Mihail Hărdău
Mihail Hărdău
Sittings of the Senate of May 18, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.70/28-05-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-12-2021
06-12-2021 (joint)
06-12-2021
25-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 18-05-2009 Printable version

Sittings of the Senate of May 18, 2009

4. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  4.13 Mihail Hărdău (PD-L) - declarație politică având ca titlu "Educația adulților - o responsabilitate individuală, organizațională sau comunitară?";

Domnul Mircea-Dan Geoană:

................................................

Domnul senator Mihai Niță și ultimul coleg înscris pe ordinea intervențiilor de astăzi, domnul senator Mihail Hărdău. Domnul senator Mihai Niță a depus în scris declarația sa politică.

Domnule senator Mihail Hărdău, vă invităm pe dumneavoastră, în condițiile în care colegul dumneavoastră a depus în scris.

De asemenea, rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, dacă cumva sunt prinși cu alte activități.

După această declarație începem partea de legiferare propriu-zisă a ședinței de astăzi.

Domnul Mihail Hărdău:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi prezenta declarația politică "Educația adulților - o responsabilitate individuală, organizațională sau comunitară?"

Îngrijorat de progresul lent al Europei față de avansul incontestabil al Statelor Unite ale Americii și al Japoniei în domeniile-cheie ale dezvoltării, Consiliul European de la Lisabona susținea opțiunea pentru educația permanentă ca prioritate a politicilor educaționale și adopta, în martie 2000, documentul programatic "Agenda 2010", strategie la care România aderă în 2002 prin Memorandumul privind învățarea permanentă, semnat la Barcelona de către prim-ministrul și ministrul educației.

Raportul din 2004 al Societății Economice Române menționa faptul că agenda nu este obligatorie, dar pentru România ea ar trebui să fie o prioritate, întrucât oferă direcțiile de acțiune pentru o coerentă dezvoltare economică.

Două urmau să fie efectele implementării acestei strategii: transformarea Uniunii Europene în cea mai competitivă și dinamică economie mondială, bazată pe cunoaștere, respectiv transformarea Europei în lider mondial, în termeni de calitate a educației și a sistemelor de formare, năzuințe îndrăznețe, dar greu de atins în absența unei voințe politice hotărâte și a unor strădanii naționale ridicate susținute.

Au trecut zeci de ani de când educația avertizează asupra nevoilor sale stringente solicitând ferm sau cerând imperios procente din Produsul Intern Brut. "Dacă vi se pare că educația e scumpă, încercați ignoranța", spunea ministrul irlandez al educației.

Pe termen lung, ignoranța costă infinit mai mult decât educația.

O evaluare a acțiunilor întreprinse în această direcție în ultimii ani, pare să confirme faptul că această axiomă, acceptată de noi toți, în România este valabilă doar pe hârtie.

Ne cantonăm în țarcul limitat al ciclurilor de școlaritate și al unicei calificări uitând deliberat înțeleapta vorbă din bătrâni "Omul cât trăiește învață!".

De la naștere până la moarte învățăm cu sau fără intenție.

În manieră dirijată sau nu, accidental sau prin înaintarea în vârstă, învățăm câte puțin mereu, învățăm mai mult tot timpul sau ar trebui să fie așa.

Din păcate, România nu excelează în a încuraja dezvoltarea unei forțe de muncă bine formate.

Dependenți de meserii și locuri învechite, suntem vulnerabili, devenim victimele schimbărilor economice pe cât de rapide, pe-atât de implacabile.

Ne amăgim cu faptul că avem o calificare și că, prin ea, vom avea asigurate locul de muncă și salariul.

Fals! Mobilitatea profesională, atât de des invocată, nu înseamnă doar să culegi căpșuni în Spania, să construiești case în Italia sau să îngrijești bătrâni în Germania, înseamnă să știi să cultivi piersici în România, să știi să proiectezi sere în România, să știi să educi copiii de grădiniță în România, înseamnă să fii în stare să faci și altceva și să fii bun și la acel ceva.

Ce răspuns am putea da fiecare la întrebarea: dacă nu aș mai avea loc de muncă, unde și ce altceva aș putea să lucrez?

Potrivit testărilor mondiale PISA 2002-2006 pentru elevii cu vârste între 13-15 ani, România înregistrează cel mai mare procent de analfabeți funcționali - 42%, cel mai slab scor în domeniul științelor naturii - 53%, rezultate sub medie.

În aceste condiții, este firesc ca procentul de participare al adulților români la educația permanentă să fie de 1,6% în 2004, respectiv 1,4% în 2007, fiind ultimul loc din Europa.

Stimați colegi, Mărturisesc că nu am prea auzit solicitări de fonduri pentru educația adulților nici din partea patronatelor, dar nici a sindicatelor sau a consiliilor locale și județene, nu am auzit voci în acest sens nici din partea ministerelor, al educației sau al muncii, și nici chiar din partea mass-media.

Nu avem, precum toate celelalte țări europene, centre, rețele, ateliere, scoli, universități etc., destinate în mod special educației adulților, și nici nu le cere nimeni.

Există companii Microsoft, Universități din Iași și Timișoara, fundații, ONG-uri, a căror preocupare pentru educația adulților este mai intensă decât a noastră și atunci v-aș întreba: educația permanentă este o responsabilitate individuală, organizațională sau comunitară? Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator pentru abordarea acestei teme foarte sensibile și importante.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 9 décembre 2021, 2:36
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro