Plen
Sittings of the Senate of May 4, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.60/14-05-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 04-05-2009 Printable version

Sittings of the Senate of May 4, 2009

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15.55.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Mircea Dan Geoană, președintele Senatului, asistat de doamna senator Doina Silistru și de domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului.

  Mircea Marius Banias (PD-L) - declarație politică având ca temă măsurile anticriză ale Guvernului Boc;

Domnul Mircea Dan Geoană:

Bună ziua!

Începem ședința de astăzi a plenului nostru cu partea de declarații politice, după care vom aproba ordinea de zi și programul de lucru.

În acest moment sunt prezenți 92 de senatori, deci suntem în cvorum de lucru.

Îl invit pe domnul senator Mircea Marius Banias pentru a prezenta prima declarație politică, în numele Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Titus Corlățean - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnule senator, vă rog.

   

Domnul Mircea Marius Banias:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi, Cabinetul Emil Boc a făcut deja pași importanți pe calea redresării dezechilibrului fiscal.

Dacă analizăm o parte dintre indicatorii macroeconomici, putem vedea, în cifre reale, dimensiunea descreșterii economice, determinată de reducerea, în termeni reali, a activității productive.

Astfel, în primele două luni, producția industrială și-a redus amplitudinea cu două procente față de primele două luni ale anului precedent.

Avem o reducere a activității industriei prelucrătoare cu 18 procente față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cifrele statistice arată că cele mai pronunțate reduceri s-au înregistrat în industria metalurgică - la nivelul a 51% din producția de anul trecut - și industria autovehiculelor de transport rutier, unde producția a fost mai mică cu 37 de procente.

Doamnelor și domnilor senatori, Chiar și așa, în timp ce producția industrială în România a scăzut cu 15%, per ansamblu, în Uniunea Europeană descreșterea a fost de aproape 17 procente, ceea ce arată că suntem într-o micșorare de activitate economică mai puțin abruptă decât media europeană.

La aceasta este esențial să menționăm faptul că în primele două luni ale acestui an volumul investițiilor străine s-a majorat cu 38,1%, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior.

În cifre reale, este vorba de investiții de 1,4 miliarde de euro.

De asemenea, putem constata o evoluție pozitivă și în ceea ce privește structura acestor investiții străine.

Concret, asistăm la o majorare a contribuției participațiilor de capital de la aproximativ 15%, cât reprezentau acestea în primele două luni ale anului 2008, la 45%, în aceeași perioadă a acestui an.

Investițiile străine directe în luna februarie au însumat 462 de milioane de euro.

Noi anticipăm o scădere a activității economice în acest an, mai precis o descreștere economică de 4 procente, dar avem încredere că măsurile economice propuse de Guvernul Emil Boc, prin programul de măsuri anticriză și prin aplicarea prevederilor din acordul cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, vor limita acest declin.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului cu privire la rectificarea bugetară pe 2009, cheltuielile bugetare primare s-au redus cu aproape un procent din produsul intern brut, comparativ cu prevederile Legii bugetului de stat pe acest an.

Acestea se adaugă măsurilor din Legea bugetului, care au reușit să micșoreze nivelul deficitului bugetar cu aproximativ 3 puncte procentuale din produsul intern brut.

În caz contrar, în conformitate cu politicile bugetare din 2008, România ar fi avut un deficit de aproape 9 procente din PIB în anul 2009.

Stimați colegi, Gândiți-vă că situația în care ne aflăm, din punct de vedere al colectării veniturilor la buget, este destul de nefericită.

Ponderea veniturilor totale în România în anul 2008 a reprezentat 32,8% din PIB, sub media zonei euro, unde vorbim de o colectare de 45,2%.

Cinstit vorbind, România ocupă ultimul loc dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene la acest indicator.

În acest context, impozitul minim decis de administrația Boc reprezintă o măsură corectivă cu efect pe termen limitat.

Scopul acestei măsuri este asigurarea concurenței loiale, a unui mediu de afaceri sănătos și dispersarea efortului financiar.

Doamnelor și domnilor, Aceasta se realizează prin lărgirea bazei de impozitare asupra categoriilor de contribuabili care nu au contribuit sau care au contribuit sub nivelul minim.

Stimați colegi, Prin impozitul minim nu crește nivelul fiscalității din România.

Impozitul minim nu afectează cota de 16% a impozitului pe profit, și asta pentru faptul că este deductibil.

Măsura luată de Cabinetul Boc nu afectează companiile care își suspendă legal activitatea, iar cei care și-o încep în acest an nu intră sub incidența impozitului minim.

Doamnelor și domnilor senatori, Programul anticriză elaborat de specialiștii actualului Guvern deja se aplică.

Scopul măsurilor luate este să reorientăm cheltuielile publice către investiții și să încurajăm investițiile private.

În plus, activitatea Cabinetului Boc este orientată către măsuri de protejare a grupurilor vulnerabile.

Noi, Partidul Democrat Liberal, suntem determinați să generăm, prin politicile bugetare, venituri suplimentare la bugetul de stat și să grăbim procesul de redresare a declinului economic internațional căruia i-a căzut victimă și țara noastră.

Rectificarea bugetară efectuată de Cabinetul Emil Boc exact asta realizează.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
  Titus Corlățean (PSD) - declarație politică având ca subiect necesitatea înscrierii Republicii Moldova într-o listă de priorități a statului român;

În continuare, domnul senator Titus Corlățean, se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca - Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi, Evoluțiile din Republica Moldova reprezintă pentru statul român și pentru clasa politică de la București, în mod firesc, o prioritate - o prioritate nu numai românească, ci și una europeană.

Din acest punct de vedere, dezbaterile de săptămâna trecută din plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei reprezintă un punct de referință și un test pentru familia democratică europeană față de ceea ce reprezintă provocări sau chiar violări ale unor standarde democratice bine definite la nivel european, chestiuni la care am fost martori în trecutul recent la Chișinău.

Trebuie spus că în cursul săptămânii trecute, la propunerea delegației socialiste și, respectiv, a delegației române la APCE, a avut loc în plenul adunării o dezbatere de urgență pe tema mai sus menționată.

Adunarea a adoptat, în final, textul unei rezoluții pe baza unui raport întocmit de experți ai Consiliului Europei, care dezvăluie violări flagrante ale standardelor democratice, încălcări evidente ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor de către puterea comunistă de la Chișinău.

Textul acestui raport ar trebui tradus și diseminat la nivelul opiniei publice și al presei românești pentru o înțelegere mai clară a gravității evoluțiilor dramatice care au avut loc în Republica Moldova.

Pe de altă parte, textul rezoluției, amendat prin vot inclusiv la propunerea unor parlamentari români, stabilește un mecanism de monitorizare mult mai strict cu privire la ceea ce se întâmplă în domeniul statului de drept și al drepturilor cetățenilor din Republica Moldova, precum și obligativitatea puterii de la Chișinău de a adopta rapid măsuri de ordin legislativ și instituțional pentru remedierea acestor grave deficiențe de ordin democratic.

De altfel, un nou raport al comisiei de monitorizare a adunării urmează să fie prezentat la sesiunea APCE din iunie.

Menționăm că delegația parlamentară română, printr-un efort de coordonare fără precedent, aș spune la nivelul tuturor grupurilor politice reprezentate, a reușit să impună adoptarea câtorva amendamente importante.

Printre acestea: stoparea aplicării legii moldovenești cu privire la dubla cetățenie, lege care ar fi impus parlamentarilor recent aleși la Chișinău care dețin și cetățenia română să renunțe fie la această cetățenie, fie la mandatul de parlamentar, stopare până la momentul ultimei pronunțări a Curții Europene a Drepturilor Omului pe această temă.

Menționăm că, anterior, Republica Moldova a fost condamnată, în primă instanță, la CEDO pentru această legislație discriminatorie, urmând ca decizia finală să fie adoptată după examinarea apelului.

Li s-a garantat actorilor politici de la Chișinău, nemulțumiți de modul nedemocratic de desfășurare a procesului electoral și de rezultatul final al alegerilor, atât desfășurarea unei anchete independente, inclusiv anchetă internațională, cât și libertatea accesului la mijloacele jurisdicționale de contestare, inclusiv la CEDO.

Este semnificativ faptul că o serie de parlamentari comuniști moldoveni, cu sprijinul altor parlamentari din spațiul CSI, au dorit să blocheze acest amendament.

S-a garantat obligativitatea modificării Codului electoral moldovenesc, care a generat evidente discriminări pentru opoziție, favorizând în mod clar puterea comunistă.

Delegația parlamentară română a atras atenția asupra responsabilității familiei democratice europene în raport cu toleranța excesivă manifestată anterior față de excesele puterii comuniste de la Chișinău și necesitatea implicării directe pentru a sprijini sau determina acele transformări democratice necesare în vederea facilitării apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, dezbaterea la APCE ne-a arătat locul real pe care se situează România în cadrul familiei democratice europene, limitele înțelegerii la nivelul multor capitale europene a evoluțiilor care se produc dincolo de Prut și cât anume putem conta pe solidaritatea europeană în momente importante pentru România.

Din păcate, concluziile nu sunt foarte încurajatoare și ele se explică, în primul rând, prin lipsa de profesionalism, de viziune politico-diplomatică a reprezentanților României în ultimii patru ani, prin modul în care aceștia "au promovat"

interesele țării noastre în relațiile cu partenerii europeni.

Inconsecvența, neprofesionalismul și, adesea, populismul au generat o astfel de situație în urma căreia culegem fructele unei insuficiente promovări și consolidări a noului statut european și euroatlantic al României.

Nu în ultimul rând, declarații politice neinspirate de la cel mai înalt nivel în statul român ne-au creat vulnerabilități nedorite, s-au oferit pretexte altora pentru acuze nefondate la adresa României.

Fapt uimitor, am început în ultimii ani să resimțim un nou început de izolare a României în planul relațiilor internaționale.

Este o concluzie care mă îngrijorează și ne îngrijorează de o manieră foarte serioasă.

Ar trebui cu toții, în această țară, să înțelegem că interesele României nu se promovează printr-o retorică politicianistă, de consum intern electoral, ci presupune o acțiune profesionistă, coordonată cu prietenii noștri europeni și euroatlantici, și, adesea, măsuri concrete pentru atingerea unor obiective stabilite fără mult tam-tam, dar urmărite cu consecvență.

A fost o bună lecție pentru reprezentanții Parlamentului României membri în delegația APCE să tragă concluziile care se impun pentru remodelarea modului în care trebuie promovată politica externă a României de către toate instituțiile românești și, în același timp, pentru realizarea unei liste de priorități în care Republica Moldova trebuie să se înscrie cât mai sus, indiferent de alternanța la putere de la București.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
  Liviu Titus Pașca (PNL) - declarație politică având ca titlu România - între salarii înghețate, perspectiva unei epidemii de gripă și iminența unui mare cutremur;

În continuare, domnul senator Pașca, se pregătește domnul senator Iosif Secășan - Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Liviu Titus Pașca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Fără a fi pesimist din fire, m-am gândit la un moment dat că declarația mea politică de astăzi ar putea fi intitulată "România - între salarii înghețate, perspectiva unei epidemii de gripă și iminența unui mare cutremur".

Deși pare apocaliptic, un asemenea scenariu este, poate, mult mai aproape de realitate decât am dori.

Și pentru că tot a venit vorba despre un posibil cutremur de o mare intensitate, care apare tot mai des în estimările seismologilor, aș dori să mă opresc asupra câtorva aspecte legate de modul în care autoritățile noastre, fie că este vorba despre Guvern, fie că este vorba despre primării, înțeleg să abordeze această problemă.

Începând din 1994, au fost emise nenumărate acte normative care vizau, în numele interesului național, evaluarea rezistenței construcțiilor în vederea reabilitării lor ulterioare.

Din păcate, în pofida faptului că, potrivit statisticilor, România se află pe locul al doilea în Europa, după Portugalia, în ceea ce privește riscul de cutremur, acțiunile de consolidare a celor peste 400 de clădiri șubrede din București, încadrate în clasa I de risc seismic, trenează într-un mod nepermis.

O altă hotărâre de guvern, emisă anul trecut, atrăgea atenția asupra principalelor pericole care pot apărea în cazul unui seism de mare intensitate.

Construcții modificate fără aviz tehnic de specialitate, clădiri foarte vechi sau care au antene pe acoperișuri reprezintă tot atâtea motive de îngrijorare pentru populație.

Se pare însă că această situație nu este la fel de gravă în viziunea autorităților în drept încât să urgenteze programul de consolidare a imobilelor respective.

Cum altfel am putea explica faptul că, față de numărul clădirilor aflate în pericol de prăbușire în caz de cutremur, cele reabilitate până acum sunt foarte puține, în jur de 20? Care sunt cauzele?

Pe de o parte, firmele de construcții nu s-au grăbit să participe la licitații pentru lucrările de consolidare, întrucât au considerat afacerea nerentabilă.

Pe de altă parte, traseul birocratic este un alt motiv de tergiversare a demarării lucrărilor, care descurajează chiar și pe cei mai bine intenționați.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcat faptul că nu există o strategie unică de salvare, nu există comunicare eficientă între serviciul de ambulanță, poliție și pompieri.

Stimați colegi, Departe de mine intenția de a vă plictisi cu amănunte de ordin tehnic pe care, în oarecare măsură, sunt convins că le cunoașteți, dar cred că este de datoria noastră, a tuturor, să atragem atenția că, indiferent dacă va fi sau nu un seism devastator, este obligatoriu ca măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, când numărul clădirilor aflate în pericol de prăbușire a crescut îngrijorător, potrivit ultimelor evaluări, guvernanții, împreună cu edilii capitalei, să se mobilizeze pentru a găsi soluții de urgentare a programelor de consolidare.

Pe de altă parte, marii antreprenori de construcții ar trebui să țină seama de faptul că numărul crescând al clădirilor șubrezite care necesită reabilitare le poate aduce venituri substanțiale pe termen lung.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
  Iosif Secășan (PD-L) - declarație politică intitulată Cercetarea științifică - două sisteme de remunerare;

În continuare, domnul senator Iosif Secășan, se pregătește domnul senator Radu Cătălin Mardare, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Iosif Secășan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Titlul declarației mele politice de astăzi este "Cercetarea științifică - două sisteme de remunerare".

Distinși colegi, Demersul meu politic de astăzi vizează un segment mai puțin vizibil, nu întotdeauna extrem de spectaculos, dar unul care implică foarte multă muncă și responsabilitate, absolut esențiale în orice societate și stat modern actual - cercetarea științifică.

Punctual, doresc să aduc în discuție cercetarea istorică din muzee, fiindcă, în diverse ocazii, am putut să constat performanțele acesteia.

Astfel, în două muzee diferite, la Timișoara și Reșița bunăoară, m-a impresionat faptul că s-a publicat, în anii de după revoluție, un număr important de cărți de istorie: 46 de lucrări la Timișoara și 42 de lucrări la Reșița, dintre care 5 au fost recompensate cu premii ale Academiei Române, ceea ce înseamnă o recunoaștere a calității cercetării științifice din muzee.

Alături de funcțiile de păstrare-conservare și valorificare educațională a patrimoniului cultural, cercetarea științifică în muzee constituie un segment important al activității muzeale foarte clar în actele normative în vigoare.

Astfel, Legea muzeelor și colecțiilor nr. 311/2003, republicată în 2006, stipulează la art. 4 lit. a) și lit. b) că "funcțiile principale ale muzeului sunt:

  1. constituirea științifică, administrarea, conservarea și restaurarea patrimoniului muzeal;
  2. cercetarea științifică, evidența, documentarea, protejarea și dezvoltarea patrimoniului muzeal".

Venind în întâmpinarea acestor prevederi, au fost înființate în muzeele din țară posturi de cercetători științifici, reglementate prin prevederile sus-menționatei legi.

Acest lucru a constituit un reviriment și a condus la dezvoltarea activităților muzeale, integrând cercetarea istorică și arheologică din instituțiile muzeale în cadrul mai vast al cercetării științifice naționale.

Cu toate că esența activității de cercetare este aceeași, în acest moment în România există o situație discriminatorie în privința remunerării cercetătorilor științifici.

Cercetătorii științifici din institutele Academiei Române sunt asimilați cadrelor didactice universitare - profesori, conferențiari etc. - și, prin urmare, plătiți la aceste standarde, în timp ce pentru ceilalți există o grilă aparte, mult dezavantajoasă, și care, în orice caz, nu acoperă efortul de cercetare și muncă depus.

Prin urmare, există în România de azi, țară europeană, două sisteme de remunerare a cercetării științifice.

Acest fapt vine în contradicție cu prevederile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, care stipulează, la art. 4, că "activitatea personalului de cercetaredezvoltare este de interes național".

Aceeași lege nu condiționează și nu stabilește ierarhii între cercetătorii științifici din diversele instituții ale României moderne în care ei își desfășoară activitatea.

Din contră, legea invocată mai sus stabilește clar că personalul de cercetare-dezvoltare, indiferent de structurile organizatorice în care își desfășoară activitatea, beneficiază de același statut și au aceleași îndatoriri.

Declarația mea de astăzi se vrea un semnal de solidaritate cu cercetătorii istorici din muzeele României și, în același timp, exprimarea unui deziderat de reglementare a salarizării cercetării din instituțiile muzeale, compatibilă cu cele din institutele Academiei Române, ceea ce este, în opinia mea, și moral, și legal.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Radu Cătălin Mardare (PSD) - declarație politică având ca subiect ziua de 29 Aprilie - Ziua Veteranilor de Război;

În continuare, domnul senator Cătălin Mardare, se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Radu Cătălin Mardare:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege, Stimați colegi, Miercuri, 29 aprilie, s-a sărbătorit Ziua Veteranilor de Război.

În urmă cu 107 ani, pe 29 aprilie 1902, prin Înaltul Decret Regal semnat de regele Carol I, se prevedea că "ostașii care au luat parte la campania din anul 1877, adică aceia care au fost mobilizați în ziua de 29 aprilie 1877, împlinind 25 de ani la 29 aprilie 1902, se numesc veterani".

De-a lungul timpului și ca urmare a conflictelor militare la care a participat România, războaiele balcanice, Primul și Al Doilea Război Mondial, s-au constituit mai multe forme organizatorice ale veteranilor de război.

Au avut loc tentative de îmbunătățire a cadrului juridic în raport cu evoluția societății și ținând cont de greutățile vieții veteranilor și invalizilor, fără însă ca acestea să fi fost finalizate.

În timpul regimului totalitar, foștii luptători nu s-au bucurat de recunoașterea meritelor în apărarea ființei naționale, a gliei și credinței străbune.

Eroilor în viață li s-au anulat toate drepturile acordate în perioada interbelică și în primii ani de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Numai în perioada 1944-1961 au murit în închisori 43 de generali și un număr impresionant de ofițeri și subofițeri.

În 1990, la 21 februarie, a luat ființă Asociația Națională a Veteranilor de Război din România, reînnodând astfel tradiția instituită de regele Carol I.

Azi, Ziua Veteranilor de Război reprezintă un prilej de a aduce omagiul și recunoașterea cuvenite purtătorilor unor nobile virtuți, oameni în fața cărora ne înclinăm cu admirație.

Aducem omagiul nostru veteranilor, invalizilor, văduvelor de război, celor care au îndurat ororile războiului, celor care au suferit și i-au plâns pe cei dragi, camarazi sau soți căzuți la datorie, celor care poartă pe trup urmele gloanțelor și schijelor.

Bravilor veterani, aleasa noastră prețuire și recunoștință! (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Vasile Nedelcu (PNL) - declarație politică cu titlul Reforma în administrație sau teoria formelor fără fond;

În continuare, domnul senator Vasile Nedelcu, se pregătește domnul senator Toader Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Reforma în administrație sau teoria formelor fără fond".

Este bine cunoscut faptul că, în orice sistem democratic, un partid sau o coaliție care ajunge la putere la un moment dat dorește să controleze prin oamenii săi principalele pârghii de putere din stat, începând cu pozițiile din Guvern.

Este, în definitiv, o regulă a competiției politice, cu o singură precizare însă: mecanismele și regulile după care se desfășoară acest proces într-o țară sau alta fac diferența între sisteme cu instituții mai solide și mai eficiente decât altele.

Dar, dincolo de numirile politice, explicabile pentru ca un partid să-și poată aplica propriul program de guvernare de la un anumit nivel în jos, buna desfășurare a instituțiilor statului ține de competența fiecărui angajat în parte, care, în fond, nu are legătură directă cu programele de guvernare.

Dar să revenim la oile noastre, mai exact la mult trâmbițata reformă a administrației, clamată de premierul Boc și de guvernul său și impusă de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, prin care, sub pretextul eficientizării activității instituțiilor publice și al îmbunătățirii actului managerial, sunt demiși șefii serviciilor publice deconcentrate din ministere și ai altor organizații ale administrației publice centrale și locale.

Invocând, în numele interesului public general, recomandările Comisiei Europene de reducere a cheltuielilor bugetare, precum și necesitatea luării unor măsuri anticriză, domnul Boc ne uimește în fiecare săptămână, de câteva luni de când a preluat frâiele guvernării, cu măsuri pompieristice.

Fie că este vorba de așa-zisa lege de salarizare unică a bugetarilor, fie că este vorba despre descentralizarea administrației, Guvernul PD-L-PSD manifestă o grabă, cel puțin surprinzătoare, de a pune în practică o serie de acte normative fără o analiză temeinică prealabilă.

Cum altfel am putea caracteriza sarabanda schimbărilor la nivelul conducerilor serviciilor deconcentrate, a căror politizare este, de această dată, legiferată?

În timp ce alte țări optează pentru a numi la conducerea deconcentratelor oameni neimplicați politic, care și-au probat competența în domeniile respective, sau experți formați în timp de către partide spre a fi numiți ulterior în administrație, la noi nu există niciun criteriu pentru astfel de numiri.

Există însă unul singur: impunerea unor oameni așa-ziși loiali în poziții influente în administrație, fără a se ține seama în vreun fel de competența sau experiența lor profesională.

Și, pentru a rămâne în același registru, nu pot să nu amintesc o altă ordonanță de guvern, privind organizarea unor structuri din cadrul Executivului, prin care s-a introdus obligativitatea semnării unui angajament de loialitate față de premier pentru angajații din cadrul Corpului de control și din Departamentul pentru Lupta Antifraudă.

"Curat murdar!" - ar spune Pristanda. Și ar avea dreptate, fiindcă acțiunea inițiată de premierul Boc, de a-i concedia pe cei 61 de angajați ai Corpului de control, eliminarea printr-o hotărâre ulterioară a condiției ca aceștia să aibă studii juridice și economice, iar apoi angajarea funcționarilor pe baza angajamentelor de loialitate, este, pur și simplu, o bazaconie fără precedent într-o instituție guvernamentală.

Premierul a mai adăugat ceva.

A înființat 100 de posturi de inspectori guvernamentali în cadrul Secretariatului General al Guvernului, pe care să fie transferați prefecții numiți de Guvernul Tăriceanu, cărora li s-a luat astfel statutul de înalți funcționari publici.

Aceasta este, în viziunea originală a domnului Boc, modalitatea de a face performanțe manageriale în condiții de criză.

Stimați colegi,

Este limpede, chiar și pentru cei neinițiați, faptul că aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind deconcentratele nu va însemna nicidecum reformarea activității administrației.

Va fi, în schimb, o cale sigură de satisfacere a clientelei politice a coaliției aflate la guvernare, în numele unui așa-zis angajament de loialitate.

Aș aminti, în același sens, o afirmație a unui cunoscut lider de sindicat care spunea: "Dependența politică a șefilor de deconcentrate îi va face să se comporte mafiot."

Cât despre recomandarea președintelui Băsescu de a fi reexaminată ordonanța cu privire la deconcentrate, aceasta nu este decât un exemplu ipocrit de imagine, cu care ne-am obișnuit de mult.

Și, pentru a rămâne în același registru, trebuie să menționez declarația recentă a fostului șef al delegației Comisiei Europene în România, domnul Jonathan Scheele, care a reproșat României faptul că "pare să facă pași înapoi față de 2006, intrând într-un cerc vicios al numirilor politice".

În același context, domnul Scheele a calificat demiterile în masă sau cu preavize de o durată absurdă drept "situații greu de imaginat în alte țări ale Uniunii Europene".

Consider că, pentru a putea vorbi de o reformă reală în administrația publică, ar trebui ca forțele politice să cadă de acord asupra limitelor până la care se pot face schimbări la fiecare ciclu electoral.

Altfel, există riscul de a rămâne veșnic prizonierii formelor fără fond sau, cu alte cuvinte, ai mimării respectării legilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Toader Mocanu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Uniunea Europeană - 52 de ani de pace și stabilitate;

În continuare, domnul Toader Mocanu, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Puiu Hașotti.

   

Domnul Toader Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Declarația mea politică se intitulează "Uniunea Europeană - 52 de ani de pace și stabilitate".

Recent, Rompres a publicat rezultatele unui studiu realizat de două fundații germane din orașul Bonn, referitor la prioritățile de acțiune ale Comunității Europene în privința membrilor săi.

Persoanele incluse în acest proiect și-au exprimat preferința, în primul rând, pentru dezideratul "Apropierea prin întâlnire" și pentru imperativul "Să celebrăm Europa!".

Cei 350 de participanți la acest proiect au susținut că toate statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să-și stabilească, prin tratat, data de 9 mai drept zi de celebrare a Europei și au propus ca această zi să fie liberă pentru cetățenii săi.

Iată că la 59 de ani de la Declarația lui Robert Schuman, din 9 mai 1950, privind crearea primei fundații concrete a unei federații europene, cetățenii construcției europene sunt din ce în ce mai atașați de sentimentul identității europene, o identitate, de altfel, ce se caracterizează prin respectul diversității, participare socială, concurență liberă și loială, supremația legii și prin primordialitatea drepturilor omului.

Decidenții politici nu au stabilit până acum o zi liberă pentru cetățeanul european, dar au declarat ziua de 9 mai drept Ziua Europei încă din anul 1985, în cadrul Summitului de la Milano.

Săptămâna aceasta vom marca, așadar, mai bine de o jumătate de secol de pace, stabilitate, securitate, prosperitate, dezvoltare economică și socială și libertate.

Ziua Europei este o zi a împlinirii proiectului unei Europe unite, o zi a bucuriei, dar mai ales a speranței pentru toți cei aproximativ 500 de milioane de cetățeni ai săi.

Aceasta în condițiile în care Comunitatea Europeană trebuie să facă față unor provocări din ce în ce mai serioase: schimbări climaterice, noi amenințări la adresa securității, epidemii și multe altele.

De departe însă, adevărata piatră de încercare pentru Uniunea Europeană este criza financiară, în fața căreia trebuie să aibă reacție rapidă Uniunea Europeană, o reacție corectă, unitară și puternică.

Instituțiile europene au anunțat, în acest sens, că redresarea economică va constitui prioritatea absolută a Uniunii Europene.

De altfel, Strategia de la Lisabona și planul european de redresare economică stau la baza măsurilor luate la nivel comunitar pentru contracararea efectelor crizei, și anume: flexibilizarea regulilor de acordare a ajutoarelor de stat, accelerarea prefinanțărilor, utilizarea mai flexibilă a fondurilor comunitare.

Cea mai mare parte a fondurilor europene din anul următor va fi alocată măsurilor destinate creșterii economice, infrastructurii și locurilor de muncă.

În consecință, momentul festiv 9 mai constituie, în același timp, un bun prilej de reflecție profundă asupra voinței tuturor cetățenilor de realizare a reformelor necesare modernizării întregii Uniuni Europene.

Aceasta este singura cale de a ne depăși statutul actual în cadrul Comunității Europene și de a contribui activ la stabilirea și realizarea proiectelor de pe agenda europeană.

Rațiunea de a exista a Uniunii Europene a fost de la bun început una nobilă și astăzi succesul acestui obiectiv este evident.

Uniunea Europeană a asigurat timp de peste 50 de ani pacea, stabilitatea, prosperitatea pe acest continent.

Acest fapt a fost realizat prin contribuția fiecărui stat membru.

Acum, când ne confruntăm cu riscuri și provocări majore, Uniunea Europeană are nevoie, în egală măsură, de contribuția României, iar România trebuie să fie capabilă să-și îndeplinească acest rol.

Vă mulțumesc.

 
  Puiu Hașotti (PNL) - declarație politică referitoare la țara în care trăim;

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnul senator Puiu Hașotti, se pregătește, în continuare, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Dumitru Oprea.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de toate, dați-mi voie să fiu de acord cu cele spuse în declarația politică de domnul senator Secășan și să sper că, în calitate de parlamentar al puterii, își va promova aceste idei, chiar și în ciuda opoziției actualului ministru al culturii, cultelor și patrimoniului național.

Doamnelor și domnilor, Probabil că se vor găsi printre dumneavoastră destui care să mă suspecteze de partizanat politic în selectarea exemplelor disparate pe care am încercat în prezenta declarație să le pun, și sigur că vor fi îndreptățiți acești colegi.

Prezenta declarație politică este continuarea uneia mai vechi, care nu-și dorește altceva decât să caute un posibil răspuns la o mai veche întrebare: în ce țară trăim?

Este o întrebare, zic eu, absolut legitimă și este absolut obligatorie pentru toți cei care avem pretenția că, indiferent de orientarea doctrinară a fiecăruia, facem politică.

Este totodată și o întrebare pe care ar trebui să și-o pună fiecare cetățean al acestei țări, întrucât de rezolvarea ecuației, subînțeleasă de amintita interogație, depinde binele individual și cel colectiv al României.

Această chestiune există dincolo de orice subiectivism, dincolo de orice partizanat politic, pe care eu unul mi le asum fără nicio reținere, cu un singur amendament sau, mai degrabă, cu o precizare la care țin foarte mult: nu doresc să-mi fie pusă la îndoială, sub nicio formă, nici buna-credință, și nici bunele intenții, în ciuda unui partizanat politic pe care toți îl avem.

Așadar, doamnelor și domnilor senatori, în ce țară trăim?

Cum arată țara în care, deocamdată, președinte este Traian Băsescu, iar prim-ministru este Emil Boc?

Răspunsuri parțiale ar putea fi date din următoarele întâmplări, să le spunem, culese, evident, aleatoriu din foarte, foarte multe altele, din realitatea nemijlocită a săptămânilor din urmă:

1. În aproape 20 de ani de la "telerevoluția" sau de la "loviluția" din decembrie 1989, care ne-a făcut pe noi, românii, vedetele lumii întregi, sub domnii Băsescu și Boc, cel din urmă nefiind altceva decât mult prea umilul și docilul scutier al voievodului de Cotroceni, noua și nefericita emblemă a țării pare a fi "telejustiția", grandios spectacol mediatic menit a trage cortina peste afaceri nelămurite și peste adevăruri incomode: apartamente, Hayssam și multe altele.

2. Metamorfozarea tot mai apăsată a Ministerului Turismului într-un minister al propagandei sui-generis, implicând chestiunea cu sau fără rost a banului public pentru, vezi Doamne, rebrenduirea imaginii României și, pe cale de consecință, pentru iluzoria convingere a lumii că între Carpați, Dunăre și Marea Neagră este paradisul de pe planetă.

Este aproape de prisos să vă mai amintesc posturile jenante, dacă n-ar fi de-a dreptul grotești, în care s-a pus și se pune zilnic, cu o lejeritate ce frizează inconștiența, doamna ministru de resort, eterna divă de mucava a happening-urilor montate când în Bucovina, când pe litoral, unde s-a afișat cu o ie țărănească și strech de firmă drept un fel de noua "Mița biciclista", când pe la Alba Iulia în caleașcă habsburgică, demonstrând în cazul din urmă că nici nu i-a trecut prin minte să fie decentă într-un loc încărcat, în primul rând, de istorie românească, de la strămoșii daco-romani la Mihai Viteazul sau de la acesta la suveranii întregitori ai României, Ferdinand I și Maria.

3. Politizarea în exces, tot cu rosturi de imagine propagandistică, a oricărui gen de sărbătoare, fie ea religioasă - aici a se vedea, de pildă, ce s-a întâmplat de Sfintele Paști, când românilor li s-a adus lumină de pe meleagurile Mântuitorului de către un "neprihănit" om politic și de stat al puterii, care nu are nimic, dar nimic de-a face cu ceva sfânt -, fie sărbătoare laică, 1 mai al lui Vanghelie &

company, cu fum de mici pentru care s-au dat bătălii ca la Posada sau Călugăreni, cu valuri de bere și, cât se poate de firesc, în acorduri de manele, muzichia preferată tot din rațiuni electorale - sper că doar din rațiuni electorale! - ale Partidului Social Democrat.

4. Impozitul forfetar impus de Guvernul Boc firmelor particulare va avea drept consecință - o spun specialiștii, nu eu - un veritabil holocaust economic, pentru că una din patru întreprinderi va da faliment și, în marea lor majoritate, își vor restrânge drastic activitatea.

Stimați colegi, Nu mai evoc sau invoc aici multe alte zeci și zeci de exemple.

Eu vreau doar să-l citez pe maestrul Victor Rebengiuc, un mare artist și o conștiință pe măsură, care, zic eu, într-o manieră cât se poate de neutră, a găsit unele dintre cele mai potrivite cuvinte pentru caracterizarea situației în care ne aflăm.

Citez din maestrul Victor Rebengiuc, nu Hrebenciuc:

"Avem un guvern de diletanți care încearcă tot felul de măsuri, fac experimente pe spinarea noastră fără să aibă idee de ceea ce trebuie să facă, de fapt, și prin asta induc panică în populație.

După toate semnele, acest Guvern nu știe să țină volanul în mână, parcă nici n-a făcut școala de șoferi."

În ceea ce mă privește, în încheiere, îmi permit să adaug:

Atenție, pietoni! Atenție, electori! Actualul Guvern funcționează precum mașina comunismului: nu are motor, nu are volan, dar își consumă toată energia la claxon.

Mulțumesc.

 
  Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică intitulată Investițiile în energia regenerabilă - o necesitate economică și morală;

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Popa Cornel, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați, Declarația politică de astăzi are titlul "Investițiile în energia regenerabilă - o necesitate economică și morală".

Dincolo de problemele economice actuale, criza energetică va afecta întreaga lume și în deceniile următoare.

Ca parte a unui mediu globalizat, România trebuie să ia măsuri imediate pentru a face față acestei provocări a viitorului.

Modelul de restructurare în domeniu, adoptat deja de țările Uniunii Europene, presupune flexibilizarea producției prin utilizarea de resurse energetice variate, precum și obținerea unor competiții reale pe piața de profil.

Pentru noi, pe lângă varianta nucleară și cea hidro, o mare șansă este dată de obținerea energiei regenerabile prin forța vântului.

După cum probabil știți, există deja proiecte de miliarde de euro pentru construirea de parcuri eoliene în Dobrogea și în sudul Moldovei.

Amploarea acestor planuri de dezvoltare ridică însă câteva probleme importante.

Puse în practică, ele ar putea produce până la de patru ori mai multă energie decât capacitatea de preluare a sistemului energetic național.

Prin urmare, Guvernul ar trebui să investească sume importante pentru dezvoltarea sistemului, înaintea investițiilor private în parcuri eoliene de proporții.

În plus, este recunoscut faptul că energia regenerabilă presupune costuri de producție mai ridicate decât varianta tradițională, prin termocentrale.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2020 să-și asigure 20% din consumul energetic prin energie regenerabilă, lucru care ne obligă și pe noi să abordăm foarte serios acest subiect.

Deși la nivel guvernamental există disponibilitate pentru cooperare în exploatarea resursei eoliene, statul ezită să investească în extinderea sistemului energetic național.

Dificultățile bugetare actuale provoacă serioase constrângeri financiare, iar ezitarea decidenților din domeniu este de înțeles până la un punct.

Și totuși, dincolo de problemele actuale și de obligațiile față de Uniunea Europeană, obținerea energiei regenerabile reprezintă o necesitate presantă pentru România.

Ea presupune beneficii pe termen lung atât de natură ecologică, prin diminuarea poluării, cât și de natură economico-politică, prin asigurarea independenței energetice.

Apoi, nu trebuie uitat faptul că surplusul adus de resursa eoliană este vital pentru industria națională odată ce aceasta își va relua cursul dezvoltării rapide în perioada postcriză.

În privința costurilor, este adevărat, energia verde este mai scumpă.

Fie că e obținută din vânt sau din soare, energia regenerabilă își arată costurile în facturile consumatorilor, însă tocmai aceasta este marea provocare a politicienilor.

În Satele Unite ale Americii, administrația Bush a fost presată de industriași să nu facă nimic pentru combaterea poluării și a încălzirii globale, pentru că ar implica importante cheltuieli.

Schimbarea politicilor tradiționale ar fi dus la restructurări în industrie și la creșterea unor costuri de producție.

Pe de altă parte, noua administrație Obama, cu toată societatea civilă de partea sa, a înțeles că, dacă nu se investește acum în energie curată, fie ea și mai scumpă, pe termen scurt ne îndreptăm spre un dezastru sigur, resursele tradiționale se vor termina în curând, iar umanitatea va sfârși sufocată de propria ei inconștiență.

Doamnelor și domnilor colegi, Este nevoie de curaj și responsabilitate politică pentru a privi mai departe decât ziua de azi.

Ca parte a lumii civilizate, România nu poate să amâne planurile de dezvoltare de lungă durată.

De aceea, cred că trebuie să încurajăm Guvernul să facă investiții în domeniul energiei regenerabile imediat ce este posibil.

Am convingerea că orice efort financiar în această direcție este justificat economic și moral, iar dacă acum avem înțelepciunea să facem ce trebuie făcut, atunci putem spera că vom obține un lucru pe cât de simplu, pe atât de extraordinar: un viitor pentru urmașii noștri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
  Cornel Popa (PNL) - declarație politică având ca titlu Impozitul foarfecă;

Domnul senator Popa Cornel, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Dorin Păran.

   

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta declarație politică am intitulat-o "Impozitul foarfecă".

Stimați colegi, Declarația mea de astăzi se referă la deja celebrul impozit forfetar pe care îl vor plăti firmele pe cifra de afaceri.

L-am numit "impozitul foarfecă", impozitul care va tăia viitorul micilor afaceri.

Aș dori să-mi îngăduiți să demonstrez afirmația întocmai ca la școală.

  1. Economia românească trebuie stimulată.
  2. Firmele mici și mari din România reprezintă economia țării și, nu în ultimul rând, un impozit forfetar pe vreme de criză, când multe societăți comerciale și-au declarat suspendarea activității sau sunt în faliment, este o măsură care nu numai că nu stimulează economia, ba chiar îngroapă, pur și simplu, firmele românești.

În concluzie, economia țării va fi chinuită, sugrumată și, în cele din urmă, îngropată cu victimele sigure ale "impozitului foarfecă".

Onorabili colegi, Mi-ar plăcea să spun cu satisfacție, ca la o problemă școlară de matematică, quod erat demonstrandum, adică am demonstrat ceea ce era de demonstrat.

Mi-e teamă însă că aici avem o problemă de logică, logica guvernanților noștri în legătură cu ceea ce ar trebui să însemne salvarea României din criză.

Eu înțeleg disperarea acestora, dar refuz să fiu de acord cu decizii disperate care, în loc să rezolve o problemă, nasc altele mult mai mari.

Citeam zilele trecute în presă părerea specialiștilor în economie despre noul impozit și am reținut o expresie:

"preistoria economiei".

Astfel descriau ei perioada din care pare desprins acest nou bir.

Tot presa a accentuat efectele impozitului, respectiv faptul că în luna aprilie au fost depuse la Registrul Comerțului peste 5.700 de solicitări de suspendare temporară a activității, de dizolvare și de radiere.

Mulți dintre administratorii firmelor care au solicitat acest lucru s-au grăbit să scape de afaceri înainte de 1 mai, dată de la care se aplică impozitul forfetar.

Așadar, domnilor guvernanți, aveți în vedere că țara asta trebuie să și trăiască.

În măsura în care vă doriți să mai aveți ce guverna, faceți-vă datoria sau, dacă aceasta este peste puterile dumneavoastră, plecați, pentru că nu există cale de mijloc!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
  Dorin Păran (PD-L) - declarație politică având ca titlu Semnificația istorică a zilei de 9 mai;

Vă rog, domnule senator Păran, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, urmat de domnul senator Gheorghe David.

   

Domnul Dorin Păran:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se numește "Semnificația istorică a zilei de 9 mai".

Ziua de 9 mai este o dată cu multiple semnificații istorice pe care nu trebuie nicidecum să le uităm sau să le ignorăm.

Pe de o parte, la 9 mai sărbătorim ziua independenței României în urma războiului din anii 1877-1878.

Acest război a implicat, la acea vreme, conflictul între două mari puteri aflate în vecinătatea Principatului Român, și anume Imperiul Țarist și Imperiul Otoman.

Principatele Române se aflau sub suzeranitatea Imperiului Otoman și sub protectoratul Imperiului Țarist.

Curajul și devotamentul cu care românii au luptat în război au făcut ca aceștia să primească cuvinte de laudă atât din partea presei românești, cât și din partea presei străine.

Mai mult decât atât, personalități europene, de la diplomați, oameni politici, până la ofițeri, au apreciat în repetate rânduri efortul soldaților români.

Odată cu încheierea ostilităților militare, la congresele de la San Stefano și Berlin, prin Tratatul de pace de la San Stefano a fost recunoscută independența Principatelor Unite Române, a Serbiei și a statului Muntenegru.

Bulgaria a devenit autonomă.

Marile Puteri s-au simțit lezate de Tratatul de pace încheiat la San Stefano, motiv pentru care a urmat un nou congres, la Berlin.

La Congresul de la Berlin a fost recunoscută independența României, în a cărei componență intrau Delta Dunării, Insula Șerpilor și Dobrogea, până la linia de la est de Silistra.

Obținerea independenței românilor le-a conferit strămoșilor noștri încredere și o repoziționare favorabilă în zona balcanică.

Data de 9 mai reprezintă în reperele istoriei și momentul capitulării Germaniei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial și, implicit, sfârșitul operațiunilor militare pe continentul european.

Asta după ce timp de șase ani aproape toate statele europene fuseseră angrenate în acest conflict dureros și nimicitor.

Încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial a lăsat în urma sa o Europă distrusă din punct de vedere material, frământată de puternice crize politice și divizată prin "Cortina de fier" în două mari blocuri: est și vest.

Apare în acest context un puternic curent înspre o politică internațională care să fie capabilă să oprească o a treia conflagrație mondială și să consolideze Europa, din punct de vedere economic, în fața Statelor Unite ale Americii și a URSS.

Nu în ultimul rând, în fiecare an la 9 mai se sărbătorește Ziua Europei, pentru a marca declarația istorică făcută la 9 mai 1950 de către ministrul francez de externe Robert Schuman, prin care propunea o colaborare economică între cele două puteri europene vechi rivale, Franța și Germania, tocmai pentru a elimina viitoare posibile conflicte între ele.

Dând curs apelului ministrului francez Schuman, șase țări - Belgia, Franța, Republica Federală Germania, Italia, Luxemburg și Olanda - au semnat la 18 aprilie 1951 Tratatul de la Paris privind prima dintre Comunitățile Europene, Comunitatea Economică a Cărbunelului și Oțelului.

Ulterior, cele șase state au decis să edifice o comunitate economică bazată pe patru piloni importanți: libera circulație a persoanelor, libera circulație a bunurilor, libera circulație a serviciilor și, nu în ultimul rând, libera circulație a capitalurilor.

În 1957, prin Tratatul de la Roma, a fost înființată Comunitatea Economică Europeană, precursoare a Uniunii Europene, Uniune din care și țara noastră face parte de doi ani de zile.

Uniunea Europeană a fost și este o organizație a țărilor europene, dedicată creșterii integrării economice și întăririi cooperării între state.

Uniunea Europeană are mai multe obiective.

În special, ea încearcă să promoveze și să extindă cooperarea dintre membri în unele regiuni, inclusiv în probleme economice, sociale și legate de comerț, politică externă, securitate și probleme judiciare.

Alt obiectiv major a fost implementarea uniunii economice și monetare, care a stabilit o singură monedă pentru membrii Uniunii Europene - moneda euro.

Abilitatea Uniunii Europene de a-și atinge obiectivele a fost limitată de neînțelegeri între statele membre, probleme economice și problemele politicii externe.

Pentru cele 27 de state și cele 470 de milioane de oameni, Uniunea Europeană înseamnă azi mai puține frontiere, mai multe oportunități, o Europă mai curată, studii în străinătate, egalitate de șanse și, nu în ultimul rând, securitate, justiție socială și pace socială.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică intitulată Țara arde-n criză, babele guvernării se piaptănă;

Are cuvântul domnul senator Emilian Frâncu și se pregătește domnul senator Gheorghe David.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Țara arde-n criză, babele guvernării se piaptănă".

Ipocrizia sărbătoririlor de "Unu Mai Muncitoresc" a îmbrăcat și anul acesta veșminte scoase din dulapul cu naftalină ideologică al garderobelor de partid și de stat.

Numai că, spre deosebire de anii trecuți, pomana de acum a fost mai puțină, chifla a fost ceva mai tare, micul a fost vizibil mai mic, iar muștarul parcă s-a scurs pe mâini, diluat cu apă chioară.

"Criză, criză, dar nu o să stăm, tocmai noi, să jelim.

Acum e momentul să le arătăm românilor că putem fi cel puțin la fel de joviali ca în trecut.", și-au spus, probabil, reprezentanții guvernării bicefale. Și s-au răspândit ca potârnichile, de la Mamaia până în Maramureș, ca să gâdile electoratul cu ziceri care mai de care mai măgulitoare la adresa seriozității, hărniciei, bunătății, curățeniei, înțelepciunii, priceperii, patriotismului și românismului celor de prin părțile locului.

Sub privirile atente ale SPP-iștilor, guvernanții au călărit armăsari, au jucat fotbal, tenis, riți-piți, au dat pe jgheab păhăruțul cu răchie, țuică, palincă sau horincă, au dănțuit, au horit, s-au pozat cu poporul, au dat autografe, au făcut și au stat în toate felurile și, mai ales, au ținut discursuri în care le-au spus oamenilor simpli că ei, șefii de partid, de țară, de ministere și de alte instituții, nu s-au dus acolo ca să politizeze sărbătoarea câmpenească.

În tot acest timp, de luni până vineri, mii de firme mici se închid din cauza hapsânului impozit forfetar, zeci de mii de salariați își pierd locurile de muncă, sute de mii de lei, în fiecare localitate, nu mai pot fi colectate la taxe și impozite, iar milioane de români trăiesc din ce în ce mai preocupați de grija zilei de mâine.

O țară tristă, lovită de criză, unde numai guvernanții își caută și își găsesc motive de bucurie.

Frustrarea lor a luat sfârșit, au izbutit să ajungă din nou la putere, și-au văzut visul cu ochii, apar la televizor și au cărți de vizită cu antet și cu stema României.

Restul nu mai contează...

În ciuda optimismului afișat de mai-marii celor două partide, românii înțeleg fără nicio urmă de îndoială că au fost înșelați, că micii, berea și muștarul electoral de anul trecut le-au adus mafoamea în fruntea bucatelor și că masa e goală, din ce în ce mai goală, fiindcă mafoamea nu știe cum să facă treburile să meargă.

Așa-zisele măsuri anticriză ale actualilor guvernanți adâncesc criza și o fac din ce în ce mai urâtă. Țara arde, iar babele guvernării se piaptănă, așteptând ca oglindaoglinjoară să le spună că dumnealor sunt cele mai frumoase din țară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Rog colegii din grupul liberal să acorde atenția cuvenită intervențiilor propriilor colegi.

A fost o intervenție foarte importantă și ar fi păcat să nu fi fost atenți la cele spuse de colegul dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca titlu Pledoarie pentru viață;

Are cuvântul domnul senator Gheorghe David și se pregătește domnul senator Nicolae Dobra.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Declarația mea de astăzi este intitulată "Pledoarie pentru viață".

Cu peste patru decenii în urmă, sub egida UNESCO, s-a desfășurat la Paris un colocviu consacrat împlinirii a zece ani de la trecerea în neființă a doi corifei ai științei și gândirii secolului al XX-lea.

Este vorba despre Albert Einstein și Teilhard de Chardin, primul, un ilustru fizician, cel de-al doilea, geolog, paleontolog și antropolog, dar, mai presus de orice, filozof și teolog.

Reuniunea s-a bucurat de prezența celor mai reprezentativi oameni de știință și cultură de pe toate meridianele lumii, printre care numeroși laureați ai Premiului Nobel.

În alocuțiunea sa intitulată "Știință și sinteză", biologul britanic Sir Julian Huxley a început prin a spune că "trăim o epocă de criză", adăugând apoi că, "dacă vom lăsa ca lucrurile să meargă de la sine, atunci în 1999 - an în care majoritatea populației actuale a pământului va fi încă în viață - omenirea va fi în plin dezastru".

Printre cauzele care prefigurau o astfel de evoluție, el a menționat "aberația economică, care ne face să preferăm cantitatea obiectelor materiale, și nu calitatea satisfacțiilor umane", și "aberația biologică, ce constă în reproducerea nelimitată a speciei umane.

Din cauza ei, lumea din 1999 va fi mult mai dură pentru copiii noștri".

Iată, suntem la zece ani după anul de referință menționat de Julian Huxley, iar previziunile sale sunt în cea mai mare parte confirmate: încă nu conștientizăm suficient că omenirea, în întregul ei, traversează cea mai mare criză economică, în contextul globalizării, iar populația planetei se apropie de dublul celei existente atunci.

Abia șoptit însă, se vorbește și despre criza morală care ne-a cuprins, dar asupra acestui lucru vă voi reține atenția cu câteva rânduri mai jos.

În 1972 s-a desfășurat la București Congresul mondial asupra populației.

Dacă nu mă-nșeală memoria, a fost primul consacrat acestui subiect.

S-a vorbit cu acest prilej despre dezechilibrul foarte mare existent între creșterea numărului de locuitori în țările lumii a treia - cum li se spunea atunci țărilor sărace din Africa, Asia și America de Sud - și declinul populației în țările puternic industrializate, o realitate pregnant vizibilă în momentul de față inclusiv în România.

Consecințe: din cauza permisivității, constatăm migrarea tot mai puternică a populației dinspre țările eufemistic numite "emergente", în cea mai mare parte a fostelor colonii, spre țările vest-europene și Statele Unite ale Americii.

Pe cale de consecință, din cauza deosebirilor majore existente între emigranți și populația autohtonă, de cultură, rasă, religie etc., se înregistrează frecvent conflicte interetnice și rasiale.

Au mai fost și alte reuniuni, la nivel planetar, consacrate dezvoltării, de data aceasta într-o sintagmă nouă, "dezvoltare durabilă", cum ar fi: Stockholm, Rio de Janeiro, Cairo, Berlin, Kyoto, Johannesburg etc.

Nu insist asupra celor ce s-au discutat și asupra rezoluțiilor adoptate, subliniez însă și insist asupra unui lucru:

Din documentele finale, adoptate și semnate de liderii statelor participante, nu rezultă ca aspectelor de ordin moral să nu li se fi acordat o atenție deosebită.

Se trece cu o condamnabilă ușurință peste faptul că omul - indiferent de țara în care trăiește și indiferent de statutul său social - este o alcătuire de materie și spirit și că spiritul, exprimat prin comportamente, atitudini, mod diferit de a gândi, credință etc., este componenta decisivă a ființei umane.

În 1990, capitala Norvegiei, Oslo, a fost gazda primului congres mondial intitulat Pro-Vita.

Aceasta este o asociație civică a cărei principală preocupare este să promoveze valorile vieții și ale familiei tradiționale.

La lucrările congresului a participat din România și regretatul poet și om politic Ioan Alexandru.

Datorită lui și a altor personalități din lumea clerului - indiferent de cultul slujit -, au fost puse bazele Asociației Pro-Vita România, care, în momentul de față, are filiale în principalele orașe ale țării.

Misiunea asociației este să ocrotească copilul născut și nenăscut aflat în dificultate, fără discriminare, până la integrarea sa în familie.

Scopurilor sale li s-au alăturat și alte numeroase organizații nonguvernamentale și fundații.

Însă despre complexitatea acestei problematici voi vorbi într-o declarație viitoare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator Gheorghe David.

 
  Nicolae Dobra (PD-L) - declarație politică cu titlul Festivalul Internațional «Lucian Blaga» - ediția a XXIX-a;

În continuare, domnul senator Nicolae Dobra și se pregătește, ultimul înscris pe lista de vorbitori astăzi, domnul senator Gabriel Mutu.

   

Domnul Nicolae Dobra:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Declarația mea se intitulează "Festivalul Internațional «Lucian Blaga» - ediția a XXIX-a".

Colegii mei, domnul Păran, chiar și colegul meu, domnul David, și alți colegi au amintit de ziua de 9 mai ca despre o zi foarte importantă atât pentru Europa, cât și pentru națiunea română.

Este vorba de repere istorice importante în care s-au întâmplat evenimente cu semnificație deosebită pentru noi și pentru întreaga Europă, dar eu vreau să vă reamintesc că în aceeași dată s-a născut marele poet și filozof Lucian Blaga, omul de cultură care a reprezentat și va reprezenta, pentru români și pentru România, să nu spunem un reper istoric, ci de cultură, care va transcende timpurile.

De asemenea, Blaga, prin activitatea lui diplomatică, reprezintă un model pentru reprezentanții culturali ai României de astăzi.

Dacă îi vor urma exemplul, aceștia vor face multă propagandă și multe acțiuni de cunoaștere a României în afară.

Eu vreau să vă spun că la Sebeș se desfășoară această festivitate.

O mână de oameni de ispravă, profesori universitari din, să spunem, stabilimentele culturale Cluj și Sibiu, au pornit această acțiune acum 29 de ani, când încă nu se vorbea despre toată dimensiunea acestuia sau se vorbea încă destul de încet, și au avut curajul de a deschide acest festival care s-a desfășurat cu rigurozitate și regularitate în fiecare an.

Suntem la cea de-a XXIX-a ediție, este vorba despre o ediție deosebită, pentru că suntem de câțiva ani într-un sistem de activitate și națională, și internațională.

Cu toate acestea, cei din această zonă suntem nemulțumiți pentru că Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului se implică foarte puțin în desfășurarea acestui festival și considerăm că atât Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului, cât și Ministerul Afacerilor Externe, al cărui reprezentant Blaga a fost o perioadă, și nu foarte mică, ar putea să dea o dimensiune națională și internațională mai mare acestui festival care să-l ducă de pe teritoriul țării și în afara ei.

Nu ar fi decât un aspect bun pentru România.

Noi vă așteptăm pe data de 8-9 mai la Sebeș, la desfășurarea acestei ediții a "Zilelor Blaga", și este un program pe care îl găsiți pe site-ul Primăriei Sebeș, eu îl am, dar nu îl pot prezenta acum.

În cele două zile, 8-9 mai, vom fi prezenți la statuia lui Lucian Blaga din Lancrăm, vom fi prezenți în Casa de Cultură din Sebeș, la Alba Iulia, astfel încât să se cuprindă principalele momente ale desfășurării acestui festival.

Noi vă așteptăm pe 8-9 mai la Sebeș să participați și să fiți alături de noi la desfășurarea acestui important festival național și internațional.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)(Textul integral al declarației politice prezentate parțial în plen se găsește mai jos)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

 
  Gabriel Mutu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Cantitate minus calitate egal futilitate;

În încheierea declarațiilor politice, domnul senator Gabriel Mutu.

   

Domnul Gabriel Mutu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Cantitate minus calitate egal futilitate".

Prin aceasta nu vreau să spun altceva decât că oferirea unor servicii publice lipsite de calitate nu are nicio valoare.

Vorbesc acum, în primul rând, în calitate de beneficiar al acestor servicii.

Furnizorul, pentru cantitatea pe care ne-o oferă, primește o sumă de bani, dar ar trebui ca de-acum înainte furnizorii să știe că drepturile sunt complementare cu obligațiile.

Prin urmare, va trebui să-i determinăm să ofere toate serviciile la un anumit nivel de calitate stabilit prin lege.

Nu este posibil ca în secolul XXI cetățenii acestei țări să nu beneficieze în mod adecvat de pe urma serviciilor pe care le plătesc cu regularitate.

Astăzi voi avea în vedere o problemă pe care am identificat-o în special în urma întâlnirilor avute cu cetățenii din colegiu, o problemă pentru a cărei rezolvare voi conlucra cu toate persoanele interesate, și vă asigur că numărul acestora este foarte mare.

Majoritatea oamenilor care locuiesc la bloc se confruntă aproape dintotdeauna cu această chestiune.

Din păcate, oamenii s-au obișnuit cu acest lucru și deja pentru foarte mulți a căpătat valențe de normalitate.

Dar nu, stimați colegi, ceea ce se întâmplă în legătură cu furnizarea apei calde nu este ceva normal.

Nu este normal să plătești un serviciu care nu îți este furnizat în condiții optime.

Care este justificarea pentru care un locatar de bloc trebuie să plătească un număr de metri cubi de apă caldă, dacă o parte din această cantitate a fost furnizată la o temperatură nedorită?

Vi se pare normal ca un cetățean, când deschide robinetul de apă caldă, să fie nevoit să aștepte mai bine de cinci minute până când apa începe să se încălzească? Cinci minute în condițiile în care sunt mai mulți oameni care fac această operațiune simultan, în caz contrar ești nevoit să stai zece minute.

Cine plătește cetățeanului timpul pe care îl pierde astfel?

Aveți dreptate, stimați colegi, nimeni!

Se vorbește, în ultima perioadă, și în țara noastră despre dezvoltarea durabilă.

Ni se spune cum să consumăm rațional resursele, astfel încât generațiile viitoare să poată beneficia și ele de ceea ce beneficiem noi astăzi.

Sunt total de acord cu acest punct de vedere.

Deunăzi citeam pe site-ul unui astfel de furnizor că un robinet defect din care curge o picătură pe secundă duce la o pierdere de 16 litri de apă în 24 de ore.

Aș sugera să se calculeze totodată și câți litri de apă se pierd în minutele în care așteptăm încălzirea ei.

Cred că ar fi interesant de știut.

Oamenii s-au familiarizat în timpul perioadei comuniste cu probleme și mai mari în ceea ce privește tema abordată.

Ne aducem cu toții aminte că, de foarte multe ori, chiar lipsa apei calde devenise o banalitate, ceva ce se petrecea aproape zilnic.

Astfel furnizorii au considerat că nu mai este nicio problemă dacă un client așteaptă câteva minute până să primească apa caldă.

Dar nu, acest lucru nu mai poate fi îngăduit!

Cu toate acestea, problema timpului pierdut cu această operațiune "complicată" trece, de cele mai multe ori, în plan secund. Și asta pe bună dreptate, pentru că principala injustiție care se face este aceea că, în pofida faptului că oamenii beneficiază de apă rece, timp de câteva minute ei sunt obligați să plătească apă caldă. Și iată cum, primind ceva, omul este înregistrat că a consumat altceva. Și, evident, plătește ca atare.

Tot o meteahnă preluată din timpul regimului comunist este sistemul de plată paușal.

Cu acest lucru nu mai putem fi de acord.

Este o dovadă a anacronismului.

Plata utilităților, indiferent de natura acestora, trebuie să se facă pe baza unui sistem de înregistrare a consumului, individual, pe unitatea locativă.

În plus, consumul realizat trebuie dovedit de cel care furnizează respectivul serviciu și cere bani, și nu de cel care beneficiază.

De aici rezultă și obligația primului de a monta gratuit aceste dispozitive de înregistrare.

Deși majoritatea oamenilor și-au instalat apometre, acestea, să o spunem drept, nu au calitatea de a fi decât niște simple debitmetre.

Cu alte cuvinte, măsoară doar cantitatea de apă care curge, neavând și o componentă care să identifice, de exemplu, temperatura apei consumate.

De ce? Ar fi fost complicat?

Nicidecum, dar așa este în avantajul furnizorilor.

Ei bine, ne-am săturat să fie în avantajul furnizorului, trebuie ca, de-acum înainte, să mai fie și în avantajul utilizatorului.

Sunt convins că oamenii ne-au votat pentru a le reprezenta interesele.

Eu voi face toate demersurile necesare pentru a-i face, în primul rând, pe cetățeni să conștientizeze această problemă, iar pe furnizori să o elimine.

Această declarație politică este doar un prim pas, un prim demers prin care am dorit să atrag cât mai mulți oameni cu putere de decizie în vederea rezolvării unei nereguli.

În cele din urmă, țin să precizez că, de fiecare dată când voi identifica astfel de nedreptăți, mă voi prezenta la tribuna Senatului pentru a le developa, din dorința de a reda o imagine cât mai reală.

Numai prin conștientizarea problemelor vom putea începe rezolvarea lor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
   

Doresc să vă informez că următorii colegi au depus în scris declarațiile politice de astăzi: doamna senator Doina Silistru, domnul senator Marius Necula, domnul Ovidiu Marian, domnul senator Traian Constantin Igaș, doamna senator Sorina Luminița Plăcintă, domnul senator Ovidius Mărcuțianu.

Ele sunt considerate ca făcând parte din declarațiile politice oficiale ale plenului Senatului României de astăzi, 4 mai anul curent.

 
   

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelelor depuse de senatori la secretariatul de ședință.

 
  Doina Silistru (PSD) - declarație politică având ca titlu 3 Mai - Ziua Mondială a Libertății Presei (declarație politică neprezentată în plen);

Doamna Doina Silistru:

Declarația politică de astăzi se intitulează: "3 Mai - Ziua Mondială a Libertății Presei".

La 23 decembrie 1993 Adunarea Generală a UNESCO a declarat ziua de 3 mai drept Ziua Mondială a Libertății Presei.

Ideea acestei acțiuni a apărut la Conferința Generală UNESCO, care, printr-o "Rezoluție din 1991 asupra promovării libertății presei în lume", a recunoscut că o presă liberă, pluralistă și independentă este o componentă esențială a unei societăți democratice.

Conferința a transmis Adunării Generale dorința statelor membre UNESCO de a declara ziua de 3 mai drept Zi Mondială a Libertății Presei.

Ziua în cauză are, în primul rând, menirea de a susține dreptul la libera exprimare, menționat în articolul 19 al Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Avem cu toții datoria de onoare să protejăm, cât ne stă în putință, libertatea de exprimare a jurnaliștilor.

Mesajul zilei de 3 mai este acela că jurnaliștilor din întreaga lume trebuie să le fie garantat dreptul de a informa opinia publică în mod deschis și fără teamă.

În toată lumea au loc în această zi manifestări la care participă jurnaliști, analiști ai fenomenului mediatic și politicieni.

Aceasta este ziua în care se celebrează principiile fundamentale ale libertății presei.

Chiar dacă în multe țări jurnaliștii sunt privați de libertate sau chiar uciși doar pentru că au ales să spună adevărul, a fi jurnalist reprezintă un efort susținut de imperativul de a descoperi și a spune adevărul, de a demasca nedreptatea și încercarea unei minorități de a înregimenta majoritatea în favoarea propriilor interese.

Presa este un mijloc de informare tipărit, care propune cele mai diverse informații despre evenimentele care se produc în lume, despre politică, investigații, științe, sport etc.

A patra putere în stat a societății moderne - presa - exprimă forța democrației de apărare a drepturilor omului, de eclerare a societății nocive, de combatere a corupției, ca voce distinctă și autorizată în peisajul pluralismului și confruntărilor de idei.

În întreaga lume marcarea zilei de 3 mai contribuie la informarea opiniei publice în legătură cu violarea dreptului la libertatea de expresie, precum și la comemorarea curajului și profesionalismului jurnaliștilor uciși, răniți și încarcerați în timpul exercitării profesiei.

Libertatea presei reprezintă o piatră de hotar a drepturilor fundamentale ale omului și o garanție pentru alte drepturi.

Ea încurajează transparența și buna guvernare și consolidează statul de drept.

În România Ziua Mondială a Presei se sărbătorește pentru al zecelea an consecutiv.

În 2000, în cadrul programului Freedom of Expression - FreeEx Romania, Agenția de Monitorizare a Presei - AMP, în colaborare cu Asociația pentru Protejarea și Promovarea Libertății de Exprimare (APPLE) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), a inițiat celebrarea zilei libertății presei și în țara noastră.

Ziua Mondială a Libertății Presei există pentru a recunoaște sacrificiile făcute pentru libertatea presei și pentru a demonstra guvernelor unor astfel de țări că libertatea de exprimare este un drept de necontestat.

Chiar dacă, uneori, au fost și interpretări greșite ale libertății de exprimare, în sensul că presa a creat unele conflicte în mod gratuit, trebuie ca fiecare dintre ziariști să înțeleagă exact acest drept câștigat.

Aceștia au datoria să transmită cetățeanului greșelile și felul cum ele au fost îndreptate, împlinirile și neîmplinirile, dar toate acestea în spiritul adevărului.

  Marius Gerard Necula (PD-L) - declarație politică intitulată Virusul H1N1 nu are frontiere (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Marius Gerard Necula:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Virusul H1N1 nu are frontiere".

O nouă amenințare, de data aceasta biologică, este la granițele României: virusul H1N1, cunoscut acum sub numele de "virusul porcin", rămas în istorie sub denumirea de "gripa spaniolă".

Având punctul de plecare în Mexic, țară în care numărul persoanelor care au fost infectate a depășit trei sute, după declarațiile oficiale ale președintelui acestei țări, aceasta a devenit o amenințare internațională.

Americanii au decretat stare de urgență sanitară, închizând aproximativ 300 de școli, după ce au fost confirmate 20 de cazuri de gripă porcină.

Acest tip nou de gripă s-a propagat deja în 13 țări, dintre care 6 europene și 5 de pe continentul american.

Virusul este o combinație între virusul gripal uman obișnuit și virusul porcin, care a suferit o mutație întâlnită la un interval de 70-100 de ani.

Virusul este atât de periculos pentru că nu se transmite prin consumarea cărnii infestate, ci prin aer, de la om la om sau de la animal la om, având astfel un puternic caracter pandemic.

O altă caracteristică este dată de faptul că s-au îmbolnăvit preponderent persoanele tinere cu vârste între 25 și 45 de ani, ceea ce arată duritatea acestei mutații virale.

Răspândirea agresivă a virusului a făcut ca OMS (Organizația Mondială a Sănătății) să ridice gradul de alertă de la 4 la 5, pe o scară până la 6.

Gradul 5 înseamnă o pandemie iminentă.

"Toate țările trebuie imediat să-și activeze planul de pregătire pentru pandemie.", declara săptămâna trecută doctorul Margaret Chan, directorul general al OMS.

Este surprinzător că așa-numitul "virus porcin" nu a putut fi izolat până acum la porci, ci numai la oameni.

Există temerea ca acest virus să fi fost "alertat" artificial în laboratoare, din cauza structurii extrem de complexe și neobișnuite, formată dintr-o combinație între două gene ale virusului gripei porcine nord-americane, două segmente genetice din cel eurasian și gena hemaglutinei (HA).

"Este prima oară când vedem o tulpină aviară, două tulpini porcine și o tulpină umană la același virus", a declarat purtătorul de cuvânt al centrelor americane de control și prevenire a bolilor, Dave Daigle.

Conform declarațiilor profesorului Adrian Streinu-Cercel, gripa umană cu tulpină de origine porcină se manifestă ca o gripă obișnuită, persoana infestată cu acest virus acuzând o stare febrilă avansată, 39-40 de grade Celsius, alterarea stării generale, dureri musculare și articulare.

Cu toate că până acum în România există doar suspiciuni, nefiind certificat niciun caz de gripa porcină, este neapărat necesar ca autoritățile să fie mai active decât până acum.

Simpla circulație a hârtiilor, ședințe, videoconferințe și efectuarea supravegherii fără măcar un termometru cu infraroșu, care poate detecta de la distanță starea febrilă excesivă a unei persoane, nu reprezintă o acțiune coerentă a autorităților centrale și locale.

Inițiativa ministrului sănătății de a crea un comitet de criză pentru punerea în practică a măsurilor antigripă este un gest salutar, dar sunt foarte importante implicarea și responsabilizarea autorităților locale, pornind de la primării, până la medicii și asistenții epidemiologici care trebuie să efectueze triajele.

Pe lângă o minimă dotare și existența unor protocoale clare de acțiune, este necesară informarea corectă, profesională de către autorități a populației cu privire la măsurile de prevenție recomandate în asemenea situații.

Se impune și producerea și prezentarea de spoturi video și audio care să inducă recomandările Ministerului Sănătății, valabile la prevederile oricărui tip de infecție.

De asemenea, este importantă implicarea medicilor de familie și a cadrelor didactice în efortul de informare.

Într-o asemenea situație este de preferat să sporim acțiunile de prevenție, fără a panica populația, decât să combatem un virus deja instalat.

În concluzie, solicit autorităților centrale și locale acordarea priorității zero în organizarea și derularea acțiunilor de prevenție, cu predilecție în zona aeroporturilor și granițelor cu țările terțe.

Vă mulțumesc.

  Ovidiu Marian (PD-L) - declarație politică cu titlul Impozitul forfetar - așa cum este în realitate (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Ovidiu Marian:

Declarația mea politică se intitulează "Impozitul forfetar - așa cum este în realitate".

Ideile puse în circulație de mass-media pe marginea impozitului forfetar sunt complet false.

Problema este cu atât mai gravă cu cât o mare parte a oamenilor care lucrează în sectorul privat au fost îndemnați să creadă că Guvernul PD-L-PSD a introdus biruri noi care fac rău micilor întreprinderi.

Trebuie precizate următoarele lucruri:

1. Așa-numitul impozit forfetar nu este un impozit nou!

Impozitul forfetar e, de fapt, o limită sau un prag minim de plată a impozitului.

Asta înseamnă că firmele vor plăti ca și până acum impozitul de 3% din venituri (microîntreprinderile)

sau de 16% din profit (celelalte firme).

Impozitul forfetar stabilește însă că nimeni nu va plăti mai puțin de 500 de euro (plafonul minim).

2. Dacă o firmă are de plătit un impozit anual de 1.000 de euro, ea va plăti, mai întâi, plafonul minim de 500 de euro și, apoi, diferența de până la 1.000 de euro.

Prin urmare, plafonul de 500 de euro stabilit de impozitul forfetar nu e ceva în plus și nu se adaugă la plata impozitului.

De ce a fost introdus mecanismul pe care îl numim impozit forfetar?

a) pentru că este echitabil față de plătitorii de impozite;

Angajații plătesc, în general, impozite de 30% din salarii, adică 16% impozit pe venit și 17% contribuții sociale.

În același timp, există patroni care nu plătesc nimic, pentru că au firme pe care le declară fără profit și în care transferă diferite cheltuieli personale (casă, întreținere, mașină, telefon).

b) introducerea impozitului forfetar va face ca orice firmă să plătească un minimum de 500 de euro pe an, adică în jur de 180 de lei noi pe lună.

Această sumă e ușor de plătit.

Ea este egală cu suma pe care o plătește un angajat cu salariul minim pe economie la contribuții sociale.

3. Este puțin probabil ca o firmă să nu poată plăti această sumă redusă.

Vor exista firme care nu au, de fapt, activitate și care vor fi radiate sau își vor suspenda activitatea.

Aceste firme vor dispărea, dar ele sunt firmele care, oricum, nu desfășurau nicio activitate.

4. Nicio firmă cu activitate reală nu va da faliment din cauza impozitului forfetar.

Statul nu ia bani în plus firmelor, ci se asigură de plata unei părți din impozitele pe care firma trebuie să le plătească oricum.

Vor dispărea firmele-paravan sau firmele fără niciun fel de activitate.

Sistemul fiscal va deveni mai corect față de oamenii care își plătesc în mod cinstit impozitele.

5. Sistemul forfetar nu este o invenție a Guvernului român, ci un sistem practicat în multe state ale lumii, printre care Franța, Spania și Polonia.

Această măsură fiscală va contribui la o reașezare corectă a taxei forfetare minime față de contribuabilul român.

  Traian Constantin Igaș (PD-L) - declarație politică având ca titlu CFR - Cheltuieli Fără Responsabilitate (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Traian Constantin Igaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează "CFR - Cheltuieli Fără Responsabilitate", pentru că, odată cu ministeriatul domnului Orban, CFR a încetat să mai aibă vreo legătură cu căile ferate.

Din acel moment, la CFR nu regăsim decât o încrengătură politică al cărei principal scop este să beneficieze de salarii cât mai mari din banii publici.

Angajații căilor ferate trebuie să cunoască adevărul: domnul Orban a fost un acar slab.

În pofida faptului că actualul ministru lăsase la plecarea sa, în 2007, cele trei companii CFR pe profit, ministrul liberal nu a făcut altceva decât să schimbe macazul, și, evident, într-o direcție cât se poate de păguboasă - păguboasă, în egală măsură, atât pentru angajații CFR, cât și pentru beneficiarii serviciilor acestei companii.

Vreau să afirm răspicat că, deși 80% din veniturile CFR pe anul 2008 au fost de la bugetul de stat, această companie are, în prezent, datorii uriașe și tot 80% din veniturile CFR s-au consumat pe plata salariilor.

Așa ceva nu poate apărea ca fiind logic la prima vedere.

Din păcate, vorbim de o practică întâlnită în mai toate ministerele care au fost conduse după 2007 de membri ai PNL.

Cu alte cuvinte, cea mai mare pondere a acestor cheltuieli a fost datorată salariilor și primelor acordate nejustificat anumitor persoane apropiate fostului partid de guvernământ.

Stimați colegi, Cu tristețe vă spun că am observat și faptul că revolta angajaților din CFR a fost rezultatul unor neînțelegeri, mai bine spus al unor manipulări abile.

Contextul în care ne aflăm este unul care îi defavorizează, în primul rând, pe angajații companiei.

Este evident că principalii lideri sindicali doresc să dea impresia de activism.

Acesta este, practic, motivul real pentru care au schimbat, surprinzător aș putea spune, cursul discursurilor pe care le-au purtat cu ministrul Berceanu în ultimele luni.

Oare este o simplă coincidență faptul că greva a fost declanșată în timpul plecării ministrului în Cehia?

Dacă liderii sindicali au preferat să îi dezinformeze pe cei pe care îi reprezintă, noi vom face tot posibilul ca aceștia din urmă să înțeleagă care au fost rațiunile Guvernului atunci când a hotărât să scadă 20% din fondul de salarii.

Guvernul Boc nu a vrut altceva decât să elimine o nedreptate socială, o inechitate prin care oamenii competenți câștigă puțin, iar ceilalți sunt recompensați, pe nedrept, cu sporuri și prime.

De asemenea, tot acești oameni trebuie să știe că informările pe care le-au primit de la sindicate sunt în mare parte neadevăruri.

Un exemplu în acest sens ar fi că ministerul dorește concedierea a 12.000 de angajați.

Nimic mai fals! Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu dorește altceva decât să fie un partener de dialog egal al sindicaliștilor.

Împreună cu aceștia, dorește să găsească soluții care să fie avantajoase, în primul rând, pentru majoritatea angajaților.

Nu se mai poate să tolerăm în continuare ca trei sferturi din banii publici să aibă ca destinație conturile unor directori angajați din timpul mandatului domnului Orban.

Așa ceva este inadmisibil pentru noul Guvern.

Astfel, sperăm cu toții că prin punerea în comun a tuturor energiilor se va reuși obținerea unui rezultat satisfăcător pentru toate părțile.

A venit momentul ca în cadrul acestei companii importante pentru statul român să încetăm să facem cheltuieli lipsite de orice formă de responsabilitate.

Vă mulțumesc.

  Sorina Luminița Plăcintă (PD-L) - declarație politică intitulată Libertatea presei în cădere liberă (declarație politică neprezentată în plen);

Doamna Sorina Luminița Plăcintă:

Domnule președinte al Senatului,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi, 4 mai 2009, se intitulează "Libertatea presei în cădere liberă".

Mass-media din lumea întreagă a sărbătorit, pe 3 mai 2009, Ziua Internațională a Libertății Presei.

O libertate relativă, supusă presiunilor politice și economice, în numele căreia, de multe ori, jurnaliștii sunt bătuți sau amenințați cu moartea.

Situația libertății presei române este detaliată într-un raport "Freedom House" lansat joia trecută.

Potrivit acestuia, libertatea presei din România este în declin, iar mijloacele de informare în masă autohtone rămân parțial libere.

În raportul "Freedom House" 2008 România ocupă locul 94 în lume privind libertatea presei, cu patru poziții în scădere față de anul trecut, în condițiile în care "Freedom House"

constată și că libertatea presei a cunoscut un regres clar în 2007 pretutindeni în lume, pentru al șaselea an consecutiv.

Însă poate că nu poziția aceasta este cel mai grav aspect care reiese din studiul citat, ci faptul că nu reușim, de vreo zece ani, să depășim categoria țărilor cu presă parțial liberă, așa cum au reușit alte state din Europa Centrală, precum Polonia sau Ungaria, țări cu care ne place să ne tot comparăm.

Iar premisele pentru viitorul apropiat sunt la fel de sumbre.

Avem o legislație deficitară în acest sector, îndrăznesc să spun chiar una dintre cele mai slabe din Europa.

Calomnia și insulta continuă să fie incriminate de magistrați, cu toate că ele au fost abrogate din Codul penal, și rămân o puternică modalitate de șantaj și cenzură la adresa presei.

Putem vorbi și despre alte cauze pentru care am ajuns aici, cum ar fi puternica politizare a posturilor publice de radio și televiziune și a Agenției Naționale de Presă, dependența financiară a trusturilor media, agresiunea și presiunea la care sunt supuși jurnaliștii și, nu în ultimul rând, slaba pregătire a noului val din industria de profil.

Stimați colegi, Am asistat recent cu toții, chiar în vecinătatea noastră, la un spectacol de abuzuri din partea autorităților din Republica Moldova la adresa presei române, abuzuri care ne arată cât de limitată sau inexistentă este libertatea presei în multe locuri din lume și ce consecințe negative aduce această situație.

În calitatea de senatori ai României, avem datoria de a susține, la nivel global, european și regional, circulația liberă și diseminarea largă și echilibrată a informației, prin toate mediile, ca mijloc de întărire a păcii și înțelegerii internaționale și pentru promovarea democrației și drepturilor omului.

De asemenea, este imperativ să respectăm angajamentul României pentru sprijinirea independenței, pluralității și diversității mass-media și să condamnăm, cu toată fermitatea, toate atacurile și abuzurile îndreptate împotriva jurnaliștilor oriunde în lume.

Vă mulțumesc.

  Ovidius Mărcuțianu (PNL) - declarație politică având ca subiect acțiunile Guvernului Boc (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Ovidius Mărcuțianu:

La începutul lunii martie, premierul Boc anunța cu surle și trâmbițe "marea restructurare a agențiilor și autorităților guvernamentale", care, susținea Domnia Sa, s-ar impune pentru creșterea eficienței administrației centrale și debirocratizarea acesteia.

Tot domnul Boc le vorbea românilor despre "obezitate birocratică", precum și de faptul că aceste structuri servesc doar clientelei politice.

Frumoase vorbe, n-avem ce spune.

Din păcate, se pare că Guvernul actual ori vrea cu orice preț să demonstreze că între vorbe și fapte nu există, în realitate, nicio legătură, ori - ceea ce este mult mai grav - îi consideră fraieri pe toți oamenii de bună-credință din această țară.

Cum altfel am putea interpreta desființarea Cancelariei Primului-Ministru, care a avut loc doar pe hârtie, întrucât, în fapt, angajații acesteia au fost transferați la SGG, căruia i s-au suplimentat posturile?

Cu alte cuvinte, domnul Boc a găsit rapid o metodă de a-și proteja clientela politică.

Mai departe, în numele descentralizării agriculturii, a fost desființată Agenția Domeniilor Statului - ADS, despre care reprezentanții salariaților acesteia apreciau că, prin predarea terenurilor și pachetelor de acțiuni către consiliile locale și județene, se urmărește servirea grupurilor de interese din domeniul imobiliar.

Consecința imediată a desființării ADS va fi că, într-un timp relativ scurt, terenurile care ar putea fi exploatate în scopul obținerii de venituri pentru bugetul statului vor ajunge în posesia speculanților imobiliari locali.

Stimați colegi, Un alt exemplu cât se poate de grăitor al teoriei formelor fără fond ce caracterizează acțiunile Guvernului Boc este recenta Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2009 privind înființarea Agenției Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale - ARDDZI.

Despre ce este vorba, de fapt?

Invocând, în expunerea de motive a legii, "disfuncționalități instituționale", Guvernul schimbă denumirea fostei Agenții Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere - ANDZM, care funcționa din anul 1997 în subordinea Ministerului Economiei, personalul este reangajat cu contract pe durată determinată până la organizarea unui concurs pentru ocuparea posturilor respective, iar, până la organizarea concursului, oamenii nu muncesc, sunt stresați și fac tot felul de scenarii - cine va veni șef, pe cine va da afară, oare mai am posibilitatea să rămân angajat?

Bineînțeles că în toate aceste scenarii sunt angrenate și familiile acestora, prietenii și cunoștințele lor, și nu este deloc greu de presupus cine va câștiga concursul: cine trebuie! Mai exact, clientela politică a celor aflați la guvernare.

Nu contează câte familii vor avea de suferit de pe urma acestei așa-zise restructurări, nu contează faptul că managementul Agenției este în pericol, contează doar interesul imediat, de grup.

Acest Guvern s-a lansat pe o traiectorie maximalistă, propunându-și să schimbe tot - fără criterii raționale, după un prost obicei devenit boală națională -, ministere, agenții, comisii, comitete.

În acest fel, managerii de la toate nivelurile nu au posibilitatea unei strategii manageriale pe termen mediu și lung.

Doi ani caută ce au făcut ceilalți, iar alți doi ani încearcă să realizeze ceva, dar încep, în primul rând, să-și facă relațiile necesare pentru ca, în urma noii schimbări, să rămână în postul respectiv pentru binele lor, dar și pentru binele celor care îi conduc.

Acest lucru este valabil și în cazul restructurării RNP "Romsilva", prin Hotărârea Guvernului nr. 229/2009, în urma căreia toți angajații sunt dați afară și reangajați pe perioadă determinată până la ocuparea postului prin concurs.

Întrebarea mea, retorică, este următoarea:

Este legal să dăm afară un om - pădurar, șef de district, șef de ocol sau director de direcție silvică -, dacă acesta a ocupat postul prin concurs, și-a respectat contractul de management și nu are calificative scăzute în activitatea sa?

Eu cred că nu.

Mai ales ținând seama de faptul că, după așa-zisa restructurare, postul rămâne același, iar persoana angajată acum temporar are aceeași fișă a postului.

"Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic!", spunea un personaj bine-cunoscut.

Aceasta pare să fie și deviza Guvernului Boc.

România și-a propus și a reușit să intre în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă, implicit, alinierea la standardele acesteia.

Ar fi interesant de știut dacă țările UE, cu economii consolidate, aplică aceleași criterii de restructurare la fiecare schimbare de guvern.

Din păcate, constatăm, cu regret, că în țara noastră, deși au trecut 20 de ani de la căderea regimului comunist, guvernanții preferă să aplice metoda de tristă amintire a rotației cadrelor, în locul unei restructurări profunde și promovării angajaților pe baza criteriilor de competență, și nu a apartenenței politice.

  Nicolae Dobra (PD-L) - declarație politică cu titlul Festivalul Internațional «Lucian Blaga» - ediția a XXIX-a;

Domnul Nicolae Dobra:

În zilele de 8-9 mai se desfășoară la Sebeș a XXIX-a ediție a Festivalului Internațional "Lucian Blaga", prilej cu care va fi evocată personalitatea marelui gânditor născut la Lancrăm.

Ani de-a rândul, câțiva oameni inimoși au organizat la Sebeș un festival care să ne readucă în atenție una dintre cele mai mari personalități naționale, este vorba de Lucian Blaga.

Ani la rând, câțiva oameni de suflet din centrele universitare din Cluj și Sibiu nu l-au uitat pe unul dintre cei mai mari poeți filozofi pe care neamul românesc i-a dat și au organizat la Sebeș manifestări care să-l repună în drepturi pe Lucian Blaga.

Vremurile au trecut, dar, din nefericire, instituțiile statului care răspund de cultură nu se prea implică în aceste manifestări, ca și cum Blaga nu ar fi un tezaur național.

Domnilor senatori, A venit vremea să ne arătăm respectul cuvenit și de adâncă recunoștință pentru acest mare român care prin creațiile sale a pus o piatră fundamentală la temelia culturii românești.

Lucrările sale au devenit cunoscute și apreciate pe plan internațional, valoarea lor fiind de netăgăduit, locul său printre marii poeți și filozofi fiind recunoscut de toți cei care i-au cunoscut opera, ceea ce a făcut posibil ca el să candideze la Premiul Nobel pentru literatură, și numai faptul că trăia într-o țară socialistă a făcut să nu-i fie încununată creația prin această recunoaștere mondială.

Lucian Blaga a reprezentat cu demnitate și responsabilitate România în țări din Europa, în calitate de reprezentant cultural pe lângă ambasadele țării noastre din Lisabona, Berna, Varșovia, unde a creat un spirit al solidarității și respectului față de națiunea română.

Marele om de cultură era un cunoscut al mediului cultural european și bine apreciat în dubla sa ipostază, de scriitor și filozof.

Blaga reprezintă chintesența spiritului românesc, el evocă în opera sa literară zona în care s-a născut, și tocmai de aceea este național.

Așa cum anual ne întoarcem spre Mihai Eminescu, poetul nepereche al neamului, tot așa trebuie să ne întoarcem în această perioadă gândurile spre Blaga, pentru că și el este o piatră de hotar, un fundament solid al temeliei culturii naționale.

În galeria marilor valori naționale Lucian Blaga are locul lui bine definit, iar dacă noi, cei de astăzi, îi cinstim sau nu memoria este doar meritul sau păcatul nostru.

Blaga va fi actual mereu, așa cum Caragiale este actual nu numai prin faptul că operele lui se joacă în teatrele românești, ci mai ales că noi, cei de azi, confirmăm prin ce facem opera lui.

Printre preocupările lui de bază au fost cele privind modalitățile existențiale concrete, lucru reliefat de "Trilogii" - a cunoașterii, a valorilor, a culturii și cosmologică -, aspect ce denotă o preocupare pentru un sistem filozofic original.

Tudor Cătineanu, în lucrarea sa "Lucian Blaga și filosofia istoriei", spunea: "În conștiința lui Lucian Blaga, «năzuința constructivă» se confundă cu nevoia și aspirația de a elabora un sistem de gândire care să egaleze și să concureze marile sisteme filosofice europene: conștiința patriotică ia aici forma de cristalizare a conștiinței filosofice creatoare de operă mare și reprezentativă pentru popor".

Opera lui Blaga, prin vastitatea tematicii ei, nu poate fi exprimată în câteva cuvinte, de aceea eu nu doresc să vă prezint decât ideea că avem obligația să ne reamintim de toți cei care, prin opera lor, ne-au asigurat un loc printre celelalte națiuni ale lumii.

Blaga ne-a lăsat un tezaur inestimabil, un izvor de înțelepciune și model de creație.

A sosit timpul ca și țara să răsplătească un om care a slujit-o printr-o carieră profesională, culturală și diplomatică de succes și care a reușit prin lucrările sale să surprindă o fărâmă din spiritul și esența neamului românesc.

Cu toate acestea, manifestările ce sunt organizate și în acest an la Sebeș sunt doar sub patronatul și contribuția administrației județene și locale, nicio structură de la nivel național nu s-a implicat în acțiunile privindu-l pe marele filozof și scriitor de la Lancrăm, ceea ce denotă lipsa de preocupare și de interes în a ne promova valorile, iar opera lui Blaga este o valoare inestimabilă și este păcat să lăsăm această capodoperă a neamului românesc să zacă sub un strat de ignoranță, iar praful istoriei să o acopere de tot.

Consider că Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului avea obligația, alături de alte structuri importante, să se preocupe de transformarea cu adevărat a acestui festival într-unul național și internațional, iar prezența unor reprezentanți la Sebeș în 8-9 mai ar șterge o parte din greșelile acestui minister referitoare la promovarea culturii naționale.

Precum credința nestrămutată a marelui om Blaga în divinitate și în valorile acestui neam, așa am și eu credința că veți pleca urechea și sufletul la această problemă și îi veți acorda importanța cuvenită, iar opera lui Blaga își va găsi loc în sufletul fiecăruia dintre noi.

Mulțumesc.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Domnul Mircea Dan Geoană:

Dați-mi voie să informez plenul Senatului cu privire la nota pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992.

Următoarele legi sunt supuse atenției dumneavoastră pentru eventuala exercitare a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Irak, semnat la Bagdad la 26 ianuarie 2009;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 191/2008 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995.
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

În continuare, aș dori să dezbatem următoarele puncte din ordinea de zi.

În acest moment sunt 119 colegi senatori prezenți în plenul Senatului.

Vă supun aprobării ordinea de zi de astăzi, pe care o aveți în mapele pregătite de echipa tehnică a Senatului.

Vă rog să votați ordinea de zi.

Vă rog să așteptați o secundă până demarăm procedura.

Vă rog să votați în acest moment.

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Am rugămintea către liderii grupurilor parlamentare să-și anunțe colegii care sunt prezenți să revină în plen, pentru că astăzi avem o zi cu o ordine de zi cu multe legi organice care necesită cvorumul necesar.

În continuare, supun votului programul de lucru de astăzi, lucrări în plen până la ora 19.30; începând cu ora 18.00 vor fi întrebări, interpelări adresate Guvernului României.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2009 pentru modificarea art. 7 din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență (L100/2009)  

Intrăm în partea de legiferare de pe ordinea de zi a plenului nostru de astăzi.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2009 pentru modificarea art. 7 din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.

Este o lege ordinară.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului să prezinte punctul de vedere al Executivului.

   

Domnul Cristian Anton Irimie - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Prin actul normativ se urmărește participarea obligatorie a medicilor de familie la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, zilnic, între orele 15.00 și 8.00 dimineața, în intervalul luni - vineri, și între orele 8.00 și 8.00 în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale, precum și în zilele declarate libere de Guvernul României.

Asigurarea permanenței în afara orelor de program este similară cu asigurarea gărzilor din spitale, caracterul obligatoriu fiind unica soluție pentru a implica toți medicii de familie.

Prin prezentul proiect de act normativ se va realiza accesul pacienților la servicii de asistență medicală primară, indiferent de oră și de zonă, în special în mediul rural, reducerea numărului de solicitări ale serviciilor județene de ambulanță și creșterea capacității de intervenție a acestor servicii prin deplasările ambulanțelor la cazurile care sunt urgențe reale, evitarea aglomerării structurilor de primiri urgențe ale spitalelor, reducerea numărului de cazuri cu evoluție nefavorabilă și a deceselor a căror producere este favorizată prin neasigurarea în timp util a asistenței medicale.

Apreciem că măsurile dispuse în prezentul proiect de act normativ vor conduce la eficientizarea asistenței medicale primare, componentă de bază a sistemului de sănătate românesc, și la garantarea dreptului constituțional al cetățenilor la ocrotirea sănătății, prin asigurare a continuității în prestarea de servicii medicale.

Având în vedere cele sus-menționate, vă adresez rugămintea de a adopta prezentul proiect de act normativ cu toate amendamentele propuse de Comisia pentru sănătate publică.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Îi mulțumesc domnului secretar de stat Cristian Irimie.

Îl invit, în continuare, pe domnul președinte al comisiei de specialitate, domnul senator Ion Vasile, să ia cuvântul.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile Ion:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 21 aprilie 2009 Comisia pentru sănătate publică a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu 7 voturi pentru și o abținere, să adopte raport favorabil, cu amendamentele prevăzute în anexă.

S-a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Consiliul Legislativ a dat, de asemenea, aviz favorabil.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul ia în dezbatere proiectul de lege în calitate de primă Cameră sesizată.

Și o eroare, dacă vreți, cred că de formă, de fapt, la art. 8, care a fost modificat, apare următoarea formulare: "Centrele de permanență funcționează cu un număr de minim 7 posturi de medic și, după caz, cu 7 posturi de asistenți".

Dorim aceeași formulare, "cu minim 7 posturi de asistenți".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri pe fondul proiectului de lege.

Domnul senator Secășan și apoi domnul senator Rotaru. Microfonul 2.

 
   

Domnul Iosif Secășan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PD-L susține acest proiect legislativ, pentru că el vine, credem noi, în primul rând, în sprijinul cetățenilor din zonele neacoperite de servicii medicale, neacoperite în teritoriu și neacoperite în timp, spre sfârșitul săptămânii și în timpul sărbătorilor.

Aceste centre medicale de permanență pe care noi le legiferăm vor fi în măsură să acorde pachetul de asistență medicală primară cu caracter de urgență pacienților din orice teritoriu, indiferent de oră și indiferent de lista medicului de familie din care provin ei.

Pe lângă acest lucru, important este că se creează o descongestionare a unităților de primire urgențe din spitale, pentru că știm că o bună parte din cazuistica care se prezintă acolo se poate încadra în pachetul de asistență medicală primară.

Se reușește prin aceste centre medicale de permanență să se scurteze și timpul de întâlnire a bolnavului cu medicul, de la debutul simptomelor și până la diagnostic, și să se prescrie un tratament eficient care să prevină complicațiile și agravarea.

Cred că cel mai important lucru este conferirea stării de securitate și de permanență a serviciilor medicale în timp și în teritoriu.

Sper ca aceste centre de permanență să fie bine așezate, să fie bine structurate și funcționale, printr-o bună conlucrare a Ministerului Sănătății cu direcțiile de sănătate publică și a acestora cu autoritățile locale, iar medicii, cei care prestează serviciile acolo, să fie motivați, remunerați în mod echivalent cu calitatea serviciilor pe care le prestează.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Rotaru, vă rog. Microfonul 4.

 
   

Domnul Ion Rotaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să subliniez faptul că această ordonanță a Guvernului vine să repare un lucru care era necesar a fi reparat, prevăzut în Legea nr. 263/2004.

Acolo se prevedea opțiunea pe care o pot avea medicii de familie și ceilalți medici care concură la asigurarea asistenței medicale primare, și acest lucru nu a funcționat din cauza faptului că, neexistând obligativitatea și impunerea acestui lucru, centrele de permanență au funcționat sporadic și doar acolo unde a existat suficientă preocupare și interes din partea medicilor, dar și a autorităților.

Consider că este o măsură bine-venită, care va rezolva, sperăm, în mare parte promisiunile noastre electorale, ale tuturor celor care ne aflăm în sală, de a asigura, acolo unde medicul ajunge mai greu, asistența medicală primară și accesul la medicație în timp util.

Aș dori însă să subliniez faptul că este foarte important ca autoritățile locale, cât și direcțiile de sănătate publică să trateze cu toată seriozitatea acest lucru, întrucât legea nu prevede sancțiuni din acest punct de vedere și lasă, în continuare, posibilitatea de a fi la îndemâna autorităților organizarea sau neorganizarea unui asemenea centru de asistență medicală.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota pentru acest proiect de lege.

Îmi exprim încă o dată convingerea că este benefic și necesar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc și eu.

Vreau să precizez, de asemenea, că actuala formă a ordonanței de urgență este forma refăcută de inițiator, ca urmare a protocolului încheiat de Ministerul Sănătății cu medicii de familie, și cred că acest lucru a fost un lucru necesar și benefic pentru a putea să armonizăm și interesele comunităților noastre cu interesele legitime ale breslei.

De aceea, cred că cele prezentate în plenul Senatului sunt concludente în această direcție.

Dacă nu sunt alte comentarii sau intervenții pe acest proiect de lege, supun votului raportul comisiei, cu amendamentele prezentate de domnul președinte Ion Vasile.

Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului (L86/2009)  

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

Este o lege organică.

Din partea Guvernului prezintă expunerea de motive domnul secretar de stat Valentin Iliescu, de la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.

Domnule secretar de stat, vă rog.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc.

Sunt secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul și susțin în fața plenului Senatului această ordonanță de urgență din motivul că ambii secretari de stat nu pot fi prezenți, Cosmin Coman este în delegație în străinătate, iar doamna Grațiela Iordache este, în acest moment, la o ședință a Consiliului Economic și Social.

Cu permisiunea dumneavoastră, voi trece la prezentarea expunerii de motive pentru această ordonanță:

Prezentul proiect de act normativ are ca scop principal modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 pentru asigurarea transpunerii Directivei 2007/44.

Vreau să fac precizarea că această ordonanță, pe care o modifică ordonanța aflată astăzi în dezbaterea Senatului, avea ca obiect de reglementare aspectele legate de evaluarea acționariatului unui instituții de credit de către Banca Națională a României în procesul de autorizare și, ulterior, în situația unor modificări în structura acționariatului.

Principalele propuneri formulate în textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2009 se referă - și le voi aminti doar pe cele mai importante - la următoarele aspecte: în primul rând, la preluarea terminologiei utilizate de directiva comunitară mai sus amintită, în al doilea rând, la modificarea termenului de pronunțare asupra notificărilor de achiziții de la 3 luni la 60 de zile lucrătoare, în al treilea rând, la stabilirea criteriilor de natură potențială care stau la baza evaluării calității achizitorului potențial, trimiterea la reglementări emise de Banca Națională a României pentru detalierea elementelor avute în vedere la evaluarea îndeplinirii fiecărui criteriu, precum și obligația de colaborare între autoritățile competente din diversele state membre sau din diferite sectoare ale sistemului financiar.

De asemenea, prin această ordonanță de urgență s-a avut în vedere asigurarea coerenței în abordare și a unității de tratament în evaluarea acționariatului unei instituții de credit.

Aș vrea să vă mai spun că acest proiect de act normativ include și unele amendamente menite să asigure deplina conformitate a unor prevederi cu legislația comunitară existentă.

Fac precizarea că sunt asistat - și le mulțumesc pentru prezență - de domnul director din Banca Națională Emilian Antonescu și de doamna Magda Ioniță, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc... Și vă cer scuze, dar prin modul cum prezentați problemele legate de Ministerul Finanțelor Publice, cred că vă calificați fără probleme pentru un post acolo.

Domnule președinte Ariton, vă rog.

 
   

Domnul Ion Ariton:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de asemenea.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege în ședința din 7 aprilie 2009 și a hotărât, cu 6 voturi pentru și o abținere, să adopte raport de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Proiectul de lege urmează a fi adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Dezbateri pe fond?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Legea este organică.

Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2009 pentru completarea art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României (L101/2009)  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2009 pentru completarea art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Gabriel Tănăsescu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Gabriel Tănăsescu - secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești:

Mulțumesc, domnule președinte.

În prezent, art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României incriminează infracțiunea de contrabandă, care constă în introducerea sau în scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal.

Reglementarea în vigoare nu sancționează penal faptele de introducere în sau scoatere din țară prin locurile stabilite pentru control vamal prin sustragerea de la control vamal a bunurilor sau mărfurilor care ar trebui plasate sub un regim vamal.

Așa fiind, în practică se constată o creștere a numărului de situații în care se scot sau se introduc în țară prin sustragerea de la controlul vamal a unor bunuri care ar trebui plasate sub un regim vamal, cele mai semnificative din punct de vedere al impactului bugetar fiind cele privind țigările.

Sancționarea lor numai contravențional nu este de natură de a descuraja comiterea lor în continuare.

Pornind de la situația constatată de organele vamale, se impune, astfel, completarea Codului vamal în sensul incriminării ca infracțiune de contrabandă și a introducerii în sau scoaterii din țară prin locurile stabilite pentru control vamal prin sustragerea de la control vamal a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba de o nouă infracțiune, având în vedere numărul de situații create și ca urmare a desființării unor puncte vamale.

Drept urmare, s-a simțit nevoie să se incrimineze scoaterea sau introducerea în și din țară, prin punctele de frontieră, a unor bunuri de o anume valoare supuse regimului vamal.

În acest caz, am fost sesizați cu ordonanța de urgență pentru a incrimina această faptă.

Pe parcursul dezbaterilor, s-a formulat un amendament care se găsește în anexa la raport.

Amendamentul a fost admis cu unanimitate de voturi de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Amendamentul, în esență, constă în considerarea faptei ca infracțiune numai dacă valoarea în vamă a bunurilor sustrase de la vămuire este mai mare de 40 de mii lei.

Drept urmare, având în vedere și avizele primite pentru acest proiect de lege, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu un amendament.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri pe fond.

Dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentul prezentat de domnul președinte Greblă.

Vă rog să votați.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, raportul comisiei a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 298/2008 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, precum și pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice (L89/2009)  

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 298/2008 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, precum și pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 16 alin. (2) din Legea nr. 298/2008 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, precum și pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Prin această propunere legislativă se propune eliminarea sintagmei "sau căruia i-ar reveni această competență" și, de asemenea, reducerea termenului în care procurorul prezintă instanței competente motivele care au stat la baza emiterii autorizării solicitării transmiterii de date reținute și, respectiv, a termenului în care se pronunță instanța cu privire la legalitatea și temeinicia ordonanței prin care s-a autorizat solicitarea transmiterii de date reținute, de la 48 de ore la 24 de ore.

Considerăm că sintagma "căruia i-ar reveni această competență" nu poate fi interpretată în sensul că procurorul poate solicita datele, în cazuri urgente, chiar înainte de începerea urmăririi penale, având în vedere norma generală de la alin. (1) al art. 16, ci se referă la competența teritorială sau materială a acestuia.

În ceea ce privește modificarea termenului prin care decizia procurorului referitoare la solicitarea datelor este supusă controlului unui judecător și a termenului în care instanța se pronunță asupra legalității și temeiniciei deciziei procurorului, apreciem că ar trebui menținute actualele prevederi pentru asigurarea unității de reglementare cu Codul de procedură penală în materia interceptărilor.

Termenele mai scurte ar fi greu de justificat, cu atât mai mult cu cât ingerința în viața privată în cazurile prevăzute de Legea nr. 298/2008 este mai puțin gravă decât în cazul interceptărilor și înregistrărilor audio.

Prin urmare, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat în data de 22 aprilie 2009 propunerea legislativă și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, pentru cele două motive expuse succint de domnul secretar de stat.

Și noi am apreciat că modificarea propusă ar avea drept consecință imposibilitatea autorizării de urgență a solicitării transmiterii unor date cu caracter personal, și nu altceva pentru obținerea autorizării, și ar aduce, în acest fel, grave prejudicii îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin documente juridice de cooperare internațională sau ca stat membru al Uniunii Europene.

De asemenea, având în vedere că la interceptarea audio și telefonică se prevede un termen de 48 de ore, și pentru solicitarea de date cu caracter personal termenul de 48 de ore este suficient, având în vedere și avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule președinte Greblă.

Sunt intervenții pe baza acestei propuneri legislative?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Cine votează da, votează în favoarea respingerii acestui raport.

Cu 62 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru a fi respins, conform procedurilor de lege organică.

Pe cale de consecință, supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cu 17 voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă nu a fost adoptată.

 
Adoptarea Proiectului de hotărâre pentru modificarea alineatului (3) al articolului 150 din Regulamentul Senatului  

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre pentru modificarea alineatului (3) al articolului 150 din Regulamentul Senatului.

De la acest punct intrăm în partea de voturi finale, proiectele de lege organice fiind dezbătute în ședințele de plen anterioare ale Senatului.

Aveți în fața dumneavoastră Proiectul de hotărâre pentru modificarea art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului.

Este vorba de...

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu (din sală):

Numai o secundă, domnule președinte!

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă rog, domnule senator Frâncu.

Aveți cuvântul.

Microfonul 2.

Doriți să luați cuvântul pe procedură, bănuiesc.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Din punctul nostru de vedere, propunerea legislativă nu a fost respinsă, pentru că nu a întrunit 69 de voturi pentru respingere, deci...

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator, Dacă-mi permiteți, este propunere legislativă, nu este ordonanță de guvern.

Deci, pe cale de consecință, neîntrunind numărul de voturi necesar, propunerea legislativă a fost respinsă.

Mulțumesc pentru intervenția dumneavoastră și este bine pentru clarificarea plenului Senatului. (Discuții în sală.)

Revenim la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de hotărâre pentru modificarea alineatului (3) al articolului 150 din Regulamentul Senatului.

Este, practic, modificarea regulamentului nostru, în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 990/2008 și a expirării termenului prevăzut de art. 147, alineat unic, din Constituția României, revizuită.

Proiectul se adoptă prin votul majorității senatorilor României.

Vă rog să votați.

Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, Proiectul de hotărâre pentru modificarea alineatului (3) al articolului 150 din Regulamentul Senatului a fost adoptat.

 
Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului (L78/2009)  

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului.

Este vot final.

Vă rog să votați.

Cu 86 de voturi, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Adoptarea Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (L161/2007) (reexaminare la solicitarea Președintelui României)  

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Acest punct din ordinea de zi a fost dezbătut în ședința din 29 aprilie 2009.

Vă reamintesc că raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente, a cererii de reexaminare transmise de Președintele României.

Este un proiect de lege cu caracter organic.

De aceea, supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2007 pentru modificarea art.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și a art. 9<SUP>2 </SUP>alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (L198/2007) (reexaminare la solicitarea Președintelui României)  

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2007 pentru modificarea art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și a art. 92 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Este vorba de o reexaminare.

Vă reamintesc faptul că am dezbătut acest proiect de lege în ședința din 29 aprilie 2009.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de admitere a cererii de reexaminare transmise de Președintele României.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 5 abțineri, raportul și proiectul au fost adoptate.

Respingerea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală (L187/2008)  

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală.

Acest proiect s-a dezbătut în ședința din 8 aprilie 2009.

Vă reamintesc faptul că raportul preliminar al comisiei a fost de admitere, cu amendamente, și a fost menținut și în raportul suplimentar.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele prezentate în dezbaterea inițială.

Vă rog să votați.

Cu 63 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, o abținere, raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat.

Din sală: Listă!

   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, cred, s-a solicitat listă cu privire la vot.

Vă rog să procedați ca atare.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 68 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 3 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptarea sa.

Pe cale de consecință, acest proiect de lege a fost respins de Senat.

Solicitare din partea Grupului parlamentar al UDMR a listei și pentru votul cu privire la proiectul de lege.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș (din sală):

Listă solicitată de toate grupurile parlamentare!

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

O solicitare pentru listă pentru tot plenul Senatului, făcută de colegii de la Grupul parlamentar al UDMR.

Adresez rugămintea tuturor colegilor de a vota, deoarece există o discrepanță între numărul de senatori prezenți și numărul de voturi exprimate.

Vă rog să fiți atenți atunci când se trece la vot final.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială (L96/2009)  

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială.

Vă reamintesc că acest proiect de lege a fost dezbătut în ședința din 29 aprilie 2009.

Comisia sesizată a întocmit raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Amendamentele respinse susținute în plen nu au fost aprobate.

Este lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei. (Domnul senator Paul Ichim solicită cuvântul.)

Domnule senator, vă reamintesc că suntem în procedura de vot.

   

Doamna Doina Silistru (de la prezidiu):

Proiectul de lege a fost dezbătut.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Dezbaterile asupra proiectului de lege au avut loc în ședința din 29 aprilie 2009.

Îmi pare rău.

Suntem la procedura de vot final.

 
   

Domnul Paul Ichim (din sală):

Doresc să iau cuvântul pe procedură!

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Pe procedură?

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 1.

 
   

Domnul Paul Ichim:

Nu vreau să iau cuvântul la dezbatere.

Nu intrați în panică.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Nu vă faceți griji, ne panicăm greu.

 
   

Domnul Paul Ichim:

Mă bucur.

Domnule președinte,

La dezbaterea care a avut loc pe acest proiect de lege s-a invocat, din partea domnului secretar de stat Lucian Șova, la respingerea unui amendament, că este un exces de reglementare și că ministerul, de fapt, a acceptat, în principiu, ceea ce am spus noi.

Dânsul a spus că va elabora, până la data votării acestui proiect de lege, un document în care să ne arate că a acceptat acest lucru.

Nu am primit până la această dată din partea ministerului documentul respectiv.

Atât am vrut să vă spun.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator, Este o formă indirectă de a relansa dezbaterea pe fond.

Apreciez intervenția dumneavoastră.

Reamintim reprezentanților Guvernului de această solicitare.

Sunt convins că la Camera Deputaților acest subiect poate fi reluat.

Suntem primă Cameră sesizată.

Suntem în procedură de vot.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2009 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (L97/2009)  

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2009 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Vă reamintesc că dezbaterea acestui proiect de lege a avut loc în ședința din 29 aprilie 2009.

Este un raport de admitere, fără amendamente, al comisiei.

Este lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră atât raportul comisiei, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, 3 abțineri, atât raportul, cât și proiectul de lege au fost adoptate.

Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României (L87/2009)  

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Vă reamintesc că dezbaterea acestui proiect de lege a avut loc în ședința din 29 aprilie 2009.

Este un raport de admitere, cu un amendament, al comisiei.

Este un proiect de lege de natură organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentul dezbătut în ședința din data de 29 aprilie.

Vă rog să votați.

Cu 91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar (L103/2009)  

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Vă reamintesc că dezbaterea acestei propuneri legislative a avut loc în ședința din 29 aprilie 2009.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Este o lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice (L39/2009)  

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice.

Vă reamintesc că acest proiect de lege a fost dezbătut în ședința din 8 aprilie 2009.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Este o lege organică, Senatul fiind Cameră decizională.

Îi rog pe domnii senatori Țuțuianu și Valeca, din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, să își ocupe locurile în sală.

Sunt legi organice.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele dezbătute în ședința din 8 aprilie.

Vă rog să votați.

Cu 90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul comisiei a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale (L38/2009)  

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale.

Vă reamintesc că acest proiect de lege a fost dezbătut în ședința din 30 martie 2009.

Este un raport de admitere, cu un amendament respins.

Amendamentul respins de comisie a fost respins și de plenul Senatului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Din sală:

Supuneți la vot întâi raportul!

   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Nu a fost decât un amendament respins, care a fost respins și de plenul Senatului, ca atare este un raport fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului (L72/2009)  

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința din 8 aprilie 2009.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Acest proiect de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Este un proiect de lege care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2009 privind stabilirea unor măsuri pentru îmbunătățirea unor activități la nivelul Guvernului (L74/2009)  

Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2009 privind stabilirea unor măsuri pentru îmbunătățirea unor activități la nivelul Guvernului.

Este un proiect de lege dezbătut în ședința din 8 aprilie 2009.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Este un proiect de lege adoptat de Camera Deputaților și face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și pentru înființarea Fundației Colegiul Național de Afaceri Interne (L71/2009) (reluarea votului într-o ședință viitoare).  

Trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și pentru înființarea Fundației "Colegiul Național de Afaceri Interne".

Este un proiect de lege dezbătut în ședința din 29 aprilie 2009.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de admitere, cu un amendament respins.

Este un proiect de lege adoptat tacit de Camera Deputaților și face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Vreau să vă atrag atenția că este vorba despre o activitate legislativă importantă.

Am modificat modul în care se desfășoară ședința de luni pentru a acorda acestui interval, dintre orele 17.00 și 18.00, toată atenția, pentru că votăm legi organice.

Este o optimizare importantă a procesului legislativ și vă rog să încercăm să avem toată atenția necesară pentru a putea să adoptăm aceste legi.

Cu 57 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și 9 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit votul majorității senatorilor.

Supun votului transformarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței în Proiect de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și pentru înființarea Fundației "Colegiul Național de Afaceri Interne".

Are același regim de lege organică.

Vă rog să votați.

Cu 30 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă și 6 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptare sau respingere și urmează a fi readus în atenția plenului nostru, conform procedurilor pe care le avem.

Vom relua votul într-o ședință viitoare. (Rumoare, discuții.)

Adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2008 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 (L43/2009)  

Punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2008 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995.

Este un proiect de lege dezbătut în ședința din 29 aprilie 2009.

Vă reamintesc că raportul comisiilor este de admitere a formei venite de la Camera Deputaților, care a adoptat un Proiect de lege de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2008.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege are caracter de lege organică.

Cu 72 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2007 privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă (L47/2009)  

Punctul 21 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2007 privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă.

Este un proiect de lege dezbătut în aprilie 2009.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente.

Este un proiect de lege adoptat de Camera Deputaților și face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 84 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2008 pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (L40/2009)  

Punctul 22 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2008 pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Este un proiect de lege dezbătut în aprilie 2009.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Am epuizat partea de legiferare din ordinea de zi de astăzi.

Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:  

Intrăm în ultimul punct al ordinii de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

Am rugămintea ca domnul vicepreședinte Alexandru Pereș să conducă această ședință, având în vedere că în programul meu se află primirea unei delegații oficiale din Spania.

Vă mulțumesc.

Doresc să folosesc microfonul pentru a-i informa pe membrii Biroului permanent al Senatului că mâine, la ora 14.00, după Biroul permanent al Senatului, împreună cu doamna președinte Anastase am convocat un Birou permanent reunit pentru a discuta subiectul moțiunii de cenzură prezentate de grupurile parlamentare ale PNL și grupurile parlamentare ale UDMR, conform procedurilor în vigoare.

Mâine, la ora 14.00, Biroul permanent reunit, după Biroul permanent al Senatului.

Vă mulțumesc.

  Gheorghe David

Domnul vicepreședinte al Senatului Alexandru Pereș preia conducerea ședinței.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Stimați colegi,

Trecem la ultima parte a ședinței noastre: întrebări și interpelări adresate de domnii și doamnele senator și răspunsuri din partea Guvernului.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, doamnei președinte Ancuța Gianina Opre.

Doamna președinte, În ultimul timp sunt tot mai multe sesizări primite la biroul senatorial prin care petenții solicită măsuri reparatorii în echivalent constând în despăgubiri.

În astfel de situații se află câțiva petenți - pe care nu-i enumăr aici, voi depune la secretariatul ședinței textul scris - proprietari ai unui imobil compus din teren în suprafață de 2.992 metri pătrați, situat în municipiul Timișoara, Calea Șagului nr. 15 (25), ce face obiectul dosarului cu nr. 6.792/CC, constituit în baza notificări nr. 185/2002, 186/2002, soluționată prin emiterea dispoziției nr. 9/2006.

Vă solicit să-mi comunicați situația acestui dosar, având în vedere că inclusiv raportul de evaluare a fost depus la sfârșitul lunii februarie fără ca petenții să primească răspuns.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Domnule președinte, mai am o întrebare.

Pot să o prezint?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Este o întrebare cu aceeași direcție.

Mă voi referi la cazul domnului Brăiloiu Nicolae, domiciliat în Timișoara, strada Piața Mărăști nr. 11-2, sc.A, et. 7, ap. 20, județul Timișoara.

Domnul Brăiloiu deține un raport de evaluare din data de 10.02.2009, înregistrat cu nr. 40.836/CC, iar proprietatea evaluată este situată în comuna Bălești, județul Gorj.

Vă solicit să-mi comunicați situația acestui dosar, deoarece petentul nu a primit niciun răspuns.

De asemenea, solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Doina Silistru

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

Domnule ministru, Conform statisticilor, numărul vasluiencelor bolnave de cancer de col uterin este în creștere.

Deși în luna octombrie a anului trecut trebuia să fie demarat un program național de screening al cancerului de col uterin, se pare că s-a renunțat la acest proiect.

De asemenea, programul de vaccinare a fetițelor de clasa a IV-a a fost și el suspendat.

Potrivit datelor de la Direcția de Sănătate Publică Vaslui, numărul cazurilor noi de cancer de col uterin identificate în cursul anului trecut este mai mare cu 13% decât cel înregistrat în 2007, iar numărul deceselor din cauza acestei forme de cancer a crescut de la 28, în 2007, la 35, în 2008.

Ținând cont de faptul că, în prezent, femeile nu mai beneficiază de nicio formă de protecție sau de prevenire a cancerului de col uterin, vă întreb, domnule ministru, ce măsuri veți lua pentru implementarea Programului național de screening și ce proiecte aveți în vedere pentru o informare eficientă a populației de sex feminin asupra riscului produs de virusul uman Papiloma HPV.

Solicit răspuns în scris.

Senator de Vaslui, Doina Silistru.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu.

Două întrebări adresate Ministerului Administrației și Internelor și, respectiv, Ministerului Sănătății.

Se pregătește domnul senator Attila Cseke, Grupul parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Dan Nica, ministrul administrației și internelor.

Obiectul întrebării: Nefuncționarea Sistemului de avertizare seismică.

Domnule ministru,

Cutremurul din data de 25 aprilie anul curent a pus în evidență faptul că, deși există, Sistemul național de avertizare seismică nu funcționează, principalele consecințe ale acestei situații fiind neîntreruperea promptă a livrărilor de gaze naturale în rețeaua urbană și neoprirea activității la centrala nuclear-electrică de la Cernavodă în cazul unui seism cu o magnitudine care ar fi impus luarea acestor măsuri de protecție.

Doresc să știu care este motivul pentru care Sistemul de avertizare seismică, pentru care s-au cheltuit importante resurse, nu funcționează.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea, Colegiul uninominal nr. 2.

Pot să adresez și a doua întrebare?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

A doua întrebare este adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: Măsuri de combatere a epidemiei de gripă umană cu tulpină de origine porcină.

Domnule ministru,

Am luat cunoștință despre informarea postată pe site-ul Ministerului Sănătății, cu privire la primele măsuri de prevenire și control al apariției cazurilor de gripă umană cu tulpină de origine porcină.

În același timp, am aflat că, în opinia specialiștilor de la Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. dr. Matei Balș", România se va confrunta cu o posibilă epidemie de asemenea gripă în toamna acestui an și că, până atunci, trebuie luate măsuri de combatere activă a acestei maladii.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri va lua Ministerul Sănătății în această direcție.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea, Colegiul uninominal nr. 2.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresez rugămintea colegilor senatori care nu prezintă întrebări sau interpelări să păstreze liniștea în sală.

Vă rog.

 
  Cseke Attila Zoltán

Dau cuvântul domnului senator Cseke Attila Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Dorel Jurcan, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator Cseke.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întrebarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul întrebării: Demersurile ministerului de resort cu privire la reabilitarea DN 79.

Stimate domnule ministru, Refacerea drumurilor naționale la nivel calitativ european este unul dintre obiectivele majore ale programului de guvernare al actualului Executiv.

Starea drumurilor din județul Bihor și a drumurilor naționale, în primul rând, este sub orice critică și, practic, toate aceste artere având prescurtarea DN sunt impracticabile.

Drumul național 79 cuprinde o porțiune de 59,92 kilometri pe raza județului Bihor, cu punct de plecare în municipiul Oradea, trecând prin localitățile Avram Iancu și Salonta, până la limita județului Arad.

Județul Bihor este un județ situat la frontiera de vest a României, astfel încât este și trebuie să fie o carte de vizită însemnată a României.

Este un județ în care circulația rutieră este mult mai intensă decât în alte județe, aceasta și fiindcă foarte mulți turiști sau vizitatori intră în România prin județul nostru.

DN 79, pe ruta Oradea - Arad, este o arteră intens circulată, care trebuie să răspundă calitativ cerințelor pe care le presupune o asemenea categorisire de "drum național".

Astăzi, din păcate, acest drum nu mai corespunde acestor cerințe și oferă multiple "surprize" călătorului care se încumetă să folosească această arteră, sperând că va avea parte de un anumit confort în deplasarea sa.

Vă rog respectuos, domnule ministru, să-mi oferiți detalii asupra demersurilor urgente care trebuie întreprinse de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru reabilitarea DN 79, astfel încât județul Bihor să nu devină un județ izolat al României.

Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

Attila Cseke, senator, Grupul parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dorel Jurcan

Are cuvântul domnul senator Dorel Jurcan, Grupul parlamentar al PD-L.

Domnul senator Nicolae Moga, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, este în sală?

Nu este.

Urmează domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Dorel Jurcan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

În orașul Călimănești, județul Vâlcea, funcționează Clinica balneofizioterapeutică și de recuperare medicală.

În scurt timp, atât pacienții, cât și cadrele medicale de la Clinica balneofizioterapeutică și de recuperare medicală Călimănești ar putea rămâne pe drumuri, pentru că, în conformitate cu o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, clădirea a fost retrocedată în natură moștenitorilor fostului proprietar.

Acum, în cadrul clinicii de la Călimănești se tratează afecțiuni renale, digestive, articulare, alergii, tulburări metabolice, arsuri, dar se fac și proceduri de electroterapie și infuzii cu apă sulfuroasă.

Deoarece pensionarii nu prea mai au acces prin bilete subvenționate de stat la celelalte baze de tratament, aceasta a rămas singura din țară unde sunt tratați gratuit bolnavii cu afecțiuni cronice.

Din aceeași categorie mai sunt sanatoriul de la Eforie și cel de la Mangalia, iar pentru boli cardiovasculare se mai poate apela la baza din Târgu Mureș, dar fiecare are specificul ei.

Nici soarta cadrelor medicale nu este mai roz, în cazul desființării stabilimentului, deoarece, pe specialitatea lor, mai este doar o singură secție, de 40 de paturi, în cadrul spitalului județean de urgență, dar, în mod sigur, nu ar avea loc toți cei aproape 50 de salariați.

Consiliul Județean Vâlcea, în subordinea căruia intră această clinică, nu dispune de alte spații care ar putea fi amenajate cu destinația de clinică, cu atât mai mult cu cât actuala locație este singura care poate asigura efectuarea unui serviciu medical de calitate.

Consiliul Județean Vâlcea împreună cu Instituția Prefectului au înaintat și transmis Ministerului Administrației și Internelor, în vederea analizei și avizării spre adoptare, un proiect de hotărâre de guvern cu privire la alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară, sume care ar putea acoperi achiziționarea imobilului în care funcționează clinica.

Acesta a fost aprobat, urmând ca Ministerul Finanțelor Publice să introducă modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat pe anul 2009.

În concluzie, stimate domnule ministru, pornind de la faptul că întotdeauna v-ați manifestat disponibilitatea în rezolvarea problemelor, vă rog să precizați punctul dumneavoastră de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Doresc răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Senator PD-L de Vâlcea, Jurcan Dorel.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dumitru Oprea

Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, se pregătește domnul senator Augustin Humelnicu.

Este în sală? Un moment, vă rog. Nu este.

Urmează domnul senator Șerban Rădulescu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea se adresează domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

Obiectul și motivarea întrebării:

Viața oamenilor între schimburile sistemului de urgență.

Domnule ministru, În ultimele luni se manifestă o tot mai mare îngrijorare în privința asigurării serviciilor de asistență medicală de urgență.

S-au mediatizat, uneori exagerat, cazuri de decese determinate de aplicarea necorespunzătoare a procedurilor specifice situațiilor medicale de urgență.

Nu vorbim de momente de criză ce ar putea fi generate de cutremure, pandemii, accidente colective grave, ci despre oameni care au nevoie de intervenția rapidă a medicilor de la serviciile de urgență.

Rămânem stupefiați când se motivează pentru justificarea întârzierii la apelul 112 cu "ieșirea din schimb".

Pe acest fond, vă rugăm să ne comunicați, domnule ministru, care dintre procedurile pentru asigurarea serviciilor medicale de urgență au fost sau vor fi revizuite pe baza sesizărilor primite de la presă, pacienți sau rudele acestora.

Interesează, în special, procedurile nonmedicale de preluare a apelurilor de urgență, cum ar fi durata și numărul prea mare al informațiilor solicitate până la transferul apelului către Serviciul de ambulanță, precum și cele care reglementează predarea-primirea schimburilor.

De asemenea, este important să ne transmiteți, domnule ministru, modul în care personalul calificat este instruit și motivat pentru a avea un comportament uman la solicitările de ajutor, și nu doar unul format din automatisme.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Semnează senator Dumitru Oprea.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Șerban Rădulescu

Dau cuvântul domnului senator Șerban Rădulescu.

   

Domnul Șerban Rădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Obiectul întrebării: Situația precară a laboratoarelor școlare de biologie, fizică și chimie.

Doamna ministru, Reforma educațională în România presupune, pe lângă modificări instituționale, îmbunătățiri în ceea ce privește resursele umane și infrastructura în învățământul preuniversitar și cel universitar.

Deși, în aceste momente, problema principală este remunerația cadrelor didactice, voi face referire la o necesitate punctuală a învățământului gimnazial și liceal: existența și dotarea specifică a laboratoarelor de biologie, fizică și chimie.

Acestea sunt obligatorii desfășurării unei educații teoretice și practice moderne, adaptată nevoilor actuale ale unui învățământ de bună calitate.

Cred că necesitatea acestei investiții în infrastructura școlară este apreciată de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și, în consecință, va reprezenta o prioritate în reforma școlară.

În acest sens, vă întreb, doamna ministru, care sunt măsurile pe care Ministerul Educației, Cercetării și Inovării intenționează să le adopte în vederea dotării școlilor cu laboratoare de biologie, fizică și chimie?

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Șerban Rădulescu, senator PD-L de Cluj.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

La această secțiune de întrebări au depus în scris întrebările, la secretariatul ședinței, domnii senatori Augustin Daniel Humelnicu, Nicolae Moga și doamna senator Sorina Luminița Plăcintă.

 
  Dorel Jurcan

Trecem la interpelări și îl invit pe domnul senator Dorel Jurcan, Grupul parlamentar al PD-L, să prezinte interpelarea adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Se pregătește doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Dorel Jurcan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

În urma audiențelor susținute la sediul cabinetului senatorial, am fost sesizat cu următoarea problemă: În anul 2005 Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii de atunci, a emis Hotărârea de Guvern nr. 1.853/2005, prin care se alocau subvenții tuturor crescătorilor de bovine, persoane fizice și juridice, indiferent de numărul de vite, cu o condiție, aceea ca bovina să fie însămânțată artificial, să fie înscrisă în Registrul agricol și individualizată - 200 RON la fătare, 200 RON la vițel de șase luni, 300 RON pentru controlul oficial al producției și 100 RON pentru registrul genealogic.

Prin această subvenție se realiza o bine-venită ridicare a fondului genetic, în timp, conform normelor impuse de Uniunea Europeană.

Ministrul Dan Ștefan Motreanu a schimbat acest act normativ prin Ordinul nr. 295 din 4.05.2007, care se aplică și în prezent, dând subvenția pentru minimum trei capete bovine, indiferent dacă sunt vaci de lapte sau animale de tracțiune.

S-a ajuns, astfel, la o anomalie, subvențiile fiindu-le tăiate fermierilor cu una-două vaci, sistem care urmărea o intensificare a producției de lapte pe cap de animal, ele revenind fermierilor posesori a minimum trei capete bovine.

Cei care beneficiau înainte de fondurile alocate de stat, nemaiputând să-și permită creșterea vitelor, au ajuns să le vândă în târguri la prețuri de nimic.

Conform aceluiași ordin, subvențiile se acordă fermierilor cu peste trei capete bovine care să aibă peste șase luni, aflați în baza de date întocmită până la 31 ianuarie 2008.

Cei care după această dată au dobândit peste trei bovine nu mai au dreptul la subvenție.

Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură se confruntă, astfel, cu mari discrepanțe.

Cei care până la 31 ianuarie 2008 aveau minimum trei bovine și care după această dată le-au vândut iau subvențiile de la stat în continuare, iar cei care le-au dobândit după această dată nu primesc un leu.

Numai în județul Vâlcea se înregistrează peste 3.000 de cazuri.

Întrebarea mea este: de ce nu s-a menținut, ca o condiție de alocare a subvenției la efectivele de bovine, folosirea însămânțării artificiale pentru îmbunătățirea bazei genetice atât pentru carne, cât și pentru lapte, așa cum impune Uniunea Europeană? Cum poate statul să vină în ajutorul celor care pierd subvenția?

În concluzie, stimate domnule ministru, vă rog să precizați punctul dumneavoastră de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Jurcan Dorel, senator PD-L de Vâlcea.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Doina Silistru

Are cuvântul doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Cornel Popa, Grupul parlamentar al PNL.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

Domnule ministru, În scopul cunoașterii realității socio-economice din comunitate, Primăria Vaslui împreună cu celelalte autorități locale din județ organizează diverse acțiuni menite să ducă la găsirea unor soluții anticriză, astfel încât agenții economici și investitorii din zonă să poată contribui la consolidarea sectorului privat, cel ce poate genera profit și venituri pentru bugetele locale și pentru bugetul consolidat al statului.

Cu toate acestea, situația dezastruoasă din județul Vaslui nu poate fi remediată atât timp cât multe firme și-au închis porțile, o parte din muncitorii trimiși în șomaj tehnic nu au fost rechemați la lucru, firmele locale au de încasat sume importante pentru lucrările finalizate, fie că este vorba despre grădinițe, școli sau drumuri, iar investitorii sunt reticenți și nu mai investesc în noi proiecte.

Există o practică a statului de a se "împrumuta" de la economia privată fără costuri, dar și fără voia acestor societăți, prin emiterea de facturi fiscale pentru multe obiective de investiții, astfel obligând societățile să achite taxele și impozitele aferente.

Luând în considerare că județul Vaslui reprezintă polul sărăciei, județul cu cel mai mare procent de șomeri, vă rog, domnule ministru, să-mi spuneți ce măsuri se vor dispune astfel încât să fie scutiți de la plata penalităților și majorărilor acești agenți economici care înregistrează datorii către stat tocmai din cauza faptului că însuși statul le este dator.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Cornel Popa

Are cuvântul domnul senator Cornel Popa, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul senator Tiberiu Bokor este în sală?

Nu este prezent.

Se pregătește domnul senator Gheorghe Bîrlea.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul interpelării:

Necesitatea centurilor ocolitoare.

Domnule ministru, În anul 2008 Guvernul Tăriceanu a demarat un program de construire a 70 de centuri ocolitoare pentru o serie de orașe din întreaga țară.

În județul Bihor fac parte din acest program centurile Beiuș, Ștei, Vașcău și Aleșd sud și nord.

Realitatea zilnică impune ca aceste centuri ocolitoare să fie realizate cât mai rapid.

Aceste zone sunt total sufocate de traficul greu ce face imposibilă circulația în zonă.

Cum aceste proiecte sunt finanțate de Uniunea Europeană prin Fondul european de dezvoltare regională, și știm că licitația pentru atribuirea contractului pentru executarea proiectului s-a finalizat, vă solicităm să ne răspundeți:

  1. Care este stadiul acestui proiect?
  2. Există un grafic al lucrărilor viitoare pe tronsoanele menționate?

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Senator Cornel Popa.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Bîrlea

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Bîrlea, se pregătește domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Interpelarea mea se adresează domnului Ion Bazac, ministrul sănătății, și vizează anumite deficiențe în asigurarea medicală de specialitate.

Contractarea serviciilor medicale în ambulatoriul de specialitate în acest moment are multiple deficiențe care generează nerespectarea unora dintre principiile fundamentale ale Legii nr. 95/2006 - mă refer la Legea asigurărilor sociale de sănătate -, cu privire la libera adresabilitate a pacientului către medicul specialist pe care îl dorește și accesibilitatea pacientului la servicii medicale de specialitate.

Actualul contract-cadru, cât și normele metodologice privind asigurarea serviciilor medicale pun adesea medicul specialist în imposibilitatea de a încheia un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, sub condiția imperativă de a realiza 35 de ore pe săptămână, față de vechiul contract în care se prevedea că medicul are obligația unei prestații de 17,5 ore pe săptămână.

Programul de 35 de ore nu poate fi realizat îndeosebi în unitățile spitalicești mici și mijlocii, întrucât majoritatea medicilor au norma de bază de 8 ore, efectuate în unități sanitare publice cu paturi sau în ambulatoriul integrat al spitalului și, nu în ultimul rând, în cabinete private.

Pe de altă parte, lipsa de medici de specialitate la scară națională afectează nevoile populației în ceea ce privește serviciile medicale de specialitate.

Din cauza acestor circumstanțe, pacientul suferă cel mai mult: plătește consultația la medicul specialist și nu beneficiază de rețeta compensată sau gratuită, nu beneficiază de scrisoare medicală pentru medicul de familie, și nici de analize de laborator gratuite și, de asemenea, nu poate fi trimis pentru consult la alți specialiști.

De aceea, în acest moment, desprinderea asistenței sociale medicale publice de asistența medicală privată întâmpină dificultăți ce tind să se repercuteze negativ asupra beneficiarului de prestații medicale.

Din consultările pe care le-am avut cu medicii specialiști rezultă că, în prezent, nu există un număr suficient de specialiști care să poată lucra în sistem în regim de 35 ore pe săptămână.

Ar fi recomandabil să se semneze contracte cu toți medicii, chiar dacă bolnavul își plătește consultația, dar restul serviciilor medicale, rețete, analize de laborator, scrisori medicale să fie onorate gratuit sau compensat de farmaciile sau laboratoarele care au contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.

În consecință, vă întrebăm, domnule ministru, în ce măsură se poate readapta noul contract-cadru și la situațiile speciale din unitățile spitalicești mici și medii, cu un număr redus de medici, având în vedere, cu precădere, interesele pacienților, așa cum propun specialiștii practicieni.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Arcaș

Dau cuvântul domnului senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, cu rugămintea să aleagă pentru a prezenta o interpelare din cele două cu care s-a înscris.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al economiei Adriean Videanu.

Domnule ministru, Reprezint alegătorii dintr-o zonă grav afectată de poluare, Copșa Mică.

Aici populația se află într-o situație limită.

Foarte mulți dintre cetățeni sunt sub pragul minim al sărăciei, dat fiind faptul că au rămas fără loc de muncă în urma încetării activității Companiei "Sometra" Copșa Mică.

Pe de altă parte, sănătatea le este iremediabil afectată ca urmare a vieții și activității desfășurate într-o zonă poluată.

Nu pot să valorifice produsele agricole pe care le cultivă, pentru că acestea provin de pe terenuri poluate, în schimb sunt obligați să le consume, pentru că nu au altă posibilitate de supraviețuire.

Nu în ultimul rând, par predestinați să nu scape niciodată de efectele poluării, dat fiind faptul că nu are cine să depolueze terenurile contaminate pentru simplul motiv că poluatorii, adică cei obligați legal să decontamineze terenurile pe care activitatea lor le-a poluat, au dat faliment sau și-au încetat activitatea.

În aceste condiții, pare că nimic nu-i va salva vreodată.

Tocmai de aceea vă întreb:

Care este autoritatea statului responsabilă cu activități de decontaminare a terenurilor poluate, în situația în care poluatorii și-au încetat activitatea din motive de forță majoră?

Care este procedura care trebuie urmată în această situație?

Cine este obligat să finanțeze activitățile de decontaminare a terenurilor în această situație?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Are cuvântul domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Nicolae Nemirschi, ministrul mediului.

Obiectul interpelării: Împiedicarea distrugerii spațiilor verzi amenajate în intravilan.

Domnule ministru, În pofida interdicției - impuse prin lege - de a se mai construi pe spațiile verzi amenajate în intravilan, sunt numeroase cazurile în care administrațiile locale acordă certificate de urbanism și autorizații de construire în asemenea perimetre, după care buldozerele și excavatoarele nimicesc mici părculețe din preajma blocurilor.

Schema clasică de acțiune presupune o punere în posesie, adeseori sub acoperirea existenței unei hotărâri judecătorești, pe un teren revendicat din domeniul public al localității, după care se face uz de justificarea faptului că utilajele acționează pe un teren aflat în proprietate privată.

Vă rog, domnule ministru, să mă informați în ce măsură, prin competența pe care v-o conferă funcția, puteți determina inițierea unei ordonanțe de urgență prin care autoritățile locale să fie obligate să exproprieze pentru utilitate publică acest tip de terenuri, utilitatea publică invocată fiind tocmai aceea de a se menține amenajarea lor ca spații verzi.

Am inițiat acest demers pentru că peste o sută de cetățeni din Râmnicu Vâlcea au fost în audiență la cabinetul meu senatorial și s-au plâns de un abuz grav săvârșit în municipiul Râmnicu Vâlcea.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Vă mulțumesc.

Emilian Frâncu, senator, Circumscripția electorală nr. 40, Colegiul uninominal nr. 2.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David

Are cuvântul domnul senator Gheorghe David și se pregătește domnul senator Laurențiu Florian Coca.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, doamnei președinte Ancuța Gianina Opre.

Doamna președinte, Vă rog respectuos să oferiți un răspuns persoanelor care au apelat la biroul senatorial din teritoriu, cu speranța că vor primi sprijin, în urma comunicării date de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților prin Decizia nr. 702/8.05.2008 - nu am să dau citire listei, voi depune textul scris al interpelării la secretariatul ședinței.

Persoanele respective au depus toată documentația pentru a li se putea acorda despăgubirea cu titlu de compensații bănești, au primit și cardul, dar, până la această dată, nu au primit niciun răspuns și nu au primit nici banii.

De aceea solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Laurențiu Florian Coca

Ultimul vorbitor, domnul senator Laurențiu Florian Coca, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Stimată doamnă ministru,

Având în vedere discuțiile, încă nefinalizate, referitoare la orele de educație fizică din școli, lipsa unor informații oficiale, certe cu privire la mișcarea sportivă școlară, precum și netransparența instituțiilor și persoanelor abilitate să organizeze și să conducă programele competițiilor sportive școlare, vă rog, doamna ministru, să aveți amabilitatea de a ne pune la dispoziție datele cu privire la competițiile sportive la care participă școlarii și elevii în anul școlar 2008 - 2009, la nivel local, județean și național, pe diferite discipline sportive.

Pentru o viitoare informare, mai aprofundată, dorim să cunoaștem și care sunt structurile organizatorice de la nivelul ministerului și al inspectoratelor școlare care se ocupă și care răspund de mișcarea sportivă școlară din țara noastră.

Întrucât mă interesează direct evoluția acestei probleme, aș avea nevoie, în cel mai scurt timp, de un dosar al programului competițiilor sportive.

Solicit răspuns în scris și oral.

Cu respect, Laurențiu Florian Coca, Circumscripția electorală nr. 40 — Vâlcea, Colegiul electoral nr. 1, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Menționez că au depus interpelări, în scris, la secretariatul ședinței doamna senator Sorina Luminiția Plăcintă, interpelare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, domnul senator Dan Voiculescu, interpelare adresată prim-ministrului, domnul senator Emilian Valentin Frâncu va depune o a doua interpelare adresată Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, domnul senator Liviu Câmpanu, interpelare adresată Ministerului Administrației și Internelor, și domnul senator Paul Ichim, interpelare adresată Ministerului Sănătății.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri: Attila Zoltán Cseke - de la Valentin Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

Ultima parte a ședinței noastre, răspunsuri orale la întrebări și interpelări.

Începem cu întrebările, cu o singură rugăminte adresată reprezentanților Guvernului: pe cât posibil - dacă vreți să mă ascultați puțin! -, cât mai succintă prezentarea răspunsurilor, pentru că, oricum, le transmiteți domnilor senatori prezenți în sală textul scris.

Îl rog pe domnul secretar de stat Valentin Preda să prezinte răspunsurile pentru cele două întrebări adresate de domnul senator Attila Zoltán Cseke.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 8.

   

Domnul Valentin Preda - secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Attila Cseke, referitor la întrebările dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

Tronsonul de drum Biharia - Suplacu de Barcău - Chiribiș a fost preluat în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România de la consiliul județean, în anul 2008, având, la data preluării, o stare avansată de degradare.

Pentru DN 19 Oradea - Satu Mare, contractele de proiectare și execuție a lucrărilor de reabilitare au fost atribuite firmei Strabag în data de 23 decembrie 2008, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în data de 3 februarie 2009.

Pe DN 76 Oradea - Deva, în anul 2008 au fost executate lucrări de reparații la îmbrăcămintea asfaltică.

Pentru DN 79 Oradea - Arad, contractul de proiectare și execuție a lucrărilor de reabilitare pentru tronsonul Arad - Oradea a fost atribuit firmei Astaldi în data de 23 decembrie 2008, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în data de 3 februarie 2009.

Pe DN 19 Săcueni - Marghita - Suplacu de Barcău - Nușfalău, în anul 2008 au fost executate lucrări de reparație cu mixtură asfaltică, respectiv tratare suprafețe burdușite.

Pe DN 1H Aleșd - Halmășd - Zalău - Răstoci, în anul 2008 au fost executate lucrări de reparație cu mixtură asfaltică, tratare suprafețe burdușite și șlamuri bituminoase.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator, doriți să interveniți?

Microfonul 2.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și pentru răspuns domnului secretar de stat.

După cum ați observat, este un șir de întrebări referitoare la drumurile naționale din județul Bihor și aș fi vrut să realizăm două chestiuni cu aceste întrebări.

În primul rând, să atrag atenția asupra stării acestor drumuri, pentru că, foarte sincer vă spun, sigur, aveți dreptate în cazul unora, starea lor s-a accentuat de-a lungul anilor, dar niciunul dintre aceste drumuri nu a fost într-o asemenea stare jalnică după 1989.

În al doilea rând, aș fi vrut totuși să se întâmple ceva.

Eu mă bucur că s-au semnat contractele, dar, după cum vă spuneam și săptămâna trecută, eu sunt acasă la fiecare sfârșit de săptămână, circul pe ele și nu se întâmplă nimic.

Deși contractele s-au semnat, iar ordinul de începere a lucrărilor este dat, înțeleg că și firma este stabilită, totuși nu se întâmplă nimic.

Eu v-aș ruga să vă aplecați puțin mai mult asupra acestor drumuri.

Inclusiv domnul ministru Berceanu a fost în județul Bihor, a văzut aceste drumuri, a promis un ajutor, doar că noi, cetățenii acestui județ, nu-l vedem deocamdată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu - de la Iulia Adriana Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Oana Badea, pentru a răspunde la o întrebare adresată de domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Microfonul 9, vă rog.

   

Doamna Iulia Adriana Oana Badea -secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate domnule senator Emilian Frâncu,

Ca urmare a interpelării formulate și înaintate de dumneavoastră Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, suntem în măsură să vă comunicăm următoarele:

Programul privind achiziționarea de microbuze pentru transportul elevilor de la domiciliu la școală, prin care li se transferau microbuze autorităților locale prin comasarea unităților de învățământ, a demarat începând cu anul școlar 2001-2002.

În anul 2008 fondurile prevăzute în bugetul ministerului pentru achiziția de microbuze au fost repartizate fiecărui inspectorat școlar, iar achiziția s-a făcut pe centre regionale.

Astfel, numărul și capacitatea mijloacelor de transport s-au realizat în limita sumei propuse și în funcție de necesitățile punctuale ale localităților de unde se transportau elevii.

În județul Vâlcea au fost achiziționate și repartizate 36 de microbuze în anul 2007 și 34 de microbuze în anul 2008.

În anul 2009 Ministerul Educației, Cercetării și Inovării face eforturi pentru achiziționarea de microbuze.

Vă asigurăm de întreaga noastră considerație.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Vă rog, domnule senator.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

În întrebare eu specificam că în anii trecuți au fost repartizate numeroase microbuze școlare localităților din județul Vâlcea.

Rugămintea mea este, dacă se demarează și anul acesta un astfel de program, să primesc o informație de la minister pentru a putea să fac o bucurie celor mici, elevilor din localitățile care vor fi prevăzute în acest program.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Informație, ca informație, dar poate microbuze...

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Dacă se demarează acest program și anul acesta, pentru că, deocamdată, văd că nu sunt fonduri, nu se mișcă nimic.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
  Attila Zoltán Cseke - de la Valentin Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

Domnule senator Cseke Atilla, vă rog să mai rămâneți puțin în sală, pentru că domnul secretar de stat Valentin Preda mai are de răspuns la o întrebare.

Eu am amintit că trebuie să răspundă la două întrebări.

Din sală: A răspuns!

   

Domnul Alexandru Pereș:

A răspuns. Mulțumesc.

 
  Emilian Valentin Frâncu - de la Iulia Adriana Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării

Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule președinte,

Menționez că mi s-a răspuns la interpelare, fac precizarea pentru colegii de la stenograme, să știe și să preia și materialul referitor la întrebare.

Probabil, doamna secretar de stat îmi va răspunde în continuare și la întrebare.

Deci doamna secretar de stat mi-a oferit răspuns doar pentru interpelarea pe care am adresat-o.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mai multă atenție o rog pe doamna secretar de stat.

Suntem la secțiunea întrebări.

 
  Emilian Valentin Frâncu - de la Iulia Adriana Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării

La interpelare ați răspuns și vă rog să răspundeți acum la întrebarea adresată de domnul senator Emilian Valentin Frâncu.

Aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

   

Doamna Iulia Adriana Oana Badea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă cer scuze pentru inadvertență.

Domnule senator Emilian Valentin Frâncu, ca urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

Capitolul 5 - "Educație" din programul de guvernare prevede că Guvernul va respecta Pactul național pentru educație și va aplica strategia "Educație și cercetare pentru societatea cunoașterii".

Pentru perioada 2009-2012, Guvernul României și-a propus realizarea următoarelor obiective:

  • un sistem educațional stabil, echitabil, eficient și relevant;
  • transformarea educației timpurii în bun public;
  • descentralizarea învățământului preuniversitar și creșterea autonomiei școlilor;
  • introducerea unui curriculum școlar bazat pe competențe;
  • promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanță, concordant cu statutul cadrelor didactice în societate;
  • realizarea unui sistem legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea și predictibilitatea sistemului de învățământ, precum și garantarea egalității de șanse la accesul la educație;
  • asigurarea calității și stimularea excelenței în învățământul superior de stat și privat;
  • educația permanentă în vederea obținerii unor calificări noi, a extinderii specializării și perfecționării.

Alături de obiectivele de guvernare, sunt stabilite direcții de acțiune pentru educația timpurie, învățământul preuniversitar și învățământul superior, precum și măsurile care vor fi adoptate cu privire la infrastructura și resursele umane din sistemul educațional.

Vă asigurăm de înalta noastră considerație.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator Emilian Valentin Frâncu, aveți cuvântul.

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc pentru răspuns.

Am câteva observații.

Din păcate, tocmai am remarcat că acest Pact național pentru educație, de care făcea vorbire doamna secretar de stat, nu este în acest moment respectat.

Eu știu că fiecare ministru dorește să-și pună amprenta pe zona de legislație în domeniu, însă deja au apărut schimbări fundamentale care contrazic ideea stabilității în sistemul educațional, iar în ceea ce privește continuarea programului de investiții, de dotări, de perfecționare observați răspunsul pe care îl dau acum sindicatele din învățământ.

Sper însă ca în viitor să se găsească soluții pentru ca elevii să nu fie victimele conflictului dintre sindicate și guvern.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mulțumesc și doamnei secretar de stat.

Tot la secțiunea răspunsuri la întrebări, dau cuvântul domnului secretar de stat Costel Topceanu.

Din sală: Nu este!

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Nu este prezent.

Aveți cuvântul, domnule senator, la microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte de ședință, am primit răspunsul scris din partea Ministerului Finanțelor Publice la această întrebare referitoare la "Echilibrarea bugetelor administrației locale" și, de asemenea, am primit răspunsul scris la întrebarea privind "Numărul șomerilor, proiecții estimative și măsuri în domeniu", din partea Ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Din partea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, reprezentat de domnul secretar de stat Costel Topceanu, nu am primit încă răspunsul scris.

Aștept, probabil va răspunde în ședința următoare.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc pentru această precizare.

În concluzie, ați primit răspuns scris din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale la întrebarea având ca subiect "Numărul șomerilor, proiecții estimative și măsuri în domeniu" și ați primit un răspuns scris din partea Ministerului Finanțelor Publice la întrebarea legată de "Echilibrarea bugetelor administrației locale".

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Exact. A rămas numai răspunsul din partea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles.

O să revenim cu rugămintea către domnul secretar de stat să ofere răspunsul la această întrebare adresată Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale în ședința viitoare.

Trecem la partea de răspunsuri la interpelări.

Domnul secretar de stat Cosmin Coman este prezent?

Din sală: Nu este prezent!

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Nu este prezent.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Dacă-mi permiteți, pentru a reuși să încheiem, precizez că am primit din partea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, prin doamna secretar de stat Oana Badea, răspunsul verbal la interpelarea mea.

Pentru celelalte două interpelări aflate pe lista de răspunsuri, respectiv interpelarea referitoare la "Contractulcadru pe anul 2009 al medicilor de familie", adresată Ministerului Sănătății Publice, pentru care trebuia să prezinte răspunsul domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie, și interpelarea cu privire la "Proiectul de hotărâre a Guvernului inițiat de Consiliul Județean Vâlcea", adresată Ministerului Finanțelor Publice, pentru care trebuia să primesc răspuns din partea domnului secretar de stat Cosmin Coman, am primit răspunsurile în scris și sunt mulțumit.

Ca urmare, se poate încheia această sesiune.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Am fost operativi.

Mulțumesc domnilor secretari de stat și staffului Senatului.

Am uitat pe cineva?

 
   

Domnul Gheorghe David:

Nu. Ceilalți domni senatori care nu sunt prezenți primesc în scris răspunsurile.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Un moment, vă rog, este prezent domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu, din partea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Aveți de oferit vreun răspuns, domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Răspunsul era adresat domnului senator Constantin Lazăr.

Din sală: Nu este prezent!

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnul senator nu este prezent.

Vă cer scuze că v-am reținut, nu v-am observat mai devreme.

Ședința de astăzi a luat sfârșit.

Mâine, lucrări în comisiile permanente, iar miercuri, 6 mai 2009, ne revedem în ședință de plen a Senatului.

Vă doresc o seară plăcută în continuare!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.52.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 30 novembre 2021, 22:26
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro