi înșine", adică prin câți mai mulți bani de la bugetul de stat, în buzunarele dumneavoastră ale clientelei din vârful structurilor guvernamentale.

S-a încheiat această politică în România! Acum avem o politică prin care toți vor fi egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.

De aceea avem legea salarizării unice pe care o elaborăm, avem legea sistemului unitar de pensii, prin care din nou vom elimina discriminările, adică să punem capăt acelor lucruri pe care dumneavoastră le-ați promovat cu atâta convingere.

Închei dezbaterea de astăzi, invitându-vă, dragi colegi, să considerați această moțiune de cenzură, ca fiind o automoțiune de cenzură a PNL-ului împotriva Partidului Național Liberal, să respingeți moțiunea pe care ați inițiat-o și să acordați încredere în

continuare Guvernului PD-L- PSD. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Crin Antonescu (din sală):

Vă rog să-mi dați cuvântul pentru drept la replică!

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Poftiți, domnule Crin Antonescu, aveți cuvântul pentru drept la replică.

 
 

Domnul Crin Antonescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnul prim-ministru a început prin a dedica filipica, așa cum îi spuneam, Partidului Național Liberal și a încheiat într-un dialog cu mine care, din politețe să spun, mă onorează.

Între timp, românilor, ceilalți români decât dumneavoastră, eu și Tăriceanu, le-ați spus că este foarte bine.

Mi-ați dar, adică mie, chipurile vești proaste și românilor vești bune.

Rămâne să se bucure toți românii de veștile dumneavoastră bune, și eu nu de-asta am ieșit, nu am ieșit ca să vă mai dau vreo replică dumneavoastră sau domnului Stanciu sau domnului Radu F.Alexandru, dumneavoastră sunteți cum ar spune Bălcescu "ocaziunea", și nu motivul.

Eu am ieșit să răspund, cumva, unui coleg, stimați parlamentari PD, unui coleg de-al dumneavoastră și unui coleg de-al nostru, unui coleg când de-al dumneavoastră, când de-al nostru, când de-al nostru, când de-al dumneavoastră, care are o problema cu prezența domnului Petre Roman în Partidul Național Liberal și căruia îi spun, cu toată simpatia pe care i-o port, și știe că este așa, nu vreau să spun mai mult pentru că nu vreau să-i compromit situația în PD-L, pentru că acum este în PD-L.

Stimate domnule deputat, când prindeți tura în PNL, discutăm dacă e cazul sau nu ca domnul Roman să fie în PNL, cât sunteți la PD-L, vă spun și dumneavoastră și tuturor colegilor PD-iști despre domnul Petre Roman să vorbiți cu maxim respect, pentru că ceea ce este Ion Brătianu, bătrânul, pentru Partidul Național Liberal este domnul Petre Roman pentru Partidul Democrat.

Mulțumesc.

 
   

(Din acest moment conducerea ședinței este preluată de domnul senator Mircea Dan Geoană, președintele Senatului)

Din sală: Vă rog să-mi dați dreptul la replică!

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

A fost invocat numele dumneavoastră ? (Discuții în sală.)

Din sală: Da. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, aveți cuvântul pentru drept la replică.

 
 

Domnul Octavian Bot:

Prietenului meu Crin Antonescu nu-i dau nicio replică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Apreciez faptul că am parcurs această parte a dezbaterii cu privire la moțiunea de cenzură.

Stimați colegi, Stimate colege, Urmează să ne exprimăm votul asupra acestei inițiative.

Rog chestorii să intre în dispozitiv pentru a putea să procedăm la exercitarea votului.

Vă reamintesc celor care sunteți la primul mandat, că, potrivit art.113 din Constituție, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității senatorilor și deputaților, minimum 236 de voturi pentru.

Este un vot secret, se exprimă prin bile, potrivit art. 34 din Regulamentul Ședințelor Comune a Camerelor Parlamentului României.

În conformitate cu prevederile art.36 din Regulamentul nostru, fiecare parlamentar primește o bilă albă și una neagră, bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru moțiunea de cenzură, bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă un vot contra moțiunii.

Domnii chestori sunt din nou rugați să-și ocupe locurile destinate pentru înmânarea bilelor.

Aș dori să începem acest moment al votului cu membrii Guvernului pentru a le putea permite să se reîntoarcă la activitățile executive.

Am să vă propun să începem cu domnii senatori.

Domnule secretar Gheorghe David, vă rog să citiți lista senatorilor, dar începeți cu membrii Guvernului, urmând ca domnul deputat Mihai Voicu, secretar al Camerei Deputaților, să procedeze la citirea listei deputaților.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Voi citi numele doamnelor și domnilor deputați și senatori care sunt membri ai Guvernului.

Din sală: Nu sunt prezenți chestorii.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Membrii celor două Birouri permanente sunt deja sesizați pentru procedura de numărare.

Reamintesc procedura de vot.

Bila albă în urna alba și bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru moțiune, iar invers, bila albă în urna neagră și bila neagră în urna albă, înseamnă vot împotriva moțiunii.

Pentru numărarea voturilor sunt deja sesizați membrii celor două Birouri permanente.

Vă reamintesc că, după acest vot, avem o ședință a Birourilor permanente reunite pentru a continua dezbaterile de săptămâna trecută.

Din sală: Procedură.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu (din sală):

Procedură, domnule președinte.

Nu avem chestori.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Rog chestorii să intre... Rog să fie prezent și un chestor de la Camera Deputaților.

Domnule deputat Gheorghe Albu, vă rog să intrați în dispozitiv, alături de colegul de la Senat.

A venit și domnul chestor Albu, este totul în regulă.

Vă rog, domnule secretar.

 
 

Domnul Gheorghe David :

Mulțumesc.

- Iacob-Ridzi Monica-Maria - prezentă
- Nica Dan - prezent
- Niță Constantin - prezent
- Paleologu Theodor - prezent
- Ponta Victor Viorel - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Udrea Elena-Gabriela - absentă
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Berceanu Radu-Mircea - absent
- Blaga Vasile - prezent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Sârbu Ilie - absent
- Stănișoară Mihai - prezent

Continuăm cu lista senatorilor.

- Albert Almos - prezent
- Andrei Florin-Mircea - prezent
- Antonescu George-Crin-Laurențiu - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ariton Ion - absent
- Badea Viorel-Riceard - prezent
- Banias Mircea-Marius - prezent
- Bara Ion - prezent
- Bașa Petru - Delegație 11
- Bădescu Iulian - prezent
- Bălan Gheorghe-Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - prezent
- Bîgiu Marian-Cristinel - prezent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Boitan Minerva - prezent
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel-Constantin- Vasile - prezent
- Bota Marius- Sorin-Ovidiu - prezent
- Calcan Valentin-Gigel - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Chirvăsuță Laurențiu - prezent
- Chivu Sorin-Serioja - prezent
- Cibu Constantin-Sever - absent
- Cinteză Mircea - prezent
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent
- Cordoș Alexandru - prezent
- Corlățean Titus - absent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila-Zoltan - prezent
- Daea Petre - absent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Fekete-Szabo Andras-Levente - prezent
- Feldman Radu-Alexandru - prezent
- Filip Petru - prezent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian-Valentin - prezent
- Frunda Gyorgy - prezent
- Găină Mihăiță - absent
- Geoană Mircea-Dan - prezent
- Ghișe Ioan - prezent
- Greblă Toni - prezent
- Grosu Corneliu - prezent
- Guthner Tiberiu - prezent
- Gyerko Laszlo - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin-Daniel - prezent
- Ichim Paul - prezent
- Igaș Traian-Constantin - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Lazăr Sorin-Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - prezent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardare Radu-Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - prezent
- Markó Bela - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Măgureanu Cezar-Mircea - prezent
- Mărcuțianu Ovidius - prezent
- Meleșcanu Teodor-Viorel - absent
- Mihăilescu Petru-Șerban - absent
- Mitrea Elena - prezent
- Mitrea Miron-Tudor - prezent
- Mîrza Gavril - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader - prezent
- Moga Nicolae - prezent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - prezent
- Necula Marius-Gerard - absent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius-Petre - absent
- Nicoară Romeo-Florin - prezent
- Nicolăescu Sergiu-Florin - prezent
- Nicula Vasile-Cosmin - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pașca Liviu-Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - prezent
- Plăcintă Sorina-Luminița - prezentă
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu-Aurelian - prezent
- Prunea Nicolae-Dănuț - prezent
- Rasaliu Marian-Iulian - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - prezent
- Robu Nicolae - delegație
- Rotaru Ion - prezent
- Rușanu Dan-Radu - prezent
- Rușeț Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - prezent
- Savu Daniel - prezent
- Sbîrciu Ioan - prezent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru-Florian - prezent
- Șova Dan-Coman - absent
- Tămagă Constantin - prezent
- Toma Ion - prezent
- Țopescu Cristian-George - absent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - prezent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Șerban Constantin - prezent
- Vasilescu Lia-Olguța - prezentă
- Verestoy Attila - prezent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - prezent

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Citesc lista deputaților, fără membrii Guvernului, pentru că au votat deja.

- Adomniței Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Alecu Valeriu - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta-Alma - prezentă
- Andon Sergiu - prezent
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin-Serghei - prezent
- Antal Istvan - prezent
- Antochi Gheorghe - prezent
- Apostolache Mihai-Cristian - prezent
- Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
- Arion Viorel - prezent
- Atanasiu Teodor - prezent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - prezentă
- Balan Ioan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Banu Mihai - prezent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria-Eugenia - prezentă
- Bădălan Eugen - prezent
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - absent
- Bejinariu Eugen - absent
- Berci Vasile - prezent
- Béres Ștefan-Vasile - prezent
- Blaga Iosif -Veniamin - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Bobeș Marin - absent
- Bode Lucian Nicolae - prezent
- Boghicevici Claudia - prezentă
- Boiangiu Victor - prezent
- Boldea Mihail - prezent
- Borbely Laszlo - absent
- Bordeianu Dan - prezent
- Bostan Emil - absent
- Bot Octavian - prezent
- Botiș Ioan Nelu - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brătianu Matei-Radu - prezent
- Brînză William Gabriel - prezent
- Buciuta Ștefan - absent
- Bud Nicolae - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Viorel-Vasile - prezent
- Budurescu Daniel-Stamate - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buican Cristian - prezent
- Burcău Doina - prezentă
- Burlacu Cristian-Ion - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buta Sorin Gheorghe - prezent
- Calimente Mihăiță - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Mircea-Vasile - absent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Cărare Viorel - absent
- Cherecheș Cătălin - prezent
- Chircu Doinița Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriță Dumitru - absent
- Chisăliță Ioan-Narcis - prezent
- Chițoiu Daniel - prezent
- Chiuariu Tudor Alexandru - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - prezent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
- Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
- Ciuhodaru Tudor - prezent
- Coclici Radu-Eugeniu - prezent
- Coroamă Gheorghe - prezent
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - prezent
- Cristian Horia - prezent
- Croitoru Cătălin - absent
- Damian Ioan - prezent
- Dascălu Constantin - prezent
- Derzsi Akos - prezent
- Dobre Ciprian Minodor - prezent
- Dobre Cristina-Elena - prezentă
- Dobre Victor-Paul - prezent
- Dolineaschi Andrei - absent
- Donțu Mihai-Aurel - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
- Drăghici Sonia Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif-Ștefan - prezent
- Dugulescu Marius-Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana-Cristina - prezentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitrică George-Ionuț - prezent
- Dumitru Georgică - absent
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - prezent
- Edler Andras-Gyorgy - absent
- Erdei-Doloczki Istvan - prezent
- Farago Petru - prezent
- Farkas Anna Lili - absentă
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - prezent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru-Claudian - prezent
- Fuia Stelian - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - absent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - prezentă
- Geantă Florian-Daniel - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei-Dominic - prezent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiță Cornel - prezent
- Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Gliga Vasile-Ghiorghe - absent
- Gondor Marius/Sorin - prezent
- Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
- Grama Horia - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gust-Băloșin Florentin - prezent
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - prezent
- Holdiș Ioan - prezent
- Horj Pavel - absent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob-Strugaru Stelică - prezent
- Ialomițianu Gheorghe - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Iftime Dragoș-Adrian - absent
- Ignat Miron - absent
- Ionescu George - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Luminița - prezentă
- Iorguș Zanfir - prezent
- Irimescu Mircea - prezent
- Itu Cornel - prezent
- Jipa Florina-Ruxandra - prezentă
- Jolța Nicolae - absent
- Kelemen Atila Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Karoly - prezent
- Korodi Attila - prezent
- Koto Iosif - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Leșe Doru-Brașoan - prezent
- Liga Dănuț - prezent
- Longher Ghervazen - absent
- Lubanovici Mircea - absent
- Luca Ciprian Florin - prezent
- Lup Mircea-Silvestru - prezent
- Lupu Mihai - prezent
- Macaleți Costică - prezent
- Manda Iulian-Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marian Dan-Mihai - prezent
- Marin Mircea - prezent
- Marinescu Antonella - prezentă
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Marton Arpad Francisc - prezent
- Mate Andras Levente - prezent
- Mazilu Constantin - prezent
- Merka Adrian Miroslav - prezent
- Militaru Constantin-Severus - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mocanu Adrian - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Moldovan Carmen-Ileana - prezentă
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Morega Dan-Ilie - absent
- Motreanu Dan-Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Șerban Răzvan - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Neacșu Marian - prezent
- Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
- Neculai Marius - prezent
- Negoiță Robert-Sorin - prezent
- Negruț Clement - prezent
- Nica Nicolae-Ciprian - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Duvăz Bogdan - prezent
- Niculescu-Mizil-Ștefănescu-Tohme Oana - absentă
- Nistor Laurențiu - prezent
- Nițu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia-Brândușa - prezentă
- Oajdea Vasile-Daniel - prezent
- Olar Corneliu - prezent
- Olosz Gergely - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Oprișcan Mihai Doru - prezent
- Orban Ludovic - prezent
- Pal Arpad - prezent
- Palașcă Viorel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Palfi Mozes-Zoltan - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pandele Sorin Andi - prezent
- Panțîru Tudor - absent
- Pardău Dumitru - prezent
- Păduraru Nicușor - prezent
- Păsat Dan - absent
- Păun Nicolae - prezent
- Pâslaru Florin-Costin - prezent
- Peto Csilla Maria - prezentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - absent
- Pieptea Cornel - prezent
- Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent
- Plăiașu Gabriel - prezent
- Pocora Cristina-Ancuța - prezentă
- Pop Georgian - prezent
- Pop Virgil - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Florian - prezent
- Popa Octavian-Marius - prezent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - absent
- Popescu Cosmin-Mihai - prezent
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popov Dușan - prezent
- Popoviciu Alin-Augustin-Florin - prezent
- Postolachi Florin - absent
- Potor Călin - prezent
- Preda Cezar-Florin - prezent
- Prigoană Vasile-Silviu - absent
- Radan Mihai - absent
- Rățoi Neculai - prezent
- Rebenciuc Neculai - prezent
- Resmeriță Cornel-Cristian - prezent
- Riviș-Tipei Lucian - prezent
- Rizea Cristian - absent
- Rogin Marius - absent
- Roman Gheorghe - prezent
- Roman Ioan-Sorin - prezent
- Roșca Lucreția - prezentă
- Rusu Valentin - prezent
- Sava Andrei-Valentin - prezent
- Săftoiu Ana-Adriana - prezentă
- Săniuță Marian-Florian - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Scutaru Adrian-George - prezent
- Seremi Ștefan - prezent
- Seres Denes - prezent
- Socaciu Victor - prezent
- Solomon Adrian - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Spînu Teodor-Marius - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stan Nicolae - absent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stavrositu Maria - absentă
- Steriu Valeriu-Andrei - prezent
- Stoica Mihaela - prezentă
- Stragea Sorin-Constantin - prezent
- Stroe Ionuț-Marian - prezent
- Stroe Mihai - prezent
- Stroian Toader - prezent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - prezent
- Surpățeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - prezent
- Șandru Mihaela-Ioana - prezentă
- Ștefan Viorel - prezent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Știrbu Gigel-Sorinel - absent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tabugan Ion - prezent
- Taloș-Gheorghe Mirel - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Teodorescu Horia - absent
- Timiș Ioan - absent
- Tița -Nicolescu Gabriel - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toader Mircea-Nicu - prezent
- Trășculescu Alin-Silviu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Tușa Adriana-Diana - prezentă
- Țaga Claudiu - absent
- Țintean Ioan - prezent
- Țîmpău Radu-Bogdan - prezent
- Țurcanu Florin - absent
- Țurea Răzvan - prezent
- Uioreanu Horea Dorin - absent
- Uricec Eugen-Constantin - absent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Varga Lucia Ana - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilică Radu Costin - prezent
- Vișan Gelu - prezent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin-Ștefan - absent
- Voicu Mihai-Alexandru - prezent
- Voinescu -Cotoi Sever - prezent
- Vreme Valerian - prezent
- Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
- Zătreanu Dan-Radu - prezent
- Zgonea Valeriu-Ștefan - prezent
- Zisopol Dragoș-Gabriel - prezent
- Zoicaș Gheorghe - absent

Reluăm apelul celor care nu au fost prezenți.

- Bărbulescu Daniel Ionuț - absent
- Bejinariu Eugen - absent
- Bobeș Marin - absent
- Borbely Laszlo - absent
- Bostan Emil - absent
- Buciuta Ștefan Viorel - absent
- Cazan Mircea-Vasile - absent
- Cărare Viorel - absent
- Chiriță Dumitru - absent
- Croitoru Cătălin - absent
- Dolineaschi Andrei - absent
- Dumitrescu Liana - absent
- Dumitru Georgică - absent
- Edler Andras-Gyorgy - absent
- Farkas Anna Lili - absentă
- Firczak Gheorghe - absent
- Ganț Ovidiu Victor - absent
- Gliga Vasile - absent
- Horj Pavel - absent
- Iftime Dragoș-Adrian - absent
- Ignat Miron - absent
- Jolța Nicolae - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Lubanovici Mircea - absent
- Morega Dan-Ilie - absent
- Nica Nicolae-Ciprian - absent
- Niculescu-Mizil-Ștefănescu Tohme Oana - absentă
- Pambuccian Varujan - absent
- Panțîru Tudor - absent
- Păsat Dan - absent
- Petrescu Petre - absent
- Popescu Adrian - absent
- Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Postolachi Florin - absent
- Prigoană Vasile-Silviu - absent
- Radan Mihai - absent
- Rizea Cristian - absent
- Rogin Marius - absent
- Săniuță Marian-Florin - absent
- Stan Nicolae - absent
- Stavrositu Maria - absentă
- Știrbu Gigel-Sorinel - absent
- Teodorescu Horia - absent
- Timiș Ioan - absent
- Țaga Claudiu - absent
- Țurcanu Florin - absent
- Uioreanu Horea Dorin - absent
- Uricec Eugen-Constantin - absent
- Voicu Mădălin Ștefan - absent
- Zoicaș Gheorghe - absent

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Invităm membrii celor două Birouri să vină în sala de Birou permanent a Camerei Deputaților pentru Birouri permanente reunite și pentru numărarea voturilor.

Vă vom informa, după aceea, asupra rezultatul votului dumneavoastră.

 
   

- pauză -

*

- după pauză -

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Permiteți-mi ca, în continuarea lucrărilor noastre, să-i ofer cuvântul domnului secretar Gheorghe David pentru prezentarea procesului-verbal referitor la rezultatul votului asupra moțiunii de cenzură.

Domnule senator, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de doamnelor și domnii deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură inițiate de 124

deputați și senatori Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 32 alin.(4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, asupra moțiunii de cenzură inițiate de 124 deputați și senatori, au constatat următoarele:

  • numărul total al deputaților și senatorilor - 471;
  • numărul deputaților și senatorilor prezenți - 402;
  • numărul total de voturi exprimate - 402;
  • numărul de voturi anulate - 0;
  • numărul total de voturi valabil exprimate - 402,
    din care:
    • voturi "pentru" - 130 (Aplauze în sală)
    • voturi "împotrivă" - 272.

Potrivit art. 113 alin. (1) din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 236 de voturi "pentru".

Ca urmare a faptului că din totalul de 471 parlamentari au fost prezenți 402 parlamentari, din care: 130 parlamentari au votat pentru moțiunea de cenzură și 272 parlamentari au votat împotriva moțiunii de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea cerută de Constituția României pentru adoptarea moțiunii de cenzură.

Semnează membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului României.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim domnului secretar Gheorghe David.

Cu acest rezultat de respingere a moțiunii de cenzură, epuizăm ordinea de zi de astăzi și declar închisă ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

Rog membrii Birourilor permanente reunite să se întrunească pentru a participa la ședința Biroului permanent reunit, în sala Biroului permanent a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 14.25.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 20 august 2019, 6:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro