Toni Greblă
Toni Greblă
Sittings of the Senate of May 18, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.70/28-05-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 18-05-2009 Printable version

Sittings of the Senate of May 18, 2009

4. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  4.6 Toni Greblă (PSD+PC) - declarație politică având ca temă alegerile parlamentare și prezidențiale din 1990;

Domnul Mircea-Dan Geoană:

................................................

Urmează domnul senator Toni Greblă, din partea Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ovidius Mărcuțianu.

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte, Stimați colegi, Peste câteva zile se împlinesc 19 ani de când în România s-au organizat primele alegeri libere după cel de-al Doilea Război Mondial. Pe 20 mai 1990, românii au avut șansa din nou să-și exprime votul în mod liber și democrat, după o perioadă de comunism.

Organizate și desfășurate pentru realizarea schimbărilor fundamentale enunțate în Programul Frontului Salvării Naționale, care, în esență, vizau abandonarea rolului conducător al unui singur partid și statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ, separarea puterilor legislativă, executivă și judecătorească în stat, organizarea alegerilor parlamentare libere vizau și eliminarea dogmelor ideologice, promovarea adevăratelor valori ale umanității, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, inclusiv drepturile minorităților naționale.

Frontul a propus, prin același comunicat către țară, constituirea unei Comisii de redactare a noii Constituții, racordată la cerințele constituționalismului modern.

O primă concretizare a acestei idei a fost elaborarea de către comisie și apoi adoptarea de către Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a Decretului-lege privitor la organizarea primelor alegeri libere.

Decretul-lege nr. 92/1990, denumit, pe drept cuvânt, o miniconstituție, cuprindea, într-un capitol distinct, principiile constituționale cu privire la forma de guvernământ, la noile instituții ce urmau să fie alese și la funcțiile lor.

Decretul-lege a prevăzut, de asemenea, că Adunarea Deputaților și Senatul, în ședință comună, se constituie de drept în Adunare Constituantă pentru adoptarea Constituției României. Parlamentul nou-ales la 20 mai 1990 s-a transformat în Adunare Constituantă și a avut la dispoziție 18 luni pentru redactarea Constituției.

Pe 21 mai 1991 a fost votat în întregime textul Constituției de către Adunarea Constituantă.

La 8-9 decembrie 1991, Constituția a fost supusă referendumului național, iar pe 13 decembrie 1991, după aprobarea Constituției prin referendum, în ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului, la care au participat Președintele României, membrii Guvernului, președintele Curții Supreme de Justiție și membrii Biroului Electoral Central, Biroul Electoral Central a proclamat aprobarea Constituției, iar Adunarea Constituantă s-a autodizolvat, misiunea ei fiind îndeplinită.

Camerele au continuat să funcționeze ca prim Parlament al României.

Domnule președinte, Stimați colegi, Îmi face o deosebită plăcere să rememorez aici și, mai ales, să omagiez efortul considerabil al parlamentarilor de atunci și al specialiștilor numiți în Comisia de redactare a proiectului pentru finalizarea, în termenul fixat, a noii Constituții a României, supusă apoi adoptării de către Adunarea Constituantă.

Nu intenționez să fac o apreciere asupra dezbaterilor din Adunarea Constituantă, dar se poate spune că acestea s-au desfășurat în spiritul confruntărilor parlamentare ce caracterizează forurile legislative democratice, lucru remarcat la timpul său de numeroase personalități politice și de specialiști. Momentul adoptării Constituției poate fi apreciat, pe drept cuvânt, ca un moment crucial pentru structurarea și funcționarea instituțiilor statului de drept.

Alegerile parlamentare și prezidențiale din primăvara anului 1990 au marcat trecerea societății românești de la o structură provizorie a instituțiilor statului, însoțită de o confruntare politică emoțională, efectivă, și nu arareori violentă și haotică, la confruntarea legitimă, în arena parlamentară.

Adoptarea Constituției din 1991 a însemnat trecerea spre o etapă decisivă în structurarea statului de drept și a instituțiilor sale.

Sigur că este un moment remarcabil în evoluția democratică a României postdecembriste și, pentru că în urmă cu 19 ani, în această zi, ne aflam în campanie electorală, și astăzi România este într-o campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, nici timpul, nici locul nu îmi permit să fac o paralelă între cele două alegeri, aș vrea însă, din suflet, să vă transmit o dezamăgire.

La alegerile din 1990, au participat la vot aproape 87% dintre români.

Era un entuziasm, era o încredere în evoluțiile postdecembriste ale țării, era o speranță în oameni politici care beneficiau, unii dintre ei, atunci, de o încredere de peste 85%.

Este de meditat, este de analizat din ce cauză participarea la vot, în acest an, probabil, va fi mult, mult scăzută față de 1990.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 30 novembre 2021, 8:53
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro