Paul Ichim
Paul Ichim
Sittings of the Senate of April 27, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.55/07-05-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 27-04-2009 Printable version

Sittings of the Senate of April 27, 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.24 Paul Ichim (PNL) - declarație politică având ca subiect protecția mediului înconjurător în România (declarație politică neprezentată în plen)  

Domnul Paul Ichim:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Motivul pentru care vin astăzi în fața dumneavoastră este faptul că săptămâna trecută a fost Ziua Pământului și, spre deosebire de România, absolut toate mediile străine au dezbătut problema.

De aceea, cred că e momentul potrivit să vă reamintesc, dacă nu știați deja, câteva date concrete privind modul în care este tratat mediul înconjurător în România.

Astfel, dacă la nivelul anului 1800 în România erau împădurite aproximativ 8,5 milioane hectare, adică o suprafață de circa 35-40%, în anul 1974 numărul s-a redus la 6,5 milioane de hectare (27%).

Mai precis, între 1864 și 1914, ca urmare a reformei agrare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au avut loc defrișări masive.

De altfel, și în secolul trecut au avut loc defrișări masive, în perioada comunistă și mai ales până în anul 1977.

Practic, suprafața împădurită a scăzut cu 2 milioane de hectare.

Cauzele scăderii dramatice a suprafeței împădurite din țara noastră sunt multiple.

Amintesc doar poluarea industrială, defrișarea abuzivă și, totodată, iresponsabilă sau pășunatul excesiv.

Mai mult, autoritățile au permis tăierea pădurilor retrocedate, fără a condiționa acest lucru de plantarea altora.

Cele mai afectate județe de acest fenomen sunt: Vâlcea, Argeș, Alba, Harghita, Covasna, Maramureș, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Suceava, Bacău, Călărași, Teleorman și Constanța.

Ca să nu mai amintim faptul că despăgubirile din ultimii ani au păgubit statul cu aproximativ 1,5 miliarde de euro!

România ocupă locul 13 în Europa la suprafață împădurită, cu circa 26%.

Prin comparație, în Cehia și Slovacia suprafețele împădurite au ajuns la 34,7%, în Bulgaria la 35,2%.

Dacă în România suprafața împădurită/locuitor este de 0,33 hectare, în Irlanda, Suedia și Norvegia cifrele variază între 2,3 și 4,6 hectare/locuitor.

Față de ritmul împăduririlor anuale din țara noastră, în Finlanda acesta este de 130.000 hectare/an, în Suedia de 140.000 hectare/an, iar în Turcia de 60.000 hectare/an.

Ca să mă fac bine înțeles, vă voi enumera câteva dintre funcțiile pădurii, pentru a înțelege de ce insist în asemenea măsură pe acest subiect.

În primul rând, pădurea are o funcție hidrologică și antierozivă.

Din punct de vedere climatic, o suprafață mai mare de pădure contribuie la îmbunătățirea atmosferei.

Pădurea este producătoare de oxigen, atât de vital vieții.

Conform Planului național de dezvoltare rurală, în următorii patru ani suprafața împădurită ar trebui să crească de la 27% la 30%, ceea ce înseamnă că până în 2013 ar trebui împădurite 80.000 hectare/an.

Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale a alocat anul acesta 10 milioane de lei pentru împăduriri, cu doar 700.000 mai mult decât anul trecut.

Statul va mai aloca 1,5 milioane de lei pentru studii de fezabilitate în domeniul silvic și 500.000 de lei pentru evaluarea terenurilor degradate.

Totodată, Romsilva intenționează să împădurească 5.000 hectare teren afectat de calamități și intenționează să acceseze, până în 2013, 150 de milioane de euro din fondurile structurale europene pentru construcția sau reabilitarea drumurilor forestiere și 70 de milioane de euro pentru înființarea a 22 de parcuri naturale.

Aș fi curios să aflu cum văd actualii guvernanți situația pe care v-am prezentat-o, care este aceeași de la revoluție încoace.

Înțeleg că se propune înființarea unei Jandarmerii Silvice.

Bun, dar acest lucru înseamnă alocarea de fonduri de la bugetul de stat, fonduri care nu există.

Ce se va întâmpla cu personalul silvic, în condițiile în care 1.000 de angajați au fost disponibilizați și se pregătește disponibilizarea altor 4.200?

Conform legislației actuale, proprietarii de teren degradat care îl împăduresc primesc de la stat 830 RON pentru fiecare hectar împădurit.

Dar asta abia după ce a cheltuit din banii proprii! Cine-și mai cheltuiește banii în sărăcia actuală?

Verdeața naturii acoperă și murdăria, și sărăcia.

Dacă vrem turism, măcar să împădurim!

Și tare mi-aș dori ca declarația mea politică să nu se încadreze la categoria "Problema e veche, prostul e nou!"

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 28 novembre 2021, 6:54
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro