Plen
Sittings of the Senate of April 27, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.55/07-05-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
06-12-2021 (joint)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 27-04-2009 Printable version

Sittings of the Senate of April 27, 2009

15. Din partea Guvernului au primit răspunsuri:  

 

Domnul Alexandru Pereș:

  ................................................
Emilian Valentin Frâncu - de la Răzvan Petrică Bobeanu, secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului;

La întrebări, domnul secretar de stat Răzvan Bobeanu va răspunde unei întrebări adresate de domnul senator Emilian Frâncu, PNL. Microfonul 8.

 

Domnul Răzvan Petrică Bobeanu - secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator, Referitor la întrebarea dumneavoastră facem următoarele precizări:

Problematica pusă în discuție este o preocupare permanentă a Ministerului Tineretului și Sportului, care are în vedere dezvoltarea de parteneriate cu Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Ministerul Sănătății și Ministerul Administrației și Internelor, în vederea organizării de acțiuni, activități și întreceri sportive pentru tineret, și nu numai, atât în mediul urban, cât și în cel rural.

Prin direcțiile pentru sport județene și asociațiile județene "Sportul pentru toți" sunt promovate programe sportive care angrenează tineri din toate categoriile de vârstă în acțiuni și întreceri care îmbină educația cu mișcarea în aer liber.

În acest sens, enumerăm doar câteva dintre programele promovate: "Sportul în cartier", "Sportul - un mod de viață", "Aleargă și ești tânăr mereu!", "Dizabilitatea nu este o barieră!", "Evitați poluarea, folosiți bicicleta și rolele pentru sănătatea dumneavoastră!", "Campionul de mâine" și altele.

O altă măsură avută în vedere în direcția promovării sportului de masă este organizarea unor cursuri de învățare a înotului pentru preșcolari și elevii claselor I-IV, în parteneriat cu administrațiile publice locale și inspectoratele județene.

De asemenea, taberele sunt locațiile în care se va derula programul "Sportul și vacanța", unde personalul calificat va organiza permanent jocuri de mișcare și întreceri sportive.

Nu în ultimul rând, începând din toamna acestui an, împreună cu inspectoratele școlare și sub coordonarea Institutului Național de Cercetare pentru Sport, Ministerul Tineretului și Sportului va demara o activitate de testare a potențialului biomotric al elevilor din școlile generale și licee.

În anul școlar 2009-2010, activitatea de testare se va realiza pentru populația școlară din trei județe, urmând ca demersul să fie finalizat până în anul școlar 2012-2013.

Acestea sunt doar o parte dintre proiectele Ministerului Tineretului și Sportului, care au în vedere promovarea sportului de masă și, implicit, combaterea sedentarismului în rândul tinerilor.

Vă garantez, domnule senator, că instituția noastră va mediatiza toate programele derulate în perioada următoare, axate, în principal, pe dezvoltarea apetitului pentru mișcare, a spiritului de echipă și de întrecere în rândul tinerilor, prin implicarea activă a unui număr cât mai mare de participanți.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Microfonul 2, domnul senator Frâncu.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, răspunsul ministerului, în principiu, este unul complex.

Cred că ați atins exact problema pe care eu o pusesem în discuție.

Tocmai aceste programe, din păcate, necunoscându-le, mă interesau.

Acum, dumneavoastră le-ați prezentat, dar aș avea câteva sugestii.

În primul rând, să fie mediatizate mult mai bine, pentru că ele sunt foarte, foarte puțin cunoscute, mai ales în mediul rural.

În al doilea rând, eu cred că parteneriatele pe care spuneți că le-ați început cu Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, de exemplu, ar trebui să ducă la achiziționarea în mediul rural a mai multor structuri cum ar fi, de exemplu, cele tip masă de tenis pentru practicarea ping-pongului.

De asemenea, se poate face parteneriat cu autoritățile locale pe diverse secțiuni.

Vreau să vă sugerez să promovăm mai bine oina, care este sportul nostru național și care riscă să fie uitată, să nu mai fie practicată nicăieri, dacă nu se insistă, mai ales în mediul rural.

Și pe componenta "Sportul pentru toți", eu cred că ar trebui alocate mai multe fonduri, pentru că, până la urmă, vă dau un exemplu: am simțit că pe Ordonanța Guvernului nr. 7/2004 s-au cam oprit investițiile tocmai în momentul când trebuiau să fie construite terenurile de sport în mediul rural.

De aceea, cred că întrebarea mea își va menține actualitatea și, poate, peste vreo șase luni voi reveni cu o rugăminte pentru reactualizarea ei.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Attila Zoltán Cseke - de la Valentin Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

Am rugămintea, domnule secretar de stat Valentin Preda, să răspundeți la întrebarea adresată de domnul senator Attila Zoltán Cseke.

Microfonul 9, vă rog.

 

Domnul Valentin Preda - secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii:

Mulțumesc, domnule președinte, Domnule senator, Referitor la întrebarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

Pe tronsonul Oradea-Pișcolt-Satu Mare-Sâmbra, km 8+400—km 195+537, în anul 2008 au fost executate următoarele tipuri de lucrări:

  • reparații cu mixtură asfaltică pe o suprafață de 63.893 m2;
  • placare suprafețe burdușite pe 1.000 m2;
  • șlamuri bituminoase pe o lungime de 7.853 km.

La data de 23.12.2008 a fost atribuit firmei Strabag AG contractul de proiectare și execuție a lucrărilor de reabilitare pentru drumul național DN 19, pe sectoarele:

Oradea-Bihor-limita județului Satu Mare și Bihor-limita județului Satu Mare.

Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în data de 3 februarie 2009.

În ceea ce privește starea celorlalte drumuri pornind din Oradea către orice direcție în județ, vă informăm:

Tronsonul Oradea-Deva.

Pe sectorul Deva-Groși, km 0+000 - km 83+000 - km 179+311, în anul 2008 au fost executate lucrări de reparații la îmbrăcămintea asfaltică pe o suprafață de 75.800 m2.

Pe sectorul limita județului Arad-Oradea în anul 2008 au fost executate reparații cu mixtură asfaltică pe o suprafață de 20.534 m2.

În prezent, este în curs de derulare licitația internațională pentru atribuirea contractelor de execuție a lucrărilor de reabilitare pentru tronsonul DN 76 Oradea-Ștei-Vârfurile- Baia de Criș-Șoimuș.

Până la desemnarea câștigătorilor și demararea lucrărilor de reabilitare, au fost programate lucrări de reparații cu mixtură asfaltică, precum și lucrări de întreținere curentă, pentru anul 2009.

Tronsonul Oradea-Arad, DN 79.

Pe sectorul Arad-Zerind în anul 2008 au fost executate lucrări de reparații la îmbrăcămintea asfaltică pe o suprafață de 52.100 m2.

Pe sectorul Avram Iancu-Oradea în anul 2008 au fost executate reparații cu mixtură asfaltică pe o suprafață de 17.628 m2.

În data de 23.12.2008 a fost atribuit firmei Astaldi SPA contractul de proiectare și execuție a lucrărilor de reabilitare pentru tronsonul DN 79 Arad-Oradea.

Tronsonul Oradea-Marghita-Zalău.

Pe sectorul DN 19B Săcuieni-Marghita-Suplac-Nușfalău în anul 2008 au fost executate lucrări de reparații cu mixtură asfaltică pe o suprafață de 15.935 m2, respectiv tratare suprafețe burdușite pe 1.670 m2.

Pentru anul 2009 au fost programate lucrări de reparații cu mixtură asfaltică pe o suprafață de 13.550 m2, precum și lucrări de refacere a suprafețelor cu tasări locale pe o suprafață de 12.650 m2.

Pe sectorul DN 1 Aleșd-Halmășd-Zalău-Răstoci în anul 2008 au fost executate lucrări de reparații cu mixtură asfaltică pe o suprafață de 32.553 m2, tratare suprafețe burdușite pe 2.330 m2, precum și șlamuri bituminoase pe o lungime de 8.562 km.

Precizăm că în prezent este în curs de derulare licitația internațională pentru atribuirea contractului de execuție a lucrărilor de reabilitare pentru tronsonul DN 1H Zalău-Răstoci.

Până la desemnarea câștigătorilor și demararea lucrărilor de reabilitare, pentru anul 2009 au fost programate lucrări de reparații cu mixtură asfaltică, precum și lucrări de întreținere curentă.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este permanent preocupat de asigurarea unei stări tehnice corespunzătoare pe toată rețeaua de drumuri naționale din administrare, fără a crea discriminări la nivelul diferitelor județe.

Cu stimă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Cseke, microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspuns și mă bucur că am aflat, prin răspunsul dumneavoastră, că pe cele două drumuri naționale - Oradea-Satu Mare și Oradea-Arad - au fost atribuite contracte de proiectare și execuție a lucrărilor de reabilitare pentru anul 2009.

Vreau să vă spun sincer că, dacă aș sta în București, aș

sta foarte liniștit, pentru că aș crede că situația este foarte roz, dar eu circul săptămânal pe aceste drumuri și vreau să vă spun că, deși, după cum menționați în răspunsul dumneavoastră, s-a dat ordinul de începere a lucrărilor pe 3 februarie anul acesta, situația nu este tocmai fericită.

Impresia mea săptămânală este că tot ceea ce se face, puțin cât se face, cel puțin ce s-a început în ultimele două săptămâni cam este o mântuială strigătoare la cer, vă spun sincer.

Eu v-aș ruga expres să urmăriți prin mijloacele pe care le dețineți, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, aceste lucrări de reabilitare și reparații, pentru că, altfel, tot ceea ce simte cetățeanul de rând este negativ și nefavorabil și n-am vrea să ajungem la alte metode.

Cred că mai trebuie urmărit și este loc de mai bine atât în ceea ce privește ritmul de lucru, cât și în ceea ce privește calitatea lucrărilor care se fac.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Emilian Valentin Frâncu - de la Valentin Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

Îl rog pe domnul secretar de stat Valentin Preda să răspundă și domnului senator Emilian Frâncu la întrebarea referitoare la finalizarea Coridorului IV de transport paneuropean.

Vă rog, microfonul 9.

 

Domnul Valentin Preda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Emilian Frâncu, referitor la întrebarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

Tronsonul de autostradă Nădlac-Arad are ca termen de finalizare a proiectului tehnic luna mai 2009.

Începerea lucrărilor este prevăzută pentru anul 2009, durata contractului fiind de 36 de luni de la data ordinului de începere a lucrărilor.

Tronsonul de autostradă Arad-Timișoara, 32 km, și varianta de ocolire Arad, 12 km.

Contractul de proiectare și execuție lucrări pentru varianta de ocolire Arad a fost atribuit la data de 13 martie 2009, iar durata contractului este de 24 de luni de la data ordinului de începere a lucrărilor, perioada de garanție fiind de 24 de luni.

Tronsonul de autostradă Timișoara-Lugoj.

Semnarea contractului de execuție este estimată pentru trimestrul III 2011.

Tronsonul de autostradă Lugoj-Deva.

Demararea lucrărilor este prevăzută pentru anul 2009, durata contractului fiind de 36 de luni de la data ordinului de începere a lucrărilor.

Perioada de garanție va fi de 24 de luni.

Tronsonul de autostradă Deva-Orăștie.

Durata contractului va fi de 24 de luni de la data ordinului de începere a lucrărilor, iar perioada de garanție va fi de 24 de luni.

Varianta de ocolire Sibiu.

Pentru Secțiunea 1, durata contractului este de 18 luni pentru execuția lucrărilor și 24 de luni perioada de garanție.

Pentru Secțiunea 2, proiectul tehnic și detaliile de execuție au fost finalizate și aprobate în Consiliul Tehnico-Economic al CNADNR în data de 5 februarie 2009.

Semnarea contractului este estimată pentru luna august 2009, iar durata contractului va fi de 20 de luni.

Tronsonul Sibiu-Pitești.

Studiul de fezabilitate a fost finalizat în anul 2008.

Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 1.418/2008.

Varianta de ocolire a municipiului Pitești.

Lucrările au fost finalizate.

Autostrada București - Pitești.

În anul 2000 au fost recepționate lucrările de reabilitare pentru A1.

Ulterior, au fost efectuate lucrări de reparații pe autostradă astfel: între km 29+000 și 37+000, lucrări de întreținere curentă; reparații la Calea 1, km 23+000- km 46+000, și la Calea 2, km 23+000-km 29+000 și km 36+000-km 43+000, s-au finalizat în anul 2008, cu o perioadă de garanție de 36 de luni.

Autostrada - Centura de nord a municipiului București.

În prezent este în curs de realizare studiul de fundamentare a deciziei de concesionare și, în funcție de rezultate, se vor derula procedurile privind modalitatea de achiziție publică: concesiune sau licitație deschisă.

Tronsonul București-Fundulea a fost deschis traficului la data de 4.06.2004.

Tronsonul Lehliu-Drajna a fost deschis traficului la data de 16 noiembrie 2004.

Tronson autostradă Drajna-Fetești.

În data de 27 aprilie 2007 s-a deschis traficul pe ambele căi de circulație.

Tronsonul autostradă Fetești-Cernavodă.

Recepția tehnică la finalizarea lucrărilor a avut loc în data de 17 noiembrie 2006.

Tronson autostradă Cernavodă-Constanța.

Pentru sectorul Cernavodă-Medgidia și sectorul Medgidia-Constanța, contractele de proiectare și construcție au fost atribuite în data de 9 martie 2009 și au o durată de 24 de luni.

Pentru varianta de ocolire Constanța, în data de 11 septembrie 2008 a fost semnat contractul de proiectare și execuție, iar data de începere a contractului a fost 21.11.2008.

Menționăm, domnule senator, că detaliile cu privire la fiecare dintre tronsoanele de lucrări menționate le veți primi în forma scrisă a răspunsului.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Microfonul 2. Domnule senator Emilian Frâncu, vă rog, dacă doriți să comentați.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Da, într-adevăr.

În primul rând, vreau să mulțumesc pentru răspuns domnului secretar de stat.

Pentru prima parte a întrebării sunt mai mult decât mulțumit, într-adevăr, este un răspuns complet și cred eu că îi va mulțumi pe toți colegii mei parlamentari și pe toți cei care, poate, prin intermediul radioului, ne ascultă acum, pe cei din partea de sud a țării, pentru că, iată, în ceea ce privește Coridorul IV, porțiunile de autostradă sunt, într-un fel, demarate și sunt șanse ca, în trei-patru ani, să avem lucrările finalizate.

Din păcate, întrebarea mea avea și un al doilea subpunct, dacă veți urmări cu atenție.

Solicitam în mod expres să mi se spună ce mai este nou legat de tronsonul Sibiu-Pitești.

Eu, fiind senator de Vâlcea, eram interesat, normal...

Foarte mulți locuitori mă întreabă ce mai este nou.

Anul trecut, într-adevăr, le-am spus despre studiul de fezabilitate, despre indicatorii tehnico-economici, dar acum doar atât apare în materialul scris care, repet, este mult mai complet decât ceea ce ați spus dumneavoastră - și este foarte bine redactat -, nu se spune decât că este cuprins în programul de concesiuni.

Poate îmi puteți spune acum măcar un orizont de timp, un an, doi ani, în care se preconizează să se facă acest demers, să înceapă într-adevăr și, într-un fel, să dea speranțe vâlcenilor că vor putea să aibă o autostradă pe teritoriul județului lor.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Frâncu, mai aveți vreo cinci întrebări la care trebuie să vi se răspundă, vă rog frumos, pe scurt.

 
 

Domnul Valentin Preda:

Mă voi informa, pentru a putea să vă dau informații exacte în acest sens.

Nu aș vrea să lansez o dată, fără a ști când...

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Rugămintea mea este reținută de dumneavoastră și m-aș bucura să primesc, măcar în scris, un răspuns la această a doua parte a întrebării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Emilian Valentin Frâncu - de la Ioan Andreica, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței;

Vă rog, domnule secretar de stat Ioan Andreica, un răspuns pentru domnul senator Emilian Frâncu la o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței privind "Mansardările ilegale de la Râmnicu Vâlcea".

Microfonul 8, vă rog.

 

Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței:

Pe scurt, domnule senator, referitor la întrebarea pusă de dumneavoastră în legătură cu mansardările ilegale realizate în municipiul Râmnicu Vâlcea, vă informez că Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței este autoritate centrală de reglementare și de desfășurare a programelor pe domeniile:

dezvoltare teritorială, lucrări publice, locuințe, unele lucrări internaționale transfrontaliere și nu are atribuții de control în exercitarea autorizării construcțiilor și, respectiv, a realizării construcțiilor.

Singura instituție mandatată prin lege pentru a efectua controale și a aplica sancțiuni în acest sens este Inspectoratul de Stat în Construcții, care este organizat teritorial, are filiale, sucursale în plan teritorial, care au sarcina să urmărească atât proiectele, cât și derularea lucrărilor.

De aceea vă invităm să vă adresați Inspectoratului de Stat pentru a exercita controlul și a aplica măsuri în acest sens, dacă lucrările sunt realizate ilegal.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Un scurt comentariu din partea domnului senator Frâncu.

Vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Da. De această dată, am un comentariu critic.

Eu consider că viața cetățeanului este extrem de importantă, iar pentru mine, ca parlamentar, este o prioritate.

Eu cred că ministerul dumneavoastră are tocmai rolul de a verifica rapoartele primite și vă spun, vă informez, încă o dată, că a fost acolo o comisie de anchetă complexă din partea prefecturii, a tuturor structurilor locale, inclusiv Ministerul Administrației și Internelor, Poliția, Pompierii și Inspectoratul de Stat în Construcții, și s-au găsit numeroase nereguli - de la lipsa, să zicem așa, concretă, a concordanței între materialele prevăzute și cele folosite, la mari deficiențe tehnice și așa mai departe.

Faptul că eu m-am adresat ministerului este tocmai din cauză că autonomia locală a generat aceste abuzuri, că autonomia locală este ceea care, iată, a dus la punerea în pericol a vieții oamenilor.

Ce este mai tragic este că feed-back-ul nu apare, adică se face control de către prefectură, se face control de către toate organismele, inclusiv Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, dar nimic nu se schimbă.

Deci nu s-a luat niciun fel de măsură și trebuie ca cineva, până la urmă, să se implice în acest lucru.

Rog ministerul, nu este mare lucru, să facă un efort pentru a verifica încă o dată documentația și, pe baza ei, să se autosesizeze.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Aveți dreptate.

Domnule secretar de stat, doriți să mai spuneți ceva?

Vă rog, microfonul 8.

 
 

Domnul Ioan Andreica:

Domnule președinte, un singur comentariu vă rog să-mi permiteți.

Ministerul nu are mandat să se implice decât dacă primește un raport, o sesizare.

Va răspunde în scris privind modul cum înțelege acel document, dar nu are competență în control.

Vă mulțumesc.

 
Emilian Valentin Frâncu - de la Dan Cârlan, secretar de stat în Ministerul Mediului;

Domnul Alexandru Pereș:

Domnul secretar de stat Dan Cârlan răspunde la o întrebare adresată Ministerului Mediului de către domnul senator Emilian Frâncu.

Vă rog, microfonul 10.

 

Domnul Dan Cârlan - secretar de stat în Ministerul Mediului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a întrebării formulate de către domnul senator Emilian Frâncu, întrebare înregistrată la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul în data de 7 aprilie 2009, referitoare la alunecarea haldei de steril din comuna Mateești, județul Vâlcea, vă comunicăm următoarele:

Problemele semnalate în legătură cu halda de steril Panga Nord de pe raza satului Turcești, comuna Mateești, județul Vâlcea, sunt binecunoscute Ministerului Mediului, în special după reactivarea fenomenelor de instabilitate din luna februarie 2008.

În urma hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență din 15 februarie 2008 s-a constituit un grup tehnic de lucru, condus de reprezentantul Ministerului Mediului, pentru determinarea și analizarea cauzelor alunecării haldei de steril, precum și pentru identificarea soluțiilor de stabilizare, în scopul eliminării riscurilor pentru populație și mediu.

În baza mandatului primit, grupul tehnic a efectuat acțiuni de inspecție pe amplasamentul lucrărilor de depozitare a sterilului, a purtat discuții cu reprezentanți ai autorităților locale, cu locuitorii zonei calamitate, cu specialiști.

În procedură de urgență, a fost contactat serviciul de expertizare a lucrărilor, încredințat fiind către doi reputați specialiști ai lumii științifice și tehnice românești: profesorul universitar doctor inginer Eugeniu Marchidanu, de la Universitatea Tehnică de Construcții din București, respectiv profesorul universitar doctor inginer Florian Zamfirescu, de la Universitatea București.

Acesta din urmă este, de altfel, și coordonatorul comisiei de specialiști care analizează incidentele de la câmpurile de sonde Ocnele Mari din același județ.

Analiza raportului de expertiză a permis formularea unor recomandări de intervenție pentru stabilizarea și, ulterior, stoparea alunecărilor de la halda Panga Nord, care au fost înaintate Comitetului Național pentru Situații de Urgență în 21 martie 2008.

În condițiile reactivării în aceste zile a fenomenelor de instabilitate, pe fondul unor condiții hidrometeorologice favorizante, situația de la halda Panga Nord revine în atenție prin situațiile de risc pe care le poate genera.

Constatăm că propunerile formulate cu ocazia diverselor discuții pe tema măsurilor de stabilizare a haldei nu au ținut seama de raportul de expertiză întocmit de cei doi reputați specialiști în geologie și hidrogeologie.

În aceste condiții, reiterăm necesitatea respectării recomandărilor formulate în raportul de expertiză și în rapoartele trimise către Comitetul Național pentru Situații de Urgență.

Responsabilitatea Ministerului Mediului față de incidentele și accidentele provocate de factorii naturali sau/și antropici este o chestiune care trebuie nuanțată în funcție de condițiile concrete din amplasament.

Atât timp cât aceste fenomene au legătură cu lucrări inginerești, răspunderea principală este a deținătorului, cu orice titlu, al lucrării, care trebuie să gestioneze inclusiv starea de siguranță a obiectivului.

În cazul haldei de steril Panga Nord, deținătorul legal este Consiliul Local Mateești, care a preluat depozitul în suprafață de 49,98 hectare de la Exploatarea Minieră Berbești, din cadrul Societății Naționale a Lignitului Oltenia Târgu Jiu, în urma unor lucrări de redare în circuitul agricol a terenurilor.

Considerăm ca total inoportună desfășurarea de activități agricole pe terenuri cunoscute ca manifestând potențial de instabilitate, cum este cazul depozitelor de vale, cu materiale slab coezive și, în general, necompactate.

Considerăm că principalul responsabil cu urmărirea stării de siguranță post-închidere a haldei este deținătorul inițial, Exploatarea Minieră Berbești, care trebuia să predea Consiliului Local Mateești o lucrare în care erau realizate condițiile de maximă siguranță care să permită schimbarea destinației terenurilor ocupate.

Ca minister responsabil, Ministerul Mediului intervine, direct sau prin unitățile aflate sub autoritate sau în coordonarea sa, în rezolvarea situațiilor create în urma unor astfel de incidente sau accidente.

În situația de față, în afara organizării și conducerii grupului tehnic mai sus amintit, Ministerul Mediului a mobilizat la fața locului utilaje și personal de la Direcția Apelor Olt, aparținând Administrației Naționale "Apele Române", cu scopul împiedicării obturării albiei pârului Tărâia, situație în care exista pericolul producerii unor inundații care să afecteze satul Turcești, comuna Mateești.

Ca o măsură preventivă, pe termen lung, în 14 aprilie 2009, în aceste zile, s-a inițiat un proiect de hotărâre a Guvernului României care să asigure realizarea unor lucrări ample de deviere și regularizare a albiei pârâului Tărâia.

În ceea ce privește acordarea de despăgubiri locuitorilor satului Turcești, afectați de fenomenele de instabilitate a haldei, considerăm că acest aspect trebuie analizat de autoritățile locale, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, precum și cu Ministerul Economiei.

În speranța că informațiile prezentate vă sunt utile, domnule senator, vă stăm la dispoziție și cu alte informații suplimentare.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Microfonul 2, domnul senator Frâncu, vă rog, un comentariu.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc.

Mă bucur că semnalul meu, care a fost prezentat aici, în plenul Senatului, acum o lună și jumătate, a fost, într-un fel, și el bine primit de ministerul dumneavoastră și, drept urmare, am văzut că, în luna aprilie, a fost promovată o hotărâre de guvern care să prevină obturarea râului.

Eu trăgeam un semnal de alarmă: gândiți-vă că un sat întreg, într-o noapte, poate, din cauza condițiilor meteo, să dispară.

Este un pericol foarte mare pentru viața oamenilor și a animalelor și mă bucur că dumneavoastră deja ați început să luați măsuri de prevenire.

Singura rugăminte pe care o am este dacă se pot găsi totuși fonduri de sprijinire - prin programele dumneavoastră, prin Direcția Apelor Olt sau altfel - și de rezolvare pe termen lung a problemei de acolo, care este una gravă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

 
Emilian Valentin Frâncu - de la Dan Cârlan, secretar de stat în Ministerul Mediului;

Îl rog pe domnul secretar de stat Dan Cârlan să răspundă și la interpelarea adresată de domnul senator Emilian Frâncu Ministerului Mediului.

Este vorba de situația depozitelor de gunoi din țară și din județul Vâlcea.

Microfonul 10, vă rog.

 

Domnul Dan Cârlan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Depozitarea deșeurilor este reglementată la nivel comunitar de Directiva Consiliului nr. 31/1999, transpusă în legislația românească prin Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor.

Pentru aplicarea prevederilor acestei directive, România a obținut o perioadă de tranziție până la 16 iulie 2017, avându-se în vedere sistarea activității, etapizat, pentru un număr de 101 depozite de deșeuri municipale neconforme.

Toate celelalte depozite municipale neconforme, inclusiv spațiile de depozitare din zonele rurale, pentru care România nu a primit perioada de tranziție trebuie să-și sisteze activitatea, respectiv să fie închise și reabilitate, până cel târziu la 16 iulie 2009.

Conform inventarului realizat în anul 2004, au fost înregistrate un număr de 251 depozite municipale neconforme, dintre care: 11 depozite au sistat activitatea în anii 2003-2004; 139 depozite trebuie să sisteze activitatea cel târziu la 16 iulie 2009 și 101 depozite au primit perioada de tranziție, urmând să sisteze activitatea, etapizat, până la 16 iulie 2017.

Monitorizarea situației activității celor 139 depozite municipale neconforme este urmărită lunar, prin evaluarea și controlarea îndeplinirii măsurilor prevăzute în actele legislative, de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu.

Această monitorizare a evidențiat că, din cele 139 depozite, au sistat activitatea, până în prezent, un număr de 73 depozite, urmând ca restul de 66 să-și sisteze activitatea cel târziu în 16 iulie 2009.

În ceea ce privește județul Vâlcea, din informațiile transmise de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, situația sistării depozitelor pentru depozitele neconforme se prezintă astfel:

  • Râmnicu Vâlcea, termenul pentru sistarea activității a fost 31.12.2006, situația actuală, în operare;
  • Brezoi, termen de sistare a activității - 16 iulie 2009, situația actuală, sistat;
  • Călimănești, termen de sistare a activității - 16 iulie 2009, depozitul se află în operare;
  • Govora, termen de sistarea activității - 16 iulie 2009, depozitul se află în operare;
  • Bălcești, termen de sistare a activității - 16 iulie 2009, situația actuală, sistat;
  • Băbeni, termen de sistare a activității - 16 iulie 2009, lucru realizat în momentul de față;
  • Drăgășani - 16 iulie 2009, termen de sistare a activității, depozitul se află încă în operare;
  • Horezu, termenul de sistarea a activității - 16 iulie 2017.

Din datele de mai sus reiese că depozitele de la Călimănești, Govora și Drăgășani trebuie să-și înceteze activitatea până la 16 iulie 2009, iar depozitul de la Râmnicu Vâlcea trebuia să-și sisteze activitatea încă din 31 decembrie 2006.

Conform prevederilor actelor normative în vigoare, administrația publică locală are obligația respectării termenelor de sistare a activității de depozitare.

În speranța că și aceste informații v-au fost utile, domnule senator, vă mulțumim și vă stăm la dispoziție.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Microfonul 2, domnule senator Emilian Frâncu.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Într-adevăr, domnule secretar de stat, aceste informații mi-au fost foarte utile și îmi sunt foarte utile, pentru că pot să răspund cetățenilor din județul Vâlcea cu date exacte în acest moment.

Singura mea nedumerire este faptul că ministerul pe care dumneavoastră îl reprezentați nu reușește împreună cu autoritățile locale din Râmnicu Vâlcea să găsească cea mai bună soluție.

Acolo este o situație destul de gravă.

Au fost numeroase încălcări ale legii, schimbări de firme, schimbări de licitații, tot felul de lucruri care cad sub incidența legii penale, dar, pe lângă acestea, cred eu că Ministerul Mediului ar fi trebuit să se implice și trebuie se implice și de-acum încolo mai ferm pentru ca locuitorii din municipiul Râmnicu Vâlcea să aibă totuși o deponie corectă, iar la Fețeni, acolo unde se preconizează să se încheie lucrările, să se poată face, până la urmă, o recepție.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Emilian Valentin Frâncu - de la Andrei Răzvan Micu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților

Îl rog pe domnul secretar de stat Andrei Răzvan Micu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, să răspundă unei interpelări adresate tot de domnul senator Emilian Frâncu.

Aveți cuvântul la microfonul 8, vă rog.

 

Domnul Andrei Răzvan Micu - vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a solicitărilor dumneavoastră adresate Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, vă comunicăm următoarele:

Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile trecute în proprietatea statului în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 reglementează posibilitatea restituirii în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate de stat în perioada de referință, dar, în conformitate cu dispozițiile art. 22 din Legea nr. 10/2001, pentru a beneficia de măsurile reparatorii reglementate de actul normativ menționat, persoana îndreptățită trebuia să notifice persoana juridică deținătoare a bunului, solicitând restituirea acestuia în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, adică data de 14 februarie 2001.

Termenul de depunere a notificărilor, prevăzut de Legea nr. 10/2001, a fost prelungit succesiv, cu două perioade de câte trei luni, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2001 și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 145/2001, faza depunerii notificărilor finalizându-se pe data de 14 februarie 2002.

Astfel, în urma centralizării în cadrul ANRP a situațiilor notificărilor depuse în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001, vă aducem la cunoștință că la nivel național s-au depus un număr de 202.558 notificări, dintre care un număr de 112.364 au fost soluționate.

Din acest număr, au fost soluționate, prin emiterea de dispoziții, decizii sau ordine ale entităților învestite cu soluționarea notificării, prin care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, un număr de 53.531 de notificări.

În cadrul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sunt înregistrate un număr de 42.118 dosare întocmite potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001, diferența până la 53.531 reprezentând-o dosarele aflate în cadrul prefecturilor în vederea acordării avizului de legalitate, ulterior controlului de legalitate exercitat de către acestea.

Cu privire la numărul dosarelor înregistrate în cadrul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, vă aducem la cunoștință că în luna aprilie 2009 s-au transmis în cadrul prefecturilor aproximativ 300 dosare.

Facem precizarea că în vederea soluționării se va parcurge procedura prevăzută de Titlul VII al Legii nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Vă învederăm că procedura administrativă mai sus amintită presupune analizarea, sub aspectul legalității respingerii cererii de restituire în natură și sub aspectul cuantumului pretențiilor de restituire în echivalent, a dosarelor constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 și soluționate fie printr-o dispoziție ce conține oferta de acordare de măsuri reparatorii în echivalent, emisă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, fie printr-o decizie, dispoziție de propunere privind acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, emisă ulterior intrării în vigoare a actului normativ menționat.

Din numărul total de dosare înregistrate în cadrul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, un număr de 11.015 dosare se află în lucru la consilierii din cadrul ANRP, în vederea analizării legalității respingerii cererii de restituire în natură și sub aspectul cuantumului pretențiilor de restituire în echivalent, iar un număr de 7.755 de dosare a fost soluționat prin emiterea deciziei Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, reprezentând titlu de despăgubire.

În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 247/2005, Titlul VII, modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007, persoanele îndreptățite a primi despăgubiri din partea statului român pot opta pentru despăgubiri în numerar până la contravaloarea a 500.000 lei pentru fiecare dosar de despăgubire, iar sumele aferente despăgubirilor de peste 500.000 lei vor fi convertite de către ANRP în acțiuni la Fondul "Proprietatea".

În cazul în care suma solicitată este de maximum 250.000 lei, plata se va face într-o singură tranșă, iar în cazul în care depășește această sumă plata se va face în două tranșe, pe o perioadă de doi ani.

Ca urmare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, s-a înființat, în cadrul ANRP, Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar, care va emite titluri de plată, respectiv titluri de conversie, în ordinea înregistrării cererilor de opțiune ale persoanelor îndreptățite a primi despăgubiri, cereri însoțite de documentele necesare.

Până în prezent, în cadrul Direcției pentru acordarea despăgubirilor în numerar se află înregistrat un număr de 10.054 dosare de opțiune, însumând 934.397.629,16 lei, în ceea ce privește opțiunile pentru numerar.

Facem precizarea că în luna aprilie 2009 a fost înregistrat un număr de 96 cereri de opțiune ale persoanelor îndreptățite.

Până în prezent, au fost alocate fonduri în cuantum de 253.805.506,68 lei, în limita cărora au fost acordate despăgubiri bănești pentru un număr de 3.044 persoane.

Dintre acestea, în luna aprilie 2009 s-au făcut plăți către un număr de 44 persoane, însumând 3.928.658,63 lei.

În ceea ce privește situația sumelor de bani ce urmează a se acorda lunar și anual persoanelor îndreptățite, facem precizarea că nu putem estima cuantumul acestor fonduri, acestea provenind din dividendele obținute de la Fondul "Proprietatea", precum și din sumele alocate de la bugetul de stat de Ministerul Finanțelor Publice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Domnule senator Emilian Frâncu, aveți cuvântul. Vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Și eu vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Este un răspuns complet, complex și, cred eu, oferă foarte multe date celor interesați.

Vreau doar să vă semnalez faptul că, totuși, cu toate măsurile luate, procedura de plată a celor care au toate formele încheiate este încă foarte lentă.

Eu cred că foarte mulți cetățeni așteaptă de la dumneavoastră să se găsească acele soluții ca, măcar printr-o scrisoare sau printr-o atenționare, să fie informați despre faptul că într-un orizont de timp oarecare, de trei, de șase luni, vor fi luați în calcul de dumneavoastră, pentru că, altfel, vă spun, nu există săptămână să nu primim informații despre cel puțin cinci astfel de cazuri, cetățeni care se simt nedreptățiți, pentru că ei au primit de aproape un an acea hârtie care le garantează dreptul că vor primi despăgubiri, au parcurs, repet, toate etapele și sunt disperați, pentru că unii sunt în vârstă, vă dați seama, și ar vrea și ei să intre în posesia drepturilor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul secretar de stat Vasile Timiș este prezent?

Din sală:

Nu este!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Nu este.

Avea de oferit un răspuns pentru o interpelare adresată de domnul senator Emilian Frâncu.

Probabil o va face în ședința viitoare.

Vă mulțumesc pentru prezență dumneavoastră, stimați colegi, domnilor secretari de stat și aparatului tehnic.

Încheiem ședința noastră de astăzi, 27 aprilie 2009.

Vă mulțumesc.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19.27.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 7 décembre 2021, 0:59
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro